Cauza T-407/05

Société anonyme des eaux minérales d’Évian (SAEME)

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne

(mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative REVIAN’s — Mărci necomunitare anterioare evian — Prezentarea tardivă a traducerii certificatului de înregistrare a unei mărci anterioare — Competență de apreciere conferită de articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 40/94”

Hotărârea Tribunalului (Camera întâi) din 6 noiembrie 2007   II - 4388

Sumarul hotărârii

1. Marcă comunitară – Observații ale terților și opoziție – Examinarea opoziției

   [Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 17 alin. (2) și norma 20 alin. (3)]

2. Marcă comunitară – Procedură de recurs

   [Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 42 alin. (3) art. 59 și art. 74 alin. (2)]

1.  Norma 17 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 privind marca comunitară, potrivit căreia dovezile în sprijinul opoziției trebuie să fie prezentate în limba procedurii de opoziție sau să fie însoțite de o traducere în această limbă, se justifică prin necesitatea de a respecta principiul contradictorialității, precum și egalitatea de arme între părți în procedurile inter partes.

   Deși este adevărat că persoana care a formulat opoziția nu are nicio obligație de a furniza o traducere completă a certificatelor de înregistrare ale mărcilor anterioare, aceasta nu înseamnă că divizia de opoziție, la rândul său, are obligația de a lua în considerare, cu ocazia examinării pe fond a opoziției, certificate de înregistrare furnizate într-o altă limbă decât cea a procedurii de opoziție. În lipsa traducerii certificatelor de înregistrare în limba procedurii, divizia de opoziție poate respinge în mod legitim opoziția ca neîntemeiată, cu excepția situației în care nu poate statua asupra acesteia în alt mod, întemeindu-se pe dovezi care există deja la dispoziția sa, în conformitate cu norma 20 alineatul (3) din regulamentul de aplicare. În sfârșit, deși dovada rezultă din certificate de înregistrare, și nu dintr-o traducere a acestora, nu este mai puțin adevărat că, pentru a putea fi luată în considerare, această dovadă trebuie să îndeplinească cerințele referitoare la limbă prevăzute de norma 17 alineatul (2) din regulamentul de aplicare.

   (a se vedea punctele 35-37)

2.  Rezultă din redactarea articolului 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, potrivit căruia Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) poate să nu ia în considerare faptele pe care părțile nu le-au invocat sau dovezile pe care nu le-au furnizat în timp util, că, de regulă și cu excepția dispozițiilor contrare, este posibilă prezentarea de către părți a faptelor și a dovezilor după expirarea termenelor impuse pentru o asemenea prezentare, potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 40/94, și că nu se interzice sub nicio formă Oficiului să ia în considerare faptele și dovezile invocate sau prezentate astfel tardiv.

   În schimb, rezultă la fel de clar din respectiva redactare că o astfel de invocare sau prezentare tardivă de fapte și de dovezi nu este de natură să confere respectivei părți un drept necondiționat ca asemenea fapte sau dovezi să fie luate în considerare de către Oficiu. Precizând că acesta din urmă „poate” decide, într-o asemenea situație, să nu ia în considerare astfel de fapte și de dovezi, articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94 a învestit, într-adevăr, Oficiul cu o vastă competență de apreciere cu privire la decizia dacă este sau nu este necesar să ia în considerare aceste fapte și dovezi, această decizie trebuind totuși să fie legal motivată referitor la acest aspect. O astfel de luare în considerare de către Oficiu, când este în situația de a se pronunța în cadrul unei proceduri de opoziție, se poate justifica în special atunci când acesta consideră că elementele prezentate tardiv pot avea, la prima vedere, o reală pertinență în ceea ce privește soluționarea opoziției formulate în fața sa, pe de o parte, și că stadiul procedurii în care intervine această prezentare tardivă și împrejurările acesteia nu se opun acestei luări în considerare, pe de altă parte

   În plus, articolul 59 din Regulamentul nr. 40/94, care precizează condițiile de introducere a unui recurs la camera de recurs nu poate fi interpretat ca oferind autorului unui astfel de recurs un nou termen în vederea prezentării de fapte și dovezi în sprijinul opoziției sale. Într-adevăr, spre deosebire de articolul 42 alineatul (3) din Regulamentul nr. 40/94, acest articol nu se referă la prezentarea de fapte sau de dovezi, ci exclusiv la depunerea, într-un termen de patru luni, a unui memoriu în care să se expună motivele de recurs.

   (a se vedea punctele 52, 53 și 55-58)