HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia)
18 septembrie 2008
Cauza T‑47/05
Pilar Angé Serrano și alții
împotriva
Parlamentului European
„Funcție publică – Funcționari – Reușită la concursuri interne de trecere într‑o altă categorie reglementate de vechiul statut – Intrare în vigoare a noului statut – Reguli tranzitorii de încadrare în grad – Modificarea raporturilor ierarhice stabilite în temeiul vechiului statut – Admisibilitate – Excepție de nelegalitate – Drepturi câștigate – Încredere legitimă – Proporționalitate – Egalitate de tratament – Principiul bunei administrări și obligația de solicitudine”
Obiectul: Acțiune având ca obiect o cerere de anulare a deciziilor individuale privind încadrarea în grade intermediare a reclamanților începând cu data de 1 mai 2004, decizii comunicate acestora, prin scrisoarea directorului general pentru personal al Parlamentului European, în cursul primei săptămâni a lunii mai 2004, precum și a oricărui act care decurge și/sau care se referă la aceste decizii adoptat chiar și ulterior datei introducerii prezentei acțiuni, precum și o cerere de obligare a Parlamentului European la plata de daune interese
Decizia: În ceea ce îi privește pe doamna Pilar Angé Serrano și pe domnii Jean Marie Bras și Adolfo Orcajo Teresa, nu este necesară pronunțarea asupra fondului cu privire la primul capăt de cerere. Respinge celelalte capete de cerere. Parlamentul European suportă propriile cheltuieli de judecată și cheltuielile de judecată efectuate de doamna Angé Serrano și de domnii Bras și Orcajo Teresa. Domnii Dominiek Decoutere, Armin Hau și Francisco Javier Solana Ramos suportă propriile cheltuieli de judecată. Consiliul, intervenient în susținerea concluziilor Parlamentului European, suportă propriile cheltuieli de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Procedură – Prezentarea probelor – Termen – Propunere tardivă de probe – Condiții
[Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, art. 48 alin. (1)]
2. Funcționari – Acțiune – Act care lezează – Noțiune
[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2) și art. 91 alin. (1); anexa XIII]
3. Funcționari – Acțiune – Interesul de a exercita acțiunea – Motive referitoare la modificarea, efectuată de normele tranzitorii de încadrare din anexa XIII la statut, a raporturilor ierarhice constituite anterior – Admisibilitate
(Statutul funcționarilor, anexa XIII)
4. Funcționari – Carieră – Drepturi câștigate – Reușită la un concurs intern de trecere într‑o altă categorie înainte de 1 mai 2004
(Statutul funcționarilor, anexa XIII, art. 2 și 8)
5. Funcționari – Carieră – Instituirea unor norme tranzitorii care însoțesc trecerea de la vechiul sistem de cariere ale funcționarilor către cel nou – Reguli de încadrare în grad
(Statutul funcționarilor, anexa XIII, art. 2 și 8)
1. Potrivit dispozițiilor articolului 48 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, chiar dacă părțile pot propune probe în sprijinul afirmațiilor lor atât în cadrul replicii, cât și al duplicii, acestea trebuie să indice motivele care au determinat întârzierea cu care s‑au propus aceste probe.
Propunerea de probe ulterior duplicii mai este posibilă în cazul în care autorul propunerii nu putea, înaintea încheierii procedurii scrise, să dispună de probele respective sau dacă probele propuse tardiv de adversarul său justifică completarea dosarului astfel încât să se asigure respectarea principiului contradictorialității.
Obligația de a indica motivele care au determinat întârzierea cu care s‑au propus probele implică recunoașterea competenței instanței de a controla caracterul întemeiat al acestor motive și, după caz, conținutul probelor propuse, precum și, în cazul în care cererea nu este întemeiată în raport cu un standard juridic corespunzător, a competenței instanței de a le respinge. Concluzia este aceeași, a fortiori, în ceea ce privește probele propuse ulterior prezentării duplicii.
(a se vedea punctele 54-56)
Trimitere la: Curte, 14 aprilie 2005, Gaki‑Kakouri/Curtea de Justiție, C‑243/04 P, punctele 32 și 33
2. Constituie acte susceptibile de a face obiectul unei acțiuni în anulare numai măsurile care produc efecte juridice obligatorii de natură a afecta în mod direct și imediat interesele reclamantului, modificând în mod distinct situația juridică a acestuia. Constituie astfel de acte deciziile individuale ce reprezintă concretizarea normelor tranzitorii de încadrare în grad prevăzute în anexa XIII la statut. Aceste decizii sunt de natură să afecteze situația juridică a funcționarului în cauză, chiar dacă instituția căreia acesta îi aparține nu face decât să aplice respectiva dispoziție din regulament.
(a se vedea punctele 61 și 62)
Trimitere la: Curte, 10 ianuarie 2006, Comisia/Alvarez Moreno, C‑373/04 P, punctul 42 și jurisprudența citată; Tribunal, 6 iunie 1996, Baiwir/Comisia, T‑391/94, RecFP, p. I‑A‑269 și II-787, punctul 34; Tribunal, 18 iunie 1996, Vela Palacios/CES, T‑293/94, RecFP, p. I‑A‑305 și II-893, punctul 22; Tribunal, 29 noiembrie 2006, Agne‑Dapper și alții/Comisia, T‑35/05, T‑61/05, T‑107/05, T‑108/05 și T‑139/05, RecFP, p. I‑A‑2-291 și II‑A-2-1497, punctele 32 și 33
3. Admisibilitatea unei acțiuni presupune ca reclamanții să aibă, la momentul introducerii acesteia, un interes, născut și actual, suficient de important de a obține anularea deciziilor individuale pe care le atacă, un astfel de interes presupunând ca acțiunea să fie susceptibilă, prin rezultatul său, să le confere un avantaj. Se găsesc într‑o astfel de situație funcționarii care contestă modificarea, efectuată de normele de încadrare tranzitorie din anexa XIII la statut, a raporturilor ierarhice constituite în temeiul statutului în forma acestuia care era în vigoare anterior datei de 1 mai 2004.
(a se vedea punctele 65, 68, 70, 76 și 81)
Trimitere la: Curte, 31 mai 1988, Rousseau/Curtea de Conturi, 167/86, Rec., p. 2705, punctul 7; Tribunal, 28 septembrie 2004, MCI/Comisia, T‑310/00, Rec., p. II‑3253, punctul 44
4. Un funcționar nu poate invoca un drept câștigat decât dacă faptul generator al acestuia s‑a produs sub imperiul unui anumit statut anterior modificării dispozițiilor statutare.
Într‑un sistem în care ierarhia funcționarilor poate fi supusă unor modificări, încadrarea într‑un grad superior obținută de unii funcționari în raport cu ceilalți, la un anumit moment al carierei lor, nu reprezintă un drept câștigat care trebuie să fie protejat de dispozițiile din statut, în forma acestuia în vigoare după data de 1 mai 2004. Cu toate acestea, funcționarii care au promovat un concurs intern de trecere într‑o altă categorie înaintea acestei date sunt îndreptățiți să se aștepte ca statutul să le ofere perspective de carieră mai bune decât cele pe care le oferă celorlalți funcționari. Principiul general al echității impune recunoașterea, după această dată, a dorinței funcționarilor de a avansa în carieră și a eforturilor depuse în acest sens de aceștia înaintea acestei date. Astfel, perspectivele mai bune de carieră dobândite înaintea acestei date constituie drepturi câștigate care trebuie să fie protejate.
Perspectivele de carieră ale funcționarilor sunt determinate în funcție de mai mulți factori – ce depind atât de elemente care sunt specifice fiecărui funcționar (precum, de exemplu, meritul sau vârsta acestuia), cât și de elemente independente de acesta (și anume, printre altele, elemente referitoare la serviciul în care funcționarul este repartizat) – și nu sunt determinate numai de încadrarea în grad. În consecință, chiar dacă efectul regulilor de încadrare în grad prevăzute la articolele 2 și 8 din anexa XIII la statut, privite în mod izolat, este de a modifica raporturile ierarhice create înaintea datei de 1 mai 2004 între funcționarii care au promovat un concurs intern de trecere într‑o altă categorie și ceilalți funcționari, nu reiese în mod necesar din aceasta că perspectivele de carieră ale funcționarilor care au promovat un astfel de concurs nu sunt mai bune decât cele ale funcționarilor care nu l‑au promovat. Dimpotrivă, anexa XIII la statut conține dispoziții care diferențiază funcționarii în funcție de categoria din care făceau parte înaintea datei de 1 mai 2004, valorizând astfel promovarea unui concurs de trecere într‑o altă categorie care a avut loc înaintea acestei date.
(a se vedea punctele 106-108, 110, 113 și 114)
Trimitere la: Curte, 19 martie 1975, Gillet/Comisia, 28/74, Rec., p. 463, punctul 5
5. Un funcționar nu poate invoca principiul protecției încrederii legitime pentru a contesta legalitatea unei noi dispoziții de reglementare, într‑un domeniu în care legiuitorul dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește necesitatea reformelor. Acest principiu se aplică în cazul modificării sistemului de cariere ale funcționarilor – în cadrul căruia, în primul rând, a avut loc încadrarea într‑un grad superior și, în al doilea rând, promovarea unui concurs intern de trecere într‑o altă categorie și‑a produs și și‑a consumat toate efectele – precum și în cazul adoptării unor norme tranzitorii care însoțesc această modificare, inclusiv regulile de încadrare în grad cuprinse în articolele 2 și 8 din anexa XIII la statut.
În plus, în temeiul principiului proporționalității, legalitatea unei reglementări comunitare este supusă condiției ca mijloacele pe care aceasta le pune în aplicare să fie apte pentru atingerea obiectivului urmărit în mod legitim de reglementarea în cauză și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea lui, având în vedere că, atunci când este posibilă alegerea între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă în principiu la cea mai puțin constrângătoare. Totuși, fiind vorba despre un domeniu în care legiuitorul comunitar dispune de o largă putere de apreciere, care corespunde responsabilităților politice atribuite acestuia prin tratat, numai caracterul vădit inadecvat al unei măsuri adoptate, în raport cu obiectivul pe care instituția competentă este însărcinată să îl urmărească, poate afecta legalitatea unei astfel de măsuri. Întrucât Consiliul dispunea de o largă putere de apreciere în ceea ce privește instituirea unor norme tranzitorii care să însoțească trecerea de la vechiul sistem de cariere ale funcționarilor la noul sistem, norme printre care se numără regulile de încadrare în grad prevăzute la articolele 2 și 8 din anexa XIII la statut, aceste reguli de încadrare nu pot fi considerate vădit inadecvate pentru a atinge obiectivul care constă, potrivit considerentului (37) al Regulamentului nr. 723/2004, în punerea în aplicare progresivă a noilor dispoziții și măsuri, fără a aduce atingere drepturilor dobândite de personal și luând în considerare așteptările sale legitime.
În final, nu constituie o încălcare a principiului egalității de tratament încadrarea funcționarilor care au promovat un concurs intern de trecere într‑o altă categorie înaintea datei de 1 mai 2004 într‑un grad inferior sau egal gradului funcționarilor care nu au promovat un astfel de concurs. Având în vedere modificarea radicală a sistemului de cariere, compararea rangului pe care îl ocupă în ierarhie funcționarii înaintea acestei date și ulterior acesteia nu este, în sine, decisivă pentru a se constata existența unei încălcări a principiului egalității de tratament ca urmare a prevederilor cuprinse în articolele 2 și 8 din anexa XIII la statut.
(a se vedea punctele 121, 131-133 și 146)
Trimitere la: Curte, 14 iunie 1988, Christianos/Curtea de Justiție, 33/87, Rec., p. 2995, punctul 23; Tribunal, 5 iunie 1996, NMB France și alții/Comisia, T‑162/94, Rec., p. II‑427, punctul 69 și jurisprudența citată și punctul 70 și jurisprudența citată; Tribunal, 11 februarie 2003, Leonhardt/Parlamentul European, T‑30/02, RecFP, p. I‑A‑41 și II-265, punctul 55