1. Dispoziții fiscale — Armonizarea legislațiilor — Impozite pe cifra de afaceri — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată — Scutiri prevăzute de A șasea directivă
[Directiva 77/388 a Consiliului, art. 13 secțiunea B lit. (d) punctul 6]
2. Dispoziții fiscale — Armonizarea legislațiilor — Impozite pe cifra de afaceri — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată — Scutiri prevăzute de A șasea directivă
[Directiva 77/388 a Consiliului, art. 13 secțiunea B lit. (d) punctul 6]
3. Dispoziții fiscale — Armonizarea legislațiilor — Impozite pe cifra de afaceri — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată — Scutiri prevăzute de A șasea directivă
[Directiva 77/388 a Consiliului, art. 13 secțiunea B lit. (d) punctul 6]
1. Articolul 13 secțiunea B litera (d) punctul 6 din A șasea directivă 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri trebuie interpretat în sensul că noțiunea „fonduri comune de plasament” cuprinsă în această dispoziție este de natură să includă fondurile comune de plasament cu capital fix, precum societățile fiduciare de investiții (Investment Trust Companies).
O interpretare a articolului 13 secțiunea B litera (d) punctul 6 din A șasea directivă conform căreia ar fi scutită de taxa pe valoarea adăugată administrarea fondurilor cu capital variabil, nu și administrarea fondurilor cu capital fix, ar fi contrară principiului neutralității fiscale pe care se întemeiază sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată instituit prin A șasea directivă și care se opune tratamentului diferit în materie de colectare a taxei pe valoarea adăugată al agenților economici care efectuează aceleași operațiuni. Într‑adevăr, fondurile cu capital fix nu prezintă nicio diferență pertinentă care ar împiedica a priori clasificarea acestora printre fondurile comune de plasament avute în vedere la articolul 13 secțiunea B litera (d) punctul 6 din A șasea directivă, în mod similar fondurilor cu capital variabil.
Nu s‑ar putea face referire în mod util la dispozițiile din Directiva 85/611 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/1, pentru a deduce o interpretare limitată a noțiunii „fonduri comune de plasament”, cuprinsă în articolul 13 secțiunea B litera (d) punctul 6 din A șasea directivă. Deși din considerentele și din termenii Directivei 85/611 rezultă că aceasta are ca obiectiv coordonarea legislațiilor naționale care reglementează organismele de plasament colectiv, nu este mai puțin adevărat că, la momentul la care a fost adoptată A șasea directivă, terminologia comunitară în domeniul fondurilor comune de plasament nu era încă armonizată, întrucât Directiva 85/611, care prevede, la articolul 1 alineatul (3), o definiție comunitară a organismelor de plasament colectiv, a fost adoptată doar în 1985.
(a se vedea punctele 29-32 și 37 și dispozitiv 1)
2. Articolul 13 secțiunea B litera (d) punctul 6 din A șasea directivă 77/388 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri trebuie interpretat în sensul că acordă statelor membre puterea de apreciere pentru a defini fondurile de pe teritoriul lor care intră în sfera noțiunii „fonduri comune de plasament” în scopul scutirii prevăzute prin această dispoziție. Cu toate acestea, în exercitarea acestei prerogative, statele membre trebuie să respecte obiectivul urmărit prin această dispoziție, care constă în a facilita investitorilor, prin intermediul organismelor de plasament, investiția în titluri cu garantarea principiului neutralității fiscale din punctul de vedere al colectării taxei pe valoarea adăugată referitoare la administrarea de fonduri comune de plasament care se află într‑un raport de concurență cu alte fonduri comune de plasament, precum fondurile care aparțin domeniului de aplicare al Directivei 85/611 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/1.
(a se vedea punctul 54 și dispozitiv 2)
3. Articolul 13 secțiunea B litera (d) punctul 6 din A șasea directivă 77/388 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri are efect direct, în sensul că poate fi invocat de o persoană impozabilă în fața unei instanțe naționale pentru a se opune aplicării unei reglementări naționale care ar fi incompatibilă cu această dispoziție.
Articolul 13 secțiunea B litera (d) punctul 6 din A șasea directivă menționează în mod suficient de precis și de necondiționat faptul că administrarea de fonduri comune de plasament trebuie să facă obiectul scutirii. Împrejurarea că această dispoziție reafirmă existența unei marje de apreciere a statelor membre nu este de natură să pună în discuție această interpretare dacă, în conformitate cu unii indici obiectivi, prestația în litigiu îndeplinește criteriile avute în vedere prin scutirea respectivă.
(a se vedea punctele 59, 60 și 62 și dispozitiv 3)