COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.5.2026
COM(2026) 1002 final
2026/0120(BUD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență României în ceea ce privește inundațiile de la sfârșitul lunii mai 2025, Ciprului în urma incendiilor de vegetație din iulie 2025 și Spaniei în urma incendiilor de vegetație din august 2025
EXPUNERE DE MOTIVE
1.Contextul propunerii
Prezenta decizie se referă la mobilizarea unui cuantum de 144 099 756 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „FSUE”), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului 1 (denumit în continuare „Regulamentul privind FSUE”), în vederea furnizării de asistență României în urma inundațiilor care au avut loc la sfârșitul lunii mai 2025, Ciprului în urma incendiilor de vegetație din iulie 2025 și Spaniei în urma incendiilor de vegetație din august 2025.
Această mobilizare este însoțită de DEC nr. 8/2026, care propune transferul cuantumului necesar de la linia aferentă Rezervei pentru solidaritate europeană (denumită în continuare „ESR”) către linia bugetară operațională a FSUE, atât în credite de angajament, cât și în credite de plată.
2.Informații și condiții
2.1România - catastrofă naturală regională: inundațiile care au început la 27 mai 2025
(1)La 14 august 2025, România a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare desfășurate în urma inundațiilor care au început la 27 mai 2025. La 26 septembrie 2025 și la 24 martie 2026, România a prezentat clarificări suplimentare cu privire la datele și informațiile furnizate în cererea de sprijin din partea FSUE.
(2)România a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 27 mai 2025. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)Autoritățile române au depus cererea în conformitate cu criteriul „catastrofă naturală regională”, astfel cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul privind FSUE, în care acest tip de catastrofă este definit drept „orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe care depășesc 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii respective”. Autoritățile române estimează la 573,59 milioane EUR valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) al treilea paragraf din Regulamentul privind FSUE, în cazul în care catastrofa naturală afectează mai multe regiuni de nivel NUTS 2, pragul se aplică la PIB-ul mediu al regiunilor respective ponderat în funcție de proporția din totalul daunelor care afectează fiecare regiune în parte. Daunele directe exprimate ca procent din PIB-ul regional total ponderat al regiunilor Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est sunt de 1,8 %. Acest cuantum depășește 1,5 % din PIB-ul regional total ponderat al regiunilor Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est 2 .
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)România nu a solicitat plata unui avans în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE.
(7)Între 26 mai și începutul lunii iunie 2025, în România au fost câteva zile de ploi abundente care au dus ulterior la inundații în regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est. Cele mai mari daune au fost înregistrate la mina de sare Praid, unde, la 27 mai, apa din râul Corund a inundat o parte a albiei râului, deteriorând grav infrastructura hidrotehnică a zonei și pătrunzând în mina de sare. Întreaga mină de sare a fost inundată cu apă, ceea ce a compromis stabilitatea pilonilor de susținere a sării și a periclitat integritatea structurală a minei. În alte părți ale regiunilor menționate mai sus, grindina și vânturile puternice au provocat daune extinse infrastructurii. Furtunile au perturbat, de asemenea, funcționarea serviciilor publice și au lăsat mii de gospodării fără energie electrică.
(8)Autoritățile române au solicitat asistență din partea unei echipe de experți referitor la aspectele structurale ale minei de sare Praid prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene. O echipă de 8 experți din Germania, Ungaria, Țările de Jos, Spania, precum și un ofițer de legătură din cadrul Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE au fost detașați timp de o săptămână pentru a contribui la analizarea situației minei de sare Praid. Principalele constatări ale experților au fost prezentate autorităților române la 10 iunie.
(9)România a estimat la 449,71 milioane EUR costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE și a prezentat costurile defalcate pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor aferente operațiunilor de urgență – 227,09 milioane EUR – acoperă repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor din domeniile energiei, apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și educației. Pe al doilea loc ca proporție a costurilor se situează securizarea infrastructurii de prevenire și protecția patrimoniului cultural, în valoare de 177,64 milioane EUR. Pe al treilea loc ca proporție a costurilor se situează operațiunile de curățare a zonelor sinistrate, costurile aferente acestor operațiuni ridicându-se la 26,04 milioane EUR. Pe al patrulea loc ca proporție a costurilor se situează serviciile de salvare și asigurarea de locuințe de urgență, costurile aferente acestor servicii ridicându-se la 18,94 milioane EUR.
(10)România a transpus Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind inundațiile) în principal prin Strategia națională de gestionare a riscului de inundații pe termen mediu și lung (2010-2035), adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11 august 2010.
(11)La data depunerii cererii, România nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
2.2Cipru – catastrofă naturală majoră: incendiile de vegetație din iulie 2025
(1)La 14 octombrie 2025, Ciprul a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare desfășurate în urma incendiilor de vegetație din iulie 2025.
(2)Ciprul a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 23 iulie 2025. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)Autoritățile cipriote estimează că valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă este de 253,69 milioane EUR. Comisia a acceptat suma de 252,68 milioane EUR ca valoare a daunelor directe totale plauzibile. Acest cuantum depășește pragul aplicabil unei „catastrofe naturale majore” pentru Cipru, respectiv 0,6 % din venitul său național brut, care a fost de 170,05 milioane EUR în 2025 3 . Prin urmare, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră” în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE.
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Ciprul a solicitat plata unui avans în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE. Pe baza evaluării preliminare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile pentru plata unui avans din FSUE. Prin urmare, prin Decizia de punere în aplicare C(2025) 8276 a Comisiei din 3 decembrie 2025 s-a acordat un avans de 2 317 465 EUR. Avansul a fost plătit Ciprului la 29 decembrie 2025.
(7)În vara anului 2025, în Cipru s-a înregistrat o combinație de fenomene, și anume o secetă prelungită, valuri de căldură extremă și vânturi puternice, care au creat condițiile prielnice pentru izbucnirea a două incendii de vegetație fără precedent în regiunile Limassol și Pafos, în luna iulie. Mii de locuitori au fost obligați să evacueze zona din cauza incendiilor de vegetație din Limassol. Mai multe școli și instituții de sănătate au fost nevoite să își reducă serviciile și aproape 900 de proprietăți private au fost distruse. Pe de altă parte, incendiul de la Pafos a cauzat pierderi economice grave pentru mediul înconjurător și în sectorul agricol, amenințând stabilitatea socioeconomică a comunităților rurale. Incendiile de vegetație au provocat, de asemenea, 2 decese.
(8)Autoritățile cipriote au solicitat asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru a face față incendiilor din Limassol. Mai multe state membre ale UE și-au exprimat disponibilitatea de a oferi sprijin. La 24 iulie 2025, Ciprul a acceptat oferta Greciei, care a furnizat rapid un modul de combatere terestră a incendiilor de vegetație.
(9)Ciprul a estimat la 84,25 milioane EUR costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE și a prezentat costurile defalcate pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor – 66,9 milioane EUR – acoperă repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor, apelor uzate, telecomunicațiilor și transporturilor. Pe locul al doilea ca proporție a costurilor se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, acestea însumând 8,77 milioane EUR. Pe locul al treilea ca proporție a costurilor se situează operațiunile de curățare a zonelor sinistrate, acestea însumând 5,88 milioane EUR. Pe locul al patrulea ca proporție a costurilor se situează securizarea infrastructurii de prevenire și protecția patrimoniului cultural, costurile aferente acestor operațiuni ridicându-se la 2,7 milioane EUR.
(10)La data depunerii cererii, Ciprul nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
2.3 Spania – catastrofă naturală majoră: incendiile de vegetație din august 2025
(1)La 30 octombrie 2025, Spania a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare desfășurate în urma incendiilor de vegetație din august 2025.
(2)Spania a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 8 august 2025. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)Autoritățile spaniole estimează daunele directe totale cauzate de catastrofă la 4 318,27 milioane EUR. Acest cuantum depășește pragul aplicabil unei „catastrofe naturale majore” pentru Spania, care a fost de 3 958,44 milioane EUR în 2025 4 (3 miliarde EUR la prețurile din 2011). Prin urmare, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră” în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE.
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Spania a solicitat plata unui avans în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE. Pe baza evaluării preliminare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile pentru plata unui avans din FSUE. Prin urmare, se va acorda un avans de 30 137 714 EUR prin decizia de punere în aplicare a Comisiei care este în prezent în curs de adoptare.
(7)În vara anului 2025, în Spania s-a înregistrat o combinație de fenomene, și anume o secetă prelungită, valuri de căldură extremă și trei valuri de incendii de vegetație grave. Cel puțin 243 de incendii forestiere au fost înregistrate în 16 comunități autonome. Incendiile au cauzat daune semnificative de mediu, sociale și economice, distrugând mijloacele de subzistență ale multor cetățeni, în special în zonele rurale. Numeroase persoane au trebuit să fie evacuate din casele lor. Incendiile de vegetație au provocat, de asemenea, 8 decese. Această cerere vizează daunele provocate de al treilea și cel mai distructiv val de incendii care a început la 8 august.
(8)Autoritățile spaniole au solicitat asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene. Nouă state membre au oferit sprijin sub formă de avioane, elicoptere, pompieri, vehicule, unelte și utilaje grele pentru stingerea incendiilor în mai multe regiuni spaniole.
(9)Spania a estimat la 121,1 milioane EUR costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE și a prezentat costurile defalcate pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare proporție a costurilor acoperă operațiunile de curățare a zonelor sinistrate, însumând 52,61 milioane EUR. Pe locul al doilea ca proporție a costurilor – 29,44 milioane EUR – se situează repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile apelor, apelor uzate, telecomunicațiilor, educației și transporturilor, inclusiv în domeniul patrimoniului cultural. Pe locul al treilea ca proporție a costurilor se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, însumând 39,05 milioane EUR.
(10)La data depunerii cererii, Spania nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
2.4Concluzie
Având în vedere considerațiile de mai sus și în urma evaluării informațiilor prezentate, Comisia a ajuns la concluzia potrivit căreia catastrofele menționate în cererile depuse de România, Cipru și Spania îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulamentul privind FSUE pentru mobilizarea FSUE.
3.Finanțare
FSUE a fost instituit pe baza principiului solidarității și, în consecință, Comisia aplică o abordare progresivă în ceea ce privește alocarea ajutoarelor. Prin urmare, partea din daune care depășește pragul pentru mobilizarea FSUE aferent unei „catastrofe naturale majore” [și anume 0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR la prețurile din 2011, luându-se în considerare cuantumul cel mai mic, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE] ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului decât partea din daune situată sub prag. Cu alte cuvinte, cuantumul ajutorului acordat unei țări afectate de o catastrofă care poate fi calificată drept „catastrofă naturală majoră” se calculează prin însumarea a două cuantumuri: 2,5 % din daunele directe totale situate sub prag și 6 % pentru partea din daunele directe totale care depășește pragul. Rata aplicată pentru definirea cuantumurilor ajutoarelor acordate pentru „catastrofe naturale regionale” care rămân sub pragul național este de 2,5 % din daunele directe totale.
Această metodă de calcul al ajutorului FSUE a fost stabilită în Raportul anual pe 2002-2003 privind FSUE și a fost acceptată de Parlamentul European și de Consiliu. Contribuția din partea FSUE nu poate depăși costul total estimat al operațiunilor eligibile.
Aplicând metodologia descrisă mai sus, Comisia a evaluat ajutorul din partea FSUE ca răspuns la cele trei cereri depuse de România, Cipru și Spania cu privire la inundațiile și la incendiile de vegetație care au avut loc în 2025.
Prin urmare, Comisia propune autorității bugetare să mobilizeze următoarele cuantumuri:
|
Catastrofă |
Daune directe totale |
Pragul aplicat |
2,5 % din daunele directe totale [care nu depășesc pragul aplicat pentru catastrofe majore] |
6 % din daunele directe totale [care depășesc pragul aplicat pentru catastrofe majore] |
Cuantumul ajutorului FSUE propus |
Plăți în avans |
Sold de plată |
|
(EUR) |
(EUR) |
(EUR) |
(EUR) |
(EUR) |
(EUR) |
(EUR) |
|
|
România – inundații |
573 587 000 |
477 819 000 |
14 339 675 |
N/A |
14 339 675 |
nesolicitat |
14 339 675 |
|
catastrofă regională |
|||||||
|
Cipru – incendii de vegetație |
252 680 561 |
170 046 000 |
4 251 150 |
4 958 074 |
9 209 223 |
2 317 465 |
6 891 758 |
|
catastrofă majoră |
|||||||
|
Spania – incendii de vegetație |
4 318 268 632 |
3 958 436 000 |
98 960 900 |
21 589 958 |
120 550 858 |
30 137 714 |
90 413 144 |
|
catastrofă majoră |
|||||||
|
TOTAL |
|
|
|
|
144 099 756 |
32 455 179 |
111 644 577 |
Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 5 (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”) permite mobilizarea FSUE în contextul Rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență (SEAR). Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765 al Consiliului 6 (denumit în continuare „Regulamentul modificat privind CFM”) a împărțit SEAR în două instrumente distincte: Rezerva pentru solidaritate europeană și Rezerva pentru ajutoare de urgență.
Rezerva pentru solidaritate europeană, cu o valoare anuală de 1 016 milioane EUR la prețurile din 2018 (reprezentând 1 190,4 milioane EUR la prețurile din 2026), va fi utilizată pentru acordarea de asistență în situațiile de urgență care intră sub incidența FSUE. Punctul 10 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii 7 , stabilește modalitățile de mobilizare a FSUE în contextul SEAR.
Pentru a se evita o epuizare timpurie a alocării anuale, articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul privind FSUE și articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul modificat privind CFM prevăd că un procent de 25 % din alocarea anuală din FSUE trebuie să rămână disponibil la data de 1 octombrie a fiecărui an (rezerva pentru sfârșitul anului). În 2026, acest cuantum corespunde sumei de 297,6 milioane EUR.
Mai mult, în conformitate cu articolul 4a alineatul (4) din Regulamentul privind FSUE, în bugetul general pentru 2026 a fost deja înscris cuantumul de 50 de milioane EUR (sub formă de angajamente și plăți) pentru eventualele plăți în avans. Atât Ciprul 8 , cât și Spania au solicitat și au primit plăți în avans în valoare de 2,32 milioane EUR și, respectiv, 30,14 milioane EUR.
În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul modificat privind CFM, orice parte din cuantumul anual care nu a fost utilizată într-un an n dat poate fi utilizată în anul n+1. Cuantumul de 21,3 milioane EUR a fost reportat din 2025 în 2026, din care 20,85 milioane EUR sunt disponibile pentru eventualele plăți în avans 9 .
În concluzie, cuantumul total disponibil la linia de rezervă înainte de 1 octombrie este de 843,25 milioane EUR (excluzând plățile în avans și rezerva pentru sfârșitul anului), ceea ce este suficient pentru a acoperi cuantumul propus pentru mobilizare.
|
Resurse FSUE disponibile în 2026 (EUR) |
|
|
Alocarea anuală totală pentru 2026 |
1 190 405 931 |
|
Cuantumul reportat din 2025, inclusiv plățile în avans neutilizate (+) |
21 304 355 |
|
Rezerva pentru sfârșitul anului, disponibilă după 1 octombrie (-) |
297 601 483 |
|
Cuantumul total disponibil în prezent înainte de 1 octombrie, din care: |
914 108 803 |
|
oCuantumul care trebuie utilizat pentru eventualele plăți în avans 10 |
70 854 849 |
|
oCuantumul disponibil pentru prezenta decizie de mobilizare |
843 253 954 |
|
Cuantumul propus pentru mobilizare, doar soldul de plătit |
111 644 577 |
|
Cuantumul rămas pentru cererile viitoare, inclusiv plățile în avans și rezerva pentru sfârșitul anului 11 |
1 100 065 709 |
2026/0120 (BUD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență României în ceea ce privește inundațiile de la sfârșitul lunii mai 2025, Ciprului în urma incendiilor de vegetație din iulie 2025 și Spaniei în urma incendiilor de vegetație din august 2025
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 12 , în special articolul 4 alineatul (3),
având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii 13 , în special punctul 10,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) este de a permite Uniunii să răspundă într-un mod rapid, eficient și flexibil situațiilor de urgență, astfel încât să își exprime solidaritatea față de populația din regiunile afectate de catastrofe naturale majore sau regionale sau de o situație de urgență majoră de sănătate publică.
(2)Fondul nu trebuie să depășească plafoanele prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului 14 .
(3)La 14 august 2025, România a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor care au avut loc la sfârșitul lunii mai și la începutul lunii iunie 2025.
(4)La 14 octombrie 2025, Ciprul a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a incendiilor de vegetație din iulie 2025.
(5)La 30 octombrie 2025, Spania a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a incendiilor de vegetație din august 2025.
(6)Cererile menționate îndeplinesc condițiile de acordare a unei contribuții financiare din fond, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002.
(7)Prin urmare, fondul ar trebui mobilizat pentru a furniza o contribuție financiară României, Ciprului și Spaniei.
(8)Pentru a se asigura că asistența financiară din partea Uniunii poate fi pusă la dispoziția statelor membre afectate cât mai rapid posibil și pentru a se evita orice întârziere în mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și ar trebui să se aplice de la data adoptării,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În cadrul bugetului general al Uniunii, se mobilizează din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene următoarele cuantumuri în credite de angajament și de plată în legătură cu catastrofe naturale:
(a)se acordă 14 339 675 EUR României ca urmare a inundațiilor care au avut loc la sfârșitul lunii mai și la începutul lunii iunie 2025;
(b)se acordă 9 209 223 EUR Ciprului ca urmare a incendiilor de vegetație care au avut loc în iulie 2025;
(c)se acordă 120 550 858 EUR Spaniei ca urmare a incendiilor de vegetație care au avut loc în august 2025.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezenta decizie se aplică de la [data adoptării].
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președinta Președintele