EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

În ultimii ani, tehnologiile, serviciile și aplicațiile de tip cloud și IA au evoluat de la noi concepte la piloni indispensabili care stau la baza funcționării economiei și a societății noastre. IA deblochează oportunități fără precedent, de la automatizare și procesul decizional bazat pe date la servicii personalizate, în timp ce tehnologia de tip cloud computing oferă resursele de calcul, componentele de software și interfețele necesare pentru dezvoltarea și implementarea eficientă a IA. Proliferarea rapidă a IA a condus la o cerere din ce în ce mai mare și fără precedent de capacități de calcul. În consecință, infrastructurile de calcul nu mai sunt simple active tehnice, ci au devenit resurse strategice esențiale pentru securitatea economică, suveranitatea, reziliența și competitivitatea Uniunii.

După cum se afirmă în raportul lui Mario Draghi intitulat „The future of European competitiveness” (Viitorul competitivității europene), UE trebuie să își mențină poziția în domeniile în care este necesară suveranitatea tehnologică, cum ar fi securitatea și criptarea (soluții de tip „cloud suveran”), reducând astfel dependențele externe critice prin consolidarea capabilităților și a infrastructurii interne de cloud și de IA. În acest scop, raportul Draghi invită Comisia Europeană să ia măsuri specifice cu scopul de a redobândi și de a păstra controlul asupra datelor și a serviciilor de cloud computing, de a extinde capacitatea de calcul internă și de a stabili un flux financiar și de talente solid pentru a stimula inovarea.

Aceste obiective au fost ulterior consacrate în Planul de acțiune privind continentul european al IA, care a prezentat o foaie de parcurs strategică pentru a asigura poziția de lider a Europei în domeniul IA. Pentru a realiza acest lucru, este esențial să existe o legătură între cinci domenii-cheie: infrastructurile de calcul, datele, competențele, dezvoltarea și adoptarea algoritmilor IA și simplificarea reglementărilor. Implementarea în curs a fabricilor de IA și a gigafabricilor de IA urmărește să ofere un acces larg la resurse de calcul de generație următoare și de mare capacitate pentru întreprinderile și cercetătorii europeni care au nevoie de capabilități de IA. Pentru a completa acest lucru, UE trebuie să își extindă capacitatea în materie de cloud și de centre de date pentru a sprijini implementarea și difuzarea la scară mai largă a IA.

Capacitatea limitată a Uniunii în materie de centre de date reprezintă o amenințare semnificativă la adresa abilității sale de a beneficia de transformarea digitală și de a adopta soluții bazate pe IA, în special cele care necesită o capacitate de calcul cu latență redusă. În special, mai multe obstacole împiedică implementarea rapidă a centrelor de date în UE. Pe măsură ce necesitățile de stocare și prelucrare a datelor continuă să crească – în special ca urmare a creșterii volumului de muncă al IA – lipsa capacității în materie de centre de date din UE obligă întreprinderile europene să direcționeze volumul de muncă critic prin intermediul unei infrastructuri străine de hiperscalare. Acest lucru face ca UE să fie o destinație mai puțin atractivă pentru investițiile în tehnologie decât regiunile cu resurse de calcul mai abundente și mai ieftine.

Peisajul actual al tehnologiei de tip cloud și al IA este caracterizat de o dependență pronunțată de un număr limitat de furnizori din țări terțe. Deși piața UE a serviciilor de cloud computing este în creștere semnificativă, cota de piață a furnizorilor din UE a scăzut de la 29 % în 2017 la 15 % în 2022 și a rămas stagnantă de atunci.

În prezent, trei întreprinderi din domeniul hiperscalării din afara UE controlează peste 70 % din piața europeană a serviciilor de cloud computing. Marii operatori tradiționali de pe piață fac obiectul unor jurisdicții din țări terțe în care se aplică legi cu efect extrateritorial, inclusiv legi care impun accesul la date și transferul de date care pot intra în conflict cu cadrele UE privind drepturile fundamentale și protecția datelor. Această dependență expune, de asemenea, utilizatorii europeni la riscurile legate de discontinuitatea operațională, în special în scenariile în care deciziile unilaterale ale actorilor din țări terțe ar putea perturba furnizarea de servicii.

În acest context, Europa dispune de capacități de cercetare și dezvoltare de talie mondială, de comunități dinamice în domeniul software-ului cu sursă deschisă și de o bază industrială puternică în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA, care rămân însă în mare măsură nevalorificate.

În acest context, Comisia a pregătit propunerea de regulament privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA („propunerea”), care urmărește să abordeze disponibilitatea limitată și concentrată geografic a capacității de calcul din UE și riscurile asociate dependenței de tehnologia de tip cloud și de IA puse la dispoziție de furnizori din afara Europei. Propunerea urmărește:

1.sporirea capacității de calcul și a IA dezvoltate și implementate în UE prin tehnologii de tip cloud și IA inovatoare și durabile;

2.asigurarea unor condiții atractive pentru implementarea unei capacități de calcul durabile și inovatoare în întreaga Uniune;

3.abordarea preocupărilor legate de suveranitatea datelor și continuitatea operațională a tehnologiei de tip cloud și a IA;

4.asigurarea contribuției la protejarea ordinii publice prin sporirea rezilienței furnizării de servicii de cloud computing, în special în sectorul public.

Propunerea răspunde necesității unei „abordări ecosistemice” coordonate pentru ca UE să devină mai competitivă și mai rezilientă în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA. Ea combină măsuri axate pe ofertă pentru a impulsiona capabilitățile interne, măsuri axate pe cerere pentru a stimula adoptarea și factori favorizanți pentru încurajarea inovării și a investițiilor în tehnologia de tip cloud și IA. Propunerea pune un accent deosebit pe sursele deschise ca pârghie pentru stimularea suveranității tehnologice, în conformitate cu Strategia UE privind sursele deschise, care urmărește să promoveze alternative europene deschise la nivelul întregului pachet tehnologic european.

În primul rând, propunerea sprijină proiecte care sunt rezultatul inițiativei de cercetare și inovare lansate în acest cadru și puse în aplicare împreună cu statele membre. Această inițiativă va integra rețelele, tehnologia de tip cloud, IA și software-ul în ecosisteme coerente pentru a aborda următoarele aspecte:

1.provocările viitoare în ceea ce privește infrastructura de calcul eficientă din punct de vedere energetic;

2.autonomia la nivelul întregului pachet tehnologic de cloud;

3.capabilitățile avansate ale UE în domeniul tehnologiilor avansate de IA, cum ar fi IA de avangardă, IA fizică și IA industrială;

4.adoptarea tehnologiei de tip cloud și a IA în sectorul public și în cel privat.

Propunerea pune un accent deosebit pe inițiativele transsectoriale la scară largă care abordează cele mai strategice provocări tehnologice și industriale („marile provocări”). Propunerea va demonstra fezabilitatea acestui efort și va deschide calea pentru inițiative similare în viitor, creând condițiile pentru investiții în infrastructura și tehnologiile de generație următoare.

În al doilea rând, propunerea răspunde decalajului tot mai mare în ceea ce privește capacitatea în materie de centre de date printr-un cadru care simplifică și armonizează implementarea centrelor de date la nivelul UE, asigurând în același timp durabilitatea acestora. Scopul său este de a tripla capacitatea UE în următorii cinci-șapte ani și de a atinge capacitatea necesară până în 2035, asigurând în același timp o implementare geografică echilibrată în toate statele membre. Pentru a sprijini acest obiectiv, propunerea prezintă un mecanism de identificare și sprijinire a proiectelor strategice de centre de date cu un grad semnificativ de inovare integrată și durabilitate sau care contribuie la distribuția echilibrată a capacității de calcul.

În al treilea rând, propunerea urmărește să atenueze riscurile care decurg din dependența UE de țări terțe pentru serviciile de cloud computing prin intermediul unui cadru unic pentru suveranitate la nivelul UE. Aceasta oferă un set armonizat și verificabil de criterii la diferite niveluri de suveranitate a serviciilor de cloud computing. Propunerea oferă, de asemenea, un cadru pentru evaluarea și recunoașterea oficială a serviciilor la un anumit nivel de suveranitate. În sfârșit, aceasta prevede obligația statelor membre de a efectua evaluări ale riscurilor în materie de suveranitate pentru a stabili subsectoarele și cazurile de utilizare care ar trebui deservite de servicii aliniate la nivelurile de suveranitate respective pentru a asigura o protecție adecvată în ceea ce privește confidențialitatea datelor și autonomia operațională, precum și pentru a preveni prejudiciile care ar putea submina ordinea publică.

Completând revizuirea Regulamentului privind securitatea cibernetică (CSA2), care abordează riscurile din lanțul de aprovizionare, propunerea asigură faptul că autoritățile contractante pot utiliza servicii de cloud computing suverane. Împreună, propunerea și CSA2 acoperă lacunele de lungă durată în materie de suveranitate și riscurile fără caracter tehnic. În același timp, serviciile de cloud computing din Europa trebuie să respecte standarde ridicate de securitate cibernetică, ceea ce necesită un cadru solid de securitate cibernetică, care să ofere un răspuns cuprinzător la provocările geopolitice actuale în materie de securitate. În acest context legislativ, se vor relua lucrările privind sistemul european de certificare a securității cibernetice pentru serviciile de cloud computing (EUCS).

În cele din urmă, propunerea oferă un cadru pentru ca autoritățile contractante să ia decizii de achiziție în cunoștință de cauză și să își valorifice puterea de cumpărare în vederea reducerii dependențelor existente, inclusiv prin utilizarea unor criterii de atribuire sectoriale care vizează valoarea adăugată pentru UE și a unor achiziții publice comune pentru a stimula inovarea și creșterea, cu accent pe crearea de oportunități concrete pentru furnizorii de dimensiuni mai mici cu sediul în UE.

Luate împreună, măsurile prevăzute în propunere pun bazele unui ecosistem rezilient și de înaltă performanță al tehnologiei de tip cloud și al IA la nivelul UE. Ele îi conferă Europei nu doar statutul de consumator de tehnologii digitale avansate, ci și de centru mondial pentru o infrastructură digitală fiabilă, suverană și scalabilă, capabilă să modeleze standardele, capacitățile și piețele următorului val tehnologic.

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Cu toate acestea, Regulamentul privind datele nu conține elemente care să modeleze o ofertă mai competitivă de servicii europene de cloud computing sau să încurajeze intrarea pe piață a unui set mai divers de furnizori de servicii de cloud computing.

Regulamentul privind datele deschide calea către o posibilă reducere a dependențelor de furnizorii din afara UE, dar nu construiește calea către un sector al cloud computing-ului la nivelul UE mai suveran și mai fiabil. Cu toate acestea, dispozițiile sale privind schimbarea furnizorilor de servicii de cloud computing și interoperabilitatea le permit utilizatorilor să adopte într-o măsură mai mare serviciile europene de cloud computing. Regulamentul privind datele este, prin urmare, un factor favorizant al propunerii.

Propunerea este, de asemenea, în concordanță cu Regulamentul privind piețele digitale. Regulamentul privind piețele digitale acoperă serviciile de cloud computing ca serviciu de platformă esențial, ceea ce înseamnă că furnizorii de servicii de cloud computing desemnați drept controlori de acces ar trebui să respecte un set de obligații pentru a spori echitatea și contestabilitatea pieței. Până în prezent, niciun furnizor de servicii de cloud computing nu a fost desemnat drept controlor de acces pentru serviciile sale. Cu toate acestea, la 18 noiembrie 2025, Comisia a deschis trei investigații de piață privind serviciile de cloud computing în temeiul Regulamentului privind piețele digitale. Două dintre aceste investigații de piață vor evalua dacă doi furnizori ar trebui desemnați drept controlori de acces pentru serviciile lor de cloud computing (cu alte cuvinte, dacă aceștia acționează ca puncte de acces importante între utilizatorii comerciali și utilizatorii finali). Cea de a treia investigație de piață va evalua dacă Regulamentul privind piețele digitale poate combate în mod eficace practicile care pot limita competitivitatea și echitatea în sectorul cloud computing-ului din UE.

Deși anumiți furnizori de servicii de cloud computing ar putea fi reglementați atât în temeiul prezentei propuneri, cât și în temeiul Regulamentului privind piețele digitale, Regulamentul privind piețele digitale are obiective diferite și nu conține măsuri care să promoveze în mod activ adoptarea serviciilor de cloud computing suverane. Regulamentul privind piețele digitale vizează doar menținerea și promovarea unei piețe a serviciilor de cloud computing echitabile și contestabile în Uniune, reglementând comportamentele specifice ale întreprinderilor desemnate drept controlori de acces și, prin urmare, intervine la un nivel diferit de cel al propunerii, care se axează pe adoptarea și utilizarea serviciilor furnizate.

Propunerea consolidează, de asemenea, principalele obiective ale Regulamentului privind inteligența artificială. Regulamentul privind inteligența artificială armonizează normele pentru sistemele de IA și modelele de IA de uz general care urmează să fie introduse pe piața UE, îmbunătățind funcționarea pieței interne și promovând adoptarea unei IA centrate pe factorul uman și de încredere de-a lungul lanțului valoric. Regulamentul privind inteligența artificială asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății, a siguranței și a drepturilor fundamentale. Aceasta nu acoperă aspecte legate de suveranitate.

Propunerea completează și mai mult cadrul mai amplu de politică digitală al UE, inclusiv Strategia UE privind sursele deschise, programul de politică privind deceniul digital și strategia privind aplicarea IA.

Strategia UE privind sursele deschise propune promovarea surselor deschise pentru suveranitate, competitivitate și securitate printr-o serie de măsuri specifice, dintre care unele sunt propuse în Regulamentul privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA.

Programul de politică privind deceniul digital se axează pe patru puncte cardinale, în care se încadrează obiectivele sale, și anume (i) o populație cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; (ii) infrastructuri digitale sigure și durabile; (iii) transformarea digitală a întreprinderilor și (iv) digitalizarea serviciilor publice. Mai precis, programul de politică privind deceniul digital stabilește un obiectiv pentru monitorizarea implementării nodurilor periferice, dar nu include un obiectiv de măsurare a progreselor înregistrate în implementarea capacității de calcul sau a centrelor de date în UE și nici măsuri concrete de sprijin pentru implementarea acestora. Prezenta propunere completează programul de politică privind deceniul digital prin valorificarea exercițiului anual de monitorizare existent, creând astfel sinergii cu cadrul existent. Aceasta contribuie, de asemenea, la promovarea tuturor celor patru puncte cardinale ale programului de politică privind deceniul digital, în special prin stabilirea unor măsuri concrete axate pe dezvoltarea de tehnologii inovatoare care favorizează IA, pe implementarea unei capacități extinse de calcul și pe crearea unui cadru de încredere pentru o utilizare sporită a tehnologiei de tip cloud și a IA.

În plus, Strategia privind aplicarea IA stabilește acțiuni concrete pentru valorificarea potențialului transformator al IA, cu accent pe impulsionarea adoptării sale în principalele sectoare industriale și în sectorul public. Aceasta introduce, de asemenea, măsuri de sprijin pentru consolidarea suveranității tehnologice a UE prin abordarea provocărilor transversale în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea IA. Propunerea stă la baza acestor obiective și contribuie la punerea lor în aplicare prin introducerea unor măsuri specifice menite să sprijine dezvoltarea și implementarea tehnologiei de tip cloud și a IA, să sporească accesul la capacitatea de calcul și să consolideze încrederea în serviciile de cloud computing.

Propunerea este pe deplin compatibilă cu Comunicarea UE privind o strategie digitală internațională din iunie 2025. Aceasta creează un model transparent și nediscriminatoriu pentru autonomia digitală, care îi permite UE să construiască infrastructuri tehnologice reziliente și suverane pe plan intern, oferind în același timp un model fiabil și solid din punct de vedere juridic pentru parteneriatele internaționale și guvernanța multilaterală în străinătate. Propunerea este în deplină concordanță cu angajamentele și parteneriatele internaționale ale Uniunii și va asigura accesul la piața internă pentru entitățile din țările partenere care îndeplinesc nivelurile necesare de asigurare ale Uniunii.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea completează cadrul de politică mai amplu al UE privind securitatea cibernetică și reziliența digitală.

Prezenta propunere trebuie citită în coroborare cu propunerea de revizuire a Regulamentului privind cipurile, care include măsuri de promovare a investițiilor în semiconductori avansați, de sporire a rezilienței lanțului de aprovizionare și de creare a cererii prin intensificarea cooperării dintre lanțul de aprovizionare cu semiconductori și piețele finale.

Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS2) îmbunătățește gestionarea riscurilor în materie de securitate cibernetică ale furnizorilor de servicii de cloud computing și ale centrelor de date din UE, ceea ce conduce la un nivel mai ridicat de încredere. Cu toate acestea, ea nu conține măsuri de impulsionare a adoptării și utilizării unor astfel de servicii și se axează pe deplin pe securitatea cibernetică tehnică, mai degrabă decât pe considerentele mai ample legate de suveranitate.

Astfel cum s-a detaliat anterior, propunerea completează accentul pus de Regulamentul privind securitatea cibernetică pe securitatea cibernetică în domeniul cloud computing-ului cu considerații legate de suveranitate. Certificarea în temeiul Regulamentului privind securitatea cibernetică poate aborda criteriile tehnice de securitate cibernetică, dar nu este adecvată pentru abordarea preocupărilor legate de suveranitate care depășesc aceste elemente tehnice. Între timp, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) lucrează la elaborarea unui sistem european de certificare a securității cibernetice pentru serviciile de cloud computing (EUCS), care nu a fost încă adoptat. După finalizare, acesta ar putea fi valorificat în cadrul serviciilor de cloud computing suverane ca modalitate de a se asigura că un serviciu auditat îndeplinește cele mai înalte standarde de securitate cibernetică. În plus, propunerea de revizuire a Regulamentului privind securitatea cibernetică întărește fiabilitatea lanțului de aprovizionare cu echipamente hardware și software din domeniul TIC.

Propunerea sprijină, de asemenea, obiectivele Actului legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA). Actul legislativ privind reziliența operațională digitală definește obligațiile de conformitate pentru furnizorii de servicii de cloud computing. Acesta acoperă în mod indirect furnizorii de servicii de cloud computing în cazul în care furnizează servicii anumitor entități financiare sau în cazul în care rolul lor este suficient de semnificativ în ceea ce privește reziliența operațională. Actul legislativ respectiv are un domeniu de aplicare sectorial și este specific sectorului financiar. În temeiul Actului legislativ privind reziliența operațională digitală, furnizorii de servicii de cloud computing trebuie să pună în aplicare gestionarea riscurilor TIC și să efectueze teste periodice de răspuns la incidente pentru a respecta cerințele aplicabile furnizorilor terți esențiali de servicii. Instituțiile financiare în cauză, care ar putea avea caracter public, trebuie să efectueze diligențele necesare cu privire la furnizorii de servicii de cloud computing cu care colaborează.

Propunerea sprijină, de asemenea, obiectivele Strategiei privind o Uniune a pregătirii, care identifică dependența de infrastructura digitală critică drept risc sistemic și solicită o abordare la nivelul întregii administrații pentru a asigura continuitatea serviciilor esențiale în scenarii de criză. Cadrul pentru suveranitate instituit prin prezentul regulament, în special mecanismul de evaluare a riscurilor prevăzut la articolul 29, contribuie în mod direct la dimensiunea de pregătire digitală din cadrul strategiei respective prin asigurarea faptului că serviciile de cloud computing și de IA care stau la baza gestionării situațiilor de urgență, a coordonării protecției civile și a operațiunilor de răspuns în caz de dezastru sunt furnizate la nivelul corespunzător de asigurare al Uniunii. Prin urmare, propunerea este în concordanță cu obiectivele mai ample ale politicii Uniunii în materie de reziliență și pregătire și sprijină aceste obiective.

Propunerea este în concordanță cu normele existente privind prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și cu Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor. Cu toate acestea, deși Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor abordează transferurile transatlantice de date, acesta nu elimină preocupările legate de suveranitate cu privire la dependența de furnizorii din țări terțe. Prin urmare, propunerea completează Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor, întrucât noțiunea de suveranitate depășește transferurile de date și vizează, de asemenea, autonomia operațională.

Propunerea completează, de asemenea, directivele privind achizițiile publice. Autoritățile publice din UE se bazează în mare măsură pe furnizorii de servicii de cloud computing din afara UE, iar factorii determinanți ai problemelor asociate necesită o abordare sectorială specifică și nuanțată, care nu este reglementată de directivele existente privind achizițiile publice și care ar fi dificil de luat în considerare în mod suficient printr-o abordare globală. Prin urmare, propunerea prevede o abordare sectorială a suveranității – ale cărei niveluri multiple nu pot fi abordate în acquis-ul orizontal care stabilește principii generale pentru conceperea procedurilor de achiziții publice. Propunerea include criterii de atribuire complementare, care sunt, de asemenea, adaptate la particularitățile serviciilor de cloud computing și la dependențele critice de țările terțe din acest sector.

Propunerea completează Regulamentul privind rețelele digitale, care sprijină dezvoltarea unor rețele digitale solide, rapide, sigure și de ultimă generație, contribuind astfel la implementarea centrelor de date în UE, pentru care conectivitatea de mare viteză, la nivel de gigabit și peste acest nivel reprezintă o condiție prealabilă. Propunerea valorifică progresele înregistrate prin Regulamentul privind rețelele digitale în ceea ce privește conectivitatea și, prin urmare, rămâne axată pe implementarea capacităților centrelor de date și nu pe construirea prealabilă sau paralelă a infrastructurii de conectivitate necesare. Regulamentul privind rețelele digitale abordează, de asemenea, convergența infrastructurii de rețele, inclusiv scenariile în care un furnizor de servicii de cloud computing exploatează o rețea de comunicații electronice și, până în prezent, nu a făcut obiectul obligațiilor prevăzute în Codul european al comunicațiilor electronice, deși intră în domeniul său de aplicare. Astfel, Regulamentul privind rețelele digitale va clarifica procedurile de conectivitate între furnizorii de diferite rețele și alți participanți la piață în cadrul unei cooperări ecosistemice mai ample.

Propunerea contribuie la obiectivele Directivei privind eficiența energetică în ceea ce privește orientarea industriei centrelor de date către o mai mare eficiență energetică. Cu toate acestea, dincolo de considerentele legate de transparență și reputație, aceasta nu stabilește stimulente pentru ca operatorii centrelor de date să își îmbunătățească performanța în materie de durabilitate și nu conține măsuri de accelerare a introducerii unor centre de date durabile în întreaga UE sau de sporire a investițiilor aferente.

În mod similar, Codul UE de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date nu se referă la măsurile de implementare a unui centru de date, ci se axează pe deplin pe practicile de funcționare a unui astfel de centru. Astfel, propunerea prevede măsuri de stimulare a introducerii unor centre de date eficiente din punct de vedere energetic, aliniindu-se la Foaia de parcurs strategică pentru digitalizare și IA în sectorul energetic, care urmărește să optimizeze consumul de energie în domeniul tehnologiilor digitale, accelerând în același timp dubla tranziție verde și digitală a UE. Pentru identificarea centrelor de date durabile, propunerea face trimitere la sistemul de evaluare elaborat în temeiul Directivei privind eficiența energetică.

Propunerea completează, de asemenea, pachetul privind rețelele europene, care urmărește să asigure faptul că rețelele sunt instalate și pregătite să preia sarcinile viitoare într-un mod orizontal. În acest caz, propunerea se axează pe centrele de date în calitate de client final al capacității rețelelor și se asigură că localizarea centrelor de date ia în considerare disponibilitatea rețelelor și că schimbul de informații are loc cu suficient timp în avans pentru a contribui la planificarea rețelelor și, prin urmare, pentru a asigura racordarea în timp util a centrelor de date.

Pachetul privind rețelele europene stabilește modalități prin care statele membre pot accelera racordarea la rețea, inclusiv o structură mai eficientă a listei de așteptare pentru racordarea la rețea, de exemplu prin luarea în considerare a gradului de pregătire a unui proiect și a utilizărilor favorabile rețelelor, spre deosebire de o abordare bazată exclusiv pe principiul „primul venit, primul servit”. Propunerea valorifică aceste considerații.

Propunerea completează, de asemenea, Directiva privind energia din surse regenerabile, pe care o poate valorifica. Centrele de date pot beneficia de disponibilitatea sporită a energiei din surse regenerabile și a stocării, chiar dacă aceste aspecte nu intră, în sine, sub incidența directivei. Proximitatea față de zonele de accelerare a proiectelor care vizează energia din surse regenerabile ar putea fi, de asemenea, un factor relevant în desemnarea amplasamentelor pentru o implementare mai rapidă a centrelor de date.

Actul privind accelerarea industrială prezintă măsuri de accelerare a procesului de autorizare, inclusiv stabilirea principiului „un proiect, o procedură” și instituirea unei proceduri digitale unice care să acopere întregul proces de acordare a autorizațiilor. Actul privind accelerarea industrială prevede, de asemenea, obligația statelor membre de a desemna cel puțin o zonă sau un cluster de accelerare a producției industriale în care să se aplice măsuri suplimentare de facilitare a activității, inclusiv accesul prioritar la materiale și accesul la finanțare din partea UE. Cu toate acestea, întrucât măsurile de accelerare industrială propuse vizează numai instalațiile de producție și nu țin seama de nevoile specifice ale centrelor de date și nici de beneficiile acestora, ele au fost excluse din domeniul de aplicare al Actului privind accelerarea industrială. Abordând aceste diferențe, propunerea completează măsurile generale de accelerare industrială cu măsuri adaptate la implementarea accelerată a centrelor de date.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care împuternicește UE să adopte măsuri pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne prin armonizarea dispozițiilor naționale.

Fragmentarea actuală în ceea ce privește implementarea centrelor de date este determinată de abordările naționale divergente în legătură cu extinderea capacității, cerințele de durabilitate și procedurile de autorizare. Acestea riscă să creeze disparități în materie de reglementare care ar putea submina piața internă.

Variațiile practicilor de achiziții publice pentru serviciile de cloud computing, precum și criteriile de suveranitate inconsecvente pot afecta capacitatea furnizorilor de a funcționa fără probleme în toate statele membre, ceea ce duce la ineficiențe ale pieței și la condiții de concurență inegale.

Având în vedere aceste provocări, intervenția la nivelul UE sub forma unei propuneri legislative este justificată în temeiul articolului 114 din TFUE, deoarece urmărește să elimine barierele din calea pieței interne și să asigure condiții de concurență echitabile pentru furnizorii de servicii de cloud computing.

În plus, propunerea se bazează pe articolul 173 alineatul (3) din TFUE, care oferă temeiul juridic pentru măsurile menite să consolideze competitivitatea industrială și capacitatea de inovare a UE. Deficitul actual de capacitate de calcul din UE limitează capacitatea industriilor europene de a beneficia pe deplin de utilizarea tehnologiei de tip cloud și IA, în special a celor care necesită o latență redusă și calcul de înaltă performanță. Prin creșterea disponibilității unei capacități de calcul eficiente din punct de vedere energetic și prin dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf de tip cloud și IA, această inițiativă contribuie în mod direct la consolidarea competitivității industriale și a poziției de lider tehnologic a Europei, în conformitate cu obiectivele articolului 173 alineatul (3) din TFUE.

Având în vedere dublul obiectiv al propunerii de a remedia denaturările pieței interne și de a consolida competitivitatea industrială a UE, aceasta va fi adoptată ca instrument legislativ unic în temeiul juridic cumulativ al articolului 114 și al articolului 173 alineatul (3) din TFUE. Acest temei juridic comun oferă un răspuns de reglementare unificat la provocările interconectate legate de fragmentarea pieței și de consolidarea capacităților industriale strategice în cadrul ecosistemului UE al tehnologiei de tip cloud și al IA.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Acțiunea UE are o valoare adăugată clară în abordarea problemei disponibilității limitate și concentrate din punct de vedere geografic a capacității de calcul. Prin asigurarea unei abordări comune în ceea ce privește accelerarea implementării centrelor de date, aceasta permite planificarea și implementarea coerentă a capacității de calcul într-un mod echilibrat din punct de vedere geografic, evitând în același timp o uniformizare la un nivel inferior și reducând complexitatea în materie de reglementare pentru investitori și operatorii centrelor de date.

UE se află într-o poziție unică pentru a se asigura că politicile de investiții și de accelerare reflectă prioritățile colective și evită fragmentarea. Acțiunea la nivelul UE ar garanta că toate întreprinderile și administrațiile publice pot avea acces la o capacitate de calcul suficientă pentru a-și satisface nevoile și este o condiție prealabilă pentru ca Europa să devină un continent al IA.

În abordarea dependenței de serviciile de cloud computing furnizate de furnizori din afara Europei, acțiunea UE aduce beneficii care depășesc ceea ce statele membre ar putea realiza în mod individual, în special în ceea ce privește abordarea disfuncționalităților subiacente ale pieței legate de caracterul imperfect al informațiilor. Acest lucru va îmbunătăți funcționarea pieței interne și le va permite furnizorilor de servicii de cloud computing să se dezvolte dincolo de piețele lor naționale.

•Proporționalitatea

Propunerea adoptă o abordare specifică și proporțională pentru a remedia blocajele critice de pe piața unică, în special deficitul de capacitate de calcul și dependența excesivă de furnizorii din țări terțe. Soluțiile propuse se limitează la măsuri esențiale pentru atingerea obiectivelor principale ale propunerii, în special consolidarea suveranității tehnologice a UE, promovarea unei piețe competitive a UE în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA și sprijinirea unei disponibilități sporite a resurselor de calcul durabile în UE.

Prin axarea pe standarde armonizate pentru servicii de cloud computing suverane, pe implementarea optimizată a centrelor de date și pe mecanisme de cooperare la nivelul UE, propunerea evită reglementarea excesivă, abordând în același timp în mod direct barierele structurale care împiedică progresele digitale în întreaga Europă. Măsurile alese reprezintă mijlocul cel mai adecvat și mai puțin intruziv de abordare a disfuncționalităților identificate ale pieței și în materie de reglementare, deoarece valorifică instrumentele existente ale UE, introducând în același timp numai acele noi dispoziții necesare pentru o punere în aplicare coerentă și eficientă.

Propunerea va genera costuri directe de asigurare a conformității, care vor acoperi atât cheltuielile administrative, cât și cheltuielile de ajustare. Acestea urmează să fie suportate în principal de autoritățile publice naționale și locale și de întreprinderi, cum ar fi operatorii centrelor de date, furnizorii de servicii de cloud computing, precum și subcontractanții acestora și entitățile din sectorul privat care își desfășoară activitatea în sectoarele enumerate în anexa I la Directiva NIS 2, astfel încât să respecte obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

Totuși, explorarea diferitelor opțiuni, precum și a costurilor și a beneficiilor preconizate ale acestora a condus la o concepere echilibrată a instrumentului. Costurile pentru autoritățile publice vor fi contrabalansate de valoarea reducerii costului total al deținerii pentru sistemele informatice și de procese de achiziții publice mai rapide și mai fiabile, în timp ce costurile pentru întreprinderi vor fi contrabalansate de valoarea îmbunătățirii previzibilității direcției de reglementare și a reducerii fragmentării abordărilor naționale, împreună cu simplificarea administrativă.

•Alegerea instrumentului

Comisia propune un regulament ca instrument juridic optim pentru îndeplinirea obiectivelor propunerii, având în vedere capacitatea sa de a asigura aplicarea uniformă și efectul imediat în toate statele membre. Un regulament oferă securitatea juridică și coerența necesare pentru armonizarea deplină a cadrului de reglementare pentru serviciile de cloud computing. Această abordare este esențială pentru eliminarea barierelor de pe piața unică, în special în domenii precum standardele de suveranitate și de durabilitate, în care normele naționale divergente ar putea submina, în caz contrar, suveranitatea tehnologică și competitivitatea UE. Având în vedere urgența geopolitică, inclusiv necesitatea de a reduce dependențele strategice de furnizorii din țări terțe, un regulament asigură un răspuns rapid și coordonat la nivelul UE, prevenind întârzierile sau inconsecvențele care ar putea apărea dacă statele membre ar acționa cu o mai mare independență.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultarea părților interesate

În perioada octombrie 2024-noiembrie 2025, a avut loc o amplă consultare a părților interesate, care a cuprins următoarele activități de consultare.

În perioada aprilie-iulie 2025, Comisia a organizat o consultare publică prin intermediul unui chestionar online și a unei cereri de contribuții pentru ca părțile interesate să transmită documente de poziție detaliate în care să își prezinte opiniile și recomandările cu privire la obiectivele și acțiunile propuse avute în vedere de propunere, oferind, în același timp, dovezi directe care să stea la baza elaborării opțiunilor de politică. S-au primit în total 436 de răspunsuri: 243 pentru sondajul de consultare și 193 pentru cererea de contribuții.

Consultarea a fost completată de o serie de ateliere, seminare și mese rotunde. Printre acestea s-au numărat: (i) cea de a șasea adunare generală și cel de al șaselea forum al Alianței europene pentru date industriale, edge și cloud; (ii) mese rotunde, în special privind investițiile în cloud computing cu investitori financiari, privind măsurile de politică pentru facilitarea integrării centrelor de date în rețeaua UE, cu directorii generali ai furnizorilor europeni de servicii de cloud computing privind dezvoltarea ofertelor de servicii de cloud computing suverane în UE, precum și cu Camera de Comerț Americană; (iii) seminare organizate cu sectorul industrial, mediul academic și autoritățile publice cu privire la dinamica economică a pachetului tehnologic de IA și (iv) prezentări referitoare la viitoarea politică a UE privind tehnologia de tip cloud și IA cu sectorul industrial.

Comisia a menținut, de asemenea, un dialog continuu cu autoritățile relevante ale statelor membre, reunite în cadrul grupului informal de cooperare în domeniul tehnologiei de tip cloud al statelor membre din cadrul Alianței europene pentru date industriale, edge și cloud, completat de reuniuni bilaterale specifice.

În plus, Comisia s-a angajat în discuții bilaterale suplimentare cu țări terțe, inclusiv cu Japonia, Elveția și Regatul Unit, pentru a prezenta și a discuta opțiunile de politică avute în vedere, colectând în același timp informații cu privire la cele mai bune practici și evaluând efectul extern al măsurilor avute în vedere.

În cele din urmă, Comisia a organizat peste 100 de reuniuni bilaterale cu o gamă diversă de părți interesate, inclusiv reprezentanți ai industriei, instituții academice, grupuri de reflecție și organizații ale societății civile, care au sprijinit formularea opțiunilor de politică propuse.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Comisia a contractat un consorțiu condus de Technopolis Group pentru a efectua un studiu în sprijinul etapei de colectare și analiză a dovezilor din evaluarea impactului care precedă propunerea. Studiul a inclus mai multe activități de implicare a părților interesate, inclusiv peste 60 de interviuri specifice, sondaje (peste 250 de răspunsuri) și ateliere (peste 100 de participanți).

•Evaluarea impactului

Propunerea este însoțită de o evaluare cuprinzătoare a impactului, a cărei versiune finală a fost prezentată Comitetului de control normativ la 30 aprilie 2026. La 8 mai 2026, comitetul a emis un aviz pozitiv însoțit de o cerere de îmbunătățiri suplimentare.

•Drepturile fundamentale

Propunerea a făcut obiectul unei evaluări cuprinzătoare a implicațiilor sale pentru drepturile fundamentale, cu un accent deosebit pe protecția datelor cu caracter personal, astfel cum este garantată în temeiul articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Propunerea introduce un cadru pentru serviciile de cloud computing suverane, care stabilește garanții stricte pentru a se asigura că prelucrarea datelor cu caracter personal care implică cetățeni ai UE respectă standardele UE de protecție a datelor, inclusiv RGPD. Prin stabilirea acestor standarde, propunerea reduce la minimum riscurile asociate gestionării neconforme a datelor, consolidând în același timp încrederea în infrastructura digitală.

Unul dintre obiectivele principale ale propunerii este de a reduce dependența de furnizorii din țări terțe, ale căror operațiuni pot face obiectul unor jurisdicții din afara UE care pot permite accesul la date și transferul acestora. În consecință, propunerea îmbunătățește protecția datelor cu caracter personal prin asigurarea faptului că aceste date rămân sub supravegherea eficace a autorităților UE, inclusiv a agențiilor de protecție a datelor din statele membre și a Comitetului european pentru protecția datelor. Această abordare consolidează securitatea juridică și susține dreptul la viață privată, astfel cum este consacrat în cartă.

În plus, propunerea promovează o piață unică pentru serviciile de cloud computing, în care furnizorii sunt pe deplin obligați să respecte legislația UE și sunt supuși obligațiilor aplicabile. Acest lucru nu numai că îmbunătățește disponibilitatea și continuitatea datelor, ci asigură și faptul că obligațiile legale ale UE, cum ar fi cele legate de drepturile persoanelor vizate și de supravegherea reglementară, sunt îndeplinite în mod consecvent. Prin creșterea prezenței pe piață a furnizorilor cu sediul în UE, propunerea integrează și mai mult protecția drepturilor fundamentale în ecosistemul digital, oferind garanții mai solide împotriva accesului neautorizat sau a utilizării abuzive a datelor cu caracter personal. Proporționalitatea acestor măsuri a fost analizată cu atenție pentru a echilibra inovarea cu imperativul protecției drepturilor, în conformitate cu principiile cartei.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Implicațiile bugetare ale propunerii sunt descrise în detaliu în fișa financiară însoțitoare. Pentru a pune în aplicare în mod eficace inițiativa, sunt necesare 25 echivalente normă întreagă (ENI), dintre care 9 posturi din schema de personal și 16 posturi de agenți contractuali. Această configurație a personalului va fi realizată printr-o combinație de redistribuire și recrutare suplimentară. Mai precis, 15 membri existenți ai personalului vor fi realocați din cadrul Comisiei pentru a sprijini inițiativa, valorificându-și cunoștințele de specialitate și experiența în gestionarea unor acțiuni similare. Personalul necesar va proveni de la DG CNECT și DG DIGIT, unde este alocat în prezent unităților relevante sau va fi redistribuit din cadrul serviciilor Comisiei. Pentru a completa aceste resurse existente, inițiativa va necesita 10 ENI suplimentare: 6 ENI pentru DG CNECT și 4 ENI pentru DG DIGIT. Suplimentarea cu acești membri ai personalului se va solicita pentru a mări efectivele actuale de personal, cu scopul de a asigura punerea în aplicare cu succes a inițiativei și îndeplinirea eficace a noilor activități și sarcini.

Cheltuielile administrative suplimentare asociate noilor sarcini descrise în propunere vor fi finanțate în principal prin fluxuri de venituri bazate pe taxe care se încadrează în veniturile alocate interne, asigurând astfel un model de finanțare sustenabil și viabil. Mai precis, fluxurile bazate pe taxe vor fi utilizate pentru a sprijini sarcinile legate de achizițiile publice comune și de administrarea inițiativei EuroCloud, menite să faciliteze partajarea de către statele membre interesate a capacităților neutilizate în materie de cloud și de centre de date.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia ar trebui să monitorizeze aplicarea regulamentului propus și să evalueze eficacitatea acestuia în timp. La cinci ani de la intrarea sa în vigoare, Comisia ar trebui să revizuiască funcționarea prezentei propuneri de regulament și să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului. Aceste rapoarte vor fi publice și vor prezenta în detaliu punerea în aplicare efectivă și asigurarea respectării propunerii de regulament.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii de regulament

Titlul I din propunerea de regulament conține dispozițiile generale, inclusiv obiectul (articolul 1) și definițiile (articolul 2).

Titlul II conține dispozițiile care stabilesc cadrul pentru punerea în aplicare a activităților de dezvoltare și implementare în întregul ecosistem al tehnologiei de tip cloud și al IA. Cadrul este organizat prin intermediul inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA și este consolidat prin măsuri de sprijin suplimentare. În capitolul I, articolul 3 stabilește obiectivul general al inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA, care vizează sprijinirea activităților de cercetare și inovare și realizarea unei capacități la scară largă în întregul ecosistem al tehnologiei de tip cloud și al IA din Uniune. Articolul 4 stabilește obiectivele operaționale ale inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA. Articolul 5 introduce o rețea de centre de experiență și de accelerare pentru IA, bazată pe centrele europene de inovare digitală și menită să sprijine realizarea obiectivelor inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA. Articolul 6 stabilește mecanismele de punere în aplicare a inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA. Articolul 7 prevede obligația statelor membre de a adopta o strategie națională privind cloud computing și IA care să fie coerentă cu obiectivele regulamentului în termen de un an de la intrarea sa în vigoare. Articolul 8 stabilește criterii pentru ca proiectele să fie recunoscute de Comisie ca proiecte prioritare în domeniul IA de avangardă. Articolul 9 sprijină alocarea resurselor de calcul IA pentru proiectele prioritare în domeniul IA de avangardă, sprijinind în același timp proiectele de IA industrială și fizică și dezvoltarea și implementarea modelelor de IA pentru sectorul public.

Titlul III stabilește dispoziția privind capacitatea în materie de centre de date. În capitolul I, articolul 10 stabilește obligațiile statelor membre de a desemna zone de accelerare a centrelor de date pe teritoriul lor, în cazul în care dezvoltă capacități ale centrelor de date. Articolul 11 prevede condițiile din zonele de accelerare a centrelor de date. Articolul 12 stabilește obligația statelor membre de a desemna puncte unice de informare sau, dacă este posibil, de a moderniza sau de a integra punctele unice de informare deja existente, destinate operatorilor centrelor de date care derulează proiecte de centre de date în zonele de accelerare a centrelor de date, precum și alte principii care trebuie respectate în ceea ce privește responsabilitățile punctului de informare. Articolul 13 abordează procesele administrative și de acordare a autorizațiilor facilitate pentru proiectele de centre de date implementate în zonele de accelerare a centrelor de date. În capitolul II, articolul 14 stabilește mecanismul de exprimare a interesului și condițiile și desemnarea de către Comisie a proiectelor strategice privind centrele de date. În capitolul III, articolul 15 instituie un mecanism de monitorizare de către Comisie a progreselor înregistrate de Uniune în ceea ce privește sporirea capacității de calcul disponibile, volumul cererii de capacitate în materie de centre de date și amploarea deficitului de capacitate.

Titlul IV conține dispoziții referitoare la autonomie și la adoptare. În capitolul I secțiunea 1, articolul 16 stabilește un cadru al Uniunii pentru suveranitate în domeniul serviciilor de cloud computing, care constă în patru niveluri de asigurare și introduce cerințele stabilite în anexa II la regulament pentru ca serviciile de cloud computing să fie considerate ca oferind niveluri de asigurare ale Uniunii de la 1 la 4. Articolul 17 instituie un mecanism de recunoaștere a furnizorilor de servicii de cloud computing ca oferind un nivel de asigurare 1, 2, 3 sau 4 al Uniunii, în cazul în care trebuie să depună o cerere de recunoaștere la autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire. Articolul 18 stabilește condițiile și un mecanism pentru eventuala recunoaștere a țărilor terțe ca oferind asigurări suficiente pentru a permite serviciilor de cloud computing controlate din țara terță respectivă să devină eligibile pentru a se califica în temeiul nivelului de asigurare 3 al Uniunii. Articolul 19 din secțiunea 2 stabilește condițiile pentru autoevaluarea conformității care documentează alinierea la cerințele nivelului de asigurare 1 al Uniunii. Articolul 20 din secțiunea 3 stabilește cadrul pentru evaluarea efectuată de organizațiile de audit în raport cu cerințele nivelurilor de asigurare 2-4 ale Uniunii. Articolul 21 stabilește cerințele privind probele de audit care urmează să fie stabilite ca parte a evaluării de către terți a cerințelor în temeiul nivelurilor de asigurare 2-4 ale Uniunii. Articolul 22 prevede obligația Comisiei de a crea și de a menține un registru central al serviciilor recunoscute ca oferind nivelurile de asigurare 1-4 ale Uniunii. Articolul 23 stabilește obligații de transparență pentru furnizorii de servicii de cloud computing în ceea ce privește raportarea oricăror modificări semnificative care ar putea justifica o modificare subsecventă a recunoașterii lor ca oferind nivelurile de asigurare 1-4 ale Uniunii. Articolul 24 stabilește sancțiunile și normele în materie de compensare aplicabile în cazul încălcării normelor de către furnizorii de servicii de cloud computing. Articolul 25 din secțiunea 4 stabilește obligațiile statelor membre de a desemna o autoritate națională competentă. Articolul 26 stabilește competențele autorităților naționale competente desemnate de statele membre. Articolul 27 din secțiunea 5 stabilește principiile asistenței reciproce între autoritățile naționale competente ale statelor membre în contextul schimbului de informații și al investigațiilor în sensul prezentului regulament. Articolul 28 stabilește principiile cooperării transfrontaliere între autoritățile naționale competente ale statelor membre în contextul măsurilor de asigurare a respectării legislației. În capitolul II secțiunea 1, articolul 29 stabilește obligațiile statelor membre și ale entităților Uniunii de a efectua evaluări ale riscurilor pentru a stabili nivelul necesar de conformitate în raport cu nivelurile de asigurare 2-4 ale Uniunii pentru diferite activități din sectorul public. Articolul 30 stabilește obligații pentru autoritățile contractante care achiziționează servicii de cloud computing de a achiziționa, cu titlu de cerință minimă, servicii la nivelul de asigurare 1 al Uniunii. În cazul în care o evaluare a riscurilor stabilește că activitățile unor astfel de autorități contractante au relevanță pentru ordinea publică, acestea trebuie să achiziționeze și să utilizeze numai servicii care au fost recunoscute ca oferind nivelurile de asigurare 2, 3 sau 4 ale Uniunii. Articolul 31 din secțiunea 2 le permite entităților din sectorul privat în sensul Directivei NIS 2 să efectueze evaluări ale impactului cu un scop similar celor efectuate de entitățile Uniunii și de organismele din sectorul public. În secțiunea 3, articolul 32 stabilește obligații pentru autoritățile contractante ale statelor membre de a aplica o serie de criterii care vizează valoarea adăugată pentru Uniune în contextul achizițiilor publice de servicii de cloud computing și de sisteme de IA care intră în domeniul de aplicare al regulamentului. Articolul 33 stabilește obligații pentru statele membre de a-și monitoriza achizițiile publice de servicii de cloud computing și de sisteme de IA inovatoare, introduce un cadru de raportare simplificat și creează legături cu strategiile naționale privind tehnologia de tip cloud și IA, în cadrul cărora statele membre trebuie să creeze planuri pentru realizarea obiectivelor prezentului articol. În capitolul III, articolul 34 instituie Federația europeană pentru serviciile de cloud din sectorul public („Federația EuroCloud”) și stabilește domeniul de aplicare și scopul acesteia. Articolul 35 stabilește condițiile aplicabile partajării serviciilor de centre de date și a serviciilor de cloud computing în cadrul Federației EuroCloud. Articolul 36 stabilește modul în care Comisia poate recupera costurile suportate în legătură cu Federația EuroCloud, inclusiv cu înființarea Federației EuroCloud și a platformei care facilitează partajarea serviciilor între membrii săi. Articolul 37 din capitolul IV stabilește condițiile în care Comisia poate desfășura activități de achiziții publice pentru entitățile Uniunii, pentru autoritățile contractante din statele membre și pentru organizațiile partenere selectate de Comisie, inclusiv prin stabilirea derogărilor necesare de la Regulamentul financiar. Articolul 38 stabilește măsurile necesare pentru punerea în aplicare a cadrului de achiziții publice comune, inclusiv a mecanismului de guvernanță. Articolul 39 stabilește normele aplicabile în materie de achiziții publice. Articolul 40 stabilește mecanismul de compensare a costurilor suportate de Comisie pentru funcționarea cadrului de achiziții publice comune prin intermediul taxelor percepute de la autoritățile contractante participante. Articolul 41 din capitolul VI stabilește obligațiile entităților Uniunii și ale organismelor din sectorul public de a încuraja și de a facilita utilizarea soluțiilor cu sursă deschisă în detrimentul celor care fac obiectul unui drept de proprietate. Articolul 42 stabilește cerințele privind partajarea și reutilizarea software-ului dezvoltat de entitățile Uniunii și organismele din sectorul public sau pentru acestea. Articolul 43 stabilește obligația Comisiei de a pune la dispoziție și de a menține un catalog al soluțiilor cu sursă deschisă. Articolul 44 stabilește normele de instituire a unei rețele a birourilor statelor membre pentru programe cu sursă deschisă.

Titlul V stabilește dispozițiile finale, inclusiv competența Comisiei de a adopta acte delegate (articolul 45) și acte de punere în aplicare (articolul 46), clauza de revizuire (articolul 47) și specificarea intrării în vigoare și a datelor de aplicare a regulamentului (articolul 48).

2026/0138 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al tehnologiei de tip cloud și al IA (Regulamentul privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114 și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 1 ),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Uniunea se angajează să devină lider mondial în domeniul inteligenței artificiale (IA). Facilitând o inovare mai rapidă, o eficiență sporită și un proces decizional mai inteligent, IA contribuie la câștiguri economice, de mediu și societale substanțiale și este un motor fundamental al competitivității. Pentru a valorifica pe deplin beneficiile IA în toate sectoarele-cheie ale economiei, Uniunea ar trebui să acționeze cu ambiție și viziune, promovându-și capacitățile de inovare și consolidându-și competitivitatea și securitatea aprovizionării și, totodată, suveranitatea tehnologică și autonomia strategică în domeniul tehnologiilor digitale de vârf.

(2)Uniunea a pus deja baze solide pentru a poziționa Europa drept continent lider în dezvoltarea și adoptarea IA, în special prin comunicarea referitoare la Planul de acțiune privind continentul IA ( 3 ) și prin Strategia privind aplicarea IA ( 4 ). Prin Regulamentul (UE) 2023/2854 ( 5 ) al Parlamentului European și al Consiliului privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora („Regulamentul privind datele”) și prin strategia privind o uniune europeană a datelor ( 6 ), Uniunea a instituit, de asemenea, cadrul necesar pentru a crea o piață unică a datelor sigură și interoperabilă, care stă la baza dezvoltării IA.

(3)Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre s-au angajat să coopereze pentru a asigura suveranitatea tehnologică a Uniunii într-un mod deschis, în special prin infrastructuri digitale și de date sigure și accesibile care să permită alte evoluții tehnologice, sprijinind competitivitatea și durabilitatea industriei și economiei Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”) ( 7 ) și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie („IMCM-uri”) ( 8 ), precum și reziliența lanțurilor valorice ale Uniunii și promovând ecosistemul start-upurilor , inclusiv prin buna funcționare a fostelor centre europene de inovare digitală („EDIH”), care au fost reorientate sub forma unor centre de experiență și de accelerare pentru IA („centre pentru IA”).

(4)Uniunea a devenit din ce în ce mai dependentă de un număr limitat de furnizori de servicii de cloud computing din țări terțe. Consolidarea capacității Uniunii de a dezvolta și implementa tehnologii de tip cloud și IA pe teritoriul său a devenit o prioritate strategică pentru competitivitatea, securitatea aprovizionării și suveranitatea tehnologică a Uniunii, astfel cum se subliniază în raportul lui Mario Draghi privind viitorul competitivității europene ( 9 ) și în conformitate cu Comunicarea privind consolidarea securității economice a UE ( 10 ). Aceste provocări cu care se confruntă ecosistemul tehnologiei de tip cloud și al IA din Uniune impun necesitatea consolidării capacităților tehnologice la scară largă și a sprijinului legat de activitățile de cercetare și inovare, precum și a unui efort colectiv din partea statelor membre, Uniunea sprijinind dezvoltarea și implementarea tehnologiei de tip cloud și IA și a capacității de cloud computing la scară largă.

(5)Aceste dependențe se traduc nu numai în cote de piață limitate pentru furnizorii europeni de servicii de cloud computing, ci și în riscuri semnificative pentru autonomia operațională, reziliența și securitatea Uniunii. Consiliul a solicitat un act legislativ privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA, care să includă criterii comune pentru servicii de cloud computing suverane, permițând abordarea riscurilor în materie de transparență a pieței și a riscurilor asociate dependențelor, inclusiv a efectelor extrateritoriale ale legislației adoptate de țări terțe ( 11 ).

(6)Ar trebui instituit un cadru pentru sporirea rezilienței și a securității Uniunii în domeniul tehnologiei de tip cloud și IA, întărind ecosistemul tehnologiei de tip cloud și al IA din Uniune prin reducerea dependențelor, consolidarea suveranității tehnologice, stimularea investițiilor și consolidarea capabilităților, a securității, a adaptabilității și a rezilienței lanțului de aprovizionare în domeniul tehnologiei de tip cloud și IA din Uniune.

(7)Cadrul urmărește obiective separate, bazându-se pe două temeiuri juridice distincte.

(8)În primul rând, este necesar să se consolideze competitivitatea, capacitatea și reziliența bazei tehnologice și industriale a Uniunii în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA, în conformitate cu articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel de măsuri nu ar trebui să implice armonizarea actelor cu putere de lege sau a normelor administrative naționale. În acest scop, prezentul regulament instituie inițiativa privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și inițiativa privind poziția de lider în domeniul IA („inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA”) pentru a promova dezvoltarea tehnologiilor de vârf de tip cloud și IA și a instalațiilor de vârf din aceste domenii și pentru a asigura implementarea lor la scară largă, reducând decalajul dintre capacitățile avansate de cercetare și inovare ale Uniunii și exploatarea lor durabilă.

(9)În al doilea rând, capacitatea de calcul disponibilă și reziliența ecosistemului tehnologiei de tip cloud și al IA pot fi abordate cel mai bine prin măsuri de armonizare la nivelul Uniunii în temeiul articolului 114 din TFUE. Pentru a asigura funcționarea pieței interne, este necesar un cadru de reglementare unic și coerent, care să armonizeze anumite condiții pentru furnizorii și operatorii de servicii de cloud computing, inclusiv consolidarea capacităților și furnizarea de servicii de cloud computing.

(10)Definiția „serviciului de cloud computing” din prezentul regulament ar trebui să fie aceeași cu cea de la articolul 6 punctul 30 din Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului ( 12 ), care definește un „serviciu de cloud computing” ca fiind un serviciu digital care permite administrarea la cerere și accesul amplu la distanță la un bazin redimensionabil și elastic de resurse informatice care pot fi puse în comun, inclusiv atunci când aceste resurse sunt distribuite în mai multe locații. Această definiție a „serviciului de cloud computing” cuprinde accesul la cerere la sistemele de IA, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2024/1689 („Regulamentul privind inteligența artificială 13 ”) al Parlamentului European și al Consiliului, găzduite și operate de la distanță. Numai furnizarea și punerea la dispoziție a unui sistem de IA fac parte din serviciu. Sistemul de IA în sine și modelul său de bază sunt excluse din domeniul de aplicare al acestei definiții.

(11)Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să consolideze competitivitatea și reziliența bazei tehnologice și industriale a Uniunii în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA, întărind în același timp capacitatea de inovare a ecosistemului propriu al tehnologiei de tip cloud și al IA și realizând implementarea infrastructurilor digitale la scară largă, în conformitate cu obiectivele stabilite în Planul de acțiune privind continentul IA și în Strategia privind aplicarea IA. În special, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să asigure creșterea capacității Uniunii în materie de cloud și de centre de date, promovând în același timp tehnologiile de vârf de tip cloud și IA, precum și adoptarea la scară largă a tehnologiei de tip cloud și a IA în întreaga economie a Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la cercetări avansate în ceea ce privește implementarea sectorială a IA de frontieră, fizice și industriale. Strategia privind aplicarea IA ar trebui să extindă ambițiile și obiectivele stabilite în Planul de acțiune privind continentul IA și ar trebui actualizată, dacă este necesar, pentru a ține seama de cele mai recente evoluții tehnologice și de progresele înregistrate în cadrul inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA.

(12)Pentru a urmări realizarea acestor obiective generale, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să sprijine obiective operaționale complementare concepute ca inițiative realizabile, care să fie puse în aplicare la nivelul Uniunii.

(13)Pentru a le permite centrelor de date să acționeze ca factori-cheie ai unei tranziții digitale durabile, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să sprijine capacitățile de cercetare și inovare pentru dezvoltarea tehnologiilor centrelor de date care încorporează principiile eficienței energetice și utilizării eficiente a resurselor din faza de proiectare și pe tot parcursul operațiunilor, în vederea realizării durabilității la scară largă. Aceasta include promovarea tehnologiilor de calcul eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și al gradului de utilizare, cum ar fi optimizarea eficienței energetice și a utilizării apei, utilizarea tehnologiilor de calcul cuantic emergente, dezvoltarea tehnologiilor bazate pe IA pentru eficiența serverelor, integrarea infrastructurii de calcul cu rețelele energetice, promovarea adoptării energiei curate și a generării de energie la fața locului în centrele de date. Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, de asemenea, să ofere acces la linii-pilot pentru tehnologiile centrelor de date pentru a direcționa și a accelera adoptarea inovațiilor pe piață. Astfel de proiecte-pilot ar trebui să funcționeze ca instalații demonstrative pentru tehnologiile de vârf ale centrelor de date și ale semiconductorilor pentru edge computing, pentru prototipurile de calcul cuantic și pentru instrumentele de operare a centrelor de date bazate pe IA.

(14)Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, de asemenea, să sprijine activitățile de cercetare și dezvoltare și adoptarea tehnologiilor aferente pachetului tehnologic de cloud în vederea eliminării deficitului de capacitate și a consolidării autonomiei tehnologice a Uniunii. În special, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să încurajeze dezvoltarea unor alternative ale pachetelor tehnologice de cloud pentru sectoarele strategice. De asemenea, ele ar trebui să faciliteze dezvoltarea de servere și software optimizate pentru IA, inclusiv de procesoare și acceleratoare fabricate și proiectate în Uniune, cum ar fi cele dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2026/XXX ( 14 ) al Parlamentului European și al Consiliului. În plus, atât inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA în temeiul prezentului regulament, cât și inițiativa „Cipuri pentru Europa” 2.0 sprijinită de regulamentul respectiv ar trebui să promoveze proiectarea în comun și optimizarea încrucișată a dezvoltării de hardware și software și integrarea infrastructurilor de calcul IA. În plus, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să sprijine dezvoltarea și implementarea complementară a unei platforme inteligente și sigure de cloud middleware pentru spațiile europene comune ale datelor, în conformitate cu strategia privind o uniune europeană a datelor.

(15)Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, de asemenea, să promoveze dezvoltarea tehnologiilor care se bazează pe standarde deschise, specificații deschise și sursă deschisă și să încurajeze dezvoltarea unor tehnologii de tip cloud și IA inovatoare, competitive și reziliente. Acestea ar trebui să încurajeze activitatea privind standardele și specificațiile deschise și crearea de fundații software cu sursă deschisă care să sprijine proiectarea, dezvoltarea și întreținerea componentelor cu sursă deschisă, în special prin furnizarea de mecanisme de guvernanță și coordonare și prin facilitarea punerii în comun a resurselor. Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, de asemenea, să creeze un catalog de instrumente software, inclusiv cu sursă deschisă, pentru a permite agregarea cu cataloagele existente pentru sectorul privat și cel public și pentru a dezvolta un ghișeu unic pentru resursele cu sursă deschisă din Uniune.

(16)Tehnologiile IA de avangardă avansează rapid, preconizându-se că acestea vor avea un impact profund asupra economiei și societății Uniunii. Întrucât aceste tehnologii au devenit active strategice critice, consolidarea capacității Uniunii de a le dezvolta și de a le reglementa este esențială pentru a se asigura că tranziția IA este aliniată la valorile, standardele de siguranță și interesele economice pe termen lung ale Uniunii. Prin sprijinirea proiectelor de pionierat, Uniunea ar trebui să extindă progresele esențiale pentru a menține un avantaj competitiv în economia digitală mondială. Promovarea dezvoltării tehnologiilor IA de avangardă ca active strategice ar trebui, de asemenea, să reducă dependențele actuale de tehnologiile din țări terțe și să consolideze ecosistemul IA din Uniune.

(17)Apariția IA fizice, care se referă la sisteme și modele de IA capabile să perceapă mediul fizic și să desfășoare acțiuni complexe în acest mediu, reprezintă o frontieră promițătoare în care inteligența digitală avansată este integrată în sisteme tangibile, cum ar fi robotica, dronele autonome și vehiculele autonome. IA fizică este esențială pentru a atenua dependențele externe și pentru a promova competitivitatea industrială și autonomia strategică. Aceasta necesită o abordare specifică în ceea ce privește infrastructura de date și de calcul. Prin urmare, este necesar să se faciliteze colectarea și pregătirea de date de înaltă calitate și accesul la resurse de calcul. În plus, este necesar un sprijin specific pentru testarea și validarea modelelor și sistemelor fizice de IA în diverse medii reale în vederea asigurării robusteții și a fiabilității acestora.

(18)Transformarea digitală a industriilor-cheie ale Uniunii este un pilon central al strategiei privind aplicarea IA. Accelerarea adoptării IA în aceste sectoare strategice este esențială pentru menținerea competitivității globale și pentru creșterea beneficiilor societale. Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să accelereze dezvoltarea și adoptarea IA industriale în toate sectoarele industriale și de servicii strategice ale Uniunii, promovând în același timp dezvoltarea tehnologică a unor modele de IA sectoriale foarte capabile, concepute pentru a îndeplini cerințele operaționale ale industriilor considerate prioritare în cadrul Strategiei privind aplicarea IA, cum ar fi asistența medicală, transporturile, inclusiv industria aerospațială, industria autovehiculelor, industria prelucrătoare, apărarea și spațiul, clima și mediul și sectorul agroalimentar. Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, de asemenea, să accelereze dezvoltarea sectoarelor de servicii considerate prioritare în Strategia privind aplicarea IA, precum și descoperirile științifice stabilite ca priorități în strategia europeană pentru IA în știință, în conformitate cu COM(2025) 724 final.

(19)În domeniul asistenței medicale, aceste progrese ar trebui să îmbunătățească acuratețea deciziilor clinice și să transforme sectorul farmaceutic. În sectorul autovehiculelor, ele ar trebui să sprijine dezvoltarea, testarea și implementarea unor platforme software inovatoare, care să contribuie la poziția de lider industrial a Uniunii în ceea ce privește vehiculele definite prin software și conducerea autonomă. Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, de asemenea, să reducă obstacolele din calea testării și a implementării modelelor de IA, în special în orașe și regiuni, contribuind la dezvoltarea poziției de lider a Uniunii în ceea ce privește vehiculele definite prin software și conducerea autonomă. În plus, statele membre ar trebui să faciliteze dezvoltarea, testarea și implementarea sistemelor de IA pentru conducerea autonomă, inclusiv prin cooperarea cu centrele pentru IA, industria autovehiculelor, furnizorii, orașele și regiunile, cu scopul de a permite implementarea sigură și fiabilă a soluțiilor de mobilitate conectate și autonome bazate pe IA în diferite medii europene. În industria prelucrătoare, Comisia ar trebui să faciliteze punerea în comun a datelor între sectoarele industriale prin intermediul unor părți terțe de încredere pentru a antrena modele de IA specializate, asigurând un volum suficient de date de antrenament și menținând în același timp cu strictețe drepturile de proprietate intelectuală. Ar trebui explorate abordări de calcul sigure și verificabile pentru a permite utilizarea IA în contexte sensibile. În sectorul apărării, în care IA a devenit o tehnologie disruptivă cu un impact semnificativ asupra securității și apărării, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar putea sprijini dezvoltarea unor capabilități avansate în deplină complementaritate cu instrumentele specifice ale Uniunii în sprijinul industriei de apărare, inclusiv Fondul european de apărare („FEA”) și Programul privind industria europeană de apărare („EDIP”), și fără a le aduce atingere acestora. În sectorul spațial, progresele digitale ar trebui să transforme modul în care sunt exploatate și utilizate activele, serviciile și fluxurile de date spațiale, iar în domeniul transporturilor, progresele digitale din aviație ar trebui să transforme modul în care sunt gestionate operațiunile, IA valorificând decenii de date disponibile privind misiunile și operațiunile și de observare. În domeniul climei și al mediului, ar trebui dezvoltată IA geospațială, în special prin valorificarea datelor de observare a Pământului din programul Copernicus și a capabilităților programelor spațiale și de conectivitate ale Uniunii în general ( 15 ). În agricultură, IA poate transforma datele provenite de la senzori, sateliți și utilaje agricole în informații concrete pentru fermieri. Aceasta poate consolida competitivitatea și reziliența, de exemplu prin îmbunătățirea previziunilor privind producția, prin facilitarea depistării timpurii a dăunătorilor și a bolilor, prin optimizarea irigațiilor și a utilizării îngrășămintelor și prin sprijinirea unei producții alimentare mai durabile. Întrucât implementarea IA în contexte industriale necesită o validare riguroasă în medii reale, Uniunea ar trebui să le ofere actorilor industriali instrumente de IA bazate pe cloud și medii de testare.

(20)Uniunea ar trebui, de asemenea, să promoveze disponibilitatea unor infrastructuri de calcul foarte securizate pentru antrenarea, testarea și implementarea modelelor și sistemelor de IA din domeniul apărării.

(21)Pe măsură ce agenții IA au devenit din ce în ce mai capabili, iar aplicațiile IA au devenit mai profund integrate în scenarii comerciale reale, industria evoluează rapid către o nouă paradigmă, care înzestrează astfel de sisteme cu capacități autonome de execuție. Această tranziție către o nouă paradigmă necesită un cadru tehnic solid pentru a garanta siguranța, acuratețea și conformitatea juridică a acestor sisteme, având în vedere cerințele tehnice stricte referitoare la platformele de IA. În consecință, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să vizeze crearea unor platforme de IA suverane și sigure dedicate implementării și orchestrării la scară largă a agenților IA avansați. Aceste platforme ar trebui să fie sprijinite de cadre inovatoare de orchestrare care să asigure transparența și responsabilitatea în interacțiunile cu agenți multipli. De asemenea, este necesar să se faciliteze dezvoltarea unor metodologii riguroase de testare și experimentare a agenților IA și orchestrarea acestora pentru a reduce la minimum comportamentul autonom neintenționat.

(22)Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să intensifice dezvoltarea și adoptarea de modele și sisteme de IA în întregul sector public al Uniunii. În special, modelele și sistemele de IA ar trebui utilizate pentru a sprijini un proces decizional mai bun, pentru a simplifica procedurile administrative și pentru a reduce sarcinile inutile, în special pentru domeniile publice critice, cum ar fi asistența medicală, în care ar trebui facilitată reutilizarea datelor pentru modelele și instrumentele de IA, asigurând în același timp securitatea și protecția datelor. În acest scop, este oportun să se ia măsuri pentru a îmbunătăți calitatea datelor din sectorul public și pentru a promova schimbul și reutilizarea datelor de antrenament și a modelelor de IA în întregul sector public al Uniunii, evitând astfel fragmentarea și permițând extinderea soluțiilor de succes, orientate către utilizatori.

(23)Inițiativa privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să contribuie la accelerarea adoptării IA și a cloud computing-ului la scară largă, inclusiv la nivel regional și local. Adoptarea la scară largă a IA în sectorul public și cel privat ar trebui promovată prin intermediul rețelei de centre pentru IA. Prin valorificarea acestei rețele, ar trebui dezvoltate măsuri de sprijin complementare pentru a contribui la atingerea obiectivului de transformare digitală a întreprinderilor stabilit în Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului ( 16 ) („programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital”). În plus, ar trebui elaborată o programă de învățământ specifică privind competențele în domeniul cloud computing-ului și al IA pentru a înzestra lucrătorii atât din sectorul public, cât și din cel privat cu competențe avansate pentru a reduce dependența de furnizorii din afara UE și pentru a dezvolta capabilități de generație următoare, în conformitate cu politicile Uniunii în domeniul educației, al formării și al competențelor, inclusiv cu Comunicarea privind uniunea competențelor ( 17 ). După caz, programa de învățământ ar trebui să se bazeze pe inițiative europene relevante, inclusiv Academia de competențe în domeniul IA, centrele pentru IA și Academia pentru Europa interoperabilă, și să includă participarea părților interesate cu cunoștințele de specialitate necesare.

(24)Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, de asemenea, să asigure adoptarea serviciilor de cloud computing furnizate de furnizorii europeni de servicii de cloud computing în sectorul public și cel privat, pentru a se asigura că adoptarea cloud computing-ului este în concordanță cu obiectivul de consolidare a autonomiei tehnologice a Uniunii, în special în sectoare precum asistența medicală și educația, care implică prelucrarea de date critice. Acest obiectiv ar putea valorifica rezultatele consorțiilor relevante pentru o infrastructură digitală europeană („EDIC”), inclusiv ale infrastructurii comune, ale standardelor comune și ale celor mai bune practici. Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să sprijine înființarea Federației europene pentru serviciile de cloud din sectorul public („Federația EuroCloud”) în temeiul prezentului regulament, pentru a facilita schimbul de servicii sigure și reziliente de centre de date și de servicii de cloud computing în sectorul public. În plus, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să sprijine activitățile de achiziții publice desfășurate de Comisie pentru instituțiile, agențiile și organele Uniunii („entitățile Uniunii”), dar și pentru autoritățile contractante naționale din întreaga Uniune, deoarece achizițiile publice de servicii digitale ar trebui nu numai să promoveze digitalizarea organismelor din sectorul public, ci și să le permită acestora să își utilizeze puterea de cumpărare și să accelereze adoptarea unor soluții digitale reziliente și sigure.

(25)Statele membre ar trebui să înființeze centre de experiență și de accelerare pentru IA („centre pentru IA”), cu scopul de a asigura o acoperire adecvată a teritoriului lor. Centrele pentru IA trebuie să acționeze ca acceleratori regionali și locali pentru adoptarea și implementarea IA, a cloud computing-ului și a altor tehnologii avansate în întreaga Uniune, sprijinind IMM-urile, întreprinderile mici cu capitalizare medie și organismele din sectorul public în transformarea lor digitală. Pentru a facilita integrarea IA în sectoarele industriale strategice, centrele pentru IA ar trebui, de asemenea, să stabilească sinergii cu inițiativele lansate în cadrul strategiei privind o uniune europeană a datelor. Prin furnizarea de cunoștințe de specialitate, testare, competențe și sprijin pentru inovare, centrele pentru IA ar trebui să consolideze competitivitatea și reziliența bazei industriale de IA a Uniunii, consolidând în același timp capacitatea de inovare și implementarea pe scară largă a IA și a altor tehnologii avansate în întreaga Uniune. Rețeaua ar trebui să se bazeze pe rețeaua de centre europene de inovare digitală. Rețeaua va colabora îndeaproape cu alte inițiative care sprijină adoptarea IA și a altor tehnologii avansate, cum ar fi instalațiile de testare și experimentare și fabricile de IA. Aceasta se va baza pe inițiative legate de competențe, inclusiv pe parteneriatul digital la scară largă din cadrul Pactului pentru competențe și pe academiile de competențe, inclusiv pe Academia de competențe în domeniul IA.

(26)Punerea în aplicare a inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să fie încredințată Comisiei și statelor membre. Punerea în aplicare a inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, după caz, să fie încredințată, de asemenea, oricărei alte structuri care dispune de cunoștințele de specialitate și resursele adecvate. În special, fără a aduce atingere următorului cadru financiar multianual (2028-2034), ar trebui să fie posibil să se încredințeze punerea în aplicare a inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA unor întreprinderi comune, cum ar fi întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” („întreprinderea comună”) instituită prin Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului ( 18 ) sau întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță („întreprinderea comună EuroHPC”) instituită prin Regulamentul (UE) 2021/1173 al Consiliului ( 19 ) și, după caz, întreprinderilor succesoare ale acestora.

(27)Obiectivele operaționale ale inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, în special, să fie puse în aplicare prin stabilirea unor obiective ambițioase, orientate spre viitor, care să vizeze depășirea stadiului actual al tehnologiei în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, cloud computing-ul și IA. Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui, prin urmare, să sprijine „marile provocări” strategice, axate pe dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de vârf de tip cloud și IA și a infrastructurii de importanță majoră pentru Uniune. Aceste mari provocări ar trebui să se bazeze pe cele stabilite în Regulamentul (UE) 2026/XXX [Regulamentul privind cipurile 2.0] privind un cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor, menit să faciliteze tehnologiile semiconductorilor care stau la baza IA, a cloud computing-ului, a centrelor de date și a infrastructurilor de edge computing.

(28)Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA pot fi sprijinite prin finanțare din programele Uniunii și din alte instrumente, în special din programul Orizont Europa și din programul „Europa digitală”, precum și din programul InvestEU, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/694 ( 20 ), cu Regulamentul (UE) 2021/695 ( 21 ) și cu Regulamentul (UE) 2021/523 ( 22 ). În cadrul financiar multianual 2028-2034, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar putea primi în continuare sprijin în cadrul programelor succesive ale Uniunii, sub rezerva adoptării lor și în conformitate cu temeiurile lor juridice.

(29)Pe lângă finanțarea primită în cadrul programelor Uniunii, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA pot fi sprijinite de statele membre prin măsuri de cercetare, dezvoltare și inovare, în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat, asigurându-se că politicile naționale și politica Uniunii sunt coerente între ele, precum și prin investiții din sectorul privat. În special, părțile interesate din sectorul privat ar trebui încurajate să ia în considerare inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA atunci când își elaborează strategiile de investiții pentru tehnologia de tip cloud și IA. În acest sens, investițiile private pot contribui la asigurarea unei traiectorii de investiții coerente și coordonate, aliniate la obiectivele de politică mai ample și la obiectivele de punere în aplicare pe termen lung stabilite de inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA.

(30)Comisia ar trebui să primească recomandări din partea părților interesate care dețin cunoștințe de specialitate adecvate cu privire la punerea în aplicare a inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA În special, Comisia ar trebui să încurajeze cooperarea cu forumurile de experți și de consiliere existente, cum ar fi Alianța europeană pentru date industriale, edge și cloud, Alianța pentru aplicarea IA și Alianța industrială pentru semiconductori. Alianța europeană pentru date industriale, edge și cloud ar trebui să acționeze ca un forum de schimb de informații pentru diverse părți interesate din domeniul tehnologiilor de edge computing și de tip cloud de generație următoare, inclusiv pentru întreprinderi, reprezentanți ai statelor membre și alți experți relevanți. Aceasta ar trebui să ajute Comisia să elaboreze foi de parcurs strategice pentru investiții pentru a permite următoarea generație de tehnologii de calcul foarte sigure, distribuite, interoperabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. Alianța pentru aplicarea IA ar trebui să acționeze ca un forum de coordonare pentru părțile interesate și factorii de decizie din domeniul IA pentru a promova discuția privind potențialul IA în sectoarele strategice ale Uniunii. Alianța pentru aplicarea IA ar trebui să contribuie în continuare la punerea în aplicare a obiectivelor strategiei privind aplicarea IA, în special prin organizarea de ateliere industriale, să identifice și să evalueze noile cazuri de utilizare a IA în sectoare strategice și să solicite acțiuni de politică de sprijin specifice. Alături de Alianța pentru aplicarea IA, Observatorul pentru IA ar trebui să furnizeze indicatori solizi pentru a evalua impactul IA în sectoarele strategice, pentru a monitoriza evoluțiile și tendințele tehnologice, precum și schimbările pe care le poate aduce pe piața forței de muncă.

(31)Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA ar trebui să sporească sinergiile cu acțiunile sprijinite în prezent de Uniune și de statele membre, inclusiv în cadrul programului Orizont Europa și al programului „Europa digitală”, precum și al Regulamentului (UE) 2021/1173 al Consiliului și al Regulamentului (UE) 2026/XXX [Regulamentul privind cipurile 2.0] privind un cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, complementaritatea și sinergiile dintre inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA și strategiile, programele și planurile de investiții naționale și regionale relevante, inclusiv cele puse în aplicare în cadrul programelor naționale de reformă, al strategiilor de specializare inteligentă, al planurilor de redresare și reziliență și al altor instrumente de finanțare naționale sau regionale care sprijină obiectivele inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA. O astfel de coordonare ar trebui să vizeze maximizarea impactului investițiilor publice, evitarea duplicării finanțării, promovarea alinierii priorităților la toate nivelurile de guvernanță și facilitarea extinderii și a implementării rezultatelor în întreaga Uniune.

(32)Pentru a se asigura că politicile Uniunii și ale statelor membre sunt coerente între ele, statele membre ar trebui să adopte strategii naționale pentru a contribui la atingerea obiectivelor Uniunii privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA, în conformitate cu Planul de acțiune privind continentul IA și cu strategia privind aplicarea IA. Strategiile naționale ar trebui să includă în special principiul adoptării prioritare a IA definit în strategia privind aplicarea IA, îndemnând organizațiile să reflecteze asupra proceselor lor de afaceri, având în vedere nevoile și oportunitățile oferite de IA și ținând seama totodată de riscurile potențiale. Strategiile naționale privind tehnologia de tip cloud și IA ar trebui, de asemenea, să fie aliniate la obiectivele digitale asociate stabilite în Decizia (UE) 2022/2481 ( 23 ), în special în ceea ce privește adoptarea serviciilor de cloud computing, a volumelor mari de date și a IA de către cel puțin 75 % dintre întreprinderile din Uniune pentru operațiunile lor comerciale și implementarea în Uniune a cel puțin 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre din punct de vedere climatic, asigurând în același timp o latență redusă. Măsurile adoptate în cadrul strategiilor naționale ar putea sta la baza foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital („foile de parcurs naționale”).

(33)În cazul în care un stat membru a adoptat deja o strategie națională care acoperă în mod adecvat obiectivele stabilite în prezentul regulament, acesta nu ar trebui să fie obligat să adopte o altă strategie. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru identifică lacune în strategia sa existentă în lumina obiectivelor respective, acesta ar trebui să o actualizeze în consecință. Consiliul european pentru inteligența artificială instituit prin Regulamentul privind inteligența artificială („Consiliul IA”) joacă un rol central în asigurarea punerii în aplicare coerente și efective a politicii Uniunii în domeniul IA. Întrucât cloud computing-ul stă la baza IA și o facilitează, Consiliul IA ar trebui să servească drept platformă pentru a facilita cooperarea și coordonarea activităților legate de adoptarea IA între Uniune și statele membre. Pentru a îndeplini această sarcină, Consiliul IA ar trebui să dispună de cunoștințele de specialitate necesare și de o participare adecvată.

(34)Având în vedere amploarea fără precedent a resurselor necesare pentru dezvoltarea IA de avangardă, este necesar să se stabilească o serie de criterii pentru desemnarea unui proiect drept proiect prioritar în domeniul IA de avangardă. Astfel de proiecte ar trebui să sprijine dezvoltarea și extinderea tehnologiilor IA de avangardă, în special în sectorul securității cibernetice. Având în vedere complexitatea lor tehnică și utilizarea intensivă a capitalului, proiectele necesită o abordare bazată pe colaborare la nivelul Uniunii. Prin urmare, este oportun să li se solicite să asigure o participare largă din partea entităților din întreaga Uniune, în special prin intermediul EDIC instituite în temeiul Deciziei (UE) 2022/2481 sau al oricărei alte structuri juridice capabile să reprezinte o parte semnificativă a interesului Uniunii.

(35)Alocarea unor resurse de calcul IA suficiente pentru proiectele prioritare în domeniul IA de avangardă ar trebui să aibă o importanță strategică pentru Uniune și pentru statele membre. Uniunea ar trebui să asigure, în mod proporțional și în limitele capacității europene disponibile de calcul de înaltă performanță („EuroHPC”), echivalentul resurselor de calcul IA cu care statele membre au contribuit sau s-au angajat să contribuie la proiectele prioritare în domeniul IA de avangardă desemnate. Uniunea și statele membre ar trebui, de asemenea, să ofere suficient timp de calcul pentru proiecte de inovare industrială în domeniul IA, de IA fizică și de IA din sectorul public. Acest lucru nu aduce atingere normelor și procedurilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1173 al Consiliului. Politica de acces a întreprinderii comune EuroHPC ar trebui să fie adaptată pentru a reflecta alocarea unor astfel de resurse de calcul în mod eficient, transparent și în timp util, fără a aduce atingere continuității operațiunilor în curs și drepturilor proiectelor care beneficiază deja de resursele de calcul IA alocate în cadrul EuroHPC.

(36)Pentru a atinge ambițiile Uniunii în materie de IA, este necesar să se consolideze și să se investească în infrastructurile digitale, inclusiv în capacitatea de cloud și de edge computing, care să permită formarea, ajustarea, implementarea și operarea în timp real. Implementarea centrelor de date în întreaga Uniune a rămas în urmă și rămâne concentrată într-un număr limitat de hub-uri consacrate, creând dezechilibre structurale între statele membre și ineficiențe, cum ar fi costuri mai mari, o latență sporită pentru regiunile periferice, oportunități inegale pentru întreprinderi și o transformare digitală mai lentă. Sporirea și echilibrarea geografică a capacităților în materie de centre de date în întreaga Uniune sunt, de asemenea, esențiale pentru reducerea dependențelor de infrastructurile externe, atenuând astfel riscurile la adresa securității economice și sprijinind competitivitatea, reziliența și suveranitatea Uniunii.

(37)Centrele de date sunt infrastructuri critice pentru Uniune și pot crea o valoare economică substanțială, inclusiv investiții și locuri de muncă valoroase, și pot sprijini ecosistemele de inovare – în special dacă sunt aliniate la nevoile locale și respectă cele mai bune practici. Dacă este gestionată în mod corespunzător, extinderea capacității în materie de centre de date în Uniune poate aduce beneficii economice și strategice semnificative, poate contribui la modernizarea sistemului energetic și poate sprijini creșterea energiei curate și utilizarea durabilă a energiei. Acest lucru depinde de punerea în aplicare a unui cadru adecvat care să prevină orice impact negativ, cum ar fi stresul aprovizionării cu energie, impactul negativ asupra mediului și oportunitățile pierdute. Zonele de accelerare a centrelor de date („zone de accelerare”) ar trebui să contribuie la acest obiectiv prin facilitarea implementării infrastructurii la scară largă și într-un ritm rapid într-un cadru de reglementare clar și simplificat.

(38)În cazul în care capacitatea este implementată pe teritoriul statelor membre, ar trebui desemnate zone de accelerare în care să poată fi facilitate dezvoltarea, extinderea și modernizarea centrelor de date. Desemnarea unor astfel de zone ar trebui să contribuie la abordarea deficitului de capacitate al Uniunii și să sporească autonomia, competitivitatea și reziliența tehnologică a Uniunii, asigurând în același timp respectarea dreptului aplicabil al Uniunii, inclusiv a cerințelor referitoare la eficiența energetică și la protecția mediului. Aprovizionarea suficientă și în timp util cu energie a zonelor de accelerare constituie o condiție favorizantă fundamentală pentru implementarea lor eficace și pentru dezvoltarea capacității în materie de centre de date în Uniune. Informațiile fiabile și exacte cu privire la cererea viitoare de energie contribuie la dezvoltarea eficientă a rețelelor din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, statele membre ar trebui să pregătească o analiză pentru fiecare zonă de accelerare, care să identifice nevoile sale energetice actuale și viitoare. O astfel de analiză ar trebui să servească scopului de a furniza informații pentru planificarea rețelei naționale, contribuind astfel la investiții anticipative specifice în rețea și la conexiuni energetice mai rapide pentru zona de accelerare respectivă. Atunci când definesc domeniul de aplicare, statele membre ar trebui să țină seama de disponibilitatea infrastructurii de transport și de rețea relevante. Rezultatele acestor evaluări ar trebui cuprinse în planurile de dezvoltare a rețelei naționale pentru a reflecta în mod adecvat viitoarele puncte ale cererii de energie în viitoarea planificare a rețelei. Pentru a se asigura că zonele de accelerare asigură condițiile adecvate pentru implementarea capacității, statele membre ar trebui să faciliteze proceduri clare și eficiente pentru racordarea la rețea și acorduri flexibile de racordare și ar trebui să clarifice condițiile pentru racordarea la rețea în temeiul Directivei (UE) 2019/944 pentru operatorii centrelor de date. O viitoare propunere legislativă privind facturile la energie electrică adaptate exigențelor viitorului în UE va oferi stimulente pentru utilizarea optimă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a infrastructurii de rețea și va stimula consumul favorabil sistemului. Contractele de achiziție de energie electrică („CAEE-uri”) sunt instrumente importante pentru centrele de date, deoarece asigură stabilitatea prețurilor pe termen lung, permițându-le în același timp operatorilor centrelor de date să achiziționeze energie curată la scară largă, sprijinind astfel operațiunile fiabile și tranziția către un sistem energetic curat. Prin urmare, statele membre ar trebui să promoveze utilizarea CAEE-urilor, inclusiv în zonele de accelerare, prin eliminarea barierelor nejustificate și a procedurilor sau a taxelor disproporționate sau discriminatorii, în vederea asigurării previzibilității prețurilor.

(39)Atunci când stabilesc cerințe de durabilitate pentru centrele de date implementate în zonele de accelerare a centrelor de date, statele membre ar trebui să se asigure că sunt utilizați indicatorii-cheie de performanță, astfel cum sunt definiți în Regulamentul delegat (UE) 2024/1364 al Comisiei ( 24 ), în conformitate cu Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului ( 25 ). Obiectivul este de a asigura standarde de mediu coerente, de a spori eficiența energetică și de a sprijini obiectivele mai ample ale Uniunii în materie de climă, mediu și durabilitate în zonele de accelerare. În plus, pentru a preveni rezervarea speculativă a resurselor în zonele de accelerare, asigurând un acces echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu, care să mențină concurența efectivă și să sprijine dezvoltarea eficientă și în timp util a zonelor de accelerare, statele membre ar trebui să se asigure că alocarea și utilizarea resurselor în zonele respective au loc în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii și nu dau naștere niciunei rezervări speculative sau practici de blocare a pieței capabile să împiedice concurența efectivă sau dezvoltarea ori utilizarea efectivă a zonelor respective.

(40)Pentru a facilita și a accelera implementarea proiectelor de centre de date în zonele de accelerare, statele membre ar trebui să desemneze puncte unice de informare sau, dacă este posibil, să le modernizeze sau să le integreze cu cele desemnate în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1309 al Parlamentului European și al Consiliului ( 26 ).

(41)Regulamentul (UE) [202X/XX] [privind accelerarea evaluărilor de mediu] ( 27 ) stabilește un cadru comun de accelerare a evaluărilor de mediu pentru a stimula implementarea în Uniune a tehnologiilor-cheie, pentru a reduce dependențele și pentru a spori competitivitatea. Procedurile legate de evaluările de mediu ar trebui accelerate și simplificate pentru planurile, programele și proiectele din toate sectoarele economiei, menținând în același timp niveluri ridicate de protecție a sănătății umane și a mediului. Cu toate acestea, este posibil ca unele sectoare să necesite evaluări de mediu mai rapide. Pentru a asigura coerența cadrului juridic pentru evaluările de mediu, ținând seama în același timp de necesitatea unei implementări accelerate în anumite sectoare strategice, Regulamentul (UE) 202X/XXX [privind accelerarea evaluărilor de mediu] stabilește un set de instrumente specific. Având în vedere rolul lor în asigurarea realizării obiectivelor climatice și de mediu ale Uniunii prin contribuția lor la îmbunătățirea eficienței energetice, la facilitarea integrării energiei curate și la furnizarea infrastructurii necesare pentru rețele mai inteligente, sisteme de transport și tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și contribuția lor la reziliența și securitatea economică a Uniunii prin asigurarea unei infrastructuri fiabile în Uniune pentru a proteja serviciile critice și prin consolidarea capacității Uniunii de a funcționa independent, proiectele de centre de date implementate în zonele de accelerare ar trebui să fie considerate proiecte strategice în sensul Regulamentului (UE) 202X/XXX [privind accelerarea evaluărilor de mediu] și, prin urmare, să beneficieze de setul de instrumente specific instituit în temeiul regulamentului respectiv. Statele membre ar trebui să stabilească o autorizație de referință agregată, care să reflecte caracteristicile specifice ale fiecărei zone de accelerare identificate. Respectiva autorizație de referință agregată eliberată de autoritățile publice ar trebui să acopere autorizațiile necesare în mod obișnuit pentru astfel de activități în zonă, cu excepția autorizațiilor de racordare la rețea.

(42)Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna drept proiecte strategice proiecte de centre de date care contribuie în mod semnificativ la sectorul digital și la cel energetic ale Uniunii și care îndeplinesc criterii clare. Având în vedere importanța proiectelor strategice de centre de date, fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, statele membre pot să aplice măsuri de sprijin în mod proporțional în ceea ce privește proiectele respective. Atunci când planifică astfel de măsuri de sprijin, statele membre ar trebui, după caz, să utilizeze cadrele relevante pentru furnizarea de sprijin public. Proiectele strategice ar trebui să abordeze o disfuncționalitate a pieței în mod proporțional, fără a se suprapune cu finanțarea privată sau a o exclude, asigurând în același timp o valoare adăugată clară pentru Uniune.

(43)Proiectele strategice de centre de date ar trebui să beneficieze de sprijin din partea programelor, fondurilor și instrumentelor financiare ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele stabilite în regulamentul de instituire a acestor fonduri și programe și fără a aduce atingere următorului cadru financiar multianual (2028-2034). În special, acestor proiecte strategice ar trebui să li se acorde marca de competitivitate în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2026/XXX [de instituire a Fondului european pentru competitivitate] („FEC”) ( 28 ), ca proiecte de înaltă calitate care contribuie la obiectivul Fondului european pentru competitivitate.

(44)Pentru a promova implementarea strategică a capacității în materie de centre de date în întreaga Uniune, Comisia ar trebui să monitorizeze capacitatea de calcul disponibilă și volumul cererii de capacitate în materie de centre de date și să identifice amploarea deficitului de capacitate din întreaga Uniune. O astfel de monitorizare poate fi utilizată de Comisie pentru a-și fundamenta eventualele recomandări. Pentru a ghida statele membre în accelerarea implementării capacității în materie de centre de date, Comisia poate recomanda, după caz, măsuri de remediere a deficitului de capacitate identificat la nivelul Uniunii. În conformitate cu programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital, Comisia ar trebui, de asemenea, să revizuiască obiectivele deceniului digital pentru a reflecta evoluțiile tehnice, economice sau societale și evoluția priorităților Uniunii în această privință.

(45)Prezentul regulament ar trebui să li se aplice instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii („entitățile Uniunii”) atunci când desfășoară proceduri de achiziții publice de servicii de cloud computing și de sisteme de IA care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(46)Uniunea rămâne în continuare extrem de dependentă de un număr limitat de furnizori de servicii de cloud computing, care fac obiectul controlului unor țări terțe sau al unor entități juridice stabilite în țări terțe. Acest lucru expune Uniunea la dependențe strategice critice și la riscuri de concentrare, inclusiv la vulnerabilități care decurg din aplicarea extrateritorială a legislației țărilor terțe, la potențiale perturbări care afectează continuitatea, calitatea și reziliența serviciilor de cloud computing, la un control și o supraveghere reduse ale infrastructurii și datelor cu și fără caracter personal, precum și la riscul exercitării unei influențe economice sau politice nejustificate prin controlul serviciilor de cloud computing de către țări terțe sau entități juridice stabilite în țări terțe. În acest context, capacitatea Uniunii și a statelor sale membre de a păstra controlul asupra infrastructurii, a datelor, a activelor și a sistemelor tehnologice aflate sub jurisdicția Uniunii și sub jurisdicție națională a devenit un obiectiv de politică imperativ.

(47)Legislația existentă a Uniunii abordează cerințele în materie de securitate cibernetică, protecție a datelor, interoperabilitate și portabilitate a datelor care se aplică serviciilor de cloud computing. Cu toate acestea, nu există un cadru de reglementare transversal al Uniunii care să stabilească o înțelegere armonizată a ceea ce constituie un serviciu de cloud computing de încredere pentru atenuarea acestor riscuri. Unele state membre au elaborat sau sunt în curs de elaborare a unor abordări naționale pentru identificarea serviciilor suverane naționale. Cu toate acestea, măsurile naționale nu abordează în mod adecvat aspectele transfrontaliere legate de lipsa de suveranitate a Uniunii în ecosistemul cloud computing-ului și riscă să fragmenteze piața internă a Uniunii și să submineze obiectivele comune de autonomie și suveranitate.

(48)Furnizorii de servicii de cloud computing au lansat versiuni adaptate ale ofertelor lor de servicii ca răspuns la preocupările tot mai mari ale Uniunii cu privire la suveranitate. Cu toate acestea, versiunile respective nu abordează aspectele esențiale ale suveranității care permit aplicarea extrateritorială a legislației țărilor terțe și posibila degradare sau perturbare a serviciului. În consecință, Uniunea nu își va asigura autonomia sau controlul asupra datelor, activelor și infrastructurii sale digitale. Prin urmare, cadrul actual trebuie să fie completat de acțiuni specifice la nivelul Uniunii prin introducerea unui mecanism armonizat care să poată consolida strategia pe termen lung a Uniunii pentru autonomie tehnologică, control și reziliență în ecosistemul tehnologiei de tip cloud și al IA.

(49)În acest context, creșterea semnificativă a preocupărilor legate de ordinea publică – inclusiv, de exemplu, a riscurilor la adresa securității economice – necesită punerea în aplicare efectivă și coerentă a unor garanții pentru activitățile sprijinite de bugetul Uniunii. În contextul entităților Uniunii, articolul 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 ( 29 ) stabilește domeniul de aplicare, normele și procedurile pentru identificarea și punerea în aplicare a procedurilor de achiziții publice sensibile.

(50)Prin urmare, pentru a proteja ordinea publică, este necesar să se precizeze condițiile pe care autoritățile contractante ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să le utilizeze în cadrul procedurilor de achiziții publice de servicii de cloud computing. Luarea în considerare a posibilei expuneri la risc este fundamentală atunci când se selectează măsuri de atenuare adecvate pentru a menține ordinea publică a Uniunii și a statelor membre. Dependența critică a Uniunii și a statelor membre de un număr limitat de furnizori de servicii de cloud computing care fac obiectul controlului unei țări terțe sau al unei entități juridice stabilite într-o țară terță poate conduce la riscuri precum utilizarea abuzivă (și anume manipularea, accesul și controlul de la distanță, sabotajul, folosirea drept armă), accesul la informații (și anume accesul la informații sensibile, comunicațiile neautorizate, scurgerile de tehnologie, manipularea sau exfiltrarea datelor, spionajul) și vulnerabilitățile legate de dependență (și anume constrângerea politică și/sau economică, de exemplu prin utilizarea dependenței de furnizori sau a blocajelor tehnologice, a embargourilor sau a sancțiunilor sau a stabilirii de prețuri de monopol care afectează interesele financiare ale Uniunii și ale statelor membre).

(51)Pentru a aborda aceste riscuri și a prevedea măsuri de atenuare adecvate, este necesar să se instituie un cadru al Uniunii pentru suveranitate în domeniul serviciilor de cloud computing, care să stabilească o serie de criterii pentru serviciile de cloud computing de încredere. Pentru a ține seama de caracterul nuanțat și stratificat al suveranității, cadrul ar trebui să prevadă patru niveluri diferite de oferte de încredere („niveluri de asigurare ale Uniunii”).

(52)Nivelurile de asigurare ale Uniunii ar trebui să prevadă un cadru proporțional pentru a se asigura menținerea ordinii publice prin menținerea controlului și a capacității de acțiune a organismelor din sectorul public. Majoritatea serviciilor publice nu ar necesita cele mai înalte niveluri de asigurare. În anumite cazuri specifice, nivelurile de asigurare 3 sau 4 ale Uniunii pot fi considerate necesare și proporționale pentru menținerea ordinii publice. Evaluarea riscurilor care trebuie efectuată de statele membre și de entitățile Uniunii asigură respectarea principiilor proporționalității și subsidiarității, analizându-se cazurile specifice în care protecția ordinii publice necesită cel mai înalt nivel de asigurare.

(53)Este important ca autoritățile naționale competente ale statului membru de stabilire a furnizorului de servicii de cloud computing să poată evalua dacă furnizorii de servicii de cloud computing care intenționează să își furnizeze serviciile de cloud computing entităților Uniunii și organismelor din sectorul public oferă un nivel de asigurare adecvat. A fost instituit un mecanism de recunoaștere a serviciilor de cloud computing care fie dețin o declarație de conformitate UE în raport cu nivelul de asigurare 1 al Uniunii, fie au primit o opinie de audit și un raport de audit „pozitive” din partea unei organizații de audit. Odată ce aplicarea mecanismului de recunoaștere s-a încheiat în mod pozitiv, serviciul de cloud computing este recunoscut în întreaga Uniune ca oferind nivelul de asigurare adecvat al Uniunii. Din motive de claritate, simplitate și eficacitate, competențele de supraveghere și de asigurare a respectării obligațiilor legate de cadrul pentru suveranitate în domeniul serviciilor de cloud computing ar trebui conferite autorităților competente din statul membru în care se află sediul principal al furnizorului de servicii de cloud computing.

(54)Pentru a demonstra conformitatea cu nivelul de asigurare 1 al Uniunii, furnizorii de servicii de cloud computing ar trebui să aibă responsabilitatea exclusivă de a efectua autoevaluări ale conformității prin aplicarea criteriilor relevante pentru respectivul nivel de asigurare al Uniunii. Astfel de autoevaluări ar trebui să se bazeze pe dovezi documentate, pe proceduri de control intern și pe o monitorizare continuă care să fie suficiente pentru a demonstra că au fost îndeplinite criteriile aplicabile.

(55)Auditurile independente reprezintă un instrument important pentru monitorizarea conformității serviciilor de cloud computing furnizate de furnizorii de servicii de cloud computing. Având în vedere necesitatea de a se asigura că respectivele criterii aplicabile pentru nivelurile de asigurare 2, 3 sau 4 ale Uniunii sunt verificate de experți independenți terți, furnizorii de servicii de cloud computing ar trebui să fie răspunzători, prin intermediul unui audit independent, pentru conformitatea lor cu criteriile stabilite în prezentul regulament. Furnizorii de servicii de cloud computing ar trebui să aibă libertatea de a selecta organizația de audit pe care o doresc, atât timp cât organizația de audit demonstrează independența necesară și conformitatea cu cerințele prezentului regulament. Pentru a se asigura că auditurile sunt efectuate în mod eficace, cu eficiență și în timp util, furnizorii de servicii de cloud computing ar trebui să ofere cooperarea și asistența necesare organizațiilor care efectuează auditurile, inclusiv prin acordarea accesului organizațiilor de audit la toate datele și sediile relevante necesare pentru efectuarea auditului în mod corespunzător și prin răspunsuri la întrebări scrise sau orale. Organizațiile de audit ar trebui, de asemenea, să poată utiliza alte surse de informații obiective. Furnizorii de servicii de cloud computing nu ar trebui să submineze efectuarea auditului. Auditurile ar trebui să se desfășoare în conformitate cu cele mai bune practici din sector, cu o etică profesională ridicată și cu obiectivitate, ținând seama în mod corespunzător de standardele de audit și de codurile de practică. Organizațiile de audit ar trebui să garanteze confidențialitatea, securitatea și integritatea informațiilor, cum ar fi secretele comerciale, pe care le obțin atunci când își îndeplinesc sarcinile. Garanția respectivă nu ar trebui să reprezinte un mijloc de a eluda aplicabilitatea obligațiilor de audit prevăzute în prezentul regulament. Organizațiile de audit ar trebui să dispună de cunoștințele de specialitate necesare în materie de gestionare a riscurilor și de competența tehnică necesară pentru a audita serviciile de cloud computing. Acestea ar trebui să respecte cerințele de bază în materie de independență în ceea ce privește serviciile interzise care nu au legătură cu auditul, rotația întreprinderilor și onorariile necontingente. În cazul în care independența sau competența tehnică a organizațiilor de audit nu este dincolo de orice îndoială, acestea ar trebui să se abțină de la desfășurarea misiunii de audit sau să renunțe la aceasta.

(56)Raportul de audit ar trebui să fie justificat pentru a oferi o imagine semnificativă a activităților întreprinse și a concluziilor la care s-a ajuns în cursul auditului. Acesta ar trebui să contribuie la furnizarea de informații și, după caz, să sugereze îmbunătățiri ale măsurilor luate de furnizorii de servicii de cloud computing pentru a respecta criteriile aplicabile și obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament. Raportul de audit ar trebui să includă o opinie de audit bazată pe concluziile desprinse din probele de audit obținute. Ar trebui emisă o „opinie pozitivă” în cazul în care toate probele arată că furnizorul respectă criteriile și obligațiile de audit prevăzute în prezentul regulament. Ar trebui emisă o „opinie negativă” în cazul în care organizațiile de audit consideră că furnizorul nu respectă criteriile stabilite în prezentul regulament. În cazul în care opinia de audit nu poate ajunge la o concluzie cu privire la aspecte specifice care intră în domeniul de aplicare al auditului, în opinia de audit ar trebui inclusă o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu a fost posibil. După caz, raportul ar trebui să includă o descriere a punctelor specifice care nu au putut fi auditate și o explicație a motivelor pentru care acestea nu au putut fi auditate.

(57)Instituirea unui registru central al serviciilor de cloud computing recunoscute și garantate de Uniune este necesară pentru a facilita stocarea, accesul și schimbul securizat și eficient de informații relevante între clienții din sectorul public ai serviciilor care oferă niveluri de asigurare ale Uniunii, organizațiile de audit, autoritățile competente și Comisie.

(58)Pentru a asigura acuratețea și fiabilitatea continuă a statutului serviciilor de cloud computing ca oferind niveluri de asigurare ale Uniunii în temeiul cadrului pentru suveranitate în domeniul serviciilor cloud, furnizorii ar trebui să aibă obligația de a raporta prompt organizației de audit și autorităților competente ale statului membru în care sunt stabiliți orice informații relevante sau modificări semnificative ale circumstanțelor. Informațiile respective ar trebui să îi permită organizației de audit să reevalueze, să modifice sau să retragă raportul de audit și opinia de audit, dacă este necesar, notificările fiind trimise ulterior autorității competente relevante a statului membru de stabilire pentru ca aceasta să își revizuiască recunoașterea serviciului de cloud computing ca oferind un anumit nivel de asigurare al Uniunii. Informațiile ar trebui, de asemenea, să permită același lucru pentru autoritatea competentă relevantă în ceea ce privește recunoașterea de către aceasta a serviciului de cloud computing.

(59)Pentru a asigura aplicarea eficace și consecventă a cadrului pentru suveranitate în domeniul serviciilor cloud, statele membre ar trebui să desemneze una sau mai multe autorități competente responsabile cu recunoașterea procedurii și a cadrului de audit și cu supravegherea furnizorilor recunoscuți de servicii de cloud computing. Autorităților respective ar trebui să li se asigure competențele, resursele, cunoștințele de specialitate și mijloacele tehnice necesare pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace, imparțial și independent. Statele membre ar trebui să se asigure că responsabilitățile autorităților respective sunt stabilite în mod clar și că acestea cooperează îndeaproape între ele, cu alte autorități naționale relevante, inclusiv cu autoritățile pentru protecția datelor și cu autoritățile de securitate cibernetică, precum și cu Comisia, după caz, pentru a asigura o supraveghere coerentă și a facilita schimbul de informații relevante și de bune practici în întreaga Uniune. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna una sau mai multe autorități existente drept autorități competente.

(60)Furnizarea de asistență reciprocă între autoritățile competente este esențială pentru a asigura supravegherea și asigurarea efectivă a respectării prezentului regulament în întreaga Uniune, inclusiv prin schimbul de informații în timp util, coordonarea măsurilor de investigare și sprijin în executarea sarcinilor în cadrul Uniunii. În plus, asigurarea efectivă a respectării legislației necesită o cooperare transfrontalieră solidă între autoritățile competente pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului regulament în toate statele membre și schimbul în timp util de informații relevante pentru abordarea riscurilor sistemice în cadrul Uniunii.

(61)Obiectivul Uniunii de a-și consolida autonomia ar trebui urmărit într-un mod care să rămână deschis, cooperant și în concordanță cu angajamentele și parteneriatele internaționale ale Uniunii. Prin urmare, obiectivele de politică urmărite prin nivelurile de asigurare 1, 2 și 3 ale Uniunii ar trebui înțelese ca fiind capacitatea Uniunii de a acționa în mod autonom atunci când este necesar, menținând în același timp colaborarea cu partenerii săi internaționali și promovând cooperarea reciproc avantajoasă. În acest context, Comisia poate decide, pentru nivelul de asigurare 3 al Uniunii, că un serviciu de cloud computing care face obiectul controlului unei țări terțe sau al unei entități juridice stabilite într-o țară terță poate fi auditat în continuare pe baza criteriilor de audit în cazul în care țara terță a pus în aplicare garanții specifice care asigură faptul că nu există niciun risc de acces neautorizat la datele Uniunii sau de posibilă perturbare a calității sau a continuității serviciului. Comisia ar trebui să evalueze dacă țara terță face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție adoptate în temeiul articolului 45 din Regulamentul (UE) 2016/679. În special, ar trebui să se stabilească dacă decizia privind caracterul adecvat al nivelului de protecție se aplică în general țării terțe în ansamblu sau se limitează la anumite sectoare sau organizații certificate. De asemenea, ar trebui să se evalueze dacă domeniul de aplicare al deciziei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție se extinde la activitățile specifice de prelucrare care sunt efectuate în contextul furnizării de servicii sau dacă transferurile fac în continuare obiectul cerințelor de punere în aplicare a unor garanții adecvate.

(62)Pentru a asigura o abordare coerentă și bazată pe riscuri în ceea ce privește autonomia Uniunii, statele membre și entitățile Uniunii ar trebui să efectueze una sau mai multe evaluări ale riscurilor pentru a stabili activitățile din sectorul public care privesc ordinea publică. Evaluarea riscurilor ar trebui să stabilească nivelul de asigurare al Uniunii care este adecvat pentru activitățile respective, având în vedere importanța acestora pentru menținerea ordinii publice în sectoarele care intră sub incidența Directivei (UE) 2022/2555 și în domeniul securității naționale, al securității interne, al gestionării frontierelor externe, al apărării, al justiției sau al asigurării respectării legislației, inclusiv în ceea ce privește prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a infracțiunilor. Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului regulament și pentru a menține integritatea pieței unice digitale, Comisia va pune la dispoziție orientări pentru a sprijini statele membre în efectuarea evaluărilor riscurilor. Întrucât stabilirea nivelului de sensibilitate a informațiilor care pot fi găzduite într-un serviciu de cloud computing care oferă un nivel de asigurare al Uniunii ține de competența statelor membre și face obiectul puterii de apreciere a acestora, pentru a asigura coerența în întreaga Uniune, nivelurile de asigurare 3 și 4 ale Uniunii ar trebui să permită găzduirea securizată a informațiilor UE clasificate.

(63)În evaluările riscurilor pe care le efectuează, entitățile Uniunii și statele membre evaluează sensibilitatea, caracterul critic și amploarea datelor cu și fără caracter personal prelucrate în mediul de cloud. O astfel de prelucrare poate include informații comerciale obișnuite, informații sensibile din punct de vedere comercial, date critice din punct de vedere operațional, date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 și date care fac obiectul unor obligații sectoriale specifice în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv al Directivei (UE) 2022/2555 și al Regulamentului (UE) 2022/2554. Orientările Comisiei permit un anumit grad de flexibilitate pentru entitățile Uniunii și statele membre în ceea ce privește stabilirea nivelurilor adecvate de asigurare ale Uniunii și a categoriilor de informații și de utilizatori pentru care aceste niveluri sunt adecvate. În același timp, abordările naționale divergente în ceea ce privește clasificarea și cartografierea cerințelor privind sensibilitatea datelor și asigurarea pot submina aplicarea consecventă a cadrului pentru suveranitate în întreaga Uniune. Pentru a asigura o punere în aplicare armonizată în întreaga Uniune, Comisia ar trebui, în cooperare cu autoritățile relevante, să pună la dispoziție orientări coordonate la nivel central cu privire la corelarea dintre nivelurile de asigurare ale Uniunii și categoriile de informații, ținând seama de sensibilitatea, caracterul critic și amploarea datelor prelucrate de mediul de cloud, de importanța sistemică a activităților autorităților contractante și de obligațiile aplicabile care decurg din dreptul Uniunii. În plus, criteriile din cadrul nivelurilor de asigurare ale Uniunii nu ar trebui să afecteze obligațiile de cooperare transfrontalieră prevăzute de dreptul Uniunii. În cazul în care serviciile de cloud computing sunt utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, Regulamentul (UE) 2016/679 prevede obligația de a conveni asupra unor măsuri organizatorice și tehnice pentru a se conforma regulamentului respectiv. În cazul în care furnizorul de servicii de cloud computing se bazează pe subcontractanți în furnizarea serviciilor, aceleași acorduri li se aplică subcontractanților. În cazul în care ar trebui puse în aplicare măsuri tehnice și organizatorice specifice în temeiul prezentului regulament pentru a se asigura că datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu prezentul regulament, astfel de măsuri specifice ar putea fi prevăzute în acordurile obligatorii în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 și ar putea fi utilizate pentru a demonstra că sunt îndeplinite nivelurile necesare de asigurare ale Uniunii.

(64)Libera circulație a datelor în cadrul Uniunii este o condiție esențială pentru buna funcționare a pieței interne. Pentru a promova libera circulație a datelor în cadrul Uniunii și pentru a sprijini funcționarea pieței interne, este oportun ca statele membre să se asigure că datele nu se limitează la teritoriul unui singur stat membru și pot fi stocate și prelucrate în întreaga Uniune fără restricții nejustificate. Uniunea menține un cadru deschis și nediscriminatoriu pentru accesul pe piață, în conformitate cu TFUE și sub rezerva angajamentelor internaționale. Printre acestea se numără angajamentele asumate în temeiul Acordului privind achizițiile publice (AAP) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum și al acordurilor comerciale bilaterale. Cu toate acestea, în cazul în care este necesar și în circumstanțe justificate în mod corespunzător, Uniunea își păstrează dreptul, în conformitate cu articolul III alineatul (2) litera (a) din AAP al OMC, de a adopta sau de a menține măsurile necesare pentru a proteja moralitatea, ordinea sau siguranța publică, permițând restricții necesare și proporționale privind accesul la procedurile de achiziții publice. Într-adevăr, identificarea și abordarea unor riscuri precum dependențele critice, accesul neautorizat la datele Uniunii, scurgerile de tehnologie, sabotajul și spionajul de către actori din țări terțe sunt fundamentale pentru menținerea ordinii publice a Uniunii. Menținerea protecției ordinii publice a Uniunii și a statelor sale membre necesită un răspuns politic, juridic și operațional prudent, dar ferm, atât pentru procedurile de atribuire naționale, cât și pentru cele de la nivelul Uniunii, cu respectarea deplină a angajamentelor internaționale. Pentru a proteja și a menține ordinea publică a Uniunii și a statelor sale membre, autoritățile contractante ale căror activități au fost identificate pe baza evaluării riscurilor de către statul membru ar trebui, prin urmare, să achiziționeze numai serviciul de cloud computing care oferă un nivel adecvat de asigurare cuprins între nivelurile 2 și 4. Este necesar un nivel minim de asigurare, respectiv nivelul de asigurare 1 al Uniunii în întreaga Uniune, pentru a stabili un nivel de referință coerent al garanțiilor pentru sectorul public, reducând astfel vulnerabilitățile sectorului public în ceea ce privește accesul țărilor terțe la datele Uniunii și perturbarea serviciilor.

(65)Pentru a spori reziliența și a limita dependența de un singur furnizor de servicii de cloud computing, entitățile Uniunii și statele membre ar trebui, în cadrul procedurilor lor de achiziții publice, să analizeze dacă ar putea fi adecvată o strategie multicloud sau care să prevadă furnizori multipli. Decizia de a adopta și de a pune în aplicare o arhitectură multicloud ar trebui să se bazeze pe o evaluare a riscurilor în funcție de contextul avut în vedere. Evaluarea ar trebui să identifice orice circumstanțe operaționale, de reglementare sau legate de reziliență relevante care ar sprijini adoptarea unei strategii multicloud sau care prevede furnizori multipli.

(66)Achizițiile publice servesc adesea drept semnal principal al direcției pieței. Cerințele impuse de autoritățile publice sau impuse acestora de a adopta niveluri de asigurare specifice oferite de serviciile de cloud computing tind să fie reflectate de entitățile din sectorul privat care își desfășoară activitatea în industrii reglementate, efectele de propagare ulterioare contribuind la o realiniere mai amplă a pieței în timp. Aceste evoluții subliniază importanța entităților din sectorul privat care își desfășoară activitatea în sectoarele enumerate în anexa I la Directiva (UE) 2022/2555 pentru a putea efectua aceleași evaluări precum cele efectuate de entitățile Uniunii și de statele membre.

(67)În cadrul procedurilor de achiziții publice pentru serviciile de cloud computing și sistemele de IA, autoritățile contractante ar trebui să includă o valoare adăugată europeană clară ca parte a evaluării calității ofertei. O astfel de valoare adăugată ar trebui să constea în contribuția la consolidarea lanțului de aprovizionare digital în Uniune, integrarea tehnologiilor Uniunii, realizarea inovării necesare pentru furnizarea serviciului în Uniune și furnizarea serviciului utilizând componente hardware concepute sau fabricate în Uniune. Criteriul referitor la valoarea adăugată europeană nu ar trebui să fie decisiv pentru atribuirea contractului și ar trebui aplicat într-un mod care să păstreze întâietatea criteriilor tehnice și financiare legate direct de cerințele de performanță. În acest scop, autoritățile contractante ar putea lua în considerare o pondere maximă de 15 din 120 de puncte care să fie alocată valorii adăugate europene în cadrul metodologiei generale de evaluare, asigurându-se că aceasta rămâne proporțională și subordonată criteriilor de bază de atribuire a contractelor.

(68)Achizițiile publice în domeniul inovării în ceea ce privește serviciile de cloud computing și sistemele de IA sunt esențiale pentru a stimula dezvoltarea tehnologică, pentru a consolida reziliența digitală și competitivitatea și pentru a le permite autorităților publice să beneficieze de soluții digitale sigure, eficiente și de încredere, care să evolueze odată cu evoluția rapidă a nevoilor tehnologice și societale. Prin urmare, statele membre ar trebui să aspire să le atribuie IMM-urilor cel puțin 25 % din procedurile relevante de achiziții publice pentru inovare în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA. În acest scop, statele membre ar trebui să îi raporteze în mod activ Comisiei cu privire la adoptarea serviciilor de cloud computing și a sistemelor de IA inovatoare.

(69)În declarațiile comune privind construirea următoarei generații de cloud pentru întreprinderi și sectorul public din UE din 15 octombrie 2020 ( 30 ) și în Declarația de la Berlin privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori din 8 decembrie 2020 ( 31 ), statele membre și-au exprimat interesul deosebit de a stabili o abordare comună pentru agregarea capacităților de cloud prin interconectarea infrastructurilor de cloud computing în întreaga Uniune și de a depune eforturi în vederea implementării unei federații europene sigure și interoperabile pentru serviciile de cloud din sectorul public. În concluziile sale privind viitorul politicii digitale a UE din 21 mai 2024 ( 32 ), Consiliul Uniunii Europene a confirmat relevanța și importanța realizării acestei abordări comune, invitând Comisia să își continue sprijinul pentru dezvoltarea unor servicii digitale publice interoperabile și pentru interconectarea transfrontalieră a infrastructurii administrațiilor publice, inclusiv a infrastructurilor de cloud și edge computing, pentru a spori reziliența, eficiența și durabilitatea acestora. Pentru a realiza această abordare comună, este necesar să se înființeze Federația europeană pentru serviciile de cloud din sectorul public („Federația EuroCloud”). Federația EuroCloud ar trebui să reunească inițiative naționale și europene în domeniul tehnologiei de tip cloud, care să ofere capabilități în materie de cloud de mare încredere și sigure în sectorul public și să faciliteze partajarea unor astfel de capacități între entitățile Uniunii și organismele din sectorul public. Atunci când evaluează prezentul regulament, Comisia poate, într-o etapă ulterioară, să evalueze posibilitatea ca țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, precum și organizațiile internaționale cu sediul în Uniune să participe la Federația EuroCloud, în conformitate cu dreptul Uniunii.

(70)Membrii Federației EuroCloud ar trebui să respecte cerințe specifice pentru a evita orice denaturare a concurenței în raport cu operatorii economici privați prin plasarea unui furnizor privat de servicii într-o poziție avantajoasă față de concurenții săi.

(71)Participarea în cadrul Federației EuroCloud ar trebui limitată la entitățile publice, fără participarea directă a unei părți private. În acest sens, participarea privată directă ar trebui exclusă în cazul în care entitatea care partajează serviciile, fie direct, fie indirect prin intermediul unei entități juridice intermediare, deține hardware-ul, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2024/2847 al Parlamentului European și al Consiliului ( 33 ), prin intermediul căruia este pus la dispoziție serviciul și furnizează serviciul respectiv. Ar trebui să se considere că entitatea care partajează serviciile exercită controlul asupra respectivei entități juridice intermediare în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative. În primul rând, entitatea care partajează serviciile ar trebui să exercite o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor semnificative ale entității juridice intermediare care deține hardware-ul și furnizează serviciile. În al doilea rând, nu ar trebui să existe nicio participare privată directă la capitalul respectivei entități juridice intermediare. În al treilea rând, peste 80 % din activitățile entității juridice intermediare ar trebui să se desfășoare în îndeplinirea sarcinilor care îi sunt încredințate de entitatea care partajează serviciile.

(72)Pentru a asigura furnizarea efectivă, sigură și rezilientă a serviciilor, entitatea care partajează serviciile ar trebui să instituie măsuri tehnice, operaționale și organizatorice adecvate. Aceasta ar trebui să includă, în special, politici privind analiza riscurilor și securitatea sistemelor informatice, inclusiv politici de control al accesului, politici privind gestionarea incidentelor și continuitatea activității și politici de sprijinire a interoperabilității și a conectivității.

(73)În sfârșit, partajarea serviciilor de centre de date și a serviciilor de cloud computing în cadrul Federației EuroCloud ar trebui să fie ancorată într-o cooperare la nivelul sectorului public. O astfel de cooperare ar trebui să fie guvernată exclusiv de considerente de interes public și nu ar trebui să implice nicio formă de contraprestație. În special, partajarea serviciilor în cadrul Federației EuroCloud ar trebui să fie gratuită, cu excepția cazului în care taxele se limitează strict la ceea ce este necesar și proporțional pentru recuperarea costurilor suportate de entitatea care partajează serviciile pentru entitatea beneficiară care utilizează serviciile. Aceste costuri ar trebui să se limiteze la costurile suplimentare suportate pentru partajarea capacității, inclusiv pentru alocarea și izolarea resurselor, gestionarea accesului, facilitarea integrării și a interoperabilității resurselor, asigurarea conformității cu cerințele aplicabile în temeiul dreptului Uniunii și gestionarea relației de partajare. Taxele percepute de entitatea care partajează serviciile pentru recuperarea acestor costuri nu ar trebui considerate drept contraprestație pentru furnizarea unui serviciu și nu ar trebui să constituie un titlu oneros sau un contract de achiziții publice în sensul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 34 ) și al Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509. În aceste condiții, partajarea serviciilor de centre de date și a serviciilor de cloud computing în sectorul public în cadrul Federației EuroCloud nu ar trebui să intre sub incidența normelor Uniunii privind achizițiile publice.

(74)Autoritățile contractante ale statelor membre se confruntă frecvent cu dificultăți semnificative în ceea ce privește achiziționarea de soluții digitale, cum ar fi serviciile de centre de date, serviciile de cloud computing, software-ul și sistemele de IA. Resursele financiare limitate, puterea de cumpărare redusă, competențele tehnice sau în materie de achiziții publice insuficiente împiedică organismele din sectorul public să aibă acces efectiv la astfel de servicii. Activitățile de achiziții publice desfășurate de Comisie în colaborare cu autoritățile contractante ale statelor membre pot juca un rol decisiv în valorificarea puterii de cumpărare colective și în asigurarea accesului la aceste servicii și bunuri în condiții favorabile. Comisia poate deja să desfășoare proceduri de achiziții publice comune cu autoritățile contractante ale statelor membre în temeiul articolului 168 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. De asemenea, Comisia poate acționa deja în calitate de angrosist prin crearea, stocarea și revânzarea sau donarea de bunuri și servicii organizațiilor partenere selectate de aceasta. Pentru a le permite acestor entități să exploateze pe deplin potențialul pieței interne, în special în ceea ce privește economiile de scară și partajarea beneficiilor, posibilitățile Comisiei de a acționa în calitate de organism central de achiziție ar trebui extinse la autoritățile contractante ale statelor membre și la organizațiile partenere selectate de Comisie, ca formă de achiziții publice în plus față de cele prevăzute la articolul 168 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza toate procedurile de achiziții publice disponibile în beneficiul autorităților contractante ale statelor membre și al organizațiilor partenere selectate de Comisie și de a include activitățile de achiziție desfășurate de Comisie pentru instituțiile, organele și agențiile Uniunii. Autoritățile contractante ale statelor membre, organizațiile partenere și instituțiile, agențiile și organele Uniunii ar trebui considerate „entități participante” la respectivele proceduri de achiziții publice.

(75)Pentru a spori flexibilitatea și eficiența administrativă, este oportun să se prevadă, printr-o derogare de la Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, posibilitatea de a adăuga entități participante pe durata de viață a unui sistem dinamic de achiziții. În temeiul acestei derogări, entităților participante care au aderat la acord după instituirea unui sistem dinamic de achiziții ar trebui să li se permită – sub rezerva aprobării prealabile de către Comisie – să adere la sistemul respectiv în orice moment în cursul perioadei sale de valabilitate, înainte de lansarea oricărei viitoare invitații de participare la licitație. Această posibilitate ar trebui să fie strict limitată la entitățile participante nou aderate și nu ar trebui să afecteze drepturile și obligațiile entităților care participă deja la sistem sau integritatea procedurilor de achiziții publice deja încheiate sau în desfășurare.

(76)Comisia ar trebui să le prezinte statelor membre un proiect de acord care să stabilească modalitățile practice care reglementează activitățile de achiziții publice. Având în vedere numărul potențial mare de entități participante implicate, respectivul proiect de acord ar trebui negociat și încheiat inițial între Comisie și statele membre care doresc să participe. Acesta ar trebui să prevadă condițiile și procedura prin care entitățile Uniunii, precum și alte state membre, autoritățile contractante ale statelor membre și organizațiile partenere selectate de Comisie pot adera ulterior la acesta și pot beneficia ulterior de acesta. Acordul va intra în vigoare în conformitate cu dispozițiile sale, sub rezerva aprobării de către cel puțin două state membre. Deși Comisia ar trebui, în măsura posibilului, să urmărească să răspundă nevoilor comune ale entităților participante, acest lucru nu ar trebui interpretat ca o obligație de a satisface nevoile specifice ale unui număr limitat de entități participante.

(77)În cazul în care entitățile participante încheie un acord pentru furnizarea de activități de achiziție centralizate, inclusiv de activități de achiziție auxiliare, acestea nu ar trebui să aplice procedurile de achiziții publice prevăzute în dreptul aplicabil al Uniunii în conformitate cu Directiva 2014/24/UE și cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Ar trebui să se considere că orice autoritate contractantă din statele membre care încheie un astfel de acord în scopul organizării de activități de achiziție centralizate își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul legislației naționale de transpunere a Directivei 2014/24/UE dacă achiziționează lucrări, bunuri sau servicii de la o autoritate contractantă responsabilă pentru procedura de achiziții publice.

(78)Acordul ar trebui să instituie un comitet director compus din Comisie și reprezentanți ai statelor membre. Comitetul este responsabil pentru supravegherea strategică a activităților de achiziții publice, inclusiv pentru orientările strategice ale agendei activităților de achiziții publice și ale fiecărei proceduri de achiziții publice. Comitetul director ar trebui, de asemenea, să supravegheze implicarea entităților participante. Comitetul director nu ar trebui să fie responsabil pentru operațiunile aferente activităților de achiziții publice, care ar trebui să rămână responsabilitatea Comisiei, inclusiv în ceea ce privește stabilirea taxelor. Comitetul director ar trebui să prevadă cea mai adecvată metodă de selectare a reprezentanților suplimentari ai entităților Uniunii, ai autorităților contractante din statele membre și ai organizațiilor partenere selectate de Comisie.

(79)Normele care reglementează responsabilitatea și cadrul de achiziții publice aplicabil între Comisie, care acționează în calitate de organism central de achiziție, și entitățile participante care efectuează achiziții prin intermediul acesteia ar trebui clarificate în acord. În cazul în care o entitate participantă desfășoară anumite părți ale procedurii de achiziții publice în mod autonom, aceasta ar trebui să rămână singura responsabilă pentru etapele respective de desfășurare autonomă. Unei autorități contractante care acționează în calitate de organism central de achiziție și care a achiziționat servicii sau bunuri prin intermediul Comisiei ar trebui să i se permită să ofere aceste servicii altor autorități contractante, fără a aplica procedurile de achiziții publice prevăzute în temeiul dreptului aplicabil al Uniunii. În acest caz, autoritatea contractantă este obligată să respecte dispozițiile contractuale inițiale în orice contract subsecvent.

(80)Pentru a se asigura că resursele necesare rămân disponibile, entitățile participante vor contribui la costurile suportate în cadrul procedurilor de achiziții publice și al oricărei activități auxiliare. În acest scop, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a percepe taxe de la entitățile participante. Taxele respective ar trebui stabilite la un nivel suficient, în principiu, pentru a acoperi toate costurile directe și indirecte suportate de Comisie în legătură cu activitățile de achiziții publice, inclusiv în legătură cu orice servicii auxiliare. Taxele respective ar trebui stabilite în conformitate cu practicile aferente cadrelor de achiziții publice comparabile. Costurile inițiale de înființare pot fi suportate din bugetul general al Uniunii și rambursate de entitățile participante pe o perioadă determinată. Veniturile generate de taxe ar trebui să constituie venituri alocate interne în sensul articolului 21 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(81)Sursa deschisă joacă un rol important în asigurarea transparenței, a securității și a eficienței în utilizarea tehnologiilor digitale de către sectorul public. Accesul la codul sursă permite auditabilitatea, promovează colaborarea și reutilizarea și reduce dependența de un singur furnizor, limitând astfel riscul de dependență de furnizori. Prin urmare, promovarea utilizării surselor deschise este esențială pentru a sprijini inovarea, pentru a asigura o mai bună valoare a cheltuielilor publice și pentru a consolida autonomia digitală a Uniunii. În acest context, alegerea serviciilor de cloud computing sau a software-ului are implicații semnificative nu numai pentru eficiența din punctul de vedere al costurilor, ci și pentru securitate, interoperabilitate, responsabilitate și autonomie tehnologică.

(82)Pentru a asigura utilizarea eficientă, transparentă și interoperabilă a tehnologiilor digitale în întregul sector public al Uniunii, este necesar ca administrațiile publice să promoveze standarde deschise și componente lansate sub licență cu sursă deschisă atunci când își construiesc ecosistemul tehnologiei de tip cloud și al IA sau pachetul tehnologic de cloud sau IA.

(83)Un număr tot mai mare de entități ale Uniunii și de organisme din sectorul public partajează software dezvoltat de acestea sau pentru ele și îl pun la dispoziție pentru reutilizare în baza unei licențe cu sursă deschisă. Acest lucru poate fi considerat a fi în interesul public și poate maximiza valoarea cheltuielilor publice, reduce costurile de duplicare și stimula inovarea în întreaga Uniune. Cu toate acestea, software-ul este adesea pus la dispoziție și accesibil în registre sau cataloage diferite, ceea ce îngreunează posibilitatea de căutare, descoperirea și, în cele din urmă, reutilizarea. Prin urmare, este necesar să li se solicite entităților Uniunii și organismelor din sectorul public care decid în mod voluntar să pună la dispoziție software în vederea reutilizării să facă acest lucru într-un catalog sau registru conectat la catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă („catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă”). Catalogul soluțiilor cu sursă deschisă ar trebui să servească drept catalog centralizat pentru ca orice administrație publică să poată căuta și accesa software-ul pus la dispoziție în vederea reutilizării de către entitățile Uniunii și organismele din sectorul public. Găzduirea catalogului UE al soluțiilor cu sursă deschisă pe portalul Europa interoperabilă menționat la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/903 ( 35 ) va asigura faptul că soluțiile pot fi ușor corelate cu alte informații și cursuri de formare relevante.

(84)Pentru a asigura punerea în aplicare eficace și consecventă în întreaga Uniune a obligațiilor de a efectua o evaluare referitoare la soluțiile cu sursă deschisă și de a pune la dispoziție software în vederea reutilizării, este necesar să se înființeze o rețea a birourilor pentru programe cu sursă deschisă („rețeaua OSPO”) care să reunească structurile relevante din cadrul entităților Uniunii și al statelor membre. Această rețea OSPO ar trebui să promoveze coordonarea între birourile pentru programe cu sursă deschisă înființate la nivel local, regional sau național și de către entitățile Uniunii. Rețeaua OSPO ar trebui să faciliteze schimbul de informații și de bune practici.

(85)Pentru a ține seama de dezvoltarea tehnologică și pentru a menține un cadru eficient de măsuri de consolidare a ecosistemului tehnologiei de tip cloud și al IA la nivelul Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în legătură cu: modificarea anexei I pentru a reflecta evoluțiile relevante ale pieței și ale tehnologiilor în ceea ce privește inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA și modificarea anexei II pentru a actualiza criteriile privind nivelurile de asigurare ale Uniunii, completarea prezentului regulament prin stabilirea unor norme detaliate privind efectuarea auditurilor, modificarea anexei III, specificarea unui nivel de asigurare al Uniunii pentru o autoritate contractantă și impunerea unei evaluări a impactului și a unor măsuri de atenuare a riscurilor pentru întreprinderile private care își desfășoară activitatea în sectoare cu o importanță critică ridicată.

(86)Atunci când adoptă acte delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare ( 36 ). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă întotdeauna acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(87)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să îi fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 37 ).

(88)Având în vedere relevanța prezentului regulament pentru protecția datelor cu caracter personal, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui consultată, dacă este necesar, în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 ( 38 ).

(89)În cazul în care oricare dintre măsurile prevăzute de prezentul regulament constituie ajutor de stat, dispozițiile referitoare la astfel de măsuri nu aduc atingere aplicării articolelor 107 și 108 din TFUE.

(90)Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere aplicării articolelor 101 și 102 din TFUE și nici competențelor de asigurare a respectării legislației ale autorităților de concurență.

(91)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, putând fi realizate mai bine la nivelul Uniunii având în vedere amploarea sau efectele acțiunilor, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Capitolul I
Obiect și definiții

Articolul 1
Obiect

1.Prezentul regulament stabilește un cadru pentru consolidarea ecosistemului tehnologiei de tip cloud și al IA la nivelul Uniunii, în special prin următoarele măsuri:

(a)instituirea inițiativei privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și inițiativa privind poziția de lider în domeniul IA („inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA”);

(b)stabilirea cadrului pentru implementarea accelerată a centrelor de date în întreaga Uniune;

(c)facilitarea disponibilității unei oferte suverane în materie de cloud și inteligență artificială (IA) pentru a proteja ordinea publică a Uniunii;

(d)reducerea dependențelor de tehnologiile critice;

(e)încurajarea adoptării serviciilor de cloud computing în întregul sector public.

2.Primul obiectiv general al prezentului regulament este de a asigura condițiile necesare pentru competitivitatea și capacitatea de inovare a ecosistemului tehnologiei de tip cloud și al IA din Uniune.

3.Al doilea obiectiv general, separat de primul obiectiv general de la alineatul (2) și complementar acestuia, este de a îmbunătăți funcționarea pieței unice prin stabilirea unui cadru juridic uniform al Uniunii pentru sporirea rezilienței și a autonomiei strategice a Uniunii în domeniul tehnologiei de tip cloud și IA.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„serviciu de cloud computing” înseamnă un serviciu de cloud computing în sensul definiției de la articolul 6 punctul 30 din Directiva (UE) 2022/2555;

2.„furnizor de servicii de cloud computing” înseamnă o entitate juridică ce furnizează un serviciu de cloud computing;

3.„sistem de IA” înseamnă un sistem de IA în sensul definiției de la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2024/1689;

4.„IA de avangardă” înseamnă modele de IA sau sisteme de IA bazate pe astfel de modele care pot îndeplini o gamă largă de sarcini și care se apropie, ating sau depășesc stadiul actual al tehnologiei;

5.„agent IA” înseamnă un sistem de IA sau un set coordonat de sisteme de IA care pot percepe mediul lor și pot acționa asupra acestuia, cu un anumit grad de autonomie, utilizând instrumentele necesare pentru a atinge obiective specifice și pentru a se adapta la date de intrare și contexte în schimbare;

6.„organism din sectorul public” înseamnă un organism din sectorul public în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2019/1024;

7.„entități ale Uniunii” înseamnă instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii înființate prin Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) sau Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice sau în temeiul acestora;

8.„întreprindere mică sau mijlocie” sau „IMM” înseamnă o întreprindere mică sau mijlocie în sensul definiției de la articolul 2 din anexa I la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;

9.„întreprindere mică cu capitalizare medie” sau „IMCM” înseamnă o întreprindere mică cu capitalizare medie în sensul definiției de la punctul 2 din anexa la Recomandarea (UE) 2025/1099 a Comisiei;

10.„centru de date” înseamnă un centru de date în sensul definiției de la punctul 2.6.3.1.16 din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;

11.„operator al centrului de date” înseamnă un operator al centrului de date în sensul definiției de la articolul 2 punctul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2024/1364;

12.„serviciu de centre de date” înseamnă un serviciu de centre de date în sensul definiției de la articolul 6 punctul 31 din Directiva (UE) 2022/2555;

13.„software” înseamnă un software în sensul definiției de la articolul 3 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2024/2847;

14.„hardware” înseamnă un hardware în sensul definiției de la articolul 3 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2024/2847;

15.„componentă” înseamnă o componentă în sensul definiției de la articolul 3 punctul 6 din Regulamentul (UE) 2024/2847;

16.„producător” înseamnă un producător în sensul definiției de la articolul 3 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2024/2847;

17.„organizație de audit” înseamnă o organizație individuală, un consorțiu sau o altă asociere de organizații, inclusiv eventualii subcontractanți, pe care furnizorul de servicii de cloud computing auditat a contractat-o pentru a efectua un audit independent;

18.„serviciu auditat” înseamnă un serviciu de cloud computing auditat în scopul primirii unui raport de audit și a unei opinii de audit;

19.„criterii de audit” înseamnă criteriile, în temeiul anexei II la prezentul regulament, pe baza cărora organizația de audit evaluează dacă furnizorul auditat și serviciul său auditat respectă fiecare criteriu cumulativ care trebuie îndeplinit pentru a fi recunoscut ca oferind nivelurile de asigurare 2, 3 sau 4 ale Uniunii;

20.„probă de audit” înseamnă orice informație utilizată de o organizație de audit pentru a sprijini constatările și concluziile auditului și pentru a emite o opinie de audit, inclusiv date colectate din documente, baze de date sau sisteme informatice, interviuri sau teste efectuate;

21.„control” înseamnă controlul în sensul definiției de la articolul 2 punctul 6 din Regulamentul (UE) 2021/697;

22.„autorități contractante” înseamnă autoritățile contractante în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/24/UE;

25.„licență cu sursă deschisă” înseamnă licența cu sursă deschisă în sensul definiției de la articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) 2024/903.

TITLUL II
ACTIVITĂȚI DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PENTRU ECOSISTEMUL TEHNOLOGIEI DE TIP CLOUD ȘI AL IA

Capitolul I
Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA

Articolul 3
Obiectivul general al inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA

1.Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA urmăresc obiectivul general de promovare a activităților de cercetare și inovare și de realizare a unei capacități la scară largă în întregul ecosistem al tehnologiei de tip cloud și al IA din Uniune prin:

(a)sprijinirea dezvoltării și a implementării tehnologiilor de vârf de tip cloud și IA, inclusiv a tehnologiilor de generație următoare ale centrelor de date eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, a tehnologiilor deschise aferente pachetului tehnologic de cloud computing, a IA de avangardă și a IA fizice și industriale;

(b)consolidarea capacității Uniunii în materie de centre de date și cloud pentru a răspunde cererilor tot mai mari determinate de IA, pentru a stimula inovarea și pentru a asigura reziliența infrastructurii digitale;

(c)stimularea cererii Uniunii și promovarea implementării și a adoptării tehnologiei de tip cloud și IA în sectorul public și în sectorul privat, în conformitate cu obiectivul digital al transformării digitale a întreprinderilor, stabilit prin Decizia (UE) 2022/2481.

2.Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA urmăresc obiectivele operaționale de mai jos:

(a)sprijinirea dezvoltării și a implementării tehnologiilor avansate ale centrelor de date care încorporează principiile eficienței energetice și utilizării eficiente a resurselor din faza de proiectare și pe tot parcursul operațiunilor (obiectivul operațional nr. 1);

(b)sprijinirea dezvoltării și a implementării pachetelor tehnologice de cloud computing care să sprijine autonomia tehnologică a Uniunii (obiectivul operațional nr. 2);

(c)promovarea capabilităților Uniunii în domeniul IA de avangardă (obiectivul operațional nr. 3);

(d)promovarea capacităților Uniunii în ceea ce privește modelele și sistemele fizice de IA și promovarea implementării acestora în toate sectoarele strategice ale Uniunii (obiectivul operațional nr. 4);

(e)accelerarea dezvoltării și a adoptării IA industriale în toate sectoarele strategice ale Uniunii (obiectivul operațional nr. 5);

(f)sprijinirea dezvoltării de platforme avansate pentru implementarea la scară largă a agenților IA (obiectivul operațional nr. 6);

(g)intensificarea dezvoltării și a adoptării de modele și sisteme de IA în toate sectoarele publice ale Uniunii (obiectivul operațional nr. 7);

(h)intensificarea adoptării tehnologiilor IA la nivel regional și local și utilizarea serviciilor de cloud computing furnizate de furnizori europeni de servicii de cloud computing (obiectivul operațional nr. 8).

Articolul 4
Obiectivele operaționale ale inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA

1.În cadrul obiectivului operațional nr. 1, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA:

(a)promovează tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării apei pentru centrele de date, inclusiv răcirea inovatoare, centrele de date cu curent continuu de generație următoare, soluțiile de utilizare a căldurii reziduale și sistemele de stocare a energiei;

(b)promovează integrarea tehnologiilor de calcul cuantic emergente pentru operațiunile infrastructurii de calcul aferente tehnologiei de tip cloud și IA;

(c)dezvoltă tehnologii bazate pe IA pentru optimizarea eficienței serverelor, a ratelor de utilizare și a operațiunilor infrastructurii de calcul;

(d)proiectează și optimizează infrastructurile de cloud și edge computing pentru IA pentru a asigura integrarea efectivă cu rețelele energetice și pentru a spori flexibilitatea acestora;

(e)mobilizează centre de date în calitate de clienți de referință pentru sisteme avansate de gestionare a energiei care valorifică diverse surse de energie, inclusiv reactoarele modulare mici și hidrogenul curat, alături de soluții eficiente de stocare a energiei;

(f)implementează bancuri de testare și linii-pilot pentru a integra și a testa tehnologiile dezvoltate în temeiul literelor (a)-(e), care vizează prototipuri de semiconductori și calcul cuantic eficiente din punct de vedere energetic.

2.În cadrul obiectivului operațional nr. 2, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA:

(a)dezvoltă și testează pachete tehnologice de cloud computing deschise, sigure, reziliente și performante, care vizează componentele de edge computing direct pe dispozitiv, conectivitatea, datele și instrumentele de IA, precum și straturile de back-end și de servicii pentru sectoarele strategice;

(b)dezvoltă servere optimizate pentru IA și software de referință bazat pe procesoare, acceleratoare și acceleratoare cuantice proiectate și fabricate în Uniune, alături de soluții de generație următoare de stocare a datelor pe termen lung și cu densitate foarte mare;

(c)sporesc gradul de disponibilitate a datelor pentru IA prin intermediul platformelor middleware cu sursă deschisă care stau la baza spațiilor europene comune ale datelor;

(d)încurajează crearea unor fundații pentru software cu sursă deschisă care sprijină componentele cu sursă deschisă;

(e)instituie un catalog al soluțiilor europene de cloud computing cu sursă deschisă dezvoltate în temeiul literelor (a)-(d) de la prezentul alineat.

3.În cadrul obiectivului operațional nr. 3, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA sprijină proiecte de pionierat în domeniul IA de avangardă care dezvoltă modele și sisteme de IA de avangardă ca active strategice, inclusiv în sectoare-cheie, cum ar fi securitatea cibernetică.

4.În cadrul obiectivului operațional nr. 4, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA:

(a)accelerează dezvoltarea unui pachet tehnologic european de IA fizică, sprijinind antrenarea modelelor și dezvoltarea și implementarea sistemelor, în special pentru robotică, vehiculele autonome și drone;

(b)facilitează accesul la seturi de date specifice pentru IA fizică, precum și colectarea și pregătirea acestora;

(c)sprijină dezvoltarea, testarea și validarea modelelor și sistemelor de IA fizică în medii reale.

5.În cadrul obiectivului operațional nr. 5, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA:

(a)accelerează dezvoltarea și adoptarea modelelor și sistemelor sectoriale de IA în toate sectoarele industriale strategice ale Uniunii;

(b)facilitează accesul la resursele de calcul și la instrumentele de IA necesare pentru dezvoltarea și operaționalizarea modelelor și sistemelor de IA adaptate la nevoile sectorului industrial;

(c)permit punerea în comun securizată și la scară largă a datelor pentru antrenarea colaborativă a IA prin tehnologii de consolidare a vieții private și de păstrare a confidențialității.

6.În cadrul obiectivului lor operațional nr. 6, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA:

(a)sprijină dezvoltarea unor platforme avansate, reziliente și sigure pentru crearea, implementarea și orchestrarea unor agenți IA avansați la scară largă;

(b)facilitează dezvoltarea unor metodologii specifice de testare și experimentare a agenților IA avansați și orchestrarea acestora pe parcursul întregului lor ciclu de viață.

7.În cadrul obiectivului operațional nr. 7, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA:

(a)accelerează dezvoltarea tehnologică și adoptarea modelelor și sistemelor de IA în domenii critice ale sectorului public;

(b)dezvoltă modele și sisteme de IA care sporesc eficacitatea furnizării de servicii publice și accesibilitatea lor pentru publicul larg, îmbunătățesc procesul decizional și simplifică procedurile administrative;

(c)promovează schimbul și reutilizarea datelor de antrenament și a modelelor de IA în cadrul serviciilor publice ale Uniunii;

(d)facilitează reutilizarea în condiții de siguranță și de protecție a vieții private a datelor privind sănătatea pentru modelele și instrumentele de IA din domeniul asistenței medicale;

(e)facilitează dezvoltarea, testarea și implementarea de modele și instrumente de IA în sectorul autovehiculelor, inclusiv pentru conducerea autonomă.

8.În cadrul obiectivului operațional nr. 8, inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA:

(a)promovează adoptarea la scară largă a IA de către organizațiile din sectorul privat și public, inclusiv de către IMM-uri și întreprinderile mici cu capitalizare medie, prin intermediul rețelei de centre de experiență și de accelerare pentru IA („centre pentru IA”);

(b)elaborează o programă comună în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA, valorificând rețeaua de centre pentru IA și alte inițiative europene relevante;

(c)promovează partajarea serviciilor de centre de date și a serviciilor de cloud computing din sectorul public prin sprijinirea unei federații europene pentru serviciile de cloud din sectorul public („Federația EuroCloud”);

(d)sprijină achiziționarea de servicii de centre de date și de servicii de cloud computing pentru entitățile Uniunii și organismele din sectorul public.

Articolul 5
Centre de experiență și de accelerare pentru IA

1.Fiecare stat membru înființează centre de experiență și de accelerare pentru IA („centre pentru IA”). Centrele pentru IA respective se bazează pe centrele europene de inovare digitală instituite în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) 2021/694 și, după caz, pe orice entități succesoare instituite în temeiul dreptului Uniunii.

2.Obiectivele centrelor pentru IA sunt:

(a)sprijinirea integrării și extinderii cazurilor de utilizare a IA în sectoarele industriale și publice strategice;

(b)accelerarea adoptării la scară largă a tehnologiei de tip cloud și IA la nivel regional și local, în special pentru IMM-uri, întreprinderile mici cu capitalizare medie și organismele din sectorul public, în conformitate cu principiul adoptării prioritare a IA;

(c)mobilizarea infrastructurii relevante pentru a accelera dezvoltarea și ajustarea modelelor și sistemelor de IA.

3.Centrele pentru IA sunt însărcinate, în special, cu:

(a)sprijinirea organizațiilor în accelerarea transformării lor digitale prin accesul la tehnologiile IA și utilizarea acestora, inclusiv prin conectarea organizațiilor cu furnizori europeni de tehnologii de tip cloud și IA;

(b)asigurarea sau furnizarea accesului la programe relevante de perfecționare și recalificare, în strânsă colaborare cu Academia de competențe în domeniul IA;

(c)facilitarea transferului de cunoștințe de specialitate între regiuni;

(d)sprijinirea extinderii proiectelor de tip spin-off și a start-upurilor care provin din universități, incubatoare și alte acceleratoare prin facilitarea accesului clienților, al întreprinderilor și al organizațiilor care caută servicii specializate în domeniul IA.

4.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să precizeze procedura de înființare a centrelor pentru IA și alte dispoziții privind profilul organizației participante, criteriile de selecție și detaliile privind punerea în aplicare a sarcinilor și a funcțiilor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

5.Centrele pentru IA dispun de o autonomie generală substanțială în ceea ce privește organizarea, componența și metodele lor de lucru, în conformitate cu obiectivele stabilite în prezentul regulament.

6.Se instituie o rețea de centre pentru IA pentru a sprijini colaborarea și schimbul de bune practici între centrele pentru IA și pentru a furniza servicii specializate în toate regiunile în care competențele sau capacitatea de calcul necesare nu sunt disponibile la nivel local.

7.Statele membre și Comisia cooperează cu rețelele existente instituite în cadrul altor inițiative ale Uniunii, inclusiv al inițiativelor Uniunii în domeniul semiconductorilor și al datelor.

Articolul 6
Punerea în aplicare a inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA

1.Punerea în aplicare a obiectivelor operaționale ale inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA le este încredințată Comisiei și statelor membre și, după caz, întreprinderilor comune sau oricăror alte structuri capabile să atingă aceste obiective.

2.Obiectivele operaționale ale inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA sunt puse în aplicare prin inițiative transsectoriale la scară largă, care abordează provocările tehnologice și industriale majore și de importanță strategică pentru Uniune („marile provocări”), astfel cum se indică în anexa I.

3.Inițiativele privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA pot fi sprijinite prin finanțare din programele Uniunii, inclusiv din programul Orizont Europa și din programul „Europa digitală”, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/694 și cu Regulamentul (UE) 2021/695.

4.Pentru a reflecta evoluțiile tehnologice și ale pieței, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 45 pentru a modifica anexa I într-un mod coerent cu obiectivele inițiativelor privind poziția de lider în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA prevăzute la articolul 4.

Articolul 7
Strategiile naționale privind tehnologia de tip cloud și IA

1.Până la [aceeași zi cu data intrării în vigoare plus un an], statele membre stabilesc strategii naționale privind tehnologia de tip cloud și IA („strategiile naționale”).

2.Strategiile naționale includ cel puțin următoarele elemente:

(a)obiectivele-cheie și prioritățile pentru adoptarea tehnologiei de tip cloud și a IA, în conformitate cu principiul adoptării prioritare a IA, precum și un cadru de guvernanță și monitorizare pentru atingerea acestor obiective și priorități;

(b)măsuri de accelerare a dezvoltării și a adoptării tehnologiei de tip cloud și a IA la nivel național, regional și local, în special în rândul organismelor din sectorul public, al IMM-urilor și al întreprinderilor mici cu capitalizare medie, inclusiv prin sprijinirea centrelor pentru IA menționate la articolul 5 ca puncte de intrare în ecosistemul european de inovare în domeniul IA;

(c)măsuri de sprijinire a implementării și adoptării la scară largă a IA în sectorul public și în sectoarele industriale strategice, inclusiv în domeniul asistenței medicale, al energiei și al mobilității;

(d)măsuri de sprijinire a implementării capacității în materie de centre de date, cu un accent deosebit pe centrele de date cu valoare ridicată care aduc beneficii economice și societale semnificative, respectând în același timp standarde ridicate de mediu și de eficiență energetică;

(e)măsuri de investiții în infrastructura de calcul de mare intensitate, inclusiv în fabrici de IA, gigafabrici de IA și calculatoare cuantice, ca active naționale și transfrontaliere strategice care sprijină cercetarea, dezvoltarea și implementarea industrială a IA în toate sectoarele strategice;

(f)măsuri de sprijinire a dezvoltării capabilităților de cloud și de IA și de promovare a excelenței și a inovării, inclusiv prin măsuri privind achizițiile publice și achiziții publice de măsuri de inovare prevăzute la articolul 33;

(g)măsuri de sprijinire a dezvoltării tehnologiilor aferente pachetelor tehnologice de cloud computing bazate pe hardware și software deschise pentru a consolida suveranitatea tehnologică și a spori competitivitatea industriilor europene strategice;

(h)măsuri de asigurare a accesibilității datelor de înaltă calitate pentru dezvoltarea IA, în special prin prevenirea blocajelor în materie de date cu care se confruntă organizațiile.

3.Strategiile naționale trebuie să fie în concordanță cu obiectivele prezentului regulament.

4.Statele membre se asigură că strategiile lor naționale sunt în concordanță cu țintele digitale asociate stabilite în temeiul articolului 4 din Decizia (UE) 2022/2481 și contribuie la acestea.

5.Statele membre îi notifică strategiile lor naționale Comisiei în termen de trei luni de la adoptarea acestora. Statele membre își evaluează strategiile naționale cel puțin o dată la trei ani pe baza indicatorilor-cheie de performanță și, dacă este necesar, le actualizează. Comisia monitorizează adoptarea și revizuirea strategiilor naționale.

6.Consiliul european pentru inteligența artificială instituit prin Regulamentul (UE) 2024/1689 („Consiliul IA”) consiliază și asistă statele membre în ceea ce privește coordonarea strategiilor naționale. Consiliul IA facilitează schimbul de bune practici între statele membre.

Articolul 8
Criterii pentru proiectele prioritare în domeniul IA de avangardă

Prin intermediul unei decizii, Comisia poate recunoaște ca proiecte prioritare în domeniul IA de avangardă proiectele selectate prin cereri deschise de exprimare a interesului care sprijină marea provocare nr. 3 prevăzută în anexa I, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii:

(a)proiectul este un proiect de pionierat, axat pe sprijinirea și extinderea tehnologiilor IA de avangardă;

(b)proiectul este derulat de un consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană instituit în temeiul Deciziei (UE) 2022/2481 sau de o altă entitate juridică eligibilă pentru finanțare în temeiul dreptului Uniunii și implică participarea a cel puțin trei state membre;

(c)statele membre participante pun în comun timpul de calcul și alte resurse relevante pentru a sprijini implementarea proiectului desemnat.

Articolul 9
Sprijin de calcul pentru proiectele de IA

1.Uniunea și statele membre se asigură că sunt alocate suficiente resurse de calcul IA din capacitățile lor de calcul pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor prioritare în domeniul IA de avangardă care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 8, în limitele capacității disponibile.

2.Uniunea asigură cel puțin echivalentul resurselor de calcul IA cu care statele membre au contribuit la proiectele prioritare în domeniul IA de avangardă, în măsura în care este disponibilă o capacitate suficientă de calcul IA în cadrul cotei care îi revine Uniunii din timpul de acces la calculul european de înaltă performanță.

3.Uniunea și statele membre depun eforturi pentru a asigura resurse de calcul suficiente pentru proiecte de inovare industrială în domeniul IA, de IA fizică și de IA din sectorul public.

TITLUL III
CAPACITĂȚI ÎN MATERIE DE CENTRE DE DATE

Capitolul I
Zone de accelerare a centrelor de date

Articolul 10
Desemnarea zonelor de accelerare a centrelor de date

1.În cazul în care se implementează capacități ale centrelor de date pe teritoriul unui stat membru, statul membru respectiv desemnează cel puțin o zonă de accelerare a centrelor de date („zonă de accelerare”) pe teritoriul său până la [O.P.: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament plus șase luni]. Statele membre iau în considerare următoarele aspecte atunci când desemnează zone de accelerare:

(a)localizarea și dimensiunea amplasamentului sau a zonei, precum și dimensiunea minimă și maximă a instalațiilor care ar putea fi construite pe amplasamentul respectiv sau în zona respectivă;

(b)capacitatea disponibilă și viitoare a rețelei electrice și posibilitatea și condițiile de stocare la fața locului și de producere a energiei curate;

(c)capacitatea disponibilă și viitoare de conectivitate la rețea;

(d)capacitatea zonei de a sprijini eliminarea treptată a rețelelor de cupru tradiționale;

(e)instalațiile disponibile și viitoare care pot reutiliza căldura reziduală a centrelor de date;

(f)toate măsurile luate pentru a accelera acordarea autorizațiilor necesare pentru construirea și exploatarea centrelor de date în zona dată;

(g)preferința pentru reutilizarea terenurilor industriale dezafectate în locul utilizării terenurilor virgine;

(h)capacitatea amplasamentului sau a zonei de a funcționa în mod durabil, în special în ceea ce privește prevenirea sau reducerea la minimum a impactului asupra mediului și sprijinirea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a rezilienței sale la schimbările climatice.

2.După caz, pentru a facilita dezvoltarea zonelor de accelerare, statele membre:

(a)efectuează și revizuiesc, cel puțin o dată la trei ani, o analiză cuprinzătoare a nevoilor energetice și a impactului acestora asupra emisiilor de gaze cu efect de seră ale zonelor de accelerare actuale și viitoare și identifică respectiva capacitate necesară a infrastructurii energetice pentru buna funcționare și dezvoltare a proiectelor de centre de date situate în zonele de accelerare. O astfel de analiză se efectuează cel puțin atunci când se desemnează zonele de accelerare în temeiul alineatului (1);

(b)se asigură că planurile de dezvoltare a rețelei elaborate de operatorii de transport și de sistem în temeiul articolului 51 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului și de operatorii de distribuție în temeiul articolului 32 din Directiva (UE) 2019/944 țin seama în mod corespunzător de analiza elaborată în temeiul literei (a) de la prezentul alineat, având în vedere potențialul investițiilor anticipative de a răspunde nevoilor viitoare ale sistemului.

3.Autoritățile naționale, regionale și locale responsabile cu elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului și de dezvoltare iau în considerare includerea în planurile respective a unor dispoziții privind dezvoltarea proiectelor de centre de date implementate în zonele de accelerare și a infrastructurii necesare. Statele membre se asigură că toate datele relevante privind amenajarea teritoriului sunt puse la dispoziția operatorilor centrelor de date. În cazul în care planurile respective fac obiectul unei evaluări în temeiul Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului și al articolului 6 din Directiva 92/43/CEE, evaluările respective se combină. După caz, această evaluare combinată abordează, de asemenea, impactul asupra corpurilor de apă potențial afectate menționate în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

4.Atunci când desemnează zonele de accelerare, statele membre asigură implicarea și coordonarea tuturor autorităților și entităților naționale, regionale și locale relevante, inclusiv a operatorilor, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 29 din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului, a operatorilor de transport și de sistem, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2019/944, și a operatorilor de distribuție, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 29 din Directiva (UE) 2019/944.

Articolul 11
Condiții în interiorul zonelor de accelerare

1.Atunci când stabilesc cerințe de durabilitate pentru centrele de date implementate în zonele de accelerare, statele membre utilizează indicatorii-cheie de performanță specificați la literele (a)-(n) din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2024/1364 adoptat în temeiul Directivei (UE) 2023/1791.

2.Statele membre se asigură că alocarea și utilizarea resurselor în zonele de accelerare are loc în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii și nu dă naștere unor practici speculative de rezervare sau de blocare a pieței capabile să împiedice concurența efectivă sau dezvoltarea ori utilizarea eficace a acestor zone.

Articolul 12
Puncte unice de informare

1.Operatorul centrului de date are dreptul, la cerere, să fie asistat de un punct unic de informare pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectului de centru de date dintr-o zonă de accelerare în ceea ce privește toate autorizațiile necesare pentru implementarea centrului de date. În acest scop, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte unice de informare pentru operatorii centrelor de date care desfășoară proiecte de centre de date în zonele de accelerare. Statele membre pot desemna în acest scop un punct unic de informare instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1309. Se aplică, de asemenea, funcțiile, procedurile și mecanismele aplicabile acestor puncte unice de informare în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1309, inclusiv cele referitoare la accesul digital, coordonarea administrativă și soluționarea litigiilor.

2.Rolul unui punct unic de informare poate include, printre altele, coordonarea, facilitarea, monitorizarea și schimbul de informații în ceea ce privește procedura referitoare la:

(a)amenajarea teritoriului și autorizațiile de construcție;

(b)evaluările de mediu, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2026/XXXX [privind accelerarea evaluărilor de mediu];

(c)autorizațiile privind captarea apei, evacuarea apelor uzate și utilizarea și recuperarea căldurii;

(d)respectarea obligațiilor administrative și de raportare aplicabile;

(e)informarea publicului, în scopul sporirii gradului de acceptare de către public a proiectului de centru de date;

(f)cererile de racordare la rețelele de energie electrică, de energie termică sau de comunicații sau la alte rețele relevante.

3.Punctul unic de informare contribuie la evaluarea măsurii în care un proiect de centru de date se poate califica drept proiect strategic în temeiul articolului 14.

4.Atunci când furnizează sprijinul administrativ și asistența menționate la prezentul articol, punctul unic de contact acordă o atenție deosebită IMM-urilor și, după caz, instituie un canal specific de comunicare cu IMM-urile pentru a oferi orientări și a răspunde la întrebările legate de punerea în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 13
Facilitarea proceselor administrative și de acordare a autorizațiilor

1.Proiectele de centre de date implementate în zonele de accelerare sunt considerate proiecte strategice în sensul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2026/XXX [privind accelerarea evaluărilor de mediu] și beneficiază de setul de instrumente prevăzut în anexa la regulamentul respectiv.

2.Pentru fiecare zonă de accelerare desemnată, statele membre pregătesc și emit o autorizație de referință agregată care autorizează implementarea centrelor de date în zona de accelerare respectivă. Această autorizație de referință agregată acoperă permisele și autorizațiile administrative necesare pentru proiectele de centre de date situate în zona de accelerare, cu excepția autorizațiilor specifice instalației.

3.Înainte de eliberarea autorizației de referință agregate menționate la alineatul (2), statele membre efectuează toate procedurile și evaluările necesare, inclusiv orice evaluări de mediu, proceduri de planificare și evaluări relevante aplicabile la nivelul zonei de accelerare.

4.Centrele de date implementate în zonele de accelerare trebuie să obțină autorizații suplimentare numai pentru activitățile care nu se încadrează în autorizația de referință agregată menționată la alineatul (2).

5.Statele membre se asigură că respectivele cereri administrative legate de planificarea, construirea și exploatarea centrelor de date implementate în zonele de accelerare sunt prelucrate în mod eficient, transparent și în timp util. Procedura de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de centre de date implementate în zonele de accelerare a centrelor de date nu depășește 12 luni de la momentul depunerii unei cereri complete. Termenul nu aduce atingere eventualelor termene mai scurte stabilite de statele membre. În cazul în care un astfel de statut există în dreptul intern, proiectelor de centre de date li se alocă cel mai înalt statut de importanță la nivel național posibil și sunt tratate ca atare în procesele de acordare a autorizațiilor. Prezentul alineat se aplică numai în cazul în care un astfel de statut există în dreptul intern și nu creează o obligație pentru statele membre de a introduce un astfel de statut.

CAPITOLUL II
Proiecte strategice

Secțiunea 1
Desemnarea proiectelor strategice de centre de date

Articolul 14
Desemnarea proiectelor strategice de centre de date

1.Comisia poate, printr-o decizie, să desemneze drept proiecte strategice proiectele de centre de date selectate prin cereri deschise de exprimare a interesului care îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele criterii:

(a)proiectul creează și exploatează o infrastructură care sprijină și îmbunătățește în mod direct funcțiile esențiale ale sectorului public, inclusiv cercetarea și educația, asistența medicală, siguranța și securitatea publică;

(b)proiectul include caracteristici extrem de durabile sau inovatoare, inclusiv tehnologii și soluții dezvoltate în temeiul titlului II;

(c)proiectul contribuie la securitatea, siguranța și stabilitatea rețelei de energie electrică și la nevoile sistemului de energie electrică, astfel cum au fost evaluate de operatorul de sistem relevant, în special pentru proiectele care implică amplasarea unor instalații mari de producere și stocare a energiei curate;

(d)proiectul sprijină integrarea cipurilor, a procesoarelor și a acceleratoarelor, a serverelor sau a calculatoarelor cuantice proiectate și/sau fabricate în Uniune în sistemele centrelor de date sau în gestionarea instalațiilor centrelor de date, consolidând astfel lanțurile de aprovizionare cu semiconductori, cuantice și ale centrelor de date din Uniune și contribuind la obiectivele prezentului regulament și ale Regulamentului (UE) 2023/1781;

(e)proiectul abordează un deficit major de capacitate de calcul într-o zonă identificată ca având un astfel de deficit în temeiul articolului 15 și contribuie în mod semnificativ la creșterea, dezvoltarea și promovarea economiei locale.

2.În propunerea sa, solicitantul furnizează toate informațiile necesare și relevante pentru a demonstra că proiectul îndeplinește criteriile relevante.

3.Durata desemnării ca proiect strategic se bazează pe durata de viață preconizată a proiectului. Solicitantul include în propunere informațiile necesare pentru a justifica durata de viață preconizată a proiectului, pe baza căreia se stabilește durata desemnării ca proiect strategic.

4.În cazul în care constată că un proiect desemnat drept proiect strategic nu mai îndeplinește criteriile relevante sau în cazul în care desemnarea sa s-a bazat pe o cerere care conținea informații incorecte care afectează respectarea criteriilor respective, Comisia poate retrage desemnarea proiectului respectiv printr-o decizie. Proiectele pentru care desemnarea ca proiect strategic a fost retrasă își pierd toate drepturile legate de statutul respectiv în temeiul prezentului regulament.

Capitolul III
Monitorizare

Articolul 15
Monitorizarea deficitului de capacitate

1.În scopul monitorizării progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor Deciziei (UE) 2022/2481, Comisia identifică și monitorizează:

(a)capacitatea de calcul disponibilă în Uniune, inclusiv capacitatea de edge computing;

(b)volumul cererii de capacitate în materie de centre de date;

(c)amploarea deficitului de capacitate și zonele insuficient deservite care ar putea fi identificate de Comisie, în cooperare cu statele membre, și utilizate ulterior ca zone de accelerare pentru implementarea capacității în materie de centre de date.

TITLUL IV
AUTONOMIE

Capitolul I
Cadrul pentru suveranitate în domeniul serviciilor de cloud computing

Secțiunea 1
Niveluri de asigurare ale Uniunii

Articolul 16
Domeniu de aplicare

1.Prezentul capitol stabilește un cadru al Uniunii pentru suveranitate în domeniul serviciilor de cloud computing, care cuprinde patru niveluri de asigurare ale Uniunii, ale căror criterii sunt prevăzute în anexa II, pe care furnizorii de servicii de cloud computing trebuie să le îndeplinească pentru a-și furniza serviciile de cloud computing entităților Uniunii și organismelor din sectorul public.

2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 45 pentru a modifica nivelurile de asigurare ale Uniunii prevăzute în anexa II și dovezile prevăzute în anexa III.

3.Pentru a se asigura că anexele II și III rămân actualizate în funcție de noile evoluții juridice sau tehnice, Comisia le revizuiește cel puțin o dată la 18 luni.

Articolul 17
Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing

1.Un furnizor de servicii de cloud computing care urmărește să fie recunoscut ca oferind un nivel de asigurare al Uniunii depune o cerere de recunoaștere la autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire. Atunci când depune o cerere de recunoaștere, furnizorul de servicii de cloud computing include toate dovezile relevante necesare în temeiul alineatului (3) sau (4).

2.Autoritatea competentă a statului membru de stabilire este autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea. O autoritate națională competentă responsabilă cu evaluarea care a primit o cerere de recunoaștere a unui candidat poate, dacă este necesar, să solicite uneia sau mai multor autorități competente ale celorlalte state membre să colaboreze la procedura de recunoaștere a unui candidat în temeiul prezentului articol. În termen de 15 zile de la primirea unei astfel de cereri, autoritatea națională care a primit o cerere de colaborare fie confirmă că este de acord să colaboreze cu autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea, fie refuză cererea.

3.Pentru nivelul de asigurare 1 al Uniunii, furnizorul de servicii de cloud computing candidat prezintă autorității naționale competente responsabile cu evaluarea declarația de conformitate UE menționată la articolul 19 alineatul (2) și toate dovezile necesare.

Prin derogare de la primul paragraf, declarația de conformitate UE emisă în temeiul articolului 19 alineatul (2) de către furnizorii de servicii de cloud computing care sunt IMM-uri este recunoscută direct și automat în toate statele membre, fără a fi necesară recunoașterea prealabilă de către autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea.

4.Pentru nivelurile de asigurare 2, 3 și 4 ale Uniunii, furnizorul de servicii de cloud computing candidat transmite autorității naționale competente responsabile cu evaluarea raportul de audit, opinia de audit „pozitivă” menționată la articolul 20 și toate dovezile furnizate organizației de audit în cursul procedurii de audit.

5.În termen de 60 de zile de la acceptarea unei cereri în temeiul alineatului (1), autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea evaluează dovezile prezentate în temeiul alineatului (3) sau (4) și:

(a)elaborează un proiect de decizie de recunoaștere și notifică în acest sens, în cel mai scurt termen posibil, autoritățile competente ale celorlalte state membre, prevăzând o perioadă de examinare de 60 de zile pentru confirmarea faptului că intenționează să recunoască serviciul de cloud computing în întreaga Uniune ca oferind nivelul de asigurare aplicabil al Uniunii. Notificarea autorităților competente ale celorlalte state membre în ceea ce privește perioada de examinare include dovezile menționate la alineatul (3) sau (4); sau

(b)în cazul în care dovezile prezentate sunt insuficiente pentru a-i permite autorității competente responsabile cu evaluarea să recunoască serviciul de cloud computing, aceasta poate cere informații suplimentare de la solicitant și îi poate cere solicitantului să prezinte aceste informații într-un anumit termen. Termenul de 60 de zile menționat la prezentul alineat se suspendă de la data emiterii cererii până la data primirii informațiilor. Suspendarea nu depășește 30 de zile în total, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de natura informațiilor solicitate sau de circumstanțe excepționale; sau

(c)respinge cererea de recunoaștere. Înainte de a respinge cererea de recunoaștere, autoritatea competentă responsabilă cu evaluarea îi oferă furnizorului de servicii de cloud computing candidat posibilitatea de a prezenta observații scrise cu privire la concluziile evaluării în termen de 30 de zile. Autoritatea competentă responsabilă cu evaluarea ține cont de aceste observații în mod corespunzător atunci când își finalizează concluziile.

6.În cursul perioadei de examinare menționate la alineatul (5) litera (a), autoritatea națională competentă a unui alt stat membru îi poate transmite autorității naționale competente responsabile cu evaluarea o obiecție motivată sau o cerere de clarificare, în cazul în care consideră că proiectul de decizie de recunoaștere nu respectă nivelul de asigurare aplicabil al Uniunii prevăzut în anexa II.

7.În cazul în care nu se transmite nicio obiecție motivată sau nicio cerere de clarificare în perioada de examinare menționată la alineatul (5) litera (a), concluziile autorității naționale competente responsabile cu evaluarea sunt considerate acceptate de toate statele membre, autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea adoptă decizia de recunoaștere, iar serviciul auditat este recunoscut în întreaga Uniune la nivelul de asigurare adecvat al Uniunii.

8.În cazul în care se depune o cerere de clarificare în perioada de examinare menționată la alineatul (5) litera (a), autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea ține seama în mod corespunzător de o astfel de cerere și, după caz, solicită informații noi din partea solicitantului în conformitate cu alineatul (5) litera (b) sau confirmă ori modifică proiectul său inițial de decizie. În cazul în care autoritatea competentă solicitantă nu este satisfăcută, aceasta poate prezenta o obiecție motivată.

9.În cazul în care se transmite o obiecție motivată în perioada de examinare menționată la alineatul (5) litera (a) sau în urma procedurii menționate la alineatul (8), autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea analizează obiecția și își menține sau își revocă proiectul inițial de decizie. Autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea informează autoritățile competente ale celorlalte state membre în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de examinare menționate la alineatul (5) litera (a) sau în termen de 15 zile de la primirea obiecției motivate în urma procedurii menționate la alineatul (8), după caz.

10.În cazul în care autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea intenționează să își mențină proiectul de decizie, autoritatea națională competentă în cauză poate sesiza Comisia. Comisia analizează sesizarea și poate solicita informații de la autoritățile naționale competente în cauză. Comisia adoptă o decizie obligatorie prin care stabilește dacă autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea poate adopta decizia de recunoaștere.

11.Autoritatea națională competentă responsabilă cu evaluarea poate revoca recunoașterea acordată în cazul în care constată că un furnizor de servicii de cloud computing, al cărui serviciu a fost recunoscut în întreaga Uniune ca oferind un nivel specific de asigurare al Uniunii, a furnizat, în mod intenționat sau din neglijență, informații incorecte sau înșelătoare.

12.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare privind modalitățile practice pentru procedurile menționate la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

13.Pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul alineatului (10), Comisia le poate solicita autorităților naționale competente ale statului membru de stabilire să furnizeze, cât mai curând posibil și într-un termen rezonabil, orice informații relevante referitoare la furnizorul de servicii de cloud computing în cauză și la cererea de recunoaștere.

14.Atunci când transmite o solicitare de informații, Comisia precizează scopul solicitării, specifică informațiile necesare și stabilește termenul în care trebuie furnizate informațiile.

Articolul 18
Țări terțe asociate

1.Comisia poate adopta decizii, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de identificare a țărilor terțe pentru care furnizorii de servicii de cloud computing care fac obiectul controlului țării terțe respective sau al unei entități juridice stabilite în țara terță respectivă pot fi auditați în raport cu criteriile pentru nivelul de asigurare 3 al Uniunii în temeiul anexei II, cu condiția ca țara terță respectivă să îndeplinească următoarele criterii cumulative:

(a)să facă obiectul unei decizii relevante privind caracterul adecvat al nivelului de protecție adoptate în temeiul articolului 45 din Regulamentul (UE) 2016/679;

(b)să nu fi instituit măsuri care să îi permită să exercite controlul asupra furnizorului de servicii de cloud computing într-un mod care ar intra în conflict cu cerințele privind accesul legal la datele fără caracter personal prevăzute la articolul 32 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2023/2854;

(c)să nu fi instituit măsuri pentru a obliga furnizorul de servicii de cloud computing să degradeze sau să perturbe continuitatea sau furnizarea serviciilor. De asemenea, aceasta nu trebuie să fi instituit măsuri pentru a obliga furnizorul de servicii de cloud computing să pună în aplicare sau să asigure respectarea unor măsuri restrictive sau să aplice sau să respecte măsurile respective, cum ar fi regimuri de sancțiuni, embargouri sau orice măsură juridică sau administrativă echivalentă, cu excepția cazului în care aceste măsuri specifice sunt legitime în temeiul legislației naționale a statelor membre sau al dreptului Uniunii;

(d)să nu fi instituit măsuri pentru a împiedica furnizarea de tehnologii și servicii de ultimă generație de către furnizorul de servicii de cloud computing;

(e)să mențină o piață deschisă pentru serviciile de cloud computing ale Uniunii;

(f)să acorde niveluri echivalente de acces la procedurile de achiziții publice de servicii de cloud computing care fac obiectul controlului unui stat membru sau al unei entități a Uniunii sau al unei entități juridice stabilite în Uniune.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

2.În cazul în care informațiile disponibile arată că țara terță nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (1), Comisia abrogă, modifică sau suspendă decizia menționată la alineatul (1).

3.Comisia publică pe site-ul său web o listă a țărilor terțe care îndeplinesc cerințele de la alineatul (1) și a celor care nu mai îndeplinesc aceste cerințe.

Secțiunea 2
Proceduri de evaluare a conformității

Articolul 19
Autoevaluarea conformității

1.Furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să fie recunoscuți în conformitate cu articolul 17 ca oferind nivelul de asigurare 1 al Uniunii efectuează o autoevaluare a conformității cu criteriile pentru nivelul de asigurare 1 al Uniunii prevăzute în anexa II.

2.În urma autoevaluării menționate la alineatul (1), furnizorul de servicii de cloud computing emite o declarație de conformitate UE în care declară că s-a demonstrat conformitatea cu criteriile pentru nivelul de asigurare 1 al Uniunii. Prin emiterea unei astfel de declarații, furnizorul de servicii de cloud computing își asumă responsabilitatea pentru conformitatea serviciului de cloud computing cu criteriile pentru nivelul de asigurare 1 al Uniunii prevăzute în anexa II.

3.Furnizorul de servicii de cloud computing pune la dispoziția publicului declarația de conformitate UE.

Secțiunea 3
Audituri efectuate de părți terțe independente

Articolul 20
Auditul independent

1.Furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să fie recunoscuți în conformitate cu articolul 17 ca oferind nivelul de asigurare 2, 3 sau 4 al Uniunii sunt supuși, pe propria cheltuială, unor audituri efectuate de părți terțe independente pentru a obține un raport de audit și o opinie de audit din partea unei organizații de audit. Un furnizor care face obiectul unei proceduri de audit în ceea ce privește un nivel mai ridicat de asigurare al Uniunii trebuie să îndeplinească toate criteriile cumulative aplicabile, în temeiul anexei II, nivelurilor mai scăzute de asigurare ale Uniunii. Neîndeplinirea vreunei cerințe privind un nivel de asigurare mai scăzut exclude conformitatea cu nivelurile de asigurare mai ridicate ale Uniunii.

2.Furnizorii auditați cooperează cu organizațiile de audit și le oferă asistența necesară pentru a le permite să efectueze auditurile respective în mod eficace, eficient și în timp util, inclusiv oferindu-le acces la toate datele și incintele relevante și răspunzând la întrebări orale sau scrise. Furnizorii auditați se abțin de la a împiedica, a influența în mod nejustificat sau a submina efectuarea auditului.

3.Organizațiile de audit asigură un nivel adecvat de confidențialitate și de secret profesional în ceea ce privește informațiile obținute de la furnizorii auditați și de la părțile terțe în cadrul auditurilor, inclusiv după încheierea auditurilor. Această cerință nu afectează în mod negativ efectuarea auditurilor și nici alte dispoziții ale prezentului regulament. În temeiul articolului 23, organizația de audit face schimb numai de informații care sunt necesare în scopul raportării și care nu conțin nicio informație care ar putea fi considerată în mod rezonabil confidențială.

4.Auditurile menționate la alineatul (1) sunt efectuate de organizații de audit care:

(a)sunt independente de furnizorul de servicii de cloud computing în cauză și de orice persoană juridică asociată furnizorului respectiv și nu se află într-o situație de conflict de interese cu aceștia, în special:

(i) nu au furnizat furnizorului de servicii de cloud computing în cauză și niciunei persoane juridice asociate furnizorului respectiv servicii care nu au legătură cu auditul cu privire la aspectele auditate în perioada de 12 luni anterioară începerii auditului și s-au angajat să nu le furnizeze astfel de servicii în perioada de 12 luni care urmează finalizării auditului;

(ii) nu au furnizat furnizorului de servicii de cloud computing în cauză și niciunei persoane juridice asociate furnizorului respectiv servicii de audit în temeiul prezentului articol în perioada de 10 ani anterioară începerii auditului;

(iii) nu efectuează auditul în schimbul unor onorarii care depind de rezultatul auditului;

(b)dețin cunoștințe de specialitate, competențe tehnice și capabilități dovedite în ceea ce privește auditarea serviciilor de cloud computing;

(c)și-au dovedit obiectivitatea și etica profesională, în special prin respectarea codurilor de practică sau a standardelor corespunzătoare.

5.Organizațiile de audit care efectuează auditurile elaborează un raport de audit pentru fiecare audit. Raportul respectiv se motivează în scris și include cel puțin următoarele elemente:

(a)numele, adresa și punctul de contact ale furnizorului care face obiectul auditului, precum și perioada acoperită;

(b)numele și adresa organizației sau ale organizațiilor de audit care efectuează auditul;

(c)o declarație de interese;

(d)o descriere a aspectelor specifice auditate și metodologia aplicată;

(e)o descriere și un rezumat ale principalelor constatări ale auditului;

(f)o listă a părților terțe consultate în cadrul auditului;

(g)o opinie de audit „pozitivă” sau „negativă” și orice informații din care să reiasă dacă serviciul auditat al furnizorului auditat respectă criteriile de audit aplicabile pentru nivelul de asigurare 2, 3 sau 4 al Uniunii în temeiul anexei II;

(h)în cazul în care opinia de audit este „negativă”, recomandări operaționale privind măsuri specifice de asigurare a conformității și termenul recomandat pentru asigurarea conformității;

(i)în cazul în care opinia de audit este „pozitivă”, nivelul de asigurare al Uniunii care trebuie recunoscut în temeiul articolului 17, emis pentru serviciul auditat al furnizorului auditat în conformitate cu criteriile aplicabile prevăzute în anexa II.

6.În cazul în care organizația de audit nu a fost în măsură să auditeze anumite aspecte specifice sau să exprime o opinie de audit pe baza investigațiilor sale, raportul de audit include o explicație a circumstanțelor și a motivelor pentru care aspectele respective nu au putut fi auditate.

7.Organizația de audit își poate revoca raportul de audit și opinia de audit în cazul în care furnizorul auditat a furnizat, în mod intenționat sau din neglijență, probe de audit incorecte sau înșelătoare.

8.Furnizorul auditat prezintă anual spre examinare raportul de audit și opinia de audit „pozitivă” asociată aceleiași organizații de audit sau unei organizații de audit diferite, care evaluează conformitatea continuă a serviciului auditat cu criteriile aplicabile prevăzute în anexa II. Pe baza examinării anuale, organizația de audit poate confirma, actualiza sau revoca raportul de audit și opinia de audit inițiale.

9.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 45 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme privind efectuarea auditurilor în legătură cu etapele procedurale, normele privind organizațiile de audit și competențele tehnice ale acestora, metodologiile de audit și modelele pentru rapoartele de audit.

Articolul 21
Conținutul și calitatea probelor de audit

1.Pentru a pregăti raportul de audit și opinia de audit, organizația de audit evaluează conformitatea serviciului auditat cu criteriile prevăzute în anexa II pe baza probelor de audit enumerate în anexa III. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 45 pentru a modifica anexa III prin stabilirea dovezilor necesare pentru evaluarea criteriilor de audit în temeiul anexei II.

2.Probele de audit trebuie să fie:

(a)relevante și suficiente pentru a-i permite organizației de audit să elaboreze un raport de audit și să furnizeze o opinie de audit și

(b)fiabile, conform raționamentului și scepticismului profesional al organizației de audit.

Articolul 22
Registrul central al serviciilor de cloud computing

1.Comisia instituie și menține un registru specific al serviciilor de cloud computing care au fost recunoscute în conformitate cu articolul 17 („registrul central”).

2.Autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire care a recunoscut un serviciu de cloud computing în temeiul articolului 17 înregistrează serviciul de cloud computing în registrul central.

3.Revocarea unui raport de audit și a unei opinii de audit de către o organizație de audit sau revocarea unei recunoașteri de către o autoritate competentă se publică în registrul central și rămâne disponibilă în acesta timp de cinci ani.

4.Registrul central este pus la dispoziția publicului și este actualizat periodic de Comisie și de autoritățile naționale competente ale statului membru de stabilire pe un site web dedicat și ușor accesibil.

Articolul 23
Obligații de transparență

1.Atunci când ia cunoștință de orice informație sau de orice modificare semnificativă a circumstanțelor care ar putea afecta raportul de audit și opinia „pozitivă” în temeiul articolului 20 sau recunoașterea în temeiul articolului 17, furnizorul de servicii de cloud computing recunoscut notifică în acest sens, în cel mai scurt termen posibil, organizația de audit și autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire.

2.Pe baza notificării prevăzute la alineatul (1), organizația de audit evaluează dacă raportul de audit sau opinia de audit trebuie modificată sau revocată. În cazul în care organizația de audit modifică sau revocă raportul de audit sau opinia de audit, aceasta notifică în acest sens, în cel mai scurt termen posibil, autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire.

3.Pe baza notificării menționate la alineatul (1) sau (2), autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire evaluează dacă recunoașterea acordată trebuie modificată sau revocată. În cazul în care autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire modifică sau revocă recunoașterea serviciului de cloud computing, aceasta notifică în acest sens, în cel mai scurt termen posibil, autoritățile naționale competente din celelalte state membre și Comisia.

Articolul 24
Sancțiuni și despăgubiri

1.Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului capitol de către furnizorii de servicii de cloud computing care intră în sfera lor de competență și iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică normele și măsurile respective Comisiei cât mai curând posibil și îi comunică acesteia orice modificare ulterioară a acestora.

2.Statele membre iau în considerare următoarele criterii neexhaustive pentru impunerea de sancțiuni pentru încălcarea prezentului regulament:

(a)natura, gravitatea, amploarea și durata încălcării;

(b)orice acțiune întreprinsă de autorul încălcării pentru a atenua sau a remedia prejudiciul cauzat de încălcare;

(c)orice încălcare anterioară săvârșită de autorul încălcării;

(d)beneficiile financiare obținute sau pierderile evitate de autorul încălcării ca urmare a încălcării, în măsura în care aceste beneficii sau pierderi pot fi stabilite în mod fiabil;

(e)orice alt factor agravant sau atenuant aplicabil circumstanțelor cazului;

(f)cifra de afaceri anuală realizată de autorul încălcării în Uniune, în exercițiul financiar precedent.

3.Destinatarii serviciilor de cloud computing au dreptul de a solicita, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern, despăgubiri de la furnizorii de servicii de cloud computing pentru orice daună sau pierdere suferită ca urmare a unei încălcări de către furnizorii respectivi a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului capitol.

Secțiunea 4
Autoritățile naționale competente

Articolul 25
Autoritățile naționale competente

1.Până la [O.P.: a se introduce data intrării în vigoare plus 1 an], statele membre desemnează una sau mai multe autorități naționale competente responsabile pentru asigurarea respectării prezentului capitol. În acest scop, statele membre pot desemna o autoritate existentă sau autorități existente („autoritățile competente”).

2.Statele membre îi notifică Comisiei denumirile autorităților competente, sarcinile și competențele acestora. Comisia ține un registru public al acestor autorități.

3.Statele membre se asigură că autoritățile lor competente își îndeplinesc sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în mod imparțial, transparent și în timp util. Statele membre se asigură că autoritățile lor competente dispun de toate resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile, inclusiv de resurse tehnice, financiare și umane suficiente pentru a supraveghea în mod adecvat toți furnizorii de servicii de cloud computing care intră în sfera lor de competență.

4.Statul membru în care furnizorul de servicii de cloud computing își are sediul principal, și anume în care furnizorul de servicii de cloud computing își are sediul central sau sediul social de la care sunt exercitate principalele funcții financiare și de control operațional, are competență exclusivă în ceea ce privește asigurarea respectării prezentului capitol.

Articolul 26
Competențele autorităților naționale competente

1.În cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul articolului 17, autoritățile competente ale statului membru de stabilire au următoarele competențe de investigare:

(a)competența de a-i solicita oricărui furnizor de servicii de cloud computing, precum și oricărei alte persoane care acționează în scopuri legate de activitatea sa comercială, economică, meșteșugărească sau profesională și despre care se poate presupune în mod rezonabil că are cunoștință de informații referitoare la o presupusă încălcare a prezentului regulament, inclusiv organizațiilor de audit, să furnizeze informațiile respective cât mai curând posibil;

(b)competența de a efectua sau de a-i solicita unei autorități judiciare din statul lor membru să dispună inspecții în orice incintă pe care o folosesc în scopuri legate de activitatea lor comercială, economică, meșteșugărească sau profesională furnizorii respectivi sau persoanele respective care acționează în scopuri legate de activitatea lor comercială, economică, meșteșugărească sau profesională sau de a le solicita altor autorități publice să facă acest lucru, pentru a examina, a confisca, a efectua sau a obține copii ale informațiilor referitoare la o presupusă încălcare, sub orice formă, indiferent de mediul de stocare;

(c)competența de a-i solicita oricărui membru al personalului sau oricărui reprezentant al furnizorilor respectivi sau al persoanelor respective care acționează în scopuri legate de activitatea lor comercială, economică, meșteșugărească sau profesională să ofere explicații cu privire la orice informație referitoare la o presupusă încălcare și, cu consimțământul acestora, să le înregistreze răspunsurile prin orice mijloace tehnice.

2.În cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul articolului 17, autoritățile naționale competente ale statului membru de stabilire au următoarele competențe de asigurare a respectării legislației:

(a)competența de a dispune încetarea încălcărilor și, după caz, de a impune măsuri corective proporționale cu încălcarea și necesare pentru a pune capăt efectiv încălcării sau de a-i solicita unei autorități judiciare din statul lor membru să facă acest lucru;

(b)competența de a impune amenzi sau de a-i solicita unei autorități judiciare din statul lor membru să facă acest lucru pentru nerespectarea prezentului regulament, inclusiv a oricărui ordin de investigare emis în temeiul alineatului (1);

(c)competența de a impune penalități cu titlu cominatoriu sau de a-i solicita unei autorități judiciare din statul lor membru să facă acest lucru, în conformitate cu articolul 24, pentru a se asigura că se pune capăt încălcării în conformitate cu un ordin emis în temeiul literei (a) sau pentru nerespectarea eventualelor ordine de investigare emise în temeiul alineatului (1).

3.Măsurile luate de autoritățile naționale competente ale statului membru de stabilire în exercitarea competențelor lor enumerate la alineatele (1) și (2) trebuie să fie eficace, disuasive și proporționale, având în vedere, în special, natura, gravitatea, recurența și durata încălcării sau a presupusei încălcări la care se referă măsurile respective și, după caz, capacitatea economică, tehnică și operațională a furnizorului de servicii în cauză.

4.Statele membre stabilesc norme și proceduri specifice pentru exercitarea competențelor în temeiul alineatelor (1) și (2) și se asigură că orice exercitare a competențelor respective face obiectul unor garanții adecvate în temeiul dreptului intern aplicabil, în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii. Măsurile respective se iau numai în conformitate cu dreptul la respectarea vieții private și cu dreptul la apărare, inclusiv cu dreptul de a fi ascultat și de a avea acces la dosar, și fac obiectul dreptului tuturor părților afectate la o cale de atac eficientă.

Secțiunea 5
Asistența reciprocă și cooperarea

Articolul 27
Asistența reciprocă

1.Autoritățile competente și Comisia cooperează îndeaproape și își oferă asistență reciprocă pentru a aplica prezentul capitol în mod consecvent și eficient. Asistența reciprocă include schimbul de informații.

2.O autoritate competentă le poate solicita altor autorități competente să furnizeze informații specifice pe care le dețin cu privire la un anumit furnizor de servicii de cloud computing pentru a-și exercita competențele de investigare în temeiul articolului 26 cu privire la informații specifice situate în statul lor membru. După caz, autoritatea competentă care primește solicitarea poate implica alte autorități competente sau alte autorități publice din statul membru în cauză.

3.Autoritatea competentă care primește solicitarea în temeiul alineatului (2) dă curs solicitării respective și informează autoritatea competentă a statului membru de stabilire cu privire la măsurile luate, cât mai curând posibil și în termen de cel mult două luni de la primirea solicitării, cu excepția cazului în care poate justifica în mod corespunzător că nu poate face acest lucru.

Articolul 28
Cooperarea transfrontalieră

1.În cazul în care o autoritate competentă a statului membru de destinație are motive să suspecteze că un furnizor de servicii de cloud computing nu mai îndeplinește cerința prevăzută în anexa II la prezentul regulament, aceasta îi poate solicita autorității competente a statului membru de stabilire să analizeze această chestiune și să ia măsurile de investigare și de asigurare a respectării legislației necesare pentru a asigura conformitatea.

2.De asemenea, Comisia îi poate solicita autorității competente menționate la articolul 25 să analizeze această chestiune și să ia măsurile de investigare și de asigurare a respectării legislației necesare pentru a asigura conformitatea.

3.Solicitările formulate în temeiul alineatului (1) sau (2) se motivează în mod corespunzător și se iau în considerare în mod corespunzător de către autoritatea competentă a statului membru de stabilire. În cazul în care autoritatea competentă a statului membru de stabilire consideră că informațiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita informații suplimentare. Termenul prevăzut la alineatul (4) se suspendă până la furnizarea informațiilor suplimentare respective.

4.Autoritatea competentă a statului membru de stabilire îi comunică, cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de cel mult două luni de la primirea solicitării în temeiul alineatului (1) sau (2), autorității competente care a transmis solicitarea și Comisiei analiza sa cu privire la presupusa încălcare și o explicație a oricăror măsuri de investigare sau de asigurare a respectării legislației luate sau avute în vedere în legătură cu chestiunea respectivă pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament.

CAPITOLUL II
Măsuri axate pe cerere

Secțiunea 1
Achiziții publice

Articolul 29
Evaluările riscurilor

1.Până la [data intrării în vigoare plus 1 an] și, ulterior, o dată la doi ani sau ori de câte ori este necesar, statele membre și entitățile Uniunii efectuează evaluări ale riscurilor care:

(a)identifică activitățile din sectorul public care utilizează sau vor utiliza serviciile de cloud computing, care contribuie la menținerea ordinii publice în sectoarele care intră sub incidența anexei I sau II la Directiva (UE) 2022/2555 și în domeniul securității naționale, al securității interne, al gestionării frontierelor externe, al apărării, al justiției sau al asigurării respectării legii, inclusiv prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a infracțiunilor;

(b)stabilesc nivelul de asigurare 2, 3 sau 4 al Uniunii prevăzut în anexa II la prezentul regulament care este adecvat pentru activitățile identificate din sectorul public.

În cazul în care entitățile Uniunii și statele membre au responsabilități comune în ceea ce privește activitățile din sectorul public, acestea iau în considerare, după caz, efectuarea în comun a evaluării sau a evaluărilor riscurilor relevante.

2.La efectuarea evaluărilor riscurilor, statele membre și entitățile Uniunii iau în considerare cel puțin următoarele aspecte:

(a)caracterul sensibil, caracterul critic și amploarea datelor fără caracter personal prelucrate, inclusiv impactul potențial asupra ordinii publice și natura, domeniul de aplicare, contextul și scopul prelucrării datelor cu caracter personal, precum și riscul cu grade diferite de probabilitate și gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate;

(b)riscul și impactul ulterior asupra ordinii publice al accesului ilegal, în temeiul dreptului Uniunii, la astfel de date al unei țări terțe sau al unei entități juridice stabilite într-o țară terță;

(c)riscul și impactul ulterior asupra ordinii publice al unei posibile perturbări a serviciului.

3.Comisia precizează, prin intermediul unor acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 46 alineatul (2), metodologia care trebuie aplicată, modelele care trebuie utilizate și elementele care trebuie luate în considerare de către statele membre și entitățile Uniunii în scopul efectuării evaluărilor riscurilor menționate la alineatul (1). Metodologia specifică modul în care statele membre utilizează cel mai înalt nivel de asigurare pentru activitățile din sectoarele publice cele mai critice, inclusiv, dar fără a se limita la sectorul apărării.

4.În termen de trei luni de la efectuarea evaluărilor riscurilor menționate la alineatul (1), statele membre îi furnizează Comisiei rezultatele respectivelor evaluări ale riscurilor, indicând cazurile în care acestea se abat de la actele de punere în aplicare menționate la alineatul (3).

5.În cazul în care Comisia concluzionează, după examinarea rezultatelor evaluării sau ale evaluărilor riscurilor ale unui stat membru, că nivelul de asigurare al Uniunii identificat pentru activitatea din sectorul public în cadrul unei evaluări a riscurilor nu este adecvat sau nu abordează în mod adecvat preocupările legate de ordinea publică, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 46 alineatul (2) care să precizeze nivelurile de asigurare ale Uniunii necesare pentru activitatea din sectorul public.

6.În cazul în care evaluarea riscurilor necesită migrarea către un alt serviciu de cloud computing, statul membru sau entitatea Uniunii migrează într-o perioadă de tranziție rezonabilă care nu depășește 12 luni, ținând seama de fezabilitatea tehnică, de continuitatea serviciului și de cerințele de portabilitate a datelor aplicabile unei astfel de migrări.

7.Statele membre cooperează între ele și cu Comisia prin intermediul mecanismelor de asigurare a coerenței stabilite și promovează cooperarea și schimbul eficace de informații și de bune practici.

8.În sensul alineatului (3), Comisia este împuternicită să le solicite furnizorilor de servicii de cloud computing să furnizeze toate informațiile necesare.

9.În evaluările riscurilor efectuate de acestea, statele membre și entitățile Uniunii analizează dacă este adecvată o strategie multicloud sau care prevede furnizori multipli în cadrul achizițiilor lor de servicii de cloud computing.

Articolul 30
Achiziții publice

1.Prezentul articol se aplică autorităților contractante care achiziționează servicii de cloud computing pentru uzul lor exclusiv. Fără a aduce atingere articolului 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, prezentul articol se aplică, de asemenea, entităților Uniunii care achiziționează servicii de cloud computing pentru uzul lor exclusiv.

2.Entitățile Uniunii și organismele din sectorul public ale căror activități din sectorul public nu au fost identificate ca având o contribuție la menținerea ordinii publice în cadrul evaluării riscurilor menționate la articolul 29 alineatul (1) utilizează servicii de cloud computing care au fost recunoscute în temeiul articolului 17 ca având un nivel de asigurare 1 al Uniunii.

3.Autoritățile contractante, inclusiv entitățile care acționează în numele acestora, ale căror activități au fost identificate ca având o contribuție la menținerea ordinii publice în temeiul articolului 29 alineatul (1) în sectoarele care intră sub incidența anexei I sau II la Directiva (UE) 2022/2555 și în domeniul securității naționale, al securității interne, al gestionării frontierelor externe, al apărării, al justiției sau al asigurării respectării legii, inclusiv prevenirea, investigarea, detectarea și urmărirea penală a infracțiunilor, achiziționează numai servicii de cloud computing care au fost recunoscute ca având nivelul de asigurare 2, 3 sau 4 al Uniunii.

4.Prin derogare de la alineatul (2) sau (3), în mod excepțional și în cazuri justificate în mod corespunzător, autoritățile contractante pot decide să nu achiziționeze servicii de cloud computing recunoscute ca având nivelul de asigurare 1, 2, 3 sau 4 al Uniunii în cazul în care se aplică una sau mai multe dintre următoarele circumstanțe:

(a)obiectul ofertei nu poate fi furnizat prin servicii de cloud computing recunoscute disponibile în registrul central menționat la articolul 22 și nu există niciun serviciu de cloud computing alternativ sau comparabil adecvat sau rezonabil, iar o astfel de absență nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor procedurii de achiziții publice;

(b)autoritatea contractantă a lansat un proces similar de achiziții publice în anul precedent, dar nu a primit oferte adecvate sau nu s-au prezentat participanți adecvați;

(a)aplicarea cerințelor prezentului regulament i-ar impune autorității contractante să achiziționeze servicii la costuri disproporționate.

Secțiunea 2
Entități din sectorul privat

Articolul 31
Evaluările impactului

1.Entitățile menționate în anexa I la Directiva (UE) 2022/2555 care nu sunt organisme din sectorul public pot efectua evaluări similare celor prevăzute la articolul 29.

2.Comisia poate emite orientări privind metodologia de efectuare a evaluărilor impactului în temeiul prezentului articol și posibilele măsuri de atenuare care urmează să fie adoptate de entitățile din sectorul privat care își desfășoară activitatea în sectoare cu o importanță critică ridicată.

3.În cazul în care, din cauza unor circumstanțe specifice, în cazuri justificate în mod corespunzător și în consultare cu statele membre, Comisia concluzionează că entitățile care nu sunt organisme din sectorul public și care își desfășoară activitatea în sectoare cu o importanță critică ridicată necesită o evaluare a impactului, Comisia poate adopta acte delegate pentru a completa prezentul regulament în conformitate cu articolul 45, specificând necesitatea unei astfel de evaluări a impactului și măsurile de atenuare a riscurilor pe care trebuie să le ia entitățile respective care nu sunt organisme din sectorul public.

Secțiunea 3
Alte măsuri legate de achizițiile publice

Articolul 32
Valoarea adăugată pentru Uniune

1.În cadrul procedurilor de achiziții publice pentru servicii de cloud computing și sisteme de IA inovatoare, autoritățile contractante includ, ca parte a evaluării calității ofertei, criterii de atribuire nelegate de preț care să le permită să evalueze contribuția ofertantului la dezvoltarea unui ecosistem european al tehnologiei de tip cloud și al IA.

2.Atunci când aplică, în temeiul alineatului (1), criterii de atribuire nelegate de preț, autoritățile contractante se asigură că respectivele criterii de atribuire nelegate de preț:

(a)sunt legate de obiectul contractului;

(b)nu îi conferă autorității contractante o libertate de alegere nelimitată;

(c)sunt prevăzute în mod expres în documentele achiziției sau în anunțul de participare;

(d)sunt accesorii și nu sunt decisive pentru atribuirea contractului.

3.Fără a afecta libertatea autorităților contractante în ceea ce privește aplicarea unor criterii suplimentare, criteriile de atribuire nelegate de preț menționate la alineatul (1) le permit autorităților contractante să evalueze măsura în care:

(a)ofertantul contribuie la consolidarea lanțului de aprovizionare cu tehnologie digitală în Uniune, inclusiv la utilizarea de software sau hardware proiectat sau fabricat în Uniune;

(b)ofertantul a integrat tehnologii dezvoltate în Uniune, inclusiv rezultatele cercetării și dezvoltării care decurg din programele de cercetare și dezvoltare finanțate de Uniune, și utilizează instrumente precum standarde, specificații, software, modele sau alte tehnologii dezvoltate în Uniune;

(c)inovarea necesară pentru furnizarea serviciului contribuie la consolidarea securității aprovizionării și la dezvoltarea unui ecosistem european al tehnologiei de tip cloud și al IA;

(d)serviciul este furnizat, în cea mai mare măsură posibilă în ceea ce privește disponibilitatea pe piață și cerințele tehnice, prin componente hardware critice de calcul, de stocare și de rețea concepute și/sau fabricate în Uniune sau, în cazul în care acest lucru nu este fezabil, prin componente hardware dintr-o țară terță care contribuie la consolidarea securității aprovizionării și la dezvoltarea unui ecosistem european al tehnologiei de tip cloud și al IA.

Articolul 33
Monitorizarea achizițiilor publice de soluții inovatoare în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA

1.Statele membre monitorizează și raportează cu privire la utilizarea achizițiilor publice de soluții inovatoare în domeniul serviciilor de cloud computing și al sistemelor de IA.

2.Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că monitorizarea și raportarea menționate la alineatul (1) sunt utilizate în mod activ pentru a identifica barierele din calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice, pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la piețele de achiziții publice, pentru a sprijini elaborarea unor strategii de achiziții publice simplificate, proporționale și favorabile IMM-urilor, inclusiv împărțirea pe loturi, după caz, pentru a promova participarea IMM-urilor la procedura pentru inovare prevăzută în Directiva 2014/24/UE și la achizițiile publice înainte de comercializare de servicii de cloud computing și de sisteme de IA.

3.Pe baza monitorizării menționate la alineatul (1), statele membre informează anual Comisia cu privire la următoarele informații:

(a)dimensiunea operatorilor economici care participă la astfel de achiziții publice;

(b)tendințele în materie de participare a IMM-urilor, inclusiv numărul de contracte atribuite IMM-urilor, ponderea acestora din valoarea totală a contractului, exprimată ca procent, și, dacă este disponibilă, ponderea participării transfrontaliere a IMM-urilor;

(c)măsurile luate pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la procedurile de achiziții publice.

4.Statele membre urmăresc obiectivul ca minimum 25 % din achizițiile lor de servicii de cloud computing și de sisteme de IA să fie atribuite IMM-urilor inovatoare. Statele membre includ, în strategiile lor naționale menționate la articolul 7, planuri privind modul în care intenționează să atingă acest obiectiv.

5.Entitățile Uniunii și autoritățile contractante promovează:

(a)consultări preliminare ale pieței;

(b)facilitarea punerii în legătură a achizitorilor publici cu soluțiile inovatoare oferite de IMM-urile și start-upurile europene;

(c)elaborarea unor clauze contractuale care să le fie favorabile IMM-urilor inovatoare.

Capitolul III
Federația europeană pentru serviciile de cloud din sectorul public

Articolul 34
Înființarea Federației europene pentru serviciile de cloud din sectorul public

1.Se înființează Federația europeană pentru serviciile de cloud din sectorul public („Federația EuroCloud”). Federația EuroCloud este deschisă participării entităților Uniunii și a organismelor din sectorul public în mod voluntar. Entitățile Uniunii și organismele din sectorul public îi pot solicita Comisiei să se alăture Federației EuroCloud.

2.Federația EuroCloud facilitează schimbul de servicii de centre de date și de servicii de cloud computing din sectorul public între entitățile Uniunii și organismele din sectorul public în condițiile prevăzute la articolele 35 și 36.

3.Comisia instituie o platformă pentru Federația EuroCloud care să furnizeze cel puțin:

(a)un catalog care să ofere informații privind serviciile de centre de date și serviciile de cloud computing disponibile din sectorul public;

(b)o platformă de servicii pentru schimbul de resurse și servicii de calcul, de stocare și de rețea și pentru orchestrarea acestora.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a preciza procedura de participare la Federația EuroCloud și modelul privind conținutul și alte detalii ale cererii de participare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

Articolul 35
Partajarea serviciilor de centre de date și a serviciilor de cloud computing din sectorul public

1.Un membru al Federației EuroCloud („entitatea care partajează serviciile”) poate partaja servicii de centre de date și servicii de cloud computing cu un alt membru al Federației EuroCloud („entitatea care utilizează serviciile”) în cazul în care entitatea care partajează serviciile, în mod direct sau indirect prin intermediul unei entități juridice intermediare, deține hardware-ul prin care este pus la dispoziție serviciul și furnizează serviciul care este pus la dispoziția entității care utilizează serviciile. În cazul în care entitatea care partajează serviciile deține în mod indirect hardware-ul și furnizează serviciile prin intermediul unei entități juridice intermediare, entitatea care partajează serviciile exercită controlul asupra respectivei entități juridice intermediare.

2.Entitatea care partajează serviciile instituie măsuri tehnice, operaționale și organizatorice adecvate pentru a asigura furnizarea efectivă, sigură și rezilientă a serviciilor.

3.Înainte de a partaja servicii de centre de date și servicii de cloud computing în cadrul Federației EuroCloud, entitatea care partajează serviciile îi demonstrează Comisiei că îndeplinește condițiile prevăzute la alineatele (1) și (2).

4.Comisia evaluează informațiile furnizate de entitatea care partajează serviciile și îi permite acesteia să partajeze serviciile de centre de date și serviciile de cloud computing în cadrul Federației EuroCloud în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatele (1) și (2).

5.Entitatea care partajează serviciile poate percepe o taxă de la entitatea care utilizează serviciile. Cuantumul taxei se limitează la costurile suportate de entitatea care partajează serviciile în legătură cu partajarea serviciului și aplicarea acesteia nu constituie o operațiune cu titlu oneros în sensul articolului 2 din Directiva 2014/24/UE și al Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509.

6.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a preciza măsurile tehnice, operaționale și organizatorice menționate la alineatul (2). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

Articolul 36
Taxe pentru administrarea Federației EuroCloud

1.Costurile generate de activitățile desfășurate de Comisie în temeiul prezentului capitol sunt finanțate în comun de membrii Federației EuroCloud prin taxe percepute de Comisie.

2.În cazul în care costurile sunt suportate inițial din bugetul general al Uniunii, acestea sunt rambursate de membrii EuroCloud pe o perioadă de maximum trei ani de la data la care costurile au fost suportate de Uniune.

3.Veniturile generate de taxe constituie venituri alocate interne în sensul articolului 21 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Veniturile respective se alocă pentru a acoperi costurile activităților desfășurate de Comisie în temeiul prezentului capitol, inclusiv evaluarea cererii de aderare la Federația EuroCloud și instituirea platformei menționate la articolul 34 alineatul (3). Orice venit rămas după acoperirea acestor costuri se înscrie în bugetul general al Uniunii.

4.Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme detaliate pentru determinarea costurilor estimate, a cuantumului individual al taxelor, precum și a modului și a condițiilor în care trebuie plătite taxele. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

Capitolul IV
Achiziționarea de către Comisie de servicii de centre de date, de servicii de cloud computing, de software și de sisteme de IA

Articolul 37
Activitățile de achiziții publice ale Comisiei

1.Comisia poate desfășura activități de achiziții publice pentru a achiziționa servicii de centre de date, servicii de cloud computing, software și sisteme de IA pentru ea însăși și pentru entitățile Uniunii, precum și pentru autoritățile contractante ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, sub rezerva excepțiilor prevăzute în prezentul capitol. Prin derogare de la articolul 168 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, organizațiile partenere menționate la articolul 168 alineatul (3) din regulamentul respectiv selectate de Comisie pot participa, de asemenea, la activitățile de achiziții publice prevăzute în prezentul capitol. Autoritățile contractante ale statelor membre, entitățile Uniunii și organizațiile partenere selectate de Comisie sunt considerate „entități participante” în temeiul prezentului capitol.

2.Autoritățile contractante pot participa la procedurile de achiziții publice în nume propriu sau în calitate de organisme centrale de achiziție în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul 16 din Directiva 2014/24/UE, atunci când se califică drept astfel de organisme. În acordul menționat la articolul 38, se pot impune norme și obligații specifice care reglementează participarea acestora în cazul în care participă în calitate de organisme centrale de achiziție.

3.Pe lângă activitățile de achiziții publice prevăzute la articolul 168 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, Comisia poate acționa în calitate de organism central de achiziție pentru autoritățile contractante ale statelor membre și organizațiile partenere selectate de Comisie, prin:

(a)achiziționarea de servicii de centru de date, de servicii de cloud computing, de software și de sisteme de IA în numele sau pe seama uneia sau mai multor autorități contractante ale statelor membre și al organizațiilor partenere selectate de Comisie, prin încheierea de contracte-cadru sau operarea de sisteme dinamice de achiziții pentru servicii destinate entităților participante;

(b)acționarea în calitate de angrosist prin achiziționarea unor astfel de servicii și bunuri și revânzarea lor sau, în circumstanțe excepționale, donarea lor către una sau mai multe autorități contractante ale statelor membre.

4.În desfășurarea activităților de achiziții publice, Comisia poate oferi sprijin auxiliar entităților participante, inclusiv:

(a)infrastructura tehnică ce le permite entităților participante să utilizeze contractele atribuite sau să atribuie contracte, inclusiv contracte specifice în temeiul acordurilor-cadru încheiate, pentru servicii de centre de date, servicii de cloud computing, software și sisteme de IA;

(b)consiliere și sprijin pentru pregătirea și punerea în aplicare a procedurilor de achiziții publice;

(c)pregătirea și desfășurarea procedurilor de achiziții publice în numele sau pe seama entităților în cauză;

(d)facturarea și alte servicii administrative legate de contractele atribuite.

5.Un astfel de sprijin auxiliar poate fi furnizat direct de către Comisie, prin intermediul unui subcontractant, sau prin delegare către organisme sau agenții ale Uniunii. Aderarea entităților participante la acordul menționat la articolul 38 poate fi condiționată de acceptarea unuia sau mai multor servicii de sprijin auxiliar.

6.Comisia poate institui și gestiona o platformă de achiziții publice comune, inclusiv servicii care pot fi utilizate pentru a facilita activitățile de achiziții publice în temeiul prezentului capitol.

Articolul 38
Modalități de desfășurare de către Comisie a activităților de achiziții publice

1.Înaintea oricărei activități de achiziții publice care urmează să fie desfășurată în temeiul articolului 37, Comisia și cel puțin două state membre încheie un acord de stabilire a modalităților practice aferente activităților de achiziții publice desfășurate de către Comisie în temeiul prezentului capitol. Acordul se referă la procedurile de achiziții publice care urmează să fie desfășurate pe durata sa de valabilitate și se consideră că îndeplinește cerințele acordului și ale mandatului privind achizițiile publice comune menționate la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

2.Acordul constituie un mandat pentru Comisie de a efectua achiziții în numele sau pe seama entităților participante în sensul articolului 168 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

3.Acordul include modalitățile practice de participare a entităților, procesul decizional pentru alegerea procedurii și condițiile aplicabile, evaluarea cererilor de participare și a ofertelor, atribuirea contractelor, precum și legislația aplicabilă și jurisdicția competentă. Comisia rămâne responsabilă pentru desfășurarea și gestionarea activităților de achiziții publice, inclusiv pentru luarea deciziilor cu privire la lansarea unei proceduri de achiziții publice, tipul de procedură și de contract și atribuirea contractelor.

4.Acordul instituie un comitet director compus din Comisie și câte un reprezentant al fiecărui stat membru participant la nivel național. Statele membre pot adera la acord într-o etapă ulterioară, fiind ulterior reprezentate în comitetul director. Comitetul director poate numi reprezentanți suplimentari ai altor entități ale Uniunii, ai autorităților contractante ale statelor membre și ai organizațiilor partenere selectate de Comisie.

5.Comitetul director este responsabil pentru supravegherea strategică a activităților de achiziții publice, inclusiv pentru propunerea direcției strategice a agendei de achiziții publice pentru o perioadă determinată, precum și pentru aprobarea direcției strategice a fiecărei proceduri de achiziții publice înainte ca aceasta să fie lansată de Comisie, pentru a asigura conformitatea sa cu cadrul instituit prin prezentul regulament.

6.După intrarea în vigoare a acordului, autoritățile contractante ale statelor membre participante, entitățile Uniunii și organizațiile partenere selectate de Comisie pot adera la acesta și pot beneficia de acesta și sunt considerate entități participante la procedurile la care aleg să participe. Comitetul director poate decide ca acordul să ia forma unui contract de adeziune.

7.Participarea unei autorități contractante a unui stat membru nu este condiționată de participarea statului membru respectiv.

8.Comitetul director stabilește condiții transparente și nediscriminatorii pentru aderarea autorităților contractante ale statelor membre la acord, în special în ceea ce privește dimensiunea, sumele minime și alte criterii obiective. Comitetul director stabilește, de asemenea, normele și procedurile care reglementează încetarea participării la acord a unei autorități contractante a unui stat membru care nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acordului.

9.Prin derogare de la articolul 168 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2014/2509, Comitetul director poate aproba participarea autorităților contractante din statele AELS și din țările candidate la aderarea la Uniune, fără a fi necesar un tratat bilateral sau multilateral care să prevadă o astfel de posibilitate.

10.Comitetul director poate condiționa aderarea la acord de acceptarea de către entitățile participante a unuia sau mai multor servicii de sprijin auxiliar, astfel cum se prevede la articolul 37.

11.Comitetul director își adoptă regulamentul de procedură, în urma unei propuneri din partea Comisiei.

Articolul 39
Cadrul de achiziții publice aplicabil

1.Se consideră că o entitate participantă și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legislației aplicabile a Uniunii în domeniul achizițiilor publice în cazul în care achiziționează bunuri sau servicii prin intermediul unor contracte atribuite de Comisie în temeiul prezentului capitol, inclusiv prin contracte-cadru încheiate de Comisie sau prin sisteme dinamice de achiziții gestionate de aceasta, acționând în calitate de organism central de achiziție, sau orice servicii de sprijin auxiliar menționate la articolul 37.

2.Dispozițiile procedurale aplicabile instituțiilor Uniunii se aplică procedurilor de atribuire a contractelor specifice în temeiul contractelor-cadru sau al sistemelor dinamice de achiziții.

3.O autoritate contractantă care a achiziționat servicii de centre de date, servicii de cloud computing, software și sisteme de IA de la Comisie în calitate de organism central de achiziție asigură, în acordurile sale cu autoritățile contractante pe care le deservește, respectarea oricăror cerințe contractuale care îi revin.

4.Comisia poate decide să lanseze o procedură de achiziții publice deschisă entităților participante, fără o cerere specifică prealabilă din partea acestora.

5.Prin derogare de la articolul 168 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, entitățile participante îi pot solicita Comisiei, pe întreaga durată de valabilitate a unui sistem dinamic de achiziții, posibilitatea de a participa la sistem. O astfel de cerere este aprobată de Comisie cu condiția ca respectivele cereri cumulate să nu depășească 50 % din cantitățile inițiale estimate ale achizițiilor avute în vedere. Participarea se aprobă în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii și le permite entităților participante să fie incluse în orice invitație viitoare de participare la licitație.

6.Posibilitatea menționată la alineatul (5) este disponibilă numai pentru entitățile participante care aderă la acordul menționat la articolul 38 după lansarea sistemului dinamic de achiziții.

Articolul 40
Taxe pentru activitățile de achiziții publice

1.Costurile care decurg din activitățile de achiziții publice desfășurate în temeiul prezentului capitol sunt finanțate în comun de entitățile participante prin taxe percepute de Comisie.

2.Costurile aferente instituirii activităților de achiziții publice comune menționate la articolul 37, inclusiv dezvoltării platformei de achiziții publice comune, pot fi suportate inițial din bugetul general al Uniunii. În acest caz, ele sunt rambursate de entitățile participante pe o perioadă de maximum trei ani de la data la care au fost suportate de Uniune. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a modalităților practice și operaționale de rambursare de către entitățile participante. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

3.Veniturile generate de taxe constituie venituri alocate interne în sensul articolului 21 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Veniturile respective se alocă pentru a acoperi costurile activităților de achiziții publice desfășurate în temeiul articolului 37. Orice venit rămas după acoperirea acestor costuri se înscrie în bugetul general al Uniunii.

4.Taxele se stabilesc în prealabil, sunt proporționale cu costurile estimate ale activităților pentru care pot fi percepute taxe, astfel cum sunt stabilite într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, reflectând practicile cadrelor de achiziții publice comparabile, și sunt suficiente pentru a acoperi costurile respective.

5.(5)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme detaliate pentru stabilirea taxelor, precizând următoarele:

(a)costurile estimate care pot fi atribuite activităților de achiziții publice pentru care pot fi percepute taxe;

(b)cuantumurile individuale ale taxelor care pot fi percepute;

(c)modalitatea și condițiile de plată a taxelor;

(d)condițiile în care trebuie plătite taxele.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

Capitolul V
Sursa deschisă

Articolul 41
Promovarea soluțiilor cu sursă deschisă și a principiului utilizării prioritare a surselor deschise

Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a încuraja entitățile Uniunii și organismele din sectorul public să utilizeze și să faciliteze reutilizarea standardelor deschise și a componentelor publicate sub licență cu sursă deschisă atunci când își construiesc ecosistemul sau pachetul tehnologic de cloud și de IA, ținând seama de funcționalități, inclusiv de securitate, de costul total și de alte criterii obiective relevante, justificate în mod corespunzător.

Articolul 42
Partajarea și reutilizarea software-ului

Atunci când pune la dispoziție software-ul pentru care deține drepturi de proprietate intelectuală în vederea reutilizării în temeiul unei licențe cu sursă deschisă, o entitate a Uniunii sau un organism din sectorul public face acest lucru utilizând un catalog sau un registru conectat la catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă menționat la articolul 43 și pus la dispoziție prin intermediul acestuia.

Articolul 43
Catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă

1.Comisia furnizează și menține un catalog al UE al soluțiilor cu sursă deschisă („catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă”) sub forma unui catalog centralizat pentru accesarea software-ului pus la dispoziție în vederea reutilizării de către entitățile Uniunii și organismele din sectorul public.

2.Catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă este găzduit pe portalul Europa interoperabilă menționat la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/903 și este accesibil gratuit pe cale electronică.

3.Pe baza unor criterii obiective și relevante, Comisia decide cu privire la cererea oricărei entități a Uniunii sau a oricărui organism din sectorul public care deține sau menține un catalog sau un registru de a-și conecta catalogul sau registrul respectiv la catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă și de a-l pune la dispoziție prin intermediul acestuia.

Articolul 44
Rețeaua birourilor pentru programe cu sursă deschisă

1.Comisia instituie o rețea a birourilor pentru programe cu sursă deschisă („rețeaua OSPO”) pentru a facilita cooperarea în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute în prezentul capitol.

2.Birourile pentru programe cu sursă deschisă înființate de organisme din sectorul public la nivel local, regional sau național într-un stat membru și cele înființate de entități ale Uniunii pot solicita Comisiei să se alăture rețelei OSPO.

3.Rețeaua OSPO are următoarele sarcini:

(a)facilitarea schimbului de informații, experiență și bune practici între statele membre și Comisie, în special prin discutarea provocărilor tehnice, juridice și organizaționale comune, inclusiv a celor legate de acordarea de licențe, securitate, întreținere și achiziționarea de software cu sursă deschisă;

(b)promovarea partajării și a reutilizării software-ului cu sursă deschisă de către organismele din sectorul public;

(c)participarea voluntară și fără caracter obligatoriu la elaborarea de orientări, modele sau recomandări privind partajarea și reutilizarea software-ului cu sursă deschisă;

(d)colaborarea la proiecte cu sursă deschisă de interes comun pentru entitățile Uniunii și organismele din sectorul public și schimbul de astfel de proiecte.

4.Comisia sprijină și coordonează rețeaua OSPO.

5.Comisia convoacă și prezidează o reuniune a membrilor rețelei OSPO cel puțin de două ori pe an. Reuniunile rețelei OSPO pot fi organizate online.

TITLUL V
DISPOZIȚII FINALE

Articolul 44
Exercitarea delegării de competențe

1.Competența de a adopta acte delegate îi este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (4), la articolul 16 alineatul (2), la articolul 20 alineatul (9), la articolul 21 alineatul (1) și la articolul 31 alineatul (3) îi este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (4), la articolul 16 alineatul (2), la articolul 20 alineatul (9), la articolul 21 alineatul (1) și la articolul 31 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (4), al articolului 16 alineatul (2), al articolului 20 alineatul (9), al articolului 21 alineatul (1) și al articolului 31 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 46
Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 47
Revizuire

1.Până la [data intrării în vigoare plus 4 ani] și, ulterior, o dată la 5 ani, Comisia evaluează prezentul regulament și prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European.

2.Raportul menționat la alineatul (1) este însoțit, dacă este cazul, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

3.La efectuarea evaluării menționate la alineatul (1), Comisia ia în considerare pozițiile și constatările Parlamentului European, ale Consiliului, precum și ale altor organisme sau surse relevante și acordă o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii și poziției noilor concurenți.

Articolul 48
Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la [aceeași zi și lună cu data intrării în vigoare plus 1 an].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE, care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diverselor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28

3.2.7.Contribuțiile terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

4.Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al tehnologiei de tip cloud și al IA (Regulamentul privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA).

Titlu scurt: Regulamentul privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA (CADA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Propunerea se referă la domenii de politică legate de dezvoltarea serviciilor de cloud computing, cu accent pe asigurarea unei tranziții fără probleme și în timp util către ecosisteme digitale cu valoare ridicată, reziliente și orientate spre viitor. Scopul său este de a stabili condițiile de reglementare pentru o piață unică a serviciilor de cloud computing, stimulând investițiile în infrastructura de cloud și în cercetarea și dezvoltarea în domeniul IA și sprijinind cerințele emergente determinate de tehnologiile inovatoare. Prin modernizarea cadrelor existente, inițiativa urmărește să faciliteze investițiile eficiente, să promoveze concurența durabilă și să reducă dependențele tehnologice, sprijinind astfel competitivitatea și reziliența pe termen lung a UE în peisajul mondial al tehnologiei de tip cloud și al IA. Propunerea urmărește, de asemenea, să elimine barierele persistente din calea furnizării transfrontaliere de servicii de cloud computing și să îmbunătățească predictibilitatea și coerența în materie de reglementare între statele membre.

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivul general al acestei inițiative este de a asigura funcționarea pieței interne a serviciilor de cloud computing și condițiile necesare pentru competitivitatea și autonomia strategică a Uniunii.

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul specific nr. 1: sporirea capacității de calcul implementate în UE prin tehnologii inovatoare și durabile. Până în 2030, UE ar trebui cel puțin să își tripleze capacitatea actuală în materie de centre de date, acordând prioritate tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic în instalațiile noi. Pe măsură ce cererea continuă să crească, acesta ar trebui considerat un obiectiv intermediar, astfel încât, până în 2035, capacitatea de calcul din UE să răspundă nevoilor sale.

Obiectivul specific nr. 2: asigurarea unor condiții atractive pentru implementarea unei capacități de calcul durabile și inovatoare. În timp ce primul obiectiv vizează implementarea capacității, acesta vizează condițiile pentru astfel de investiții și o astfel de implementare. Până în 2030, operatorii ar trebui să poată obține toate autorizațiile pentru construirea și exploatarea unui centru de date în mai puțin de 18 luni în întreaga UE, inclusiv accesul la terenuri, autorizațiile de acces la energie și conectivitatea, care reprezintă un punct de interes major pentru investitori.

Obiectivul specific nr. 3: reducerea dependenței generale de serviciile de cloud computing din afara Europei. Până în 2035, această intervenție ar trebui să conducă la creșterea cotei de piață a furnizorilor europeni de servicii de cloud computing pe piața europeană. Consolidarea autonomiei strategice a Uniunii necesită reducerea dependențelor și asigurarea faptului că utilizatorii europeni dispun de alternative europene credibile la operatorii tradiționali din afara Europei. O bază de aprovizionare europeană mai puternică îmbunătățește capacitatea Uniunii de a acționa în mod autonom și sporește reziliența, competitivitatea și securitatea aprovizionării pe termen lung.

Obiectivul specific nr. 4: contribuția la protejarea ordinii publice prin sporirea rezilienței furnizării de servicii de cloud computing, în special în sectorul public. Până în 2035, cazurile de utilizare extrem de critice din sectorul public ar trebui să fie gestionate utilizând servicii de cloud computing suverane pentru a asigura confidențialitatea datelor și autonomia operațională și pentru a preveni prejudiciile care ar putea submina ordinea publică. Cazurile de utilizare extrem de critice sunt cele de importanță sistemică deosebită care stau la baza funcțiilor esențiale sau implică prelucrarea datelor sensibile. Asigurarea faptului că, pentru acestea, datele sunt protejate și că este garantată continuitatea serviciilor este un element-cheie pentru atingerea autonomiei strategice. Acesta este motivul pentru care aceste cazuri de utilizare reprezintă o prioritate pentru trecerea la servicii a căror furnizare nu intră în sfera de aplicare a politicilor țărilor terțe care ar putea duce la accesul la date sau la întreruperi ale continuității serviciilor, și anume la servicii suverane.

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Se preconizează că propunerea de regulament privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA va avea un impact relevant asupra mai multor beneficiari, inclusiv asupra sectorului public, a ecosistemului european al tehnologiei de tip cloud și al IA și a cetățenilor. Inițiativa urmărește să consolideze ecosistemul tehnologiei de tip cloud și al IA la nivelul Uniunii, deschizând calea către utilizarea eficientă a energiei și a resurselor pentru centrele de date, să dezvolte pachete tehnologice europene deschise de cloud și IA și să promoveze adoptarea serviciilor de cloud computing. Se preconizează că acest lucru va conduce la dezvoltarea tehnologiilor avansate de IA și a IA de avangardă, la accelerarea modelelor și sistemelor industriale de IA în sectoare strategice și la sprijinirea inițiativelor transsectoriale care abordează provocări tehnologice și industriale majore. În plus, propunerea urmărește să accelereze implementarea centrelor de date în întreaga Uniune, triplând capacitatea în materie de centre de date a UE în următorii cinci până la șapte ani și asigurând implementarea unor centre de date eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. Regulamentul urmărește, de asemenea, să promoveze autonomia, să reducă dependențele de tehnologiile critice și să intensifice adoptarea serviciilor de cloud computing în întregul sector public, permițându-le sectoarelor critice să utilizeze servicii de cloud computing suverane. În plus, propunerea va conduce la înființarea unei federații europene pentru serviciile de cloud din sectorul public, la activități comune de achiziții publice și la promovarea soluțiilor cu sursă deschisă. În general, propunerea urmărește să capaciteze acești beneficiari, promovând un ecosistem european competitiv, inovator și autonom al tehnologiei de tip cloud și al IA, care să stimuleze prosperitatea economică, bunăstarea socială și autonomia strategică. Se preconizează că propunerea va avea efecte pozitive asupra competitivității la nivel mondial a sectorului european al IA și tehnologiei de tip cloud, precum și asupra atractivității UE pentru întreprinderile și cercetătorii din țări terțe.

1.3.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Obiectivul 1: sporirea capacității de calcul din UE prin tehnologii inovatoare și durabile.

(a) Capacitate de calcul instalată (MW sarcină IT) per stat membru

(b)Calcul agregat de uz general și optimizat pentru IA, măsurat și în FLOP

(c)Cota UE din capacitatea de calcul instalată la nivel mondial

(d)Rata de utilizare a capacității de calcul a UE; măsuri privind PUE, WUE, emisiile bazate pe amplasament și impactul aferent asupra mediului al centrelor de date

(e)Implementarea de tehnologii inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic (lansarea de proiecte-pilot și adoptarea de noi soluții)

(f)Recurgerea atât la energia curată în centrele de date, cât și la reutilizarea căldurii reziduale

(g)Totalul investițiilor publice și private anuale în centre de date din UE

(h)Ponderea noii capacității în materie de centre de date mobilizate în afara centrelor existente și în regiunile insuficient deservite

Obiectivul 2: asigurarea unor condiții atractive pentru implementarea unei capacități de calcul durabile și inovatoare.

(a)Durata medie de autorizare pentru noile proiecte de centre de date

(b)Sarcina administrativă totală pentru operatori

(c)Ponderea proiectelor întârziate/anulate din cauza barierelor de reglementare sau de infrastructură

(d)Numărul de state membre cu cadre de autorizare simplificate

(e)Indicele competitivității costurilor

Obiectivul 3: Reducerea dependenței de serviciile de cloud computing și de calcul IA din afara Europei

(a)Ponderea veniturilor totale provenite din serviciile de cloud computing din UE captate de furnizorii de servicii europeni

(b)Numărul de autorități din sectorul public deservite de furnizori suverani per stat membru

(c)Ponderea capacității instalate în materie de centre de date din UE deținute de furnizori europeni

(d)Ponderea capacității neutilizate în statele membre

Obiectivul 4: contribuția la protejarea ordinii publice prin sporirea rezilienței furnizării de servicii de cloud computing, în special în sectorul public.

(a)Numărul de servicii de cloud computing auditate la nivelurile 2, 3, 4

(b)Rata de respectare a regimului de suveranitate de către autoritățile contractante (%)

(c)Valoarea anuală a achizițiilor publice ale UE de servicii de cloud computing suverane

(d)Numărul de soluții din sectorul public publicate ca soluții cu sursă deschisă în registru și descărcările acestora de către terți

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei

 o acțiune nouă

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 39

 prelungirea unei acțiuni existente

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Se preconizează că Regulamentul privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA va intra în vigoare în termen de 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial. Aplicarea ar trebui să aibă loc în termen de un an de la publicare, cu excepții notabile pentru normele care necesită o perioadă de tranziție suplimentară.

Dezvoltarea capacității de calcul în UE are loc în prezent la nivel național. Fiecare stat membru își desfășoară activitatea într-un cadru distinct, cu procese și cerințe diferite pentru implementarea centrelor de date, reflectând condițiile și nevoile locale. Cu toate acestea, politicile naționale pentru accelerarea centrelor de date riscă să sporească fragmentarea și uniformizarea la un nivel inferior în ceea ce privește durabilitatea. În plus, un număr tot mai mare de aplicații cu latență redusă necesită o capacitate de calcul de proximitate. La un nivel mai general, UE se confruntă cu un deficit de capacitate de calcul, o problemă care riscă să îi afecteze negativ competitivitatea și care necesită acțiuni la nivelul UE pentru a menține un mediu de reglementare și de investiții ușor de navigat pentru operatorii centrelor de date și investitori, inclusiv la nivel transfrontalier.

Pentru a elimina acest deficit de capacitate și pentru a le permite întreprinderilor și administrațiilor publice europene să valorifice capacitatea de calcul, asigurând în același timp durabilitatea, sunt necesare acțiuni la nivelul UE. Dependența de serviciile de cloud computing furnizate de furnizori din afara Europei are aceleași cauze profunde în întreaga UE și afectează întreprinderile și administrațiile publice din toate statele membre. Furnizorii europeni de servicii se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește extinderea în întreaga UE, de exemplu din cauza standardelor naționale diferite în materie de fiabilitate, în special în domeniul achizițiilor publice. Practicile naționale divergente în materie de achiziții publice complică piața pentru furnizorii europeni, iar situația subiacentă a caracterului imperfect al informațiilor este o disfuncționalitate a pieței care necesită un răspuns la nivelul UE. În cadrul consultării publice, s-au formulat, de asemenea, apeluri la acțiune la nivelul UE pentru a aborda aceste provocări.

Se preconizează că acțiunea la nivelul UE va avea o valoare adăugată clară în abordarea problemei disponibilității limitate și concentrate din punct de vedere geografic a capacității de calcul. Prin asigurarea unei abordări comune în ceea ce privește implementarea centrelor de date, aceasta ar permite planificarea și implementarea coerentă a capacității de calcul într-un mod echilibrat din punct de vedere geografic, evitând în același timp o uniformizare la un nivel inferior și reducând complexitatea în materie de reglementare pentru investitori și operatorii centrelor de date. UE se află într-o poziție unică pentru a se asigura că politicile de investiții și de accelerare reflectă prioritățile colective și evită fragmentarea. Acțiunea la nivelul UE ar garanta că toate întreprinderile și administrațiile publice pot avea acces la o capacitate de calcul suficientă pentru a-și satisface nevoile și este o condiție prealabilă pentru ca Europa să devină un continent al IA.

În abordarea dependenței de serviciile de cloud computing furnizate de furnizori din afara Europei, se preconizează că acțiunea UE va aduce beneficii care depășesc ceea ce statele membre ar putea realiza în mod individual, în special în ceea ce privește abordarea disfuncționalităților subiacente ale pieței legate de caracterul imperfect al informațiilor. Acest lucru ar îmbunătăți funcționarea pieței interne și le-ar permite furnizorilor de servicii de cloud computing să se dezvolte dincolo de piețele lor naționale.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Propunerea se bazează pe experiența practică în punerea în aplicare a reglementărilor existente în acest domeniu. Experiența anterioară a arătat că sunt necesare garanții juridice, dar acestea nu sunt suficiente pentru a schimba dependența de furnizorii din afara UE. Aplicarea RGPD și activitatea de asigurare a respectării legislației desfășurată de AEPD au determinat organismele publice și furnizorii să adopte controale contractuale mai robuste și norme mai stricte privind transferurile internaționale. Totuși, aceste măsuri au produs mai degrabă soluții de conformitate decât modificări concrete. În mod similar, necesitatea localizării datelor s-a dovedit a rezolva doar parțial unele dintre cerințele de suveranitate necesare pentru cazuri specifice de utilizare, în special în sectorul public. Lucrările pregătitoare privind sistemul european de certificare a securității cibernetice pentru serviciile de cloud au demonstrat, de asemenea, că securitatea cibernetică trebuie diferențiată de cerințele de suveranitate. Regulamentul se bazează, de asemenea, pe Regulamentul privind securitatea cibernetică 2.0 și îl completează, precum și pe dispozițiile Regulamentului privind datele, care se axează pe costurile de schimbare a furnizorului, pe interoperabilitate, pe portabilitate și pe clauzele contractuale abuzive. În sfârșit, propunerea s-a bazat pe o amplă strategie de consultare a părților interesate.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Propunerea este compatibilă cu cadrul financiar multianual, deoarece ar oferi în primul rând un nou cadru juridic, bazându-se în același timp pe instrumentele de finanțare existente sau planificate ale UE. Principalele sale sinergii de finanțare ar trebui să fie cu PC10 și cu Fondul european pentru competitivitate (FEC), în special în cadrul componentei privind poziția de lider în domeniul digital. PC10 ar trebui să sprijine dimensiunea cercetării și inovării în amonte în cadrul pilonului 1, în timp ce FEC ar trebui să servească drept principal instrument de implementare, contribuind astfel la transpunerea rezultatelor cercetării din cadrul PC10 în capacități operaționale. Alte instrumente ar putea consolida și mai mult aceste eforturi. PIIEC ar continua să sprijine proiecte transfrontaliere la scară largă în care tehnologia de tip cloud, edge computing-ul, cipurile, securitatea cibernetică sau infrastructura de IA necesită coordonare între statele membre și investiții private. Consorțiile pentru o infrastructură digitală europeană ar putea oferi vehicule de guvernanță utile pentru grupurile de state membre care doresc să exploateze în comun o infrastructură digitală comună. Instrumentele politicii de coeziune, de exemplu FEDR și Fondul de coeziune, contribuie și pot sprijini competitivitatea regională și aborda disparitățile teritoriale prin cofinanțarea infrastructurii digitale în regiunile mai puțin dezvoltate. De asemenea, se preconizează sinergii cu InvestEU prin îmbunătățirea mediului de investiții, sprijinirea proiectelor rentabile și completarea instrumentelor financiare pentru a mobiliza investiții private și publice. După caz, propunerea s-ar baza, de asemenea, pe reformele și investițiile prevăzute în planurile naționale de redresare și reziliență, inclusiv în programele naționale de reformă și în recomandările specifice fiecărei țări. În sfârșit, alte componente de politică ale FEC ar putea sprijini aplicațiile sectoriale.

1.5.5.Evaluarea diverselor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Evaluarea opțiunilor de finanțare disponibile a luat în considerare atât redistribuirea în cadrul resurselor existente ale Comisiei, cât și necesitatea unei finanțări suplimentare. Se estimează că punerea în aplicare a inițiativei va necesita în total 25 ENI. Dintre acestea, se consideră că 8 ENI din cadrul DG DIGIT și 7 ENI din cadrul DG CNECT intră în domeniul de aplicare al redistribuirii, reflectând sarcinile care pot fi acoperite prin restabilirea priorităților pentru activitățile existente și prin utilizarea competențelor de specialitate existente în materie de politici. Aceasta înseamnă că 15 din cele 25 ENI estimate ar putea fi acoperite prin redistribuire. Aceste posturi redistribuite ar sprijini în principal activitățile apropiate de mandatele existente, cum ar fi coordonarea politicilor, analiza juridică, implicarea părților interesate, monitorizarea pieței interne, gestionarea programelor, sprijinul administrativ și cooperarea cu statele membre. În ceea ce privește celelalte sarcini, au fost examinate opțiuni alternative de finanțare. Printre acestea se numără consolidarea specifică a liniilor bugetare relevante și utilizarea pachetelor financiare existente ale programelor. Cu toate acestea, având în vedere că mai multe sarcini pot implica o serie de costuri operaționale semnificative, sunt introduse, de asemenea, taxe ca mecanism de finanțare important și pentru a limita impactul asupra bugetului UE. În special, astfel de taxe au fost prevăzute pentru a acoperi activitățile legate de achizițiile publice comune și de administrarea Federației EuroCloud pentru partajarea capacității neutilizate între statele membre interesate.

Restul de 10 ENI ar necesita finanțare suplimentară, deoarece se referă la responsabilități noi sau extinse în mod substanțial care depășesc ipotezele actuale privind volumul de muncă.

În general, abordarea propusă combină redistribuirea, finanțarea pe bază de taxe și resursele suplimentare limitate. Redistribuirea ar asigura disciplina bugetară și utilizarea competențelor de specialitate existente ale Comisiei. Se preconizează că taxele vor reduce presiunea asupra bugetului UE și vor sprijini neutralitatea bugetară pentru sarcinile care consumă cele mai multe resurse. Prin urmare, creditele suplimentare sunt rezervate pentru noi funcții care nu pot fi finanțate prin taxe sau prin realocare internă.

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

 durată limitată

– de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

– impact financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de pregătire din 2028 până în 2030,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

 Gestiune directă asigurată de Comisie

–prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii

– prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

– Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

– organismelor de drept public

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

– organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

Regulamentul va fi revizuit și evaluat la cinci ani de la intrarea sa în vigoare. Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind constatările evaluării. Pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea coerentă a prezentului regulament, statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că informațiile relevante privind activitățile lor sunt puse la dispoziția Comisiei în timp util.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Regulamentul stabilește un nou cadru de politică pentru norme armonizate care reglementează achizițiile de servicii de cloud computing pe piața internă și implementarea centrelor de date în întreaga UE, sprijinind în același timp obiectivele de politică ale Uniunii privind încrederea consumatorilor, competitivitatea industrială, securitatea, reziliența și durabilitatea. Regulamentul privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA urmărește simplificarea și o mai bună coordonare a cadrului de reglementare pentru dezvoltarea centrelor de date și achiziționarea de servicii de cloud computing. Aceste obiective necesită o coordonare și o capacitate operațională consolidate la nivelul UE, care, la rândul lor, necesită resurse bugetare specifice și proporționale. Propunerea introduce modificări proporționale, instituind un sistem de guvernanță cu noi sarcini la nivelul UE cu o dimensiune legată de piața unică, asigurându-se, în același timp, că procesul decizional rămâne la cel mai eficient nivel. Modelul de guvernanță ales urmărește să se fundamenteze pe structurile și mandatele existente, limitând astfel necesitatea unor noi entități și permițând execuția bugetului prin mecanisme administrative și financiare stabilite, asigurând eficacitatea din punctul de vedere al costurilor și predictibilitatea cheltuielilor.

Pentru a îndeplini aceste noi sarcini, sunt necesare resurse umane suplimentare. Se estimează că punerea în aplicare și asigurarea respectării regulamentului necesită 6 ENI suplimentare pentru DG CNECT și 4 ENI pentru DG DIGIT. Nivelurile de personal propuse sunt proporționale cu volumul și complexitatea noilor responsabilități și reflectă opțiunea cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, evitând suprapunerile la nivel național.

Plățile vor respecta procedurile bugetare standard ale UE, inclusiv angajamentele și plățile efectuate anual, în conformitate cu Regulamentul financiar și în limitele plafoanelor cadrului financiar multianual aplicabil. Aceasta va fi sprijinită de contribuțiile anuale din taxele care acoperă costurile aferente sarcinilor suplimentare și costurile pe termen lung. Cheltuielile vor face obiectul cadrului de control intern al Comisiei, inclusiv al controalelor ex ante, al auditurilor ex post, al monitorizării performanței și al raportării. Acest lucru se va realiza cu scopul de a asigura buna gestiune financiară, legalitatea și regularitatea cheltuielilor și utilizarea eficace a fondurilor Uniunii, asigurând în același timp punerea în aplicare la timp a regulamentului.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Activitățile propuse în regulament implică diferite entități ale Uniunii și unele riscuri de execuție care necesită eforturi de monitorizare, supraveghere, coordonare și orientare pentru atenuarea lor. Comisia va aloca personal, printre alte activități, pentru elaborarea de documente de orientare, acte delegate și evaluări ale dependenței, precum și pentru secretariatul de comitologie și supravegherea punerii în aplicare a inițiativei, inclusiv pentru monitorizarea progreselor înregistrate de aceasta în raport cu indicatorii-cheie de performanță și cu obiectivele intermediare stabilite. Acest lucru ar permite identificarea promptă a posibilelor probleme și riscuri în executarea activităților.

În special pentru activitățile de achiziții publice comune, se instituie un comitet director, alcătuit din Comisie și reprezentanți ai statelor membre, care va fi responsabil pentru supravegherea strategică a activităților de achiziții publice, inclusiv pentru orientările strategice ale agendei activităților de achiziții publice, precum și pentru orientarea strategică a fiecărei proceduri de achiziții publice, asigurând conformitatea cu prezentul regulament și condiții transparente și nediscriminatorii pentru aderarea autorităților contractante. În cazul Federației europene pentru serviciile de cloud din sectorul public, este important să se asigure o participare amplă a entităților Uniunii, asigurând în același timp cel mai înalt nivel de securitate în furnizarea de servicii, în conformitate cu dreptul Uniunii, pentru a asigura fezabilitatea, eficacitatea și continuitatea. Prin urmare, aceasta ar trebui să fie deschisă participării voluntare a instituțiilor, organelor și agențiilor Uniunii, precum și a organismelor din sectorul public din statele membre care doresc să își interconecteze infrastructurile de cloud computing și să implementeze servicii interoperabile de cloud computing în întreaga Uniune. Comisia ar urma să instituie o platformă pentru a facilita schimbul de capacități în materie de centre de date și de cloud computing accesibile membrilor săi. Având în vedere caracterul critic și sensibil probabil al datelor și al aplicațiilor găzduite în respectiva capacitate comună, platforma ar urma să includă servicii și mecanisme pentru gestionarea securizată a accesului și a incidentelor, inclusiv gestionarea partajată a identității, instrumente de autentificare reciprocă și instrumente de raportare a incidentelor, precum și capacități de sprijinire a funcționării serviciilor furnizate, inclusiv monitorizarea furnizării de servicii, alocarea resurselor, activarea și performanța serviciilor.

Costul controalelor pentru această inițiativă a fost estimat la nivelul Comisiei. Sursa acestor informații este sistemul intern de gestiune și control al Comisiei. Costurile au fost estimate pe baza personalului și a resurselor dedicate activităților prevăzute în cadrul acestei inițiative. Costurile totale preconizate pentru astfel de controale pot fi relativ ridicate din cauza complexității activităților propuse și a necesității unor resurse specifice pentru a atenua riscurile de execuție. Intensitatea controalelor va fi adaptată la natura cheltuielilor, la tipul de beneficiari sau contractanți prevăzuți, la valoarea resurselor financiare în cauză și la nivelul de risc. Acțiuni specifice, cum ar fi achizițiile publice în comun, Federația EuroCloud, gestionarea finanțării și registrul serviciilor suverane, vor necesita resurse și controale specifice, inclusiv supravegherea strategică, monitorizarea și gestionarea incidentelor. Costul acestor controale a fost estimat pentru a se asigura că rămâne proporțional cu valoarea fondurilor gestionate, cu complexitatea fiecărei activități și cu riscurile identificate.

În ceea ce privește rata de eroare preconizată, scopul este de a o menține sub pragul de 2 %. Acest lucru se va realiza prin controale standard ex ante și ex post menționate mai sus, inclusiv, de exemplu, verificarea eligibilității și a legalității cheltuielilor, controale privind gestionarea achizițiilor și a contractelor, monitorizarea rezultatelor, controale bazate pe riscuri, audituri și proceduri de recuperare, acolo unde este necesar. Orice abatere de la aceasta ar necesita o abordare coordonată și ar urma să fie discutată de la caz la caz.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Măsurile de prevenire a fraudei aplicabile Comisiei se vor aplica și creditelor suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif 40 .	din partea țărilor AELS 41	din partea țărilor candidate și potențial candidate 42	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
	Rubricile CFM și liniile bugetare urmează să fie stabilite 43	Dif./Nedif.	DA	NU	NU	NU
	Venituri din taxe (COM va colecta taxa)	Dif./Nedif.	DA	NU	NU	DA

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
	[XX.YY.YY.YY]	Dif./Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
	[XX.YY.YY.YY]	Dif./Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
	[XX.YY.YY.YY]	Dif./Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

Sumele indicate mai jos sunt provizorii și depind în continuare de rezultatul final al negocierilor privind CFM 2028-2034. Această inițiativă va fi finanțată prin redistribuire în cadrul programelor operaționale ale următorului CFM și parțial prin cheltuieli administrative pentru personal. În această etapă, nu este posibil să se indice contribuția pe fiecare rubrică și program din CFM, deși se preconizează că o contribuție semnificativă va proveni din programele prevăzute la rubrica 2 din CFM 2028-2034 (de exemplu, Fondul european pentru competitivitate, în special în cadrul componentei privind poziția de lider în domeniul digital). Aceste estimări au fost elaborate pe baza informațiilor disponibile în prezent și sunt menite să furnizeze estimări bugetare exacte.

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

DG CNECT

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM
2028-2034

DUPĂ 2034

TOTAL GENERAL

2028

2029

2030

2031

2032

2033

2034

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

2,386

0,727

2,118

0,427

0,427

0,427

0,427

6,941

6,941

Plăți

(2a)

1,193

1,557

1,422

1,272

0,427

0,427

0,427

6,727

0,214

6,941

TOTAL credite

pentru DG CNECT

Angajamente

=1a

2,386

0,727

2,118

0,427

0,427

0,427

0,427

6,941

0,000

6,941

Plăți

=2a

1,193

1,557

1,422

1,272

0,427

0,427

0,427

6,727

0,214

6,941

DG DIGIT

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM
2028-2034

DUPĂ 2034

TOTAL GENERAL

2028

2029

2030

2031

2032

2033

2034

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

2,382

2,382

2,382

Plăți

(2a)

1,191

1,191

2,382

2,382

TOTAL credite

pentru DG DIGIT

Angajamente

=1a

2,382

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

2,382

0,000

2,382

Plăți

=2a

1,191

1,191

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

2,382

0,000

2,382

Începând din 2029, cererea VOBU este suma netă pentru care au fost deduse taxele prevăzute pentru federația pentru serviciile de cloud și achizițiile publice comune.

Total (DIGIT + CNECT)

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2028-2034

DUPĂ 2034

TOTAL GENERAL

2028

2029

2030

2031

2032

2033

2034

TOTAL credite operaționale

Angajamente

4.

4,768

0,727

2,118

0,427

0,427

0,427

0,427

9,323

0,000

9,323

Plăți

(5)

2,384

2,748

1,422

1,272

0,427

0,427

0,427

9,109

0,214

9,323

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2

Angajamente

=4+6

4,768

0,727

2,118

0,427

0,427

0,427

0,427

9,323

0,000

9,323

din cadrul financiar multianual

Plăți

=5+6

2,384

2,748

1,422

1,272

0,427

0,427

0,427

9,109

0,214

9,323

Rubrica din cadrul financiar multianual

4

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG CNECT				Anul		Anul	Anul	Anul	Anul		Anul	Anul		TOTAL CFM 2028-2034
				2028		2029	2030	2031	2032		2033	2034
 Resurse umane				1,810		1,810	1,810	1,810	1,810		1,810	1,810		12,670
 Alte cheltuieli administrative				0,000		0,000	0,000	0,000	0,000		0,000	0,000		0,000
TOTAL PENTRU DG CNECT		Credite		1,810		1,810	1,810	1,810	1,810		1,810	1,810		12,670

DG: DIGIT				Anul		Anul	Anul	Anul	Anul		Anul	Anul		TOTAL CFM 2028-2034
				2028		2029	2030	2031	2032		2033	2034
 Resurse umane				1,794		1,794	1,794	1,794	1,794		1,794	1,794		12,558
 Alte cheltuieli administrative				0,000		0,000	0,000	0,000	0,000		0,000	0,000		0,000
TOTAL PENTRU DG DIGIT	Credite			1,794		1,794	1,794	1,794	1,794		1,794	1,794		12,558

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4 din cadrul financiar multianual			(Total angajamente = Total plăți)		3,604	3,604	3,604	3,604		3,604	3,604	3,604	25,228

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 20282034	DUPĂ 2034	TOTAL GENERAL
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4 din cadrul financiar multianual	Angajamente	8,372	4,331	5,722	4,031	4,031	4,031	4,031	34,551	0,000	34,551
	Plăți	5,988	6,352	5,026	4,876	4,031	4,031	4,031	34,337	0,214	34,551

3.2.1.2.Credite acoperite din taxe (EuroCloud și achiziții publice comune în domeniul tehnologiei de tip cloud)

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual					Numărul
DG CNECT			Anul	Anul		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 20282034		DUPĂ 2034	TOTAL GENERAL
			2028	2029		2030	2031	2032	2033	2034
Credite operaționale finanțate din taxe
Linia bugetară	Angajamente	(1a)	0,000	2,940		4,410	5,880	2,570	2,570	2,570		20,939			20,939
	Plăți	(2a)	0,000	2,940		4,410	5,880	2,570	2,570	2,570		20,939			20,939
Credite cu caracter administrativ finanțate din taxe
Linia bugetară		(3)
TOTAL credite	Angajamente	=1a+3	0,000	2,940		4,410	5,880	2,570	2,570	2,570		20,939	0,000		20,939
pentru DG CNECT	Plăți	=2a+3	0,000	2,940		4,410	5,880	2,570	2,570	2,570		20,939			20,939

DG DIGIT

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 20282034

DUPĂ 2034

TOTAL GENERAL

2028

2029

2030

2031

2032

2033

2034

Credite operaționale finanțate din taxe

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

0,000

3,027

4,317

6,037

6,342

6,663

7,001

33,387

33,387

Plăți

(2a)

0,000

3,027

4,317

6,037

6,342

6,663

7,001

33,387

33,387

Credite cu caracter administrativ finanțate din taxe

Linia bugetară

(3)

0

0

TOTAL credite

Angajamente

=1a+3

0,000

3,027

4,317

6,037

6,342

6,663

7,001

33,387

0,000

33,387

pentru DG DIGIT

Plăți

=2a+3

0,000

3,027

4,317

6,037

6,342

6,663

7,001

33,387

33,387

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 20282034

DUPĂ 2034

TOTAL GENERAL

2028

2029

2030

2031

2032

2033

2034

TOTAL credite operaționale

Angajamente

4.

0,000

5,967

8,727

11,917

8,912

9,233

9,570

54,326

0,000

54,326

Plăți

(5)

0,000

5,967

8,727

11,917

8,912

9,233

9,570

54,326

54,326

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2

Angajamente

=4+6

0,000

5,967

8,727

11,917

8,912

9,233

9,570

54,326

0,000

54,326

din cadrul financiar multianual

Plăți

=5+6

0,000

5,967

8,727

11,917

8,912

9,233

9,570

54,326

0,000

54,326

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările



Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 44

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 45 …

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 ...

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

CREDITE VOTATE	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL 2028-2034
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
RUBRICA 4
Resurse umane	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	25,228
Alte cheltuieli administrative	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Subtotal de la RUBRICA 4	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	25,228
În afara RUBRICII 4
Resurse umane	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Alte cheltuieli cu caracter administrativ	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Subtotal în afara RUBRICII 4

TOTAL	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	3,604	25,228

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și ulterior este adăugat doar cu titlu orientativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual. Sursa de finanțare și domeniul de aplicare al angajamentului financiar al Uniunii pentru perioada de după 2027 depind în continuare de rezultatul negocierilor interinstituționale privind CFM 2028-2034 și, ulterior, vor fi stabilite prin procedura bugetară anuală. Toate creditele și alocările de personal începând cu 2028 sunt orientative.

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe

Nu se aplică.

3.2.3.3.Total credite

A se vedea tabelul de mai sus.

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)

CREDITE VOTATE		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		11	11	11	11	11	11	11
20 01 02 03 (delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 01 (cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 11 (cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza)		0	0	0	0	0	0	0
• Personal extern (în ENI)
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)		14	14	14	14	14	14	14
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
Linia de sprijin administrativ [XX.01.YY.YY]	– la sediu	0	0	0	0	0	0	0
	– în delegațiile UE	0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 02 (AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7		0	0	0	0	0	0	0
TOTAL		25	25	25	25	25	25	25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe

Nu se aplică.

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

	Personal ce urmează să fie acoperit de personalul actual disponibil în cadrul serviciilor Comisiei	În mod excepțional, personal suplimentar*
		Personal ce urmează să fie finanțat în cadrul rubricii 7 sau Cercetare	Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA	Personal ce urmează să fie finanțat din taxe
Posturi din schema de personal	5	6	N/A
Personal extern (AC, END, INT)	10	4

* Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și ulterior este orientativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual. Sursa de finanțare și domeniul de aplicare al angajamentului financiar al Uniunii pentru perioada de după 2027 depind în continuare de rezultatul negocierilor interinstituționale privind CFM 2028-2034, de procedura bugetară anuală și de mecanismul de coordonare.

În total, 15 ENI solicitate pentru inițiativă există deja și vor fi redistribuite în baza următoarei alocări:

–DG CNECT: 2 ENI în posturi din schema de personal și 5 ENI pentru personal extern

–DG DIGIT: 3 ENI în posturi din schema de personal și 5 ENI pentru personal extern

Pe lângă aceste resurse existente, inițiativa necesită 10 ENI aferente personalului suplimentar excepțional. Ele sunt formate din 6 funcționari și 4 agenți contractuali și au următoarea repartizare între DG CNECT și DG DIGIT:

–DG CNECT: 3 ENI în posturi din schema de personal și 3 ENI pentru personal extern

–DG DIGIT: 3 ENI în posturi din schema de personal și 1 ENI pentru personal extern

Acestea sunt solicitate pe lângă nivelurile actuale de personal pentru a asigura punerea în aplicare deplină și efectivă a inițiativei. Noile sarcini introduse de propunere nu pot fi absorbite de resursele umane existente ale direcțiilor generale respective. Resursele umane suplimentare necesare pentru prezenta propunere nu pot fi acoperite prin redistribuiri în cadrul direcției generale/serviciului sau prin redistribuiri din rezerva limitată de redistribuire a Comisiei.

Descrierea noilor sarcini care urmează să fie îndeplinite de DG CNECT și DG DIGIT:

Funcționari și agenți temporari

Funcționarii și agenții temporari vor avea următoarele sarcini:

1.stabilirea și gestionarea programelor de lucru din cadrul pilonului 1 al inițiativei, inclusiv elaborarea de planuri detaliate ale proiectelor, bugete, alocarea resurselor, indicatori-cheie de performanță și mecanisme de monitorizare;

2.elaborarea de documente de orientare, acte delegate, evaluări ale dependenței, secretariatul de comitologie și supravegherea punerii în aplicare a inițiativei, inclusiv:

a.elaborarea de orientări, recomandări, modele și instrumente cuprinzătoare pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de punere în aplicare a pilonului 2 și a pilonului 3 ale inițiativei;

b.elaborarea de acte de punere în aplicare, acolo unde este necesar, de exemplu privind cerințele aplicabile membrilor Federației EuroCloud și procedura de evaluare a aplicării acestora;

c.elaborarea de rapoarte de monitorizare a pieței pentru a identifica serviciile de cloud computing în cazul cărora Uniunea are un nivel ridicat de dependență de o singură entitate juridică sau de un număr limitat de entități juridice din țări terțe pentru astfel de servicii;

d.furnizarea de servicii de secretariat, inclusiv elaborarea de documente și rapoarte, coordonarea cu părțile interesate;

e.monitorizarea progreselor înregistrate de inițiativă în raport cu indicatorii-cheie de performanță și cu obiectivele intermediare stabilite, identificarea posibilelor probleme și riscuri și furnizarea de asistență tehnică și sprijin statelor membre, după caz;

f.instituirea unui sistem de gestionare a cunoștințelor pentru a capta și a face schimb de bune practici, de lecții învățate și de cunoștințe de specialitate în cadrul inițiativei;

3.elaborarea caietului de sarcini pentru ca un furnizor extern să construiască, să dezvolte și să întrețină registrul de servicii suverane, precum și evaluarea și stabilirea procedurilor de guvernanță ulterioare, precum și, după configurare, auditarea/evaluarea periodică a unui eșantion de servicii certificate care fac parte din registru, inclusiv elaborarea de protocoale de audit și metodologii de evaluare și/sau proceduri de control al calității pentru a asigura fiabilitatea informațiilor furnizate;

4.achiziționarea platformei Federației EuroCloud și sprijinirea înființării federației; gestionarea mecanismelor de guvernanță ale federației, de exemplu certificarea cerințelor pentru aderarea la federație, evaluarea cererilor din partea statelor membre și a altor organisme din sectorul public de a adera la federație, elaborarea și punerea în aplicare a unor norme și politici comune pentru participarea la federație;

5.instituirea unor sisteme care nu sunt instituite în prezent, ca parte a cadrului de achiziții publice comune, inclusiv gestionarea complexității achizițiilor publice în domeniul IA, relațiile cu statele membre și cu autoritățile contractante și asigurarea eficacității și eficienței cadrului. Aceasta va include sarcini precum instituirea și gestionarea proceselor de achiziții publice pentru sistemele de cloud, software și IA, coordonarea cu organizațiile participante și cu furnizorii de servicii, gestionarea contractelor și a acordurilor cu furnizorii de servicii, asigurarea conformității cu reglementările și politicile UE;

6.dezvoltarea și menținerea relațiilor cu părțile interesate, inclusiv cu statele membre, cu reprezentanții industriei și cu alte părți relevante, pentru a se asigura că inițiativa este bine coordonată, eficace și receptivă la nevoile părților sale interesate, inclusiv prin organizarea de reuniuni, ateliere și conferințe periodice pentru a facilita comunicarea și colaborarea. Aceasta ar include, de asemenea, o cooperare strânsă cu autoritățile competente în ceea ce privește măsurile de investigare și de asigurare a respectării legislației pentru a asigura conformitatea cu titlul IV din regulament.

Personal extern

Personalul extern va avea următoarele sarcini:

1.gestionarea periodică a proiectelor atribuite în cadrul programelor de lucru de la nivelul pilonului 1, inclusiv monitorizarea progreselor înregistrate de acestea, coordonarea cu beneficiarii și verificarea rezultatelor și a obiectivelor intermediare ale proiectelor pentru a se asigura că acestea sunt realizate la timp, în limitele bugetului și cu respectarea standardelor de calitate necesare. Inițiativa va fi pusă în aplicare în următorul CFM și se va baza pe rezultatele proiectelor existente deja aprobate în cadrul programelor Orizont Europa și Europa digitală, de exemplu Simpl și întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente”, inclusiv în coordonare cu alte unități;

2.instituirea și exploatarea mecanismelor de sprijin pentru a oferi orientări statelor membre cu privire la implementarea zonelor de accelerare a centrelor de date, în special în primii doi ani ai inițiativei. Acest lucru va implica furnizarea de sprijin ad-hoc statelor membre pe măsură ce acestea elaborează și pun în aplicare strategiile și planurile lor naționale. După perioada inițială, această sarcină se va transforma într-un rol de coordonare exercitat ad-hoc într-o măsură mai mare, axat pe furnizarea de sprijin specific statelor membre, după caz, și pe asigurarea faptului că inițiativa rămâne aliniată la nevoile și prioritățile părților sale interesate;

3.elaborarea și gestionarea unui studiu în fiecare an pentru a monitoriza capacitatea de calcul în întreaga Europă, inclusiv stabilirea domeniului de aplicare și a metodologiei studiului, verificarea datelor colectate, revizuirea rezultatelor;

4.gestionarea activitățile de achiziții publice comune, în special în ceea ce privește aprovizionarea strategică și modelarea pieței, și anume biroul de gestionare a furnizorilor și elaborarea specificațiilor și a cerințelor tehnice pentru serviciile de cloud computing, IA și software;

5.gestionarea registrului serviciilor suverane în fiecare an, inclusiv prin supravegherea activităților contractantului legate de operațiunile aferente registrului, inclusiv gestionarea proiectelor tehnice, și anume asigurarea faptului că respectivul contractant livrează registrul în conformitate cu specificațiile tehnice, termenele și bugetul convenite, monitorizând în același timp procesele contractantului pentru a se asigura că registrul îndeplinește standardele necesare;

6.gestionarea relației cu contractantul extern, care acoperă activitățile administrative, tehnice și operaționale ale platformei Federației EuroCloud în fiecare an, precum și aspectele tehnice ale platformei Federației EuroCloud, inclusiv supravegherea arhitecturii tehnice și a infrastructurii.

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

Obligatoriu: în tabelul de mai jos ar trebui inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală generate de propunere/inițiativă.

În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 7 ar trebui prezentate la linia desemnată.

Creditele de la rubricile 1-6 ar trebui reflectate drept „Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate acestora (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile prezentate în acest tabel ar trebui să fie coerente cu detaliile prezentate la secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.

TOTAL credite pentru componenta digitală și IT	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
RUBRICA 4
Cheltuieli IT (corporative)	0	0	0	0	0	0	0	0
Subtotal de la RUBRICA 4	0	0	0	0	0	0	0	0
În afara RUBRICII 4
Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale	0	0	0	0	0	0	0	0
Subtotal în afara RUBRICII 4	0	0	0	0	0	0	0	0

TOTAL	0	0	0	0	0	0	0	0

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

– poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

Fără a aduce atingere negocierilor privind următorul CFM, creditele alocate activităților legate de Regulamentul privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA începând cu 2028 vor fi acoperite prin redistribuiri din FEC în cadrul CFM 20282034 și parțial din taxe.

– necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

– necesită revizuirea CFM

3.2.7.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

– nu prevede cofinanțare din partea terților

– prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034	Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– asupra resurselor proprii

– asupra altor venituri

– vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 46
		Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034
Taxa pentru servicii aferentă achizițiilor publice comune în domeniul tehnologiei de tip cloud (DG DIGIT)		0,000	3,027	4,317	6,037	6,342	6,663	7,001
Taxa aferentă federației pentru serviciile de cloud (DG CNECT)		0,000	2,940	4,410	5,880	2,570	2,570	2,570

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Taxa pentru servicii aferentă achizițiilor publice comune în domeniul tehnologiei de tip cloud:

Veniturile alocate vor fi utilizate pentru a acoperi cheltuielile bugetare legate de sistemul de intermediere instituit pentru sistemul de achiziții comune. Veniturile vor fi alocate pentru a sprijini costurile operaționale ale sistemului, inclusiv costurile cu personalul extern, instrumentele și sistemele.

Defalcarea veniturilor alocate va fi, în medie, următoarea: aproximativ 50 % se va aloca pentru a acoperi costurile operaționale și administrative, de exemplu studii și cercetări care să stea la baza deciziilor de achiziții publice, instrumente și sisteme de gestionare comunitară pentru a sprijini comunicarea și colaborarea între organizațiile participante, facilitatorii tehnici și integrarea platformelor; aproximativ 30 % se va aloca pentru a acoperi costurile de dezvoltare și întreținere a instrumentelor și sistemelor necesare, cum ar fi platformele și piețele de achiziții publice, sistemele de gestionare a ciclului de viață al contractelor, instrumentele de gestionare a portofoliului și a cererii; aproximativ 20 % se va aloca pentru a acoperi costurile cu personalul extern specializat suplimentar, de exemplu pentru achizițiile de software, activitățile de protecție a datelor, serviciile administrative (back-office), operațiunile financiare și operațiunile contractuale pentru gestionarea aspectelor contractuale, a portofoliului și a cererii.

Scopul acestei alocări este de a se asigura că veniturile alocate sunt utilizate pentru a acoperi numai costurile operaționale ale sistemului și cheltuielile bugetare legate de sistemul de intermediere. Aceste costuri se vor aloca pe baza nevoilor efective în materie de cerere, asigurându-se faptul că resursele sunt utilizate în mod eficient pentru a sprijini sistemul de achiziții publice comune.

Taxa aferentă federației pentru serviciile de cloud:

Veniturile alocate vor fi utilizate pentru a acoperi cheltuielile bugetare legate de serviciile și platforma instituite pentru Federația EuroCloud. Veniturile vor fi alocate pentru a sprijini costurile operaționale ale sistemului, inclusiv costurile cu personalul extern, instrumentele și sistemele.

Cheltuielile necesare pentru finanțarea federației constau în costuri operaționale și de dezvoltare. O parte semnificativă se referă la dezvoltarea și întreținerea platformei. Se preconizează că, în primii ani, costurile de dezvoltare vor fi cele mai ridicate, ceea ce reflectă faza inițială de desfășurare. Începând cu al patrulea an, costurile ar urma să acopere operațiunile în curs, asistența tehnică și actualizările periodice. Contractul de întreținere ar include asigurarea calității și evaluarea performanței efectuate de un contractant extern, estimate la aproximativ 10 % din valoarea totală a achiziției, pe baza unor contracte de achiziții similare. Costurile operaționale includ costurile cu experții tehnici externi (10 profiluri), pe lângă ENI interne care ar fi responsabile pentru coordonarea și gestionarea proiectelor (a se vedea mai sus descrierea noilor sarcini care urmează să fie îndeplinite de DG CNECT). Implicarea acestora ar urma să crească progresiv, cu aproximativ 40 % din capacitate în primul an, 80 % în al doilea an, atingând capacitatea maximă începând cu al treilea an, în conformitate cu nevoile operaționale tot mai mari ale federației. Cheltuielile suplimentare includ costurile infrastructurii informatice, cum ar fi serviciile de găzduire și instrumentele legate de securitate, care sunt necesare pentru a asigura fiabilitatea, scalabilitatea și protecția platformei.

Scopul acestei alocări este de a se asigura că veniturile alocate sunt utilizate pentru a acoperi costurile operaționale ale sistemului și cheltuielile bugetare legate de serviciile furnizate. Aceste costuri se vor aloca pe baza nevoilor efective în materie de cerere, asigurându-se faptul că resursele sunt utilizate în mod eficient pentru a sprijini Federația EuroCloud. Costurile inițiale de înființare pot fi suportate din bugetul general al Uniunii și rambursate de autoritățile participante pe o perioadă determinată prin intermediul taxelor.

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

Taxa pentru servicii aferentă achizițiilor publice comune în domeniul tehnologiei de tip cloud:

Taxa este menită să acopere costurile operaționale pentru activitățile de achiziții publice (achiziții interinstituționale, achiziții publice comune și activități de achiziție centralizate) și eventualele activități auxiliare de achiziții publice.

Plătitorii taxei ar urma să fie autoritățile contractante participante. Taxa ar urma să crească prețul pentru autoritățile contractante. Totuși, aceasta va fi stabilită astfel încât să acopere numai costurile necesare pentru administrarea activităților de achiziții publice, întrucât obiectivul acestor achiziții publice comune ar fi de a putea negocia condiții mai bune, prețuri mai mici pentru toate autoritățile contractante și facilitarea adoptării la scară largă a tehnologiilor care evoluează în mod constant.

Taxele sunt calculate proporțional pentru fiecare tranzacție sau prin intermediul unei taxe forfetare pentru fiecare contract atribuit ulterior, astfel cum se specifică în documentul achiziției în cauză. Taxele vor fi calculate pe baza unei previziuni anuale a consumului beneficiarilor și vor fi percepute anual înainte de executarea contractelor. Taxele percepute de la autoritățile contractante participante nu depășesc costurile verificabile suportate de Comisie. Ele se recalculează în fiecare an, proporțional cu volumul de muncă prevăzut și cu costurile suportate. Data de începere a colectării taxei ar urma să fie 2029, pentru a permite un proces inițial de configurare. Taxa se va colecta prin intermediul serviciilor online existente pentru facturarea și colectarea plăților de la autoritățile contractante participante.

Veniturile anuale preconizate depind atât de numărul de autorități participante (și anume beneficiarii), cât și de achizițiile medii preconizate ale acestora. Veniturile din taxe vor trebui să ajungă la aproximativ 6 milioane EUR pe an pentru a acoperi costurile medii anuale preconizate. Pe baza estimărilor privind participarea, ar trebui să se poată ajunge la această valoare cu o rată medie anuală a taxei de 2 % aplicată cheltuielilor pentru fiecare autoritate. În cazul în care cheltuielile totale depășesc acest nivel, de exemplu ca urmare a participării mai multor autorități sau a creșterii cheltuielilor medii pe autoritate sau din ambele motive, nivelul taxei ar scădea proporțional. Veniturile din taxă vor fi utilizate pentru a finanța toate costurile operaționale ale mecanismului de achiziții publice, astfel cum s-a explicat mai sus.

Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la valoarea totală a costurilor suportate pentru activitățile de achiziții publice și la valoarea totală a taxelor percepute.

Taxa aferentă federației pentru serviciile de cloud:

Taxa este menită să acopere costurile operaționale pentru înființarea și gestionarea Federației EuroCloud, inclusiv evaluarea cererilor de aderare și facilitarea schimbului de servicii de centre de date și de servicii de cloud computing prin dezvoltarea platformei Federației EuroCloud.

Plătitorii redevenței ar fi membri ai federației. Taxa ar crește ușor costurile totale pentru participanți. Cu toate acestea, ea este calibrată strict pentru a acoperi costurile administrative și operaționale esențiale ale funcționării federației. Se preconizează că acest lucru va genera creșteri ale eficienței și economii de costuri. Permițându-le membrilor să facă schimb de capacitate și să utilizeze resurse neutilizate în alt mod, participanții pot avea acces la servicii la rate mai favorabile decât cele disponibile pe piața deschisă. Acest model de punere în comun a resurselor poate reduce nevoia de achiziții publice externe și poate îmbunătăți utilizarea globală a resurselor, în special pe termen scurt și mediu. Deși taxa introduce un cost marginal, aceasta este contrabalansată de beneficiile economice obținute în urma colaborării, a utilizării îmbunătățite a capacității și a stabilirii unor prețuri mai competitive în cadrul federației.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care prevede norme detaliate referitoare la stabilirea taxelor care urmează să fie percepute de Comisie, precizând costurile estimate care pot fi atribuite activităților pentru care se percep taxe, valorile individuale ale taxelor percepute, precum și modalitățile și condițiile în care ar trebui plătite taxele.

Cotizația de membru ar urma să fie structurată ca un mecanism de recuperare a costurilor, proporțional cu numărul de entități participante la federație. Obiectivul este de a acoperi costurile, reducând în același timp treptat sarcina financiară pentru fiecare membru pe măsură ce participarea crește.

Se presupune că participarea va crește în timp, aproximativ 20 % dintre entitățile posibile alăturându-se în primul an, 40 %, în al doilea an, 60 %, în al treilea an și aproximativ 80 %, în al patrulea an, participarea deplină obținându-se în al cincilea an. Primul an ar urma să fie dedicat înființării federației, astfel că nu se va aplica nicio cotizație de membru cu drepturi depline. Pe baza estimărilor efectuate, începând cu al doilea an, cotizația de membru ar putea fi stabilită la aproximativ 75 000 EUR pe membru, reflectând numărul relativ scăzut de participanți. Pe măsură ce tot mai multe entități se alătură, iar baza de costuri este împărțită în cadrul unui grup mai mare, taxa ar putea scădea treptat și ar putea ajunge la aproximativ 30 000 EUR pe membru odată ce se atinge capacitatea maximă. Se preconizează că sistemul va atinge un prag de rentabilitate în jurul celui de al patrulea an. În această etapă, structura taxelor ar urma să se stabilizeze la un nivel suficient pentru a susține operațiunile fără a genera un excedent considerabil, în conformitate cu principiul recuperării costurilor.

Data de începere a colectării taxei ar urma să fie 2029, pentru a permite un proces inițial de configurare. Taxa se va colecta prin intermediul serviciilor online pentru facturarea și colectarea plăților de la autoritățile participante.

Venitul anual estimat ar depinde de numărul de membri participanți și de cotizația de membru aplicabilă. Pe baza unei cotizații medii de membru de aproximativ 75 000 EUR pe membru, veniturile anuale ar ajunge la aproximativ 4,4 milioane EUR pe an pentru a acoperi costurile medii anuale de funcționare preconizate ale federației, inclusiv costurile fixe inițiale. Pe măsură ce participarea crește, costurile de administrare a federației ar urma să fie distribuite unui număr mai mare de membri. În consecință, taxa pe membru ar urma să scadă proporțional, veniturile anuale stabilizându-se la un nivel mai scăzut, de exemplu la aproximativ 2,6 milioane EUR pe an.

Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la valoarea totală a costurilor suportate pentru activitățile aferente federației și la valoarea totală a taxelor percepute. Perioada de raportare nu a fost încă stabilită.

Utilizarea veniturilor alocate pentru achizițiile publice comune și Federația EuroCloud oferă o oportunitate de politică bugetară pentru a asigura un flux de finanțare specific și stabil pentru aceste inițiative. Prin alocarea veniturilor din taxă în scopuri specifice, Comisia poate garanta că fondurile sunt utilizate în mod eficient și eficace pentru a sprijini dezvoltarea unui ecosistem european al tehnologiei de tip cloud. Această abordare este justificată de necesitatea de a oferi un cadru financiar clar și previzibil pentru ambele inițiative din cadrul CADA, ceea ce va permite planificarea și punerea lor în aplicare într-un mod strategic și pe termen lung.

În ceea ce privește respectarea principiilor bugetare ale universalității și unității, utilizarea veniturilor alocate este justificată de faptul că aceste inițiative sunt concepute pentru a sprijini obiective de politică specifice și clar definite, și anume dezvoltarea unui ecosistem european al tehnologiei de tip cloud pentru partajarea capacității neutilizate între statele membre și achizițiile publice comune de servicii de cloud computing pentru eficiență și economii de scară. Veniturile din taxe vor fi utilizate pentru finanțarea unor cheltuieli specifice care sunt direct legate de realizarea acestor obiective, astfel cum se specifică mai sus în secțiunile respective care acoperă ambele activități. Prin utilizarea veniturilor alocate, Comisia se poate asigura că fondurile sunt utilizate în mod direcționat și eficient, fără a afecta echilibrul general al bugetului Uniunii. În plus, utilizarea veniturilor alocate este în concordanță cu principiul unității, deoarece îi va permite Comisiei să pună în aplicare aceste inițiative într-un mod coerent și coordonat, evitând suprapunerea eforturilor și asigurându-se că fondurile sunt utilizate pentru a sprijini un obiectiv european comun. Comisia se va asigura, de asemenea, că utilizarea veniturilor alocate este transparentă și responsabilă, raportând și evaluând periodic progresele și impactul inițiativei.

În plus, Comisia va ține seama de necesitatea de a evita orice potențiale denaturări sau inegalități în tratamentul diferiților furnizori de servicii de cloud computing și se va asigura că utilizarea veniturilor alocate este echitabilă, proporțională și nediscriminatorie. De asemenea, Comisia se va consulta cu părțile interesate relevante pentru a se asigura că inițiativa este concepută și pusă în aplicare într-un mod care răspunde nevoilor și preocupărilor acestora.

Este important de remarcat faptul că numai costurile operaționale ale celor două inițiative, astfel cum s-a subliniat mai sus, se vor baza pe veniturile alocate generate de taxe. Pe de altă parte, costurile administrative nu vor fi acoperite de veniturile alocate.

În cazul în care taxele nu se materializează în cuantumul și calendarul presupus, Comisia a adoptat o abordare prudentă pentru a atenua riscurile. În cazul achizițiilor publice comune, dacă taxele nu se materializează, aceasta ar însemna că nu ar fi instituit niciun sistem, iar inițiativa nu ar implica costuri semnificative. Pe de altă parte, Federația EuroCloud se bazează pe studii preexistente și pe dovezile actuale privind interesul statelor membre pentru această inițiativă. În plus, costurile majore asociate inițiativei sunt deja acoperite în actualul cadru financiar multianual din bugetul deja alocat Comisiei, ceea ce, în ansamblu, reduce acest risc financiar. În general, această abordare îi va permite Comisiei să își adapteze planurile, fără a suporta riscuri financiare semnificative, și să fie mai flexibilă pentru a-și adapta alocarea resurselor în funcție de necesități, pentru a asigura succesul acestor inițiative.

4.Dimensiunile digitale

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

Descriere la nivel înalt a cerințelor privind relevanța digitală și a categoriilor conexe (date, digitalizarea și automatizarea proceselor, soluții digitale și/sau servicii publice digitale)

Trimiterea la cerință	Descrierea cerinței	Actori afectați sau vizați de cerință	Procese la nivel înalt	Categorii
TITLUL II ACTIVITĂȚI DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PENTRU ECOSISTEMUL TEHNOLOGIEI DE TIP CLOUD ȘI AL IA Articolul 7 Strategiile naționale privind tehnologia de tip cloud și IA	Statele membre îi notifică strategiile lor naționale Comisiei.	Comisia Europeană Autoritățile naționale competente	Notificare	Date
TITLUL III CAPACITĂȚI ÎN MATERIE DE CENTRE DE DATE Articolul 14 Desemnarea proiectelor strategice de centre de date	Cererile de desemnare a proiectelor strategice de centre de date furnizează toate informațiile necesare și relevante pentru a demonstra că proiectul îndeplinește criteriile relevante.	Operatorii de proiecte Comisia Europeană	Monitorizarea informațiilor aferente cererilor	Date
TITLUL III CAPACITĂȚI ÎN MATERIE DE CENTRE DE DATE Articolul 15 Monitorizarea deficitului de capacitate	Comisia monitorizează capacitatea de calcul disponibilă în Uniune, inclusiv capacitatea de edge computing, volumul cererii de capacitate în materie de centre de date și amploarea deficitului de capacitate.	Comisia Europeană Autoritățile naționale competente	Colectarea datelor	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Un furnizor de servicii de cloud computing care urmărește să fie recunoscut ca oferind un nivel de asigurare al Uniunii depune o cerere de recunoaștere la autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire.	Furnizorii de servicii de cloud computing Autoritățile naționale competente	Mecanismul de supraveghere	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 19 Autoevaluarea conformității	Furnizorul de servicii de cloud computing poate emite o autoevaluare a conformității pentru a demonstra conformitatea cu nivelul de asigurare 1 al Uniunii. Aceasta trebuie pusă la dispoziția publicului.	Furnizorii de servicii de cloud computing Autoritățile naționale competente Comisia Europeană	Mecanismul de supraveghere	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 20 Auditul independent	Stabilește posibilitatea unor audituri independente pentru nivelurile de asigurare 2, 3 și 4 ale Uniunii. Dispoziții referitoare la aspecte legate de date în contextul unor astfel de audituri.	Furnizorii de servicii de cloud computing Organizațiile de audit Comisia Europeană	Mecanismul de supraveghere	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 21 Conținutul și calitatea probelor de audit	Auditurile trebuie să se bazeze pe anexele II (Criterii pentru nivelurile de asigurare ale Uniunii) și III (Probe de audit pentru procedura de audit). Acestea trebuie să fie suficient de complete și de fiabile.	Furnizorii de servicii de cloud computing Organizațiile de audit Comisia Europeană	Calitatea datelor	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 22 Registrul central al serviciilor de cloud computing	Comisia instituie și menține un registru specific al serviciilor de cloud computing care au fost recunoscute în raport cu un nivel de asigurare al Uniunii. Autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire care efectuează verificarea înregistrează serviciile auditate în registrul central. Orice revocare a unei recunoașteri se publică și rămâne publicată în registrul central timp de 5 ani. Registrul central este pus la dispoziția publicului de Comisie și este actualizat periodic de Comisie și de autoritățile naționale competente ale statului membru de stabilire pe un site web dedicat și ușor accesibil.	Comisia Europeană Autoritățile naționale competente	Registrul central	Soluție digitală Date Serviciul public digital
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 23 Obligații de transparență	Atunci când ia cunoștință de informații sau de o modificare semnificativă a circumstanțelor privind serviciile de cloud computing care ar putea afecta raportul/opinia de audit, furnizorul de servicii notifică în acest sens, fără întârzieri nejustificate, organizația de audit și autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire. În cazul în care rezultatele raportului de audit și ale opiniei de audit trebuie modificate sau anulate, organizația de audit notifică în acest sens, fără întârzieri nejustificate, autoritatea națională competentă și Comisia. În cazul în care rezultatele recunoașterii trebuie modificate sau anulate, autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire notifică în acest sens, fără întârzieri nejustificate, autoritățile naționale competente din celelalte state membre și Comisia.	Furnizorii de servicii de cloud computing Organizațiile de audit Autoritățile naționale competente Comisia Europeană	Notificare	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 24 Sancțiuni și despăgubiri	Statele membre îi notifică Comisiei, cât mai curând posibil, normele privind sancțiunile și despăgubirile și orice modificare ulterioară a acestora.	Autoritățile naționale competente Comisia Europeană	Notificare	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 25 Autoritățile naționale competente	Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități naționale competente. Statele membre notifică lista autorităților Comisiei. Comisia ține un registru public al acestor autorități.	Comisia Europeană Autoritățile naționale competente	Desemnarea autorităților competente	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 27 Asistența reciprocă	Fluxurile de date în contextul cooperării dintre autoritățile naționale competente.	Autoritățile naționale competente Comisia Europeană	Schimbul de date	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 89 Cooperarea transfrontalieră	Fluxurile de date în contextul cooperării transfrontaliere.	Autoritățile naționale competente Comisia Europeană	Schimbul de date	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 29 Evaluările riscurilor	Statele membre trebuie să efectueze o evaluare sau evaluări ale riscurilor, ținând seama în cea mai mare măsură de orientările emise de Comisie. Statele membre îi comunică Comisiei rezultatele evaluării riscurilor. În scopul elaborării de orientări, Comisia are dreptul de a solicita informații de la furnizorii de servicii de cloud computing.	Statele membre Comisia Europeană Furnizorii de servicii de cloud computing	Evaluarea riscurilor	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 33 Monitorizarea achizițiilor publice de soluții inovatoare în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA	Statele membre îi comunică anual Comisiei anumite informații referitoare la monitorizarea achizițiilor publice de servicii de cloud computing și de sisteme de IA inovatoare.	Statele membre Comisia Europeană	Raportare	Date
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 34 Înființarea Federației europene pentru serviciile de cloud din sectorul public	Comisia instituie o platformă pentru Federația EuroCloud.	Comisia Europeană Entitățile Uniunii Organisme din sectorul public	Cerințe pentru o soluție digitală	Serviciul public digital Soluție digitală
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 37 Activitățile de achiziții publice ale Comisiei	Comisia poate institui și gestiona o platformă de achiziții publice comune, inclusiv servicii care pot fi utilizate pentru a facilita desfășurarea activităților de achiziții publice în temeiul prezentului capitol.	Comisia Europeană	Cerințe pentru o soluție digitală	Soluție digitală
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 42 Partajarea și reutilizarea software-ului	Atunci când pune la dispoziție în vederea reutilizării în temeiul unei licențe cu sursă deschisă software-ul asupra căruia deține drepturi de proprietate intelectuală, o entitate a Uniunii sau un organism din sectorul public pune la dispoziție software-ul în vederea reutilizării într-un catalog sau registru conectat la catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă.	Entitățile Uniunii Organisme din sectorul public Comisia Europeană	Catalog	Soluție digitală
TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 43 Catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă	Comisia furnizează și menține un catalog al UE al soluțiilor cu sursă deschisă sub forma unui catalog centralizat pentru accesarea software-ului pus la dispoziție în vederea reutilizării de către entitățile Uniunii și organismele din sectorul public. Catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă este găzduit pe portalul Europa interoperabilă. Comisia decide cu privire la cererea oricărei entități a Uniunii sau a oricărui organism din sectorul public care deține sau menține un catalog sau un registru de a se conecta la catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă și de a face accesibil un astfel de catalog sau registru prin intermediul acestuia.	Comisia Europeană	Catalog	Soluție digitală

4.2.Date

Descrierea la nivel înalt a datelor care intră în domeniul de aplicare

Tipul de date	Trimitere la cerință (cerințe)	Standard și/sau specificație (dacă este cazul)
Strategiile naționale ale statelor membre	TITLUL II ACTIVITĂȚI DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PENTRU ECOSISTEMUL TEHNOLOGIEI DE TIP CLOUD ȘI AL IA Articolul 7 Strategiile naționale privind tehnologia de tip cloud și IA	Cerințe minime privind conținutul strategiilor naționale.
Date referitoare la cererile de recunoaștere ca proiect strategic	TITLUL III CAPACITĂȚI ÎN MATERIE DE CENTRE DE DATE Articolul 14 Desemnarea proiectelor strategice de centre de date	Se furnizează toate informațiile necesare și relevante pentru a demonstra că proiectul îndeplinește criteriile relevante.
Statistici și date necesare pentru monitorizarea deficitului de capacitate	TITLUL III CAPACITĂȚI ÎN MATERIE DE CENTRE DE DATE Articolul 15 Monitorizarea deficitului de capacitate	N/A
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii care urmăresc să fie recunoscuți ca oferind un nivel de asigurare al Uniunii	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	N/A
Declarația de conformitate UE	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 19 Autoevaluarea conformității	N/A
Raportul de audit prezentat pentru recunoaștere și schimburile aferente	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 20 Auditul independent Articolul 21 Conținutul și calitatea probelor de audit	Calitatea datelor: suficient de complete și de fiabile; conținutul minim pentru audituri.
Date privind serviciile care beneficiază de recunoaștere	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 22 Registrul central al serviciilor de cloud computing	Registrul central conține informații privind serviciile de cloud computing care au fost recunoscute la un anumit nivel de asigurare al Uniunii.
Notificare privind luarea la cunoștință a unor informații sau a unei modificări semnificative a circumstanțelor referitoare la serviciile de cloud computing care ar putea afecta raportul/opinia de audit/recunoașterea și fluxurile de date aferente	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 23 Obligații de transparență	N/A
Notificarea normelor și a măsurilor privind sancțiunile	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 24 Sancțiuni și despăgubiri	N/A
Date privind autoritățile naționale competente desemnate	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 25 Autoritățile naționale competente	N/A
Date utilizate în contextul cooperării dintre autoritățile naționale competente	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 27 Asistența reciprocă	N/A
Date utilizate în contextul cooperării transfrontaliere	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 28 Cooperarea transfrontalieră	N/A
Evaluări ale riscurilor efectuate de statele membre	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 29 Evaluările riscurilor	N/A
Informații furnizate Comisiei de către furnizori pentru elaborarea de orientări	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 29 Evaluările riscurilor	N/A
Date referitoare la monitorizarea achizițiilor publice de servicii de cloud computing și de sisteme de IA inovatoare	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 33 Achiziții publice în domeniul inovării	N/A

Alinierea la Strategia europeană privind datele

Explicație privind modul în care cerința (cerințele) este (sunt) aliniată (aliniate) la Strategia europeană privind datele

Propunerea este în concordanță cu normele privind trecerea de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul introduse prin Regulamentul privind datele. Prin facilitarea schimbării furnizorilor și prin eliminarea principalelor surse de dependență de furnizori, Regulamentul privind datele urmărește să asigure faptul că furnizorii de servicii de cloud computing din UE concurează pe criterii de calitate, inovare și preț. Scopul său este de a le permite utilizatorilor de servicii de cloud computing să aleagă în mod liber furnizorul care răspunde cel mai bine nevoilor lor și să combine ofertele diferiților furnizori în cadrul unei abordări multicloud. Cu toate acestea, Regulamentul privind datele nu conține elemente care să modeleze o ofertă mai competitivă de servicii de cloud computing la nivelul UE sau să încurajeze intrarea pe piață a unui set mai divers de furnizori de servicii de cloud computing. Regulamentul privind datele deschide calea către o posibilă reducere a dependențelor de furnizorii din afara UE, dar nu construiește calea către un sector al cloud computing-ului la nivelul UE mai suveran și mai fiabil. Cu toate acestea, dispozițiile privind schimbarea furnizorilor de servicii de cloud computing și interoperabilitatea le permit utilizatorilor să adopte într-o măsură mai mare serviciile europene de cloud computing. Regulamentul privind datele este, prin urmare, un factor favorizant al propunerii.

Alinierea la principiul „doar o singură dată”

Explicarea modului în care a fost luat în considerare principiul „doar o singură dată” și a modului în care a fost explorată posibilitatea de reutilizare a datelor existente

Principiul „doar o singură dată” a fost luat în considerare în mod corespunzător și va fi pus în aplicare în mod sistematic ori de câte ori este relevant. Acest lucru este valabil în special pentru:

(a)statistici și date necesare pentru monitorizarea deficitului de capacitate;

(b)date privind serviciile care beneficiază de recunoaștere;

(c)informațiile furnizate Comisiei pentru analiza pieței.

Explicarea modului în care datele nou create sunt ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile și respectă standarde de înaltă calitate

Vor fi furnizate soluții digitale pentru a asigura ușurința găsirii, accesibilitatea, interoperabilitatea și reutilizarea datelor nou create. Cerințele minime privind conținutul vor promova standarde de înaltă calitate pentru date.

Fluxuri de date

Tipul de date	Trimitere la cerință (cerințe)	Actori care furnizează datele	Actori care primesc datele	Factorul declanșator pentru schimbul de date	Frecvența (dacă este cazul)
Strategiile naționale ale statelor membre	TITLUL II ACTIVITĂȚI DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE PENTRU ECOSISTEMUL TEHNOLOGIEI DE TIP CLOUD ȘI AL IA Articolul 7 Strategiile naționale privind tehnologia de tip cloud și IA	Statele membre	Comisia Europeană	În termen de trei luni de la adoptarea unei strategii naționale	Pe adoptare/revizuire
Date referitoare la cererile de recunoaștere ca proiect strategic	TITLUL III CAPACITĂȚI ÎN MATERIE DE CENTRE DE DATE Articolul 14 Desemnarea proiectelor strategice de centre de date	Solicitantul desemnării unui proiect strategic	Comisia Europeană	Depunerea cererii în contextul depunerii cererilor deschise de exprimare a interesului	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Furnizorul de servicii de cloud computing solicitant	Autoritatea națională competentă din țara de stabilire a acestora	Solicitarea de a furniza servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public: Rezultatul cererii (respingere, solicitare de dovezi suplimentare, recunoașterea serviciului furnizorului)	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Autoritatea națională competentă	Furnizorul de servicii de cloud computing solicitant	Concluzia la care s-a ajuns cu privire la recunoașterea inițială	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public: Distribuirea concluziei în vederea examinării	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Autoritatea națională competentă	Toate autoritățile naționale competente	Notificarea furnizorului de servicii de cloud computing cu privire la o recunoaștere	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public: Obiecții	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Toate autoritățile naționale competente	Autoritatea națională competentă	Autoritatea națională competentă are obiecții cu privire la o concluzie formulată de o autoritate națională competentă a statului membru de stabilire	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public: Cazuri înaintate Comisiei	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Autoritățile naționale competente	Comisia Europeană	Autoritățile naționale competente nu pot ajunge la un acord.	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public: Decizia Comisiei privind un caz înaintat	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Comisia Europeană	Autoritățile naționale competente	Comisia ia o decizie cu privire la un caz în care autoritățile naționale competente erau în dezacord.	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public: Solicitare de informații	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Autoritățile naționale competente	Comisia Europeană	Autoritățile naționale competente decid să își exercite dreptul la o solicitare de informații.	//
Date în contextul depunerii de cereri de către furnizorii de servicii de cloud computing care doresc să furnizeze servicii entităților Uniunii și organismelor din sectorul public: Răspunsul la o solicitare de informații	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 17 Recunoașterea furnizorilor de servicii de cloud computing	Comisia Europeană	Autoritățile naționale competente	Primirea unei solicitări de informații din partea autorităților naționale competente	//
Declarația de conformitate UE	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 19 Autoevaluarea conformității	Furnizorii de servicii de cloud computing	Publicul	Utilizarea autoevaluării	//
Raportul de audit prezentat pentru validare și schimburile aferente: informații necesare pentru audit	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 20 Auditul independent Articolul 21 Conținutul și calitatea probelor de audit	Furnizorii de servicii de cloud computing	Organizația de audit	Efectuarea auditului	//
Raportul de audit prezentat pentru validare și schimburile aferente: rapoarte de audit	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 20 Auditul independent Articolul 21 Conținutul și calitatea probelor de audit	Furnizorii de servicii de cloud computing	Organizația de audit și autoritățile naționale competente	Încheierea auditului	//
Date privind serviciile care beneficiază de recunoaștere: registrul central al serviciilor de cloud computing	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 22 Registrul central al serviciilor de cloud computing	Autoritatea națională competentă de verificare	Registrul central al serviciilor de cloud computing (Comisia Europeană)	Acordarea recunoașterii	//
Date privind serviciile care beneficiază de recunoaștere: Site-ul web accesibil publicului pus la dispoziție de Comisia Europeană	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 22 Registrul central al serviciilor de cloud computing	Comisia Europeană Autoritatea națională competentă a statului membru de stabilire	Publicul	Acordarea recunoașterii	//
Notificare privind luarea la cunoștință a unor informații sau a unei modificări semnificative a circumstanțelor referitoare la serviciile de cloud computing care ar putea afecta raportul/opinia de audit și fluxurile de date aferente: notificarea inițială	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 23 Obligații de transparență	Furnizorii de servicii de cloud computing	Organizația de audit Autoritatea națională competentă Comisia Europeană	Modificarea condițiilor semnificative în cazul furnizorului	//
Notificare privind luarea la cunoștință a unor informații sau a unei modificări semnificative a circumstanțelor referitoare la serviciile de cloud computing care ar putea afecta raportul/opinia de audit și fluxurile de date aferente: notificarea modificării rezultatului auditului	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 23 Obligații de transparență	Organizația de audit	Autoritățile naționale competente (de stabilire și ale altor state membre) Comisia Europeană	Modificarea rezultatului auditului	//
Notificarea normelor și a măsurilor privind sancțiunile	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 24 Sancțiuni și despăgubiri	Statele membre	Comisia Europeană	Statele membre stabilesc/modifică respectivul cadru pentru impunerea de sancțiuni.	//
Date privind autoritățile naționale competente desemnate: notificarea de către statele membre	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 25 Autoritățile naționale competente	Statele membre	Comisia Europeană	Desemnarea autorităților naționale competente (în termen de un an de la data intrării în vigoare)	//
Date privind autoritățile naționale competente desemnate: date din registrul public al autorităților	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 25 Autoritățile naționale competente	Comisia Europeană	Publicul	Desemnarea autorităților naționale competente și notificarea Comisiei	//
Date utilizate în contextul cooperării dintre autoritățile naționale competente: schimbul de informații	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 27 Asistența reciprocă	Autoritățile naționale competente	Autoritățile naționale competente	Este necesară cooperarea (schimbul de informații) dintre autoritățile naționale competente.	//
Date utilizate în contextul cooperării dintre autoritățile naționale competente: cereri de asistență (și răspunsuri la astfel de cereri)	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 27 Asistența reciprocă	Autoritățile naționale competente	Autoritățile naționale competente	Asistența este considerată necesară.	//
Date utilizate în contextul cooperării transfrontaliere: cerere de evaluare – suspiciune de neconformitate	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 28 Cooperarea transfrontalieră	Autoritățile naționale competente din țara de destinație a unui serviciu	Autoritățile naționale competente din țara de proveniență a unui serviciu	Suspiciuni de neconformitate care dau naștere unei cereri de asistență	//
Date utilizate în contextul cooperării transfrontaliere: informarea Comisiei cu privire la suspiciunile de neconformitate	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 28 Cooperarea transfrontalieră	Autoritățile naționale competente din țara de destinație a unui serviciu	Comisia Europeană	O autoritate competentă decide să îi solicite autorității competente a statului membru de stabilire informații pentru a evalua suspiciunile de neconformitate.	//
Date utilizate în contextul cooperării transfrontaliere: cerere de evaluare – suspiciune de neconformitate (Comisia)	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 28 Cooperarea transfrontalieră	Autoritățile naționale competente din țara de proveniență a unui serviciu	Comisia Europeană Autoritățile naționale competente	Suspiciune de neconformitate din partea altor autorități competente sau a Comisiei	//
Date utilizate în contextul cooperării transfrontaliere: rezultatul unei cereri de evaluare – suspiciune de neconformitate	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 28 Cooperarea transfrontalieră	Autoritățile competente de origine	Solicitanții Comisia Europeană	În termen de două luni de la depunerea cererii	//
Evaluări ale riscurilor efectuate de statele membre	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 29 Evaluările riscurilor	Statele membre	Comisia Europeană	Evaluarea riscurilor care are loc în termen de un an de la intrarea în vigoare	O dată la doi ani
Informații furnizate Comisiei pentru elaborarea de orientări	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 29 Evaluările riscurilor	Furnizorii de servicii de cloud computing	Comisia Europeană	//	//
Date referitoare la monitorizarea achizițiilor publice de servicii de cloud computing și de sisteme de IA inovatoare	TITLUL IV AUTONOMIE Articolul 33 Monitorizarea achizițiilor publice de soluții inovatoare în domeniul tehnologiei de tip cloud și al IA	Statele membre	Comisia Europeană	//	Anual

4.3.Soluții digitale

Registrul serviciilor de cloud computing recunoscute

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)	Explicarea modului în care se aliniază
Regulamentul privind IA	Nu se aplică
Cadrul UE privind securitatea cibernetică	Registrul va respecta cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică ale Comisiei.
eIDAS	Registrul va reutiliza, în măsura în care este relevant, cadrul eIDAS.
Portalul digital unic și IMI	Nu se aplică
Altele (de exemplu, Regulamentul privind Europa interoperabilă)	Necesitatea unei alte evaluări a interoperabilității în temeiul Regulamentului privind Europa interoperabilă [Regulamentul (UE) 2024/903] va fi evaluată de îndată ce vor fi disponibile detaliile operaționale pentru registrul serviciilor de cloud computing recunoscute.

Platforma EuroCloud

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)	Explicarea modului în care se aliniază
Regulamentul privind IA	Nu se aplică
Cadrul UE privind securitatea cibernetică	Platforma ar trebui să includă mecanisme pentru gestionarea securizată a accesului și a incidentelor, cum ar fi gestionarea comună a identității, instrumente de autentificare reciprocă și instrumente de raportare a incidentelor. Platforma va urma cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică ale Comisiei.
eIDAS	Acest aspect va fi specificat de Comisie într-o etapă ulterioară.
Portalul digital unic și IMI	Nu se aplică
Altele (de exemplu, Regulamentul privind Europa interoperabilă)	Necesitatea unei alte evaluări a interoperabilității în temeiul Regulamentului privind Europa interoperabilă [Regulamentul (UE) 2024/903] va fi evaluată de îndată ce vor fi disponibile detaliile operaționale pentru platforma EuroCloud.

Platforma de achiziții publice comune

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)	Explicarea modului în care se aliniază
Regulamentul privind IA	Nu se aplică
Cadrul UE privind securitatea cibernetică	Platforma va urma cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică ale Comisiei.
eIDAS	Acest aspect va fi specificat de Comisie într-o etapă ulterioară.
Portalul digital unic și IMI	Nu se aplică
Altele (de exemplu, Regulamentul privind Europa interoperabilă)	Nu se aplică

Catalogul sau registrul de software reutilizabil care este conectat la Catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)	Explicarea modului în care se aliniază
Regulamentul privind IA	Nu se aplică
Cadrul UE privind securitatea cibernetică	Platforma va urma cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică ale Comisiei.
eIDAS	Registrul va reutiliza, în măsura în care este relevant, cadrul eIDAS.
Portalul digital unic și IMI	Nu se aplică
Altele (de exemplu, Regulamentul privind Europa interoperabilă)	Nu se aplică

Catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)	Explicarea modului în care se aliniază
Regulamentul privind IA	Nu se aplică
Cadrul UE privind securitatea cibernetică	Platforma va urma cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică ale Comisiei.
eIDAS	Catalogul va reutiliza, în măsura în care este relevant, cadrul eIDAS.
Portalul digital unic și IMI	Nu se aplică
Altele (de exemplu, Regulamentul privind Europa interoperabilă)	Articolul 4 din Regulamentul privind Europa interoperabilă [Regulamentul (UE) 2024/903] impune partajarea și reutilizarea soluțiilor de interoperabilitate între entitățile Uniunii și organismele din sectorul public. Catalogul UE al soluțiilor cu sursă deschisă îndeplinește această cerință.

4.4.Evaluarea interoperabilității

Serviciul public digital sau categoria de servicii publice digitale

Descriere

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Soluție (soluții) pentru Europa interoperabilă

Altă (alte) soluție (soluții) de interoperabilitate

Registrul Uniunii pentru serviciile suverane recunoscute

Un registru specific al Uniunii pentru serviciile de cloud computing care au fost recunoscute. Se instituie și se menține de către Comisie. Autoritățile naționale competente înregistrează serviciile relevante în acest registru.

TITLUL IV
AUTONOMIE

Articolul 22 Registrul central al serviciilor de cloud computing

N/A

Federația EuroCloud

Articolul 34 instituie Federația europeană pentru serviciile de cloud din sectorul public (Federația EuroCloud). Federația EuroCloud ar trebui să reunească inițiative naționale în domeniul tehnologiei de tip cloud care să ofere capabilități în materie de cloud în sectorul public de înaltă încredere și sigure și să faciliteze partajarea unor astfel de capabilități între entitățile Uniunii și organismele din sectorul public. Acest lucru ar trebui realizat prin intermediul unei platforme accesibile tuturor membrilor federației – platforma EuroCloud.

TITLUL IV
AUTONOMIE

Articolul 34 Înființarea Federației europene pentru serviciile de cloud din sectorul public

N/A

Impactul cerinței (cerințelor) asupra interoperabilității transfrontaliere din perspectiva serviciului public digital

Registrul Uniunii pentru serviciile suverane recunoscute

Evaluare	Măsură (măsuri)	Obstacole potențiale rămase (dacă este cazul)
Alinierea la politicile digitale și sectoriale existente Vă rugăm să enumerați politicile digitale și sectoriale aplicabile identificate	Punerea în aplicare a registrului Uniunii de servicii suverane recunoscute va ține seama în cea mai mare măsură de politicile existente și de elementele constitutive care decurg din acestea.
Măsurile organizatorice în vederea unei furnizări transfrontaliere fără probleme a serviciilor publice digitale Vă rugăm să enumerați măsurile de guvernanță prevăzute	Comisia Europeană are sarcina de a crea și de a menține registrul. Autoritatea națională de verificare este responsabilă pentru încărcarea datelor relevante în registru.	Măsurile organizatorice vor trebui să fie detaliate de Comisie într-o etapă ulterioară.
Măsurile luate pentru a asigura o înțelegere comună a datelor Vă rugăm să enumerați măsurile respective	Măsurile semantice vor fi specificate de Comisie într-o etapă ulterioară.
Utilizarea specificațiilor și a standardelor tehnice deschise stabilite de comun acord Vă rugăm să enumerați măsurile respective	Măsurile tehnice vor fi specificate de Comisie într-o etapă ulterioară.

Federația EuroCloud

Evaluare	Măsură (măsuri)	Obstacole potențiale rămase (dacă este cazul)
Alinierea la politicile digitale și sectoriale existente Vă rugăm să enumerați politicile digitale și sectoriale aplicabile identificate	Punerea în aplicare a Federației EuroCloud va ține seama în cea mai mare măsură de politicile existente și de elementele constitutive care decurg din acestea. În mod concret: NIS2 pentru securitate cibernetică, Simpl, spațiile de date.	N/A
Măsurile organizatorice în vederea unei furnizări transfrontaliere fără probleme a serviciilor publice digitale Vă rugăm să enumerați măsurile de guvernanță prevăzute	Guvernanța detaliată a platformei EuroCloud va fi abordată prin intermediul legislației secundare.	N/A
Măsurile luate pentru a asigura o înțelegere comună a datelor Vă rugăm să enumerați măsurile respective	Măsurile semantice vor fi specificate de Comisie într-o etapă ulterioară.	N/A
Utilizarea specificațiilor și a standardelor tehnice deschise stabilite de comun acord Vă rugăm să enumerați măsurile respective	Măsurile tehnice vor fi specificate de Comisie într-o etapă ulterioară.	N/A

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

Descrierea măsurii

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Rolul Comisiei

Actorii care urmează să fie implicați

Calendarul preconizat

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să precizeze (i) măsurile tehnice, operaționale și organizatorice și (ii) procedura de participare la Federația EuroCloud, astfel cum se menționează la articolul 40 alineatul (2).

Articolul 40, articolul 41

Elaborarea unuia sau a mai multor acte de punere în aplicare

Comisia Europeană

Statele membre participante

DE STABILIT

(1) JO C , , p. .

(2) JO C , , p. .

(3) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Planul de acțiune privind continentul IA” [COM(2025) 165 final din 9.4.2025] .

(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, „Strategia privind aplicarea IA” [COM(2025) 723 final din 8.10.2025] .

(5) Regulamentul (UE) 2023/2854 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind datele) (JO L, 2023/2854, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2854/oj ).

(6) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, „Strategia privind o uniune europeană a datelor”, [COM(2025) 835 final din 19.11.2025 ].

(7) Astfel cum sunt definite la articolul 2 din titlul I din anexa la Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2003/361/oj ).

(8) Astfel cum sunt definite la punctul 2 din anexa la Recomandarea (UE) 2025/1099 a Comisiei din 21 mai 2025 privind definiția întreprinderilor mici cu capitalizare medie (JO L, 2025/1099, 28.5.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2025/1099/oj ).

(9) „The future of European competitiveness. Part A, A competitiveness strategy for Europe” (Viitorul competitivității europene. Partea A – O strategie privind competitivitatea pentru Europa) („raportul Draghi”), septembrie 2024, https://data.europa.eu/doi/10.2872/9356120 .

(10) Comunicarea comună a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, „Consolidarea securității economice a UE” [JOIN (2025) 977 final ].

(11) Concluzii privind competitivitatea europeană în deceniul digital, 5.12.2025, https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-16430-2025-INIT/ro/pdf .

(12) Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) (JO L 333, 27.12.2022, p. 80, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2022/2555/oj ).

(13) Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială) (JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj ).

(14) Trimiteri la Regulamentul privind cipurile 2.0 urmează să fie adăugate după adoptare. A se vedea propunerea Comisiei [a se adăuga trimiterea după publicare].

(15) Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/696/oj ).

(16) Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital (JO L 323, 19.12.2022, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2022/2481/oj ).

(17) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Uniunea competențelor”, [COM(2025) 90 final din 5.3.2025 ].

(18) Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului din 19 noiembrie 2021 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 219/2007, (UE) nr. 557/2014, (UE) nr. 558/2014, (UE) nr. 559/2014, (UE) nr. 560/2014, (UE) nr. 561/2014 și (UE) nr. 642/2014 (JO L 427, 30.11.2021, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/2085/oj ).

(19) Regulamentul (UE) 2021/1173 al Consiliului din 13 iulie 2021 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1488 (JO L 256, 19.7.2021, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1173/oj ).

(20) Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/694/oj ).

(21) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/695/oj ).

(22) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/523/oj ).

(23) Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital (JO L 323, 19.12.2022, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2022/2481/oj ).

(24) Regulamentul delegat (UE) 2024/1364 al Comisiei din 14 martie 2024 privind prima etapă a instituirii unui sistem comun al Uniunii de evaluare a centrelor de date, JO L, 2024/1364, 17.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2024/1364/oj ).

(25) Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare) (JO L 231, 20.9.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/1791/oj ).

(26) Regulamentul (UE) 2024/1309 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor gigabit de comunicații electronice, de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 și de abrogare a Directivei 2014/61/UE (Regulamentul privind infrastructura gigabit) (JO L, 2024/1309, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1309/oj ).

(27) A se adăuga trimiterea la Regulamentul privind accelerarea evaluărilor de mediu după adoptare. A se vedea propunerea Comisiei COM (2025) 984 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025PC0984 .

(28) A se adăuga trimiterea la Regulamentul de instituire a Fondului european pentru competitivitate după adoptare. A se vedea propunerea Comisiei, COM(2025) 555 final/2, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025PC0555R%2801%29 .

(29) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare) (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj ).

(30) Declarația comună privind construirea următoarei generații de cloud pentru întreprinderi și sectorul public din UE, 15.10.2020, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/towards-next-generation-cloud-europe .

(31) Declarația de la Berlin privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori, 8.12.2020, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/berlin-declaration-digital-society-and-value-based-digital-government .

(32) Concluziile Consiliului privind viitorul politicii digitale a UE, 21.5.2024, https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9957-2024-INIT/ro/pdf .

(33) Regulamentul (UE) 2024/2847 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2024 privind cerințele orizontale în materie de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013 și (UE) 2019/1020, precum și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind reziliența cibernetică) (JO L, 2024/2847, 20.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2847/oj ).

(34) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/24/oj ).

(35) Regulamentul (UE) 2024/903 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune (Regulamentul privind Europa interoperabilă) (JO L, 2024/903, 22.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/903/oj ).

(36) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2016/512/oj ).

(37) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj ).

(38) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj ).

(39) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(40) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(41) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(42) Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(43) Liniile bugetare pentru noul CFM nu se cunosc încă.

(44) Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(45) Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)”.

(46) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

DG DIGIT			Anul		Anul		Anul		Anul		Anul		Anul		Anul		TOTAL CFM 2028-2034		DUPĂ 2034		TOTAL GENERAL
			2028		2029		2030		2031		2032		2033		2034
Credite operaționale
Linia bugetară	Angajamente	(1a)		2,382														2,382				2,382
	Plăți	(2a)		1,191		1,191												2,382				2,382

TOTAL credite pentru DG DIGIT	Angajamente	=1a		2,382		0,000		0,000		0,000		0,000		0,000		0,000		2,382		0,000		2,382
	Plăți	=2a		1,191		1,191		0,000		0,000		0,000		0,000		0,000		2,382		0,000		2,382

Total (DIGIT + CNECT)			Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034	DUPĂ 2034	TOTAL GENERAL
			2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
TOTAL credite operaționale	Angajamente	4.	4,768	0,727	2,118	0,427	0,427	0,427	0,427	9,323	0,000	9,323
	Plăți	(5)	2,384	2,748	1,422	1,272	0,427	0,427	0,427	9,109	0,214	9,323
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2	Angajamente	=4+6	4,768	0,727	2,118	0,427	0,427	0,427	0,427	9,323	0,000	9,323
din cadrul financiar multianual	Plăți	=5+6	2,384	2,748	1,422	1,272	0,427	0,427	0,427	9,109	0,214	9,323