Bruxelles, 27.7.2026

COM(2026) 420 final

2026/0230(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației

{SWD(2026) 253 final}


2026/0230 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În urma transmiterii de către Croația, la 8 iulie 2021, a planului său național de redresare și reziliență („PRR”), Comisia a propus Consiliului ca planul să primească o evaluare pozitivă. La 28 iulie 2021, Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă printr-o decizie de punere în aplicare (denumită în continuare „Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021”) 2 . Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 a fost modificată prin Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului din 8 decembrie 2023 3 , 20 iunie 2025 4 și 13 noiembrie 2025 5 .

(2)La 9 iulie 2026, Croația a adresat Comisiei o cerere motivată de a prezenta o propunere de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, pe motiv că, în parte, planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat din cauza unor circumstanțe obiective. Drept urmare, Croația a prezentat un plan de redresare și reziliență modificat.

Modificări aduse în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241

(3)Modificările aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Croația ca urmare a unor circumstanțe obiective se referă la 34 de măsuri.

(4)Croația a explicat că o măsură nu mai este realizabilă din lipsă de cerere. Este vorba despre măsura C7.1 I2 Măsura extinsă: Program de cofinanțare pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi și dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi în transportul rutier. Din acest motiv, Croația a solicitat eliminarea măsurii menționate anterior. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință. 

(5)Croația a explicat că o măsură nu mai este parțial realizabilă din lipsă de cerere. Este vorba despre măsura C7.1 R1-I1 Utilizarea hidrogenului și noi tehnologii. Din acest motiv, Croația a solicitat modificarea măsurii menționate anterior. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință. 

(6)Croația a explicat că o măsură nu mai este realizabilă din cauza inflației ridicate și a creșterii costurilor măsurii. Este vorba despre măsura C1.4 R3-I1 Programul de modernizare pentru porturile deschise traficului public. Din acest motiv, Croația a solicitat modificarea măsurii menționate anterior. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință. 

(7)Croația a explicat că o măsură nu mai este parțial realizabilă din cauza blocajelor și a penuriei de mână de lucru cu care se confruntă sectorul construcțiilor. Este vorba despre măsura C3.1. R1-I4 Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea într-un singur schimb pe tot parcursul zilei. Din acest motiv, Croația a solicitat modificarea măsurii menționate anterior. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(8)Croația a explicat că două măsuri au fost modificate pentru a se ajusta nivelul de referință în scopul atingerii nivelului de ambiție inițial al măsurilor respective. Este vorba despre C2.5 R1 Creșterea eficienței sistemului de justiție pentru a spori încrederea cetățenilor, C4.3.R1 Transparența și adecvarea prestațiilor sociale în sistemul de protecție socială. Din acest motiv, Croația a solicitat modificarea măsurilor respective. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(9)Croația a explicat că 32 de măsuri au fost modificate pentru a pune în aplicare alternative mai bune, care să permită reducerea sarcinii administrative și să simplifice Decizia de punere în aplicare a Consiliului, atingând în același timp obiectivele măsurilor respective. Este vorba despre C1.1.1. R4-I2 Instrument financiar pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, C1.1.1. R4-I3 Instrument financiar pentru întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile mari, C1.1.1. R4-I4 Instrument financiar pentru entitățile din sectorul public, C1.1.1. R5-I1 Investiții în instrumente financiare de capital propriu și de cvasicapital propriu, C1.1.1 R6-I2 Instituirea unui sistem de verificare a informațiilor publicate de mass-media și de publicare a informațiilor, C1.1.2 R2-I2 Investiții în capacitatea de gestiune a întreprinderilor mici și mijlocii, C1.1.2 R3-I3 Granturi pentru digitalizare, C1.2. R1-I1 Revitalizarea, construirea și digitalizarea sistemului energetic și sprijinirea infrastructurii pentru decarbonizarea sectorului energetic, C1.4. R1-I5 Monitorizarea transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR), C1.4. R2-I3 Eliminarea „blocajelor” din infrastructura feroviară, C1.4. R2-I6 Utilizarea tehnologiilor verzi în transportul feroviar de călători, C1.4. R2-I7 Modernizarea sistemelor informatice, C1.4. R5-I3 Programul pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi, C1.5 R1-I1 Construirea de centre logistice și de distribuție pentru fructe și legume, C1.5 R1-I2 Consolidarea poziției și vizibilității producătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, C1.5 R3-I2 Agricultura inteligentă, C2.4 R5 Optimizarea gestionării bunurilor deținute de stat, C2.5 R1-I6 – Infrastructură informatică stabilă și rezilientă pentru sistemul de informații privind justiția, C2.6 R3 Îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile deținute în proporție majoritară de unități ale administrației locale și regionale, C3.1 R1-I2 Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea într-un singur schimb pe tot parcursul zilei, C5.1. R2-I1 Achiziționarea de echipamente pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea pacienților bolnavi de cancer, C5.1. R3-I1 Finanțare centrală pentru specializări, C5.1 R4-I5 Introducerea unui sistem de monitorizare a rezultatelor tratamentului pentru asistența medicală ambulatorie, cu accent pe pacienții cu afecțiuni cronice din farmaciile publice, C5.1 R1-I2 Unități mobile de asistență medicală ambulatorie, C5.1 R2-I2 – Achiziționarea și darea în folosință a echipamentelor pentru crearea Rețelei oncologice naționale și a Bazei naționale de date oncologice, C6.1.R2 Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea competențelor adecvate în contextul locurilor de muncă verzi necesare pentru reconstrucția post-cutremur, C7.1. R1-I1 Utilizarea hidrogenului și noi tehnologii, C7.1. I1 Măsura extinsă: Achiziționarea de vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public regulat urban și suburban, C7.1 R1-I4 Consolidarea utilizării surselor regenerabile de energie în transporturi și încălzire, C7.1. R1-I6 Consolidarea capacităților de transport și distribuție ale rețelei de energie electrică, C7.1 I3 Creșterea capacității terminalului GNL de pe insula Krk și consolidarea infrastructurii de gaze naturale, C7.1 I4 – Achiziționarea de vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public regulat urban și suburban. Din acest motiv, Croația a solicitat modificarea măsurilor respective. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință. 

(10)În urma eliminării unei măsuri și a scăderii nivelului de punere în aplicare în cazul a trei măsuri în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, Croația a solicitat utilizarea resurselor care au redevenit disponibile prin eliminarea măsurilor și scăderea nivelului de punere în aplicare a acestora pentru a adăuga o măsură nouă și pentru a crește nivelul de punere în aplicare în cazul a două măsuri. Este vorba despre C1.4 R3-I1 Programul de modernizare pentru porturile deschise traficului public, C2.3 R3-I18 – Contribuții voluntare la întreprinderea comună EuroHPC pentru gigafabrica de IA sau infrastructura de IA echivalentă, C3.1. R1-I4 Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea într-o singur schimb pe tot parcursul zilei, C4.1 R3-I1 Implementarea voucherelor pentru educația, formarea și perfecționarea adulților, C4.3 R3-I4 – Construirea și echiparea centrelor de îngrijire a persoanelor în vârstă (servicii la domiciliu și comunitare și servicii instituționale), C7.1 R1-I1 Utilizarea hidrogenului și noi tehnologii, C7.1 I2 Măsura extinsă: Program de cofinanțare pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi și dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi în transportul rutier. Din aceste motive, Croația a solicitat creșterea nivelului de punere în aplicare în cazul a două măsuri și adăugarea a două noi măsuri. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui să fie modificată în consecință.

Corectarea erorilor materiale

(11)În textul deciziei de punere în aplicare a Consiliului au fost identificate 20 de erori materiale care afectează 15 jaloane și ținte și cinci măsuri din cadrul unui număr de șapte componente. Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată pentru a corecta aceste erori materiale care nu reflectă conținutul planului de redresare și reziliență prezentat Comisiei la 14 mai 2021, astfel cum a fost convenit de Comisie și Croația. Aceste erori materiale se referă la: țintele 65 și 66 din cadrul măsurii C1.3 R1-I1 Programul de dezvoltare a rețelelor publice de canalizare, ținta 72 din cadrul măsurii C1.3 R1-I2 Programul public de dezvoltare a alimentării cu apă, ținta 79 din cadrul măsurii C1.3 R1-I3 Program de reducere a riscurilor de dezastre, țintele 388 și 389 din cadrul măsurii C1.3 R3-I1 Alte investiții în programul public de dezvoltare a rețelelor publice de canalizare, ținta 391 a investiției C1.3 R3-I2 Investiții suplimentare în programul public de dezvoltare a alimentării cu apă din cadrul componentei 1.3 Îmbunătățirea gestionării apei și a gestionării deșeurilor; jalonul 186 al măsurii C2.3 R3-I6 Investiții în rețelele de infrastructuri de informații de stat, jalonul 197 al măsurii C2.3 R3-I13 Transformarea digitală a administrației fiscale, ținta 201 a măsurii C2.3 R3-I16 Digitalizarea proceselor din domeniul sportului și al activităților recreative la nivel local și regional, Jalonul 204 al măsurii C2.3 R4-I1 Punerea în aplicare a proiectelor din cadrul Programului-cadru național pentru dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în domenii în care nu există un interes comercial suficient pentru investiții, din cadrul componentei 2.3 Tranziția digitală a societății și a administrației publice, ținta 209 a măsurii C2.4 R3 Consolidarea capacității umane de monitorizare a guvernanței corporative în întreprinderile de stat din cadrul componentei 2.4 Îmbunătățirea gestionării activelor de stat, ținta 278 a investiției C3.2 R1-I1 Dezvoltarea unui sistem de acorduri de program pentru finanțarea universităților și a institutelor de cercetare axate pe inovare, cercetare și dezvoltare din cadrul componentei 3.2 Stimularea capacității de cercetare și inovare, jalonul 401 al măsurii C6.1 R2 Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea competențelor adecvate în contextul locurilor de muncă verzi necesare pentru reconstrucția post-cutremur din cadrul componentei 6.1 Renovarea clădirilor, jalonul 54 al măsurii C7.1 R1-I1 Utilizarea hidrogenului și noi tehnologii din cadrul componentei 7.1 Energie și transport durabil, precum și la descrierea măsurilor următoare: investiția C.1.3 R3-I1 – Alte investiții în programul public de dezvoltare a rețelelor publice de canalizare, investiția C2.3 R3-I15 - Crearea unor soluții de aplicații turistice, investiția C2.3 R4-I1 Punerea în aplicare a proiectelor din cadrul Programului-cadru național pentru dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în domenii în care nu există un interes comercial suficient pentru investiții, investiția C2.3 R3-I17 - Înființarea registrului de evidență a populației, familiilor și gospodăriilor, investiția C3.1 R1-I1 - Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea unităților ECEC, reforma C6.1 R2 – Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea competențelor adecvate în contextul locurilor de muncă verzi necesare pentru reconstrucția post-cutremur din cadrul componentei 1.3 Îmbunătățirea gestionării apei și a gestionării deșeurilor, al componentei 2.3 Tranziția digitală a societății și a administrației publice, al componentei 3.1 Reforma sistemului de învățământ și al componentei 6.1 Renovarea clădirilor. Respectivele corecturi nu afectează punerea în aplicare a măsurilor în cauză.

Evaluarea Comisiei

(12)Comisia a evaluat planul de redresare și reziliență modificat în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(13)Comisia consideră că modificările prezentate de Croația nu afectează evaluarea pozitivă a planului de redresare și reziliență formulată în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241 literele (a), (b), (c), (d),(da), (db), (g), (h), (j) și (k).

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(14)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.5 din anexa V la respectivul regulament, planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Cuantumul aferent măsurilor de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 37,00 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență modificat și 60,56 % din costurile totale estimate ale măsurilor din capitolul privind REPowerEU, calculat în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență modificat este conform cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

(15)Ținta 53 a măsurii C7.1 R1-I2 Utilizarea hidrogenului și noi tehnologii - Crearea unei economii bazate pe hidrogen și jalonul 125 al măsurii C7.1 I2 Măsura extinsă: Program de cofinanțare pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi și dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi în transportul rutier au fost eliminate din lipsă de cerere. În ansamblu, se înregistrează o reducere foarte limitată a obiectivului verde al PRR.

Contribuția la tranziția digitală

(16)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.6 din anexa V la respectivul regulament, planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Cuantumul aferent măsurilor de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 21,84 % din suma totală alocată planului de redresare și reziliență modificat, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VII la regulamentul menționat.

(17)Modificările aduse nu au impact asupra nivelului general de ambiție al planului în ceea ce privește tranziția digitală, contribuția globală la tranziția digitală înregistrând o ușoară creștere, de la 21,07 % la 21,84 %. Planul de redresare și reziliență modificat continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziția digitală, inclusiv prin creșterea gradului de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, prin creșterea numărului de servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și prin sporirea investițiilor în e-sănătate și în digitalizarea sectorului transporturilor.

Stabilirea costurilor

(18)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.9 din anexa V la acesta, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență modificat cu privire la costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență este, într-o măsură moderată (nota B), rezonabilă și plauzibilă, respectă principiul eficienței costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(19)Croația a furnizat o defalcare detaliată a costurilor aferente jaloanelor și țintelor modificate și noi, însoțită de trimiteri la proiecte similare anterioare și de explicații adecvate privind metodologia utilizată pentru stabilirea costurilor totale. 

Orice alte criterii de evaluare

(20)Comisia consideră că modificările prezentate de Croația nu afectează evaluarea pozitivă a planului de redresare și reziliență prevăzută în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența acestui plan în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (a), (b), (c), (d), (da), (db), (g), (h), (j) și (k).

Evaluare pozitivă

(21)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență modificat, cu constatarea că planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) și cu anexa V la regulamentul respectiv, ar trebui să fie stabilite reformele și proiectele de investiții necesare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și cuantumul pus la dispoziție de Uniune pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat.

Contribuție financiară

(22)Costul total estimat al planului de redresare și reziliență modificat al Croației este de 9 961 398 190 EUR. Întrucât cuantumul costului total estimat al planului de redresare și reziliență modificat este mai mare decât contribuția financiară maximă actualizată disponibilă pentru Croația, contribuția financiară stabilită în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului 6 , cu articolul 20 alineatul (4) și cu articolul 21a alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241 care este alocată planului de redresare și reziliență modificat al Croației ar trebui să fie egală cu 5 786 544 628 EUR. Prin urmare, contribuția financiară pusă la dispoziția Croației rămâne neschimbată.

Împrumuturi

(23)Pentru a sprijini reformele și investițiile suplimentare, un sprijin sub formă de împrumut în valoare totală de 4 254 156 972 EUR a fost pus la dispoziția Croației prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 21 noiembrie 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021. Ca urmare a scăderii nivelului de punere în aplicare în cazul măsurii C3.1 R1-I4 Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea într-un singur schimb pe tot parcursul zilei, în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, Croația nu a solicitat utilizarea resurselor de împrumut eliberate pentru a sprijini noi măsuri sau pentru a crește nivelul de punere în aplicare a măsurilor existente în cadrul planului de redresare și reziliență. Cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mic decât contribuția financiară combinată disponibilă pentru Croația și decât sprijinul sub formă de împrumut care a fost pus la dispoziția Croației prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 21 noiembrie 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021. Prin urmare, sprijinul total sub formă de împrumut pus la dispoziția Croației ar trebui redus la 4 174 853 562 EUR.

(24)Prin urmare, Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui să fie modificată în consecință. Din motive de claritate, anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui să fie înlocuită în întregime.

(25)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de mecanism sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență modificat al Croației pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241.

Articolul 2
Modificări

Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației se modifică după cum urmează:

(1) articolul 2a alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Uniunea pune la dispoziția Croației un împrumut de maximum 4 174 853 562 EUR.”;

(2) Anexa se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa la prezenta decizie.

Articolul 3
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Croația.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu,

   Președintele

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj
(2)    ST 10687/21 INIT; ST 10687/21 ADD 1.
(3)    ST 15834/23 INIT; ST 15834/23 COR 1; ST 15834/23 ADD 1 REV 1.
(4)    ST 9586/25 INIT; ST 9586/25 ADD.
(5)    ST 14448/25 INIT; ST 14448/25 ADD 1.
(6)    Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a rezervei de ajustare la Brexit (JO L 357, 8.10.2021, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1755/oj ).

Bruxelles, 27.7.2026

COM(2026) 420 final

ANEXĂ

la

Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației

{SWD(2026) 253 final}


ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

1.Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1.1: O ECONOMIE REZILIENTĂ, VERDE ȘI DIGITALĂ

Această componentă a planului croat de redresare și reziliență adoptă o abordare orizontală amplă în ceea ce privește abordarea unora dintre deficiențele structurale ale economiei croate. Creșterea economică și convergența Croației cu restul Uniunii sunt îngreunate de productivitatea scăzută, de investițiile relativ scăzute ale sectorului privat, de accesul limitat la finanțare al celor mai inovatoare întreprinderi și, în general, de un mediu de afaceri caracterizat de o sarcină administrativă și parafiscală relativ ridicată și de o reglementare excesivă a profesiilor. În plus, ponderea producției industriale este cea mai scăzută în rândul statelor membre din Europa Centrală și de Est, iar Croația este, de asemenea, în urma țărilor cu caracteristici similare în ceea ce privește nivelul investițiilor în inovare, în produse de nivel tehnologic mai ridicat și în tranziția verde și cea digitală.

Obiectivele componentei sunt triple:

-Îmbunătățirea mediului de afaceri prin continuarea reformelor menite să reducă sarcinile administrative și parafiscale și să liberalizeze și mai mult profesiile reglementate.

-Realizarea unei mai bune alocări a resurselor de capital în cadrul economiei prin elaborarea unor modificări ale cadrului de reglementare pentru a stimula investițiile din sectorul privat; sprijinirea, prin granturi și instrumente financiare preferențiale, a investițiilor productive ale întreprinderilor, în special pentru adoptarea tehnologiilor ecologice; și îmbunătățirea accesului la modalități alternative sau inovatoare de finanțare.

-Sprijinirea întreprinderilor în adaptarea operațiunilor lor la noul mediu digital, cu un accent special pe sectoarele culturale și creative care au fost afectate în mod deosebit de măsurile de limitare a mișcării persoanelor care au restricționat serviciile cu prezență fizică.

Componenta abordează recomandarea specifică fiecărei țări prin furnizarea de lichidități întreprinderilor mici și mijlocii, prin reducerea taxelor parafiscale și a restricțiilor în ceea ce privește reglementarea pieței bunurilor și serviciilor, prin promovarea investițiilor private și prin concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și a celei digitale (recomandarea specifică fiecărei țări nr. 3, 2020). Aceasta contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a recomandării de a reduce cele mai împovărătoare taxe parafiscale și reglementarea excesivă a pieței produselor și serviciilor (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2019).

Componenta este împărțită în două subcomponente, C1.1.1 (Consolidarea competitivității și a tranziției verzi a economiei) și C.1.1.2 (Stimularea inovării și digitalizarea economiei).



A.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Subcomponenta C1.1.1 – Consolidarea competitivității și a tranziției verzi a economiei

Obiectivul acestei subcomponente este de a promova activitatea economică, competitivitatea și investițiile prin reducerea în continuare a sarcinii administrative și parafiscale asupra întreprinderilor, liberalizarea în continuare a profesiilor reglementate, creșterea accesului la credite cu ajutorul granturilor, al împrumuturilor concesionale și al instrumentelor de capital, atragerea de investiții străine directe și sprijinirea sectoarelor culturale și creative în tranziția lor digitală.

Reforma C1.1.1 R1 – Continuarea reformei mediului de afaceri și de reglementare.

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți în continuare mediul de afaceri din Croația prin:

digitalizarea serviciilor furnizate întreprinderilor de către administrațiile de stat și publice;

-îmbunătățirea condițiilor de reglementare pentru întreprinderi și continuarea reducerii sarcinii administrative și fiscale și

adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea evaluării impactului economic.

Reforma include adoptarea celui de al 5-lea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative și a taxelor parafiscale și nefiscale, instituirea unui sistem informatic pentru monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor și pentru actualizarea și digitalizarea registrului taxelor nefiscale.

Adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea procedurilor de evaluare a impactului economic utilizate în administrația publică pentru a sprijini mai bine inovarea și adoptarea de noi modele de afaceri. În acest context, testul de evaluare a impactului asupra IMM-urilor este transferat pe o platformă digitală pentru a facilita colaborarea administratorilor publici și pentru a sprijini formarea și comunicarea online. Formarea continuă a funcționarilor publici în domenii specifice face parte din investiție. Măsurile din cadrul investiției includ punerea în aplicare a unui spațiu de testare în materie de reglementare, care să permită testarea controlată a noilor modele de afaceri.

Această reformă se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C1.1.1 R2 – Continuarea reformei profesiilor reglementate

Obiectivul reformei este de a stimula productivitatea în economia croată prin continuarea liberalizării piețelor de servicii. Această măsură constă în simplificarea sau eliminarea a cel puțin 50 de cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale, în conformitate cu planurile de acțiune privind liberalizarea piețelor de servicii și ținând seama de recomandările Băncii Mondiale.

Reforma C1.1.1 R3 – Promovarea cadrului strategic pentru promovarea investițiilor private

Obiectivul reformei este de a face din Croația o destinație atractivă pentru investiții prin dezvoltarea și adoptarea unui cadru strategic pentru promovarea și facilitarea investițiilor străine directe. Această măsură constă în adoptarea unui cadru strategic pentru promovarea investițiilor, inclusiv a unui plan național, a unui plan de acțiune, a unei noi legi privind promovarea investițiilor și a unei platforme digitale de coordonare.

Reforma C1.1.1 R6 – Dezvoltarea unor sectoare culturale și creative reziliente

Reforma include intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind mass-media electronică și drepturile de autor și drepturile conexe, care instituie protecția juridică efectivă a autorilor de conținut creativ, cultural și mediatic pe internet, ținând seama de necesitatea de a elimina obstacolele din calea comercializării cu succes a conținutului protejat pe internet. Se preconizează că noul cadru juridic va stimula antreprenorii să își adapteze procesele comerciale la standardele industriale de pe piața unică digitală, prin dezvoltarea unor modele de afaceri online noi și inovatoare, precum și a unor produse și servicii noi și inovatoare.

Se preconizează că cadrul reformat privind drepturile de autor va stimula industriile culturale și creative prin furnizarea unui cadru juridic stabil pentru crearea de platforme și aplicații online, facilitând acordarea de licențe online pentru conținutul creativ, cultural și mediatic, promovând astfel diversitatea culturală, lingvistică și mediatică. Se preconizează că modificările aduse cadrului juridic privind mass-media și drepturile de autor vor facilita distribuția transfrontalieră a programelor de televiziune și radio, prin prevederea unor norme clare privind așa-numita circulație a semnalelor directe, și vor facilita reutilizarea conținutului public pentru crearea de noi produse și servicii inovatoare pe piața unică digitală. În plus, reforma legislativă asigură transparența în ceea ce privește publicarea structurilor de proprietate legate de Registrul beneficiarilor reali și publicarea acestor informații pe site-ul furnizorului și, de asemenea, se introduce o mai mare transparență în ceea ce privește informațiile privind cuantumurile și sursele de finanțare.

Investiția C1.1.1 R1-I1 – Digitalizarea serviciilor guvernamentale și ale administrației publice furnizate sectorului de afaceri (G2B)

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesibilitatea, transparența și eficiența serviciilor publice furnizate întreprinderilor prin digitalizarea acestora în anumite domenii prioritare, cum ar fi înregistrarea întreprinderilor și acordarea de licențe. Această măsură constă în adoptarea unei strategii de reglementare și a unui plan de acțiune pentru IMM-uri, în lansarea unei platforme de plată a taxelor, în modernizarea sistemului START cu puncte de acces și un modul de acordare a licențelor și în digitalizarea procedurilor de investiții.

Investiția C1.1.1 R1-I2 – Reducerea în continuare a sarcinii administrative și fiscale

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți în mod substanțial mediul de afaceri din Croația. Această măsură constă în punerea în aplicare a unor planuri de acțiune succesive pentru a reduce taxele parafiscale și nefiscale, a reduce sarcinile administrative și a digitaliza testul IMM prin intermediul unei noi platforme de colaborare.

Investiția C1.1.1 R4-I1 – Sprijin pentru întreprinderi în vederea tranziției către o economie eficientă din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor

Obiectivul acestei investiții este de a finanța, prin granturi, investiții productive ale întreprinderilor mici, mijlocii și cu capitalizare medie în tehnologii verzi care contribuie la o economie eficientă din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor în industriile mari consumatoare de energie. Această măsură constă în lansarea de cereri de propuneri și acordarea de granturi IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie pentru investiții în proiecte de economie circulară și în tehnologii cu emisii scăzute.

Investiția C1.1.1 R4-I2 – Instrument financiar pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii

Obiectivul investiției este de a încuraja în continuare activitatea de investiții pe piața croată prin asigurarea unor condiții de finanțare mai favorabile pentru IMM-urile aflate în faza de creștere și dezvoltare (entități cu acces la finanțare) și prin sprijinirea accesului la finanțare al grupurilor-țintă specifice care, de obicei, nu au un astfel de acces (cum ar fi microantreprenorii, întreprinderile nou-înființate, tinerii antreprenori, investițiile în CDI, operatorii economici care investesc în zonele mai puțin dezvoltate). Această măsură constă în instituirea de instrumente financiare prin intermediul HAMAG BICRO și HBOR pentru a oferi împrumuturi și subvenții la rata dobânzii pentru investițiile IMM-urilor în competitivitate, digitalizare și tranziția verde.

Investiția C1.1.1 R4-I3 – Instrument financiar pentru întreprinderi cu capitalizare medie și întreprinderi mari

Obiectivul investiției este de a promova competitivitatea și tranziția verde și digitală a întreprinderilor cu capitalizare medie și a întreprinderilor mari prin furnizarea unor surse de finanțare mai favorabile, ca o condiție esențială pentru creșterea investițiilor pe termen scurt și mediu. Această măsură constă în crearea de fonduri de garantare și de subvenționare a dobânzilor prin intermediul HBOR pentru a finanța investiții în competitivitate, digitalizare și tehnologii ecologice.

Investiția C1.1.1 R4-I4 – Instrument financiar pentru entitățile din sectorul public

Obiectivul investiției este de a oferi finanțare preferențială entităților publice pentru proiecte în domeniul infrastructurii economice, municipale, de transport și sociale, precum și pentru proiecte în domeniul tehnologiei care contribuie la tranziția verde și digitală a sectorului public, cu o alocare planificată de 26 544 562 EUR (200 000 000 HRK). Această măsură constă în crearea de fonduri de subvenționare a dobânzii prin intermediul HBOR pentru a finanța entități publice pentru investiții durabile în infrastructură și tehnologie.

Investiția C1.1.1. R4-I5 – Injecție de capital în HBOR pentru a sprijini investițiile digitale strategice și investițiile verzi strategice 

Această măsură vizează sprijinirea potențialului de creștere al economiei croate prin ajustarea structurală a nivelului sprijinului public disponibil pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și ineficiențele din cadrul economiei, în două domenii specifice, tranziția digitală și tranziția verde.

 

Măsura constă într-o injecție de capital în valoare de 277 398 368 EUR în Banca Croată pentru Restructurare și Dezvoltare (HBOR). 

HBOR adoptă o nouă politică de investiții pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar. Politica de investiții include descrierea produsului (produselor) financiar (financiare) cu tipul preconizat de beneficiari finali eligibili pe care se preconizează că îl va sprijini inițial prin capitaluri proprii suplimentare, inclusiv calendarul preconizat pentru punerea în aplicare și valoarea preconizată a fiecărui produs financiar. HBOR utilizează pentru capitalul propriu suplimentar același sistem de audit și control care a fost evaluat pozitiv de Comisie în conformitate cu articolul 157 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. 

Politica de investiții impune ca produsele financiare pe care le sprijină capitalurile proprii suplimentare să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 1 , (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante, 2 (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 3 și stațiile de tratare mecano-biologică 4 . În plus, în cazul sprijinului general acordat întreprinderilor, politica de investiții va exclude întreprinderile cu un accent considerabil 5 în următoarele sectoare: (I) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe 6 (ii) industriile mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2 7 ; (III) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante 8 ; (IV) colectarea deșeurilor, tratarea și eliminarea deșeurilor 9 , (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica în materie de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în domeniul mediului a beneficiarilor finali.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.

Investiția C1.1.1 R5-I1 – Investiții în instrumente financiare de capital și de cvasicapital

Obiectivul investiției este de a asigura o dezvoltare mai rapidă a întreprinderilor private care nu pot obține finanțare de la instituțiile financiare tradiționale, cu o alocare planificată de 29 862 632 EUR (225 000 000 HRK). Această măsură constă în crearea de instrumente de capital propriu și de cvasicapital prin intermediul HBOR și FEI pentru a canaliza investițiile către capital privat, fonduri cu capital de risc și coinvestiții.

Investiția C1.1.1 R6-I1 – Transformarea și consolidarea competitivității industriilor culturale și creative

Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea și competitivitatea industriilor culturale și creative. Această măsură constă în furnizarea de finanțare, prin granturi, pentru consolidarea capacității microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor persoane juridice și fizice care își desfășoară activitatea în domeniul sectoarelor culturale și creative.

Investiția C1.1.1 R6-I2 – Instituirea unui sistem de verificare a veridicității informațiilor din mass-media și de divulgare publică

Obiectivul investiției este de a consolida capacitatea de combatere a dezinformării. Investiția sprijină instituirea unui sistem de verificare a informațiilor din mass-media de către Agenția pentru mass-media electronică, inclusiv dezvoltarea de cadre, instrumente și competențe.

Subcomponenta C.1.1.2 – Stimularea inovării și digitalizarea economiei

Obiectivul acestei subcomponente este de a îmbunătăți poziția economiei croate în lanțul valoric prin stimularea inovării și a digitalizării în sectorul privat. Măsurile din cadrul acestei subcomponente includ adoptarea unui cadru legislativ mai favorabil investițiilor, acordarea de sprijin administrativ și financiar întreprinderilor tinere și inovatoare pentru a promova dezvoltarea și comercializarea de produse inovatoare și acordarea de sprijin întreprinderilor pentru tranziția lor digitală.

Reforma C1.1.2 R1 – Reforma sistemului de stimulente pentru C & D

Obiectivul reformei este de a crește numărul de întreprinderi care investesc și dimensiunea investițiilor în C & D.

Această măsură constă în analizarea actualului sistem de stimulente fiscale pentru C & D și în modificarea cadrului juridic pentru a simplifica procedurile, a reduce sarcinile și a îmbunătăți accesibilitatea.

Investiția C1.1.2 R2-I2 – Investiții în capacitatea de gestionare a întreprinderilor mici și mijlocii

Obiectivul investiției este de a ajuta întreprinderile să își extindă activitățile, să își sporească productivitatea și să creeze locuri de muncă prin furnizarea de sprijin în materie de consultanță în afaceri IMM-urilor pentru a-și spori capacitatea de gestionare.

Această măsură constă în furnizarea de sprijin sub formă de consiliere, formare și mentorat pentru IMM-uri în vederea consolidării capacității de gestionare.

Investiția C1.1.2 R2-I3 – Finanțarea granturilor pentru întreprinderile nou-înființate

Obiectivul acestei investiții este de a stimula creșterea întreprinderilor nou-înființate în sectoarele de înaltă tehnologie și bazate pe cunoaștere în faza precomercială, prin sprijinirea dezvoltării de produse, a creșterii capacității de producție și a pregătirii pentru investiții.

Această măsură constă în acordarea de granturi întreprinderilor nou-înființate aflate în faza precomercială pentru a sprijini dezvoltarea produselor, extinderea capacității și pregătirea pentru investiții.

Investiția C1.1.2 R2-I4 – Consolidarea activităților de accelerare

Obiectivul investiției este de a sprijini instituirea unui program de accelerare în Croația. Această măsură constă în furnizarea de mentorat, sprijin pentru pregătirea pentru investiții și acces la rețele de investitori pentru grupuri de până la 120 de întreprinderi nou-înființate pe o perioadă de cel puțin trei luni.

Investiția C1.1.2 R2-I5 – Comercializarea proiectelor de inovare

Obiectivul investiției este de a încuraja comercializarea proiectelor de inovare pentru proiecte mature apropiate de intrarea pe piață și de a crește exporturile de produse, servicii sau tehnologii inovatoare de către IMM-uri prin sprijinirea creării de canale de vânzare și distribuție pe piețele străine și prin consolidarea legăturilor dintre instituțiile științifice și industrie, precum și dintre întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mai mari. Această măsură constă în acordarea de granturi IMM-urilor cu proiecte de inovare mature pentru a finanța adaptarea produselor, lansarea pe piață și internaționalizarea.

Investiția C1.1.2 R3-I2 – vouchere pentru digitalizare

Obiectivul investiției este de a sprijini IMM-urile să dezvolte un model de afaceri digital, să își consolideze capacitatea de digitalizare sau să își îmbunătățească securitatea cibernetică prin introducerea unui sistem de vouchere. Această măsură constă în furnizarea de vouchere IMM-urilor pentru competențe digitale, securitate cibernetică și proiecte de transformare digitală.

Investiția C1.1.2 R3-I3 – Granturi pentru digitalizări

Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor croate prin furnizarea de sprijin financiar pentru implementarea de soluții digitale în cadrul operațiunilor lor comerciale. Această măsură constă în acordarea de granturi IMM-urilor pentru a implementa instrumente digitale, a consolida competențele digitale și a dezvolta produse și servicii digitale inovatoare.

A.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

1

C1.1.1. R1

M

Adoptarea de către guvernul croat a Strategiei pentru evaluarea efectelor economice ale Regulamentului privind sectorul IMM-urilor și a planului de acțiune aferent

Adoptarea strategiei și a planului de acțiune

 

 

 

Î4

2022

Punând accentul în primul rând pe impactul economic al reglementării asupra sectorului IMM-urilor, MINGOR adoptă o strategie politică de reglementare obligatorie pentru ministere, care atribuie în mod clar responsabilități de gestionare și operaționale în etapele de realizare a testului obligatoriu al IMM-urilor în cursul procesului de reglementare. Pe baza strategiei privind politica de reglementare, se adoptă un plan de acțiune pentru organizarea, planificarea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare de către ministerele de resort a instrumentelor și metodologiilor relevante (în principal, pentru testarea IMM-urilor și alte analize economice ale reglementării, în cazul în care se detectează un impact economic semnificativ).

2

C1.1.1. R1-I1

M

Platformă digitală operațională pentru plata taxelor

Platformă digitală pentru plata taxelor în funcțiune

 

 

 

Î2

2022

Se instituie o platformă unică de plată a taxelor obligatorii ca nou serviciu public digital pentru a optimiza procesul administrativ existent și pentru a oferi următoarele funcționalități:
(1) lista taxelor care trebuie plătite de operatorul economic

(2) calendar de plăți cu termene pentru decontarea acestora

(3) posibilitatea plății directe online a taxelor

(4) prezentare generală a angajamentelor plătite.

3

C1.1.1. R1-I1

M

Modernizarea sistemelor START

Platforma start cu servicii suplimentare modernizate

 

 

 

Î4

2024

Platforma digitală pentru înființarea societăților cu răspundere limitată, denumită platforma START, va fi modernizată prin digitalizarea unor servicii suplimentare în scopul înregistrării și raportării și al integrării sistemelor de start-upuri existente. Prima acțiune include investiții care se vor baza pe platforma digitală existentă numită START pentru înființarea societăților cu răspundere limitată și pentru a permite utilizatorilor să înregistreze online noi societăți. Acțiunea sa extinde funcționalitățile platformei START în vederea creșterii volumului de servicii, a îmbunătățirii accesului și a disponibilității sistemului și a asigurării faptului că toate datele comerciale noi sunt integrate într-o singură bază de date. În al doilea rând, se introduc noi funcționalități în platforma START prin modernizarea acesteia și conectarea cu diferitele baze de date ale registrului comerțului pentru a permite accesul la procedura administrativă prin autentificare digitală. În al treilea rând, se instituie o platformă digitală de acordare a licențelor (START Plus) pentru a spori transparența condițiilor de intrare pe piață, precum și transparența reglementărilor comerciale.

4

C1.1.1. R1-I1

T

Crearea de puncte de acces fizic la platforma START

 

Număr

0

20

Î4

2024

Pentru a spori utilizarea platformei START și pentru a integra mai bine procesele care au fost inițiate prin intermediul platformelor digitale și fizice, se instituie 20 noi puncte de acces fizic la platforma START.

5

C1.1.1. R1-I1

M

Digitalizarea proceselor specifice ale MINGOR în temeiul Legii privind proiectele de investiții strategice a Republicii Croația, al Legii privind promovarea investițiilor și al Legii privind ajutoarele de stat pentru proiectele de cercetare și dezvoltare și continuarea digitalizării și a creării de rețele în cadrul sistemului JRPI

Digitalizarea proceselor specifice MINGOR

 

 

 

Î4

2024

Acest jalon impune digitalizarea proceselor de punere în aplicare a Legii croate privind proiectele de investiții strategice, a Legii privind promovarea investițiilor și a Legii privind ajutoarele de stat pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, precum și continuarea digitalizării și a creării de rețele în cadrul Registrului unic al infrastructurii întreprinderilor (JRPI). Acest lucru implică simplificarea procedurilor de mai sus, dezvoltarea și modernizarea în continuare a bazei de date electronice JRPI privind întreprinderile și implementarea unei platforme digitale pentru depunerea și accesarea cererilor.

6

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale 2020

 

% (procent)

0

100

Î1

2022

Punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale 2020, adoptat de guvernul croat în mai 2020 și care conține 33 de măsuri de reducere a taxelor nefiscale și parafiscale și 17 de măsuri de reducere a taxelor pentru examinările profesionale, va aduce o reducere directă a costurilor pentru sectorul privat.

7

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a măsurilor din planurile de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative asupra economiei 2018, 2019, 2020

 

% (procent)

61,02

95

Î4

2022

Punerea în aplicare a măsurilor de reducere a sarcinii administrative identificate în planurile de acțiune din 2018, 2019 și 2020, care se ridică la cel puțin 95 % din reducerea preconizată a costurilor. Planurile de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative optimizează și digitalizează procesele administrative identificate ca fiind cele mai împovărătoare pentru sectorul privat. Toate măsurile de reducere a sarcinii sunt stabilite în cooperare cu reprezentanții comunității de afaceri, ai camerelor de comerț și ai asociațiilor profesionale.

8

C1.1.1. R1-I2

M

Digitalizarea testului de evaluare a impactului asupra IMM-urilor prin dezvoltarea unei platforme digitale pentru colaborarea coordonatorilor, formare online și comunicare reciprocă

Platforma digitală în funcțiune

 

 

 

Î4

2023

Utilizarea serviciilor de consultanță în domeniul informatic dezvoltă și creează o platformă digitală pentru punerea în aplicare a testului IMM. Platforma constă într-o bază de date informatică a testelor IMM, o bază de date a valorilor standardizate utilizate pentru calcularea evaluării impactului și permite monitorizarea sistematică a impacturilor calculate, a rapoartelor analitice și a simulărilor impactului. O parte integrantă a platformei, pe lângă baza de date, formează un portal dedicat comunicării reciproce și schimbului de experiență între experții naționali care formează rețeaua pentru o mai bună legiferare.
Toate activitățile sunt puse în aplicare prin proiecte de asistență tehnică (IST).

9

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a acțiunilor noului plan de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale

 

Număr (EUR)

0

132 722 808

Î4

2023

Un element important în evaluarea mediului de afaceri este reprezentat de diferitele taxe sub formă de taxe parafiscale și taxe administrative. Se analizează și se iau în considerare toate taxele care rezultă din dispozițiile de reglementare publică plătite de întreprinderi organismelor administrației centrale, autorităților locale și regionale sau altor organisme cu competențe publice.
Punerea în aplicare a măsurilor de reducere a sarcinii asupra întreprinderilor generate de taxele parafiscale și nefiscale în noul/cel de al doilea plan de acțiune pentru reducerea taxelor parafiscale și parafiscale are ca rezultat o reducere directă a costurilor de cel puțin 132 722 808 EUR.

10

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a primului set de măsuri prevăzute în noul/cel de al cincilea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative pentru antreprenori

 

Număr (EUR)

0

132 722 808

Î4

2024

Elaborarea unui nou/al cincilea plan de acțiune privind reducerea sarcinii administrative continuă optimizarea și digitalizarea proceselor administrative identificate ca fiind cele mai împovărătoare pentru sectorul privat. Acesta asigură un mediu juridic și administrativ mai favorabil pentru întreprinderi prin continuarea punerii în aplicare a măsurilor de reducere a sarcinilor, de simplificare și de reducere a costurilor pentru întreprinderi.
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în noul/cel de al cincilea plan de acțiune privind reducerea sarcinii administrative a economiei reduce sarcina asupra antreprenorilor cu cel puțin 132 722 808 EUR. Punerea în aplicare a măsurilor este asigurată prin cooperarea dintre Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile și Oficiul Central de Stat pentru Dezvoltarea Societății Digitale.

11

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a celui de al doilea set de măsuri prevăzute în noul/cel de al cincilea plan de acțiune pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă asupra antreprenorilor

 

Număr (EUR)

132 722 808

265 445 617

Î4

2025

Punerea în aplicare a măsurilor stabilite în noul/cel de al cincilea plan de acțiune privind reducerea sarcinii administrative a economiei reduce sarcina suportată de antreprenori cu cel puțin 132 722 808 EUR în comparație cu obiectivul stabilit până în 4Q/2024.

12

C1.1.1. R2

T

Simplificarea sau eliminarea a cel puțin 50 cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale

 

Număr

250

300

Î4

2024

Obiectivul include simplificarea sau eliminarea totală a cel puțin 50 de cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale, pe baza punerii în aplicare a celui de al doilea și a celui de al treilea plan de acțiune pentru liberalizarea piețelor serviciilor, inclusiv a profesiilor de avocat, notar, consilier fiscal, auditor, farmacist și farmacist, fizioterapeut, arhitect, inginer și ghid turistic, ținând seama de recomandările proiectului de asistență tehnică în cooperare cu Banca Mondială, precum și de recomandările privind:
— Costurile de înregistrare și de aderare la camerele profesionale;

Fragmentarea drepturilor exclusive în profesii individuale (de exemplu, arhitecți și ingineri);

— Furnizarea examenului profesional postuniversitar (de exemplu, arhitecți și ingineri);

Restricții impuse consilierilor fiscali în ceea ce privește participațiile în capitalurile proprii și în organele de conducere sau drepturile de vot.

13

C1.1.1. R3

M

De stabilire a unui cadru strategic pentru promovarea investițiilor private

Adoptarea unui plan de acțiune pentru a stimula investițiile și punerea în funcțiune a unei platforme digitale care să coordoneze și să asigure promovarea și sprijinirea eficace a investițiilor la nivel internațional, național și regional.

 

 

 

Î4

2024

Se instituie un cadru strategic pentru promovarea investițiilor private, bazat pe analize și recomandări, care constă în adoptarea și publicarea Planului național de promovare a investițiilor pentru perioada 2023-2030, a Planului de acțiune pentru stimularea investițiilor pentru perioada 2023-2028 și în intrarea în vigoare a unei noi legi privind promovarea investițiilor, precum și în punerea în funcțiune a unei platforme digitale operaționale pentru coordonare și pentru promovarea și sprijinirea eficace a investițiilor internaționale, naționale și regionale. Jalonul include trei studii analitice: furnizarea i) unei revizuiri a peisajului instituțional, ii) a unei evaluări a impactului investițiilor străine directe și iii) a unor recomandări privind modificări instituționale și de reglementare și elaborarea de stimulente fiscale; adoptarea cadrului strategic, inclusiv a unui plan de acțiune și instituirea unei platforme digitale pentru a facilita punerea în aplicare. Se preconizează că acest cadru strategic va asigura coerența și coordonarea politicilor între diferitele ministere și instituții care se ocupă de promovarea și facilitarea investițiilor, va maximiza impactul investițiilor asupra productivității, a creării de locuri de muncă și a dezvoltării regionale și va sprijini tranziția digitală și climatică a Croației. 

14

C1.1.1. R4-I1

M

Publicarea cererilor de finanțare pentru investiții care vizează activități ecologice cu criterii de eligibilitate stabilite pentru solicitanți și proiecte (inclusiv criterii de conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”)

Publicarea anunțului de cerere de propuneri pentru granturi

 

 

 

Î2

2022

Lansarea de cereri de propuneri de granturi pentru a sprijini tranziția verde a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie către o economie eficientă din punct de vedere energetic. Granturile sprijină dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor verzi în procesele comerciale ale întreprinderilor pentru a reduce impactul negativ asupra climei și mediului, pentru a promova producția durabilă, pentru a spori ocuparea forței de muncă în locuri de muncă mai durabile și pentru a consolida competitivitatea locală și regională (în conformitate cu taxonomia UE).
Criteriile de selecție/eligibilitate trebuie să reflecte cerințele domeniilor de intervenție aplicabile din anexele VI și VII la Regulamentul privind MRR și să asigure faptul că proiectele sprijinite respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Această măsură nu sprijină investițiile în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Granturile sprijină investițiile întreprinderilor din sectorul privat care vizează:
— Proiecte axate pe economia circulară prin integrarea aspectelor legate de utilizarea eficientă a resurselor în producția și ciclul de viață al produselor, inclusiv aprovizionarea durabilă cu materii prime primare și secundare și/sau
— Decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și reducerea semnificativă a emisiilor în aceste industrii, inclusiv prin demonstrarea unor tehnologii inovatoare cu emisii scăzute.

15

C1.1.1. R4-I1

T

Acordarea de fonduri IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie pentru investiții care vizează activități ecologice

 

Număr

0

290

Î3

2025

Contracte semnate cu cel puțin 250 IMM-uri și cel puțin 40 întreprinderi cu capitalizare medie pentru a acorda fonduri, în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție stabilite în jalonul #14.

16

C1.1.1. R4-I2

M

Instituirea unui instrument financiar pentru sprijinirea investițiilor microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii

Acorduri publicate între (i) ministerul de resort (MINGOR sau MINFIN) și HAMAG BICRO și între (ii) ministerul de resort (MINGOR sau MINFIN) și HBOR pentru a oferi condiții favorabile de finanțare pentru investiții și activele de capital circulant necesare pentru realizarea investițiilor și/sau creșterea amplorii operațiunilor operatorilor economici.

 

 

 

Î1

2022

Măsura încurajează investițiile microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii în noi tehnologii, achiziționarea de utilaje și echipamente moderne și creșterea capacității de producție și de servicii, precum și măsurile de tranziție verde (cum ar fi adoptarea tehnologiilor verzi, introducerea unor modele de afaceri bazate pe economia circulară, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică).
Această măsură nu sprijină investițiile în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Măsura cuprinde 4 instrumente financiare:
1) microcredite directe din partea Agenției croate pentru IMM-uri, inovare și investiții (HAMAG BICRO) de până la 100 000 EUR pentru întreprinderile care întâmpină dificultăți în accesarea împrumuturilor bancare comerciale, pentru o perioadă de până la zece ani, cu rate preferențiale ale dobânzii și cerințe mai scăzute în materie de garanții pentru împrumuturi. Se preconizează că acest instrument financiar va oferi finanțare în valoare de 49 816 843 EUR (375 744 000 HRK). Cel puțin 9 519 695 EUR (71 726 143 HRK) se alocă pentru sprijinirea proceselor de producție ecologice și îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 7 916 199 EUR (59 644 601 HRK) se utilizează pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 32 380 949 EUR (243 974 260 HRK) se alocă pentru investiții menite să consolideze competitivitatea și reziliența. Acest instrument financiar va fi gestionat separat de alte instrumente ale HAMAG BICRO pentru a se asigura că orice fonduri neutilizate sau restituiri de la acest instrument, prin rambursarea capitalului, vor fi utilizate în scopuri similare și în aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.
2) împrumuturi directe de la Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (HBOR) de peste 100 000 EUR către grupuri-țintă specifice, cum ar fi întreprinderile nou-înființate, tinerii antreprenori, femeile antreprenoare, investițiile în zone defavorizate, mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic și CDI, care, din cauza unui grad mai mare de risc, nu au acces la finanțare bancară, cu rate ale dobânzii preferențiale și cerințe mai scăzute privind garanțiile pentru împrumuturi. Se preconizează că acest instrument financiar va oferi finanțare în valoare de 66 361 404 EUR (500 000 000 HRK). Cel puțin 12 681 260 EUR (95 546 955 HRK) se alocă pentru sprijinirea proceselor de producție ecologice și îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 10 545 231 EUR (79 453 045 HRK) se utilizează pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 43 134 913 EUR (325 000 000 HRK) se alocă pentru investiții menite să consolideze competitivitatea și reziliența. Acest instrument financiar este gestionat separat de alte instrumente ale HBOR pentru a se asigura că orice fonduri neutilizate sau restituiri de la acest instrument, prin rambursarea capitalului, sunt utilizate în scopuri similare și cu aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.

3) instituirea unei subvenționări a ratei dobânzii de către HAMAG BICRO pentru facilitarea condițiilor de creditare a împrumuturilor bancare acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii care utilizează instrumentele de garantare existente ale HAMAG BICRO. Se preconizează că acest instrument financiar va oferi finanțare în valoare de 3 272 281 EUR (24 655 001 HRK). Cel puțin 625 313 EUR (4 711 421 HRK) se alocă pentru sprijinirea proceselor de producție ecologice și îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 519 985 EUR (3 917 827 HRK) se utilizează pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 2 126 983 EUR (16 025 753 HRK) se alocă pentru investiții menite să consolideze competitivitatea și reziliența.
4) crearea unui fond de subvenționare a ratei dobânzii de către HBOR pentru a facilita condițiile de creditare a împrumuturilor bancare acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii care utilizează instrumentele de credit HBOR existente. Se preconizează că acest instrument financiar va oferi finanțare în valoare de 26 544 562 milioane EUR (200 000 000 HRK). O sumă minimă de 5 072 504 EUR (38 218 782 HRK) va fi dedicată sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 4 218 093 milioane EUR (31 781 218 HRK) vor fi utilizate pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 17 253 965 milioane EUR (130 000 000 HRK) vor fi dedicate investițiilor menite să consolideze competitivitatea și reziliența.

Pentru proiectele care contribuie la tranziția verde, sunt avute în vedere condiții de creditare mai favorabile decât pentru proiectele care nu se axează pe tranziția verde.
Combinarea acestor instrumente financiare cu finanțare din alte surse ale UE sau naționale este permisă cu condiția să nu existe o dublă finanțare a investiției.
Politica de investiții a tuturor celor patru instrumente financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Din valoarea totală a măsurii:
(I) se alocă minimum 27 898 772 EUR pentru sprijinirea proceselor de producție ecologice și a utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, preconizându-se că cel puțin 11 128 934 EUR vor fi alocați pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
(II) 23 199 509 EUR se alocă pentru a sprijini IMM-urile în digitalizarea operațiunilor;
(III) 94 896 808 EUR se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței.

17

C1.1.1. R4-I2

T

Împrumuturi/subvenții la rata dobânzii acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii

 

Număr

0

750

Î2

2026

Acordarea a 750 de împrumuturi/subvenții la rata dobânzii de către HAMAG BICRO microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii.

18

C1.1.1. R4-I2

T

Împrumuturi/subvenții la rata dobânzii acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii

 

Număr

0

350

Î2

2026

Acordarea a 350 de împrumuturi/subvenționări ale ratei dobânzii de către HBOR microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii.

19

C1.1.1. R4-I3

M

Instituirea unui instrument financiar pentru sprijinirea investițiilor întreprinderilor cu capitalizare medie și ale întreprinderilor mari

Acord între ministerul competent (MINGOR sau MINFIN) și HBOR pentru a oferi condiții de finanțare și garanții favorabile (stimulatoare) pentru investițiile și capitalul circulant necesare pentru realizarea investițiilor și/sau creșterea amplorii activității economice publicate.

 

 

 

Î1

2022

Se instituie un nou fond de garantare „umbrelă”, care vizează întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile mari, pentru a emite garanții individuale sau de portofoliu pentru împrumuturile pentru investiții și împrumuturile pentru capital circulant necesare pentru punerea în aplicare a investițiilor și dezvoltarea întreprinderilor cu capitalizare medie și a entităților mari. Alocarea totală pentru fondul de garantare umbrelă se ridică la 59 633 685 EUR.
Orice fonduri neutilizate sau restituiri de la acest instrument, prin rambursarea capitalului, se utilizează în scopuri similare și cu aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.
Se instituie un fond de subvenții la dobândă pentru împrumuturile acordate și comisioanele/primele emise pentru întreprinderile cu capitalizare medie și entitățile mari, cu o alocare totală de 46 544 562 EUR, pentru a stimula noi investiții și dezvoltarea întreprinderilor.

Măsurile propuse includ cooperarea cu intermediarii financiari (bănci și societăți de leasing) pentru a obține un efect de „atragere în sectorul privat”.
Ambele instrumente financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Această măsură nu sprijină investițiile în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Beneficiarii care au obținut peste 10 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active incluse în lista de excludere adoptă și publică planuri pentru tranziția verde.
Din valoarea totală a măsurii:
(I) se alocă minimum 26 544 562 EUR pentru sprijinirea proceselor de producție ecologice și a utilizării eficiente a resurselor în întreprinderile cu capitalizare medie și în întreprinderile mari, preconizându-se că cel puțin 10 617 824 EUR vor fi alocați pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
(II) 79 633 685 EUR se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței.

Instrumentele financiare se utilizează pentru investiții în tehnologii noi, actualizate și avansate (mașini și echipamente), în extinderea și consolidarea capacității comerciale (extinderea instalațiilor și capacităților de producție și de servicii), acordându-se prioritate proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile, al eficienței energetice, al economiei circulare, al protecției mediului, al digitalizării proceselor de producție, de achiziții publice și de vânzare.

20

C1.1.1. R4-I3

T

Numărul de proiecte acordate întreprinderilor cu capitalizare medie și întreprinderilor mari

 

Număr

0

75

Î2

2026

Cel puțin 75 de proiecte (în valoare totală de cel puțin 331 807 021 EUR) ale întreprinderilor cu capitalizare medie și ale entităților mari sprijinite de garanții/subvenții din MRR ale fondului de garantare pentru investiții și fonduri de lucru pentru proiecte.

21

C1.1.1. R4-I4

M

Instituirea unui instrument financiar pentru o finanțare mai favorabilă a entităților publice

Acord între ministerul competent (MINGOR sau MINFIN) și HBOR care conține criterii de eligibilitate și de compatibilitate pentru activitățile și beneficiarii măsurilor

 

 

 

Î2

2022

Sprijin financiar pentru întreprinderile și instituțiile deținute de stat sau de unitățile administrației publice locale, regionale și regionale, în condiții favorabile pentru a stimula investițiile în (i) infrastructura economică, municipală, de transport și socială necesară și (ii) investițiile în noi tehnologii și sisteme necesare pentru a spori eficiența entităților din sectorul public, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor publice și a reducerii costului finanțării din sectorul public.
Măsura include, de asemenea, investiții în proiecte de tranziție verde ale sectorului public, cum ar fi adoptarea tehnologiilor verzi, introducerea modelelor de afaceri ale economiei circulare, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică.

Instrumentele financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale beneficiarilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu și a cerinței ca beneficiarii care au obținut peste 10 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active aflate pe lista de excludere să adopte și să publice planuri de tranziție verde.

Această măsură nu sprijină investițiile în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Din suma totală de 26 544 562 EUR (200 000 000 HRK) alocată măsurii:

(I) minimum 7 963 368 EUR, sau 30 %, sunt destinați sprijinirii proceselor de producție ecologice și utilizării eficiente a resurselor în sectorul public, preconizându-se că cel puțin 3 185 347 EUR vor fi destinați reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră; (II) 18 581 193 EUR se alocă investițiilor care vizează îmbunătățirea sustenabilității și a calității infrastructurii. Această distribuire a fondurilor este definită atât în contractul HBOR, cât și în contractele cu intermediarii financiari (bănci și societăți de leasing).

22

C1.1.1. R4-I4

T

Credite acordate pentru proiecte din sectorul public

 

Număr

0

132 722 808

Î2

2026

Acordarea de împrumuturi subvenționate de cel puțin 132 722 808 EUR de către HBOR pentru proiecte din sectorul public.

444

C1.1.1. R4-I5

M

Politica de investiții pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice

Adoptarea unei politici de investiții

Î4

2025

Adoptarea unei noi politici de investiții pentru HBOR pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar.

Politica de investiții se asigură că 74 303 410 EUR din capitalul propriu suplimentar este dedicat sprijinirii investițiilor verzi strategice, aliniate la domeniile de intervenție cărora li s-a atribuit un coeficient climatic de 100 % în temeiul anexei VI la Regulamentul (UE) 2021/241, care pot include, dar nu se limitează la sprijin pentru noi capacități de:

I)surse regenerabile de energie eoliană instalate și conectate la rețea. Proiectele hibride cu stocare a energiei sunt, de asemenea, eligibile.

II)surse regenerabile de energie fotovoltaică instalate și conectate la rețea. Proiectele hibride cu stocare a energiei sunt, de asemenea, eligibile.

III)surse regenerabile de energie instalate și conectate la rețea (excluzând energia eoliană fotovoltaică, dar incluzând energia geotermală). În cazul energiei geotermale, forajul nu include explorarea sau extracția de petrol sau gaze. Nu trebuie să existe echipamente achiziționate sau utilizate în astfel de scopuri. Se asigură faptul că emisiile de metan sunt reduse la minimum și rămân cu mult sub pragul de 20,000 de tone de echivalent CO2/an. De asemenea, se asigură faptul că forajul geotermal nu are niciun impact dăunător asupra deficitului de apă și a calității apei.

Politica de investiții se asigură că 203 094 958 EUR din capitalul propriu suplimentar este dedicat sprijinirii investițiilor digitale strategice, aliniate la domeniile de intervenție cărora li s-a atribuit un coeficient digital de 100 % în temeiul anexei VI la Regulamentul (UE) 2021/241, care pot include, dar nu se limitează la sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor, inclusiv comerțul electronic, activitățile economice electronice și procesele economice în rețea, centrele de inovare digitală, laboratoarele vii, antreprenorii web și start-upurile din domeniul TIC, B2B.

445

C1.1.1. R4-I5

M

Injecție de capital pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice

Certificatul de transfer

Î2

2026

Croația transferă 277 398 368 EUR către HBOR pentru a-și majora capitalul propriu.

Pe lângă injecția de capital în HBOR, care constituie investiția MRR, Croația transmite un raport în care prezintă acțiunile întreprinse de HBOR până la 31 august 2026 pentru a pune în aplicare politica de investiții, inclusiv măsurile luate pentru punerea în aplicare a produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini inițial capitalul propriu suplimentar, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a produselor respective.

23

C1.1.1. R5-I1

M

Crearea unui instrument de finanțare prin capitaluri proprii și cvasicapitaluri (PE)

Acordul publicat între ministerul competent (MINGOR sau MINFIN) și HBOR pentru investiții în fonduri cu capital de risc, creșterea fondurilor de capital privat existente dezvoltate în cooperare cu FEI și/sau dezvoltarea de noi fonduri și/sau coinvestiții

 

 

 

Î4

2022

Ca parte a cooperării existente cu Fondul European de Investiții (FEI), HBOR instituie un instrument financiar care vizează creșterea sau atingerea dimensiunii maxime a fondurilor de capital privat și de capital de risc active pe piața croată și crearea de noi fonduri și/sau coinvestiții.
Fondurile de investiții în societăți necotate și fondurile cu capital de risc se înființează cu participarea a 30 % din investitorii privați în raport cu dimensiunea vizată a fondului individual.

Instrumentele financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale beneficiarilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu și a cerinței ca beneficiarii care au obținut peste 10 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active aflate pe lista de excludere să adopte și să publice planul pentru tranziția verde.

Această măsură nu sprijină investițiile în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Toate activitățile sunt direcționate către proiecte „viabile din punct de vedere financiar”, a căror viabilitate financiară este determinată de societățile de administrare a fondurilor în conformitate cu politicile de investiții stabilite de FEI și HBOR. La punerea în aplicare a investiției, HBOR se asigură că resursele sunt utilizate în conformitate cu limitele descrise în descrierea măsurii, precum și în lista de „excludere” descrisă în instrumentul financiar pentru IMM-uri, întreprinderi cu capitalizare medie și entități mari.

24

C1.1.1. R5-I1

T

Investiții în instrumente de capital și cvasicapital

 

Număr

0

29 862 632

Î2

2026

HBOR (în coinvestiție cu FEI) trebuie să fi încheiat acorduri juridice de finanțare cu fonduri de capital/fonduri cu capital de risc pentru o sumă necesară pentru a utiliza 100 % din investițiile MRR în mecanism (ținând seama de comisioanele de gestionare). Croația transferă 29 862 632 EUR către HBOR pentru instrument. 

25

C1.1.1. R6

M

Modificări ale cadrului juridic

Intrarea în vigoare a Legii privind mass-media electronică și a Legii privind drepturile de autor și drepturile conexe

 

 

 

Î2

2022

Modificările aduse Legii privind mass-media electronică și Legii privind drepturile de autor și drepturile conexe sprijină întreprinderile din sectoarele culturale și creative să își adapteze întreprinderile la piața unică digitală și la noul cadru de reglementare al UE și al Croației, consolidând capacitatea de adaptare și de transformare rapidă în noi condiții de afaceri, realizând competitivitatea și valorificând potențialul pieței.

26

C1.1.1. R6-I1

T

Investiții în transformarea și competitivitatea industriilor culturale și creative

 

Număr

0

100

Î2

2026

Cel puțin 100 de măsuri de sprijin acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și altor persoane juridice și fizice în domeniul industriilor culturale și creative pentru a consolida capacitatea acestora de a se adapta la noul cadru legislativ și de reglementare al pieței unice digitale și de a crea, promova și distribui noi produse și servicii inovatoare.

27

C1.1.1. R6-I2

M

Instituirea unui sistem de verificare a veridicității informațiilor

Sistemul existent de verificare a veridicității informațiilor

 

 

 

Î2

2026

Investiția pusă în aplicare de Agenția pentru Mass-media Electronică include:

-dezvoltarea unei platforme centrale de colaborare privind organizațiile de verificare a veridicității informațiilor;

-semnarea contractelor cu organizațiile selectate prin intermediul unei cereri publice de propuneri care acordă granturi pentru proiecte de verificare a veridicității informațiilor și

-dezvoltarea unei baze de date pentru publicarea datelor proprietare și a surselor de finanțare ale societăților din domeniul mass-mediei.

28

C1.1.2. R1

M

De modificare și completare a cadrului juridic privind stimulentele fiscale pentru C & D

Intrarea în vigoare a Legii de modificare a Legii privind ajutoarele de stat pentru proiectele de cercetare și dezvoltare

 

 

 

Î4

2024

În vederea creșterii numărului de întreprinderi care investesc în C & D și a creșterii investițiilor private în C & D, se efectuează o analiză a sistemului existent de stimulente fiscale pentru C & D. Intră în vigoare modificări ale cadrului juridic privind stimulentele fiscale pentru C & D pentru a încuraja sectorul privat să crească intensitatea investițiilor sale în C & D, să crească numărul beneficiarilor de stimulente fiscale pentru C & D, să simplifice procedurile și să reducă sarcinile administrative, îmbunătățind în același timp transparența și accesibilitatea.

Modificările aduse Legii privind ajutoarele de stat se efectuează pe baza rezultatelor analizei efectuate cu privire la caracterul adecvat și eficacitatea sistemului actual de stimulente fiscale și implică părțile interesate relevante, în special MFIN și administrația fiscală. MINGOR pregătește modificările legislative și le supune procedurii parlamentare.

29

C1.1.2. R2-I2

T

Sprijinirea IMM-urilor în vederea modernizării capacității de gestionare

 

Număr

0

150

Î4

2025

Cel puțin 150 de întreprinderi mici și mijlocii beneficiază de sprijin consultativ în afaceri pentru a-și îmbunătăți capacitatea de gestionare, cum ar fi formare sau mentorat individual în afaceri.

30

C1.1.2. R2-I3

T

Acordarea de sprijin pentru stimularea creșterii întreprinderilor nou-înființate în sectoarele de înaltă tehnologie și cunoaștere

 

Număr

0

141

Î2

2025

Acordarea de ajutoare în urma evaluărilor propunerilor de proiecte în cadrul cererii de „ajutoare nerambursabile la înființare”, cu scopul de a stimula creșterea întreprinderilor nou-înființate în faza precomercială în sectorul înaltei tehnologii și al cunoașterii prin sprijin pentru dezvoltarea de produse, creșterea capacității de producție și pregătirea pentru investiții, cel puțin 141 de întreprinderi nou-înființate beneficiind de ajutorul acordat. Aceasta include modernizarea, proiectarea, validarea performanței, validarea pe piață, testarea, dezvoltarea liniilor-pilot, protecția proprietății intelectuale și serviciile externe menite să dezvolte o idee inovatoare, precum și formarea privind atenuarea și evaluarea riscurilor legate de nevoile de finanțare. Activitățile finanțate pot include, de asemenea, o parte din costurile de acces la rețelele sau clusterele globale de întreprinderi, adoptarea de noi instrumente de marketing și accesul la noi piețe. Beneficiarii eligibili includ IMM-urile inovatoare, în termen de până la cinci ani de la înregistrare, care nu sunt generate de o fuziune și se încadrează în definiția unui IMM inovator în conformitate cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA).

31

C1.1.2. R2-I4

T

Sprijinirea creșterii întreprinderilor nou-înființate prin instituirea unui program accelerator.

 

Număr

0

120

Î2

2026

Programul Accelerator oferă mentorat, sprijin pentru investiții și acces la rețele de investitori pentru cel puțin 120 de întreprinderi nou-înființate pe o perioadă de cel puțin trei luni.

32

C1.1.2. R2-I5

T

Sprijin pentru proiecte de comercializare a inovării

 

Număr

0

95

Î4

2024

Acordarea de ajutoare unui număr de cel puțin 95 de întreprinderi mici și mijlocii cu proiecte de inovare mature (nivelul de maturitate tehnologică 7 sau mai mare) pentru comercializarea și internaționalizarea activităților lor de comercializare, vânzare și distribuție legate de un produs inovator lansat pe piața internă.

Această investiție-țintă sprijină adaptarea unui produs sau serviciu dezvoltat și pregătirea pentru lansarea acestora pe piață. Activitățile eligibile pentru adaptarea unui produs dezvoltat includ testarea suplimentară și integrarea rezultatelor testelor în produsul final, servicii de consiliere, consolidarea capacităților, audituri ale studiilor de fezabilitate, proiectarea produsului și protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Activitățile eligibile pentru pregătirea lansărilor de produse includ pregătirea sau revizuirea unui plan de afaceri sau a unui plan de marketing, cercetarea și testarea pieței, testarea produselor cu potențialii clienți, pregătirea producției și investițiile în produse de serie zero, precum și activitățile operaționale de marketing.

Acesta sprijină IMM-urile cu proiecte de inovare mature care sunt aproape de lansarea pe piață și care se preconizează că vor acorda prioritate propunerilor care contribuie la tranziția verde.

33

C1.1.2. R3-I2

T

Acordarea de sprijin sub formă de vouchere

 

Număr

0

1 500

Î2

2026

Cel puțin 1 500 de IMM-uri care beneficiază de vouchere de sprijin pentru digitalizare. Voucherele se utilizează pentru a-i ajuta pe angajați să își îmbunătățească competențele digitale, inclusiv competențele legate de tehnologiile de tip cloud, să testeze sustenabilitatea ideilor și să conceapă strategii pentru o posibilă transformare digitală, să achiziționeze servicii de marketing digital, să sporească securitatea cibernetică prin introducerea unor controale de securitate ale sistemului sau pentru dezvoltarea sau implementarea de produse și servicii digitale complexe.

34

C1.1.2. R3-I3

T

Acordarea de sprijin pentru transformarea digitală a IMM-urilor croate

 

Număr

0

360

Î2

2026

Se semnează contracte cu cel puțin 360 IMM-uri care acordă granturi pentru proiecte de digitalizare a întreprinderilor.

Un proiect eligibil de digitalizare a întreprinderilor include următoarele: (I) o soluție digitală sau o tehnologie digitală care sprijină transformarea întreprinderilor; sau (ii) activități care vizează capacitatea digitală.

A.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma C1.1.1 R5 – Diversificarea piețelor de capital și îmbunătățirea accesului la finanțare alternativă

Obiectivul acestei măsuri este de a crea un cadru strategic și acțiuni de dezvoltare a pieței naționale de capital. Reforma constă în adoptarea unei strategii, urmată de un plan de acțiune. 

Reforma C1.1.1 R7 – Instituirea Forumului de sprijin pentru finanțarea durabilă

Obiectivul reformei este de a consolida contribuția sectorului financiar la tranziția verde și de a-l sprijini în punerea în aplicare a cerințelor de reglementare în domeniul finanțării durabile. Măsura constă în adoptarea unui plan de acțiune și în instituirea unei platforme a părților interesate.

Investiția C1.1.1. R4-I6 Investiții – Injecție de capital în HBOR pentru a sprijini investițiile strategice în apărare și securitate 

Această măsură vizează sprijinirea potențialului de creștere al economiei croate prin ajustarea structurală a nivelului sprijinului public disponibil pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și ineficiențele din cadrul economiei în domeniul apărării și securității.

Măsura constă într-o injecție de capital în valoare de 133 214 015 EUR în Banca Croată pentru Restructurare și Dezvoltare (HBOR).

HBOR adoptă o nouă politică de investiții pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar. Politica de investiții include descrierea produsului (produselor) financiar (financiare) cu tipul preconizat de beneficiari finali eligibili pe care se preconizează că îl va sprijini inițial prin capitaluri proprii suplimentare, inclusiv calendarul preconizat pentru punerea în aplicare și valoarea preconizată a fiecărui produs financiar. HBOR utilizează pentru capitalul propriu suplimentar același sistem de audit și control care a fost evaluat pozitiv de Comisie în conformitate cu articolul 157 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. 

Politica de investiții impune ca produsele financiare pe care le sprijină capitalurile proprii suplimentare să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, pentru împrumuturi sau instrumente echivalente, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 10 , (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 11 , (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 12 și stațiile de tratare mecano-biologică 13 . În ceea ce privește capitalurile proprii, politica de investiții exclude întreprinderile cu un accent substanțial 14 pe următoarele sectoare: (I) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe 15 ; (II) industriile mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2 16 ; (III) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante 17 ; (IV) colectarea deșeurilor, tratarea și eliminarea deșeurilor 18 , (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în materie de mediu de către destinatarii finali ai facilității.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.  

A.4.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură conexă (reformă sau investiții)

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

373

C1.1.1.R5

M

Adoptarea cadrului strategic pentru dezvoltarea pieței de capital în Croația și a planului de acțiune aferent

Cadrul strategic și planul de acțiune pentru sprijinirea dezvoltării pieței naționale de capital adoptate de guvernul croat

Î4

2024

Ministerul Finanțelor, în cooperare cu părțile interesate relevante, elaborează un cadru strategic pentru dezvoltarea pieței de capital din Republica Croația și un plan de acțiune, care urmează să fie adoptate de guvernul croat.

Planul de acțiune însoțește cadrul strategic și include termene pentru punerea în aplicare a activităților individuale. Strategia (cadrul strategic pentru dezvoltarea pieței de capital din Croația) oferă o analiză a situației pieței de capital din Croația, identificând principalele obstacole în calea funcționării acesteia ca sursă alternativă de finanțare și oportunități pentru diversificarea și dezvoltarea acesteia. Trebuie abordate cel puțin următoarele elemente: 

I.Rolul marilor investitori instituționali pe piața de capital, inclusiv al instituțiilor din al doilea pilon (în special fondurile de pensii obligatorii și societățile de asigurări de pensii) și al societăților de asigurări; 

II.Extinderea posibilităților și simplificarea procedurilor de cotare la bursă, ținând seama de întreprinderile de stat, de IMM-uri și de întreprinderile cu capitalizare medie; 

III.Creșterea lichidității, a diversificării și a cifrei de afaceri pe piața de capital, inclusiv încurajarea activității de formare a pieței; 

IV.Promovarea unei piețe mai profunde a instrumentelor financiare, cum ar fi obligațiunile corporative și obligațiunile de stat, precum și a instrumentelor financiare derivate pe mărfuri și a securitizărilor; 

V.Dezvoltarea infrastructurilor existente ale pieței financiare, inclusiv a opțiunilor de îmbunătățire a modelului de afaceri al contrapărții centrale; 

VI.Adaptarea cadrului de reglementare pentru a răspunde mai bine obiectivului de dezvoltare a pieței de capital; 

VII.Consolidarea alfabetizării financiare a investitorilor; 

VIII.Consolidarea cadrului pentru finanțarea durabilă. 

375

C1.1.1. R7

M

Adoptarea primului plan de acțiune pentru sprijinirea obiectivelor privind finanțarea durabilă

A fost adoptat primul plan de acțiune cu măsuri de sprijinire a obiectivelor privind finanțarea durabilă, care stabilește termene pentru punerea în aplicare

 

 

Î1

2025

Ministerul Finanțelor elaborează un prim plan de acțiune cu măsuri și calendare pentru punerea în aplicare a activităților individuale care sprijină sectorul financiar în slujba intereselor tranziției verzi și facilitează pregătirea în timp util a acestuia pentru noi cerințe de reglementare și alte inițiative în domeniul finanțării durabile.

Se instituie o platformă comună denumită Forumul de sprijin pentru finanțarea durabilă (SFSF), cu scopul de a face schimb de informații și de a interconecta sectorul financiar (bancar și nebancar) cu ministerele de resort, cu autoritățile de supraveghere, cu experții și cu alte părți interesate.

446

C1.1.1. R4-I6

M

Politica de investiții pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității

Adoptarea unei politici de investiții

 

 

 

Î4

2025

Adoptarea unei noi politici de investiții pentru HBOR pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar.

Politica de investiții se asigură că 133 214 015 EUR din capitalul propriu suplimentar este dedicat sprijinirii investițiilor în sectoarele strategice de apărare și securitate ale economiei croate, care pot include, dar nu se limitează la sprijin pentru:

(I)construirea de structuri de protecție și de infrastructuri de protecție civilă;

(II)construirea și modernizarea infrastructurii cu dublă utilizare;

(III)investiții în securitatea cibernetică;

(IV)modernizarea întreprinderilor;

(V)sprijin pentru cercetare și dezvoltare (C & D).

447

C1.1.1. R4-I6

M

Injecție de capital pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității

Certificatul de transfer

Î2

2026

Croația transferă 133 214 015 EUR către HBOR pentru a-și majora capitalul propriu.

Pe lângă injecția de capital în HBOR, care constituie investiția MRR, Croația transmite un raport în care prezintă acțiunile întreprinse de HBOR până la 31 august 2026 pentru a pune în aplicare politica de investiții, inclusiv măsurile luate pentru punerea în aplicare a produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini inițial capitalul propriu suplimentar, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a produselor respective.

B. COMPONENTA 1.2: TRANZIȚIA ENERGETICĂ PENTRU O ECONOMIE DURABILĂ

Obiectivul acestei componente a planului croat de redresare și reziliență este de a facilita decarbonizarea sectoarelor energiei și transporturilor, inclusiv dezvoltarea de tehnologii inovatoare, și de a contribui la atingerea obiectivului pentru 2030 privind o pondere de 36,6 % a surselor regenerabile de energie, care a fost stabilit în Planul național croat privind energia și clima (PNEC), și la îndeplinirea contribuției Croației la obiectivul UE în materie de eficiență energetică de 32,5 % până în 2030. Aceasta urmărește, de asemenea, să contribuie la obiectivul sporit privind ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi de 14 % până în 2030. Reformele din cadrul componentei constau în inițiative legislative pentru (i) eliminarea barierelor și a procedurilor administrative care limitează utilizarea surselor regenerabile de energie; (II) să finalizeze certificarea operatorului de sistem de transport al gazelor; și (iii) promovarea utilizării combustibililor alternativi în transporturi, inclusiv a hidrogenului și a biocombustibililor avansați.

Se preconizează că reformele și investițiile componentei vor contribui la tranziția verde și la atingerea obiectivului climatic prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei și transporturilor, în conformitate cu Planul național privind energia și clima.

Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației cu privire la necesitatea de a „concentra politica legată de investiții asupra [...] eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie” (recomandarea specifică 3, 2019) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi [...], în special asupra [...] producției și utilizării energiei curate și eficiente” (recomandarea specifică 3, 2020).

B.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C.1.2 R1 – Decarbonizarea sectorului energetic

Obiectivul reformei este de a facilita decarbonizarea sectoarelor energiei și transporturilor și de a sprijini contribuția națională la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile. Reforma include:

-Modificări legislative ale Legii privind piața energiei electrice și ale Legii privind cogenerarea de înaltă eficiență pentru a atenua obstacolele administrative și de reglementare care limitează dezvoltarea proiectelor privind energia din surse regenerabile, pe baza rezultatelor unei analize aprofundate a blocajelor existente și în urma consultărilor publice, precum și introducerea unui sistem bazat pe prime pentru sprijinirea investițiilor în surse regenerabile de energie, care să faciliteze instalarea unei capacități suplimentare de alimentare cu energie din surse regenerabile (SRE) de 1 500 MW.

-Decizia privind emiterea unui certificat către OTS Plinacro, adoptată de autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA), care finalizează separarea activităților de transport pe piața gazelor și care separă supravegherea operatorului de sistem de transport al gazelor (OTS) deținut de stat de activitățile de furnizare și producție deținute de stat.

-Adoptarea unei noi legi privind combustibilii alternativi în transporturi pentru a crea un cadru legislativ pentru introducerea combustibililor alternativi în sectorul transporturilor și pentru a promova producția și utilizarea biocombustibililor avansați și a hidrogenului în transporturi. Se elaborează strategia de dezvoltare a hidrogenului, care definește obiectivele pentru 2030 privind producția de hidrogen verde în Croația.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.2 R1-I1 – Revitalizarea, construirea și digitalizarea sistemului energetic și sprijinirea infrastructurii pentru decarbonizarea sectorului energetic

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini electrificarea și decarbonizarea sectorului energetic și de a moderniza conectarea rețelei sud-nord din Croația.

Investiția constă în modernizarea rețelei de înaltă tensiune și a cablurilor submarine instalate, modernizarea cablurilor subterane care conectează 6 insule la rețeaua continentală, instalarea de contoare inteligente și instalarea de noi capacități de stocare a energiei.

Investiția C1.2 R1-I2 – Promovarea eficienței energetice, a căldurii și a energiei din surse regenerabile pentru decarbonizarea sectorului energetic

Obiectivul acestei investiții este de a spori eficiența energetică în industrie și de a spori utilizarea surselor regenerabile de energie.

Investiția constă în explorarea potențialului geotermal, în sprijinirea eficienței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile în industrie pentru întreprinderi și în adoptarea programului privind eficiența energetică.

Investiția C1.2 R1-I3 – Utilizarea hidrogenului și noile tehnologii

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți utilizarea hidrogenului și a noilor tehnologii în Croația, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul transporturilor și în industrie, prin adoptarea Legii privind combustibilii alternativi pentru transport și a Strategiei de dezvoltare a hidrogenului.

Această investiție se finalizează până la 31 martie 2022.

B.2.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

36

C1.2. R1

M

Publicarea unui document de evaluare cu recomandări pentru reducerea barierelor și a procedurilor administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie

Publicarea unui document de evaluare de către Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile

 

 

 

Î2

2022

Documentul furnizează o evaluare și recomandări privind măsurile de politică menite să reducă barierele și procedurile administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie. Analiza și recomandările includ, de asemenea, măsuri de promovare a autoconsumului de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie din surse regenerabile.

37

C1.2. R1

M

Intrarea în vigoare a legislației și/sau a reglementărilor menite să îmbunătățească utilizarea surselor regenerabile de energie, inclusiv introducerea unui sistem bazat pe prime pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie.

Intrarea în vigoare a legislației și/sau a regulamentului

 

 

 

Î4

2022

Legea revizuită privind piața energiei electrice și Legea privind cogenerarea de înaltă eficiență reduc barierele și procedurile administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie, inclusiv măsurile de promovare a autoconsumului de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie din surse regenerabile. Sistemul bazat pe prime pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie va fi pe deplin operațional.

38

C1.2. R1

M

Certificarea Plinacro de către autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA)

Decizia privind eliberarea unui certificat adoptată de autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA)

 

 

 

Î4

2023

Separarea deplină a conducerii operatorului de sistem de transport al gazelor (Plinacro) de activitățile de furnizare și producție ale statului și certificarea acesteia de către autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA).

39

C1.2. R1-I1

M

Autorizație de construcție acordată pentru modernizarea rețelei de înaltă tensiune

Autorizație de construcție acordată de Ministerul Amenajării Teritoriale, Construcțiilor și Activelor Statului

 

 

 

Î2

2023

Autorizația de construcție acordată, în urma preevaluării și/sau a evaluării corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele, efectuată în raport cu obiectivele de conservare specifice sitului, în conformitate cu cerințele directivei. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.

40

C1.2. R1-I1

T

Modernizarea cablurilor subterane care conectează 6 insule la rețeaua continentală a fost finalizată

 

Număr

0

6

Î2

2024

Cel puțin șase insule trebuie să aibă o conexiune modernizată la rețeaua de energie electrică de pe continent (insulele planificate sunt Krk, Cres, Lošinj, Brač, Hvar și Korčula). Investiția va include înlocuirea vechilor cabluri submarine cu cabluri noi, ecologice.

41

C1.2. R1-I1

T

Finalizarea modernizării rețelei de înaltă tensiune (220/110 kV)

Finalizarea modernizării rețelei de înaltă tensiune și de medie tensiune (220/110 kV)

kilometri

0

300

Î3

2024

Modernizarea a cel puțin 300 km de linii electrice de înaltă tensiune, ceea ce contribuie la consolidarea conexiunilor la rețea.

42

C1.2. R1

T

O capacitate suplimentară instalată de SRE de 1 500 MW

 

Număr

0

1 500

Î4

2024

O nouă capacitate SRE instalată de cel puțin 1 500 MW.

43

C1.2. R1-I1

T

Numărul de contoare inteligente instalate

 

Număr

0

40 000

Î4

2024

Au fost instalate cel puțin 40 000 de contoare inteligente de energie electrică.

376

C1.2. R1-I1

T

Numărul de contoare inteligente instalate

Număr

40 000

100 000

Î2

2026

Au fost instalate cel puțin 60 000 de contoare inteligente de energie electrică.

44

C1.2. R1-I1

M

Rețeaua de înaltă tensiune (220/110 kV) modernizată și cablurile submarine pentru rețeaua de distribuție stabilite

Instalarea de cabluri modernizate și submarine pentru rețeaua de distribuție de înaltă tensiune (220/110 kV)

Î2

2026

Trebuie furnizată dovada modernizării a cel puțin 250 km de linie electrică de înaltă tensiune și a cel puțin 96 km de cabluri submarine prevăzute pentru rețeaua de distribuție.

377

C1.2. R1-I1

M

Noua capacitate de stocare a bateriilor energetice

Noua capacitate instalată de stocare a bateriilor energetice

0

Î2

2026

Se furnizează dovada instalării de noi instalații de stocare a bateriilor de energie cu o capacitate de 100 MhW.

45

C1.2. R1-I2

M

Adoptarea de către guvern a unui program privind eficiența energetică pentru decarbonizarea sectorului energetic

Intrarea în vigoare a Programului privind eficiența energetică pentru decarbonizarea sectorului energetic, elaborat de Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile

 

 

 

Î3

2021

Programul de eficiență energetică definește domeniile de investiții în eficiența energetică și în sistemele centralizate de termoficare, inclusiv prioritățile de investiții până în 2030. Planificarea investițiilor include modernizarea sistemelor de încălzire centralizată și a industriilor mari consumatoare de energie, punând accentul pe eficiența energetică și pe potențialul de energie din surse regenerabile.
Programul va fi aliniat la actualizarea planificată a planului național privind energia și clima, care va specifica un obiectiv mai ambițios privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, inclusiv măsuri specifice.

46

C1.2. R1-I2

T

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru eficiența energetică și utilizarea de energie din surse regenerabile în industrie

 

Număr

0

50

Î4

2021

50 contracte atribuite întreprinderilor beneficiare, în urma unei licitații publice pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie și a măsurilor de eficiență energetică în întreprinderile mici, mijlocii și mari.
Contractele includ măsuri de îmbunătățire a proceselor de producție în industriile prelucrătoare și corespund domeniilor de intervenție pentru urmărirea schimbărilor climatice [024 – Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri și măsuri de sprijin și 024a – Eficiență energetică și proiecte demonstrative în întreprinderile mari și măsuri de sprijin] din anexa VI/VII] și respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

În special, punerea în aplicare a măsurilor privind eficiența energetică și/sau energia din surse regenerabile conduce la o reducere minimă de 20 % a consumului de energie în instalațiile de producție. Pentru renovarea energetică a clădirilor care însoțesc instalația de producție, care sunt legate exclusiv de procesele industriale sau de producție, punerea în aplicare a măsurilor conduce la o reducere minimă de 40 % a consumului de energie.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), lista activităților este exclusă de la măsurile prevăzute în contractele: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval [1]; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante [2]; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare [3] și stații de tratare mecano-biologică [4]; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință impun ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi stipulate în contracte.

47

C1.2. R1-I2

T

Contracte semnate pentru explorarea potențialului geotermal

 

Număr

0

6

Î4

2024

Se semnează șase contracte pentru explorarea potențialului geotermal. Vor fi semnate două contracte suplimentare pentru forarea puțurilor geotermale de explorare.

Proiectul nu va include explorarea sau extracția de petrol sau gaze. Nu trebuie să existe echipamente achiziționate sau utilizate în astfel de scopuri.
Se asigură că nu există emisii de metan. De asemenea, se asigură faptul că forajul geotermal nu va avea niciun impact dăunător asupra deficitului de apă și a calității apei.

Această măsură nu prevede sprijin pentru sistemele de încălzire centralizată care utilizează surse de energie fosile și nici investiții în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

48

C1.2. R1-I2

M

Rezultatele potențialului geotermal pentru încălzirea centralizată puse la dispoziția publicului

Rezultatele sunt publicate pe site-ul Agenției croate pentru hidrocarburi

 

 

 

Î4

2025

Rezultatele activităților de explorare sunt puse la dispoziția publicului și sunt publicate pe site-ul Agenției pentru hidrocarburi.

49

C1.2. R1-I3

M

Intrarea în vigoare a Legii privind combustibilii alternativi pentru transport

Intrarea în vigoare a Legii privind combustibilii alternativi pentru transport

 

 

 

Î3

2021

Până în 3Q/2021, a intrat în vigoare Legea privind combustibilii alternativi pentru transport, în conformitate cu acquis-ul UE. Actul promovează producția și utilizarea biocombustibililor avansați/hidrogenului în transporturi.

50

C1.2. R1-I3

M

Adoptarea strategiei de dezvoltare a hidrogenului

Intrarea în vigoare a Strategiei privind hidrogenul pentru Croația

 

 

 

Î1

2022

Strategia de dezvoltare a hidrogenului include obiective cuantificate privind potențialul de producție al hidrogenului verde până în 2030, pe baza electrolizei. Strategia detaliază în special rolul potențial al hidrogenului verde în decarbonizarea sectorului transporturilor.

C. COMPONENTA 1.3: ÎMBUNĂTĂȚIREA GESTIONĂRII APEI ȘI A DEȘEURILOR

Scopul acestei componente a planului croat de redresare și reziliență este de a contribui la conservarea mediului, la conservarea biodiversității și la adaptarea la schimbările climatice, creând astfel condiții pentru consolidarea rezilienței ecologice, sociale și economice.

Investițiile planificate în cadrul componentei 1.3 vizează reducerea deficitului de investiții în sectoarele de gestionare a apei și a deșeurilor, estimat la aproape 7 % din PIB-ul Croației din 2019. Investițiile sunt sprijinite prin reforme menite să consolideze sectorul apei și să îmbunătățească gestionarea apei în Croația. În plus, se adoptă noi acte legislative privind deșeurile și noi planuri de gestionare a deșeurilor pentru a promova economia circulară, în conformitate cu noul plan de acțiune al UE privind economia circulară.

Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației în 2019 și 2020, la necesitatea de a „concentra politica în materie de investiții asupra [...] infrastructurii de mediu, ținând seama de disparitățile regionale” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2019) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi [...], în special asupra infrastructurii de mediu” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2020).

C.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C1.3 R1 – Punerea în aplicare a programului de gestionare a apei

Obiectivul acestei reforme este de a aborda fragmentarea furnizorilor publici de apă din Croația. Scopul său este de a consolida și de a reduce numărul furnizorilor de apă, pentru a îmbunătăți eficiența și guvernanța acestora. Această reformă introduce un sistem de evaluare comparativă pentru monitorizarea și raportarea performanței operaționale și financiare a furnizorilor de servicii de alimentare cu apă și contribuie la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a investițiilor în infrastructură.

Această reformă este pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a modificărilor a patru regulamente:

-Regulamentul privind zonele de servicii;

-Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei, inclusiv instituirea sistemului de evaluare comparativă

-Regulamentul privind metodologia de stabilire a prețurilor serviciilor legate de utilizarea apei și

-Regulamentul privind condițiile specifice pentru furnizarea serviciilor legate de utilizarea apei.

Reforma include dezvoltarea unui program multianual de investiții pentru infrastructura de apă și de ape uzate pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a investițiilor C1.3 R1-I1 și C1.3 R1-I2, precum și complementarități cu alte fonduri ale UE.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.3 R1-I1 – Programul public de dezvoltare a sistemelor de canalizare

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți colectarea și epurarea apelor uzate în Croația.

Această măsură constă în construirea și reconstrucția rețelelor publice de canalizare, precum și în construirea de stații de epurare a apelor uzate.

Investiția C1.3 R1-I2 – Programul public de dezvoltare a alimentării cu apă

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți infrastructura de alimentare cu apă.

Această măsură constă în construirea și reconstrucția conductelor de alimentare cu apă și achiziționarea de dispozitive de contorizare.

Investiția C1.3 R1-I3 – Programul de reducere a riscurilor de dezastre

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți protecția împotriva inundațiilor și biodiversitatea.

Această măsură constă în construirea de diguri de protecție împotriva inundațiilor și în revitalizarea sistemelor de apă dulce.

Reforma C1.3 R2 – Punerea în aplicare a gestionării durabile a deșeurilor

Obiectivul acestei reforme este de a crea un nou cadru juridic pentru a facilita prevenirea generării de deșeuri, reutilizarea și reciclarea acestora, cu scopul de a accelera tranziția către economia circulară.

Această măsură constă în intrarea în vigoare a legislației și în adoptarea planurilor de gestionare a deșeurilor.

Investiția C1.3. R2-I1 – Programul de reducere a eliminării deșeurilor

Obiectivul acestei investiții este de a furniza infrastructura necesară pentru a reduce depozitarea deșeurilor și a promova reciclarea.

Această măsură constă în construirea infrastructurii relevante.

Investiția C.1.3 R2-I2 – Program de reabilitare a depozitelor de deșeuri închise și a siturilor contaminate cu deșeuri periculoase

Obiectivul acestei investiții este reabilitarea a zece depozite de deșeuri închise.

Această măsură constă în reabilitarea a cel puțin zece depozite de deșeuri închise și/sau situri contaminate cu deșeuri periculoase.

C.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil    

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

59

C1.3. R1

M

Adoptarea programului multianual de construcție pentru tratarea apei și a apelor urbane reziduale

Publicarea programului multianual de construcție în domeniul apei și al apelor uzate

 

 

 

Î4

2021

Guvernul Republicii Croația adoptă programul multianual de construcție pentru apă și ape uzate, care acoperă investițiile necesare, inclusiv stabilirea priorităților, pentru a respecta cerințele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. Planul include, de asemenea, o evaluare a riscurilor și măsuri de atenuare.

60

C1.3. R1

M

Modificări ale cadrului juridic în sectorul apei

Intrarea în vigoare a patru modificări legislative privind: I) Regulamentul privind zonele de servicii;
II) Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei; III) Regulamentul privind

metodologia de stabilire a prețurilor serviciilor legate de utilizarea apei; IV) Regulamentul privind condițiile specifice de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă, care va reforma operatorii publici din domeniul alimentării cu apă;

 

 

 

Î4

2022

Regulamentul privind zonele de servicii, Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei, Regulamentul privind metodologia de stabilire a prețurilor serviciilor de alimentare cu apă și Regulamentul privind condițiile specifice de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă vor fi modificate pentru a crea condiția prealabilă legală pentru consolidarea operatorilor din domeniul apei.
Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei include, de asemenea, temeiul juridic pentru crearea unui sistem obligatoriu de evaluare comparativă a societăților de utilități publice, pus la dispoziția publicului, precum și pentru asigurarea faptului că cel puțin rezumatele rapoartelor anuale auditate ale societăților de utilități publice sunt puse la dispoziția publicului.

61

C1.3. R1

T

Integrarea furnizorilor de servicii de alimentare cu apă

 

Număr

200

40

Î4

2024

Integrarea celor 200 furnizori publici existenți în 40, în conformitate cu principiul unui furnizor de apă pentru fiecare zonă de servicii.

63

C1.3. R1-I1

T

Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită

 

Număr

0

115

Î2

2022

Cel puțin 115 km de rețea publică de canalizare (drenaj) construită sau reconstruită
Investiția asigură respectarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane în zonele vizate, în conformitate cu Programul multianual pentru construcții în domeniul apei și al apelor uzate.

64

C1.3. R1-I1

T

Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de infrastructură pentru apele uzate

 

Număr

0

60

Î4

2023

Se semnează cel puțin 60 contracte de lucrări pentru proiecte de infrastructură pentru apele uzate legate de contracte care urmează să fie atribuite până la sfârșitul anului 2023.
Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în conformitate cu procedurile de autorizare în temeiul EIM în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și cu procedura de încadrare și/sau evaluarea corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2000 în cauză.

65

C1.3. R1-I1

T

Stații de epurare a apelor uzate construite sau modernizate

 

Număr

0

12

Î4

2025

Se modernizează sau se construiesc cel puțin 12 de stații de epurare a apelor uzate.

66

C1.3. R1-I1

T

Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită

 

Număr

115

807

Î4

2025

Construirea sau reconstruirea a cel puțin 692 km de rețea publică de canalizare (drenaj)

68

C1.3. R1-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

 

Număr

0

226

Î2

2022

Construirea sau reconstruirea a cel puțin 226 km de rețea publică de alimentare cu apă.
Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau cu un indice de pierderi în infrastructură (ILI) ≤ 1,5 și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce pierderile cu peste 20 %.

69

C1.3. R1-I2

T

Dispozitive de contorizare a apei instalate în locurile de captare a apei

 

Număr

0

526

Î4

2022

Cel puțin 526 de dispozitive de contorizare instalate în locurile de captare a apei, pentru măsurarea cantităților de apă.

70

C1.3. R1-I2

T

Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de alimentare cu apă

 

Număr

0

100

Î4

2023

Numărul de contracte de lucrări semnate pentru proiecte bazate pe apă se referă la contracte care urmează să fie atribuite până la sfârșitul anului 2023.
Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în conformitate cu procedurile de autorizare în temeiul EIM în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și cu procedura de încadrare și/sau evaluarea corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.

71

C1.3. R1-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

 

Număr

0

517

Î4

2023

Construirea sau reconstruirea a cel puțin 517 km de rețea publică de alimentare cu apă.
Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau cu un indice de pierderi în infrastructură (ILI) ≤ 1,5 și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce pierderile cu peste 20 %.

72

C1.3. R1-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

 

Număr

517

1023

Î4

2025

Construirea sau reconstruirea a cel puțin 506 km de rețea publică de alimentare cu apă.
Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau cu un indice de pierderi în infrastructură (ILI) ≤ 1,5 și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce pierderile cu peste 20 %.

74

C1.3. R1-I3

T

Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de protecție împotriva inundațiilor

 

Număr

0

20

Î4

2022

Cel puțin 20 contracte de lucrări încheiate pentru proiecte în sectorul protecției împotriva inundațiilor, legate de contracte care urmau să fie atribuite până la sfârșitul anului 2022.
Criteriile de licitație se axează pe măsuri de soluții bazate pe natură și pe infrastructura verde. Contractele garantează că proiectele vor fi puse în aplicare în conformitate cu acquis-ul UE și cu reglementările de mediu și cu anexele la Regulamentul delegat al Comisiei [C (2021) 2800 final] de completare a Regulamentului (UE) 2020/852.

Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Toate activitățile trebuie să respecte cerințele legislației UE privind apa, astfel cum sunt încorporate în legislația croată. Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în conformitate cu procedurile de autorizare în temeiul EIM în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și cu procedura de încadrare și/sau evaluarea corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.

75

C1.3. R1-I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

 

Număr

0

13

Î4

2022

Cel puțin 13 km de structuri de protecție împotriva inundațiilor construite pentru a proteja împotriva efectelor nocive ale apei;

76

C1.3. R1-I3

T

Cursuri de apă revitalizate

 

Număr

0

2

Î4

2022

Cel puțin 2 km de cursuri de apă refăcute, inclusiv revitalizarea manșoanelor abandonate, contactul permanent cu râurile și manșoanele și investiții în infrastructura aferentă.

77

C1.3. R1-I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

 

Număr

0

65

Î2

2024

Cel puțin 65 km de structuri de protecție împotriva inundațiilor construite pentru a proteja împotriva efectelor nocive ale apei.

78

C1.3. R1-I3

T

Cursuri de apă revitalizate

 

Număr

0

16

Î2

2025

Cel puțin 16 km de cursuri de apă refăcute, inclusiv revitalizarea manșoanelor abandonate, contactul permanent cu râurile și manșoanele și investiții în infrastructura aferentă.

79

C1.3. R1-I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

 

Număr

65

77

Î4

2025

Cel puțin 12 km de structuri de protecție împotriva inundațiilor construite pentru a proteja împotriva efectelor nocive ale apei.

81

C1.3. R2

M

Adoptarea Legii privind gestionarea deșeurilor

Intrarea în vigoare a Legii privind gestionarea deșeurilor

 

 

 

Î3

2021

Noua lege privind gestionarea deșeurilor reglementează prevenirea generării de deșeuri, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea în conformitate cu conceptul de economie circulară și cu Pactul verde european. Actul va include măsuri specifice de sprijinire a economiei circulare, și anume elaborarea unei foi de parcurs privind economia circulară, a unor scheme de răspundere extinsă a producătorilor și a unor scheme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri produsă. Legea va aborda toate recomandările Comisiei din Raportul de alertă timpurie pentru Croația din 2018.

82

C1.3. R2

M

Revizuirea Planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2017-2022

Publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Croația a modificărilor aduse Planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2017-2022

 

 

 

Î4

2021

Adoptarea și publicarea Planului croat revizuit de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2017-2022, în conformitate cu noul Plan de acțiune privind economia circulară, în urma consultărilor publice. Planul revizuit specifică un obiectiv de 50 % pentru reciclarea, sortarea, reutilizarea și repararea deșeurilor până în 2022, precum și un obiectiv separat pentru colectarea și reciclarea deșeurilor biologice. Acesta include, de asemenea, măsuri specifice de încurajare a ambiției unităților locale și regionale, cum ar fi acțiuni de comunicare pentru a asigura colectarea separată eficace la sursă sau aspecte digitale. Planul include o evaluare a situației actuale, sisteme de colectare existente și o evaluare a deficitului de investiții pentru închiderea depozitelor de deșeuri. Aceasta furnizează o listă de priorități pentru investițiile planificate în deșeuri, capacitatea viitoarelor instalații de tratare a deșeurilor, precum și informații cu privire la modul în care vor fi stabilite viitoarele amplasamente ale amplasamentelor. Planul ia în considerare, de asemenea, sprijinul pentru consolidarea capacităților în vederea punerii în aplicare a proiectelor de infrastructură.

83

C1.3. R2

M

Adoptarea Planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2023-2029

Publicarea Planului croat de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2023-2029 în Monitorul Oficial al Republicii Croația

 

 

 

Î4

2022

Adoptarea și publicarea planului Croației de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2023-2029, în coroborare cu noile obiective prevăzute în Legea privind gestionarea deșeurilor și în Planul de acțiune privind economia circulară, în urma consultărilor publice. Planul specifică un obiectiv de cel puțin 55 % pentru reciclarea, sortarea, reutilizarea și repararea deșeurilor până în 2025, precum și un obiectiv pentru colectarea și reciclarea deșeurilor biologice.

84

C1.3. R2-I1

T

Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (49 %)

 

% (procent)

66

49

Î4

2022

Ponderea deșeurilor municipale trimise spre eliminare se reduce la 49 % ca urmare a investițiilor în infrastructură pentru a reduce depozitarea deșeurilor, inclusiv înființarea de centre de reutilizare, construirea de instalații de sortare pentru deșeurile municipale colectate separat, construirea de instalații de biotratare pentru biodeșeurile colectate separat, construirea și echiparea centrelor de colectare a deșeurilor și a șantierelor de reciclare a deșeurilor din construcții, achiziționarea de echipamente pentru colectarea separată a fracțiunilor utile de deșeuri municipale.

85

C1.3. R2

T

Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (51 %)

 

% (procent)

56

51

Î4

2024

Ponderea deșeurilor municipale trimise spre eliminare se reduce la 51 % față de nivelul de referință de 56 % raportat în 2022. Ponderea deșeurilor municipale trimise spre eliminare se calculează în conformitate cu metodologia de calcul prevăzută în decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1004 (normele pentru calcularea, verificarea și raportarea datelor privind deșeurile în conformitate cu Directiva 2008/98/CE).

86

C1.3. R2-I1

T

Instalații de sortare construite

 

Număr

0

6

Î4

2025

Construirea a cel puțin 6 de instalații de sortare.

87

C1.3. R2-I1

T

Instalații construite pentru tratarea deșeurilor biologice colectate separat

 

Număr

0

3

Î4

2025

Cel puțin 3 instalații construite pentru tratarea deșeurilor biologice colectate separat.

88

C1.3. R2-I1

T

Amplasament funcțional fix/mobil de sortare a deșeurilor

 

Număr

0

20

Î3

2025

Cel puțin 20 de situri fixe sau mobile de sortare a deșeurilor construite sau livrate.

90

C1.3. R2-I2

T

Decontaminarea depozitelor de deșeuri

 

Număr

0

10

Î2

2026

Reabilitarea a cel puțin 10 de depozite de deșeuri/situri contaminate cu deșeuri periculoase.

378

C1.3. R2-I1

M

Intrarea în vigoare a Regulamentului privind taxa de depozitare a deșeurilor

Dispoziție dintr-un regulament privind taxa de depozitare a deșeurilor care indică intrarea sa în vigoare

Î4

2024

Regulamentul privind taxa de depozitare a deșeurilor intră în vigoare și prevede o taxă unitară care permite calcularea taxei de depozitare a deșeurilor în conformitate cu Legea privind gestionarea deșeurilor.

Regulamentul stabilește dispoziții de creștere treptată a taxei de depozitare a deșeurilor pentru a elimina treptat depozitarea deșeurilor reciclabile și recuperabile și pentru ca veniturile să fie utilizate în conformitate cu Legea privind gestionarea deșeurilor.

380

C1.3. R2-I1

T

Echipamente pentru tratarea deșeurilor biologice

Număr

0

20

Î4

2025

Trebuie livrate cel puțin 20 de echipamente pentru tratarea deșeurilor biologice.

Se livrează cel puțin 30 de echipamente pentru reciclare și/sau reutilizare.

381

C1.3. R2-I1

T

Construcția stațiilor de transfer al deșeurilor

Număr

0

15

Î1

2026

Trebuie construite cel puțin 15 stații de transfer al deșeurilor.

C.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

 

R eform C1.3 R3 – Implementarea în continuare a programului de gospodărire a apelor

Obiectivul acestei reforme este de a aborda în continuare principalele provocări politice din sectorul apei din Croația.

Reforma constă în adoptarea legislației, a planului național și a planurilor operatorilor din domeniul apei privind reducerea pierderilor de apă în sistemele publice de alimentare cu apă și înființarea organismului național de monitorizare a pierderilor de apă.

Investiția C1.3 R3-I1 – Investiții suplimentare în programul public de dezvoltare a sistemelor de canalizare

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți și mai mult infrastructura de colectare și epurare a apelor uzate.

Această măsură constă în construirea și reconstrucția suplimentară a rețelelor publice de canalizare, precum și în construirea de stații de epurare a apelor uzate.

Investiția C1.3 R3-I2 – Investiții suplimentare în programul public de dezvoltare a alimentării cu apă

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți și mai mult infrastructura de alimentare cu apă.

Această măsură constă în construirea și reconstrucția suplimentară a conductelor de alimentare cu apă. 

Investiția C1.3 R3-I3 – Investiții suplimentare în programul de reducere a riscurilor de dezastre

Obiectivul acestei investiții este de a pune în aplicare investiții suplimentare în programul de reducere a riscurilor de dezastre.

Această măsură constă în construirea de structuri de protecție împotriva inundațiilor și în revitalizarea sistemelor de apă dulce.

C.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură conexă (reformă sau investiții)

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

382

C1.3. R3

M

Adoptarea Planului național de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă

Planul național de acțiune pentru reducerea pierderilor adoptat de apele croate

Î2

2024

Apele croate adoptă Planul național de acțiune pentru reducerea pierderilor și îl publică pe pagina lor web. Planul național de acțiune include lista activităților planificate pentru reducerea pierderilor de apă, inclusiv estimări ale investițiilor și surse de finanțare. Planul acoperă perioada 2024-2026, cu o perspectivă pentru 2030, în conformitate cu Programul multianual de construcție pentru tratarea apei și a apelor urbane reziduale din 2030.

383

C1.3. R3

M

Autoritatea Națională de Monitorizare a Pierderilor de Apă Înființată

Înființarea Autorității Naționale de Monitorizare a Pierderilor de Apă

Î4

2024

Se înființează Autoritatea Națională de Monitorizare a Pierderilor de Apă, care are autoritatea de a supraveghea realizarea măsurilor prevăzute în Planul național de acțiune pentru reducerea pierderilor și de a verifica planurile de acțiune ale operatorilor din domeniul apei pentru reducerea pierderilor de apă.

384

 C1.3. R3

T

Adoptarea planurilor de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă ale operatorilor din domeniul apei

Număr

0

40

Î4

2025

Se adoptă cel puțin 40 planuri de acțiune individuale de reducere a pierderilor de apă ale operatorilor din domeniul apei.

Fiecare plan include scheme și planuri organizaționale pentru educarea angajaților, măsuri de îmbunătățire a datelor de sistem, măsuri de optimizare a sistemului de alimentare cu apă, măsuri active de control al scurgerilor, măsuri de abordare a pierderilor aparente, măsuri de planificare și de înlocuire a rețelei.

385

C1.3. R3

M

Intrarea în vigoare a Regulamentului privind Consiliul pentru servicii în domeniul apei

Dispoziție din Regulamentul privind Consiliul pentru servicii în domeniul apei care indică intrarea sa în vigoare

Î1

2024

Regulamentul privind Consiliul pentru servicii în domeniul apei intră în vigoare. Acesta prevede publicarea obligatorie a deciziilor Consiliului pentru servicii în domeniul apei, publicarea obligatorie a interpretărilor competente ale Legii serviciilor în domeniul apei, ale Legii privind finanțarea gospodăririi apelor și ale statutului autorității de reglementare și prevede, de asemenea, formarea profesională obligatorie a personalului.

386

C1.3. R3

T

Consolidarea capacităților Consiliului pentru servicii în domeniul apei

Număr

0

7

Î4

2024

Consiliul pentru servicii în domeniul apei recrutează cel puțin șapte membri ai personalului cu normă întreagă, fără a include consilierii numiți.

388

C1.3. R3-I1

T

Stații de epurare a apelor uzate construite sau modernizate

Număr

12

31

Î4

2025

Se construiesc sau se modernizează cel puțin 19 de stații suplimentare de epurare a apelor uzate.

389

C1.3. R3-I1

T

Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită

Număr

807

883

Î4

2025

Se construiesc sau se reconstruiesc cel puțin 76 km suplimentari de rețea publică de canalizare.

391 

C1.3. R3-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

 

Număr

1023

1154

Î4

2025

Construirea sau reconstruirea a cel puțin 131 km suplimentari de rețea publică de alimentare cu apă.

Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau cu un indice de pierderi în infrastructură (ILI) ≤ 1.5 și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce pierderile cu peste 20 %.

440

C1.3 R3-I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

Număr

77

79

Î2

2026

Construirea a cel puțin 2 km suplimentari de structuri de protecție împotriva inundațiilor.

441

C1.3 R3-I3

T

Cursuri de apă revitalizate

Număr

16

23

Î2

2026

Cel puțin 7 km suplimentari de cursuri de apă refăcute.

D. COMPONENTA 1.4: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT COMPETITIV, DURABIL DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC ȘI EFICIENT

Sectorul transporturilor este unul dintre principalii emițători de gaze cu efect de seră (GES) din Croația, reprezentând 27 % din totalul emisiilor în 2018, din care transportul rutier de călători a reprezentat 71,6 %, transportul rutier de mărfuri 24,7 %, transportul feroviar 0,8 %, transportul maritim și fluvial 2,4 %, iar traficul aerian intern 0,5 % din emisii. Se preconizează că modernizarea infrastructurii de transport existente prin investiții în tipuri de transport durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente, inovatoare și competitive va juca un rol esențial în punerea în aplicare eficace a tranziției verzi și a celei digitale.

Obiectivul acestei componente a planului croat de redresare și reziliență este de a dezvolta o rețea de transport uniformă, cu o infrastructură de transport feroviar și public dezvoltată și o intermodalitate între diferitele moduri de transport, de a crește ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și amprenta de mediu a sectorului transporturilor, precum și de a promova mobilitatea durabilă a persoanelor și a mărfurilor.

Această componentă include reforme și investiții în toate modurile de transport (feroviar, rutier, maritim, aerian, public urban și pe căi navigabile interioare) și acoperă toate regiunile Croației.

Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandării specifice adresate Croației „cu privire la necesitatea de a concentra investițiile în tranziția verde și în cea digitală” (recomandările specifice 3 și 2020) și „cu privire la transportul urban și feroviar durabil” (recomandările specifice 3 și 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

D.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C1.4 R1 – Reforma sectorului rutier

Obiectivul reformei este de a reduce costurile de funcționare ale întreprinderilor, de a alinia obligațiile financiare la fluxurile de numerar, de a spori siguranța rutieră și, astfel, de a reduce mortalitatea rutieră. Se preconizează că introducerea unui nou sistem de taxare rutieră va reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin eliminarea blocajelor și a locurilor periculoase de pe drumuri. Ca parte a acestei reforme, legislația care reglementează sectorul rutier va fi actualizată prin intrarea în vigoare a modificării Legii privind drumurile.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R1-I2 – Îmbunătățirea sistemului de exercitare a drepturilor persoanelor cu handicap în domeniul mobilității

Investiția urmărește să faciliteze și să accelereze exercitarea de către persoanele cu handicap a drepturilor lor în domeniul mobilității prin introducerea unui document unic pentru persoanele cu handicap, care să le permită să își exercite toate drepturile de mobilitate, să simplifice mediul administrativ pentru utilizatorii finali ai serviciilor publice digitale în domeniul mobilității și să îmbunătățească accesul persoanelor cu handicap la serviciile publice digitale. Investiția urmărește, de asemenea, să îmbunătățească protecția datelor cu caracter personal ale utilizatorilor și să armonizeze practicile decizionale care afectează drepturile persoanelor cu handicap în domeniul mobilității. Se preconizează că investiția va permite instituțiilor de stat să monitorizeze mai ușor și mai cuprinzător drepturile dobândite și să asigure accesul eficient al publicului la toate datele. Se preconizează că investiția va reduce costurile cu forța de muncă ale angajaților din serviciile de stat și locale cu 15 % până la 35 %.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C1.4 R1-I3 – Sistemul național de stocare electronică și de schimb de date în domeniul transportului rutier (PNSCP)

Obiectivul investiției este de a spori eficiența și durabilitatea transportului rutier.

Investiția constă în instituirea Sistemului național de stocare electronică și schimb de date privind transportul rutier (National Road Transport Electronic Storage and Data Exchange System – NSCP).

Investiția C1.4 R1-I4 – Sistemul de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri

Obiectivul investiției este de a spori siguranța rutieră prin instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri. Sistemul de control al raportării conectează datele din sistemul central de prelucrare a tahografelor (SOTAH) și înregistrările naționale ale cardurilor de tahograf și înregistrările conexe aflate sub responsabilitatea Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii din Republica Croația și contribuie la digitalizarea sectorului croat al transporturilor.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.4 R1-I5 – Monitorizarea transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți transportul rutier de mărfuri periculoase.

Investiția constă în instituirea unui sistem de monitorizare pentru transportul rutier de mărfuri periculoase (e-ADR).

Reforma C1.4 R2 – Reforma sectorului feroviar

Reforma vizează creșterea competitivității și a eficienței sectorului feroviar pentru a oferi servicii mai bune clienților serviciilor de transport de călători și de marfă și pentru a spori competitivitatea economică a Croației. Pentru a sprijini reforma, guvernul croat adoptă o scrisoare de politică sectorială pentru sectorul feroviar până la 30 iunie 2021, prezentând calea de urmat în domenii-cheie legate de reforma și modernizarea sectorului feroviar și stabilind planuri de punere în aplicare pentru guvern și întreprinderile feroviare, inclusiv măsuri și acțiuni detaliate în ceea ce privește:

·Guvernanța sectorului;

·Gestionarea societăților și a operațiunilor feroviare;

·Planificarea investițiilor sectoriale și a finanțării;

·Dezvoltarea cunoștințelor, a tehnologiilor și a competențelor în sectorul feroviar.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R2-I3 – Eliminarea „blocajelor” din infrastructura feroviară

Obiectivul investiției este de a aborda blocajele din rețeaua feroviară a Croației.

Investiția constă în eliminarea a cinci blocaje din rețeaua feroviară a Croației.

Investiția C1.4 R2-I4 – Modernizarea Zagreb Kustošija – Zagreb ZK – Zagreb GK

Obiectivul investiției este de a moderniza tronsonul feroviar Zagreb Kustošija – Zagreb Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor, de a îmbunătăți calitatea și disponibilitatea transportului feroviar local și regional de călători, de a integra mai bine căile ferate în sistemul de transport public al orașului Zagreb, precum și de a crește ponderea transportului feroviar și a transportului public local în zona mai largă a orașului Zagreb. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului de finalizare a rețelei centrale TEN-T până la 31 decembrie 2030.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.4 R2-I6 – Utilizarea tehnologiilor verzi în transportul feroviar de călători

Obiectivul investiției este de a spori transportul feroviar de călători pe liniile neelectrificate.

Investiția constă în două prototipuri de trenuri cu baterii produse.

Investiția C1.4 R2-I7 – Modernizarea sistemelor informatice

Obiectivul investiției este de a spori calitatea serviciilor feroviare.

Investiția constă în modernizarea sistemelor informatice pentru transportul de pasageri HŽ.

Reforma C1.4 R3 – Reforma navigației maritime și interioare

Obiectivul reformei este dezvoltarea unui transport maritim și pe căi navigabile interioare durabil și eficient, care să contribuie la creșterea siguranței navigației, asigurând revitalizarea căilor navigabile interioare, îmbunătățind conectivitatea transporturilor insulelor și infrastructura portuară pentru a reduce impactul negativ al sectorului transporturilor asupra mediului. Ca parte a acestei reforme, intră în vigoare noua Lege privind transportul costier regulat și sezonier, noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime și noua Lege privind navigația interioară și porturile.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Investiția C1.4 R3-I1 – Modernizarea portului municipal Split

Obiectivul investiției este modernizarea infrastructurii portuare și creșterea calității transportului maritim public.

Investiția constă într-un nou terminal pentru pasageri al portului municipal Split.

Investiția C1.4 R3-I3 – Construirea unui nou feribot prin cablu „Križnica”, municipalitatea Pitomača

Obiectivul investiției este de a construi un nou feribot prin cablu „Križnica” peste râul Drava în municipalitatea Pitomača, pentru a asigura conectivitatea transporturilor și a încuraja dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate. Investiția include un nou feribot electric alimentat cu energie solară, care va crește capacitatea de transport și va contribui totodată la înverzirea sectorului transporturilor.

Investiția se finalizează până la 30 octombrie 2022.

Investiția C1.4 R4-I2 – Modernizarea parcului de tramvaie

Obiectivul investiției este de a moderniza flota de tramvaie din orașele Osijek și Zagreb.

Investiția constă în livrarea de noi tramvaie.

Investiția C1.4 R5-I1 – Electrificarea și ecologizarea sistemului de handling la sol și de alimentare cu energie electrică la aeroportul din Zadar

Obiectivul investiției este de a asigura un sistem ecologic de handling la sol al aeronavelor și de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie.

Investiția constă în electrificarea și înverzirea serviciilor de handling la sol pentru aeronave pe aeroportul din Zadar.

Investiția C1.4 R5-I2 – Cercetarea, dezvoltarea și producția de noi vehicule de mobilitate și infrastructura de sprijin

Obiectivul investiției este de a spori siguranța transporturilor, sporind în același timp eficiența, de a reduce congestionarea traficului și de a reduce emisiile globale de poluanți generate de transportul cu autovehicule în orașul Zagreb.

Investiția constă în dezvoltarea și punerea în aplicare a unui nou serviciu de transport urban al vehiculelor electrice complet autonome.

Investiția C1.4 R5-I3 – Program pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi

Obiectivul investiției este de a spori eficiența energetică a transportului rutier prin reducerea dependenței de combustibilii fosili.

Investiția constă în achiziționarea de vehicule cu propulsie alternativă (electrice și/sau pe bază de hidrogen).

 

D.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

91

C1.4. R1

M

Modificările aduse Legii drumurilor

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii drumurilor

 

 

 

Î3

2021

Printre altele, amendamentele la Legea privind drumurile:
— Asigură interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică pe întreaga rețea rutieră a Uniunii, pe autostrăzile urbane și interurbane, pe drumurile principale și secundare și pe diferite structuri, cum ar fi tunelurile sau podurile, precum și pe feriboturi;

— Facilitează schimbul transfrontalier de date privind înmatricularea vehiculelor în ceea ce privește vehiculele și proprietarii sau deținătorii de vehicule pentru care a fost identificată în Uniune neplata oricărui tip de taxă rutieră;

— Să includă dispoziții care să încurajeze creșterea infrastructurii utilizate pentru traficul de biciclete și de pietoni;

— Să stabilească criterii și condiții privind acoperirea costurilor cu taxele rutiere plătite;

— Abordarea scutirilor de la obligația de a plăti taxele pentru dreptul de a construi și dreptul de servitute pe un drum public, prin eliminarea acestor scutiri din legislație. Acest lucru creează condiții de concurență echitabile în ceea ce privește aceste taxe pentru toți antreprenorii.

92

C1.4. R1

M

Programul național de siguranță rutieră 2021-2030

Programul național de siguranță rutieră 2021-2030 adoptat de guvernul croat

 

 

 

Î3

2021

Obiectivul Programului național de siguranță rutieră 2021-2030, elaborat de Ministerul de Interne în cooperare cu Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii și cu alte ministere de resort, este de a îmbunătăți siguranța rutieră în Croația.

94

C1.4. R1-I2

T

Instituirea unui sistem funcțional pentru exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap în domeniul mobilității

 

% (procent)

0

50

Î4

2023

Ca parte a investiției, care instituie un sistem funcțional care să faciliteze solicitarea de către persoanele cu dizabilități a tuturor drepturilor de mobilitate într-un singur loc și să asigure o prelucrare mai rapidă a cererilor, se instituie un document unic pentru a permite persoanelor cu dizabilități să utilizeze sistemul funcțional și să exercite aceleași drepturi pe întreg teritoriul Croației (cardul electronic de invaliditate) și cel puțin 50 % din cardurile avute în vedere se eliberează persoanelor cu dizabilități care au drepturi în domeniul mobilității.

95

C1.4. R1-I3

M

Instituirea unui sistem național de stocare electronică și de schimb de date în domeniul transportului rutier (PNSC)

Instituirea sistemului național de stocare electronică și de schimb de date pentru transportul rutier (PNSCP)

 

 

 

Î2

2026

Se instituie sistemul electronic național de stocare și schimb de date (PNSC) pentru transportul rutier.

96

C1.4. R1-I4

M

Instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri

Instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri

 

 

 

Î4

2024

Se instituie un sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de persoane și de mărfuri, care conectează datele din sistemul central de procesare a tahografului (SOTAH) și înregistrările naționale ale cardurilor de tahograf și înregistrările conexe, sub responsabilitatea Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii.

97

C1.4. R1-I5

M

Instituirea unui sistem de monitorizare a transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)

Un sistem instituit pentru monitorizarea transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)

 

 

 

Î2

2026

Se instituie un sistem de monitorizare a transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR).

98

C1.4. R2

M

Adoptarea scrisorii privind politica sectorială

Scrisoarea privind politica sectorială pentru sectorul feroviar adoptată de guvernul croat

 

 

 

Î2

2021

Scrisoarea privind politica sectorială include: I) obiectivele-cheie ii) o revizuire a îmbunătățirilor preconizate, cum ar fi profesionalizarea, transparența operațiunilor și a activităților de gestionare și iii) un plan de punere în aplicare a măsurilor și acțiunilor de reformă și modernizare a sectorului feroviar, cum ar fi: adoptarea cadrului strategic pentru sectorul feroviar, a Planului Național de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare și a Planului Național de Management al Infrastructurii Feroviare și al Infrastructurii de Servicii; și dezvoltarea serviciilor de transport feroviar.

99

C1.4. R2

M

Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare și Planul Național de Administrare a Infrastructurii Feroviare și a Infrastructurii de Servicii

Planul național de dezvoltare a infrastructurii feroviare și Planul național de gestionare a infrastructurii feroviare și a infrastructurii de servicii adoptate de guvernul croat

 

 

 

Î4

2022

Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare stabilește proiectele și activitățile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare. Planul Național de Management al Infrastructurii și Infrastructurii de Servicii Feroviare stabilește proiectele și activitățile de management, organizare a reglementării traficului feroviar și dezvoltare a serviciilor de transport feroviar.

100

C1.4. R2

M

Reorganizarea societăților feroviare și gestionarea afacerilor

Gestionarea societăților feroviare și a operațiunilor reorganizate

 

 

 

Î4

2024

Reorganizarea managementului societăților și operațiilor feroviare se finalizează.

104

C1.4. R2-I3

T

Cinci blocaje eliminate pe tronsoanele cu constrângeri actuale, viteze de rulare de până la 60 km/h

 

Număr

0

5

Î4

2025

Investiția are ca rezultat eliminarea a cinci blocaje pe tronsoanele cu o limită de viteză actuală de până la 60 km/h.

105

C1.4. R2-I4

T

Linie de cale ferată dublă la Zagreb Kustošija – ZG Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor pe o lungime de 3,4 km, reconstruită și modernizată

 

Număr (km)

0

3,4

Î4

2024

Linia de cale ferată cu două linii pe tronsonul Zagreb Kustošija – Zagreb Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor pentru o lungime de 3,4 km trebuie reconstruită și modernizată.
Se furnizează dovezi privind respectarea procedurilor de autorizare în temeiul EIM în conformitate cu Directiva 2011/92/UE.

107

C1.4. R2-I6

T

Două prototipuri de trenuri cu baterii produse

 

Număr

0

2

Î4

2025

Se produce un prototip de grup motopropulsor electric cu baterie (BEMV) și se produce un prototip de grup motopropulsor cu baterie (BMV), se supune încercării de tip și se obține o premisiune pentru funcționare.

Vor fi construite șase conexiuni electrice stabile pentru încărcarea bateriilor de tracțiune ale trenurilor.

108

C1.4. R2-I7

M

Modernizarea sistemelor informatice pentru transportul de pasageri HŽ

Modernizarea sistemelor informatice ale HŽ Passenger Transport

 

 

 

Î2

2026

Modernizarea sistemelor informatice pentru transportul de pasageri HŽ include:

·Instalarea WIFI pe 40 trenuri;

·Instalarea sistemului GPS pe 40 trenuri;

·Modernizarea centrului de date al sistemului de vânzări; și

·Achiziționarea de echipamente pentru platforma de virtualizare.

109

C1.4. R3

M

Noua Lege privind traficul costier regulat și sezonier

Intrarea în vigoare a noii Legi privind transportul costier regulat și sezonier

 

 

 

Î3

2021

Noua Lege privind transportul maritim costier regulat și sezonier va simplifica procedurile administrative actuale și va crea condiții prealabile mai bune pentru o funcționare mai eficientă a transportului maritim costier public, prin reglementarea dispozițiilor referitoare la activitatea Agenției pentru transportul maritim costier regulat, în special în secțiunea privind acordarea de licențe pentru rutele de stat, precum și o mai bună utilizare și control al sistemelor informatice de transport public (sistemul SEOP).

110

C1.4. R3

M

Noua Lege privind navigația interioară și porturile

Intrarea în vigoare a noii Legi privind navigația interioară și porturile

 

 

 

Î3

2021

Noua Lege privind navigația interioară și porturile permite, atunci când este necesar pentru a asigura siguranța navigației, identificarea riscurilor specifice în (anumite părți ale) sectoarelor căilor navigabile interioare din Croația.

111

C1.4. R3

M

Noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime

Intrarea în vigoare a noii Legi privind domeniul maritim și porturile maritime

 

 

 

Î4

2022

Noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime reorganizează structura sistemului portuar deschis traficului public, care urmărește să asigure uniformitatea punerii în aplicare a obligațiilor legale de exploatare a porturilor publice și să raționalizeze costurile de gestionare.

112

C1.4. R3-I1

T

Terminal nou pentru pasageri în Portul Municipal Split

 

Număr

0

2

Î4

2025

Se construiește un nou terminal pentru pasageri în Portul Municipal Split.

114

C1.4. R3-I3

T

Nou feribot prin cablu „Križnica”, operațional pe râul Drava, în municipalitatea Pitomača

 

Număr

0

1

Î4

2022

Această investiție va avea ca rezultat construirea unui feribot electric alimentat cu energie solară care să conecteze continentul la insula Križnica și care să funcționeze cu aprobarea Registrului Naval Croat.

117

C1.4. R4-I2

T

30 de tramvaie noi livrate pentru transportul public

 

Număr

0

30

Î4

2025

Se livrează 30 de tramvaie noi.

118

C1.4. R5-I1

T

Electrificarea și ecologizarea serviciilor de handling la sol pentru aeronave pe aeroportul din Zadar

 

Număr

0

1

Î4

2024

Electrificarea și ecologizarea serviciilor de handling la sol ale aeronavelor, care includ: (I) instalarea de conexiuni fixe pentru alimentarea cu energie electrică a aeronavelor staționare, cu adaptările necesare în materie de proiectare și siguranță (fără creșterea capacității platformei); (II) înlocuirea echipamentelor mobile de handling la sol alimentate cu motorină cu unități alimentate cu energie electrică; și (iii) construirea unei centrale fotovoltaice de 610 kW și conectarea acesteia la sistemul fix de alimentare cu energie electrică și la stațiile de încărcare pentru echipamentele mobile de handling la sol alimentate cu energie electrică.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, proiectul trebuie pus în aplicare fără creșterea capacității platformei, iar echipamentele mobile de handling la sol alimentate cu motorină trebuie înlocuite cu unități alimentate cu energie electrică. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.

119

C1.4. R5-I2

T

Prototipuri de verificare a vehiculelor complet autonome și electrice și încercări relevante

 

Număr

0

60

Î1

2025

Se produc și se testează prototipuri de verificare și se testează sisteme de conducere autonomă.

120

C1.4. R5-I2

M

Noua legislație privind conducerea autonomă

Intrarea în vigoare a noii legislații privind conducerea autonomă

 

 

 

Î2

2024

Noua legislație privind conducerea autonomă acoperă, printre altele, următoarele:
Elaborarea unei proceduri naționale de testare pentru conducerea autonomă;

Adaptarea legislației naționale privind siguranța rutieră pentru a permite circulația vehiculelor autonome;

Adaptarea normelor naționale de omologare de tip a vehiculelor;

Adaptarea normelor de siguranță a călătorilor din transportul rutier pentru a permite transportul pasagerilor cu vehicule autonome;

Adaptarea legislației naționale în materie de asigurări pentru a permite asigurarea vehiculelor și a serviciilor autonome.

122

C1.4. R5-I2

M

Un nou serviciu de transport urban al vehiculelor complet autonome și electrice, adaptat la nevoile pasagerilor cu handicap și o infrastructură specializată

Vehicule complet autonome și electrice adaptate nevoilor pasagerilor cu handicap produși și o infrastructură specializată care funcționează cu toate funcționalitățile instalate

 

 

 

Î4

2025

Un nou serviciu de transport urban care constă în:

(I)un parc de vehicule electrice complet autonome, capabile să îndeplinească toate funcțiile de conducere dinamică fără asistență din partea conducătorului auto cu ajutorul inteligenței artificiale;

(II)dezvoltarea și construirea unei infrastructuri specializate pentru parcul de vehicule autonome și electrice integrate în transportul public urban și

(III)dezvoltarea unei platforme software pentru operarea sistemului complet;

sunt funcționale, permițând funcționarea vehiculelor electrice noi complet autonome. Noul vehicul electric complet autonom trebuie adaptat la nevoile pasagerilor cu handicap prin existența unor uși glisante mari care să permită intrarea mai ușoară în vehicul și a unui compartiment de bagaje care să poată găzdui scaune cu rotile.

123

C1.4. R5-I2

M

50 000 vouchere gratuite pentru călătoriile cu vehicule complet autonome pentru persoanele cu handicap și/sau care se confruntă cu dificultăți în utilizarea altor mijloace de transport public

Acord semnat cu orașul Zagreb și cu operatorul de transport public pentru emiterea a 50 000 vouchere de conducere gratuite

Î1

2026

Se furnizează un acord semnat cu orașul Zagreb și cu operatorul de transport public pentru eliberarea a 50 000 vouchere de conducere gratuite, valabile timp de cel puțin 5 ani de la eliberare, pentru persoanele cu handicap și/sau care se confruntă cu dificultăți în utilizarea altor mijloace de transport public.

124

C1.4. R5-I3

M

2 000 vehicule rutiere alimentate alternativ (electrice și/sau pe bază de hidrogen)

2 000 vehicule rutiere cu propulsie alternativă achiziționate

Î2

2026

Se furnizează dovada achiziționării a 2 000 de vehicule rutiere noi cu propulsie alternativă (electrice și/sau pe bază de hidrogen).

D.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Investiția C1.4 R1-I1 – Sistem de taxare rutieră electronică

Obiectivul investiției este de a reduce congestionarea traficului rutier și de a spori protecția mediului și siguranța rutieră.

Investiția constă în furnizarea unui nou sistem de taxare rutieră electronică.

D.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

93

C1.4. R1-I1

M

Noul sistem de taxare rutieră electronică

Livrarea unui nou sistem de taxare rutieră electronică

Î2

2026

Se livrează software (cum ar fi sistemul informatic central) și hardware (cum ar fi noi portaluri de taxare rutieră cu camere de luat vederi) ale unui nou sistem electronic de taxare rutieră bazat pe o soluție de flux fără benzi multiple (MLFF) fără oprirea vehiculelor cu metode de plată fără contact pentru autostrăzile exploatate de Croatian Motorways Ltd, Highway Zagreb-Macelj (AZM) și BINA Istra. Se efectuează prima încercare de instalare pe amplasament a unui nou sistem de taxare rutieră electronică.

E. COMPONENTA 1.5: ÎMBUNĂTĂȚIREA UTILIZĂRII RESURSELOR NATURALE ȘI CONSOLIDAREA LANȚULUI DE APROVIZIONARE CU ALIMENTE

Această componentă a planului croat de redresare și reziliență vizează creșterea securității alimentare și a competitivității sectorului agroalimentar croat.

Componenta cuprinde: (I) crearea unei rețele de infrastructură logistică pentru a consolida lanțul de producție de pe piață în sectorul fructelor și legumelor; (II) instituirea unui sistem de restructurare și consolidare a terenurilor agricole; (III) dezvoltarea de soluții digitale în sectorul agricol; și (iv) îmbunătățirea sistemelor de donare a alimentelor.

Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări privind „necesitatea de a lua toate măsurile necesare și de a răspunde în mod eficace pandemiei, de a susține economia și de a sprijini redresarea” (recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2020); „privind necesitatea de a spori accesul la serviciile digitale” (recomandările specifice fiecărei țări 2 și 2020) și „privind acordarea de prioritate punerii în aplicare și finanțării proiectelor de investiții publice și potențial public-privat pentru a sprijini redresarea economiei” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2020).

E.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C1.5 R1 – Crearea unei rețele de infrastructuri logistice pentru consolidarea lanțului de producție de pe piața fructelor și legumelor

Obiectivul reformei este de a organiza și de a corela oferta fermelor mici prin intermediul organizațiilor de producători, pentru a încuraja punerea în comun, cooperarea, schimbul de experiență și de cunoștințe. Se preconizează că reforma va îmbunătăți poziția fermierilor în lanțurile de aprovizionare, în special în sectorul fructelor și legumelor, și va contribui la dezvoltarea de produse cu o valoare adăugată mai mare. Reforma include adoptarea de către guvernul croat a Programului operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026.

Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.5 R1-I1 – Construirea de centre logistice și de distribuție pentru fructe și legume

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți concurența în sectorul fructelor și legumelor.

Această măsură constă în construirea de centre logistice de distribuție pentru fructe și/sau legume.

Investiția C1.5 R1-I2 Consolidarea poziției și vizibilității producătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

Investiția urmărește să permită producătorilor să joace un rol mai important în guvernanța și structura de proprietate a centrelor logistice și de distribuție.

Această măsură constă în cursuri de formare pentru organizațiile de producători și în instituirea unui sistem recognoscibil de etichetare a fructelor și legumelor.

Reforma C1.5 R2 – Îmbunătățirea sistemelor de restructurare și consolidare a terenurilor agricole

Obiectivul reformei este de a facilita procedurile de consolidare și monitorizarea continuă a terenurilor agricole, ceea ce va crea condiții prealabile pentru aplicarea metodelor agricole moderne, pentru construirea infrastructurii (cum ar fi rețeaua de drumuri de teren și canale de meliorare) și pentru gestionarea relațiilor juridice în materie de proprietate pe terenurile agricole. Reforma contribuie la o utilizare mai eficientă a terenurilor agricole în agricultură, sporind productivitatea și sustenabilitatea producției agricole, cu accent pe conservarea mediului și îmbunătățirea vieții în zonele rurale. Ca parte a reformei, intră în vigoare noua Lege privind consolidarea terenurilor agricole.

Reforma se finalizează până la 31 martie 2026.

Investiția C1.5 R2-I2 – Programul de monitorizare a terenurilor agricole

Scopul acestei investiții este de a asigura condițiile pentru protecția eficace a terenurilor agricole, disponibilitatea continuă a datelor necesare pentru evaluarea stării solului și punerea în aplicare a politicii de gestionare durabilă.

Această măsură constă în modernizarea sistemului de informații operaționale pentru monitorizarea terenurilor agricole și înființarea a 90 stații permanente de monitorizare a terenurilor.

Reforma C1.5 R3 – Transformarea digitală a agriculturii

Obiectivul reformei este de a face serviciile publice din sectorul agricol mai accesibile fermierilor prin digitalizarea acestor servicii, reducând în același timp sarcina administrativă. Reforma include înființarea unei unități de coordonare care să planifice și să monitorizeze punerea în aplicare a tuturor investițiilor și să asigure realizarea obiectivelor definite: servicii publice digitalizate, platforma operațională privind agricultura inteligentă și sistemul de informații privind trasabilitatea accesibil publicului.

Se preconizează că reforma va contribui la creșterea producției agricole, la asigurarea calității și a trasabilității produselor agricole și la asigurarea aplicării unor practici agronomice sustenabile pe termen lung pentru climă și mediu.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.5 R3-I1 – Implementarea serviciilor publice digitale

Obiectivul acestei investiții este transformarea digitală a cel puțin 30 de servicii publice agricole. Investiția include, printre altele, pregătirea Planului de acțiune privind transformarea digitală, care va constitui baza pentru înregistrarea tuturor serviciilor agricole care urmează să fie digitalizate. Cel puțin 30 servicii publice care sunt înregistrate în planul de acțiune sunt digitalizate și puse la dispoziția beneficiarilor. Investiția reduce nevoia de servicii cu prezență fizică și contribuie la crearea de servicii publice digitale pentru fermieri.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.5 R3-I2 – Agricultura inteligentă

Scopul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a sectorului agricol din Croația.

Această măsură constă în crearea unei platforme pentru agricultura inteligentă.

Investiția C1.5 R3-I3 – Sistem de trasabilitate

Obiectivele investiției sunt de a promova în continuare agricultura durabilă, în special de către micii producători locali, și de a informa în continuare consumatorii cu privire la importanța și disponibilitatea produselor obținute într-un mod durabil, la nivel local, pe întreg teritoriul Croației. Se preconizează că investiția va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării rurale într-o serie de comunități locale și va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în produsele alimentare durabile și produse la nivel local. Investiția include instituirea unui sistem național de informații privind trasabilitatea care să fie accesibil publicului.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C1.5 R4 – Îmbunătățirea sistemelor de donare de alimente

Obiectivul reformei este de a promova economia circulară în sectorul agroalimentar, de a reduce risipa de alimente și de a spori securitatea alimentară pentru persoanele mai sărace prin îmbunătățirea sistemului de donații de alimente. Reforma include înființarea unei bănci de alimente, consolidarea capacității de infrastructură a intermediarilor din lanțul donării de alimente, lansarea unei platforme online pentru prevenirea risipei de alimente, modernizarea sistemului informatic privind donarea de alimente, încheierea de acorduri voluntare de prevenire a risipei de alimente între autoritățile relevante și părțile interesate din lanțul de aprovizionare cu alimente, mediul academic, comunitatea științifică și organizațiile societății civile, precum și punerea în aplicare a unei campanii de informare și educare privind prevenirea risipei de alimente și donarea de alimente.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C1.5 R4-I1 – Echiparea de infrastructură a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul donării de alimente

Obiectivul investiției este de a consolida capacitatea de infrastructură a intermediarilor din lanțul donării de alimente și a băncii de alimente pentru a crea condițiile prealabile de bază pentru creșterea cantităților de alimente donate, contribuind astfel la reducerea risipei de alimente și la creșterea securității alimentare pentru grupurile de populație mai sărace. Investiția include punerea în aplicare a unor scheme de sprijin pentru echiparea infrastructurii băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul donării de alimente, elaborate de Ministerul Agriculturii și adoptate de guvernul croat.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.

E.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

126

C1.5. R1

M

Programul operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026

Intrarea în vigoare a deciziei guvernului croat privind adoptarea Programului operațional de consolidare a capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026

 

 

 

Î4

2021

Pentru a pune în aplicare măsura care vizează în primul rând consolidarea rolului și a capacității de gestionare a organizațiilor de producători (OP) în cadrul lanțului de producție și comercializare a fructelor și legumelor, guvernul croat adoptă Programul operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026. Aceasta include punerea în aplicare a următoarelor măsuri: (I) construirea și echiparea centrelor logistice de distribuție a fructelor și legumelor și (ii) consolidarea poziției și a recunoașterii producătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu fructe și legume.

127

C1.5. R1-I1

T

Construirea și funcționarea unui centru de distribuție logistică (LDC)

 

Număr

0

1

Î4

2023

Centrul de distribuție logistică (LDC) construit include o parte de recondiționare destinată recepției produsului, curățării, spălării, sortării și ambalării, precum și o parte de depozitare cu o capacitate adecvată de primire și depozitare în condiții de refrigerare și depozitare pe termen lung și un anumit nivel de prelucrare a produsului. Prelucrarea primară a fructelor și legumelor este planificată pentru a utiliza produse de calitate nestandardizată și, astfel, pentru a evita risipa (risipa) de alimente. Capacitatea de stocare a țărilor cel mai puțin dezvoltate este de cel puțin 3 000 și de cel mult 12 000 de tone. Măsura se referă la construirea unei clădiri noi, cu o cerere de energie primară (PED) care este cu cel puțin 20 % mai mică decât clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

128

C1.5. R1-I1

T

Cel puțin două centre logistice de distribuție construite

 

Număr

1

3

Î1

2026

Se construiesc cel puțin două centre de distribuție logistică (LDC), fiecare cu o capacitate de stocare de cel puțin 3 000 de tone. Măsura se referă la construirea de clădiri noi care au o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % mai mică decât media pragurilor pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cazul clădirilor nerezidențiale și care utilizează surse regenerabile de energie.

129

C1.5. R1-I2

T

Formare pentru organizațiile de producători

 

Număr

0

3

Î2

2026

Cel puțin 3 organizații de producători (OP) legate de centrele de distribuție logistică trebuie să fi participat la cursuri de formare legate de domeniul gestionării și finanțării organizațiilor de producători, la care să participe cel puțin 15 persoane.

130

C1.5. R1-I2

M

Sistemul de etichetare a fructelor și legumelor

Document emis care confirmă conformitatea noilor sisteme de calitate cu cerințele de etichetare ale sistemelor de calitate

Î2

2026

Se aprobă un sistem de creare a unor etichete ușor de recunoscut pe piața fructelor și legumelor. Sistemul este voluntar și complementar cu sistemul de calitate deja existent, elaborat de Ministerul Agriculturii.

131

C1.5. R2

M

Noua lege privind consolidarea terenurilor agricole

Intrarea în vigoare a noii Legi privind consolidarea terenurilor agricole

 

 

 

Î1

2022

Noua lege avută în vedere privind consolidarea terenurilor agricole trebuie, printre altele:
• Să introducă condiții pentru simplificarea procesului de consolidare;

• Reducerea numărului de organisme participante;

• Să scurteze timpul necesar pentru desfășurarea activităților în cadrul alocării;

• Aplicarea tehnologiilor informației și conectarea la bazele de date existente și noi ale diferitelor părți interesate, creând în același timp o bază de date privind calitatea solului.

133

C1.5. R2-I2

T

Modernizarea sistemului de informații operaționale pentru monitorizarea terenurilor agricole și înființarea a 90 stații permanente pentru monitorizarea stării terenurilor agricole

 

Număr

0

90

Î2

2025

Se instituie programul de monitorizare permanentă a stării terenurilor agricole. Rezultatele programului indică zonele de criză în care solurile sunt expuse amenințărilor. Modernizarea sistemului de informații pentru monitorizarea terenurilor agricole permite obținerea unor parametri comparabili.
Cel puțin 90 de stații sunt instalate ca parte a sistemului modernizat de monitorizare a stării terenurilor agricole și acoperă toate subregiunile agricole.

134

C1.5. R3

M

Înființarea unei unități pentru punerea în aplicare și gestionarea proiectelor de transformare digitală în cadrul Ministerului Agriculturii

Decizia ministrului agriculturii de a înființa o unitate pentru punerea în aplicare și gestionarea proiectelor de transformare digitală în cadrul Ministerului Agriculturii

 

 

 

Î4

2021

Unitatea înființată, în cooperare cu autoritățile relevante (Agenția de plăți, Agenția Croată pentru Agricultură și Alimentație și Oficiul Central de Stat pentru Dezvoltarea Societății Digitale), planifică și monitorizează punerea în aplicare a tuturor investițiilor, pentru a asigura realizarea: cel puțin 30 servicii publice digitalizate, platforma operațională privind agricultura inteligentă și sistemul de informații privind trasabilitatea accesibil publicului.

135

C1.5. R3-I1

T

Digitalizarea a cel puțin 30 servicii publice în agricultură enumerate în Planul de acțiune pentru transformarea digitală a serviciilor publice agricole

 

Număr

0

30

Î4

2024

Planul de acțiune pentru transformarea digitală va sta la baza înregistrării tuturor serviciilor agricole care urmează să fie digitalizate. Planul de acțiune include un model și un proces de transformare pentru fiecare serviciu public înregistrat. Cel puțin 30 servicii publice care sunt înregistrate în planul de acțiune și sprijinite în cadrul planului de redresare și reziliență al Croației sunt digitalizate și puse la dispoziția beneficiarilor. Planul de acțiune definește serviciile publice individuale care urmează să fie digitalizate prin punerea în aplicare a proiectului. Cel puțin 30 servicii sunt digitalizate și puse la dispoziția beneficiarilor.

136

C1.5. R3-I2

M

Crearea unei platforme pentru agricultura inteligentă

Platforma pentru o agricultură inteligentă este disponibilă

 

 

 

Î4

2025

Beneficiarilor li se pune la dispoziție o platformă pentru agricultura inteligentă. Platforma pentru agricultură inteligentă oferă informații actualizate, structurate și în timp util direct de pe câmpuri și de la ferme.

137

C1.5. R3-I3

M

Instituirea unui sistem de informații privind trasabilitatea

Sistemul de informații privind trasabilitatea este operațional și accesibil publicului

 

 

 

Î4

2024

Sistemul de informații privind trasabilitatea planificat permite o mai bună informare a consumatorilor sub forma monitorizării trasabilității produselor agricole și alimentare. Sistemul este voluntar și este utilizat pentru unificarea și facilitarea urmăririi informațiilor, facilitarea activității economice și furnizarea de informații consumatorilor prin intermediul codului QR. Sistemul este proiectat astfel încât să se conecteze la alte sisteme electronice și să actualizeze în permanență informațiile privind trasabilitatea. Sistemul are, de asemenea, potențialul de a înregistra informații privind comercianții și intermediarii care ar putea să nu intre niciodată în contact fizic cu produsul.

138

C1.5. R4

M

Platforma online pentru prevenirea risipei de alimente și modernizarea sistemului informatic privind donarea de alimente

Platforma online pentru prevenirea risipei de alimente și modernizarea soluției tehnice pentru sistemul informatic pentru donarea de alimente sunt operaționale și disponibile publicului

 

 

 

Î2

2022

Platforma online privind prevenirea și reducerea risipei de alimente va fi lansată pentru a disemina cele mai bune practici, a sensibiliza și a educa cu privire la problema risipei de alimente și a donării de alimente. Sistemul informatic privind donațiile de alimente, care este deja operațional, este modernizat cu noi funcționalități, dintre care sunt evidențiate posibilitatea guvernanței regionale a sistemului și reprezentarea statistică a datelor.

139

C1.5. R4-I1

M

Schemă de sprijin pentru dotarea cu infrastructură a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul donațiilor de alimente

Punerea în aplicare a schemei de sprijin pentru dotarea infrastructurii băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul donațiilor de alimente și plata fondurilor

 

 

 

Î4

2023

Schema de sprijin este pusă în funcțiune în urma unei cereri publice și a unor contracte încheiate, prin plata fondurilor, care se utilizează pentru construirea și renovarea instalațiilor de depozitare, a echipamentelor și a mobilierului de depozitare, a echipamentelor de răcire și de depozitare a alimentelor, a motostivuitoarelor, a vehiculelor frigorifice, a vehiculelor și a echipamentelor informatice.

F. COMPONENTA 1.6: DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL, INOVATOR ȘI REZILIENT

Pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte negativ asupra sectorului turismului, atât la nivel mondial, cât și în Croația. Ca activitate strategică în Croația, turismul reprezintă o cotă directă de 11,4 % din PIB și a înregistrat o scădere cu 55 % a numărului de nopți în 2020 comparativ cu anul precedent. Având în vedere aceste efecte ale crizei și evoluția așteptărilor în materie de cerere, scopul acestei componente a planului croat de redresare și reziliență este de a transforma și moderniza sectorul turismului, sporind în același timp competitivitatea, sustenabilitatea și reziliența acestuia prin atingerea următoarelor obiective generale:

-Să sporească reziliența și sustenabilitatea sectorului turismului prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale.

-Să contribuie la redresarea sectorului turismului în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin îmbunătățirea capacității de cazare și a coeziunii sociale și teritoriale.

-Creșterea economiei circulare în turism și promovarea consumului responsabil și creșterea efectelor indirecte ale turismului asupra activităților conexe.

Componenta sprijină abordarea  recomandarea specifică fiecărei țări de a reduce cele mai împovărătoare taxe parafiscale (recomandările specifice fiecărei țări 4 și 2019), de a lua toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia (recomandările specifice fiecărei țări 1 și 2020) și de a concentra la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature și de a promova investițiile private pentru a stimula redresarea economică (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2020).

Această componentă contribuie, de asemenea, la obiectivele stabilite în celelalte subcomponente ale acestui plan, în special C1.5. Îmbunătățirea utilizării resurselor naturale și consolidarea lanțului de aprovizionare cu alimente și C2.3. Transformarea digitală a societății și a administrației publice.

F.1.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C1.6 R1 – Consolidarea rezilienței și a durabilității sectorului turismului

Reforma urmărește să stabilească un cadru organizațional și juridic eficace pentru gestionarea dezvoltării turismului durabil prin elaborarea Legii turismului, a Strategiei din 2030 pentru dezvoltarea durabilă a turismului, a Planului național pentru dezvoltarea durabilă a turismului până în 2027 și a evaluării strategice de mediu.

Reforma include:

-Alte ajutoare administrative și parafiscale pentru sectorul turismului;

-Modificarea în continuare a cadrului legislativ care va permite o mai bună gestionare a dezvoltării turismului, încurajând în același timp investițiile întreprinderilor în inovare;

-Dezvoltarea unui nou model de turism care să ofere produse turistice mai diversificate, să contribuie la tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului și să asigure respectarea principiilor economiei circulare;

-Reducerea procedurilor operaționale care vor contribui la înființarea mai ușoară, mai rapidă și mai ieftină a unei întreprinderi turistice.

Operaționalizarea reformei sistemului de gestionare a turismului este avută în vedere, de asemenea, prin investiția C.2.3 R3-I15 – Stabilirea de soluții pentru aplicațiile turistice, cu scopul de a degreva din punct de vedere administrativ antreprenorii și de a transforma modelul turistic în direcția durabilității. Reforma va fi pusă în aplicare în conformitate cu principiul consultării publice, implicând o gamă largă de părți interesate din ecosistemul turistic general, inclusiv antreprenori, asociații industriale și cadre universitare.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C1.6 R1-I1 – Diversificarea regională și specializarea turismului croat prin investiții în dezvoltarea de produse turistice cu valoare adăugată ridicată

Această investiție urmărește să ofere sprijin financiar sub formă de granturi pentru dezvoltarea, adaptarea și modernizarea infrastructurii turistice publice pe întreg teritoriul Croației.

Măsura constă în investiții care dezvoltă în continuare infrastructura turistică, sporesc eficiența energetică și promovează produsele de turism în destinațiile turistice mai puțin dezvoltate.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.6 R1-I2 – Consolidarea competitivității antreprenorilor și promovarea tranziției verzi și digitale a sectorului turismului

Investiția urmărește să ofere sprijin financiar pentru tranziția verde și digitală a sectorului turismului.

Obiectivul acestei investiții este de a pune în aplicare proiecte verzi, cum ar fi creșterea eficienței energetice, utilizarea surselor regenerabile și a economiei circulare, adoptarea inovării și a tehnologiilor digitale și dezvoltarea de produse turistice ecologice și utilizarea eficientă a resurselor.

Investiția va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.6 R1-I3 – Consolidarea capacității sistemului pentru un turism rezilient și durabil

Obiectivul investiției este de a consolida reziliența capitalului uman în întregul sector al turismului, prin programe educaționale concepute special pentru nevoile pieței forței de muncă.

Principalele activități de investiții includ conceperea de programe educaționale care să răspundă nevoilor pieței forței de muncă și formarea persoanelor în cadrul acestor programe educaționale.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

F.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

140

C1.6. R1

M

Analiza scenariilor ca parte a Strategiei de dezvoltare a turismului durabil pentru 2030

Elaborarea analizei scenariului

 

 

 

Î4

2021

Analiza pe bază de scenarii realizată în cadrul procesului de elaborare a strategiei constituie baza pentru mobilizarea investițiilor menționate în cadrul acestei subcomponente. Analiza pe bază de scenarii dezvoltă proiecția direcției de dezvoltare la nivel național și teritorial, în consultare cu principalele părți interesate din sector.

141

C1.6. R1

M

Adoptarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil până în 2030 a Guvernului Republicii Croația

Dispoziție privind intrarea în vigoare a Strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil până în 2030

 

 

 

Î3

2022

Ca parte a acestei reforme, procesul de transformare a modelului de dezvoltare a turismului către durabilitate va fi pus în aplicare prin dezvoltarea Strategiei de dezvoltare a turismului durabil din 2030, din punctul de vedere al sustenabilității socioeconomice, al durabilității mediului și al sustenabilității teritoriale.
Strategia, ca act de planificare strategică pe termen lung de importanță națională, va acorda, de asemenea, o atenție deosebită aspectelor legate de utilizarea terenurilor până în prezent, și anume turismul excesiv în destinațiile individuale, ca una dintre principalele probleme ale dezvoltării turismului. Strategia va oferi, de asemenea, un răspuns la modul în care se poate promova mai bine reducerea dezvoltării regionale inegale în Croația.

142

C1.6. R1

M

De elaborare a cadrului metodologic al contului satelit pentru turism durabil al Republicii Croația

Dispoziție privind intrarea în vigoare a cadrului metodologic al contului satelit pentru turism durabil

 

 

 

Î3

2023

Sistemul de conturi satelit pentru sustenabilitatea turismului creează condițiile pentru gestionarea și monitorizarea dezvoltării turismului prin intermediul unor indicatori de sustenabilitate a turismului definiți atât la nivel național, cât și la nivel regional.
Contul satelit devine un instrument de gestionare a politicilor publice. Colectarea și compilarea datelor vor fi armonizate cu Sistemul european de indicatori turistici (ETIS) și cu conceptele, definițiile, clasificările și normele contabile ale Sistemului de conturi economice și de mediu (SEEA). Pentru a îmbunătăți eficiența politicii regionale în domeniul turismului, se va crea un cont satelit regional pentru turismul durabil, cu adăugarea unor indicatori specifici ai activității turistice la nivelul destinației, ajustați pentru a semnala posibila apariție a turismului excesiv. Datele și analiza stau la baza direcției strategice de planificare, atât în sectorul public, cât și în cel privat, și devin un instrument relevant de gestionare a politicilor.

143

C1.6. R1

M

Legea turismului care stabilește un cadru pentru monitorizarea și dezvoltarea sectorului turismului

Intrarea în vigoare a Legii turismului

 

 

 

Î4

2023

Legea turismului oferă un cadru pentru monitorizarea și dezvoltarea sectorului turismului prin instituirea unui sistem de monitorizare și analiză a datelor, a unui sistem de stimulente, de monitorizare și analiză a investițiilor, prin definirea rolului principalelor părți interesate în dezvoltarea turismului și a cooperării interservicii, precum și prin definirea unor indicatori și standarde pentru asigurarea sustenabilității turismului (în special a standardelor verzi și digitale).

144

C1.6. R1-I1

M

Lansarea de cereri publice de propuneri pentru tranziția verde și digitală a infrastructurii turistice publice existente și dezvoltarea infrastructurii turistice publice dincolo de principalele zone turistice și de coastă

Publicarea documentației de licitație pentru tranziția verde și digitală a infrastructurii turistice publice existente și dezvoltarea infrastructurii turistice publice dincolo de principalele zone turistice și de coastă

 

 

 

Î3

2022

Documentația de licitație trebuie să precizeze că investițiile trebuie să se concentreze asupra proiectelor care pot spori calitatea verde și digitală a infrastructurii turistice și pot reduce impactul asupra mediului și, prin urmare, concentrarea oaspeților în sezonul respectiv. În principalele zone turistice și de coastă, conform indicelui de dezvoltare a turismului, sunt eligibile numai investițiile în tranziția verde și digitală a infrastructurii turistice existente și până la 29 623 731 EUR din bugetul total al investiției, care contribuie la gestionarea durabilă a destinațiilor, reducând impactul asupra mediului în timpul sezonului turistic. Criteriile de eligibilitate includ conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

145

C1.6. R1-I1

M

Finalizarea proiectelor atribuite pentru construirea și adaptarea infrastructurii turistice publice

Certificat de absolvire eliberat de inginerul supraveghetor.

Î2

2026

Finalizarea a 10 de proiecte de investiții atribuite pentru construirea și adaptarea infrastructurii turistice publice.

146

C1.6. R1-I2

M

Lansarea de cereri publice de propuneri pentru consolidarea sustenabilității și stimularea tranziției verzi și digitale a antreprenorilor din domeniul turismului, cel puțin 50 % din totalul investițiilor sprijinind tranziția verde

Publicarea documentației de licitație pentru a consolida sustenabilitatea și a promova tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului

 

 

 

Î3

2022

Documentația de licitație precizează că cel puțin 29 862 632 EUR din investițiile totale vor fi atribuite investițiilor axate pe atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea, pe digitalizarea activităților în conformitate cu criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau pe eficiența energetică și reducerea deșeurilor, precum și pe tranziția către o economie circulară.
Criteriile de selecție a proiectelor contribuie la tranziția verde, în conformitate cu SNR, cu Tratatul verde pentru Europa, cu indicatorii de durabilitate definiți în studiul de fezabilitate pentru crearea unui cont satelit pentru turismul durabil al Republicii Croația și cu orientările pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului durabil pentru 2030. În conformitate cu principiile Orientărilor tehnice DNSH, solicitanții trebuie să demonstreze modul în care vor atenua impactul negativ asupra mediului care poate fi asociat proiectului și modul în care vor contribui la impactul pozitiv pe parcursul punerii în aplicare a proiectului.


Documentul de licitație trebuie să aloce cel puțin 29 862 632 EUR din investițiile totale pentru sprijinirea tranziției verzi și să specifice, pentru investițiile respective, criteriile de selecție/eligibilitate care reflectă cerințele domeniilor de intervenție aplicabile [3-100] din anexa [VI/VII] și conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), precum și conformitatea proiectelor sprijinite cu acquis-ul UE și național relevant în materie de mediu.

147

C1.6. R1-I2

M

Finalizarea proiectelor de investiții atribuite pentru a consolida durabilitatea și a promova tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului

Certificat de absolvire eliberat de inginerul supraveghetor.

Î2

2026

Finalizarea a 37 de proiecte de investiții atribuite pentru a consolida durabilitatea și a promova tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului.

148

C1.6. R1-I3

T

Programe educaționale pentru consolidarea cunoștințelor și competențelor în domeniul turismului

Număr

0

10

Î4

2024

Programe educaționale dezvoltate pentru a consolida cunoștințele și competențele în domeniul turismului, inclusiv competențele digitale pentru funcționarii guvernamentali și publici din sistemul turistic, educația șomerilor și a angajatorilor
Programele educaționale elaborate se vor baza pe analize ale nevoilor pieței forței de muncă și vor avea ca rezultat o bază pentru consolidarea cunoștințelor și a competențelor în turism, inclusiv a competențelor digitale pentru funcționarii guvernamentali din sistemul turistic și angajați în sistemul comunitar al turismului, pentru șomeri și pentru educația angajatorilor. Criteriile de selecție a programelor care urmează să fie dezvoltate vor fi de a contribui la realizarea obiectivelor tranziției digitale și verzi, și anume dobândirea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru punerea în aplicare a proiectelor finanțate prin investițiile C1.6 I2 și I1 ale acestei subcomponente, cum ar fi cunoștințele legate de construcțiile verzi, energia din surse regenerabile, produsele inovatoare, competențele antreprenoriale, gestionarea durabilă a destinațiilor.

149

C1.6. R1-I3

T

Persoane educate în programe educaționale legate de turism

 

Număr

0

1 000

Î4

2025

Cel puțin 1 000 de persoane participă la cursuri de formare în domeniul turismului.

G. COMPONENTA 2.1: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII DE ELABORARE ȘI PUNERE ÎN APLICARE A POLITICILOR ȘI PROIECTELOR PUBLICE

Componenta planului croat de redresare și reziliență urmărește să îmbunătățească calitatea procesului de elaborare a politicilor publice, să sporească capacitatea administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politici publice și să depășească fragmentarea administrației publice prin consolidarea coordonării între ministerele relevante și prin îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și proiectelor publice. Componenta include măsuri pentru:

-Să faciliteze, prin utilizarea sporită a tehnologiilor digitale, elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și proiectelor publice la nivel central și local;

-Să ofere asistență beneficiarilor la pregătirea proiectelor și a documentației tehnice pentru proiectele din domeniul tranziției verzi și al celei digitale și

-Consolidarea mecanismelor de coordonare și gestionare a politicilor publice.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind creșterea capacității administrației de a concepe și de a pune în aplicare proiecte și politici publice (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019) și la consolidarea capacității și a eficienței administrației publice de a concepe și de a pune în aplicare proiecte și politici publice la nivel central și local (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2020).

G.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.1 R1 – Consolidarea mecanismelor de integrare și gestionare a politicilor publice cu profesionalizarea planificării strategice

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți modul în care sunt gestionate și puse în aplicare politicile publice.

Această măsură constă în elaborarea de acte legislative pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor publice și, astfel, pentru a profesionaliza planificarea strategică și evaluarea impactului reglementărilor.

Reforma C2.1 R2 – Consolidarea capacității de pregătire și punere în aplicare a proiectelor UE

Cu obiectivul de a spori absorbția fondurilor Uniunii, această reformă sporește capacitatea de pregătire și execuție a fondurilor Uniunii. În plus, hotărârea de guvern privind organismele din sistemul de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență definește autoritățile competente și responsabilitățile pentru îndeplinirea sarcinilor legate de punerea în aplicare, instituie un organism central de coordonare în cadrul Ministerului Finanțelor pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului național de redresare și reziliență (PNRR) și mandatează Comitetul de punere în aplicare să asigure consecvența și coerența în utilizarea fondurilor Uniunii. Se elaborează o analiză a volumului de muncă pentru consolidarea capacității administrative în cadrul tuturor programelor operaționale. Statutul Agenției pentru Auditul Sistemului de Implementare a Programelor Uniunii Europene (ARPA) se adaptează pentru a fi în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 și pentru a oferi mandatul legal de efectuare a auditurilor în domeniul de aplicare al PNRR. Sistemul informatic utilizat pentru fondurile structurale și de investiții europene este modernizat pentru a permite colectarea, stocarea și monitorizarea datelor privind jaloanele și țintele, inclusiv la nivelul destinatarilor finali.

Această reformă se finalizează până la 31 ianuarie 2022 și înainte ca prima cerere de plată să fie transmisă Comisiei.

Investiția C2.1 R1-I1 – Optimizarea, standardizarea și digitalizarea proceselor de planificare strategică și de evaluare a impactului politicilor publice

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini digitalizarea planificării strategice, a punerii în aplicare și a evaluării politicilor publice.

Această măsură constă în dezvoltarea unei platforme informatice, Sistemul de informații privind planificarea strategică, pentru a permite monitorizarea pregătirii documentelor strategice.

Investiția C2.1 R2-I1 – Acordarea de asistență beneficiarilor la pregătirea documentației tehnice a proiectului

Obiectivul acestei măsuri este de a spori rata de succes și absorbția fondurilor UE.

Această măsură constă în cereri de propuneri pentru a oferi asistență potențialilor beneficiari ai diferitelor fonduri ale UE pentru a accelera și a optimiza pregătirea documentației tehnice a proiectului.

G.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

150

C2.1. R1

M

Modificări ale Legii privind sistemul de planificare strategică și gestionare a dezvoltării al Republicii Croația și ale regulamentelor

Intrarea în vigoare a actului de modificare a Legii privind sistemul de planificare strategică și guvernanță pentru dezvoltarea Republicii Croația și a statutului însoțitor

 

 

 

Î4

2022

Modificările aduse Legii privind sistemul de planificare strategică și de gestionare a dezvoltării din Republica Croația și normele conexe îmbunătățesc eficacitatea planificării strategice și profesionalizarea pregătirii documentelor strategice. Acesta include, de asemenea, o bază pentru fișele posturilor și competențele funcționarilor publici legate de planificarea strategică;

151

C2.1. R1

M

Modificări ale Actului privind evaluarea impactului normativ

Intrarea în vigoare a actului de modificare a Legii privind evaluarea impactului normativ

 

 

 

Î4

2023

Modificările aduse Legii privind evaluarea impactului normativ simplifică procesele de evaluare ex post a impactului normativ, inclusiv metodologia și procedurile, pe baza recomandărilor instrumentului de sprijin tehnic al proiectului legate de evaluarea ex post a impactului normativ. Modificările includ, de asemenea, modificări ale fișelor posturilor și ale competențelor funcționarilor publici legate de evaluarea impactului în vederea profesionalizării coordonării, elaborării și monitorizării efectelor reglementării în administrația publică.

152

C2.1. R1

T

Reducerea sarcinii administrative care afectează în mod direct cetățenii, prin digitalizare și simplificarea procedurilor

 

% (procent)

0

20

Î4

2025

Reducerea cu cel puțin 20 % a sarcinii administrative în comparație cu 31 decembrie 2019, pentru cetățeni, prin utilizarea metodologiei modelului de cost standard (MCS), prin digitalizare și/sau simplificarea procedurilor.

153

C2.1. R1-I1

T

Digitalizarea tuturor proceselor operaționale cartografierea în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului normativ

 

% (procent)

0

100

Î4

2025

Toate procesele operaționale cartografiate în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului normativ sunt digitalizate și utilizate prin intermediul platformei informatice (sistemul informatic pentru digitalizarea procesului de planificare strategică și evaluarea impactului normativ). Sistemul informatic permite monitorizarea pregătirii documentelor strategice, a punerii în aplicare și a evaluării politicilor publice, precum și a evaluării impactului reglementărilor. Sistemul informatic include, de asemenea, un tablou de bord care oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor punerii în aplicare a politicilor publice.

156

C2.1. R2

M

Modificarea statutului ARPA în vederea redefinirii mandatului său

Informații privind intrarea în vigoare a modificărilor la statutul ARPA

 

 

 

Î3

2021

Modificările statutului Agenției pentru Auditul Sistemului de Implementare a Programelor Uniunii Europene (ARPA) definesc mandatul ARPA de a institui și de a efectua audituri și controale de sistem legate de Planul național de redresare și reziliență.

157

C2.1. R2

M

Instituirea sistemului de punere în aplicare, de audit și de control pentru planul de redresare și reziliență

Intrarea în vigoare a deciziei guvernului croat privind organismele din sistemul de punere în aplicare a PNRR, înființarea organismului de coordonare în cadrul Ministerului Finanțelor și actualizarea procedurilor utilizate de organismele de punere în aplicare.

 

 

 

Î4

2021

Decizia privind organismele din sistemul PRR definește autoritățile competente și responsabilitățile pentru îndeplinirea sarcinilor legate de implementarea PRR, inclusiv un organism central de coordonare din cadrul Ministerului Finanțelor care să asigure punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor MRR, inclusiv a reformelor, în timp ce Comitetul de punere în aplicare va asigura consecvența și coerența în utilizarea fondurilor UE.
Organismul de coordonare pentru planul de redresare și reziliență este instituit și pe deplin funcțional în cadrul Ministerului Finanțelor.
Toate procedurile utilizate de organismele de punere în aplicare pentru planul de redresare și reziliență trebuie să fie actualizate și instituite.

158

C2.1. R2

M

Adoptarea Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE

Intrarea în vigoare a Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE

 

 

 

Î4

2021

Pe lângă instituirea cadrului instituțional și a organismelor de desemnare în cadrul legii, legea oferă, de asemenea, un cadru pentru instituirea activităților de consolidare a capacităților, care se preconizează că vor fi dezvoltate în continuare prin intermediul foii de parcurs pentru consolidarea capacității administrative. Această foaie de parcurs este în curs de elaborare în cadrul programării fondurilor ESI. Legea recunoaște necesitatea de a consolida în continuare capacitatea beneficiarilor de a pregăti, de a aplica și de a pune în aplicare proiecte care sunt puse în aplicare prin intermediul programelor (operaționale) finanțate de UE.

159

C2.1. R2

M

Evaluarea capacității administrative

Se publică o analiză a volumului de muncă

 

 

 

Î4

2021

Se efectuează analize ale volumului de muncă pentru instituțiile implicate în sistemele de gestiune și control respective, ținând seama, de asemenea, de sarcina care decurge din Mecanismul de redresare și reziliență. Analiza furnizează informații adecvate în ceea ce privește nevoile de capacitate administrativă în vederea satisfacerii acestora în timp util, inclusiv prin elaborarea unui set de recomandări pentru a aborda capacitatea insuficientă, dacă este necesar. Pe baza analizei și a recomandărilor, se alocă resursele necesare instituțiilor implicate.

160

C2.1. R2

M

Modernizarea sistemului informatic eFondovi: Sistemul de repertorii pentru audit și controale: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de registre

 

 

 

Î1

2022

Trebuie să existe și să fie operațional un sistem de registru de date pentru monitorizarea implementării MRR.
Sistemul trebuie să includă cel puțin următoarele funcționalități:
(a) colectarea de date și monitorizarea atingerii jaloanelor și a țintelor;
(b) colectează, stochează și asigură accesul la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind MRR.

161

C2.1. R2-I1

T

Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală

 

Număr (sumă)

0

6 370 695

Î4

2022

Se acordă 6 370 695 EUR, prin decizii privind finanțarea pentru elaborarea documentației tehnice a proiectului pregătite de ministere, agenții naționale și autorități locale și regionale pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală.

162

C2.1. R2-I1

T

Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală

 

Număr

0

100

Î4

2025

Se acordă granturi entităților publice pentru elaborarea documentației tehnice a proiectului pentru cel puțin 100 proiecte de sprijinire a tranziției verzi și a celei digitale.

G.3.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut   

Investiția C2.1 R1-I2 – Consolidarea capacității de planificare strategică și o mai bună legiferare

Obiectivul acestei investiții este de a contribui la asigurarea durabilității sistemului de planificare strategică și de a îmbunătăți calitatea pregătirii și a punerii în aplicare a politicilor publice în Croația.

Această investiție dezvoltă module educaționale și organizează cursuri de formare pentru a îmbunătăți îndeplinirea sarcinilor de planificare strategică în cadrul organismelor guvernamentale.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2025.

G.4.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului   

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

154

C2.1. R1-I2

T

Module de formare pentru planificarea strategică și evaluarea impactului reglementărilor la nivel național, regional și local

Număr

0

10

Î4

2024

Vor fi dezvoltate 10 module educaționale/de formare pentru planificarea strategică și o mai bună reglementare pentru a asigura profesionalizarea muncii, inclusiv însoțitori de învățare online cu sprijin tehnic din partea NSPA (Școala Națională de Administrație Publică). Modulele vor fi dezvoltate până la sfârșitul anului 2024.

155

C2.1. R1-I2

T

Organizarea de zile de formare pentru ofițerii care au legătură cu sistemul de planificare strategică și de punere în aplicare a impacturilor în materie de reglementare la nivel național și regional

Număr

0

15

Î4

2025

Cel puțin 15 zile de formare desfășurate pentru a oferi cursuri de formare bazate pe module educaționale în cadrul sistemului de planificare strategică și de punere în aplicare a efectelor de reglementare la nivel național, regional și local.

H. COMPONENTA 2.2: ÎMBUNĂTĂȚIREA ÎN CONTINUARE A EFICIENȚEI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Componenta urmărește să modernizeze administrația publică a Croației și să o facă mai centrată pe utilizator, prin stimularea fuziunilor efective și funcționale ale unităților administrației locale, prin creșterea digitalizării, a interoperabilității, a creșterii eficienței în alocarea resurselor la nivel local și prin reformarea sistemului de remunerare și a gestionării resurselor umane.

Obiectivele generale sunt de a îmbunătăți capacitatea de a atrage și de a păstra angajați talentați și de înaltă calitate din administrația publică și de a îmbunătăți calitatea serviciilor publice din unitățile administrației locale și regionale, care sunt afectate de slaba capacitate administrativă și bugetară și de lipsa de transparență.

Componenta include reforme majore cu investiții conexe:

-Îmbunătățirea procesului de recrutare în funcția publică prin consolidarea sistemului de admitere în funcția publică și prin îmbunătățirea în continuare a competențelor funcționarilor publici;

-Introducerea unor noi modele de salarizare și de muncă în administrația publică, inclusiv reformarea sistemului de salarizare din sectorul public, modernizarea sistemului de gestionare a resurselor umane și promovarea mobilității verticale și orizontale;

-Transformarea digitală a bazelor de conservare și a arhivelor;

-Asigurarea unei administrații locale funcționale și durabile prin optimizarea și descentralizarea în continuare a unităților administrației locale prin stimularea sprijinului pentru fuziuni funcționale și efective.

Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind necesitatea de a consolida eficiența administrației publice (recomandările specifice fiecărei țări 1 și 2019) și privind îmbunătățirea furnizării și a calității serviciilor în unitățile mai mici ale administrației locale (recomandările specifice fiecărei țări 4 și 2020).

Componenta include patru reforme și șapte investiții.

H.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.2 R1 – Îmbunătățirea recrutării în funcția publică

Această reformă urmărește să îmbunătățească sistemul de recrutare în administrația publică pentru a asigura angajarea unor funcționari cu înaltă competență, care să contribuie la îmbunătățirea eficienței administrației publice și să permită o reorientare a administrației publice către nevoile cetățenilor. Reforma include modificări ale cadrului legislativ. Pe lângă reformă, autoritățile intenționează să dezvolte instrumente de tehnologie a informației, metodologii și conținutul necesar pentru verificarea competențelor, precum și măsuri de consolidare a capacităților.

Se introduce un sistem centralizat de selecție a funcționarilor publici, bazat pe planuri prestabilite, pe o analiză a volumului de muncă și pe nevoile reale ale autorităților publice pentru a recruta un anumit profil de funcționari. În procesul de recrutare, candidații sunt testați online, asigurându-se o selecție transparentă și mai obiectivă a candidaților.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.

Investiția C2.2 R1-I1 – Sistemul centralizat de selecție

Această investiție urmărește să instituie un sistem de recrutare mai obiectiv și mai transparent, bazat pe nevoile și resursele financiare identificate efectiv. Aceasta asigură recrutarea celor mai buni și mai competenți candidați, contribuind astfel la îmbunătățirea eficienței administrației publice.

Investiția include următoarele activități:

-Elaborarea unei analize comparative a concepției sistemelor centralizate de ocupare a forței de muncă din statele membre ale UE și elaborarea unei propuneri pentru un nou model de ocupare a forței de muncă;

-Modificări ale cadrului legislativ, inclusiv ale Legii privind funcția publică, în ceea ce privește procedurile de recrutare a funcționarilor publici în cadrul organismelor administrației de stat, al serviciilor profesionale și al birourilor guvernamentale;

-Elaborarea de teste și cursuri de formare standardizate;

-Dezvoltarea platformei informatice;

-Testarea și implementarea platformei informatice.

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.2 R1-I2 – Examinarea E-State

Această investiție urmărește să instituie un nou sistem pentru promovarea unui examen de stat prin mijloace electronice, asigurând o modalitate mai obiectivă, mai adecvată și mai valabilă de evaluare a cunoștințelor candidaților printr-un examen scris standardizat.

Investiția include dezvoltarea unei aplicații software prin care se furnizează procedurile de elaborare a materialului de testare pentru examenul de stat, cererea de examinare, organizarea, desfășurarea și promovarea examenului de stat. Certificatul de examinare se pune la dispoziție în format electronic. Sistemul creează o bază de date a sarcinilor și materialelor de testare și o bază de date a candidaților și asigură crearea de rapoarte privind desfășurarea și rezultatele testelor. Un astfel de sistem permite monitorizarea și îmbunătățirea continuă a tuturor proceselor de elaborare și desfășurare a examenelor de stat. Sălile de testare din 4 centre de testare din Zagreb, Split, Rijeka și Osijek trebuie să fie echipate și puse la dispoziție pentru a răspunde nevoilor legate de e-examen, precum și de sistemul centralizat de selecție (investiția C2.2.R1-I1).

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Reforma C2.2 R2 – Noi modele salariale și de muncă în administrația publică

Această reformă urmărește să introducă un sistem de salarizare echitabil, transparent, coerent și sustenabil din punct de vedere financiar în administrația de stat și în administrația publică, precum și un sistem standardizat, digitalizat și orientat către utilizator de gestionare a resurselor umane. Pentru a aborda noua realitate a muncii, se introduce un model de lucru inteligent, care să le ofere funcționarilor instrumentele și competențele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile de la distanță.

Pe baza unei analize a situației și a unei comparații a salariilor din administrația guvernamentală și din administrația publică, se creează un nou sistem de plată și se adoptă o nouă lege privind salariile din administrația publică și o nouă lege privind salariile din serviciile publice. Noile legi includ dispoziții privind evaluarea locurilor de muncă în conformitate cu criteriile stabilite și asigurarea armonizării salariilor în administrația de stat și în serviciile publice. Noul model salarial instituie un sistem de recompensare bazat pe performanță (performanța muncii). Reglementările privind evaluarea și promovarea funcționarilor publici se modifică. Evaluarea performanței și a eficacității oferă baza pentru avansarea în carieră și pentru promovare.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.

Investiția C2.2 R2-I1 – Îmbunătățirea sistemului de remunerare în administrația de stat și în serviciile publice

Această investiție va pune în aplicare noul sistem de remunerare în administrația de stat și în serviciile publice, sprijinind reforma în același domeniu. Acesta asigură un sistem mai echitabil din perspectiva funcționarilor publici, devine mai competitiv și mai sustenabil din punct de vedere fiscal, în ceea ce privește menținerea ponderii salariale totale în bugetul de stat și distribuția sa mai rațională.

Se instituie un organism guvernamental unic de coordonare, responsabil cu coordonarea interinstituțională a tuturor activităților, însoțit de echipe de experți, inclusiv de reprezentanți ai partenerilor sociali. Se analizează actualul sistem de remunerare și cadrul juridic și se elaborează o analiză comparativă cu statele membre omoloage. Pe baza analizelor, se elaborează noua propunere privind un nou sistem de remunerare și un nou cadru juridic, se includ nouă noi funcționalități în sistemul informatic de gestionare a resurselor umane și se elaborează și se pune în aplicare o strategie de comunicare.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția C2.2 R2-I2 – Introducerea modelului de acces la locul de muncă în format hibrid – Lucrări inteligente

Această investiție urmărește să introducă un model care să le permită funcționarilor publici să lucreze de la distanță pentru a oferi un serviciu public continuu și de înaltă calitate, accesibil tuturor, și pentru a spori motivația funcționarilor. Acesta stabilește un flux de lucru inovator, bazat pe un element de flexibilitate în ceea ce privește timpul de lucru și locul de muncă, în conformitate cu nevoile proceselor și planurilor administrației publice. Dispozițiile legislative privind funcția publică și relațiile de muncă pentru introducerea unui model hibrid de muncă în administrația publică și în sistemul judiciar (Codul muncii, Legea privind funcția publică, Legea privind protecția muncii și statutul) se modifică pentru a permite angajaților să lucreze fără probleme și în mod continuu.

Pentru a atinge obiectivele de mai sus, măsura prevede următoarele activități:

-Angajarea de experți externi pentru identificarea situației actuale a condițiilor de telemuncă și pregătirea și punerea în aplicare a formării managerilor.

-Elaborarea unei propuneri de model și a unui plan pentru accesul hibrid la locul de muncă, cu o soluție normativă completă pentru punerea sa în aplicare de către experți externi.

-Modificări ale cadrului legislativ și ale metodologiilor de lucru.

-Achiziționarea de tehnologie a informației (laptopuri, tablete și telefoane inteligente și software-ul necesar), obținută prin procese transparente de achiziții publice.

-Cursuri de formare a personalului.

Măsura se finalizează până la 30 septembrie 2023.

Reforma C2.2 R3 – Transformarea digitală a bazelor de conservare și a evidențelor arhivistice

Această reformă urmărește să îmbunătățească gestionarea documentației de către autoritățile publice pentru a îmbunătăți procesele operaționale. Se preconizează că măsura va permite o furnizare mai eficientă a serviciilor administrației publice prin utilizarea soluțiilor TIC puse în aplicare, care asigură interoperabilitatea și schimbul de date, reducerea costurilor, transparența întreprinderilor și protecția drepturilor cetățenilor.

În plus, autoritățile intenționează să dezvolte și să instituie un serviciu public digital pentru a oferi acces la bazele digitale de conservare construite pentru siturile culturale și istorice. În plus, elaborarea standardelor și criteriilor necesare îmbunătățește eficiența generală a administrației publice în acest context. Dezvoltarea sistemului informatic al arhivelor naționale, consolidarea infrastructurii și a capacităților umane în arhivele de stat și consolidarea capacității de digitalizare a evidențelor analogice pe suport de hârtie de către creatorii și proprietarii de documente sunt avute în vedere pentru a îmbunătăți serviciile publice digitale printr-un acces mai rapid la documentație și o mai bună aplicare a drepturilor utilizatorilor și ale tuturor cetățenilor interesați.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția C2.2 R3-I1 – Implementarea infrastructurii digitale și a serviciilor administrației publice prin dezvoltarea unui sistem bazat pe conservare

Această investiție constă în crearea unui nou serviciu public digital legat de serviciile publice digitale existente, cu scopul de a reduce obstacolele administrative și de a permite funcționarilor să prelucreze cauzele mai rapid și mai eficient.

Această măsură constă în dezvoltarea unor baze digitale de conservare.

Investiția C2.2 R3-I2 – Îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor digitale din sectorul public prin dezvoltarea Sistemului Informatic al Arhivelor Naționale și prin consolidarea rețelei de arhive naționale

Această investiție constă în îmbunătățirea gestionării și arhivării documentelor create de autoritățile publice și de sistemul judiciar, oferind acces tuturor autorităților publice în cauză.

Investiția constă în dezvoltarea unui sistem informatic național de arhivă și în crearea unui nou serviciu e-Archive, în cadrul infrastructurii informatice de stat.

Reforma C2.2 R4 – Administrație locală funcțională și durabilă

Această reformă urmărește să instituie un sistem eficient și de înaltă calitate al administrației locale și regionale prin stimularea atât a integrării funcționale, cât și a integrării efective a unităților administrației locale. Se preconizează că reforma va contribui la furnizarea îmbunătățită, eficientă și transparentă a serviciilor publice către cetățeni, oferindu-le șanse egale de a-și satisface nevoile și interesele, indiferent de locul lor de reședință.

Legislația relevantă, Legea privind execuția bugetului de stat pentru 2022 al Republicii Croația, se modifică și se instituie un mecanism de sprijin financiar pentru a stimula atât fuziunile funcționale, cât și fuziunile efective. În bugetul de stat se asigură resurse suficiente pentru a încuraja din punct de vedere financiar fuziunea efectivă a cel puțin 20 % din unitățile administrației publice locale și fuziunea funcțională a cel puțin 40 % din unitățile administrației publice locale. În faza de proiectare a mecanismului, se identifică o serie de modele de finanțare posibile pentru performanța comună, ținând seama de domeniul de aplicare al serviciilor pe care unitățile administrației publice locale și regionale trebuie să le furnizeze, astfel cum sunt definite prin lege, și de nevoile raportate ale unităților pentru îndeplinirea sarcinilor comune. Finalizarea cu succes a procesului de fuziuni efective sau funcționale este o condiție prealabilă pentru alocarea de resurse suplimentare sau cofinanțarea din bugetul național. Decizia guvernului croat stabilește criteriile și nivelul stimulentelor, cu stimulente fiscale mai mari pentru fuziunile efective, în timp ce stimulentele pentru fuziunile funcționale depind de numărul și tipul de funcții avute în vedere pentru fuziune.

Modificări ale regulamentelor privind mecanismul de sprijin financiar pentru autoritățile locale și regionale, care să permită acordarea de stimulente financiare pentru fuziuni.

Reforma se finalizează până la 31 martie 2022.

Investiția C2.2 R4-I1 – Optimizarea și descentralizarea în continuare a unităților administrației locale și regionale prin sprijinirea fuziunilor funcționale și efective

Obiectivul acestei măsuri este de a oferi sprijin unităților administrației publice locale atunci când iau decizii de a face obiectul unor fuziuni funcționale sau efective pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor administrației publice locale.

Această investiție constă în modernizarea sistemului informatic pentru a sprijini reforma aferentă (C2.2 R4) și pentru a institui un sistem de înaltă calitate pentru promovarea fuziunilor funcționale și efective ale unităților administrației publice locale.

H.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

163

C2.2. R1

M

Cadrul legislativ modificat pentru un sistem centralizat de selecție în administrația de stat, identificând calificările necesare ale funcționarilor publici și instituind un sistem modern de recrutare

Intrarea în vigoare a unui cadru legislativ modificat pentru un sistem centralizat de selecție a funcționarilor publici,

 

 

 

Î2

2023

Legislația revizuită include cel puțin următoarele măsuri:
— Definirea profilurilor profesionale specifice administrației naționale pentru a atrage competențele și aptitudinile necesare;
— Crearea unei platforme unice de ocupare a forței de muncă pentru a centraliza procedurile de recrutare în cadrul unei platforme unice pentru toate administrațiile naționale;
— Ajustarea procesului de recrutare pentru: I) trecerea de la un sistem bazat exclusiv pe cunoaștere la un sistem bazat în principal pe competențe și aptitudini adecvate; evaluarea competențelor pentru performanța funcționarilor publici; III) să se facă distincția între recrutările la nivel inițial, care ar trebui să se bazeze exclusiv pe competențe, și recrutarea de profiluri specializate, care ar trebui să combine competențele cu experiența profesională relevantă și să conducă la accesul la cariere la un nivel superior;
— Consolidarea angajamentului față de echilibrul de gen și asigurarea echității de gen în procesul de recrutare, precum și promovarea femeilor în posturile de conducere de nivel superior.

164

C2.2. R1-I1

T

100 % din totalul funcționarilor publici permanenți nou recrutați din cadrul organismelor guvernamentale sunt angajați exclusiv prin intermediul unui nou sistem centralizat, digitalizat și standardizat de selecție și recrutare, disponibil prin intermediul unei platforme informatice nou dezvoltate.

 

% (procent)

0

100

Î4

2024

Se introduce și se pune în aplicare un sistem centralizat de selecție a funcționarilor publici, pe baza unor planuri de primire prestabilite, bazate pe analize ale volumului de muncă și pe nevoile reale ale autorităților publice de a recruta un anumit profil de funcționari. Sistemul prevede că, în procesul de recrutare, candidații sunt testați online pentru a se asigura o selecție mai transparentă și mai obiectivă a candidaților.

165

C2.2. R1-I2

T

100 % dintre funcționarii din toate instituțiile publice care trebuie să promoveze examenul de stat trec digital examenul de stat, pe baza unui nou model de examen.

 

% (procent)

0

100

Î4

2022

100 % dintre funcționarii din toate instituțiile publice, care trebuie să promoveze examenul de stat, trec examenul printr-un model complet digitalizat. Procesul de promovare a examenului de stat este digitalizat pentru ca sistemul de examene să devină mai transparent, mai accesibil (în mai multe locuri din întreaga țară) și mai eficient.

166

C2.2. R2

M

Intrarea în vigoare a legilor privind salariile în administrația de stat și în serviciile publice și a regulamentelor privind mobilitatea

Intrarea în vigoare a legilor privind salariile în administrația de stat și în serviciile publice și a regulamentelor privind mobilitatea verticală și orizontală a funcționarilor publici din administrația publică

 

 

 

Î2

2023

Noua legislație privind salariile în administrația de stat și în serviciile publice permite o evaluare echitabilă și transparentă a posturilor în conformitate cu criteriile stabilite, asigurând armonizarea gradelor și a primelor în funcția publică și în funcția publică, stabilirea coeficienților la nivel profesional în consultare cu partenerii sociali și instituirea unui sistem de recompensare bazat pe performanță (performanța profesională). Se va crea un nou sistem de plată, iar noile legi privind salariile funcționarilor publici și salariile din serviciile publice vor include dispoziții privind evaluarea echitabilă și transparentă a posturilor în conformitate cu criteriile stabilite și vor asigura armonizarea salariilor din administrația publică și din serviciile publice și vor institui un sistem de recompensare bazat pe performanța profesională.
Se modifică cadrul legislativ (Legea privind funcția publică și normele administrative) pentru mobilitatea verticală și orizontală. Aceasta include un plan de carieră care include un posibil acces la posturi de conducere de nivel mediu și superior și consolidarea legăturii dintre evoluția carierei și evaluarea performanței. În plus, stabilirea condițiilor prealabile pentru o piață eficientă a forței de muncă în administrația publică, inclusiv (a) crearea unui sistem de publicitate transparent și uniform pentru toate posturile vacante din administrația publică (b) posibilitatea de a candida pentru orice loc de muncă disponibil oriunde în administrația publică.

167

C2.2. R2-I1

T

Sistemul de gestionare a resurselor umane, Registrul funcționarilor publici și Sistemul salarial centralizat (RegZap – Cop), este completat cu nouă noi funcționalități, digitalizând toate procesele conexe care simplifică și accelerează modificarea sistemului salarial.

 

Număr

0

9

Î2

2024

În REGZAP-COP vor fi dezvoltate și implementate nouă funcționalități noi (acestea fiind: elaborarea de acte privind drepturile și obligațiile personalului, evaluarea, fișele de lucru, planificarea și dezvoltarea carierei, piața internă a forței de muncă și abordarea personalizată a sistemului de către funcționari, misiuni) pentru a sprijini punerea în aplicare a modificărilor propuse ale sistemului de salarizare.

168

C2.2. R2-I2

T

Cel puțin 20 % dintre funcționarii publici lucrează în cadrul modelului de lucru inteligent

 

% (procent)

0

20

Î3

2023

20 % dintre funcționarii publici lucrează deja în modelul muncii inteligente, ceea ce le permite să lucreze de la distanță pentru a oferi un serviciu public continuu, de înaltă calitate, accesibil tuturor și pentru a spori motivația funcționarilor.

169

C2.2. R2-I2

T

Cel puțin 60 % dintre funcționarii publici formați în domeniul metodelor de lucru inteligente

 

% (procent)

0

60

Î3

2023

60 % dintre funcționarii publici sunt formați în modelul muncii inteligente și au competențele necesare pentru a lucra de la distanță pentru a oferi un serviciu public continuu, de înaltă calitate, accesibil tuturor și pentru a spori motivația funcționarilor.

170

C2.2. R3

M

Instituirea unui serviciu de e-conservare

Serviciul public digital bazat pe e-conservare pe deplin funcțional și accesibil

 

 

 

Î4

2023

Prin instituirea infrastructurii digitale și a serviciilor administrației publice, dezvoltarea unui sistem de baze de conservare îmbunătățește gestionarea documentației de către autoritățile publice și de către alți creatori de documente ca funcții de sprijin esențiale pentru toate procesele operaționale. Sistemul de e-conservare permite o furnizare mai eficientă a serviciilor administrației publice, utilizând soluții TIC implementate care asigură interoperabilitatea și schimbul de date, reducerea costurilor, transparența întreprinderilor și protecția drepturilor cetățenilor.
Se instituie serviciul public digital (baza de conservare electronică) legat de serviciile publice digitale existente, eliminând obstacolele administrative din procesul de acordare a licențelor în temeiul Legii privind protecția și conservarea bunurilor culturale.

171

C2.2. R3

M

Crearea unui sistem național de informații privind arhivele

Sistemul informatic al arhivelor naționale este pe deplin funcțional și accesibil

 

 

 

Î2

2024

Se instituie un sistem informatic național de arhivare pentru a îmbunătăți gestionarea documentației de către autoritățile publice și alți creatori de documente, ca funcție esențială de sprijin pentru toate procesele operaționale.

172

C2.2. R3-I1

T

Crearea unui set de 60 de baze de conservare accesibile publicului pentru cele mai complexe situri culturale și istorice de mare valoare monumentală

 

Număr

0

60

Î2

2026

A fost creată și făcută publică o platformă informatică cu cel puțin 60 baze electronice de conservare.
Se creează o bază de conservare electronică pentru siturile culturale istorice de mare valoare monumentală care îndeplinesc criteriile de punere în pericol și de urgență pentru finalizare, având în vedere operațiunile de construcție planificate.

173

C2.2. R3-I2

T

600 creatorii de documente utilizează sistemul informatic de arhivă

 

Număr

0

600

Î2

2026

Cel puțin 600 de creatori care utilizează sistemul național de informații pentru a gestiona și a stoca documentația. .

Crearea sistemului național de informații de arhivă include următoarele activități:

·Consolidarea capacității de stocare în 8 arhive ale administrației regionale pentru a transfera arhive permanente pe suport de hârtie;

·WArranging și selectarea documentelor pe suport de hârtie la autoritățile judiciare;

·Înstrăinarea evidențelor de către autoritățile judiciare care au depășit perioadele de păstrare și care nu mai sunt utilizate pentru procesele comerciale obișnuite;

·Digitalizarea dosarelor pe suport de hârtie selectate care rămân în cadrul autorităților judiciare în conformitate cu orientările profesionale pentru digitalizarea arhivelor și cu legislația în vigoare.

174

C2.2. R4

M

Modificarea cadrelor legislative pentru a încuraja fuziunea voluntară funcțională sau efectivă a unităților administrației publice locale (UAL) și adoptarea unei decizii a guvernului croat privind criteriile de acordare a stimulentelor fiscale pentru fuziunile voluntare funcționale sau efective

Intrarea în vigoare a cadrului legislativ

 

 

 

Î1

2022

Cadrul legislativ modificat și mecanismul de sprijin financiar încurajează o fuziune funcțională și eficace a unităților administrației publice locale (UAL), asigurând în același timp resurse suficiente în bugetul de stat pentru a încuraja din punct de vedere financiar fuziunea efectivă a cel puțin 20 % din UAL, și anume cel puțin 40 % din UAL în perioada de până în 2026. În acest sens, LGU fuzionate funcțional păstrează aceleași resurse bugetare de care dispuneau înainte de fuziune, pentru o perioadă minimă de doi ani, stimulentele acoperă, de asemenea, costurile unice de finanțare mixtă și furnizează resurse suplimentare pe baza economiilor realizate în următorii cinci ani. În plus, stimulentele pentru fuziunile reale ale LGU includ transferuri unice de capital pe o perioadă de cinci ani, care urmează să fie utilizate de LGU dedicate proiectelor de infrastructură. Decizia guvernului croat stabilește criteriile și nivelul stimulentelor, cu stimulente fiscale mai mari pentru fuziunile efective, în timp ce stimulentele pentru fuziunile funcționale depind de numărul și tipul de funcții avute în vedere pentru fuziune. În urma adoptării deciziei Guvernului Republicii Croația, în Jurnalul Oficial se publică o invitație publică adresată LGU de a-și exprima interesul pentru fuziunea funcțională sau efectivă voluntară.

175

C2.2. R4-I1

M

Mecanismul de sprijin pentru conexiunile voluntare funcționale și reale și instituirea unui sistem complet de sprijin pentru cuplarea funcțională și eficace a unităților

Există un mecanism de sprijin cuprinzător pentru fuziunile funcționale/efective ale unităților administrației publice locale

 

 

 

Î2

2025

Un sistem informatic dezvoltat în cadrul proiectului Fondului social european „Optimizarea sistemului de autonomie locală și regională” va fi modernizat pentru a sprijini și a încuraja unitățile administrative locale fie să execute sarcini în comun (fuziune funcțională), fie să fuzioneze efectiv cu alte unități autonome locale.

Sprijinul pentru continuarea procesului de optimizare funcțională a locurilor de muncă în sfera de competență a unităților locale include:
— Chestionar de (auto) evaluare elaborat și completat de unitățile administrației publice locale pentru a evalua capacitatea unităților de a îndeplini sarcinile care intră în domeniul lor de aplicare și pentru a demonstra necesitatea și interesul pentru îndeplinirea în comun a sarcinilor, și anume fuziunea efectivă, în toate unitățile administrației publice locale;

— Orientări care vor fi elaborate pe baza datelor menționate anterior.
— Identificarea operațiunilor adecvate pentru performanța comună a unităților individuale în vederea îmbunătățirii eficienței, identificarea partenerilor potențiali pentru fuziuni definitive și efective, modele propuse pentru fuziuni.
— Punerea în aplicare a unui sistem de asistență informatică pentru corelarea funcțională a sarcinilor unităților administrației publice locale
— Formarea a 50 de funcționari ai administrației de stat pentru a sprijini unitățile administrației locale în ceea ce privește legăturile funcționale și fuziunile efective este finalizată.
— Formarea a 100 funcționari ai unităților administrației locale pentru a îndeplini sarcini comune ca parte a unei legături funcționale finalizate.

H.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma C2.2 R5 – Noi modele salariale și de muncă în administrația publică – creșterea nivelului de ambiție al reformei prin stipularea unor cerințe specifice suplimentare privind conținutul reglementărilor

Această reformă urmărește să sporească nivelul de ambiție al punerii în aplicare a reformei R2 Noi modele salariale și de muncă în administrația publică și în administrația publică, prin adăugarea unor cerințe specifice privind conținutul reglementărilor care însoțesc Legea privind salariile în administrația publică și în administrația publică, adoptată în temeiul R2.

Decretele guvernamentale care sprijină Legea privind salariile din serviciile civile și publice definesc în detaliu intervalele de coeficienți și grupele de salarizare din grila uniformă de salarizare pentru organismele de stat și serviciile publice.

În plus, un regulament guvernamental stabilește titlurile posturilor, condițiile de repartizare pe un anumit post, clasificarea posturilor, gradul de salarizare în cauză și coeficienții de calcul al salariilor în cadrul gradului respectiv.

Coeficienții de calcul al salariilor se stabilesc pe baza unui exercițiu de evaluare a postului, luând în considerare criteriile standard de evaluare și clasificare a postului, astfel cum sunt definite în Legea privind salariile din serviciile civile și publice (cum ar fi complexitatea postului, experiența profesională necesară, autonomia muncii și competențele și autorizațiile suplimentare necesare). Modul în care trebuie aplicate criteriile standard în procesul de evaluare și clasificare a locurilor de muncă va fi stabilit prin regulamente guvernamentale.

Analiza comparativă a locurilor de muncă urmărește să asigure punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare prin aplicarea unor criterii de referință standard uniforme și să elimine practica de până acum potrivit căreia locurile de muncă cu aceleași locuri de muncă sau cu locuri de muncă similare, dar în organisme de stat sau servicii publice diferite, sunt plătite în mod diferit.

În cele din urmă, statutele urmăresc să asigure faptul că același grad este clasificat ca posturi de aceeași valoare sau aproape de aceeași valoare în ceea ce privește complexitatea locului de muncă, responsabilitățile, autonomia muncii și alte criterii standard.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.

H.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

.

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

393

C2.2.R5

M

Intrarea în vigoare a reglementărilor care reglementează noile modele salariale și sistemul centralizat de selecție în serviciile civile și publice

Intrarea în vigoare a reglementărilor guvernamentale care stabilesc criteriile de reglementare a noilor modele salariale în serviciile civile și publice

 

 

 

Î2

2024

Intrarea în vigoare a șase regulamente care detaliază sistemul de remunerare a gradelor de remunerare și a coeficienților pentru angajații din serviciile publice și publice, precum și procedura, criteriile și metoda de evaluare a performanței funcționarilor publici și a angajaților din organismele de stat și din serviciile publice. Statutul ține seama, după caz, de analiza efectuată de Banca Mondială în cadrul investiției C2.2.R2-I1.

Statutul definește:

— metoda de aplicare a criteriilor standard, prevăzute de Legea privind salariile în serviciile civile și publice, în procedura de evaluare și clasificare a posturilor în organismele de stat și în serviciile publice (echipele de experți din cadrul administrației de stat și al serviciilor publice vor evalua posturile și, în cooperare cu Ministerul Justiției și Administrației sau cu Ministerul Muncii, Sistemului de Pensii, Familiei și Politicii Sociale, vor efectua o analiză care trebuie luată în considerare la stabilirea coeficienților de salarizare);

— titlurile posturilor, condițiile de selecție în posturi, clasificarea posturilor și gradele salariale în cauză, precum și coeficienții de salarizare în funcția publică (în urma consolidării sau reducerii numărului de posturi); 

— intervalele coeficienților din gradele salariale ale grilei uniforme de remunerare pentru serviciile civile și publice;

— procedura, criteriile și metoda de evaluare a performanței funcționarilor (inclusiv a celor aflați în funcții de conducere) și a angajaților din administrația publică.

I. COMPONENTA 2.3: TRANZIȚIA DIGITALĂ A SOCIETĂȚII ȘI A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Croația se situează pe locul 20 în 2020 în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale (DESI), cu posibilități semnificative de îmbunătățire a accesibilității online a serviciilor publice. Conectivitatea digitală scăzută a Croației împiedică, de asemenea, dezvoltarea în continuare a economiei digitale a țării și contribuie la decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale.

Obiectivul acestei componente este de a sprijini tranziția digitală a economiei și a societății croate. Acesta include reforme și investiții menite să digitalizeze administrația publică, să sporească furnizarea de servicii publice online și să ofere acces la rețele de conectivitate la nivel de gigabit în zonele afectate de disfuncționalități ale pieței, inclusiv în zonele rurale.

Această componentă contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind necesitatea de a „consolida prestațiile sociale și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a reduce sărăcia” (recomandările specifice fiecărei țări 2 și 2019), de a „spori accesul la infrastructura și serviciile digitale” (recomandările specifice fiecărei țări 2 și 2020) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra benzii largi de mare viteză” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2020).

Componenta include patru reforme și douăzeci de investiții.

I.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.3 R1 – Strategia privind Croația digitală și consolidarea cooperării și coordonării interinstituționale pentru o tranziție digitală de succes a societății și a economiei

Obiectivul acestei reforme este de a orienta transformarea digitală a societății și a economiei Croației pentru următorul deceniu. Acesta oferă un cadru strategic, „Strategia digitală a Croației pentru 2030”, care stabilește cadrul pentru investițiile în tranziția digitală și definește obiective strategice în următoarele domenii: (I) tranziția digitală a economiei, (ii) digitalizarea administrației publice și a justiției, (iii) conectivitatea digitală/dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice în bandă largă și (iv) dezvoltarea competențelor digitale și a locurilor de muncă în domeniul digital.

Reforma instituie, de asemenea, un mecanism de coordonare a pregătirii și punerii în aplicare a proiectelor care sprijină transformarea digitală a societății și a economiei la nivel național, regional și local, cu orientări pentru stabilirea clară a priorităților și criterii de evaluare pentru investiții.

Reforma C2.3 R2 – Îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații

Obiectivul acestei reforme este de a sprijini furnizarea de servicii publice digitale și de a facilita interacțiunea dintre cetățeni/întreprinderi și administrația publică. Reforma urmărește, de asemenea, să introducă o analiză avansată a datelor în administrația națională, cu scopul de a sprijini procesul decizional bazat pe date la toate nivelurile administrației.

Deși autoritățile publice din Croația utilizează în prezent sute de registre și baze de date diferite, se preconizează că reforma va crea condițiile prealabile pentru instituirea unui registru central (sistem central interoperabil) care să interconecteze registrele centrale (investiția C2.3.R2.I1), precum și pentru instituirea unei baze de date centrale care să permită utilizarea analizei avansate a datelor pentru autoritățile competente (investiția C2.3.R2.I2).

Se preconizează că reforma va aduce schimbări sistemice, în direcția dezvoltării unor sisteme interoperabile la nivel național și a unui proces decizional bazat pe date. De asemenea, se preconizează că aceasta va îmbunătăți furnizarea online de servicii publice de calitate pentru întreprinderi și cetățeni.

Măsura definește o structură organizațională și de gestionare pentru gestionarea sistemului central de interoperabilitate, precum și catalogul serviciilor electronice care urmează să fie conectate la sistemul central de interoperabilitate. Aceasta dezvoltă, de asemenea, ecosistemul pentru colectarea, prelucrarea, analizarea, afișarea și schimbul de date, în vederea introducerii analizei datelor în administrația națională ca o nouă modalitate de lucru la toate nivelurile procesului decizional.

Această reformă se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.3 R2-I1 – Instituirea unui sistem central de interoperabilitate

Obiectivul acestei investiții este de a remedia fragmentarea actuală a registrelor, în conformitate cu Cadrul european de interoperabilitate (EIF).

Măsura constă în instituirea sistemului central de interoperabilitate. 

Investiția C2.3 R2-I2 – Înființarea unui registru central de date și a unui sistem de analiză a activității

Obiectivul acestei investiții este de a construi un depozit central de date (DWH) pentru autoritățile guvernamentale, care se preconizează că va îmbunătăți sistemul de gestionare a datelor, prin facilitarea colectării de date în formate standardizate, a prelucrării, a analizării și a schimbului de date între autoritățile publice (cum ar fi unitățile administrației publice de stat și locale). Platforma permite analiza datelor în timp real și produce instrumente avansate de analiză a datelor (cum ar fi indicatori economici predefiniți, tablouri de bord și rapoarte zilnice), care se preconizează că vor îmbunătăți în mod semnificativ procesul decizional bazat pe date la toate nivelurile administrației naționale.

O parte a depozitului de date este, de asemenea, accesibilă cetățenilor și întreprinderilor, pentru a permite sectorului privat să construiască și să dezvolte servicii cu valoare adăugată privind datele și instrumentele analitice care le sunt puse la dispoziție.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.3 R3-I1 – Modernizarea Centrului de servicii partajate

Obiectivul acestei investiții este de a extinde capacitatea cloudului de stat (Centrul de servicii partajate, „CDU”).

Măsura constă în modernizarea cloudului de stat și în creșterea numărului de utilizatori ai acestuia.

Investiția C2.3 R3-I2 – Consolidarea capacității poliției de a combate criminalitatea informatică

Obiectivul investiției este de a consolida capacitatea Ministerului de Interne de a combate criminalitatea informatică.

Investiția include achiziționarea de echipamente specializate pentru poliție pentru analiza probelor digitale, formarea specializată a ofițerilor de poliție pentru detectarea și combaterea atacurilor cibernetice și punerea în aplicare a unei campanii publice de prevenire care să vizeze întreprinderile și cetățenii pentru a sensibiliza publicul cu privire la criminalitatea informatică.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.3 R3-I3 – Crearea unui ghișeu unic pentru toate serviciile de asistență publică electronică

Obiectivul investiției este de a crea un ghișeu unic (JKC) care să armonizeze și să centralizeze sistemul de asistență al tuturor serviciilor online ale administrațiilor publice. Se preconizează că ghișeul unic va oferi un serviciu nou și îmbunătățit pentru ca cetățenii și întreprinderile să comunice cu administrațiile publice și va permite utilizatorilor să găsească cu ușurință informațiile solicitate. Ghișeul unic are, de asemenea, caracteristici care să le permită utilizatorilor să trimită feedback, să evalueze calitatea interacțiunii cu funcționarii publici și post-evaluarea, ceea ce se preconizează că va transforma interacțiunea dintre administrația publică din Croația și utilizatorii săi.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C2.3 R3-I4 – Consolidarea sistemelor de infrastructură de informații privind sănătatea ale CEZIH

Obiectivul investiției este de a moderniza sistemul central de informații și sănătate al Republicii Croația (CEZIH), care este utilizat de toți actorii din sistemul de sănătate (cum ar fi spitalele, personalul medical, școlile medicale, instituțiile de sănătate publică, farmaciile, laboratoarele).

Investiția trebuie, în special, să migreze sistemul în cloudul de stat (Centrul de servicii partajate) și să stabilească soluții de recuperare în caz de dezastru, pentru a asigura continuitatea activității și a oferi un mod continuu, fiabil și sigur de funcționare a sistemului central de informații privind sănătatea.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția C2.3 R3-I5 – Proiect de implementare a cărții de identitate digitale

Obiectivul investiției este de a promova utilizarea semnăturilor electronice în interacțiunea cetățenilor cu administrația publică. Se preconizează că măsura va permite utilizatorilor de e-ID să semneze documente pe platformele mobile prin utilizarea aplicației mobile Certilia.

Aceasta instituie un sistem de gestionare a identității digitale (Digital Identity Management System – IDP) și un sistem mobil de semnătură pentru a elibera certificate la distanță pentru o semnătură electronică calificată la distanță. Eliberarea unui astfel de certificat este o condiție prealabilă pentru semnarea electronică a documentelor pe platformele mobile sau în aplicațiile de semnătură mobilă.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.3 R3-I6 – Investiții în rețeaua de infrastructură informațională de stat

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza și de a extinde capacitatea rețelei infrastructurii informatice de stat (rețeaua DII).

Măsura constă în modernizarea rețelei DII și în conectarea noilor utilizatori la rețeaua DII.

Investiția C2.3 R3-I7 – Îmbunătățirea sistemului de amenajare a teritoriului, construcții și active de stat prin digitalizare

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza Sistemul de informații privind planurile spațiale (ISPU) într-un sistem integrat de informații pentru amenajarea teritoriului și de a permite digitalizarea procedurilor legate de pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor individuale.

Măsura constă în crearea unor planuri spațiale de nouă generație și în modernizarea ISPU.

Investiția C2.3 R3-I8 – Crearea unei platforme mobile digitale

Obiectivul acestei investiții este de a crea o platformă mobilă de servicii publice digitale care să le permită cetățenilor să utilizeze cu ușurință serviciile publice online pe telefoanele lor inteligente. Actualele „servicii eCitizens” au fost dezvoltate pentru calculatoarele personale și, în prezent, nu sunt adaptate la dispozitivele mobile, de unde necesitatea unei platforme adaptate la aplicațiile mobile.

Această investiție, care utilizează tehnologii și standarde de ultimă generație, creează o platformă care oferă o modalitate standardizată de a oferi servicii publice pe platformele mobile (cum ar fi cererea de certificat de naștere, cererea de dovadă a reședinței, înregistrarea unei schimbări de adresă; înmatricularea unui autovehicul). Acesta conectează toate registrele și bazele de date conexe la magistrala centrală de schimb de date (Central Data Interchange Bus – GSB). Investiția permite, de asemenea, actualizarea Sistemului național de autentificare a identificării (National Identification Authentication System – NIAS) în funcție de cele mai recente tendințe în materie de autentificare pentru platformele mobile, implementând metode moderne de aplicare biometrică.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.3 R3-I9 – Instituirea unei noi platforme pentru Buletinul electronic al achizițiilor publice al Republicii Croația

Obiectivul acestei investiții este de a institui o nouă platformă informatică pentru sistemul de achiziții publice electronice, cu scopul de a sprijini digitalizarea procesului de achiziții publice și de a pune în aplicare noile formulare standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice prevăzute în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei (formulare electronice).

Investiția modernizează platforma informatică a sistemului croat de publicare electronică a anunțurilor de achiziții publice (EOJN), care se bazează în prezent pe o tehnologie învechită și nu sprijină în mod corespunzător desfășurarea eficientă a procedurilor de achiziții publice. În special, măsura permite corelarea tuturor proceselor de achiziții publice (de la planul de achiziții publice, prin desfășurarea procedurii, la datele privind plățile bazate pe contractele încheiate) și introduce căi de atac online (căi de atac electronice) ca fiind obligatorii, precum și posibilitatea plății online a taxelor. Investiția stabilește, de asemenea, un cadru pentru monitorizarea respectării anumitor criterii și obiective minime obligatorii (cum ar fi achizițiile publice strategice, verzi sau inovatoare).

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C2.3 R3-I10 – Digitalizarea CES (eHZZ)

Obiectivul acestei investiții este digitalizarea Serviciului de ocupare a forței de muncă din Croația (CES – HZZ).

Măsura constă în punerea în funcțiune a sistemului de gestionare a identității digitale al CES și a sistemului digital de gestionare a resurselor umane, precum și în modernizarea digitalizării SEC.

Investiția C2.3 R3-I11 – Modernizarea HZMO (eHZMO) în sprijinul TIC

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza sistemul informatic al Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO) și de a digitaliza principalele procese operaționale ale acestuia.

Măsura constă în modernizarea sistemului informatic al HZMO.

Investiția C2.3 R3-I12 – Digitalizarea arhivelor HZMO (eArhiva)

Obiectivul acestei investiții este de a digitaliza arhivele Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO) și de a îmbunătăți performanța generală a activității HZMO și raportul cost-eficacitate al arhivelor.

Măsura constă în punerea în funcțiune a arhivelor digitale (sistemul de gestionare a arhivelor digitale) și în scanarea și indexarea digitală a paginilor din arhiva națională.

Investiția C2.3 R3-I13 – Transformarea digitală a administrației fiscale

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza sistemul de informații al administrației fiscale și de a spori eficiența administrației fiscale.

Măsura constă în a pune la dispoziție online sistemul de informații actualizat al administrației fiscale și în a-l face accesibil.

Investiția C2.3 R3-I14 – Punerea în aplicare a sistemului de plată fără numerar în economie prin facturi electronice cu arhive electronice integrate și contabilitate fiscală activă

Obiectivul acestei investiții este de a institui un sistem de contabilitate fiscală online cu scopul de a reduce sarcina administrativă a contribuabililor.

Investiția instituie un nou sistem informatic pentru înregistrarea facturilor electronice (facturi electronice) emise de autoritățile publice pentru plăți fără numerar în Sistemul de informații al administrației fiscale. Investiția instituie, de asemenea, un sistem de contabilitate online avansat în materie de TVA;

Se preconizează că investiția va contribui la simplificarea declarațiilor fiscale prin reducerea numărului de formulare necesare și va sprijini respectarea obligațiilor fiscale.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.3 R3-I15 – Stabilirea unor soluții pentru aplicațiile turistice

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta noi instrumente informatice pentru a contribui la gestionarea eficace a dezvoltării turismului și pentru a sprijini sustenabilitatea sectorului.

Măsura constă în furnizarea a patru instrumente informatice.

Investiția C2.3 R3-I16 – Digitalizarea proceselor din sport și recreere la nivel local și regional

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza sistemul de informații în sport (ISS) și de a facilita accesul la sistem pentru toate părțile interesate relevante.

Măsura constă în integrarea a trei noi module de aplicații în SSI modernizată.

Investiția C2.3 R3-I18 – Contribuții voluntare la întreprinderea comună EuroHPC pentru gigafabrica de IA sau pentru o infrastructură de IA echivalentă

Această măsură urmărește să sprijine înființarea de către Croația a gigafabricilor de inteligență artificială și a serviciilor acestora, precum și accesul Croației la acestea. Măsura constă într-o contribuție voluntară de 39 000 000,00 EUR la întreprinderea comună EuroHPC. Contribuția sprijină înființarea în Uniune a unei gigafabrici de IA sau a unei infrastructuri de IA și a unor tehnologii cuantice echivalente.

Reforma C2.3 R4 – Consolidarea conectivității ca piatră de temelie a tranziției digitale a societății și a economiei

Obiectivul acestei reforme este de a pregăti terenul pentru asigurarea disponibilității rețelelor de comunicații electronice care oferă conectivitate la nivel de gigabit gospodăriilor și factorilor socioeconomici, în conformitate cu obiectivele societății europene a gigabiților.

Această reformă urmărește să asigure punerea în aplicare la timp și cuprinzătoare a cadrului strategic și de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, prin adoptarea Legii comunicațiilor electronice, în conformitate cu dispozițiile Directivei (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, precum și punerea în aplicare a obiectivelor Planului național privind banda largă în Croația pentru perioada 2021-2027.

Se preconizează că reforma va identifica și va aborda sarcina administrativă și barierele de reglementare legate de construirea rețelelor de conectivitate la nivel de gigabit, inclusiv a rețelelor 5G, pentru a încuraja investițiile în implementarea rețelelor 5G.

Această reformă este complementară investițiilor în conectivitatea digitală prin conexiuni în bandă largă în rețele fixe și în rețele wireless și mobile avansate, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor 5G.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C2.3 R4-I1 – Punerea în aplicare a proiectelor din cadrul Programului-cadru național pentru dezvoltarea infrastructurii de bandă largă

Obiectivul acestei investiții este de a spori acoperirea națională în bandă largă cu conectivitate la nivel de gigabit în zonele în care nu există un interes comercial suficient, în conformitate cu Programul-cadru național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă.

Măsura constă în semnarea de acorduri de grant pentru punerea în aplicare a proiectelor în temeiul Cadrului național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă (ONP) și în furnizarea de acces în bandă largă pentru gospodăriile din zonele NGA albe.

Investiția C2.3 R4-I2 – Construirea unei infrastructuri pasive de comunicații electronice

Obiectivul acestei investiții este de a spori disponibilitatea rețelelor gigabit în zonele rurale și slab populate în care nu există niciun interes comercial pentru construirea acestor rețele.

Măsura constă în semnarea unui acord de grant pentru construirea unei infrastructuri pasive de comunicații electronice și asigurarea accesului la tehnologia 5G pentru zonele rurale și slab populate.

I.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

176

C2.3. R1

M

Strategia digitală pentru Croația

Intrarea în vigoare a Strategiei digitale pentru Croația

 

 

 

Î4

2022

„Strategia digitală pentru Croația 2030” definește în mod clar obiectivele și prioritățile strategice care vor sta la baza definirii acțiunilor în următoarele domenii: digitalizarea administrației publice și a sistemului judiciar; dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice în bandă largă; dezvoltarea competențelor digitale și a locurilor de muncă în sectorul digital.

177

C2.3. R2
C2.3. R2.I2

M

Crearea platformelor pentru sistemul central de interoperabilitate

Raport al Biroului central pentru dezvoltarea societății digitale (SDURDD) potrivit căruia platformele sunt operaționale și testate pentru utilizare

 

 

 

Î4

2022

Portalul național central de interoperabilitate furnizează un catalog al tuturor serviciilor disponibile, iar depozitul de date (DWH) este operațional pentru utilizare.

178

C2.3. R2-I1

M

Instituirea sistemului central de interoperabilitate

Raport al Biroului central pentru dezvoltarea societății digitale (SDURDD) potrivit căruia sistemul este operațional și testat pentru utilizare

 

 

 

Î3

   

2024

Sistemul central interoperabil, care asigură interoperabilitatea registrelor, este online și accesibil. Acesta trebuie:

I)să asigure furnizarea online către utilizatorii transfrontalieri din UE a 19 de proceduri administrative enumerate în anexa II la Regulamentul privind portalul digital unic;

II)să includă portalul național central;

III)să integreze și să interconecteze în sistem cel puțin opt registre publice principale suplimentare existente;

IV)să se asigure că informațiile din diferitele registre sunt consolidate într-un singur loc și sunt puse la dispoziția administrațiilor publice, a cetățenilor și a întreprinderilor.

179

C2.3. R3-I1

T

Modernizarea cloudului de stat

Raportul Biroului central pentru dezvoltarea societății digitale (SDURDD)

Număr

0

6

Î4

2022

6 noile funcționalități trebuie să fie operaționale pentru a fi utilizate în cloudul de stat (CDU) și accesibile utilizatorilor:
— O platformă pentru dezvoltarea, implementarea și testarea aplicațiilor pentru utilizatori;

— O platformă de sprijin TIC;

— Un sistem central de monitorizare a securității informațiilor pentru gestionarea potențialelor evenimente de securitate;

— O platformă de autentificare biometrică,

— O platformă de gestionare a conținutului digital al site-urilor web;

— O platformă pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain pentru cloudul de stat.

180

C2.3. R3-I1

T

Creșterea numărului de utilizatori în cadrul Centrului de servicii partajate

 

Număr

0

450

Î2

2026

450 noi utilizatori vor fi integrați în Centrul de servicii partajate.

A început integrarea platformei Centrului de servicii partajate în spațiile europene comune ale datelor, astfel cum a fost confirmat de furnizorul tehnologiei relevante care permite integrarea, recunoscând că:

I)metacatalogul de date privind sănătatea situate în lacul de date a fost pregătit din punct de vedere tehnic și

II) dacă SPE (Secure Processing Environment – mediul de prelucrare securizat) a fost securizat.

181

C2.3. R3-I2

M

Proiect-pilot privind securitatea cibernetică

Raportul Ministerului de Interne

 

 

 

Î4

2023

Se va desfășura un proiect-pilot pentru testul de rezistență a sistemului – cu simularea infracțiunilor „dependente de mediul cibernetic” și „facilitate de mediul cibernetic”.

Sistemul este echipat cu componente software și hardware specifice pentru investigarea criminalității informatice, căutarea cu sursă deschisă pe internet și criminalistica digitală, precum și cu seturi de analiză a investigațiilor pentru analiza probelor digitale. Punerea în aplicare a proiectului îndeplinește condiția prealabilă necesară pentru modernizarea instrumentelor și sistemelor criminalistice, precum și a sistemelor secrete de supraveghere pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, necesare pentru creșterea nivelului de securitate cibernetică în Croația și în UE. Odată ce echipamentele au fost achiziționate și pe deplin operaționale, se desfășoară un proiect-pilot de simulare a cercetării în domeniul criminalității informatice sub forma unui exercițiu de simulare pe calculator (Tabletop Exercise), pentru a evalua contribuția echipamentelor la realizarea măsurilor și a obiectivelor proiectului de aplicare a legii în domeniul cibernetic.

182

C2.3. R3-I2

M

Campanie publică de prevenire a securității cibernetice

Raportul Ministerului de Interne

 

 

 

Î1

2024

Se desfășoară o campanie publică de prevenire a manifestărilor și a măsurilor de prevenire a criminalității informatice, monitorizată de următorii indicatori:
numărul de activități preventive de sensibilizare și educare desfășurate de diferite grupuri-țintă cu privire la măsurile de comportament de autoprotecție în legătură cu riscurile criminalității informatice

numărul de participanți la activități

— numărul de materiale preventive distribuite

numărul de postări în mass-media (inclusiv toate mijloacele de informare în masă)

numărul de răspunsuri ale grupurilor-țintă pe platformele de comunicare socială

— numărul și rezultatele prelucrate ale anchetelor online efectuate prin intermediul rețelelor sociale

numărul de evaluări ale grupurilor-țintă efectuate prin metode cantitative

183

C2.3. R3-I3

M

Înființarea unui ghișeu unic

Raport din partea Biroului central pentru dezvoltarea societății digitale (SDURDD) potrivit căruia ghișeul unic este înființat și operațional pentru utilizare

 

 

 

Î4

2023

Platforma ghișeului unic (JKC), care oferă informații și asistență pentru clienți cetățenilor și întreprinderilor într-un singur loc centralizat, este instituită și operațională pentru a fi utilizată.

184

C2.3. R3-I4

M

Sistemul informatic CEZIH

Raportul Ministerului Sănătății

 

 

 

Î2

2024

Sistemul central de informații privind sănătatea din Croația este operațional pentru a fi utilizat în cloudul de stat (CDU).

185

C2.3. R3-I5

T

Semnătură electronică pentru cartea de identitate digitală

Raportul Agenției pentru Securitate Digitală (AKD)

Număr

0

300 000

Î4

2024

Aplicația pentru dispozitive mobile Certilia se descarcă de 300 000 de ori prin Google Play Store și App Store. În plus, se eliberează 100 000 certificate pentru semnătura electronică calificată la distanță. Aplicația mobilă Certilia și acreditările mobile personale permit unui număr de cel puțin 50 000 de utilizatori unici să execute procesul de autentificare de cel puțin 700 000 ori.

186

C2.3. R3-I6

M

Modernizarea infrastructurii de informații de stat (DII)

DII modernizată online și accesibilă

 

 

 

Î3

2025

Rețeaua modernizată a infrastructurii informatice de stat (DII) trebuie să fie online și accesibilă pentru utilizare.

Rețeaua:

I)Asigurarea posibilității de acces în bandă largă la o rețea de foarte mare capacitate pentru toate autoritățile publice

II)să asigure conectivitatea continuă a tuturor instituțiilor din sistem prin intermediul unui program care să sprijine supravegherea funcționării rețelei de către Centrul de monitorizare a rețelei electronice (NOC) și

III)conține un sistem, disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, pentru asigurarea depanării tehnice și a asistenței pentru utilizatori.

187

C2.3. R3-I6

T

Noi utilizatori ai rețelei publice de infrastructură de informații (DII)

Număr

36

136

Î4

2025

Cel puțin 100 de utilizatori noi sunt conectați la rețeaua de infrastructură informațională de stat.

Infrastructura de fibră optică, precum și echipamentele terminale sunt puse la dispoziția fiecărui amplasament.

188

C2.3. R3-I7

M

Planuri digitale de amenajare a teritoriului

Au fost create planuri digitale de amenajare a teritoriului

Î4

2025

Certificat de predare de către contractant pentru elaborarea și furnizarea a 570 planuri de amenajare a teritoriului de nouă generație (planuri de amenajare a teritoriului în format digital).

189

C2.3. R3-I7

M

Modernizarea sistemului de informații privind planurile spațiale

Module electronice online și accesibile și imagini prin satelit achiziționate

 

 

 

Î4

2025

Modulele electronice, care digitalizează procedurile în materie de amenajare a teritoriului, construcții și active de stat ca parte a Sistemului de informații privind planurile de amenajare a teritoriului, trebuie să fie online și accesibile.

Se achiziționează imagini prin satelit ale zonei de înaltă rezoluție din Croația.

190

C2.3. R3-I8

T

Integrarea serviciilor publice electronice digitale în noua platformă mobilă

Raport din partea SDURDD potrivit căruia cele 20 servicii electronice sunt integrate și operaționale pentru utilizare

Număr

0

20

Î4

2024

Cel puțin 20 servicii electronice sunt integrate în platforma mobilă și sunt operaționale pentru utilizare, inclusiv: 1) cerere de certificat de naștere, 2) cerere de dovadă a reședinței, 3) dosar privind statutul studenților, 4) cerere inițială de admitere într-o instituție publică de învățământ superior, 5) cerere de recunoaștere academică a diplomelor, certificatelor sau a altor dovezi de studii sau cursuri, 6) serviciu de asistență socială online, 7) cerere de eliberare a unui card european de asigurări sociale de sănătate, 8) cerere de eliberare a unui card fiscal (PK), 9) înregistrare a unei schimbări de adresă, 10) înmatriculare a unui autovehicul originar dintr-un stat membru sau deja înmatriculat într-un stat membru, proceduri standard, 11) căsuță poștală electronică pentru utilizatori, 12) comunicare electronică cu instanțele, 13) contul meu – Regos, 14) cerere de informații privind pensiile din sistemele obligatorii, 15) calendar pentru plata taxelor obligatorii, 16) asigurarea cererilor de muncă, 17) carnet de muncă electronic – înregistrare electronică a statutului de eliberare, 18) proceduri administrative electronice, 19) asigurarea că nu există proceduri penale pendinte, 20) card electronic pentru copii – Mudrica.

191

C2.3. R3-I9

M

Crearea unei noi platforme de achiziții publice și a unei noi aplicații mobile

Prima procedură de achiziții publice lansată pe noua platformă de licitație electronică

 

 

 

Î3

2023

Noua platformă pentru desfășurarea procedurilor de achiziții publice și aplicația mobilă vor fi operaționale, procedura de achiziții publice fiind lansată pe noua platformă de licitație electronică.

192

C2.3. R3-I10

M

Identitatea digitală a CES și sistemele de gestionare a resurselor umane

Raportul CES/HZZ

 

 

 

Î4

2023

Sistemul de gestionare a identității digitale și sistemul de gestionare a resurselor umane digitale ale CES sunt instituite și operaționale.

193

C2.3. R3-I10

M

Modernizarea digitalizării CES

Digitalizarea proceselor operaționale ale CES

 

 

 

Î2

2026

Automatizarea și digitalizarea proceselor operaționale ale CES, care permit circulația și prelucrarea centralizată a documentelor electronice, sunt furnizate de contractant. Ea cuprinde:

I)licențe software pentru sistemul de gestionare a incidentelor de securitate și a evenimentelor

II) un sistem de asistență pentru procesul principal

III)sistemul e_Advisor (care include funcționalitatea de semnătură digitală și biometrică)

IV) arhivele digitale;

VI) un sistem de contabilitate

VII) un sistem digital de gestionare a documentelor.

194

C2.3. R3-I11

M

Modernizarea sistemului informatic al Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)

Se pune la dispoziție sistemul informatic modernizat al Institutului Croat de Asigurări de Pensii.

 

 

 

Î2

2026

Sistemul informatic și procesele operaționale de bază ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO) sunt furnizate de contractant.

Sistemul informatic livrat include module pentru gestionarea: calculele pentru pensii și alocațiile pentru copii, ii) contribuțiile și evidențele plăților, iii) datele beneficiarilor, iv) căile de atac, procedurile de revizuire și litigiile, v) documentația și arhivele digitale, vi) datele analitice și contabile, vii) operațiunile financiare, vii) procesele de achiziții, contractare și comandă, viii) datoriile și datoriile (cumpărători/furnizori), ix) gestionarea activelor.

195

C2.3. R3-I12

M

Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)

Registrul HZMO de predare a sistemului de operare pentru gestionarea arhivelor digitale

 

 

 

Î4

2022

Sistemul de gestionare a arhivelor digitale (sistemul de gestionare a arhivelor digitale) este operațional

196

C2.3. R3-I12

M

Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)

Arhive scanate și indexate

Î2

2026

Certificat de predare de către contractant pentru finalizarea lucrărilor de digitalizare și indexare a 50 000 000 de pagini din arhiva națională în noile arhive digitale.  

197

C2.3. R3-I13

M

Modernizarea sistemului de informații privind administrația fiscală

Sistemul de informații actualizat privind administrația fiscală este online și accesibil

 

 

 

Î2

2026

Sistemul îmbunătățit de informații privind administrația fiscală este disponibil online și accesibil.

Sistemul cuprinde:

I)O platformă care: (a) permite automatizarea proceselor operaționale ale administrației fiscale și (b) furnizează analize ale datelor.

II)Digitalizarea procedurilor de stabilire și colectare din 340, inclusiv a procedurilor privind evaluarea și colectarea taxei pe valoarea adăugată, a contribuțiilor sociale și a impozitului pe profit, precum și a evidențelor contabile fiscale, a operațiunilor de plată și a sistemelor pentru schimbul european și internațional de date fiscale, dovedită printr-un certificat de predare din partea unui contractant.

III)Infrastructură TIC de securitate care: (a) consolidează și modernizează infrastructura TIC, (b) crește nivelul de securitate TIC și (c) asigură continuitatea activității.

199

C2.3. R3-I14

M

Sistemul de facturi electronice și contabilitatea TVA online

Raport al Ministerului Finanțelor – Administrația fiscală

 

 

 

Î4

2024

Noul sistem de înregistrare a facturilor electronice în administrația fiscală pentru toți utilizatorii (modelul B2B și persoanele impozabile pentru achizițiile publice) și sistemul avansat de contabilitate online a TVA trebuie să fie operaționale și gata de utilizare.

200

C2.3. R3-I15

T

Instrumente în sistemul informatic pentru turism

Raportul Ministerului Turismului și Sportului (MINTS)

Număr

0

4

Î2

2026

Instrumentele sunt furnizate de contractant:
1) pentru proceduri administrative și neadministrative integrate în vederea facilitării operațiunilor comerciale și a comunicării cu administrația publică

2) pentru gestionarea destinațiilor, inclusiv o soluție pentru gestionarea fluxurilor turistice

3) informații comerciale în turism pentru a sprijini antreprenorii în procesul decizional în afaceri și în procesul decizional din sectorul public în procesul de elaborare a politicilor publice, utilizând date provenite din diferite surse, inclusiv „registrul central al turismului”, „sistemul e-Visitor” și sistemul CROSTO

4) modernizarea digitalizării sistemului CROSTO, prin dezvoltarea unui „sistem digital de monitorizare a dezvoltării destinației” pentru a monitoriza sustenabilitatea destinațiilor în conformitate cu „Sistemul european de indicatori turistici pentru gestionarea durabilă a destinației” (ETIS).

201

C2.3. R3-I16

T

Noi module de aplicații pentru sistemul informatic sportiv

Raportul Ministerului Turismului și Sportului (MINTS)

Număr

0

3

Î2

2026

Trei noi module de aplicații vor fi integrate în sistemul de informații privind sportul (SSI):
1) pentru furnizarea accesului direct la cluburile sportive, cu drepturi de introducere a datelor (inclusiv evidențe sportive și evidențe ale examinărilor medicale ale sportivilor), la registrele de bază și la registrele sistemului informatic din sport

2) pentru finanțarea nevoilor publice în domeniul sportului ale unităților administrației publice locale și regionale;

3) pentru colectarea de date privind sportul și exercițiile fizice orientate spre sănătate, inclusiv stabilirea unei evidențe în domeniul exercițiilor fizice orientate spre sănătate.

449

C2.3. R3-I18

M

Semnarea acordului de contribuție dintre Croația și întreprinderea comună EuroHPC și plata contribuției voluntare către întreprinderea comună EuroHPC

Semnarea acordului de contribuție

Î2

2026

Semnarea acordului de contribuție dintre Croația și întreprinderea comună EuroHPC.

Acordul de contribuție include:

I)O indicație a activităților care urmează să fie finanțate prin contribuția voluntară, și anume sprijinul financiar acordat unei gigafabrici de IA sau unei infrastructuri de IA echivalente și inițiativelor de tehnologie cuantică care urmează să fie dezvoltate și stabilite în Uniune.

II)Cerința ca respectiva contribuție voluntară să fie utilizată în conformitate cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum se prevede în Orientările tehnice 2021/C58/01.

III)Cuantumul exact al contribuției voluntare din fondurile MRR.

IV)Cerința ca sumele neutilizate care fac obiectul acordului să fie utilizate de întreprinderea comună EuroHPC pentru a sprijini aceleași obiective de politică în beneficiul statului membru în cauză și să nu fie transferate înapoi statului membru.

V)Croația transferă 39 000 000,00 EUR către întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță.

202

C2.3. R4

M

Optimizarea procesului de acordare a autorizațiilor pentru investițiile în conectivitate

Intrarea în vigoare a unui cadru juridic revizuit

 

 

 

Î2

2022

Un cadru juridic revizuit sprijină optimizarea procesului de acordare a licențelor și permite prezentarea infrastructurii de comunicații electronice în planurile de amenajare a teritoriului. Noul cadru abordează sarcina administrativă și barierele de reglementare legate de construirea rețelelor de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G.

203

C2.3. R4-I1

M

Acorduri de grant semnate pentru punerea în aplicare a proiectelor în temeiul Cadrului național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă (ONP)

Raportul Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)

 

 

 

Î3

2023

Acordurile de grant pentru 20 proiecte din cadrul ONP se semnează ca urmare a procesului de selecție.

204

C2.3. R4-I1

M

Accesul la internet în bandă largă pentru gospodăriile din zonele NGA albe

Raportul Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)

Î2

2026

Certificat de finalizare care să ateste că infrastructura în bandă largă a fost construită și permite accesul în bandă largă de cel puțin 100 MBit/s (care poate fi modernizat la 1 Giga), pentru descărcarea de către utilizator, la cel puțin 40 136 de gospodării suplimentare din zonele NGA albe.

205

C2.3. R4-I2

M

Acord de grant semnat pentru construirea unei infrastructuri pasive de comunicații electronice

Raportul Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)

 

 

 

Î1

2023

Semnarea acordului de grant și începerea punerii în aplicare a proiectului pentru construirea infrastructurii pasive de comunicații electronice

206

C2.3. R4-I2

T

Accesul la tehnologia 5G

Raportul Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)

Număr

0

14

Î2

2026

14 stâlpii de comunicare pasivă trebuie instalați în zona rurală și slab populată (unde populația medie este mai mică de 20/km²). Contractele se încheie cu operatorii, demonstrând un angajament din partea acestora: I) să instaleze echipamente active pe cei 14 de poli de comunicare pasivă, ii) să furnizeze servicii 5G prin intermediul echipamentelor active, până la sfârșitul anului 2026.

Administrarea infrastructurii care urmează să fie construită prin intermediul investiției se efectuează exclusiv fără scop lucrativ, cu scopul de a se asigura că veniturile obținute din închirierea infrastructurii acoperă toate costurile de exploatare și de întreținere a infrastructurii. În cazul în care veniturile din chirii depășesc costurile, excedentul este direcționat către extinderea sau construirea de noi capacități de infrastructură.

I.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

 

Investiția C2.3 R3-I17 – Înființarea registrului de evidență a populației, a familiei și a gospodăriilor

Obiectivul acestei investiții este de a institui Registrul de evidență a populației, a familiilor și a gospodăriilor (în limba croată: Registar stanovništva, obitelji i kućanstva; de acum înainte: SOK), pentru a unifica datele privind veniturile și activele populației, ale familiilor și ale gospodăriilor.

Măsura constă în intrarea în vigoare a unei legi de instituire a SOK.

I.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Q

Anul

394

C2.3 R3- I17

M

Legea privind înființarea Registrului populației, familiei și gospodăriilor (SOK)

Intrarea în vigoare a legii

Î4

2025

Intră în vigoare Legea privind înființarea SOK. Legea prevede că SOK:

I)unificarea procedurilor și a definițiilor utilizate pentru evaluarea drepturilor și obligațiilor care depind de venitul sau de activele persoanelor fizice, ale familiilor sau ale gospodăriilor.

II)să fie conectat la sistemul de impozitare electronică.

 

J. COMPONENTA 2.4: ÎMBUNĂTĂȚIREA GESTIONĂRII ACTIVELOR DE STAT

Întreprinderile deținute de stat generează aproximativ 7 % din valoarea adăugată a economiei în ansamblu și reprezintă 4 % din totalul locurilor de muncă. Având în vedere rolul lor semnificativ în economia croată, îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor deținute de stat și reducerea continuă a portofoliului de active guvernamentale pot conduce la o creștere distinctă a productivității globale.

Obiectivul componentei planului croat de redresare și reziliență este de a promova dezvoltarea economică și de a spori eficiența globală a întreprinderilor deținute de stat, prin următoarele măsuri:

-Reducerea în continuare a numărului de întreprinderi deținute de stat.

-Îmbunătățirea gestionării proprietăților de stat.

-Adaptarea cadrului național de reglementare pentru guvernanța corporativă la cele mai bune practici internaționale, pe baza recomandărilor OCDE.

-Îmbunătățirea guvernanței în întreprinderile de stat care prezintă un interes deosebit pentru Republica Croația și în întreprinderile deținute în proporție majoritară de administrația centrală și consolidarea coordonării între autoritățile naționale competente.

-Consolidarea capacității umane de monitorizare a guvernanței corporative în întreprinderile deținute de stat.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor deținute de stat și intensificarea vânzării întreprinderilor deținute de stat și a activelor neproductive (recomandarea specifică fiecărei țări 4, 2019). Componenta contribuie, de asemenea, la angajamentele post-aderare la ERM II de consolidare a gestionării IDS.

J.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.4 R1 – Revizuirea listei întreprinderilor de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația

Obiectivul acestei reforme este de a raționaliza proprietatea statului prin adoptarea unei noi politici privind proprietatea, care să stabilească criteriile pentru activele strategice, să actualizeze lista întreprinderilor deținute de stat care au un interes deosebit pentru Croația și să publice explicația care justifică decizia de a menține o societate pe această listă.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2021.

Reforma C2.4 R2 – Îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile de stat de interes deosebit pentru Republica Croația și în întreprinderile deținute în proporție majoritară de administrația centrală.

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

Reforma constă în dispoziția privind intrarea în vigoare a unui nou cadru juridic privind întreprinderile de stat care include recomandările OCDE și intrarea în vigoare a unei politici privind proprietatea.

Reforma C2.4 R3 – Consolidarea capacității umane de monitorizare a guvernanței corporative în întreprinderile de stat

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți capacitatea umană a administrației centrale de a monitoriza guvernanța întreprinderilor de stat.

Reforma constă în furnizarea de cursuri de formare pentru ministerele de resort și unitățile centrale de coordonare în ceea ce privește activitățile de guvernanță corporativă.

Reforma C2.4 R4 – Reducerea numărului de întreprinderi de stat care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația

Obiectivul acestei reforme este de a reduce numărul întreprinderilor de stat care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația, prin facilitarea vânzării acestora.

Reforma C2.4 R5 – Optimizarea administrării proprietăților de stat

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți gestionarea proprietăților deținute de stat, comercializarea acestora și rentabilitatea lor.

Reforma constă în dezvoltarea unui sistem informatic administrativ și a unei metodologii pentru gestionarea proprietăților deținute de stat, ceea ce duce la activarea mai rapidă a activelor neutilizate.

J.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

207

C2.4. R1

M

A fost adoptată o nouă hotărâre a guvernului croat privind întreprinderile de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația

Publicarea listei revizuite a întreprinderilor de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația, în conformitate cu criteriile stabilite

 

 

 

Î4

2021

Guvernul adoptă și publică o nouă decizie care definește o nouă listă a întreprinderilor deținute de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația. Decizia include o explicație a motivelor pentru care o societate este menținută pe această listă. Societățile cotate la bursă – pentru care nu se demonstrează existența unui interes public – se transferă în portofoliul Centrului de restructurare și vânzare (CERP) în vederea monetizării activelor.
Astfel, portofoliul activelor financiare ale Croației va fi separat în mod clar în partea care prezintă un interes deosebit și, prin urmare, va rămâne în proprietatea statului și partea care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația și, prin urmare, va fi monetizată.

208

C2.4. R2

M

Un nou cadru juridic privind întreprinderile de stat, care să includă recomandările OCDE.

Dispoziție privind intrarea în vigoare a legii privind întreprinderile de stat

 

 

 

Î1

2024

Noul cadru juridic pentru guvernanța întreprinderilor deținute de stat include dispoziții pentru a se conforma orientărilor OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat și cuprinde cel puțin următoarele:
(I) o nouă lege care să armonizeze regulamentul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat din Croația. În plus, prezenta lege prevede înființarea unei unități centrale de coordonare în vederea unei puneri în aplicare mai eficiente a politicii de proprietate pe termen mediu, și anume coordonarea orizontală între autoritățile competente responsabile cu îndeplinirea funcțiilor de prerogative de proprietate. Această lege consolidează autonomia și independența consiliului de administrație. Această lege stabilește, de asemenea, că a) statul trebuie să desemneze/numească membri ai consiliului de supraveghere al întreprinderilor deținute de stat în termen de 3 luni de la data la care postul devine vacant și b) ministerul de resort propune guvernului un candidat pe baza unei recomandări din partea unității centrale de coordonare.

(II) o hotărâre a Guvernului de instituire a unei entități centrale de coordonare a proprietății, cu mandatul și resursele adecvate, necesare pentru îndeplinirea eficace a rolului său de coordonare. Entitatea elaborează standarde pentru guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat și monitorizează respectarea acestor standarde, monitorizează performanța întreprinderilor deținute de stat și se angajează în raportări publice periodice.

442

C2.4. R2

M

Politica de proprietate pentru întreprinderile de stat

Intrarea în vigoare a politicii privind proprietatea

Î3

2025

Intrarea în vigoare a unei politici privind proprietatea care să precizeze justificarea deținerii de către stat a întreprinderilor deținute integral sau majoritar de stat la nivel național și să stabilească procesul de revizuire a listei întreprinderilor deținute de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația.

209

C2.4. R3

T

Formare pentru ministerele de resort și unitățile centrale de coordonare în ceea ce privește activitățile de guvernanță corporativă

Număr

0

40

Î2

2026

Cel puțin 40 de persoane beneficiază de formare în domeniul gestionării IDS.

210

C2.4. R4

T

Realizarea vânzării a 90 de întreprinderi de stat care nu prezintă un interes deosebit pentru Republica Croația și sunt gestionate de CERP

 

Număr

0

90

Î4

2024

Se vând cel puțin 90 de întreprinderi de stat gestionate de CERP, care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația.

211

C2.4. R4

T

Realizarea vânzărilor a 20 de întreprinderi de stat din portofoliul CERP.

 

Număr

0

20

Î2

2026

Vânzarea a 20 de întreprinderi de stat suplimentare care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația.

212

C2.4. R5

M

Dezvoltarea unui sistem informatic și a unei metodologii pentru reducerea portofoliului imobiliar deținut de stat și activarea mai rapidă și mai eficientă a activelor publice neutilizate

Dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic și a unei metodologii

 

 

 

Î4

2024

Se finalizează dezvoltarea unui sistem informatic pentru administrarea și gestionarea portofoliului imobiliar deținut de stat.
Elaborarea unei metodologii care să stabilească modalitatea de gestionare eficace a înstrăinării proprietăților deținute de stat pentru toate formele de proprietate apărute în gestionarea Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Proprietății de Stat (MIGP).

Sistemul informatic, împreună cu metodologia, permite reducerea portofoliului imobiliar deținut de stat și o activare mai rapidă și mai eficientă a activelor de stat neutilizate. Sistemul informatic stabilește o conexiune electronică la bazele de date ale altor administrații și instituții guvernamentale, îmbunătățind evidențele interne existente privind portofoliul imobiliar deținut de stat al grupului-țintă.

213

C2.4. R5

T

Înstrăinarea bunurilor imobile aflate în proprietatea statului

 

Număr

0

4 500

Î2

2026

Se încheie cel puțin 4 500 contracte, acorduri sau autorizații de transfer de proprietate pentru înstrăinarea sau alte forme de utilizare a bunurilor imobile deținute de stat.

   K. COMPONENTA 2.5: O JUSTIȚIE MODERNĂ, PREGĂTITĂ PENTRU PROVOCĂRILE VIITOARE

Unul dintre principalele obiective strategice prezentate în planul de redresare și reziliență al Croației este de a realiza un sistem de justiție eficient și eficace, care să contribuie la dezvoltarea economiei și să răspundă așteptărilor cetățenilor de a consolida în continuare statul de drept. Componenta include o reformă principală, care va contribui la reducerea întârzierilor și la scurtarea procedurilor judiciare.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind necesitatea suplimentară de a reduce durata procedurilor judiciare și de a îmbunătăți comunicarea electronică în instanțe (recomandările specifice fiecărei țări 4 și 2019 și recomandările specifice fiecărei țări 4 și 2020).

Componenta include o reformă și șase investiții.

K.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.5 R1 – Creșterea eficienței sistemului de justiție pentru a spori încrederea cetățenilor.

Scopul acestei măsuri este de a stabili un cadru juridic, organizațional și tehnologic care să contribuie la reducerea întârzierilor și la scurtarea duratei procedurilor judiciare.

Reforma constă în modificarea cadrului legislativ în domeniul justiției, în adoptarea unor noi criterii-cadru de referință pentru activitatea judecătorilor și în schimbări organizaționale.

Investiția C2.5 R1-I1 – Consolidarea sistemului de gestionare a cauzelor Curții (eSpis).

Obiectivul investiției este de a moderniza în continuare sistemul eSpis (împreună cu toate modulele, în special comunicarea electronică pentru a permite comunicarea electronică pentru toate părțile implicate în procedurile judiciare) și de a trece la o soluție centralizată de hardware și software pentru a permite actualizări viitoare mai bune și mai ieftine și sustenabilitatea dezvoltării, dar și stabilitatea, operabilitatea și securitatea sistemului eSpis.

Investiția include adăugarea de noi funcționalități la sistemul eSpis, cu scopul de a îmbunătăți digitalizarea sistemului de justiție:

-Transmiterea electronică completă a documentelor către cetățeni prin intermediul căsuței poștale electronice a utilizatorului și informații privind transmiterea electronică în cazul transmiterii documentelor prin livrare fizică;

-Îmbunătățirea experienței utilizatorilor prin punerea în aplicare a unui plan de acțiune care conține recomandări privind aspectele tehnice și de gestionare informatică (recomandări privind procesele administrative și operaționale și recomandări tehnice);

-O nouă arhitectură integrată în Centrul de servicii partajate (cloud de stat) pentru a reduce blocajele din sistem, a spori stabilitatea și a permite interoperabilitatea cu alte sisteme.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.5 R1-I2 – Îmbunătățirea sistemului de informații privind cartea funciară și a cadastrului.

Scopul acestei măsuri este de a crește volumul și calitatea datelor conexate între datele din cartea funciară și datele cadastrale din baza de date funciare (BZP).

Investiția constă în creșterea datelor integrate de la 3,86 % la 60 %.

Investiția C2.5 R1-I3 – Elaborarea unui set de instrumente pentru publicarea și căutarea hotărârilor judecătorești.

Scopul investiției este de a institui un sistem de publicare a tuturor hotărârilor judecătorești cu preanonimizare automată prin intermediul unui software specific și de a le publica pe un portal unic accesibil publicului, cu opțiuni de căutare elaborate, respectând normele privind protecția datelor cu caracter personal.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.5 R1-I4 – Punerea în aplicare a proiectului Pieței Justiției din Zagreb

Obiectivul investiției este de a moderniza infrastructura fizică prin punerea în aplicare a proiectului Zagreb Justice Square.

Investiția constă în construirea unui garaj subteran de 45 000 m².

Investiția C2.5 R1-I5 – Punerea în aplicare a unor măsuri de eficiență energetică pentru renovarea instalațiilor învechite ale autorităților judiciare.

Scopul investiției este de a moderniza și de a spori eficiența activității unora dintre autoritățile judiciare și penale de pe teritoriul Croației prin punerea în aplicare a unor măsuri de eficiență energetică, care vor contribui la tranziția verde. 20 clădirile din sistemul judiciar trebuie să respecte standardele privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică. Investiția vizează, în medie, cel puțin o renovare de amploare medie, astfel cum este definită în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor, având ca rezultat realizarea unei reduceri cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară; sau va realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră (GES) în comparație cu emisiile ex ante. În plus, accesul în clădiri este adaptat persoanelor cu handicap. Pentru această investiție, se acordă prioritate locațiilor autorităților judiciare din regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic ale Croației.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția C2.5 R1-I6 – Îmbunătățirea infrastructurii informatice pentru organismele judiciare.

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți infrastructura sistemelor informatice din sistemul judiciar.

Investiția constă într-o infrastructură de rețea modernizată și în noi echipamente de rețea.

K.2.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

214

C2.5. R1

M

Instrumente electronice furnizate și capacități administrative adecvate pentru Consiliul Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și Consiliul Parchetului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV)

Instrumente electronice și capacități administrative adecvate furnizate Consiliului Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și Consiliului Parchetului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV)

 

 

 

Î1

2022

Sunt operaționale instrumente electronice și capacități administrative adecvate pentru Consiliul Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și Consiliul Parchetului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV), pentru a îmbunătăți calitatea activității ambelor consilii. Resursele lor umane vor fi majorate cu 50 % față de scenariul de referință din 2021 (prin recrutarea a cel puțin 4 de persoane) și se va pune în aplicare legătura dintre DSV și DOV, pe de o parte, și registrul funciar și cadastral comun (ZIS) și sistemul informatic al administrației fiscale, pe de altă parte, în vederea instituirii unui mecanism eficace de verificare a declarațiilor de avere ale funcționarilor de stat.

215

C2.5. R1

M

Modificări adoptate la Legea privind falimentul și la Legea privind insolvența consumatorilor

Intrarea în vigoare a Legii privind falimentul și a Legii privind falimentul consumatorilor

 

 

 

Î2

2022

Modificările aduse Legii privind falimentul și Legii privind insolvența consumatorilor (publicate în Monitorul Oficial), care vor asigura o mai mare eficiență a procedurilor de insolvență, vor îmbunătăți sistemul de organizare și numire a practicienilor în insolvență și supravegherea prestării serviciului, vor acționa ca un factor de descurajare a unei potențiale creșteri a numărului de cazuri din cauza condițiilor pandemiei de COVID-19 și a modificării articolului 212 din Legea privind falimentul în ceea ce privește procedurile de anulare.

216

C2.5. R1

M

Modificări adoptate ale Codului de procedură penală

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului de procedură penală

 

 

 

Î2

2022

Modificări ale Legii privind procedura penală care permit utilizarea TIC în cadrul procedurilor penale, inclusiv introducerea audierilor la distanță, extinderea posibilității de a depune mărturii online pentru victimele infracțiunilor, posibilitatea de a comunica cu avocații printr-o conexiune video securizată și pregătirea audierilor pentru persoanele acuzate aflate în arest preventiv, precum și introducerea comunicațiilor electronice.

217

C2.5. R1

T

Noi programe de formare introduse în cadrul programului de formare judiciară

 

Număr

0

6

Î1

2023

Șase noi programe de formare vor fi finalizate ca parte a programului de formare judiciară pentru funcționarii judiciari și funcționarii autorităților judiciare din cadrul Academiei Judiciare:
— Dezvoltarea unor competențe diferite (competențe de gestionare și de gestionare pentru președinții de instanță, gestionarea instanțelor pentru șefii administrației instanțelor și competențe de comunicare pentru personalul instanțelor – trei programe).

— Promovarea statului de drept și a drepturilor fundamentale prin intermediul unei educații de înaltă calitate în sistemul judiciar croat.

— Programe de formare specializate pentru judecătorii din cadrul procedurilor de insolvență și cursuri de formare pentru judecătorii din domeniul dreptului familiei.

218

C2.5. R1

M

Adoptarea modificărilor aduse cadrului legislativ în domeniul justiției prin noua Lege privind procedura necontencioasă.

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului de procedură civilă, Legii privind litigiile administrative, Legii privind cartea funciară, Legii privind instanțele, Legii privind circumscripția și sediul instanțelor, Legii notariale și noii Legi privind procedura necontencioasă.

 

 

 

Î2

2023

I) modificări ale Codului de procedură civilă și ale Legii privind litigiile administrative, care contribuie la scurtarea procedurilor judiciare, la accelerarea soluționării litigiilor administrative, la reducerea fluxului de cauze și la reducerea costurilor;
II) noua Lege privind procedura necontencioasă, care facilitează accesul cetățenilor la instanțe, asigură căi de atac de calitate și transparente și elimină insecuritatea juridică;

III) modificarea Legii privind notarii pentru a moderniza activitatea notarilor prin soluții TIC;

IV) Legea de modificare a Legii privind cartea funciară pentru prelucrarea electronică a cauzelor și care permite o redistribuire mai eficientă a cauzelor în cadrul instanțelor;

V) Legea de modificare a Legii instanțelor și a Legii privind zonele și sediile instanțelor, care permite specializarea judecătorilor și înființarea unor unități specializate pentru familie în cadrul instanțelor municipale, în vederea asigurării unui nivel mai eficace de protecție judiciară pentru grupurile sociale cele mai vulnerabile, copiii, și care revizuiește condițiile de furnizare a expertizei și a interpretării, sistemul de formare profesională obligatorie fiind o caracteristică importantă a acestora. Competența de a decide cu privire la aspecte legate de statut este transferată de la instanțe la Ministerul Justiției și Administrației Publice, iar sistemul de supraveghere și responsabilitate este consolidat.

219

C2.5. R1

T

Înființarea a patru centre de mediere în cadrul instanțelor comerciale din Zagreb, Split, Osijek și Rijeka și adoptarea modificărilor la Legea privind medierea

 

Număr

0

4

Î2

2023

Modificări ale Legii privind medierea care promovează în continuare medierea voluntară în cauzele litigioase și în litigiile administrative, reducând durata cauzelor și costurile. Se înființează și intră în funcțiune patru centre de mediere la Zagreb, Split, Osijek și Rijeka, unde mediatorii sunt formați și se desfășoară proceduri de mediere. Centrul central din Zagreb și centrele regionale din Split, Osijek și Rijeka sunt situate în același loc ca și instanțele comerciale, Înalta Curte Comercială a Republicii Croația, și este posibil să se ofere părților sprijinul profesional necesar.

220

C2.5. R1

M

Au fost adoptate noi criterii-cadru pentru activitatea judecătorilor și a fost introdus un instrument activ de gestionare a cauzelor judiciare

Au fost adoptate criterii de referință orientative pentru activitatea judecătorilor, a fost introdus instrumentul de gestionare activă a cauzelor

 

 

Î3

2023

Criterii de referință indicative pentru activitatea judecătorilor, care prevăd un număr mai mare de cauze care trebuie soluționate în vederea încurajării soluționării mai multor cauze, în special a cauzelor vechi. Utilizarea instrumentului pentru gestionarea activă a cauzelor în fața instanțelor selectate, inclusiv a Tribunalului Civil Municipal din Zagreb, va conduce la o mai mare eficiență (crearea de liste de verificare, în special marcarea, instrumente de autoevaluare bazate pe cadrul internațional pentru excelența judiciară).

221

C2.5. R1

T

Reducerea duratei litigiilor și a cauzelor comerciale

 

Număr

656

456

Î2

2026

Comparativ cu 2020: Reducerea duratei litigiilor și a cauzelor comerciale, astfel cum este definită în metodologia tabloului de bord privind justiția în UE, cu cel puțin 200 de zile.

222

C2.5. R1

T

Reducerea numărului total de cauze pendinte

 

Număr

468 092

398 322

Î2

2026

Comparativ cu 2020: Reducerea numărului total de cauze pendinte cu cel puțin 69 770.

224

C2.5. R1-I1

M

Sistemul eSpis modernizat cu noi funcționalități și o nouă arhitectură integrată în Centrul de servicii partajate (CDU)

Sunt puse în aplicare noi soluții digitale pentru a promova digitalizarea sistemului de justiție, inclusiv un sistem eSpis modernizat și o nouă arhitectură integrată în CDU.

 

 

 

Î4

2024

Vor fi puse în aplicare noi caracteristici pentru a îmbunătăți digitalizarea sistemului de justiție:
— Livrarea electronică completă a documentelor către cetățeni prin intermediul căsuței poștale electronice a utilizatorului și informații privind livrarea electronică în cazul transmiterii documentelor prin livrare fizică;
Îmbunătățirea experienței utilizatorilor prin punerea în aplicare a unui plan de acțiune care să conțină recomandări privind aspectele tehnice și gestionarea IT (recomandări privind procesele administrative și operaționale și recomandări tehnice);
— O nouă arhitectură integrată în cadrul Centrului de servicii partajate pentru a reduce blocajele din sistem, a spori stabilitatea și a permite interoperabilitatea cu alte sisteme.

225

C2.5. R1-I2

T

60 % din datele cadastrale și cadastrale integrate

 

% (procent)

3,86

60

Î2

2026

A prezentat raportul final al contractantului care conține lista municipalităților cadastrale cu procentul de parcele cadastrale din baza de date funciare (BZP) pentru fiecare municipalitate cadastrală, confirmând că 60 % din datele cadastrale și cadastrale au fost integrate. Raportul confirmă, de asemenea, că modulul software (asistent virtual) bazat pe inteligența artificială este creat.

226

C2.5. R1-I3

M

Toate hotărârile judecătorești noi pronunțate în primă instanță și în a doua instanță care pun capăt procedurilor sunt anonimizate și publicate pe portal

Este operațional un sistem de publicare publică și de căutare a hotărârilor judecătorești.

 

 

 

Î4

2024

Noile funcționalități includ publicarea pe internet a tuturor hotărârilor pronunțate în primă instanță și în a doua instanță, cu opțiuni de căutare elaborate și metode automatizate de anonimizare care respectă normele de protecție a datelor cu caracter personal.

227

C2.5. R1-I4

T

Construirea unei zone de garaj pentru piața justiției din Zagreb

 

Număr (brutto m²)

0

45 000

Î2

2026

Se construiește un garaj cu o suprafață de 45 000 m², după cum urmează:

1. un raport privind stadiul construcției clădirii, întocmit de inginerul supraveghetor, care să dovedească faptul că clădirea a fost construită;
2.Studiu geodezic al clădirii construite
3.Cardul de performanță energetică a clădirilor

Investiția se referă la construirea unei clădiri noi, cu o cerere de energie primară (PED) care este cu cel puțin 20 % mai mică decât clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

228

C2.5. R1-I5

T

Clădiri ale instanțelor nou renovate care respectă Regulamentul tehnic privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică în clădiri

 

Număr

0

20

Î2

2024

Se finalizează renovarea a 20 de clădiri judiciare. Clădirile renovate recent trebuie să respecte standardele privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică. Investiția vizează, în medie, cel puțin o renovare de amploare medie, astfel cum este definită în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor, având ca rezultat realizarea unei reduceri cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară; sau realizează, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de GES în comparație cu emisiile ex ante. În plus, accesul în clădiri este adaptat persoanelor cu handicap, iar această adaptare este însoțită de respectarea standardelor tehnice de protecție împotriva incendiilor și de protecție împotriva incendiilor, precum și de proiectarea funcțională a interioarelor. În acest ciclu de investiții, se acordă prioritate amplasării autorităților judiciare în regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic din Croația.

229

C2.5. R1-I6

M

Toate instanțele de prim grad de jurisdicție sunt echipate și îndeplinesc condițiile pentru a fi audiate de la distanță.

Organizarea de audieri la distanță în toate instanțele de prim grad de jurisdicție

 

 

 

Î4

2022

Condițiile prealabile prevăzute pentru audierile la distanță în toate instanțele de prim grad de jurisdicție sunt operaționale.

230

C2.5. R1-I6

M

Modernizarea infrastructurii TIC în cadrul organismelor judiciare

Dovada/certificatul de livrare a echipamentelor de rețea și a infrastructurii de rețea

 

 

 

Î4

2025

Se furnizează dovada/certificatul de livrare a echipamentelor de rețea și a infrastructurii de rețea modernizate.

K.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Investiția C2.5 R1-I7 – Punerea în aplicare a proiectului Pieței Justiției din Zagreb

Obiectivul investiției este de a moderniza infrastructura fizică prin punerea în aplicare a proiectului „Justice Square”.

Investiția constă în construirea unei clădiri de 26 000 m².

K.4.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului 

Număr 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

Indicatori calitativi
(pentru jaloane) 

Indicatori cantitativi
(pentru obiective) 

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte 

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul 

443

C2.5. R1-I7

T

Clădire nou construită în Piața Justiției din Zagreb

Număr (brutto m²)

0

26 000

Î2

2026

Se construiește o clădire de 26 000 m² în Piața Justiției din Zagreb, după cum reiese din:
1. un raport privind stadiul construcției clădirii, întocmit de inginerul supraveghetor, care să dovedească faptul că clădirea a fost construită;
2.Studiu geodezic al clădirii construite
3.Cardul de performanță energetică a clădirilor

Investiția se referă la construirea unei clădiri noi, cu o cerere de energie primară (PED) care este cu cel puțin 20 % mai mică decât clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

L. COMPONENTA 2.6: PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI

Obiectivul componentei planului croat de redresare și reziliență este de a consolida cadrul de prevenire și sancționare a corupției prin măsuri care i) să sporească eficiența, coerența și deschiderea autorităților în lupta împotriva corupției, ii) să îmbunătățească punerea în aplicare a Legii privind dreptul de acces la informații, iii) să consolideze guvernanța corporativă în întreprinderile deținute în proporție majoritară de unitățile administrației publice locale și regionale și iv) să consolideze capacitatea de a introduce căi de atac judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind necesitatea suplimentară de a consolida cadrul de prevenire și sancționare a corupției pentru a garanta utilizarea legală, transparentă și eficientă a fondurilor publice (recomandarea specifică fiecărei țări 4, 2019).

L.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.6 R1 – Creșterea eficienței, a coerenței și a deschiderii autorităților în lupta împotriva corupției prin digitalizare, sporirea transparenței și îmbunătățirea coordonării. 

Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți coordonarea și cooperarea autorităților implicate în punerea în aplicare a documentelor naționale de politică anticorupție.

Reforma constă în modificări ale cadrului legislativ privind prevenirea conflictelor de interese și protecția persoanelor care raportează nereguli și într-o nouă strategie anticorupție pentru perioada 2021-2030.

Investiția C2.6 R1-I1 – Implicarea publicului larg în lupta împotriva corupției prin sensibilizarea publicului cu privire la nocivitatea corupției

Obiectivul acestei investiții este de a spori gradul de sensibilizare a publicului larg, a funcționarilor și a funcționarilor din administrația publică cu privire la nocivitatea corupției.

Această investiție constă în publicarea unui raport de evaluare a impactului privind efectele campaniei naționale de informare împotriva corupției.

Investiția C2.6 R1-I2 – Digitalizarea sistemului de etică a funcționarilor publici.

Investiția include dezvoltarea și punerea în funcțiune a unui sistem de gestionare a infrastructurii de etică electronică pentru a moderniza și a îmbunătăți activitatea comisarilor pentru etică, a Comisiei pentru etică și a funcționarilor angajați de Serviciul de etică și integritate.

Investiția se implementează integral până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.6 R1-I3 – Îmbunătățirea sistemului informatic privind declarațiile de avere ale funcționarilor de stat.

Obiectivul investiției este de a consolida în continuare procedura de depunere și prelucrare a declarațiilor de avere ale funcționarilor prin automatizarea unora dintre procesele din sistemul informatic existent pentru depunerea declarației de avere a unui funcționar.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2024.

   

Investiția C2.6 R1-I4 – Sprijinirea eficienței în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate

Obiectivul acestei investiții este de a spori eficiența în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate.

Investiția constă în renovarea birourilor PNUSKOK din Zagreb și Split și în noi echipamente pentru 4 centre regionale ale Oficiului Național de Poliție pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate (PNUSKOK).

Reforma C2.6 R2 – Îmbunătățirea punerii în aplicare a Legii privind dreptul de acces la informații

Legea privind dreptul de acces la informații este principalul instrument de exercitare a dreptului garantat constituțional al cetățenilor de a avea acces la informațiile deținute de autoritățile publice pentru a asigura transparența și deschiderea guvernului și în lupta împotriva corupției. Reforma include o evaluare aprofundată a legii și a efectelor acesteia asupra exercitării dreptului la informare, atât din perspectiva utilizatorilor, cât și a autorităților publice, urmată de adoptarea unor modificări ale Legii privind dreptul de acces pentru a reflecta recomandarea evaluării.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Reforma C2.6 R3 – Îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile deținute în proporție majoritară de unitățile administrației publice locale și regionale

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți eficiența, transparența și responsabilitatea întreprinderilor guvernamentale locale.

Această reformă constă în elaborarea unui manual pentru punerea în aplicare a recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în întreprinderile deținute în majoritate de unități ale administrației publice locale și regionale, în evaluarea efectelor Programului anticorupție 2021-2022 pentru întreprinderile deținute în majoritate de unități ale administrației publice locale și regionale și în cursuri de formare.

Reforma C2.6 R4 – Consolidarea capacității de a recurge la căi de atac judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice

Obiectivul reformei este de a consolida protecția judiciară în cadrul procedurilor de achiziții publice prin ateliere educaționale pentru judecători, care se preconizează că vor spori cunoștințele și sensibilizarea acestora cu privire la gestionarea riscurilor de corupție și la căile de atac judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice. Atelierele sunt organizate de Academia Judiciară ca parte a dezvoltării profesionale pe tot parcursul vieții a funcționarilor judiciari.

Reforma se pune în aplicare până la 30 iunie 2024.

L.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Quareter

Anul

231

C2.6. R1

M

Adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2030

Noua strategie anticorupție 2021-2030 adoptată de Parlament și publicată în Jurnalul Oficial

 

 

 

Î3

2021

Strategia include măsuri de gestionare a riscurilor de corupție în domeniile prioritare și de îndeplinire a următoarelor cinci obiective:
• Consolidarea cadrului instituțional și normativ pentru combaterea corupției.

• Sporirea transparenței și a deschiderii activității autorităților publice.

• Consolidarea integrității și a sistemelor de gestionare a conflictelor de interese.

• Consolidarea potențialului anticorupție în cadrul sistemului de achiziții publice.

• Creșterea gradului de sensibilizare a publicului cu privire la nocivitatea corupției, la necesitatea de a raporta neregulile și de a spori transparența.

232

C2.6. R1

M

Adoptarea noii legi privind prevenirea conflictelor de interese

Intrarea în vigoare a legii de modificare a Legii privind prevenirea conflictelor de interese

 

 

 

Î4

2021

Legea privind prevenirea conflictelor de interese se modifică pentru i) a extinde domeniul de aplicare al legii în ceea ce privește destinatarii, inclusiv societățile deținute de unitățile administrației publice locale și regionale și societățile deținute de astfel de societăți, ii) a obliga anumite categorii de destinatari ai legii să completeze anual declarațiile de avere și să facă declarații în termenele stabilite, iii) a remedia orice potențial conflict de interese, iv) a reglementa posibilitatea unei mai bune determinări a sancțiunilor pentru încălcări prin introducerea principiului proporționalității în lege și a reglementa unele aspecte ale perioadei de răcire, inclusiv propuneri din partea Comitetului pentru soluționarea conflictelor de interese cu privire la modul de îmbunătățire a legii în practică și v) a oferi un temei juridic pentru elaborarea unui model de cod deontologic pentru membrii organismelor reprezentative ale unităților administrației publice locale și regionale, a cărui adoptare, punere în aplicare și supraveghere ar fi responsabilitatea organismelor reprezentative.

233

C2.6. R1

M

Adoptarea modificărilor la Legea privind protecția persoanelor care raportează nereguli

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind protecția persoanelor care raportează nereguli

 

 

 

Î4

2022

Legea privind protecția persoanelor care raportează nereguli se modifică pentru i) a îmbunătăți dispozițiile legii, ii) a clarifica noțiunea de persoană confidențială și iii) a prevedea dispoziții privind eliberarea unui certificat de înregistrare primit.

234

C2.6. R1

M

Adoptarea unui cod deontologic pentru parlamentari și a unui cod deontologic pentru funcționarii executivului

Intrarea în vigoare a Codului deontologic al parlamentarilor și a Codului deontologic al funcționarilor executivi

 

 

 

Î4

2023

Codul deontologic al parlamentarilor și al funcționarilor executivi va oferi orientări cu privire la conflictele de interese și la alte aspecte legate de integritate.

235

C2.6. R1

T

Majorarea bugetului de personal pentru angajații organismelor anticorupție din sistemul judiciar.

 

% (procent)

100

110

Î2

2024

Creșterea cu 10 % a bugetului pentru personal comparativ cu 2020 (inclusiv recrutarea și mobilitatea în cadrul sistemului judiciar).

236

C2.6. R1

T

Majorarea bugetului pentru achiziționarea de instrumente și echipamente informatice de către autoritățile judiciare în vederea investigării infracțiunilor de corupție și de criminalitate organizată

 

% (procent)

100

120

Î2

2024

Majorarea cu 20 % a bugetului față de 2020 pentru servicii informatice și echipamente informatice destinate autorităților anticorupție din sistemul judiciar.

237

C2.6. R1

M

Crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor naționale anticorupție

Platformă IT online și accesibilă

 

 

 

Î4

2025

Crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea diferitelor domenii de prevenire a corupției: (1) protecția avertizorilor de integritate, (2) dreptul de acces la informații, (3) activitățile de lobby, (4) conflictele de interese, (5) coordonarea autorităților naționale pentru elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea punerii în aplicare a documentelor strategice și de punere în aplicare naționale, (6) actualizarea și publicarea listelor întreprinderilor deținute de stat și ale întreprinderilor deținute de administrația locală și de unitățile administrației regionale, (7) raportarea către Biroul Ombudsmanului,
 

238

C2.6. R1

T

Reducerea duratei medii a acțiunilor în justiție pentru infracțiuni de corupție și criminalitate organizată

 

Număr

999

799

Î4

2024

Reducerea cu 200 de zile a duratei medii a cauzelor în instanță pentru infracțiuni de corupție și criminalitate organizată în comparație cu 1Q/2021 (999 de zile).

239

C2.6. R1-I1

M

Evaluarea efectelor campaniei naționale de informare împotriva corupției

Publicarea raportului de evaluare a impactului

 

 

 

Î2

2025

Raportul de evaluare a impactului se publică. Acesta conține recomandări privind evaluarea efectelor campaniei mediatice naționale împotriva corupției.

240

C2.6. R1-I2

M

Instituirea unui sistem de informații pentru gestionarea infrastructurii etice a funcționarilor publici

Sistemul informatic a fost complet dezvoltat și pus în funcțiune

 

 

 

Î4

2024

Se dezvoltă și se pune în funcțiune un sistem electronic de gestionare a infrastructurii în vederea modernizării și îmbunătățirii activității comisarilor pentru etică, a Comisiei pentru etică și a funcționarilor care lucrează în cadrul Serviciului de etică și integritate, care cuprinde funcționalități de prelucrare a cel puțin următoarelor categorii de plângeri:
Plângeri privind modul în care sunt tratați cetățenii de către funcționari

— Plângeri cu privire la comportamentul în apariții publice.

— Plângeri cu privire la obținerea de beneficii materiale sau de altă natură.

— Plângeri privind conflictele de interese.

— Plângeri din partea funcționarilor publici cu privire la alți funcționari publici, inclusiv cu privire la comportamentul superiorilor ierarhici.

241

C2.6. R1-I3

M

Sisteme îmbunătățite de informații privind declarațiile de avere pentru funcționarii de stat și funcționarii din justiție

Sistemele de informații au fost modernizate și puse în aplicare

 

 

 

Î2

2024

Sistemul actual de depunere a declarațiilor de avere ale funcționarilor va fi îmbunătățit, permițând completarea automată a datelor din surse publice disponibile și îmbunătățind condițiile prealabile pentru verificarea informațiilor conținute în declarațiile de avere ale funcționarilor de stat și ale funcționarilor din justiție.

242

C2.6. R1-I4

T

Modernizarea a 4 centre regionale ale Oficiului Național de Poliție pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate (PN USKOK)

 

Număr

0

4

Î2

2025

Rapoartele inginerului coordonator și rapoartele privind eficiența renovării energetice se furnizează pentru centrele regionale PN USKOK din Zagreb și Split.
Certificatele de livrare pentru noile echipamente informatice, de exemplu pentru utilizarea instrumentelor software și a serverelor de stocare a probelor digitale, se eliberează pentru toate cele patru centre regionale.

243

C2.6. R2

M

Evaluarea efectelor Legii privind dreptul de acces la informații

Publicarea raportului de evaluare referitor la Legea privind dreptul de acces la informații

 

 

 

Î4

2023

Studiu publicat cu recomandări privind evaluarea efectelor Legii privind dreptul de acces la informații și impactul acesteia asupra segmentului de exerciții garantat prin Constituție din perspectiva utilizatorilor și a autorităților publice. Recomandările vor fi luate în considerare în contextul viitoarelor modificări ale Legii privind dreptul de acces.

244 

C2.6. R3 

Aplicarea recomandărilor OCDE în materie de guvernanță corporativă privind participația majoritară a unităților locale și regionale

Publicarea unui manual pentru aplicarea recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în unitățile locale și regionale deținute în proporție majoritară 

  

  

  

Î1 

2024 

Manual publicat privind: 
— Aplicarea recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în cadrul acționariatului majoritar de către unitățile administrației publice locale și regionale.

— Introducerea și punerea în aplicare a unei funcții de conformitate în toate entitățile juridice obligate să o instituie. Importanța punerii în aplicare a politicilor anticorupție, a introducerii unui cod de etică și a unei funcții de conformitate mai bine stabilite, pentru a confirma că întreprinderea pune în aplicare cu atenție prevenirea comportamentului neetic, precum și o cultură organizațională care încurajează comportamentul etic și conformitatea. 

245 

C2.6. R3 

Evaluarea efectelor punerii în aplicare a Programului anticorupție 2021-2022 pentru societățile deținute în proporție majoritară de administrația locală și de unitățile administrației regionale 

Publicarea raportului de evaluare a impactului

 

 

 

Î2 

2026 

Se publică raportul privind efectele punerii în aplicare. Metodologia elaborată în raport permite evaluarea efectelor punerii în aplicare a Programului anticorupție asupra societăților deținute de unitățile administrației publice locale și regionale, precum și a viitoarelor astfel de documente.

Se organizează 5 cursuri de formare privind aplicarea Manualului pentru punerea în aplicare a recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în întreprinderile deținute în majoritate de unități locale și regionale și importanța consolidării integrității și a combaterii corupției.

Se organizează 3 mese rotunde și 1 conferință privind guvernanța corporativă în societățile deținute în proporție majoritară de unitățile administrației publice locale și regionale.

246 

C2.6. R4 

Formarea judecătorilor cu privire la gestionarea riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice și al protecției judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice 

 

Număr 

20 

Î2 

2024 

20 judecători ai Înaltei Curți Administrative a Croației sunt formați în domeniul gestionării riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice și al căilor de atac judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice. În acest scop, Academia Judiciară organizează 2 ateliere ca parte a dezvoltării profesionale pe tot parcursul vieții a funcționarilor judiciari, sub forma formării clasice/periodice și a învățării la distanță, în funcție de circumstanțe, pentru a consolida și mai mult protecția judiciară în cadrul procedurilor de achiziții publice.

M. COMPONENTA 2.7: CONSOLIDAREA CADRULUI BUGETAR

Această componentă vizează consolidarea în continuare a cadrului fiscal și a disciplinei fiscale prin intermediul noii legi a bugetului pentru a îmbunătăți procesele bugetare, a îmbunătăți raportarea financiară și a dezvolta un model de proiecție macroeconomică.

Consolidarea cadrului bugetar este unul dintre elementele-cheie pentru îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice, care, la rândul său, contribuie la stabilitatea macroeconomică și creează condițiile prealabile pentru creșterea ratelor potențiale de creștere, precum și pentru redresarea și reziliența economică.

Componenta abordează recomandările specifice fiecărei țări privind consolidarea cadrului bugetar (recomandările specifice fiecărei țări 1 și 2019) și continuarea politicilor bugetare menite să asigure poziții bugetare prudente pe termen mediu (recomandările specifice fiecărei țări 1 și 2020).

M.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.7 R1 – Îmbunătățirea planificării bugetare și a raportării

Obiectivul acestei reforme este de a modifica Legea bugetului pentru a îmbunătăți procesele bugetare și documentele bugetare conexe, precum și raportarea financiară, asigurând astfel dezvoltarea unui sistem eficient și durabil de gestionare a finanțelor publice.

Reforma include:

-Elaborarea și adoptarea noii legi a bugetului.

-Asigurarea funcționalității depline a Comisiei pentru politica fiscală, prin numirea unui nou președinte pe baza unui apel public.

Reforma se finalizează până la 31 martie 2022.

Reforma C2.7 R2 – Dezvoltarea unui model macroeconomic structural al economiei croate

Scopul reformei este de a dezvolta un model macroeconomic structural al economiei croate, care să fie adecvat pentru elaborarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, simulând efectele politicilor economice și evaluările impactului șocurilor și, în cele din urmă, de a consolida capacitatea Ministerului Finanțelor de a pregăti previziuni bugetare.

Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.

M.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

247

C2.7. R1

M

Consolidarea cadrului fiscal prin adoptarea legii bugetului în vederea îmbunătățirii proceselor bugetare

Intrarea în vigoare a noii legi a bugetului

 

 

 

Î4

2021

Noua lege a bugetului stabilește procesul și documentele-cheie pentru pregătirea, adoptarea și execuția bugetului de stat, bugetul unităților administrației publice locale și regionale și al utilizatorilor extrabugetari ai acestora, cadrul de împrumut pentru unitățile administrației publice locale și regionale, monitorizarea utilizării veniturilor proprii și alocate, previzionarea și controlul cheltuielilor viitoare, inclusiv al angajamentelor multianuale, permițând, de asemenea, o mai mare flexibilitate în punerea în aplicare a proiectelor UE și asigurând conformitatea cu Directiva 2011/85 a Consiliului pentru a institui un sistem mai eficient de raportare financiară și statistică.

248

C2.7. R1

M

Asigurarea funcționalității depline a Comisiei pentru politica bugetară.

Numirea de către Parlament a noului președinte al Comisiei pentru politică bugetară

 

 

 

Î4

2021

Numirea unui nou președinte al Comisiei pentru politica bugetară asigură funcționalitatea deplină a Comisiei și punerea în aplicare a Legii privind răspunderea fiscală (OG 111/2018).

249

C2.7. R2

M

Dezvoltarea unui model macroeconomic structural al economiei croate pentru elaborarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, planificare bugetară
și analize de politică economică

Dezvoltarea și utilizarea unui model structural de proiecție macroeconomică a economiei croate pe deplin funcțional pentru a elabora proiecții care să stea la baza bugetului anual.

 

 

 

Î3

2022

Se elaborează un model macroeconomic structural al economiei croate pentru elaborarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, pentru simularea efectelor politicilor economice și a impactului șocurilor și, în cele din urmă, pentru consolidarea capacității Ministerului Finanțelor de a pregăti previziunile bugetare. Modelul inițial va fi elaborat până la sfârșitul anului 2021 și va fi pe deplin operațional până la jumătatea anului 2022, permițând elaborarea de proiecții care să stea la baza bugetului pentru 2023. Rezultatele modelului sunt utilizate pentru pregătirea documentelor bugetare, îmbunătățind calitatea previziunilor bugetare pe termen mediu și, prin urmare, sustenabilitatea finanțelor publice.

N. COMPONENTA 2.8: CONSOLIDAREA CADRULUI ANTI-MONEY PRIVIND SPĂLAREA BANILOR

Obiectivul acestei componente este de a consolida capacitatea autorităților croate (autoritățile de supraveghere, Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, autoritățile de aplicare a legii) de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului, de a-și îmbunătăți coordonarea și cooperarea și de a sensibiliza în continuare toate părțile interesate implicate.

Această reformă este conformă cu Planul de acțiune al Croației pentru participarea la mecanismul european al cursului de schimb II (MCS II).

N.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.8 R1 – Sensibilizarea cu privire la necesitatea de a preveni spălarea banilor

Scopul acestei reforme este de a menține eficiența sistemului financiar în conformitate cu standardele internaționale, prevenind în același timp fluxurile financiare nelegitime prin sensibilizarea, prin instituirea unui cadru de formare periodică, a tuturor instituțiilor și autorităților responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor de combatere a spălării banilor.

Reforma C2.8 R2 – Consolidarea cooperării dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere

Scopul acestei reforme este de a consolida cooperarea dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere prin îmbunătățirea schimbului de informații și de bune practici în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

Reforma C2.8 R3 – Finalizarea punerii în aplicare a planului de acțiune pentru reducerea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului

Obiectivul general al acestei reforme este de a pune în aplicare planul de acțiune pentru reducerea riscurilor identificate în Evaluarea națională a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului din Croația, adoptată de guvern. Planul de acțiune conține măsuri care vizează, de exemplu, consolidarea capacității administrative a Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, a Inspectoratului Financiar și a autorităților de supraveghere, creșterea numărului de activități de supraveghere, îmbunătățirea infrastructurii informatice și asigurarea formării funcționarilor din toate entitățile obligate în vederea consolidării cooperării și a capacității administrative.

Reforma C2.8 R4 – Consolidarea supravegherii combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului pe baza unei evaluări a riscurilor în sectorul financiar din Croația

Obiectivul general al acestei reforme este de a îmbunătăți cadrul pentru prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului în Croația și de a consolida capacitatea instituțională și administrativă, prin punerea în aplicare a recomandărilor formulate în cadrul proiectului Instrumentului de sprijin tehnic (IST) privind dezvoltarea unei abordări bazate pe riscuri a supravegherii combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

N.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Calendar orientativ pentru finalizare

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

250

C2.8. R1

M

Sensibilizarea tuturor părților responsabile prin formare periodică

Cadrul existent pentru formarea continuă a personalului obligat să raporteze cu privire la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului

 

 

 

Î4

2020

Cadrul existent pentru formarea continuă de către organismele de supraveghere și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a personalului tuturor instituțiilor și autorităților raportoare, inclusiv a responsabililor de conformitate în materie de combatere a spălării banilor și a conducerii instituțiilor de credit. Inițiativele educaționale avute în vedere în cadru se axează pe sensibilizarea cu privire la abordarea bazată pe riscuri în ceea ce privește aplicarea măsurilor de precauție privind clientela și pe obligația de a raporta activitățile suspecte. Ca parte a cadrului, organismele de supraveghere și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor furnizează periodic instituțiilor și autorităților informații actualizate cu privire la evoluțiile în materie de spălare a banilor.

251

C2.8. R2

M

Continuarea cooperării dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere

Între Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere se semnează un acord de cooperare actualizat privind schimbul de informații și cooperarea

 

 

 

Î4

2020

Acordul de cooperare actualizat dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere privind schimbul de informații și cooperarea, care include:
I) schimbul de date și informații necesare pentru procedurile de supraveghere;

schimbul de informații privind neregulile identificate la entitățile raportoare;

schimbul de informații cu privire la cele mai recente tipologii ale finanțatorilor spălării banilor/finanțatorilor terorismului identificate de Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și de autoritățile de supraveghere;

IV) intensificarea activităților de supraveghere pe baza riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și

schimbul de date statistice în scopul evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și evaluarea eficacității eforturilor sistemului de prevenire și detectare a spălării banilor și a finanțării terorismului.

252

C2.8. R2

T

Consolidarea supravegherii prin reuniuni periodice ale Grupului de lucru interinstituțional privind supravegherea

 

Număr

0

12

Î4

2024

Pentru a armoniza practicile de supraveghere, a îmbunătăți schimbul de experiență și de cunoștințe între autoritățile de supraveghere și a face schimb de informații, Grupul de lucru interinstituțional pentru supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului (MIRS) organizează cel puțin 12 reuniuni între sfârșitul anului 2020 și sfârșitul anului 2024. Grupul de lucru interinstituțional privind supravegherea consolidează cooperarea dintre toate autoritățile de supraveghere responsabile cu supravegherea punerii în aplicare a măsurilor și acțiunilor prevăzute în Legea privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În special, Grupul de lucru interinstituțional privind supravegherea monitorizează: I) schimbul eficace de date statistice privind supravegherea efectuată, ii) schimbul de experiență în materie de supraveghere („cele mai bune practici”), (iii) schimbul de informații privind neregulile detectate în aplicarea legii, (iv) consolidarea și coordonarea activităților de supraveghere și (v) schimbul de informații privind planurile de supraveghere.

253

C2.8. R3

M

Finalizarea punerii în aplicare a noului plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, pe baza unei evaluări actualizate a riscurilor la nivel național.

Finalizarea punerii în aplicare a noului plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin consolidarea în continuare a cooperării și a schimbului de informații

 

 

 

Î4

2021

Pe baza evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în Republica Croația, până la 31 decembrie 2021 se pune în aplicare pe deplin un plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Planul de acțiune conține măsuri de reducere a riscurilor identificate, dreptul public și alte organisme desemnate de titulari pentru punerea în aplicare a măsurilor individuale, precum și termenul pentru punerea în aplicare a măsurilor. Planul ține seama de riscurile identificate de supraveghetori (Banca Națională a Croației, Inspectoratul Financiar, Agenția Croată de Supraveghere a Serviciilor Financiare), Biroul de Combatere a Spălării Banilor, Parchetul de Stat al Republicii Croația și entitățile obligate legale (bănci și altele). Acesta consolidează în continuare cooperarea și schimbul de informații între toate instituțiile și autoritățile responsabile.

254

C2.8. R4

M

Consolidarea supravegherii sectorului financiar pe baza unei evaluări a riscurilor în domeniul CSB/CFT

Punerea în aplicare integrală a procedurilor și metodologiilor consolidate pentru supravegherea bazată pe riscuri, elaborate în cadrul proiectului Instrumentului de sprijin tehnic (IST) intitulat „Supravegherea în funcție de riscuri a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în sectorul financiar din Croația”, pentru a atenua în mod eficace riscurile identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului

 

 

 

Î4

2023

Autoritățile iau măsuri, dacă este necesar prin adoptarea de acte legislative, pentru a consolida supravegherea sectorului financiar, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de Banca Națională a Croației și de Agenția croată de supraveghere a serviciilor financiare și utilizând o abordare bazată pe riscuri elaborată în conformitate cu rezultatele asistenței tehnice furnizate în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. Acțiunile consolidează capacitatea instituțională și administrativă și contribuie la îmbunătățirea eficacității întregului sistem de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului din Croația și, în cele din urmă, la îmbunătățirea cadrului general de combatere a spălării banilor din Croația.

O. COMPONENTA 2.9: CONSOLIDAREA CADRULUI PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE

Pentru a consolida cadrul privind achizițiile publice și a-l alinia la cele mai bune practici ale UE, această componentă a planului croat de redresare și reziliență include măsuri de îmbunătățire a sistemului de formare pentru achizițiile publice, de consolidare a sistemului de revizuire prin introducerea unor căi de atac electronice obligatorii și de încurajare a utilizării achizițiilor inovatoare. Sistemul consolidat de achiziții publice contribuie, printre altele, la combaterea corupției și conduce la o mai bună absorbție a fondurilor UE, ceea ce se preconizează că va duce la îmbunătățirea mediului de afaceri, la creșterea investițiilor private, la productivitate și la crearea de noi locuri de muncă.

Componenta include trei reforme și o investiție menite să sporească transparența și eficiența sistemului de achiziții publice din Croația. Acestea vor contribui, de asemenea, la o mai bună prevenire a corupției, în special la nivel local (RST 2019), și vor îmbunătăți capacitatea și eficiența administrației publice croate (RST 2020).

O.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C2.9 R1 – Furnizarea continuă de formare în domeniul achizițiilor publice

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți sistemul de formare în domeniul achizițiilor publice prin dezvoltarea de noi instrumente pentru dobândirea de cunoștințe teoretice și practice, aptitudini și competențe profesionale pentru punerea în aplicare profesională, eficientă din punctul de vedere al costurilor, eficientă și eficace a procedurilor de achiziții publice la toate nivelurile. Acesta se bazează pe o abordare cuprinzătoare pentru consolidarea competitivității părților interesate în sistemul de achiziții publice prin integrarea rezultatelor analizei volumului de muncă în cadrul acțiunii de investiții C2.9.R1-I1. În special, analiza definește nevoile de formare continuă și planificată a principalilor angajați din domeniul achizițiilor publice pe baza matricei de competențe care definește 30 de competențe și aptitudini.

În plus, Cadrul european de competențe pentru profesioniștii din domeniul achizițiilor publice ProcurCompEU, care servește drept cadru de referință comun pentru practicienii din domeniul achizițiilor publice, se introduce în sistemul croat de formare până la 31 decembrie 2023. În primul rând, pentru persoanele fizice, cadrul facilitează identificarea și conceperea competențelor personale și profesionale. În al doilea rând, entitățile contractante îl utilizează pentru a evalua și a îmbunătăți eficiența achizițiilor publice în organizația lor. În cele din urmă, furnizorii de formare în domeniul achizițiilor publice trebuie să poată utiliza cadrul ProcurCompEU pentru a dezvolta programe cuprinzătoare de învățare și formare.

În al treilea rând, programele generale de formare, care vor fi, de asemenea, deschise ofertanților, vor spori nivelul de cunoștințe și competențe în ceea ce privește desfășurarea procedurilor de achiziții publice din partea ofertanților, îmbunătățind nivelul de participare și de succes al IMM-urilor în domeniul achizițiilor publice.

Această reformă se finalizează până la 31 decembrie 2023.

   

Investiția C2.9 R1-I1 – Analiza volumului de muncă al angajaților instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice

Această investiție furnizează o analiză a volumului de muncă pentru a determina numărul de actori, competențele necesare ale personalului și îmbunătățirile necesare ale sistemului de compensare. Se preconizează că punerea în aplicare a recomandării analizei va asigura și va menține un număr optim de personal cu înaltă calificare și motivat, care să răspundă nevoilor principalelor instituții de achiziții publice.

Inițiativa prevede:

-analiza volumului de muncă în cadrul organismelor de achiziții publice, inclusă în gestionarea fondurilor UE;

-descrierea sarcinilor pe care le îndeplinesc;

-definirea competențelor necesare.

Analiza volumului de muncă se bazează pe datele istorice privind volumul de muncă, ținând seama, de asemenea, de tendințele preconizate ale volumului de muncă, inclusiv de nevoile de formare continuă și planificată a personalului cu privire la subiecte specifice legate de achiziții publice, cum ar fi achizițiile strategice, responsabile din punct de vedere social, sustenabile, achizițiile publice inovatoare și accesul IMM-urilor la această piață a achizițiilor publice.

Rezultatele analizei vor fi utilizate pentru a defini nevoile de formare continuă și planificată a personalului instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR – Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile, SAFU – Agenția Centrală de Finanțe și Contractare și DKOM- Comisia de Stat pentru Supravegherea Achizițiilor Publice).

Această măsură se finalizează până la 30 septembrie 2022.

Reforma C2.9 R2 – Consolidarea sistemului de revizuire în domeniul achizițiilor publice

Obiectivul reformei este de a contribui la reducerea sarcinii administrative legate de sistemul de revizuire și de a contribui la combaterea corupției prin reducerea duratei medii a căilor de atac și prin impunerea obligativității căilor de atac electronice.

Reforma constă în modificări ale cadrului legislativ privind achizițiile publice pentru a introduce recursul electronic ca instrument obligatoriu în sistemul de achiziții publice și în reducerea duratei medii de soluționare a recursurilor.

Reforma C2.9 R3 – Achiziții publice inovatoare

Obiectivul reformei este de a spori utilizarea achizițiilor publice în domeniul inovării în Croația.

Această măsură include elaborarea și punerea în aplicare a unui program de formare privind achizițiile publice în domeniul inovării pentru achizitorii publici din Croația.

O.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

256

C2.9. R1

M

Orientări privind îmbunătățirea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice și punerea în comun a acestora

Publicarea orientărilor pe Portalul achizițiilor publice

 

 

 

Î3

2022

Pentru a încuraja în continuare implicarea IMM-urilor în procedurile de achiziții publice, se elaborează și se publică orientări pentru entitățile contractante și ofertanți pentru a încuraja participarea IMM-urilor pe piața achizițiilor publice. Orientările includ, de asemenea, cele mai importante dispoziții ale Legii privind achizițiile publice menite să faciliteze participarea IMM-urilor la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice. Cooperarea cu asociațiile de întreprinderi în ceea ce privește furnizarea de formare specifică ofertanților în cadrul procedurilor de achiziții publice continuă. Orientările vor fi elaborate pe baza rezultatelor proiectului privind Programul de sprijin pentru reforme structurale.

257

C2.9. R1

M

Modificarea normelor privind formarea în domeniul achizițiilor publice

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Normelor privind formarea în domeniul achizițiilor publice

 

 

 

Î1

2023

Modificările aduse cadrului legislativ în vederea îmbunătățirii formării în domeniul achizițiilor publice includ: I) stabilirea unei programe de învățământ pentru programele de actualizare a competențelor, definirea competențelor și a obiectivelor de învățare, (ii) integrarea ProcurCompEU în sistemul obligatoriu de formare și certificare pentru achizițiile publice; (III) cerința de a efectua o evaluare calitativă a cursurilor de formare.
Se preconizează că modificările vor oferi o abordare cuprinzătoare necesară pentru a asigura consolidarea capacității administrative a personalului din principalele instituții de achiziții publice, utilizând, de asemenea, recomandările din analiza volumului de muncă (R1-I1). Pe baza rezultatelor evaluării organizaționale și a priorităților strategice, se acordă prioritate cursurilor de formare care pot avea cel mai mare impact în atingerea obiectivelor, cum ar fi aspectele legate de integritate și transparență, planificarea adecvată a procedurilor, specificații tehnice echitabile și deschise, criterii clare de selecție și evaluare a ofertelor, gestionarea contractelor și modificări.

258

C2.9. R1

M

Integrarea unui cadru adaptat pentru formarea continuă a responsabililor cu achizițiile publice din cadrul ProcurCompEU în sistemul obligatoriu de formare și certificare pentru achizițiile publice.

Intrarea în vigoare a cadrului pentru formarea continuă a responsabililor cu achizițiile publice aliniat la ProcurCompEU;

 

 

 

Î4

2023

Instrumentul ProcurCompEU este adaptat la particularitățile Croației și integrat în sistemul obligatoriu existent de formare și certificare în domeniul achizițiilor publice. Va fi creată o subpagină pe Portalul achizițiilor publice, unde instrumentele ProcurCompEU sunt disponibile și gratuite pentru a fi utilizate de toate părțile interesate din sistemul de achiziții publice, iar organismul competent în materie de politici de achiziții publice sprijină punerea în aplicare practică și supravegherea acestuia.

259

C2.9. R1-I1

M

Publicarea unei analize independente și a unor recomandări concrete pentru a îmbunătăți gestionarea sarcinii întregului personal al instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR, SAFU, DKOM).

Publicarea unei analize a volumului de muncă al angajaților instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR, SAFU și DKOM), inclusiv a unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor și măsurilor privind resursele umane

 

 

 

Î3

2022

Experții externi independenți efectuează o analiză cuprinzătoare a volumului de muncă al personalului instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice inclus în fondurile UE, inclusiv descrierea sarcinilor pe care le îndeplinesc și a competențelor necesare și a sistemului de compensare. Raportul independent publicat se va baza pe o analiză cuprinzătoare a rolurilor în sistemul de achiziții publice și a volumului de muncă, ținând seama de datele istorice privind volumul de muncă și comparându-le cu tendințele de creștere a volumului de muncă, inclusiv cu nevoile de formare pe teme specifice, cum ar fi achizițiile durabile și accesul la IMM-uri. Raportul include un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a măsurilor și recomandări de îmbunătățire pentru a asigura recrutarea și păstrarea personalului cu înaltă calificare.

260

C2.9. R2

M

Modificarea cadrului legislativ privind achizițiile publice, astfel încât utilizarea căii de atac electronice să devină un mijloc obligatoriu de introducere a unei căi de atac

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind achizițiile publice și statutului (Ordonanța privind căile de atac în procedurile de achiziții publice)

 

 

 

Î3

2022

Cadrul legislativ privind achizițiile publice (Legea privind achizițiile publice și normele de aplicare relevante) se modifică pentru a introduce recursul electronic ca mijloc obligatoriu de a obține reparații în sistemul de achiziții publice.

261

C2.9. R2

T

Reducerea duratei medii de soluționare a căilor de atac și a deciziilor

 

Număr

35.2

29.2

Î4

2024

Numărul mediu de zile pentru luarea unei decizii cu privire la cazurile care fac obiectul unei căi de atac de la data primirii căii de atac se reduce cu cel puțin 6 de zile.

263

C2.9. R3

M

Programe și activități care vizează conceperea și gestionarea achizițiilor publice inovatoare

Program instituit pentru a oferi asistență și formare profesională achizitorilor în ceea ce privește achizițiile publice în domeniul inovării

 

 

 

Î1

2024

Cu ajutorul asistenței tehnice, instituțiile croate instituie programe pentru a oferi asistență profesională achizitorilor în cadrul procedurilor de achiziții legate de inovare. Centrul de concurență pentru achiziții publice inovatoare înființat în cadrul HAMAG-BICRO (Agenția Croată pentru Întreprinderi Mici, Inovare și Investiții) va fi consolidat, iar personalul său va fi format pentru a oferi formare privind achizițiile publice în domeniul inovării pe cont propriu. Capacitatea administrativă a MINGOR (Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile) va fi, de asemenea, consolidată în același mod. Până în T1 2024 se elaborează un raport intermediar privind această consolidare a capacităților.

În plus, se publică un manual pentru entitățile contractante cu orientări privind modul de desfășurare a procedurilor de achiziții legate de inovare.

264

C2.9. R3

T

Formare privind achizițiile publice în domeniul inovării

 

Număr

0

150

Î4

2025

Reprezentanții a cel puțin 150 achizitori publici sunt instruiți cu privire la achizițiile publice în domeniul inovării. Autoritățile monitorizează, de asemenea, utilizarea achizițiilor publice în domeniul inovării cu ajutorul unei publicații statistice și desfășoară activități de sensibilizare pentru părțile interesate din sectorul privat.

P. COMPONENTA 3.1: REFORMA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL

Sistemul de învățământ din Croația se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Frecventarea structurilor formale de îngrijire a copiilor și participarea la educația și îngrijirea timpurie (ECEC) sunt printre cele mai scăzute din UE, în mare parte din cauza lipsei infrastructurilor ECEC și a deficitului de cadre didactice, cu disparități regionale ample care exacerbează inegalitățile. Ciclul de școlarizare obligatorie (cu o durată de opt ani) este cu un an mai scurt decât standardul UE. Timpul anual de instruire în școlile primare este, de asemenea, mai mic decât media UE, deoarece multe școli își desfășoară activitatea în schimburi din cauza deficitului de infrastructură. Performanțele elevilor în ceea ce privește toate competențele de bază se situează sub media UE. Rata de absolvire a învățământului terțiar este una dintre cele mai scăzute din UE. Participarea la educația adulților este, de asemenea, foarte scăzută.

Obiectivul acestei componente este de a aborda toate aceste provocări. Aceasta include o reformă cuprinzătoare a sistemului de învățământ, care urmărește să sprijine accesul la educație și calitatea acesteia la toate nivelurile de educație. Aceasta include, de asemenea, investiții complementare în infrastructura ECEC, în școli și în infrastructura digitală a învățământului superior.

Această componentă contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației în ultimii doi ani cu privire la necesitatea de a „realiza reforma educației și de a îmbunătăți atât accesul la educație și formare la toate nivelurile, cât și calitatea și relevanța acestora pentru piața forței de muncă” (recomandarea specifică nr. 2 201 din 9) și de a „promova dobândirea de competențe” (recomandarea specifică nr. 2 202 din 0).

P.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C3.1 R1 – Reforma structurală a sistemului de învățământ

Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți accesul la educație și calitatea acesteia la toate nivelurile, în special pentru persoanele și copiii din grupurile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic 19 .

·Educația și îngrijirea timpurie (ECEC)

Această reformă constă în îmbunătățirea accesului la educația și îngrijirea timpurie (ECEC) pentru copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și începerea învățământului primar și în instituirea unui nou model de finanțare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțării ECEC.

·Școli primare

Scopul reformei este de a spori calitatea rezultatelor predării și învățării, în special pentru copiii care provin din medii socioeconomice defavorizate, prin punerea în aplicare a predării într-un singur schimb, pe durata unei zile întregi în școlile primare și prin creșterea numărului de ore de predare obligatorii. Reforma vizează, de asemenea, sprijinirea dezvoltării continue a cadrelor didactice și evaluarea externă sistematică a rezultatelor învățării în școlile primare.

Reforma va modifica Legea educației pentru a introduce noul model de predare pe parcursul unei zile întregi în școlile primare, modificând numărul minim de ore de predare obligatorii și programa școlară pentru școlile primare, și va fi însoțită de programe sistematice de dezvoltare a cadrelor didactice.

Acest subset de măsuri ale reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

·Învățământ secundar

Scopul reformei este de a spori relevanța învățământului secundar, prin creșterea ratei de înscriere a elevilor în învățământul secundar general (programele „gimnazija”), reducând în același timp ponderea educației și formării profesionale (EFP) și îmbunătățind relevanța programelor profesionale pentru piața forței de muncă.

Reforma contribuie la consolidarea numeroaselor programe de formare profesională secundară existente, prin reducerea excedentului de programe de formare profesională și prin creșterea relevanței programelor pentru nevoile pieței forței de muncă. Reforma introduce noi programe de învățământ bazate pe standardele de calificare și profesionale din Cadrul calificărilor din Croația (CROQF), care sunt însoțite de dezvoltarea de noi materiale didactice și de formarea profesională a cadrelor didactice din învățământul profesional.

Acest subset de măsuri ale reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

·Educația adulților

Scopul reformei este de a spori calitatea și relevanța educației adulților. Noua lege privind învățământul pentru adulți aliniază programele de învățământ pentru adulți la standardele de calificare din Cadrul calificărilor din Croația (CROQF), care se preconizează că va facilita recunoașterea cunoștințelor și a competențelor dobândite. Reforma prevede, de asemenea, introducerea conturilor educaționale individuale pentru a permite fiecărei persoane să participe la învățarea pe tot parcursul vieții. Reforma introduce, de asemenea, un sistem de evaluare a furnizorilor de educație pentru adulți.

Acest subset de măsuri ale reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Această reformă este sprijinită de trei investiții (C3.1 R1-I1, C3.1 R1-I2, C3.1 R1-I3 și C3.1 R1-I4).

Investiția C3.1 R1-I1 – Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea instalațiilor ECEC

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini accesul la educație și îngrijire timpurie în Croația. Această măsură include construirea de noi instalații ECEC și renovarea celor existente, cu obiectivul de a crea 12 000 de noi locuri în ECEC.

Investiția C3.1 R1-I2 – Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea într-o singură tură pe tot parcursul zilei

Obiectivul acestei măsuri este de a sprijini trecerea la predarea pe parcursul unei zile întregi în școlile primare din Croația. Măsura constă în construirea de noi școli primare și modernizarea celor existente.

Investiția C3.1 R1-I3 – Construirea, modernizarea, renovarea și echiparea școlilor secundare

Obiectivul acestei măsuri este de a spori capacitățile infrastructurii fizice în școlile secundare. Măsura include construirea de noi școli secundare și modernizarea celor existente, inclusiv a infrastructurilor sportive ale școlilor.

Reforma C3.1 R2 – Modernizarea învățământului superior

Această reformă vizează îmbunătățirea disponibilității, a calității și a relevanței pe piața muncii a învățământului superior, precum și creșterea ponderii absolvenților de învățământ superior, în special a celor care provin din grupuri vulnerabile și subreprezentate.

Reforma include adoptarea unei noi legi privind știința și învățământul superior și a unei noi legi privind asigurarea calității în știință și învățământul superior, pentru a stabili un nou model eficient de finanțare pentru universitățile publice și alte instituții publice de învățământ superior. Noul model de finanțare se bazează pe criterii transparente și pe indicatori de performanță legați de obiectivele de dezvoltare ale instituției. Se preconizează că introducerea noului model de finanțare va fi pusă în aplicare prin acorduri de program care acoperă activitățile de cercetare științifică și de predare ale universității/instituției pentru o perioadă de doi ani.

Reforma vizează, de asemenea, o mai bună aliniere a educației la nevoile pieței forței de muncă. Aceasta continuă să stabilească standarde de calificare pentru toate calificările din învățământul superior și să le includă în Registrul Cadrului Croat al Calificărilor (CROQF), care se preconizează că va alinia mai bine calificările din învățământul superior la nevoile pieței forței de muncă. Reforma instituie, de asemenea, un registru digital al diplomelor, care reprezintă un pas către dezvoltarea unui sistem de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților pentru a permite monitorizarea capacității de inserție profesională a absolvenților.

Reforma sprijină, de asemenea, legături mai strânse între activitățile de predare și de cercetare științifică, internaționalizarea și participarea universităților croate la alianțele universităților europene ale viitorului și sprijină transformarea digitală a învățământului superior.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C3.1 R2-I1 – Transformarea digitală a învățământului superior

Obiectivul acestei măsuri este de a sprijini transformarea digitală a învățământului superior și de a facilita învățarea online.

Măsura constă în investiții în infrastructuri digitale pentru instrumentele de predare și de predare digitală.

P.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

265

C3.1. R1

M

Adoptarea cadrului juridic revizuit privind învățarea în rândul adulților

Intrarea în vigoare a cadrului juridic revizuit care reglementează învățarea în rândul adulților

 

 

 

Î4

2021

Cadrul juridic revizuit care reglementează educația adulților sprijină o mai bună corelare între oferta de programe și nevoile pieței forței de muncă, prin alinierea programelor de educație a adulților la conținutul standardelor de calificare din Cadrul calificărilor din Croația (CROQF) și prin facilitarea recunoașterii învățării informale și non-formale.

266

C3.1. R1

M

O analiză cuprinzătoare a nevoilor în materie de învățământ secundar

Publicarea pe site-ul Ministerului Științei și Educației a rezultatelor analizei cuprinzătoare efectuate cu privire la nevoile învățământului secundar

 

 

 

Î1

2022

Se efectuează o analiză cuprinzătoare a nevoilor învățământului secundar pentru a sprijini măsurile de creștere a ponderii elevilor înscriși în programele de învățământ secundar general, de reducere a ponderii elevilor înscriși în programe de formare profesională excedentare și de aliniere a programelor de formare profesională la nevoile pieței forței de muncă.

267

C3.1. R1

M

Adoptarea modelului de finanțare a educației și îngrijirii copiilor preșcolari

Intrarea în vigoare a modelului de finanțare a ECEC

 

 

 

Î1

2023

Guvernul croat adoptă un model de finanțare a costurilor de funcționare a instalațiilor ECEC pentru municipalitățile/unitățile administrației publice locale cu o capacitate financiară mai redusă, pentru a asigura sustenabilitatea investiției după renovarea instalațiilor ECEC existente sau construirea unora noi.

268

C3.1. R1

M

Adoptarea amendamentelor pentru un model de predare pe durata unei zile întregi

Intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la legea care reglementează învățământul primar și secundar pentru predarea cu program prelungit

 

 

 

Î4

2023

Modificările legii care reglementează învățământul primar și secundar definesc condițiile pentru introducerea predării cu program prelungit.

269

C3.1. R1

T

Participarea la educația și îngrijirea timpurie

% (procent)

76,3

90

Î2

2026

Creșterea la 90 % a ponderii copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta de școlarizare care frecventează ECEC trebuie să fie vizibilă din statisticile naționale oficiale.

270

C3.1. R1-I1

T

Numărul de locuri construite în ECEC

Număr

0

12 000

Î2

2026

Se creează cel puțin 12 000 de noi locuri în ECEC ca urmare a investițiilor în infrastructură pentru construirea, modernizarea și reconstrucția instalațiilor ECEC.

Construirea și renovarea infrastructurilor ECEC se bazează pe rezultatele unei analize a nevoilor, care ține seama de capacitățile școlii și de evoluțiile demografice.

271

C3.1. R1-I2

T

Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite

Număr

0

286

Î2

2026

286 sălile de clasă din școlile primare vor fi construite sau reconstruite, creând capacități suplimentare, astfel cum au fost aprobate de Ministerul Științei, Educației și Consimțământului pentru Tineret, determinând capacitatea necesară. Se construiesc cel puțin 4 de noi săli de sport.

Construirea și renovarea școlilor primare se bazează pe evaluarea nevoilor de investiții în infrastructură, ținând seama de capacitățile școlii și de evoluțiile demografice.

396

C3.1. R1-I3

T

Numărul de săli de clasă din învățământul secundar renovate sau construite

Număr

0

52

Î2

2026

Cel puțin 52 săli de clasă pentru programele de învățământ secundar general trebuie renovate sau construite.

Construirea și renovarea școlilor care derulează programe de învățământ secundar se bazează pe evaluarea capacităților existente și a nevoilor de infrastructură fizică suplimentară.

273

C3.1. R2

M

Adoptarea noii legi privind activitatea științifică și învățământul superior

Intrarea în vigoare a noii Legi privind știința și învățământul superior

 

 

 

Î3

2022

Noul cadru va permite reforma organizațională a universităților publice și a institutelor științifice și va introduce un model de finanțare bazat pe performanță.

274

C3.1. R2-I1

T

Infrastructură și echipamente digitale furnizate instituțiilor publice de învățământ superior

% (procent)

0

90

Î2

2026

Cel puțin 90 % dintre instituțiile publice superioare trebuie să fi beneficiat de modernizarea pasivă a infrastructurii digitale și de achiziționarea de echipamente.

P.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

 

Investiția C3.1 R1-I4 – Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea într-o singură tură pe tot parcursul zilei

Obiectivul acestei investiții este ca toți elevii din învățământul primar să frecventeze școli cu program individual. Această investiție constă în construirea de noi școli primare și în modernizarea celor existente, inclusiv a infrastructurilor sportive.

P.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

Indicatori calitativi
(pentru jaloane) 

Indicatori cantitativi
(pentru obiective) 

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte 

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul 

397

C3.1. R1-I4

T

Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite

Număr

286

1318

Î2

2026

Se construiesc sau se renovează cel puțin 1032 săli de clasă suplimentare în școlile primare pentru a crea capacități suplimentare, astfel cum au fost aprobate de Ministerul Științei, Educației și Consimțământului pentru Tineret, determinând capacitatea necesară. Se construiesc cel puțin 197 de noi săli de sport.

Construirea și renovarea școlilor primare se bazează pe evaluarea nevoilor de investiții în infrastructură, ținând seama de capacitățile școlii și de evoluțiile demografice.

Q. COMPONENTA 3.2: STIMULAREA CAPACITĂȚII DE CERCETARE ȘI INOVARE

Peisajul public croat al cercetării și inovării este foarte fragmentat. Investițiile insuficiente în cercetare, dezvoltare și inovare, în special din partea sectorului de afaceri, combinate cu o finanțare și un model organizațional inadecvate ale universităților și institutelor științifice, afectează întregul potențial al sectorului de cercetare croat. Prin urmare, productivitatea științifică, eficiența și transferul de cunoștințe rămân limitate. Condițiile prealabile pentru dezvoltarea resurselor umane în domeniile științei, ingineriei tehnologice și matematicii (STIM) și tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), care ar permite creșterea gradului de pregătire a societății pentru tranziția digitală, sunt insuficient dezvoltate. Fragmentarea și ineficiența politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și lipsa rezultatelor din investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare sunt unele dintre principalele cauze ale încetinirii creșterii productivității și competitivității.

Această componentă urmărește să abordeze aceste provocări prin urmărirea următoarelor obiective:

-Îmbunătățirea sistemului de finanțare instituțională pentru universități și institute științifice pentru a motiva productivitatea științifică, eficiența și transferul de cunoștințe prin investiții directe și creșterea finanțării cercetării științifice.

-Creșterea investițiilor în infrastructura de cercetare și în capacitățile organizaționale ale universităților și institutelor științifice, ceea ce va permite o mai bună calitate a cercetării științifice, precum și îmbunătățirea atractivității carierelor în cercetare în Croația.

-Introducerea unui nou cadru favorabil pentru promovarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor, în conformitate cu particularitățile domeniilor științifice, atragerea și păstrarea tinerilor oameni de știință croați și a oamenilor de știință străini de înaltă calitate.

-Introducerea unui cadru instituțional și de programare mai eficient pentru schemele de finanțare a cercetării și dezvoltării.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind politica economică legată de investiții în domeniul cercetării și inovării (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).

ÎNTREBAREA 1    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C3.2 R1 – Reforma și consolidarea capacităților de cercetare și dezvoltare ale sectorului public de cercetare

Obiectivul acestei reforme este de a spori calitatea și vizibilitatea internațională a cercetării publice, de a consolida cercetarea specifică și impactul științei asupra dezvoltării în continuare a inovării, a economiei și a societății prin reorganizarea sectorului public al cercetării. Reforma include următoarele acțiuni:

-Adoptarea unui nou model de acorduri de program pentru finanțarea sistemului public de cercetare științifică;

-Majorarea bugetului instituțiilor științifice pentru o cercetare cu un impact mai mare;

-Reducerea fragmentării sistemului de cercetare științifică prin integrarea instituțiilor de cercetare științifică în vederea tranziției către o organizare mai eficientă a universităților și a institutelor de cercetare;

-Îmbunătățirea calității activității de cercetare științifică prin promovarea tranziției către un sistem de finanțare bazat pe performanță.

Punerea în aplicare a reformei include adoptarea unei noi legi privind activitatea științifică și învățământul superior, care să ofere un cadru juridic și financiar pentru integrarea organizațională și funcțională a universităților și a institutelor științifice, precum și un dialog privind obiectivele instituționale și un nou cadru de finanțare bazat pe rezultate. Se preconizează că noul cadru juridic și financiar va conduce la publicații mai influente, la proiecte mai competitive, la o cooperare internațională mai strânsă și la un număr mai mare de proiecte în cooperare cu întreprinderile.

Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.

Investiția C3.2 R1-I1 – Dezvoltarea unui sistem de acorduri de program pentru finanțarea universităților și a institutelor de cercetare axate pe inovare, cercetare și dezvoltare

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți sistemul de finanțare pentru activitatea științifică a universităților și a institutelor științifice, cu scopul de a obține o calitate mai bună și o mai mare relevanță a rezultatelor cercetării.

Această investiție constă în furnizarea de finanțare pentru cererile de proiecte de cercetare acelor entități publice de cercetare care semnează acorduri de program.

Reforma C3.2 R2 – Crearea unui cadru pentru atragerea studenților și a cercetătorilor în domeniile STIM și TIC

Obiectivul acestei reforme este de a introduce un nou cadru favorabil pentru promovarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor în domeniile STIM și TIC, pentru a crește numărul și calitatea cercetătorilor și a profesioniștilor din sectoarele științific și de afaceri și pentru a spori potențialul de inovare. Pe termen lung, se preconizează că reforma va permite capitalului uman să se extindă de la instituțiile științifice la economie prin transferul de cunoștințe specializate, tehnologii avansate, colaborarea dintre mediul academic și mediul de afaceri prin intermediul platformelor tehnologice și dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate și a spin-off-urilor de înaltă tehnologie, precum și a infrastructurilor deschise de cercetare și tehnologie.

Carierele științifice devin mai atractive printr-o politică de recrutare clară, transparentă și bazată pe merit în domeniile-cheie ale cercetării științifice. Carierele științifice în domeniile STIM și TIC sunt promovate de la cele mai timpurii niveluri de educație. Cadrul legislativ se modifică pentru a aborda modelul necompetitiv și împovărător din punct de vedere administrativ de recrutare și promovare din sistemul de cercetare științifică din Croația.

Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.

Investiția C3.2 R2-I1 – Dezvoltarea unui model favorabil pentru avansarea în carieră a cercetătorilor și desfășurarea de cercetări științifice de vârf în domeniile STIM și TIC

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta și de a introduce un nou cadru favorabil și un nou sistem de stimulente pentru dezvoltarea carierelor cercetătorilor.

Investiția constă în cereri de granturi pentru cercetare pentru a stimula tinerii cercetători, programele de formare și mobilitatea cu sectorul de afaceri.

Investiția C3.2 R2-I2 – Investiții în cercetare – Infrastructură tehnologică în domeniile STIM și TIC

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini tranziția digitală prin investiții în proiecte-cheie de infrastructură pentru cercetarea aplicată și specifică.

Investiția constă în construirea a șase proiecte de infrastructură pentru a sprijini în mod direct activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare.

Reforma C3.2 R3 – Îmbunătățirea    eficiența investițiilor publice în cercetare, dezvoltare și inovare

Obiectivul acestei reforme este de a pune în aplicare un model de guvernanță mai funcțional și mai eficient pentru cercetarea competitivă și de a institui scheme de dezvoltare și inovare care să permită un proces de selecție mai rapid, bazat pe merite, a proiectelor de cercetare.

Reforma include adoptarea unei noi legi privind Fundația croată pentru știință pentru a consolida capacitatea Fundației croate pentru știință și pentru a reduce numărul instituțiilor implicate în prezent în gestionarea și punerea în aplicare a programelor de finanțare a cercetării și inovării. Acest nou cadru juridic va permite transformarea și consolidarea capacității fundației într-un organism care, pe lângă competențele clar convenite și definite în cadrul coordonării interinstituționale din cadrul Consiliului Național pentru Inovare, va asigura o abordare simplificată și sistematică a gestionării finanțării proiectelor.

Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.

Investiția C3.2 R3-I1 – Introducerea unui cadru mai funcțional de programare a finanțării proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare

Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți sistemul existent de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării (C & D & I) și de a sprijini dezvoltarea cercetării și a produselor de vârf.

Această investiție constă în cereri de proiecte de cercetare în cadrul unui program-pilot de finanțare.

 

Î2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

275

C3.2. R1

M

Noua lege privind știința și învățământul superior

Intrarea în vigoare a noii Legi privind știința și învățământul superior

 

 

 

Î3

2022

Noul act legislativ va crea condiții juridice și financiare pentru reforma organizațională și funcțională a universităților publice și a institutelor științifice și pentru finanțarea care vizează atingerea obiectivelor de dezvoltare instituțională.

276

C3.2. R1-I1

T

Finanțarea alocată proiectelor de cercetare pe baza cererilor interne ale organizațiilor de cercetare în cursul primului ciclu de doi ani de punere în aplicare a acordurilor de program

 

Număr (sumă)

0

17 619 079

Î1

2023

Suma de 17 619 079 EUR a fost acordată proiectelor de cercetare desfășurate de universitățile și institutele de cercetare care au semnat acordurile de program. Proiectele sprijină activitățile științifice și de cercetare directe (proiecte de cercetare) și se bazează pe caietul de sarcini publicat, cu termeni de referință care includ criterii de eligibilitate care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

277

C3.2. R1-I1

T

Ponderea universităților sau a institutelor de cercetare care au semnat acorduri de program

 

% (procent)

0

65

Î3

2024

Cel puțin 65 % dintre universitățile și institutele științifice publice trebuie să fi semnat noi acorduri de program în conformitate cu dispozițiile noii Legi privind activitatea științifică și învățământul superior, care să introducă un sistem bazat pe performanță de obiective de finanțare pentru organizațiile științifice publice.

278

C3.2. R1-I1

T

Proiecte de cercetare finalizate, în domeniul „verde”, de către organizații științifice care au semnat noi acorduri de program

 

Număr


0

8

Î1

2026

Cel puțin 8 de proiecte de cercetare care sprijină tranziția verde, desfășurate de organizații științifice care au semnat noile acorduri de program, trebuie să fi fost finalizate pe baza unei cereri de proiecte bazate pe caietul de sarcini publicat.

279

C3.2. R1-I1

T

Fonduri alocate proiectelor de cercetare pe baza cererilor interne ale organizațiilor de cercetare

 

Număr (sumă)

 17 619 079

121 109 984

Î1

2026

O sumă suplimentară de cel puțin 103 490 905 EUR a fost acordată proiectelor de cercetare desfășurate de universitățile și institutele de cercetare care au semnat acordurile de program. Proiectele sprijină activitățile științifice și de cercetare directe (proiecte de cercetare) și se bazează pe caietul de sarcini publicat.

280

C3.2. R1-I1

T

Reorganizarea instituțiilor de învățământ superior și a institutelor științifice

 

Număr

0

6

Î4

2025

Pe baza modelului de reorganizare a instituțiilor de învățământ superior și a institutelor științifice elaborat de experți externi independenți și adoptat de Ministerul Științei, Educației și Tineretului în dialog cu mediul academic și cu partenerii sociali, se finalizează cel puțin șase (6) reorganizări ale instituțiilor de învățământ superior și ale institutelor științifice, implicând cel puțin douăsprezece (12) instituții de învățământ superior și institute științifice.

281

C3.2. R2

M

Noul cadru juridic care reglementează cerințele de calitate pentru programele de studii, studiile doctorale și condițiile de muncă pentru instituțiile științifice

Intrarea în vigoare a unui nou cadru juridic

 

 

 

Î3

2022

Noul cadru juridic va oferi o bază pentru un nou sistem de promovare bazat pe excelență și pe o mai bună reglementare a dezvoltării carierei, permițând astfel condiții pentru atragerea și păstrarea cercetătorilor de calitate. Noul cadru juridic va permite tinerilor oameni de știință să prospere pe baza unor criterii de calitate științifice recunoscute la nivel internațional și cu mai puține bariere administrative. Acesta include formule flexibile de lucru pentru a promova recrutarea cercetătorilor cu responsabilități de îngrijire.
Noul cadru juridic constă în:
1) noua Lege privind asigurarea calității în știință și în învățământul superior
2) Ordonanța privind condițiile de selecție pentru titlurile științifice

282

C3.2. R2-I1

T

Granturi acordate în temeiul cadrului de programare pentru creșterea disponibilității și a capacității de inserție profesională a absolvenților în domeniile STIM/TIC și pentru îmbunătățirea mobilității acestora pentru cooperarea națională și internațională

 

Număr

0

3 354

Î1

2025

Cel puțin 3 354 granturi se acordă prin decizii privind finanțarea proiectelor de către Ministerul Științei, Educației și Tineretului, în temeiul noului cadru de finanțare a programelor de cercetare care se axează pe recompensarea excelenței în cercetare, pe cooperarea cu industria și pe cooperarea internațională. Cadrul include granturi pentru: (I) burse în domeniile STIM și TIC; (II) un program pentru tinerii cercetători; (III) un program privind linia de proprietate; (IV) un program de mobilitate; (V) înființarea/divizarea unor întreprinderi de către tineri cercetători; și (vi) un program de stagii pentru antreprenoriat.

283

C3.2. R2-I2

T

Proiecte de infrastructură pentru cercetare aplicată și specifică

 

Număr

0

6

Î2

2026

Vor fi finalizate șase proiecte de infrastructură științifico-tehnologică pentru cercetare aplicată și specifică în domeniile STIM și TIC, sprijinind transformarea digitală și implicând tineri cercetători. Infrastructura se bazează pe principiile inovării deschise și sprijină în mod direct domeniile tehnologiilor curate și tranziția verde și cea digitală.

Se acordă cel puțin 3 222 325 EUR pentru trei dintre cele șase proiecte de infrastructură științifico-tehnologică, și anume:

1)Marmură inteligentă Marina

2)Marmură Fermă musulmană inteligentă

3)Sit de exploatare a vehiculelor maritime autonome de marmură

pentru a sprijini exclusiv elementele definite în pachetul de lucru 3: „Infrastructură și echipamente” ale proiectului MARBLE. Eventualele cuantumuri furnizate de alte programe sau instrumente ale Uniunii nu sunt luate în considerare la calcularea acestei sume.

Deciziile privind finanțarea de către Ministerul Științei, Educației și Tineretului, împreună cu extrasele din sistemul contabil național care prezintă sumele alocate și liniile bugetare din care se poate face distincția între sursele de finanțare utilizate pentru diferitele părți și activități ale fiecăruia dintre cele 3 proiecte (MARBLE Smart Marina, MARBLE Smart Mussel Farm, MARBLE Autonomous Marine Vehicle Operation site), se furnizează la depunerea cererii de plată relevante.

284

C3.2. R3

M

O nouă lege privind Fundația croată pentru știință

Intrarea în vigoare a noii legi privind Fundația croată pentru știință.

 

 

 

Î3

2022

Noua lege privind Fundația croată pentru știință definește o misiune clară a Fundației pentru realizarea, coordonarea, conceperea, monitorizarea și evaluarea programului și evaluarea programelor și politicilor de finanțare a proiectelor de C & D, creând un sistem puternic și independent de punere în aplicare a selecției, finanțării și monitorizării efectelor proiectului de C & D.

285

C3.2. R3-I1

T

Granturi acordate în cadrul unui „program-pilot” de sprijinire a instituirii unui cadru reformat de C & D & I.

 

Număr

0

300

Î4

2025

Pe baza asistenței consultative din partea experților externi angajați pentru instituirea noului cadru instituțional și de programare pentru C & D & I și pentru conceperea de noi programe de C & D, se acordă cel puțin 300 de granturi pentru proiecte care vizează cooperarea dintre întreprinderi și organizațiile de cercetare sau transferurile de cunoștințe și tehnologie în cadrul unui „program-pilot” pentru a sprijini instituirea unui cadru reformat pentru C & D & I.


R. COMPONENTA 4.1: ÎMBUNĂTĂȚIREA MĂSURILOR DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ ȘI A CADRULUI JURIDIC PENTRU O PIAȚĂ MODERNĂ A FORȚEI DE MUNCĂ ȘI PENTRU ECONOMIA VIITORULUI

Această componentă a planului croat de redresare și reziliență abordează aspecte legate de piața forței de muncă, și anume prin modernizarea reglementării pieței forței de muncă și prin elaborarea unor politici active specifice în domeniul pieței forței de muncă. Obiectivul general al reformelor și al investițiilor din cadrul acestei componente este de a contribui la creșterea ocupării forței de muncă în Croația, care este încă cu mult sub media UE, în pofida îmbunătățirilor din ultimii ani.

Obiectivele specifice urmărite de această componentă sunt următoarele:

-Elaborarea și punerea în aplicare a unor noi politici active în domeniul pieței forței de muncă care să sprijine crearea de locuri de muncă în domeniile verzi și digitale

-Îmbunătățirea sistemului de incluziune și monitorizare a grupurilor vulnerabile pe piața forței de muncă

-Introducerea unui sistem de bonuri valorice pentru educația și perfecționarea adulților, în special dobândirea de competențe legate de tehnologiile verzi și digitale

-Îmbunătățirea legislației muncii

Această componentă abordează recomandarea specifică fiecărei țări de a consolida măsurile și instituțiile de pe piața forței de muncă și coordonarea acestora cu serviciile sociale (recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2019), precum și recomandarea specifică fiecărei țări de a proote dobândirea de competențe (recomandarea specifică fiecărei țări 2.4, 2020). 

R.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C4.1 R1 – Elaborarea și punerea în aplicare a unor noi politici active specifice în domeniul pieței forței de muncă în scopul tranziției verzi și digitale a pieței forței de muncă

Obiectivul acestei măsuri este de a adopta noi politici active în domeniul pieței forței de muncă (ALMP) pentru a stimula ocuparea forței de muncă și activitățile independente legate de tranziția verde și cea digitală și pentru a spori competitivitatea și capacitatea de inserție profesională a forței de muncă în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă și cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile. Această măsură constă în adoptarea de noi politici active în domeniul pieței forței de muncă și în sprijinirea beneficiarilor, inclusiv a celor din grupurile vulnerabile.

Reforma C4.1 R2 – Consolidarea sistemului de incluziune și monitorizare a grupurilor vulnerabile pe piața forței de muncă prin îmbunătățirea proceselor serviciilor de ocupare a forței de muncă

Obiectivul acestei măsuri este de a consolida sprijinul acordat șomerilor și grupurilor vulnerabile. Această măsură constă în modificarea Legii privind piața forței de muncă, îmbunătățirea proceselor CES pentru crearea de profiluri și activare și furnizarea de sprijin persoanelor vulnerabile.

Reforma C4.1 R3 – Instituirea unui sistem de bonuri valorice pentru educația, formarea și perfecționarea adulților

Obiectivul acestei reforme este de a spori capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor și de a corela mai bine cererea și oferta de pe piața forței de muncă prin sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții și a dobândirii de noi competențe, în special de competențe verzi și digitale.

Reforma include:

-Adoptarea unei noi legi privind educația adulților, care vizează îmbunătățirea calității învățării în rândul adulților prin îmbunătățirea acreditării, a monitorizării și a evaluării instituțiilor de învățământ pentru adulți, prin introducerea unor vouchere pentru educația adulților și prin alinierea acestora la Cadrul croat al calificărilor în sistemul de învățământ pentru adulți.

-Cartografierea competențelor, cu accent pe competențele prioritare de pe piața forței de muncă, inclusiv competențele deficitare, competențele verzi și digitale, care vor fi utilizate pentru a actualiza catalogul de competențe și pentru a defini competențele și programele educaționale conexe care urmează să fie finanțate prin vouchere.

-Dezvoltarea unui instrument informatic pentru o evaluare cuprinzătoare a competențelor potențialilor beneficiari.

-Informarea grupurilor vulnerabile utilizând orientarea și consilierea pentru a spori participarea acestora la inițiativele de actualizare a competențelor, inclusiv vouchere.

-Operaționalizarea aplicației pentru utilizarea voucherelor de către beneficiari, furnizori de educație, consilieri și angajatori.

Reforma se pune în aplicare până la 30 iunie 2025.

Investiția C4.1 R3-I1 – Punerea în aplicare a voucherelor pentru educația, formarea și perfecționarea adulților

Obiectivul investiției este de a finanța vouchere pentru programe acreditate de educație, formare și perfecționare a adulților în vederea dobândirii competențelor necesare pe piața forței de muncă și, în special, în tranziția către o economie verde și digitală. Această măsură constă în acordarea de bonuri valorice pentru educația adulților, cu accent pe grupurile vulnerabile.

Reforma C4.1 R4 – Îmbunătățirea legislației muncii

Obiectivul acestei reforme este de a crea un cadru legislativ clar și modern, menit să îmbunătățească condițiile de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, să reglementeze mai bine noile forme de muncă și să încurajeze tranziția de la contractele fixe la cele pe durată nedeterminată și de la munca nedeclarată la munca declarată.

Reforma include modificări ale Legii muncii, și anume:

(1)Reglementarea activității desfășurate de la domiciliu a vizat asigurarea securității juridice pentru părțile la raportul de muncă în circumstanțe excepționale și obișnuite.

(2)Descurajarea utilizării nejustificate a contractelor de muncă pe durată determinată, în special a celor de durată extrem de scurtă, limitarea numărului de posibile contracte temporare succesive și prevenirea utilizării abuzive a unor astfel de contracte, în special în ceea ce privește recrutarea de către angajatori afiliați, precum și o mai bună definire a conceptului de „succesivitate”.

(3)Consolidarea dreptului la muncă suplimentară pentru alți angajatori.

(4)Crearea unui cadru juridic care să reglementeze munca prin intermediul platformelor online ca formă specifică de muncă, prin stabilirea drepturilor și obligațiilor subiective care decurg din acest raport juridic specific – drepturi și obligații fundamentale pe baza muncii, asigurare obligatorie, siguranță și securitate, perioade de repaus, rezilierea contractelor, codecizie și asociere și drepturi în cadrul raporturilor de muncă colective.

(5)Revizuirea dispoziției legale privind încetarea automată a activității la începutul vârstei de pensionare și revizuirea dispoziției privind concedierea obligatorie în cazul angajaților care ating vârsta de pensionare, cu scopul de a stimula lucrătorii să rămână activi, evitând în același timp sarcinile nejustificate pentru angajatori.

(6)Definirea adecvată a conceptului de remunerație și a tuturor componentelor sale, pentru a-l corela mai bine cu salariul minim și pentru a facilita aplicarea reglementărilor în domeniul muncii și a normelor privind impozitarea veniturilor din muncă.

(7)Definirea acoperirii drepturilor prevăzute în contractele colective de muncă printr-o mai bună corelare a acestora cu calitatea de membru, pentru a spori participarea scăzută a lucrătorilor la sindicate și la negocierile colective și, astfel, pentru a consolida dialogul social.

Reforma modifică Legea privind asigurarea obligatorie de sănătate prin transferarea costului concediului medical pentru lucrătorii activi care sunt eligibili pentru pensionarea pentru limită de vârstă către Institutul Croat de Asigurări de Sănătate.

Reforma include modificări ale legilor existente care reglementează relațiile de muncă și adoptarea unei noi legi privind combaterea muncii nedeclarate, precum și acțiuni fără caracter legislativ de combatere a muncii nedeclarate, și anume:

(1)Consolidarea cunoștințelor și competențelor părților interesate și ale instituțiilor care le supraveghează

(2)Crearea unor baze de date comune pentru o monitorizare eficace a aplicării legii

(3)Redefinirea și o mai bună armonizare a sancțiunilor impuse pentru munca nedeclarată

(4)Creșterea gradului de sensibilizare a publicului cu privire la beneficiile muncii legale și la dezavantajele muncii nedeclarate, inclusiv prin campanii care vor promova, de asemenea, posibilitățile de utilizare a măsurilor active pe piața forței de muncă legate de activitatea independentă, precum și cursuri de formare cu privire la diferitele modalități de înregistrare a unei meșteșuguri de afaceri pentru care beneficiile publice sunt plătite sub formă de sume forfetare în conformitate cu normele fiscale.

(5)Stabilirea evidențelor electronice ale lucrătorilor și ale timpului de lucru în sectorul construcțiilor și apoi, treptat, în alte activități.

(6)O reglementare mai largă a răspunderii pentru neplata salariilor în lanțul contractual în cazul subcontractării.

(7)Definirea muncii nedeclarate în toate manifestările sale, consolidarea inspecțiilor și a sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor și reglementarea acțiunilor autorităților implicate în combaterea muncii nedeclarate.

(8)Definirea procesului de tranziție de la munca nedeclarată la munca declarată, prin mandatarea angajatorilor să înregistreze un angajat retroactiv din prima zi de muncă (și cel puțin trei luni) în termen de trei zile de la data la care inspecția detectează munca nedeclarată. În plus, încălcarea va atrage după sine o sancțiune în cuantumul prevăzut pentru fiecare lucrător nedeclarat și obligația de a plăti salariul, contribuțiile și prestațiile lucrătorului.

Reforma include modificări ale Legii privind salariul minim, și anume:

(1)Excluderea majorității suplimentelor salariale din cuantumul salariului minim și impunerea unor majorări minime pentru orele suplimentare, munca de noapte și munca în zilele de duminică și de sărbătoare.

(2)Excluderea posibilității de a renunța la salariul minim pentru a preveni eventualele abuzuri din partea angajatorilor.

(3)Consolidarea controalelor efectuate de autoritățile de inspecție și redefinirea sancțiunilor pentru neplata salariilor minime.

(4)Consolidarea rolului Comisiei de experți pentru monitorizarea și analiza evoluției salariilor minime, încredințându-i acesteia sarcina de a analiza impactul potențial al creșterilor salariului minim asupra economiei, a ocupării forței de muncă, a nivelului de trai și a altor segmente ale vieții și muncii și, în consecință, de a recomanda orientări.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.

R.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

286

C4.1. R1

M

Completarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă

Au fost adoptate trei noi măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă

 

 

 

Î1

2022

Serviciul croat de ocupare a forței de muncă adoptă trei noi măsuri pentru a sprijini crearea de locuri de muncă în cadrul tranziției verzi și al celei digitale. Condițiile și criteriile de utilizare a fondurilor în cadrul acestor măsuri, precum și activitățile Serviciului public croat de ocupare a forței de muncă sunt concepute astfel încât să acorde prioritate reactivării și (auto) angajării persoanelor inactive, a șomerilor de lungă durată și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET).

287

C4.1. R1

T

Numărul de beneficiari ai noilor măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă

 

Număr

0

5 000

Î4

2025

Cel puțin 5 000 de persoane beneficiază de noile politici active în domeniul pieței forței de muncă, dintre care cel puțin 3 200 trebuie să provină din grupuri vulnerabile. Aceste noi măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă constau în:

— Acordarea de sprijin sub formă de granturi pentru ocuparea forței de muncă în locuri de muncă legate de tranziția verde și cea digitală;

— Sprijin sub formă de granturi pentru stagiile legate de tranziția verde și cea digitală;

— Acordarea de sprijin pentru desfășurarea de activități independente legate de tranziția verde și cea digitală.

288

C4.1. R2

M

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind piața forței de muncă

Intrarea în vigoare a actului de modificare a Legii privind piața forței de muncă

 

 

 

Î3

2024

Intrarea în vigoare a unei legi modificate sau noi privind piața forței de muncă, care majorează cuantumul prestațiilor de șomaj și prelungește durata acestora, relaxează cerințele pentru lucrătorii vulnerabili și digitalizează procesul de solicitare a prestațiilor de șomaj în conformitate cu analiza efectuată.

289

C4.1. R2

M

Îmbunătățirea calității sprijinului pentru grupurile vulnerabile

Intrarea în vigoare a unui act delegat sau adoptarea unui cadru de reglementare intern privind procesele consolidate pentru activitatea CES în ceea ce privește crearea de profiluri, segmentarea, integrarea și activarea grupurilor vulnerabile

 

 

Î4

2024

Noile procese ale Serviciului public croat de ocupare a forței de muncă sunt operaționale pentru crearea de profiluri, segmentarea, integrarea și activarea grupurilor vulnerabile, dezvoltarea de instrumente pentru corelarea șomerilor cu locurile de muncă vacante și operaționalizarea sistemului de monitorizare și evaluare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă.

290

C4.1. R2

T

Îmbunătățirea calității sprijinului pentru cel puțin 5 000 de persoane din grupuri vulnerabile

 

Număr

0

5 000

Î2

2025

Activitățile de informare a grupurilor vulnerabile permit includerea a 5 000 de noi utilizatori.

291

C4.1. R3

M

Dezvoltarea competențelor în funcție de nevoile pieței

Sistemul de vouchere utilizat

 

 

 

Î1

2022

Sistemul de vouchere este operațional și utilizat pentru a finanța participarea exclusiv la programe educaționale elaborate pe baza Cadrului croat al calificărilor și puse în aplicare prin intermediul instituțiilor acreditate în conformitate cu noua lege adoptată privind educația adulților. Sunt implicate cel puțin 25 programe educaționale. Sistemul conține un catalog de competențe care cartografiază competențele existente și necesare pe piața forței de muncă, precum și o aplicație informatică pentru gestionarea și acordarea voucherelor. Sistemul de vouchere este în beneficiul angajaților și al șomerilor, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile (șomeri de lungă durată, persoane inactive sau tineri NEET).

292

C4.1. R3-I1

T

Utilizarea voucherelor pentru educație

 

Număr

0

40 389

Î2

2026

Cupoane valorice acordate unui număr de cel puțin 40 389 de beneficiari unici, dintre care cel puțin 12 000 din grupuri vulnerabile.

293

C4.1. R4

M

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind salariul minim

Intrarea în vigoare a actului de modificare a Legii privind salariul minim

 

 

 

Î4

2021

Noua Lege privind salariul minim exclude diferitele suplimente salariale din salariul minim și impune majorări minime pentru orele suplimentare, munca de noapte, duminica și sărbătorile legale. Acesta interzice, de asemenea, posibilitatea de a renunța la salariul minim pentru a preveni abuzurile, pentru a consolida controlul organismelor de inspecție și pentru a redefini sancțiunile pentru contravenienți.

294

C4.1. R4

M

Adoptarea legii privind combaterea muncii nedeclarate și a noii legi a muncii

Intrarea în vigoare a Legii privind combaterea muncii nedeclarate și a Legii de modificare a Legii muncii

 

 

 

Î4

2022

Legea muncii modificată sau nouă reglementează munca în afara locului de muncă și munca pe platforme online, limitează numărul de contracte temporare succesive, consolidează dreptul de a lucra pentru alți angajatori și revizuiește clauza de pensionare de 65 de ani, modifică dispozițiile privind finanțarea concediului medical și a concedierii lucrătorilor la vârsta de pensionare, încurajează angajarea suplimentară și angajarea cu fracțiune de normă și include dispoziții care permit flexibilitatea timpului de lucru și a locului de muncă și reduc diferența de remunerare între femei și bărbați. Legea nouă sau modificată privind combaterea muncii nedeclarate definește munca nedeclarată și toate manifestările acesteia, consolidează inspecțiile și stabilește dispoziții privind infracțiunile, reglementează procesul de transfer al lucrătorilor de la munca nedeclarată la munca declarată.

295

C4.1. R4

T

Creșterea raportului dintre salariul minim și salariul mediu brut în 2024 la 50 %.

 

% (procent)

46,29

50

Î4

2024

În consultare cu partenerii sociali și în cooperare cu Grupul de experți pentru monitorizarea și analiza evoluției salariului minim, salariul minim este majorat la 50 % din salariul mediu din anul precedent.

296

C4.1. R4

T

Reducerea ponderii contractelor temporare la 17 %

 

% (procent)

18,1

17

Î4

2024

Modificările aduse Legii muncii creează condițiile pentru reducerea numărului de contracte temporare, care se preconizează că va scădea de la 18,1 % la maximum 17 %.

S. COMPONENTA 4.2: ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE PENSII PRIN CREȘTEREA GRADULUI DE ADECVARE A PENSIILOR

Această componentă a planului croat de redresare și reziliență vizează consolidarea în continuare a sustenabilității sistemului de pensii, și anume prin stimularea prelungirii vieții profesionale, prin consolidarea celui de al doilea pilon al sistemului de pensii și prin creșterea celor mai mici pensii. Obiectivul general al reformei din cadrul acestei componente este de a îmbunătăți adecvarea și sustenabilitatea pensiilor.

S.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C4.2 R1 – Creșterea adecvării pensiilor prin continuarea reformei pensiilor

Obiectivul acestei reforme este triplu: I) îmbunătățirea adecvării pensiilor, în special pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri, ii) îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii prin consolidarea celui de al doilea pilon al sistemului de pensii și iii) revigorarea eforturilor de reformă pe termen lung într-un mod favorabil incluziunii sociale, prin formarea unui grup de lucru care să implice toate părțile interesate esențiale și partenerii sociali. Această măsură constă în modificarea legislației privind pensiile pentru a majora pensiile minime și pensiile de urmaș, pentru a extinde opțiunile de investiții pentru fondurile de pensii din al doilea pilon și pentru a pune în aplicare reforme suplimentare pe baza recomandărilor grupului de lucru.

   

S.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

297

C4.2. R1

M

Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie

Intrarea în vigoare a legii noi sau modificate privind asigurarea de pensie.

 

 

 

Î1

2023

Modificările aduse Legii privind asigurarea de pensie majorează pensia minimă și factorul de pensie utilizate pentru calcularea cuantumului pensiei de urmaș pentru a face posibilă utilizarea unei părți din pensia de urmaș în plus față de o pensie personală (pentru limită de vârstă/de invaliditate) în condiții legate de vârstă și venit, pentru pensionarii cu venituri mai mici.

298

C4.2. R1

M

Adoptarea Legii de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii

Adoptarea Legii de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii pentru a spori oportunitățile de investiții ale fondurilor de pensii obligatorii.

 

 

 

Î1

2025

Domeniul de aplicare al investițiilor eligibile pentru fondurile de pensii din al doilea pilon este extins. Se adoptă o lege de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii, care va îmbunătăți și mai mult sistemul de economii pentru pensii capitalizate individuale în faza de acumulare, în vederea îmbunătățirii funcționării comerciale a entităților din sistemul capitalizat în beneficiul tuturor membrilor fondului de pensii. Decretul care urmează să fie adoptat de guvern va preciza în continuare: (I) criteriile de clasificare a unui emitent ca emitent desemnat pentru finanțarea sau securitizarea proiectelor de infrastructură pe teritoriul Republicii Croația; (II) procedura și conținutul cererii, și anume cererea de clasificare, și (iii) procedura de evaluare și emitere a clasificării.

299

C4.2. R1

T

O creștere cu cel puțin 10 % a venitului total din pensii pentru beneficiarii formei redefinite de pensie de urmaș.

 

% (procent)

0

10

Î4

2024

Modificările aduse calculului pensiei de urmaș conduc la o creștere a venitului total din pensie cu cel puțin 10 % în total, în raport cu nivelurile din 2014, pentru beneficiarii unei pensii de urmaș și introduc posibilitatea de a utiliza o parte din pensia de urmaș în plus față de o pensie personală pentru beneficiarii unei pensii mai mici (atât pentru limită de vârstă, cât și pentru invaliditate) în condiții legate de vârstă și venit.

300

C4.2. R1

M

Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie

Intrarea în vigoare a noii Legi privind asigurarea de pensie

 

 

 

Î4

2025

Se înființează un grup de lucru cu sarcina de a analiza situația sistemului de pensii și de a discuta alte opțiuni pentru îmbunătățirea caracterului adecvat și a sustenabilității acestuia. Acesta este alcătuit din parteneri sociali, asociații de pensii, mediul academic, consultanți specializați și alte părți interesate. Concluziile și recomandările grupului de lucru sunt luate în considerare la modificarea cadrului legislativ.

Se adoptă cel puțin următoarele modificări: (I) să majoreze pensia minimă de la 103 % din valoarea actuală a pensiei (AVM) la cel puțin 106 %; (II) să modifice raportul actual utilizat pentru indexarea pensiilor între indicii salariilor și ai prețurilor de consum de la 70: 30 la 85: 15, acordând o pondere mai mare indicelui care este mai favorabil pensionarilor; (III) să introducă un supliment anual de pensie pentru toți beneficiarii de pensie. 

301

C4.2. R1

T

Creșterea pensiei minime cu 3 %

 

% (procent)

0

3

Î4

2024

O creștere globală a pensiei minime cu cel puțin 3 % în termeni reali (adică peste indexarea regulată) în comparație cu 2020.

T. COMPONENTA 4.3: ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE PROTECȚIE SOCIALĂ

Această componentă a planului croat de redresare și reziliență abordează provocările legate de sistemul de protecție socială, atât în ceea ce privește prestațiile sociale, cât și serviciile sociale. Obiectivul general al reformelor și al investițiilor în această componentă este de a reduce sărăcia, de a preveni excluziunea socială și de a dezvolta servicii sociale adaptate grupurilor vulnerabile, construind astfel o societate mai rezilientă.

Componenta include următoarele măsuri:

-Îmbunătățirea cadrului legislativ prin adoptarea noii Legi privind bunăstarea socială și a trei documente strategice;

-Creșterea gradului de adecvare și de acoperire a prestației minime garantate, principala prestație de reducere a sărăciei la nivel național;

-Consolidarea tehnică și funcțională a prestațiilor sociale, la nivel național și local, prin introducerea indexării periodice și adaptarea criteriilor de eligibilitate;

-Armonizarea prețurilor serviciilor sociale în rândul diferiților furnizori existenți;

-Dezvoltarea noilor servicii sociale (mentorat social și asistenți familiali) cu scopul de a preveni instituționalizarea și excluziunea socială;

-Promovarea tranziției către îngrijirea pe termen lung la domiciliu și în comunitate pentru persoanele în vârstă prin dezvoltarea de servicii neinstituționale, oferind în același timp capacități de cazare suficiente exclusiv pentru persoanele care au nevoie de îngrijire pe termen lung fără o alternativă viabilă la domiciliu și la nivelul comunității.

Componenta abordează recomandarea specifică fiecărei țări de a consolida prestațiile sociale și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a reduce sărăcia (recomandările specifice fiecărei țări 2.2 și 2019), recomandarea specifică fiecărei țări privind adecvarea prestațiilor de șomaj și îmbunătățirea sistemelor de venit minim (recomandările specifice fiecărei țări 2.2 și 2020), precum și privind contribuția la creșterea accesului la infrastructura și serviciile digitale (recomandările specifice fiecărei țări 2.3 și 2020) și promovarea dobândirii de competențe (recomandările specifice fiecărei țări 2.4 și 2020).

T.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C4.3 R1 – Transparența și caracterul adecvat al prestațiilor sociale în sistemul de protecție socială

Obiectivul acestei măsuri este de a spori caracterul adecvat al principalelor prestații sociale destinate celor mai vulnerabile grupuri ale societății, de a contribui la reducerea inegalităților și a sarcinii administrative și de a spori transparența sistemului. Această măsură constă în adoptarea unui plan național de combatere a sărăciei, modificarea Legii privind protecția socială, integrarea prestațiilor, creșterea prestației minime garantate și extinderea sprijinului la mai mulți beneficiari.

Investiția C4.3 R1-I1 – Îmbunătățirea digitalizării sistemului de prestații sociale între nivelul național și cel local

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta în continuare accesul funcțional la toate datele disponibile privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar individual. Această măsură constă în asigurarea faptului că toate autoritățile locale și regionale au acces funcțional la datele integrate privind prestațiile sociale.

 

Investiția C4.3 R1-I2 – Dezvoltarea unei aplicații web privind posibilitatea de a primi prestații sociale la nivel național

Obiectivul acestei investiții este de a crea o aplicație web accesibilă cetățenilor, care să reunească prestațiile sociale din sistemul de protecție socială la nivel național și condițiile pentru furnizarea acestora. Condițiile pentru obținerea a 12 de tipuri de prestații sociale într-un sistem de protecție socială la nivel național sunt disponibile în cerere.

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2024. 

Reforma C4.3 R2 – Dezvoltarea serviciului de mentorat social

Obiectivul acestei reforme este de a asigura o capacitate umană suficientă pentru a furniza servicii sociale, printr-o mai bună cooperare și schimb de date, beneficiarilor prestațiilor minime garantate și grupurilor defavorizate de beneficiari. Reforma introduce un nou serviciu de mentorat social destinat persoanelor expuse riscului sau aflate deja într-o poziție marginalizată în societate, care va fi inclus în noua Lege privind bunăstarea socială.

Investiția C4.3 R2-I1 – Introducerea serviciilor de mentorat social

Obiectivul acestei investiții este de a pune noul serviciu de mentorat social la dispoziția tuturor potențialilor beneficiari, în special a beneficiarilor prestației minime garantate, a persoanelor cu handicap, a victimelor violenței, a persoanelor fără adăpost, a migranților, a romilor și a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție socială, a persoanelor care execută pedepse cu închisoarea și a membrilor altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social. Această măsură constă în angajarea de mentori sociali instruiți și în instituirea unui sistem de sprijin individualizat și de cooperare între serviciile de asistență socială și serviciile de ocupare a forței de muncă. 

Reforma C4.3 R3 – Dezvoltarea serviciilor comunitare pentru a preveni instituționalizarea

Obiectivul acestei reforme este de a adopta Planul național pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2021-2027, care:

-Identificarea priorităților pentru dezvoltarea serviciilor sociale;

-Să revizuiască nevoile pentru diferite forme de asistență socială, atât neinstituțională, cât și instituțională, cu un accent deosebit pe șomerii de lungă durată, persoanele cu handicap, beneficiarii prestațiilor minime garantate, victimele violenței și ale traficului de persoane, tinerii fără îngrijire, persoanele fără adăpost, migranții, romii și persoanele care execută pedepse cu închisoarea;

-Să stabilească un plan sistematic de îngrijire pe termen lung care să fie adaptat la cerințele specifice ale beneficiarilor;

-Să enumere obiectivele și criteriile de dezvoltare a serviciilor de ședere pentru utilizatorii care, din punct de vedere funcțional, depind în întregime de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi satisfăcute prin servicii neinstituționale, servicii de asistență comunitară și la domiciliu, precum și alte servicii care îmbunătățesc calitatea vieții și permit utilizatorilor să locuiască mai mult timp în casele și comunitatea lor;

-Să adapteze serviciile pentru a se concentra asupra capacitării persoanelor de a-și influența statutul social prin trecerea de la excluziune la incluziune și prin depunerea de eforturi în vederea extinderii rețelei lor sociale;

-Să dezvolte o îngrijire pe termen lung sistematică și integrată pentru persoanele în vârstă, care să acorde prioritate tranziției de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea persoanelor în vârstă la domiciliu și în comunitate;

-Să sprijine dezvoltarea serviciilor la domiciliu și a serviciilor comunitare de îngrijire pe termen lung;

-Să asigure disponibilitatea serviciilor instituționale numai pentru persoanele în vârstă care depind în totalitate, din punct de vedere funcțional, de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi satisfăcute prin servicii neinstituționalizate;

-Plan privind perioada de îngrijire semirezidențială sau rezidențială, cu o preferință puternică pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, ținând seama de disponibilitatea serviciilor și de nevoile utilizatorilor.

În plus, ca parte a reformei, vor fi elaborate standarde de tratament pentru asistenții familiali. Standardizarea practicilor profesionale în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de protecție a familiei contribuie la îmbunătățirea protecției copiilor, a adulților cu handicap și a persoanelor în vârstă, egalizând calitatea serviciului furnizat și prevenind instituționalizarea prin furnizarea de servicii direct la domiciliul utilizatorilor, în cooperare cu alte părți interesate relevante de la nivel local.

Reforma include modificări ale noii Legi privind bunăstarea socială pentru:

-Să acorde prioritate dezinstituționalizării în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a determina schimbări structurale în acest domeniu de politică socială;

-Să permită și să promoveze coordonarea între serviciile sociale și să asigure o abordare coordonată la nivelul gamei largi de servicii de calitate pe care le furnizează.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022. 

Investiția C4.3 R3-I1 – Consolidarea capacității profesioniștilor din serviciile comunitare

Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți capacitatea umană de a furniza servicii sociale prin activități educaționale și prin recrutarea de profesioniști. Investiția finanțează formarea și acordarea de licențe pentru 750 consilieri în domeniul măsurilor legale de protecție a familiei și pentru 40 asistenți familiali. În plus, un număr de 400 de lucrători profesioniști din instituțiile de asistență socială vor fi recrutați pentru a furniza servicii neinstituționale. Investiția contribuie la dezvoltarea și accesibilitatea regională a serviciilor sociale comunitare și consolidează competențele profesioniștilor în ceea ce privește tratamentul standardizat în cadrul activităților de protecție familială și juridică, pentru a preveni instituționalizarea copiilor, a tinerilor și a altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024. 

Investiția C4.3 R3-I3 – Îmbunătățirea digitalizării sistemului de protecție socială și punerea în aplicare a unui sistem privind metodologia de calculare a prețurilor serviciilor sociale

Obiectivul acestei măsuri este de a dezvolta o nouă soluție de gestionare a datelor pentru furnizorii de servicii sociale finanțați de la bugetul de stat. Principala funcționalitate a soluției dezvoltate de gestionare a datelor este colectarea automată a datelor, analiza calității și calcularea prețurilor serviciilor sociale. Investiția finanțează cerințe în materie de software, hardware și educație pentru a permite funcționalitatea deplină a soluției.

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2023. 

Investiția C4.3 R3-I4 – Construirea și echiparea centrelor de îngrijire a persoanelor în vârstă (servicii la domiciliu și comunitare și servicii instituționale)

Obiectivul acestei măsuri este de a construi centre pentru persoanele în vârstă pentru a găzdui 900 de adulți în vârstă care, din punct de vedere funcțional, depind în întregime de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi satisfăcute prin servicii neinstituționalizate. Această măsură constă în construirea de centre pentru persoanele în vârstă și de facilități pentru serviciile comunitare.

T.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

302

C4.3. R1

M

Adoptarea Planului național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale 2021-2027

Adoptarea Planului național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale pentru perioada 2021-2027

 

 

 

Î4

2021

Planul național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale adoptat pentru perioada 2021-2027, care:

— Să definească obiectivul de reducere a ratei riscului de sărăcie la mai puțin de 15 % față de un nivel de referință de 18,3 % pentru 2019 și planul de punere în aplicare;

— Să asigure condiții care să reducă în mod eficace sărăcia și excluziunea socială și să îmbunătățească viața de zi cu zi a persoanelor expuse riscului de sărăcie, precum și a celor care se confruntă cu lipsuri materiale grave.

Identificarea priorităților de dezvoltare pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și identificarea nevoilor legate de grupurile vulnerabile din cadrul sistemelor.

303

C4.3. R1

M

Adoptarea noii Legi privind protecția socială

Intrarea în vigoare a noii Legi privind protecția socială

 

 

Î1

2022

Noua Lege privind protecția socială introduce următoarele modificări:
— Combinarea costurilor existente cu locuința și a alocațiilor pentru încălzire într-o singură alocație integrată;
— Dispoziția privind prestația minimă garantată se modifică prin creșterea cuantumului de bază la 1 000 HRK și creșterea cu cel puțin 25 % pentru gospodăriile cu copii prin relaxarea celor mai dificile criterii de eligibilitate, inclusiv o creștere a pragului de venit la 1 000 HRK;
— Introducerea unui nou serviciu de mentorat social;
— Schimbările structurale introduse în ceea ce privește îngrijirea pe termen lung, asigurând facilitarea dezinstituționalizării și a tranziției către servicii la domiciliu și la nivelul comunității;
— Dispoziție de mandatare a cooperării și a schimbului periodic de informații între instituțiile care furnizează servicii sociale și prestații sociale pentru a asigura o abordare coordonată în întreaga gamă de servicii furnizate.

304

C4.3. R1

T

Beneficiarii prestației minime garantate și ai compensației naționale pentru persoanele în vârstă

 

Număr

66 890

68 000

Î1

2026

Numărul total al beneficiarilor care primesc fie prestația minimă garantată, fie compensația națională pentru persoanele în vârstă crește la 68 000.

305

C4.3. R1

M

Adoptarea unei norme normative privind prestațiile sociale integrate funcțional

Intrarea în vigoare a Legii privind protecția socială sau a Legii complementare favorabile incluziunii

 

 

 

Î4

2024

Modificări ale Legii privind protecția socială sau ale Suplimentului incluziv Acton privind prestațiile sociale integrate care:
— Să modifice prestația minimă garantată prin majorarea cuantumului de bază la 160 EUR, prin intermediul unei decizii privind baza de calcul a cuantumului prestației minime garantate, și cu cel puțin 25 % pentru gospodăriile cu copii, și să asigure integrarea deplină a prestației minime garantate (GMB) cu alte prestații sociale.
— Definirea integrării (funcționale) a prestațiilor sociale pe baza unei analize a experților;
— Să consolideze dispozițiile privind eligibilitatea pentru primirea de prestații sociale, printre altele printr-o mai bună utilizare a mijloacelor și prin evaluarea veniturilor;
— Să includă măsuri și dispoziții pentru a îmbunătăți acoperirea, caracterul adecvat și direcționarea prestațiilor sociale, pe baza unei analize a experților și cu un accent deosebit pe persoanele care suferă de sărăcie persistentă;
— Să conțină dispoziții privind procesul de monitorizare și implicarea părților interesate relevante în cursul punerii în aplicare;
— Introducerea indexării ca trăsătură standard a prestațiilor sociale

— Să conțină dispoziții privind evaluarea și monitorizarea eficacității și a caracterului adecvat al prestațiilor sociale;

398

C4.3. R1

M

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind bunăstarea socială și adoptarea Deciziei privind prestația minimă garantată

Intrarea în vigoare a Legii modificate privind protecția socială și adoptarea deciziei de către guvern

Î4

2023

Modificările aduse Legii privind protecția socială:

— Eliminarea dispozițiilor legale care impun rambursarea sumelor plătite cu titlu de prestație minimă garantată (GMB) și impunerea de drepturi de retenție asupra proprietăților deținute de beneficiarii GMB;

— Reducerea sarcinii administrative pentru beneficiarii GMB prin instituirea unui mecanism statutar pentru eliminarea automată a drepturilor de retenție.

Guvernul adoptă o decizie privind baza de calcul a valorii prestației minime garantate. Decizia intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 și majorează suma de bază la 150 EUR.

307

C4.3. R1-I1

T

Accesul unităților administrației locale la datele privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar individual

 

Procent

0

1

Î4

2025

Toate unitățile administrației publice locale și regionale au acces funcțional la toate datele disponibile privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar individual.

308

C4.3. R1-I2

M

Disponibilitatea digitală a informațiilor privind prestațiile de protecție socială la nivel național

O aplicație web dezvoltată și funcțională pentru a furniza informații privind prestațiile sociale, împreună cu criteriile și condițiile puse în aplicare pentru obținerea a 12 de tipuri de prestații sociale într-un sistem de protecție socială la nivel național

 

 

 

Î4

2024

Pe baza dosarului proiectului și a unei specificații tehnice, se dezvoltă o aplicație web care este pusă la dispoziția tuturor cetățenilor. Cererea oferă acces la informații privind toate prestațiile de securitate socială existente în sistemul de protecție socială și posibilitatea indicativă de a le obține la nivel național. Criteriile și condițiile pentru obținerea a 12 de tipuri de prestații sociale într-un sistem de protecție socială la nivel național sunt disponibile în cerere.

309

C4.3. R2

T

Formarea mai multor profesioniști din domeniul mentoratului social

 

Număr

0

220

Î2

2022

Formarea mentorilor sociali se efectuează prin intermediul a 15 module și este completată de 220 profesioniști. Acest serviciu respectă principiile profesiei de asistent social și completează activitățile deja existente ale centrelor de asistență socială. Aceasta abordează necesitatea de a coopera cu alți furnizori de servicii sociale din cadrul comunității și necesitatea de a implica în mod activ beneficiarii sistemelor de protecție socială în depășirea propriei lor excluziuni sociale.

310

C4.3. R2-I1

T

Angajarea profesioniștilor din domeniul mentoratului social

 

Număr

0

220

Î4

2025

Angajarea a 220 de profesioniști în domeniul mentoratului social în toate cele 21 servicii regionale ale Institutului Croat de Asistență Socială.

312

C4.3. R3

M

Adoptarea Planului național de dezvoltare a serviciilor sociale 2021-2027

Adoptarea Planului național de dezvoltare a serviciilor sociale 2021-2027

 

 

 

Î3

2021

Planul național pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2021-2027 va identifica prioritățile pentru dezvoltarea serviciilor sociale și va evidenția nevoile tuturor grupurilor de utilizatori pentru diferite forme de îngrijire, atât neinstituționale, cât și instituționale, în vederea realizării unui plan de îngrijire sistematic și holistic, care să fie adaptat nevoilor utilizatorilor. Planul definește și stabilește, de asemenea, criteriile necesare pentru dezvoltarea serviciilor de reședință, a serviciilor la domiciliu și a serviciilor comunitare, precum și a altor servicii care îmbunătățesc calitatea vieții și permit utilizatorilor să rămână mai mult timp în casele și în comunitatea lor. Planul prezintă, de asemenea, introducerea unui serviciu de mentorat social, precum și tranziția de la serviciile instituționale la cele la domiciliu și la nivelul comunității în ceea ce privește îngrijirea persoanelor în vârstă, care:
— Sprijinirea dezvoltării serviciilor la domiciliu și a serviciilor comunitare de îngrijire pe termen lung;
— Să asigure disponibilitatea serviciilor instituționale numai pentru persoanele în vârstă care depind în totalitate, din punct de vedere funcțional, de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi satisfăcute prin servicii neinstituționalizate;
— Să introducă planificarea îngrijirii de tip semirezidențial sau rezidențial, cu o preferință puternică pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, ținând seama de disponibilitatea serviciilor și de nevoile utilizatorilor.

313

C4.3. R3

M

Adoptarea standardelor de tratament pentru asistenții familiali

Adoptarea standardelor de tratament pentru asistenții familiali

 

 

 

Î4

2022

Standardele elaborate pentru reglementarea activităților asistenților familiali permit furnizarea armonizată de servicii la fața locului la domiciliul beneficiarului, în cooperare cu alte părți interesate de la nivelul comunității locale.

314

C4.3. R3-I1

T

Consolidarea capacității umane de a furniza servicii comunitare

 

Număr

0

400

Î4

2024

Prevenirea instituționalizării se realizează prin recrutarea de noi profesioniști în serviciile sociale pentru a furniza servicii neinstituționale și prin formarea și autorizarea consilierilor cu privire la măsurile legale de protecție a familiei. În special, se efectuează formarea continuă și specifică și acordarea de licențe profesioniștilor din instituțiile de asistență socială pentru punerea în aplicare a măsurilor legale de protecție a familiei pentru copii (educație și acordarea de licențe pentru un total de 750 de profesioniști din domeniul serviciilor sociale – consilieri privind măsurile legale de protecție a familiei și formarea a 30 asistenți familiali). Numărul de 400 de lucrători profesioniști va fi recrutat în instituțiile de asistență socială și în furnizorii de servicii sociale.

316

C4.3. R3-I3

M

Calcularea prin sistemul informatic a prețurilor pentru serviciile sociale și furnizorii de servicii din rețea

Sistem informatic dezvoltat și funcțional pentru calcularea prețurilor pentru toate serviciile sociale și pentru toți furnizorii de servicii din rețea

Număr

0

1

Î2

2023

Sistemul informatic de gestionare a datelor a fost dezvoltat pentru a colecta și a analiza automat datele și pentru a calcula prețurile pentru toate tipurile de servicii sociale furnizate și pentru toți furnizorii de servicii sociale din rețea. Investiția finanțează cerințe în materie de software, hardware și educație pentru a permite funcționalitatea deplină a soluției.

317

C4.3. R3-I4

T

Construirea de centre pentru îngrijirea instituționalizată, la domiciliu și comunitară a persoanelor în vârstă

 

Număr

0

9

Î2

2026

Construirea a nouă centre pentru persoanele în vârstă, cu o capacitate de 900 de beneficiari, exclusiv pentru persoanele care, din punct de vedere funcțional, depind în întregime de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi asigurate la domiciliu sau la nivel de comunitate. În plus, centrele pentru persoanele în vârstă creează condiții pentru a oferi îngrijire comunitară și servicii neinstituționale persoanelor în vârstă care locuiesc acasă.

T.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

 

Investiția C4.3 R3-I2 – Îmbunătățirea digitalizării sistemului de protecție socială și conectarea centrelor de protecție socială cu furnizorii de servicii sociale

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza aplicația pentru centrele de asistență socială, care gestionează și înregistrează procedurile legate de recunoașterea drepturilor la servicii sociale de către furnizorii individuali de servicii. Investiția include integrarea aplicației în sistemul informatic unic de protecție socială, oferind o platformă digitală unică pentru monitorizarea și analizarea datelor privind utilizatorii și serviciile de protecție socială.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024. 

T.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

315

C4.3. R3-I2

T

Sistemul de informații unic (sistemul de informații SocSkrb)

 

Număr

0

1

Î4

2024

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza aplicația de asistență socială care gestionează și înregistrează procedurile legate de recunoașterea drepturilor la servicii sociale într-un singur sistem informatic funcțional, care va implica toate părțile interesate în procesul de recunoaștere a drepturilor și de furnizare a serviciilor către utilizator, permițând astfel monitorizarea și analiza datelor privind utilizatorii și serviciile din sistemul de protecție socială, cum ar fi informațiile privind locurile disponibile pentru furnizorii de servicii și prețurile serviciilor acestora. Soluția software dezvoltată va fi integrată în sistemul informatic existent SocSkrb utilizat de centrele de asistență socială. În cele din urmă, acest lucru va permite conectarea informatică a tuturor centrelor de asistență socială cu furnizorii de servicii sociale finanțați de la bugetul de stat.

U. COMPONENTĂ 5.1: CONSOLIDAREA REZILIENȚEI SISTEMULUI DE SĂNĂTATE

Această componentă a planului croat de redresare și reziliență urmărește să abordeze provocările, agravate de pandemia de COVID-19, în ceea ce privește reziliența și sustenabilitatea sistemului de sănătate în legătură cu speranța de viață sub media UE, îngrijirea preventivă, cronică și pe termen lung deficitară. Obiectivul general al reformelor și al investițiilor în această componentă este de a îmbunătăți eficiența, calitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate.

Componenta include următoarele măsuri:

-Introducerea unor noi modele de îngrijire pentru pacienți, cu un accent deosebit pe îngrijirea preventivă și cronică a pacienților bolnavi de cancer;

-Integrarea funcțională a spitalelor și consolidarea spitalelor de zi la nivel secundar și terțiar (orizontal și vertical);

-Creșterea ponderii specialiștilor în domeniul familiei în numărul total de medici contractați în general și în echipele familiale;

-Îmbunătățirea sistemului digitalizat de achiziții publice comune pentru a include spitalele deținute de județe, cu scopul de a aduce economii semnificative în sistem și de a îmbunătăți calitatea;

-Utilizarea pe scară largă a unui sistem central de preparare în 8 spitale și introducerea unui sistem unitar de distribuție a terapiei în 40 spitale.

Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări privind sporirea rezilienței sistemului de sănătate, distribuția geografică echilibrată a lucrătorilor din domeniul sănătății și a unităților medicale, o cooperare mai strânsă între toate nivelurile administrației și investițiile în e-sănătate (recomandările specifice fiecărei țări 1.2 și 2020), precum și la creșterea accesului la infrastructura și serviciile digitale (recomandările specifice fiecărei țări 2.3 și 2020) și la promovarea dobândirii de competențe (recomandările specifice fiecărei țări 2.4 și 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

U.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C5.1 R1 – Îmbunătățirea eficienței, a calității și a accesibilității sistemului de sănătate

Obiectivul acestei măsuri este de a spori accesul egal la asistența medicală primară, în special în zonele rurale, îndepărtate și insulare, prin îmbunătățirea gamei și a calității serviciilor la nivelul medicilor de familie (medici generaliști), reducând astfel sarcina asupra spitalelor. Pentru a urmări mai bine rezultatele în materie de sănătate, se instituie cadrul de evaluare a performanței sistemului de sănătate (HSPA) pentru a contribui la crearea de indicatori-cheie de performanță în conformitate cu o metodologie definită, cu intenția de a corela măsurile cu obiectivele stabilite în documentele de strategie și reformele naționale, îmbunătățind actualitatea datelor privind sănătatea disponibile pentru analiza strategică și politică.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C5.1 R1-I4 – Diagnosticarea digitală a imaginilor Centrului spitalicesc clinic „KBC Split”

Obiectivul acestei măsuri este de a actualiza diagnosticarea digitală a imaginii KBC Split, îmbunătățind astfel asistența medicală în domeniul prevenirii, tratamentului și diagnosticării bolilor. Investiția urmărește să sporească calitatea și accesibilitatea asistenței medicale pentru toate categoriile de pacienți, să îmbunătățească rezultatele clinice și să ofere diagnostice mai timpurii și de mai bună calitate, în special la pacienții pediatrici și oncologici. În special, aceasta digitalizează serviciile și procesele de sănătate, asigură transparența în furnizarea serviciilor de sănătate, optimizează utilizarea resurselor sistemului spitalicesc și asigură stabilitatea financiară viitoare. Investiția adaptează spațiul pentru găzduirea echipamentelor medicale nou achiziționate, inclusiv a rezonanței magnetice 3T, a angiocamerei digitale Neurointervention DSA, a aparatului digital diascopic RTG și a camerei gastroenterologice endoscopice.

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Investiția C5.1 R1-I5 – Construirea și amenajarea blocului operațional central al spitalului general „OB Varaždin”

Scopul investiției este de a optimiza resursele sistemului de sănătate spitalicesc, de a spori siguranța pacienților și de a oferi condiții adecvate pentru activitatea personalului medical. Această măsură constă în construirea și echiparea unui bloc de operare central și în construirea de coridoare de legătură cu unitățile medicale existente.

Investiția C5.1 R1-I6 – Spitalul clinic de diagnosticare digitală a imaginilor „KB Dubrava”

Obiectivul acestei măsuri este achiziționarea de echipamente radiologice digitale pentru Institutul Clinic de Radiologie de Diagnostic și Intervenție KB Dubrava, care oferă servicii unui număr de peste 350 000 de pacienți. În general, se preconizează că această investiție va îmbunătăți în mod semnificativ calitatea și accesibilitatea asistenței medicale pentru toate categoriile de pacienți, va îmbunătăți diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea ulterioară tratamentului și, prin urmare, rezultatele clinice pentru toate grupurile de pacienți, inclusiv pentru pacienții care necesită cel mai complex tratament în clinici și în unitățile organizaționale ale spitalului. Prin urmare, se preconizează că durata spitalizării, complicațiile, spitalizarea în unitățile de terapie intensivă, costurile tratamentului și listele de așteptare vor fi reduse. Investiția include achiziționarea de echipamente de ultimă generație.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.

Investiția C5.1 R1-I7 – Echiparea de noi unități pentru spitalul de zi și chirurgia de o zi și internarea integrată în spitalele de urgență și adaptarea clinicii de neurochirurgie la Centrul spitalicesc clinic „KBC Sestre Milosrdnice”

Obiectivul acestei măsuri este de a crește capacitatea de tratare a pacienților cu cel puțin 22 % față de numărul de pacienți tratați în prezent. Se preconizează că investiția va îmbunătăți considerabil calitatea asistenței medicale pentru aproximativ 700 000 de pacienți tratați de KBC, dintre care aproximativ 300 000 reprezintă urgențe și aproximativ 40 000 de pacienți sunt tratați în spitale și operații de zi. Măsura va dota noi unități pentru spitalul de zi și chirurgia de o zi și spitalizarea integrată de urgență și va adapta clinica neurochirurgicală din Centrul spitalicesc clinic (KBC) Sestre Milosrdnice.

Măsura se finalizează până la 31 martie 2024.

Investiția C5.1 R1-I8 – Tratamentul preoperațional și tratamentul pacienților cu epilepsie farmacoresistă în Spitalul General „KB Dubrava”

Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea în continuare a Institutului de Neurologie KB Dubrava, precum și a metodelor și tratamentelor preoperaționale ale epilepsiei la pacienții farmacorezistenți. Investiția include achiziționarea de echipamente de ultimă generație și adaptarea capacității spațiale.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.

Investiția C5.1 R1-I9 – Dezvoltarea centrului spitalicesc clinic „KBC Zagreb”, Etapa III – echiparea cu echipamente medicale și nemedicale

Obiectivul acestei măsuri este de a permite aplicarea tehnologiilor moderne și de a spori accesul la asistență medicală la nivel terțiar și cuaternar. Această măsură constă în achiziționarea de echipamente medicale și nemedicale în Centrul Spital Clinic (KBC) din Zagreb.

Reforma C5.1 R2 – Introducerea unui nou model de îngrijire pentru principalele provocări în materie de sănătate

Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți și de a armoniza calitatea serviciilor de asistență medicală. Această măsură constă în elaborarea unor orientări electronice clinice integrate.

Investiția C5.1 R2-I1 – Achiziționarea de echipamente pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea pacienților bolnavi de cancer

Obiectivul acestei măsuri este de a asigura un tratament optim pentru toți pacienții oncologici din Croația, fără întârziere, utilizând tehnici moderne de radioterapie. Această măsură constă în achiziționarea de echipamente medicale.

Investiția C5.1 R2-I2 – Achiziționarea și implementarea echipamentelor pentru crearea rețelei oncologice naționale și a bazei de date oncologice naționale

Obiectivul acestei măsuri este de a crea o rețea națională pentru baza de date oncologică națională, care să conecteze și să înregistreze datele din sistemele informatice ale spitalelor și din alte sisteme prin automatism. Această măsură constă în crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea pacienților oncologici și a unei rețele oncologice naționale.

Reforma C5.1 R3 – Introducerea unui sistem de gestionare strategică a resurselor umane în domeniul sănătății

Această reformă vizează creșterea accesului la asistență medicală pentru cetățeni, în special pentru cei din zonele rurale și mai puțin populate, îmbunătățind în același timp eficacitatea medicinei de urgență și asigurând un sistem de sănătate eficient și de înaltă calitate. Pentru a atinge acest obiectiv, se asigură formare specializată pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în special pentru medicii de la nivelul asistenței medicale primare, precum și pentru asistenții medicali și tehnicienii din domeniul medicinei de urgență, realizându-se astfel o distribuție geografică echilibrată a profesioniștilor din domeniul sănătății și o ocupare suficientă a rețelei de servicii de sănătate publică. În plus, reforma prevede adoptarea Planului național de dezvoltare în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027, care:

— Definirea nevoilor de dezvoltare pentru realizarea unui sistem de sănătate flexibil, eficient și gestionat în mod global;

— Să indice măsuri de promovare cu succes a sănătății și de prevenire a bolilor;

— Introducerea coordonării furnizorilor de servicii medicale și transformarea modelelor de tratament și reabilitare în direcția gestionării procesului de îngrijire activă în toate etapele și la toate nivelurile;

— Definirea integrării serviciilor de sănătate și de asistență socială și dezvoltarea unor modele integrate de îngrijire pe termen lung;

— Să introducă măsuri de control și de îmbunătățire a calității asistenței medicale și a siguranței pacienților;

— Îmbunătățirea dispozițiilor privind gestionarea personalului;

— Să introducă obiective specifice care să contribuie indirect la realizarea obiectivului strategic stabilit în Strategia națională de reformă (SNR) până în 2030.

Creșterea speranței de viață sănătoasă este favorizată de:

— Promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea bolilor care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică;

— Îmbunătățirea calității asistenței medicale prin îmbunătățirea eficacității, a siguranței, a accesibilității și a integrării funcționale a tuturor nivelurilor și componentelor asistenței medicale;

— Introducerea noului model de îngrijire pentru principalele provocări în materie de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare, oncologice și rare și diabetul, pentru a prelungi durata și a îmbunătăți calitatea vieții

— Să facă din sistemul de sănătate un loc de muncă dezirabil prin guvernanță strategică, asigurând astfel numărul și distribuția optimă a angajaților în sistemul de sănătate;

— Îmbunătățirea modelului de finanțare și gestionare a sistemului de sănătate.

Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2021.

Investiția C5.1 R3-I1 – Finanțare centrală pentru specializări

Obiectivul acestei măsuri este de a se asigura că toate serviciile de sănătate sunt accesibile în mod adecvat publicului, având în vedere, de asemenea, deficitul de medici. Această măsură constă în furnizarea de formare de specialitate pentru profesioniștii din domeniul sănătății, medicii la nivelul primar de bază al asistenței medicale, precum și în domeniul sănătății publice.

Investiția C5.1 R3-I2 – Formarea specializată a asistenților medicali și a tehnicienilor în medicina de urgență

Obiectivul acestei măsuri este de a permite asistenților medicali și tehnicienilor din domeniul medicinei de urgență să lucreze în mod independent în cadrul serviciilor medicale de urgență. Această măsură constă în furnizarea de formare de specialitate pentru asistenții medicali și tehnicienii din domeniul medicinei de urgență.

Reforma C5.1 R4 – Asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de sănătate

Obiectivul acestei măsuri este de a aborda creșterea nesustenabilă a arieratelor, procedurile inconsecvente și achiziționarea de medicamente costisitoare în sistemul de sănătate, cu scopul de a realiza un sistem de sănătate publică sustenabil din punct de vedere financiar, prin desfășurarea unui standard uniform de pregătire, contractare și punere în aplicare a procedurilor care influențează modalitățile și posibilitățile de furnizare a asistenței medicale. Reforma include revizuirea cadrului legislativ care constă în Legea privind asistența medicală și Legea privind asigurările obligatorii de sănătate, cu următoarele elemente:

-Îmbunătățirea organizării activităților de medicină de urgență ale Institutului de Medicină de Urgență și îndeplinirea sarcinilor operaționale prin intermediul unor unități organizaționale definite;

-Reorganizarea serviciului de sănătate publică cu scopul de a spori eficiența acestuia, cu un accent deosebit pe prevenire și diagnosticare timpurie, pe îmbunătățirea răspunsului în situații de urgență și în circumstanțe speciale (pandemii);

-Transferul drepturilor de gestionare a spitalelor de la județe și orașul Zagreb către Republica Croația, în vederea utilizării eficiente și eficace a capacităților existente și a îmbunătățirii disponibilității și calității asistenței medicale prin reorganizarea modelului de gestionare a spitalelor;

-Reducerea timpului petrecut pe listele de așteptare pentru servicii medicale individuale, optimizarea și o mai bună distribuire a resurselor disponibile în materie de asistență medicală din asigurarea obligatorie de sănătate pentru a obține servicii de sănătate mai accesibile pentru persoanele asigurate;

-Consolidarea dispozițiilor privind gestiunea financiară, garantând în același timp capitalul financiar în scopul realizării stabilității financiare a sistemului de sănătate publică;

-Modificări legislative pentru a asigura îndeplinirea la timp a obligațiilor de plată ale Fondului croat de asigurări de sănătate (HZZO).

Reforma trebuie să atingă următoarele obiective:

-Se finalizează integrarea funcțională a cel puțin 8 spitale;

-Cel puțin 85 % din categoriile de achiziții, reprezentând cel puțin 80 % din totalul cheltuielilor spitalelor gestionate de guvern, au fost achiziționate prin intermediul unei proceduri comune de achiziții publice.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C5.1 R4-I1 – Pregătirea centrală a preparatelor parenterale în 8 spitale croate

Obiectivul acestei măsuri este de a reduce costurile și de a oferi cel mai înalt nivel de siguranță în ceea ce privește utilizarea medicamentelor parenterale, de a preveni erorile de medicație, zilele suplimentare de spitalizare și de a reduce sarcina medicilor și a asistenților medicali din departamentul spitalicesc. Această măsură constă în punerea în aplicare a unui sistem central de pregătire a preparatelor parenterale în spitale.

Investiția C5.1 R4-I2 – Introducerea unui sistem unitar de distribuție a terapiei în 40 spitale croate

Obiectivul acestei măsuri este de a contribui la creșterea siguranței pacienților, la prevenirea erorilor de medicație, la controlul stocurilor de medicamente și la creșterea sensibilizării pacienților, cu scopul de a îmbunătăți rezultatele generale ale tratamentului. Această măsură constă în introducerea unui sistem unitar de distribuție a terapiei în spitale.

Investiția C5.1 R4-I3 – Digitalizarea urmăririi medicamentelor prin intermediul instituțiilor de asistență medicală la nivelurile secundar și terțiar ale asistenței medicale

Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea parcursului drogurilor pentru a permite sistemului de sănătate croat să monitorizeze consumul de medicamente. Această măsură constă în furnizarea unei soluții informatice integrate funcționale pentru monitorizarea completă a medicamentelor din sistemul spitalicesc, de la farmacie la pacient.

Investiția C5.1 R4-I4 – Dezvoltarea unui sistem de monitorizare și prevenire a penuriei de medicamente în Croația

Obiectivul acestei măsuri este de a introduce o gestionare specifică a datelor privind stocurile de medicamente, care urmărește să permită o mai mare eficiență în achiziționarea medicamentelor. Măsura instituie un sistem operațional precis de monitorizare și analiză a cifrei de afaceri a anumitor medicamente.

Investiția C5.1 R4-I5 – Introducerea unui sistem de monitorizare a rezultatelor tratamentului pentru asistența medicală ambulatorie, cu accent pe pacienții cronici din farmaciile publice

Obiectivul acestei măsuri este de a realiza o planificare, monitorizare și evaluare mai sistematică a raportului cost-eficacitate al investițiilor în farmacoterapia pacienților din afara mediului spitalicesc. Măsura constă în crearea unui program de monitorizare a rezultatelor pacienților în farmaciile publice.

Reforma C5.1 R5 – e-sănătate

Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți capacitatea de gestionare printr-o utilizare mai eficientă a datelor și de a încuraja soluțiile inovatoare în materie de sănătate pentru a îmbunătăți gestionarea sistemului de sănătate. Reforma e-sănătății sprijină eforturile de a se asigura că toate persoanele au acces la serviciile de sănătate necesare (inclusiv prevenire, tratament, reabilitare și îngrijire paliativă) de o calitate suficientă. Reforma include adoptarea cadrului național de telemedicină în vederea:

-Extinderea domeniului de aplicare al serviciilor de telemedicină și asigurarea interoperabilității cu sistemul național de informații privind sănătatea și a adecvării pentru viitoarele schimburi transfrontaliere;

-Transmiterea parametrilor vitali ai pacienților de la serviciul medical de urgență (SMS) la serviciul spitalicesc comun de urgență (OHBP) și monitorizarea ambulatorie la distanță.

-Instituirea supravegherii de către Serviciul de asistență medicală de urgență la distanță (HMS) și a unui plan de acțiune pentru introducerea supravegherii și a unui cadru de monitorizare a punerii în aplicare, pe baza documentelor „Analiza situației”, a cadrului național și a planului de acțiune furnizate în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic asociat.

Sistemul național de gestionare a informațiilor privind e-sănătatea include următoarele funcționalități:

-Raportarea periodică cu privire la sănătatea populației ca bază pentru activitățile specifice de prevenire și gestionare a bolilor;

-Consolidarea capacităților naționale de analiză a datelor, inclusiv integrarea furnizorilor de servicii medicale și a interfețelor pacienților cu infrastructurile și practicile existente;

-Consolidarea capacităților naționale de implementare a inteligenței artificiale și a calculului de înaltă performanță, sporind nivelul de securitate cibernetică în domeniul e-sănătății și competențele digitale avansate pentru profesioniștii din domeniul sănătății, precum și pentru pacienți prin intermediul tehnologiilor avansate, în special al inteligenței artificiale;

-Să permită dezvoltarea de noi servicii de sănătate pe baza datelor colectate în mod anonim disponibile în sistemul de sănătate.

Reforma va fi sprijinită de cinci investiții conexe (C5.1 R5-I1-I5).

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Investiția C5.1 R5-I1 – Integrarea digitală a sălilor de operație și a chirurgiei robotice la KBC Split

Obiectivul acestei măsuri este de a permite tratarea cuprinzătoare a pacienților cu boli maligne și de a integra măsuri de optimizare a asistenței medicale. În acest mod, se preconizează că investiția va îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate datorită introducerii unui nou model de îngrijire pentru pacienți, în special a unor noi tratamente chirurgicale de ultimă generație. Investiția abordează digitalizarea sălilor de operație și achiziționarea de echipamente pentru tratamentul avansat al cancerului în KBC Split.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția C5.1 R5-I2 – TELECORDIS

Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea serviciilor de cardiologie care să permită monitorizarea continuă a stării pacienților, în special a celor cu boli cardiace cronice. Se preconizează că serviciile de diagnosticare cardiologică rapide și accesibile la nivelul asistenței medicale primare vor contribui la detectarea în timp util a problemelor de sănătate cardiacă ale pacienților, la tratamentul adecvat și în timp util și la monitorizarea continuă a stării lor de sănătate. În plus, serviciul de telemedicină ECG Holter oferă pacienților din zonele îndepărtate și rurale acces la asistență medicală specializată, sporind astfel în mod semnificativ disponibilitatea serviciilor de sănătate specializate în centrele ambulatorii locale, îmbunătățind performanța specialiștilor, îmbunătățind rezultatele pacienților, reducând listele de așteptare și costul furnizării de servicii medicale. Investiția include digitalizarea proceselor de diagnosticare și permite schimbul de date cu centrele specializate dispersate.

Măsura se finalizează până la 31 martie 2023.

Investiția C5.1 R5-I3 – Teletransfuzie

Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea serviciului de transfuzie și asigurarea disponibilității unui specialist în transfuzie la cerere pentru toate unitățile medicale spitalicești cu unități de transfuzie, contribuind la o dezvoltare puternică a serviciului de telemedicină prin transmiterea digitală a datelor medicale și consolidând interconectarea tuturor unităților spitalicești cu unitățile de transfuzie.

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Investiția C5.1 R5-I4 – Digitalizarea și integrarea sălilor de operație echipate cu chirurgie robotică în Centrul spitalicesc clinic „KBC Sestre Milosrdnice”

Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea sălilor de operație și achiziționarea de echipamente avansate de tratament pentru noi tratamente chirurgicale moderne. Digitalizarea și integrarea sălilor de operație modifică planificarea, documentarea, stocarea și schimbul de date privind pacienții și tipurile și metodele de tratament operațional. Intervențiile chirurgicale robotizate îmbunătățesc calitatea tratamentului chirurgical, sporesc siguranța pacienților, asigură o mai mare transparență a tratamentului, un control mai bun al costurilor și rezultate mai bune în materie de sănătate, consolidează și consolidează resursele esențiale ale infrastructurii de informații privind sănătatea, introduc un sistem de servicii de sănătate fără hârtie și contribuie la tranziția digitală.

Măsura se finalizează până la 31 martie 2024.

Investiția C5.1 R5-I5 – Digitalizarea și echiparea unităților de diagnosticare ale spitalului clinic „KB Merkur”

Obiectivul acestei măsuri este de a digitaliza și dota unitățile de diagnosticare, de a facilita monitorizarea procedurilor de dezvoltare a diagnosticului și de a oferi pacienților servicii de calitate îmbunătățită. Investiția include achiziționarea de dispozitive de ultimă generație.

Măsura se finalizează până la 31 martie 2023.

U.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

318

C5.1. R1

M

Adoptarea cadrului de evaluare a performanței sistemului de sănătate (HSPA)

Intrarea în vigoare a cadrului de evaluare a performanței sistemului de sănătate

 

 

 

Î3

2022

Evaluarea performanței sistemului de sănătate (HSPA) stabilește un cadru de măsurare a performanței în materie de sănătate, stabilit pe baza unor indicatori-cheie de performanță în conformitate cu o metodologie de evaluare definită, legat de procesul de corelare a măsurilor cu obiectivele stabilite în documentele de strategie și reformele naționale, de actualitatea datelor și de îmbunătățirea monitorizării rezultatelor în materie de sănătate.

319

C5.1. R1

T

Optimizarea timpului alocat tratamentului de diagnosticare – liste de așteptare

 

Număr de zile

400

270

Î4

2023

Perioada de așteptare pentru pacienții aflați în tratament de diagnosticare se reduce la 270 zile față de intervalul de timp actual de 400 zile prevăzut în lista de așteptare.

323

C5.1. R1-I4

M

Modernizarea serviciilor de sănătate în centrul spitalicesc clinic KBC Split

Echipamente achiziționate pentru Institutul Clinic de Radiologie de Diagnostic și Intervenție KBC Split

 

 

 

Î4

2022

Instalarea de echipamente pentru Institutul clinic de radiologie pentru diagnostic și intervenție și pentru Institutul de medicină nucleară clinică, precum și construirea și echiparea unei săli endoscopice hibride în cadrul Institutului de gastroenterologie, pentru a permite introducerea de noi proceduri terapeutice și de diagnosticare în Centrul spitalicesc clinic KBC Split. Echipamentele instalate trebuie să fie cel puțin rezonanță magnetică 3T, sală digitală de neurointervenție DSA angio, mașină digitală diascopică cu raze X, cameră gastroenterologică endoscopică.

324

C5.1. R1-I5

T

Construcția blocului operațional central, cu conținutul însoțitor al Spitalului General Varaždin

 

Număr

0

1

Î4

2025

Construirea și echiparea blocului operațional central (COB) cu unități de terapie intensivă (JIL), sterilizare centrală, diagnosticare RTG, transfuzii și laboratoare medico-biochimice, precum și construirea de coridoare de legătură cu unitățile medicale existente.

325

C5.1. R1-I6

T

Dispozitive medicale de diagnosticare în spitalul clinic (KB) Dubrava

 

Număr

0

8

Î2

2023

Achiziționarea și instalarea a opt dispozitive medicale de diagnosticare și a echipamentelor radiologice digitale pentru Institutul Clinic de Radiologie de Diagnostic și Intervenție. Se preconizează că toate dispozitivele vor fi instalate treptat, în timp ce toate vor fi operaționale cel târziu până la 30 iunie 2023.

326

C5.1. R1-I7

T

Noi facilități la Centrul Spital Clinic (KBC) Sestre Milosrdnice

 

Număr

0

2

Î1

2024

Centrul Spital Clinic (KBC) Sestre Milosrdnice va fi dotat cu facilități integrate de spitalizare de urgență, spital de zi și facilități de chirurgie de o zi cu echipamente medicale, nemedicale și mobilier.

327

C5.1. R1-I8

T

Dispozitive medicale pentru tratamentul operațional și tratarea pacienților cu epilepsie farmacorezistentă în Spitalul Clinic (KB) Dubrava

 

Număr

0

10

Î2

2023

În scopul dezvoltării în continuare a Institutului de Neurologie din cadrul Spitalului Clinic (KB) Dubrava, se instalează și se pun în funcțiune zece echipamente (dispozitive) medicale până cel târziu la 30 iunie 2023. Investiția include achiziționarea de echipamente precum dispozitivele de înregistrare a canalelor SEEG 256, EMNG digital și dispozitivul de imagistică a canalelor EP 12. Dispozitiv de termocoagulare prin radiofrecvență (RF) și adaptarea capacității spațiale adecvate.

328

C5.1. R1-I9

M

Proiectul de dezvoltare a Centrului spitalicesc clinic (KBC) din Zagreb

Echipamente achiziționate pentru Centrul spitalicesc clinic (KBC) Zagreb 

Î1

2026

Achiziționarea de echipamente medicale și nemedicale noi pentru Centrul spitalicesc clinic (KBC) Zagreb. .

329

C5.1. R2

M

Îmbunătățirea și armonizarea calității asistenței medicale prin elaborarea de orientări clinice electronice

Orientări clinice elaborate și integrate în orientările electronice în sistemul de sănătate croat de către Ministerul Sănătății (MIZ).

 

 

 

Î3

2025

Ministerul Sănătății (MIZ) elaborează și integrează în sistemul de sănătate croat orientări clinice, precum și orientări electronice care armonizează calitatea asistenței medicale.

331

C5.1. R2-I1

T

Îmbunătățirea calității radioterapiei oncologice

 

Număr

0

6

Î4

2025

Șase spitale sunt echipate cu dispozitive medicale pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului. Investiția implică construirea a opt buncăre pentru acceleratoare liniare de amplasare, 17 acceleratoare liniare VMAT, patru acceleratoare SBRT liniare, patru brahiterapie HDR, nouă simulatoare CT, echipamente de rețea pentru radioterapie, echipamente dozimetrice, echipamente de fixare. 

332

C5.1. R2-I2

T

Platforma IT unică pentru monitorizarea pacienților oncologici

 

Număr

0

1

Î4

2025

Platforma informatică uniformă permite colectarea datelor privind sănătatea, planificarea schimbărilor organizaționale și structurale, identificarea riscurilor. Toate instituțiile oncologice din Croația sunt incluse în rețeaua oncologică națională.

333

C5.1. R3

Planul național de dezvoltare a sănătății 2021-2027

Adoptarea Planului național de dezvoltare în domeniul sănătății 2021-2027

 

 

 

Î3

2021

Planul național de dezvoltare a sănătății 2021-2027, ca act cadru de planificare sectorială, stabilește obiective, măsuri, proiecte și activități specifice care urmează să fie puse în aplicare sub auspiciile Ministerului Sănătății (MIZ), cu obiectivul principal de a îmbunătăți sistemul de sănătate și rezultatele în materie de sănătate. Planul național de dezvoltare în domeniul sănătății trebuie să fie în concordanță cu Programul de reformă al guvernului croat și cu Orientările Comisiei Europene privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Planul național de dezvoltare în domeniul sănătății definește nevoile de dezvoltare pe termen mediu prin:
— Definirea nevoilor de dezvoltare pentru realizarea unui sistem de sănătate flexibil, eficient și gestionat în mod global;

Indicarea măsurilor privind promovarea cu succes a sănătății și prevenirea bolilor;

— Introducerea coordonării furnizorilor de servicii medicale și transformarea modelelor de tratament și reabilitare în direcția gestionării procesului de îngrijire activă în toate etapele și la toate nivelurile;

— Definirea integrării serviciilor de sănătate și de asistență socială și dezvoltarea unor modele integrate de îngrijire pe termen lung;

— Introducerea unor măsuri de control și îmbunătățire a calității asistenței medicale și a siguranței pacienților;

— Îmbunătățirea dispozițiilor privind gestionarea personalului.

— Introducerea unor obiective specifice care contribuie indirect la realizarea obiectivului strategic stabilit în Strategia națională de reformă (SNR) până în 2030. Creșterea speranței de viață sănătoasă este favorizată de:

— Promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea bolilor care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică;

— Îmbunătățirea calității asistenței medicale prin îmbunătățirea eficacității, a siguranței, a accesibilității și a integrării funcționale a tuturor nivelurilor și componentelor asistenței medicale;

— Introducerea noului model de îngrijire pentru principalele provocări în materie de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare, oncologice și rare și diabetul, pentru a prelungi durata și a îmbunătăți calitatea vieții

— Să facă din sistemul de sănătate un loc de muncă dezirabil prin guvernanță strategică, asigurând astfel numărul și distribuția optimă a angajaților în sistemul de sănătate;

— Îmbunătățirea modelului de finanțare și gestionare a sistemului de sănătate.

Pentru a atinge obiectivele specifice, se definesc măsurile și acțiunile care urmează să fie puse în aplicare. Indicatorii de rezultat pentru fiecare dintre obiectivele specifice și indicatorii de rezultat se definesc pentru fiecare dintre acțiuni. Planul național de dezvoltare în domeniul sănătății include rezultatele cartografierii nevoilor de asistență medicală și socială în domeniul îngrijirii pe termen lung. Documentul în sine utilizează contribuții din alte acte și programe naționale (Cadrul strategic național împotriva cancerului până în 2030, Planul național pentru dezvoltarea spitalelor clinice, a spitalelor clinice, a clinicilor și a spitalelor generale din Croația, cancerul național, diabetul, bolile rare) și recomandări (CSR) pentru Croația pentru 2019 și 2020.

399

C5.1. R3-I1

M

Crearea unui sistem centralizat de finanțare dedicat formării medicale specializate

Adoptarea deciziei de către guvern

Î4

2023

Instituționalizarea sprijinului financiar pentru specializările medicale se efectuează prin instituirea unui sistem centralizat de finanțare dedicat formării medicale specializate, care vizează în principal abordarea deficiențelor din specializările medicale specifice, inclusiv, dar fără a se limita la asistența medicală primară și sănătatea publică. Alocarea resurselor financiare în acest scop este destinată exclusiv satisfacerii cerințelor rețelei de servicii de sănătate publică.

Acest sistem este conceput pentru a garanta recuperarea fondurilor din programele incomplete de formare medicală de specialitate, direcționându-le către obiectivele predefinite ale sistemului centralizat de finanțare a formării medicale de specialitate, cu un accent special pe remedierea deficitelor de specialiști medicali cu deficiențe.

334

C5.1. R3-I1

T

Formare medicală specializată la nivelul primar de bază al asistenței medicale

 

Număr

0

467

Î1

2026

Se încheie contracte pentru acordarea de finanțare nerambursabilă, pentru formare medicală specializată, care vizează cel puțin 467 de lucrători din domeniul sănătății, inclusiv medici specializați în asistență medicală primară, medicină de urgență și sănătate publică.

335

C5.1. R3-I2

T

Licențiat în asistență medicală specializată în medicină de urgență

 

Număr

0

375

Î2

2026

Un număr total de 375 de șoferi de asistenți medicali/tehnicieni medicali trebuie să fie instruiți într-o formare de specialitate de un an în medicina de urgență.

336

C5.1. R4

M

Modificarea Legii privind asistența medicală și a Legii privind asigurările obligatorii de sănătate

Intrarea în vigoare a actelor de modificare a Legii privind asistența medicală și a Legii privind asigurările obligatorii de sănătate

 

 

 

Î4

2022

Modificările aduse Legii privind asistența medicală vor permite ca noua decizie privind achizițiile publice comune să fie obligatorie și pentru instituțiile sanitare a căror participare a fost până în prezent voluntară și, prin urmare, vor crește numărul părților interesate care fac obiectul achizițiilor publice comune.
— Oficiul unic pentru medicina de urgență îmbunătățește organizarea activităților de medicină de urgență și îndeplinește sarcini operaționale pe întreg teritoriul Republicii Croația prin intermediul anumitor unități organizaționale;

— Reorganizarea serviciului de sănătate publică contribuie la creșterea eficienței și la consolidarea sistemului de sănătate publică, cu un accent deosebit pe prevenire și diagnosticare timpurie, pe îmbunătățirea răspunsului în situații de urgență și în circumstanțe speciale (pandemii);

— Transferul drepturilor de gestionare a spitalelor gestionate în prezent de județe și de orașul Zagreb către Republica Croația, în vederea utilizării raționale și de calitate a capacităților existente, a îmbunătățirii disponibilității și calității asistenței medicale prin reorganizarea modelului de gestionare a spitalelor.


Modificările aduse Legii privind asigurarea obligatorie de sănătate stabilesc criterii clare și transparente pentru determinarea programului de măsuri de asistență medicală în cadrul asigurării obligatorii de sănătate, a organismelor care stabilesc și adoptă un program de măsuri și a domeniului de aplicare al asistenței medicale care urmează să fie acoperită de asigurarea obligatorie de sănătate, precum și pentru respectarea altor acte legislative. Legea urmărește:

— Asigurarea unei asistențe medicale mai accesibile și mai prompte pentru persoanele asigurate atunci când au nevoie de aceasta;

Reducerea listelor de așteptare pentru servicii medicale individuale, optimizarea și, în acest sens, o mai bună distribuire a resurselor medicale disponibile din asigurarea obligatorie de sănătate;

— Furnizarea de finanțare în scopul realizării stabilității financiare, al sustenabilității acesteia și, în acest sens, al îmbunătățirii situației persoanelor asigurate în exercitarea asigurărilor obligatorii de sănătate;

Introducerea unei dispoziții care să favorizeze entitățile contractante ale HZZO, în calitate de furnizori de servicii medicale, de la asigurarea obligatorie de sănătate, în ceea ce privește plata obligațiilor HZZO față de acestea în termenele prevăzute de lege, pentru a garanta dreptul la asistență medicală al persoanelor asigurate.

337

C5.1. R4

T

Integrarea funcțională a spitalelor

 

Număr

12

20

Î4

2023

Se finalizează integrarea funcțională a cel puțin 8 spitale, pentru a raționaliza sistemul spitalicesc prin reducerea/redistribuirea activităților și reducerea capacității staționare acute, consolidând spitalele de zi cu zi ca tratamente mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

338

C5.1. R4

T

Procedura comună de achiziții publice pentru instituțiile sanitare

 

% (procent)

0

85

Î4

2023

Cel puțin 85 % din categoriile de achiziții, reprezentând cel puțin 80 % din totalul cheltuielilor spitalelor gestionate de guvern, sunt achiziționate printr-o procedură comună de achiziții publice. Pentru a atinge obiectivul, pe baza unei modificări a deciziei privind desfășurarea în comun obligatorie a unei proceduri specifice de achiziții publice pentru instituțiile sanitare – Ministerul Sănătății (MIZ): să decidă să desfășoare o procedură comună de achiziții publice;
să încheie acorduri cu părțile interesate din domeniul achizițiilor publice comune; să instituie grupuri de experți care să elaboreze specificații tehnice pentru categoriile în cauză; și iv) punerea în aplicare a categoriilor de achiziții publice menționate în decizia privind punerea în aplicare comună obligatorie a unei proceduri specifice de achiziții publice pentru instituțiile sanitare – după intrarea în vigoare a specificațiilor tehnice. Procedurile comune de achiziții publice se desfășoară în conformitate cu Legea privind achizițiile publice și cu acordurile-cadru/contractele încheiate.

339

C5.1. R4-I1

T

Gestionarea centralizată a preparatelor parenterale în 8 spitale

 

% (procent)

0

75

Î2

2025

Cel puțin 75 % din preparatele parenterale din opt spitale croate se efectuează prin prepararea centralizată a medicamentelor.

340

C5.1. R4-I2

T

Sistem de terapie unitară pentru forme solide de medicamente în 40 spitale croate

 

Număr

0

40

Î4

2025

Sistem de terapie unitară instalat în 40 spitale croate.

341

C5.1. R4-I3

T

Monitorizarea medicamentelor în sistemul spitalicesc, de la farmacie la pacient

 

Număr

0

30

Î2

2026

Cel puțin 30 spitale dispun de o soluție informatică integrată funcțională pentru monitorizarea medicamentelor în sistemul spitalicesc, de la farmacie până la pacient.

342

C5.1. R4-I4

T

Sistem de monitorizare a deficitelor de medicamente bazat pe tehnologia „blockchain”

 

Număr

0

1

Î2

2025

Se dezvoltă o soluție software pentru monitorizarea penuriei de medicamente în Croația și pentru dezvoltarea unui model integrat de anticipare și prevenire a penuriei de medicamente. Medicamentele sunt monitorizate prin intermediul soluției software blockchain.

343

C5.1. R5-I5

T

Unități de diagnostic Centrul Spital Clinic (KBC) Merkur

 

Număr

0

4

Î1

2023

Pentru a îmbunătăți calitatea serviciului, a crește numărul de tratamente pentru pacienți, a accelera și a spori disponibilitatea și calitatea asistenței medicale pentru toate categoriile de pacienți, echipamentele se instalează pentru cel puțin 4 de unități de diagnosticare la Centrul spitalicesc clinic (KBC) Merkur. Echipamentul instalat constă în:
— Aparate pentru ecocardiografie transtoracică și transesogastrică;

— Trei monitoare pentru unități coronariene;

— Sistem de telemetrie a pacienților în compartimentul deschis;

— Ecografie de putere mai puternică;

— Ultrasunete cu putere mai mică;

— Rezonanță magnetică MR 3T;

— Scaner pentru mamografie;

Tomografie computerizată cu mai multe felii (MSCT);

— Ultrasunete;

— Ultrasunete cu sondă și imprimantă convexă 3D/4D, vaginală 3D/4D, vaginală 2 D și convexă 2D;

— Ultrasunete Color Doppler de clasă superioară.

344

C5.1. R4-I5

T

Monitorizarea rezultatelor tratamentului pacienților cronici din afara spitalelor în farmaciile publice

 

Număr

0

1

Î4

2025

Proiectul permite monitorizarea pacienților și crearea de date structurate care sunt puse la dispoziție prin intermediul Sistemului central de informații privind sănătatea din Republica Croația (CEZIH).

346

C5.1. R5

M

Îmbunătățirea și extinderea serviciilor de telemedicină

Intrarea în vigoare a unui cadru național de telemedicină care extinde domeniul de aplicare al serviciilor de telemedicină

 

 

 

Î4

2022

Reforma introduce dispoziții pentru instituirea unui cadru național funcțional de telemedicină pentru transmiterea parametrilor vitali ai pacienților de la serviciul de sănătate de urgență (HMS) la serviciul spitalicesc comun de urgență (OHBP) și pentru monitorizarea de la distanță a serviciului de sănătate de urgență ambulatoriu (HMS). Proiectul trebuie să furnizeze: I). Analiza situației; II) Cadrul național pentru instituirea supravegherii de la distanță a serviciului de sănătate de urgență (HMS) și iii) un plan de acțiune pentru introducerea supravegherii și un cadru pentru monitorizarea punerii în aplicare.
Având în vedere resursele limitate și durata limitată a asistenței tehnice, componenta teleradiologică este doar o componentă introductivă la nivelul cartografierii celor mai bune practici.

347

C5.1. R5-I1

T

Săli de operare digitalizate și integrate (Firule și Križine) și sistem robotic instalat și funcțional pe site-ul Firule

 

Număr

0

4

Î2

2024

Proiectul include digitalizarea și integrarea a 4 săli de operații în Firule și Križine, precum și un sistem robotic pe site-ul Firule. Tranziția digitală, integrarea și chirurgia roboților modifică parcursul terapeutic prin îmbunătățirea calității tratamentului chirurgical, îmbunătățirea siguranței pacienților, obținerea unei mai mari transparențe a tratamentului, un control mai bun al costurilor și al rezultatelor în materie de sănătate, consolidarea resurselor esențiale ale infrastructurii de informații privind sănătatea și modernizarea serviciilor de asistență medicală fără hârtie.

348

C5.1. R5-I2

T

Servicii de telecardiologie

 

Număr

0

40

Î1

2023

Obiectivul proiectului TeleCordis este de a instala echipamentele medicale și informatice necesare pentru efectuarea serviciilor de holter electrocardiogramă (ECG), holter sub presiune și electrocardiogramă cu 12 canale (ECG) în zonele îndepărtate și rurale care nu sunt acoperite suficient de aceste servicii, cum ar fi lipsa unui specialist în cardiologie la dispoziția lor. Echipamentele se achiziționează (pachet per centru) și se plasează în cel puțin 40 centre de acces telemedical. Programul se conectează cu centrele specializate în telemedicină și oferă un serviciu de telecardiologie.

349

C5.1. R5-I3

T

Servicii de teletransfuzie

 

Număr

0

35

Î4

2022

Proiectul Teletransfusion sprijină infrastructura digitală existentă a procesului de tratament în cazul în care utilizează datele pacienților obținute din prescripția electronică și din dosarul electronic necesare pentru începerea tratamentului într-o unitate de asistență medicală secundară sau terțiară.
Proiectul conectează centrele de transfuzie spitalicească de pe teritoriul Croației (cel puțin 35 centre de transfuzie spitalicească) și pune la dispoziție serviciul 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Echipamentele se achiziționează (pachet per centru) și se plasează în centre de acces la telemedicină, programul se conectează la centre specializate de telemedicină și oferă un serviciu de teletransfuzie.

350

C5.1. R5-I4

T

Centrul spitalicesc clinic din Sestre milosrdnice (KBC), cu săli de operații dotate cu echipament de chirurgie robotică

 

Număr

0

4

Î1

2024

Cel puțin 4 săli de operație nou echipate cu tehnologie robotică de ultimă generație;
Trebuie să fie posibilă următoarea funcționalitate: obținerea tuturor datelor despre pacient în timp real pe ecranul monitorului, chiar în sala de operație, în timpul operației. În plus, pe ecranul monitorului trebuie să fie posibil ca toate materialele imagistice pentru pacienți să fie disponibile în timpul operațiunii, contribuind la proceduri mai sigure și mai eficace. Integrarea permite, de asemenea, utilizarea altor dispozitive de diagnosticare și terapeutice în aceeași sală de operație, care sunt, de asemenea, integrate în sistemul integrat al sălii de operație.

U.3.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut  

Investiția C5.1 R1-I1 – Introducerea farmaciilor mobile în asistența medicală primară

Obiectivul acestei investiții este de a furniza medicamente în zone în care nu există farmacii. Măsura constă în achiziționarea de farmacii mobile.

Investiția C5.1 R1-I2 – Unități mobile de îngrijire ambulatorie

Obiectivul acestei măsuri este de a institui un sistem mobil de asistență medicală primară ambulatorie în zonele rurale, îndepărtate și insulare. Măsura constă în înființarea sistemului clinic mobil.

Investiția C5.1 R1-I3 – Construirea și echiparea unităților de izolare clinică (3, 4 și 1/5 din clădiri) Clinica bolilor infecțioase „Dr. Fran Mihaljević”

Obiectivul acestei măsuri este de a realiza tratamentul bolilor infecțioase utilizând tehnologii actualizate și inovatoare care vizează reducerea timpului de tratament, a costurilor și a furnizării de îngrijire de înaltă calitate pacienților. Această măsură constă în construirea de clădiri și înlocuirea echipamentelor pentru clinica pentru boli infecțioase Dr. Fran Mihaljević.

U.4.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

 

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

320

C5.1. R1-I1

T

Accesul la asistență medicală și medicamente

 

Număr

0

8

Î2

2025

Se achiziționează cel puțin șase farmacii mobile de rulote și cel puțin două farmacii de ambarcațiuni.

321

C5.1. R1-I2

T

Furnizarea de asistență medicală primară ambulatorie mobilă

 

Număr

0

33

Î4

2025

Se înființează un sistem clinic mobil cu 33 vehicul de asistență medicală primară ambulatorie în județe care acoperă zone rurale, îndepărtate și insulare, pe baza unei cartografieri care vizează o acoperire de 80 % a serviciilor mobile de asistență medicală primară ambulatorie în zonele rurale, îndepărtate și insulare.

În plus, se instituie un model de contractare pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung a serviciului.

Ministerul Sănătății administrează formarea în vederea creșterii capacității echipelor mobile de a furniza asistență medicală primară ambulatorie.

322

C5.1. R1-I3

T

Clădire nouă în complexul Clinic pentru boli infecțioase, dr. Fran Mihaljević

 

Număr

0

1

Î1

2026

Proiectul constă în demolarea clădirilor existente (3, 4 și 1/5) și construirea unei noi clădiri ca parte a complexului. Proiectul include înlocuirea echipamentelor pentru clinica de boli infecțioase „Dr. Fran Mihaljević.

V. INIȚIATIVA 6.1: RENOVARE DE CLĂDIRI

Parcul imobiliar actual al Croației este relativ vechi, iar rata de renovare energetică a clădirilor a fost de doar 0,7 % pe an în perioada 2014-2020. Clădirile vechi și ineficiente sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie și 36 % din emisiile de CO2 și nu mai puțin de 30 % din clădiri se încadrează în categoria cu cele mai slabe performanțe. Majoritatea clădirilor cu cele mai slabe performanțe nu îndeplinesc cerințele minime de protecție împotriva cutremurelor, de protecție împotriva incendiilor sau de protecție a sănătății și, prin urmare, necesită o renovare cuprinzătoare. În plus, în martie și decembrie 2020, două serii de cutremure au lovit Croația și au cauzat daune materiale majore în orașul Zagreb, județul Zagreb, județul Krapina-Zagorje, județul Sisak-Moslavina și județul Karlovac. Conform evaluării rapide a nevoilor în materie de daune (Guvernul Republicii Croația, 2020), nevoile totale de reconstrucție și redresare în județele Zagreb, Zagreb și Krapina-Zagorje în urma cutremurului din martie au fost evaluate la aproximativ 17 469 000 000 EUR. Evaluarea daunelor provocate de cutremurul din decembrie este încă în curs de evaluare.

Această inițiativă din planul de redresare și reziliență al Croației se referă la investiții și reforme menite să încurajeze renovarea cuprinzătoare a clădirilor, inclusiv renovarea energetică, consolidarea structurală și renovarea post-cutremur. Renovarea vizează locuințele colective și clădirile publice, inclusiv instituțiile de sănătate și de învățământ, precum și clădirile cu statut de bun cultural.

Inițiativa include reforme care sprijină procesul de renovare și decarbonizare a clădirilor, abordând în același timp barierele de pe piața construcțiilor și aspectele sociale: I) o reformă care vizează decarbonizarea clădirilor, ii) o reformă care vizează creșterea numărului de lucrători și experți în eficiența energetică și reconstrucția post-cutremur, iii) o reformă care vizează reducerea sarcinii administrative pentru solicitanții din procesul de renovare, iv) o reformă care vizează îmbunătățirea cunoștințelor privind activitățile seismice, v) o reformă care vizează promovarea și dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiilor și vi) o reformă care vizează dezvoltarea gestionării sistematice a energiei și testarea unui nou model de finanțare a eficienței energetice.

Investițiile și reformele contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Croației în ultimii doi ani, privind necesitatea de a „concentra politica legată de investiții asupra [...] eficienței energetice [...] și a infrastructurii de mediu (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019) și de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și [...], în special asupra infrastructurii de mediu [...] (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020).

V.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C6.1 R1 – Decarbonizarea clădirilor

Reforma contribuie la inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor existente” și la transformarea parcului imobiliar existent într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050.

Reforma include adoptarea unor programe de renovare vizând eficiența energetică pentru perioada 2021-2030 pentru clădirile colective, clădirile publice și o categorie specială de clădiri cu statut de bun cultural, precum și adoptarea programului de reducere a sărăciei energetice în domeniile de interes special pentru stat pentru perioada 2021-2025. Aceste programe încurajează renovarea aprofundată a clădirilor, acordând în același timp o atenție deosebită asigurării unor condiții climatice interioare sănătoase, protecției împotriva incendiilor și abordării riscurilor legate de intensificarea activității seismice, precum și reducerii sărăciei energetice.

Reforma se finalizează până la 31 martie 2022.

Investiția C6.1 R1-I1 – Renovarea energetică a clădirilor

Obiectivul măsurii este de a reduce consumul de energie pentru încălzire și de a spori economiile de energie primară în locuințele colective și în clădirile din sectorul public. Această măsură constă în renovarea energetică a clădirilor publice și a imobilelor colective.

Investiția C6.1 R1-I3 – Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural

Obiectivul măsurii este de a renova clădirile cu statut de bun cultural pentru a reduce consumul de energie. Această măsură constă în renovarea a două categorii de clădiri: bunuri culturale protejate individual și clădiri situate în cadrul entităților culturale și istorice protejate.

Reforma C6.1 R2 – Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea competențelor adecvate în contextul locurilor de muncă verzi necesare pentru reconstrucția post-cutremur

Obiectivul măsurii este de a aborda deficitul de forță de muncă calificată în domeniul construcțiilor prin furnizarea de programe educaționale. Această măsură constă în publicarea planului național pentru dezvoltarea competențelor verzi, furnizarea de programe de educație pentru adulți privind renovarea energetică și a unui nou modul de program de masterat privind renovarea și eficiența energetică.

Reforma C6.1 R3 – Creșterea eficienței, reducerea sarcinii administrative și digitalizarea procesului de renovare

Obiectivul măsurii este de a furniza servicii cetățenilor pentru a reduce sarcina administrativă în procesul de renovare energetică și post-cutremur. Această măsură constă în dezvoltarea de servicii de tip ghișeu unic și în consolidarea capacităților profesionale ale angajaților din sectorul public.

Reforma C6.1 R4 – Modernizarea și integrarea datelor seismice pentru procesul de renovare și planificarea viitoarelor construcții și monitorizarea infrastructurii publice

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți reziliența la riscuri în amenajarea teritoriului și în sectorul construcțiilor prin îmbunătățirea colectării și prelucrării datelor seismice. Această măsură constă în consolidarea capacităților necesare pentru colectarea și aplicarea datelor seismice pentru amenajarea teritoriului și practici de construcție mai sigure.

Investiția C6.1 R4-I1 – Dezvoltarea rețelei de date seismologice

Obiectivul măsurii este de a consolida capacitățile de monitorizare și analiză seismică. Această măsură constă în achiziționarea de echipamente seismice și formarea experților care operează echipamentele și prelucrează datele.

Reforma C6.1 R5 – Introducerea unui nou model de strategii de reînnoire urbană verde și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului

Obiectivul măsurii este de a stabili un cadru pentru reînnoirea urbană verde care să promoveze dezvoltarea durabilă. Această măsură constă în adoptarea de programe privind gestionarea circulară a spațiului și a clădirilor și privind infrastructura urbană verde, în adoptarea de strategii de reînnoire urbană verde și în punerea în aplicare a unui proiect-pilot.

Reforma C6.1 R6 – Proiect-pilot pentru instituirea și punerea în aplicare a gestionării sistematice a energiei și dezvoltarea unui nou model de finanțare

Obiectivul măsurii este de a dezvolta și de a testa un model de monitorizare a consumului de energie în clădirile cu mai multe locuințe. Această măsură constă în punerea în aplicare a unui proiect-pilot privind instituirea colectării automate de date pentru monitorizarea consumului de energie și de apă în clădirile cu mai multe locuințe.

V.2.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

351

C6.1. R1

M

Adoptarea programelor naționale de renovare energetică pentru (i) clădirile cu mai multe locuințe, (ii) clădirile care au statutul de bun cultural (atât pentru perioada 2021-30), cât și pentru (iii) reducerea sărăciei energetice în domenii de interes special pentru stat (pentru perioada 2021-25)

Publicare pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Activelor Statului

 

 

 

Î4

2021

Publicarea programelor de încurajare a renovării aprofundate a clădirilor, a sistemelor alternative de înaltă eficiență și care acordă o atenție deosebită asigurării unor condiții climatice interioare sănătoase, protecției împotriva incendiilor și riscurilor legate de intensificarea activității seismice. Se introduce o categorie specifică de renovare energetică a clădirilor cu statut de bun cultural care nu a fost încă inclusă în programele de renovare energetică pentru cofinanțare din partea UE în Croația.
Publicarea programului de reducere a sărăciei energetice în domeniile de interes deosebit pentru stat, pentru perioada 2021-2025, care acoperă renovarea cuprinzătoare a clădirilor din zonele de îngrijire asistată și din zonele de îngrijire guvernamentală specială, consolidarea capacităților pentru atenuarea sărăciei energetice, reducerea consumului de energie la nivelul utilizării finale și, prin urmare, reducerea emisiilor de CO2 generate de gospodăriile sărace din punct de vedere energetic sau vulnerabile.

352

C6.1. R1

M

Adoptarea programului de renovare energetică a clădirilor din sectorul public pentru perioada 2021-2030

Publicare pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Activelor Statului

 

 

 

Î1

2022

Publicarea programului de renovare energetică a clădirilor din sectorul public pentru perioada 2021-2030, care include o renovare cuprinzătoare a clădirilor din sectorul public, inclusiv măsuri de eficiență energetică și de utilizare eficientă a resurselor, reducând în același timp nevoile termice și consumul de energie al clădirilor publice și sporind utilizarea SRE și, în consecință, reducerea emisiilor de CO2.

353

C6.1. R1-I1

T

Contracte semnate pentru renovarea energetică a clădirilor publice și a imobilelor colective

 

EUR

0

66 361 404

Î4

2022

Contracte semnate care prevăd 66 361 404 EUR pentru renovarea energetică a clădirilor. Toate contractele care prevăd cerința relevantă în materie de eficiență energetică de reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (se așteaptă ca clădirile să aibă statutul de bun cultural), ceea ce trebuie să asigure o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării și să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 de instituire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile.

354

C6.1. R1-I1

T

Renovarea energetică a imobilelor colective

 

Număr (m²)

0

241 850

Î2

2026

Renovarea energetică a cel puțin 241 850 m² de clădiri cu mai multe locuințe, îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și este în conformitate cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

355

C6.1. R1-I1

T

Renovarea energetică a clădirilor publice

 

Număr
(m²)

0

372 219

Î2

2026

Renovarea energetică a cel puțin 372 219 m² de clădiri publice, îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și este în conformitate cu principiul DNSH.

Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

358

C6.1. R1-I3

T

Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural

 

Număr (m²)

0

31 000

Î2

2026

Renovarea energetică a cel puțin 31 000 m² de clădiri cu statut de bun cultural, realizând o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului, cu o cerință minimă de 20 % pentru fiecare clădire, comparativ cu starea anterioară renovării.

Renovarea acestor clădiri este finanțată în proporție de 100 % și este în conformitate cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

359

C6.1. R2

M

Publicarea Planului național de dezvoltare a competențelor în contextul locurilor de muncă verzi legate de eficiența energetică și reconstrucția post-cutremur

Publicare pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Activelor Statului

 

 

 

Î4

2022

Publicarea Planului național de dezvoltare a competențelor, care va îmbunătăți competențele locurilor de muncă verzi în contextul renovării energetice, al renovării post-cutremur, al infrastructurii verzi, al aplicării soluțiilor bazate pe natură și al gestionării circulare a spațiului și a clădirilor, pe baza unei revizuiri a programelor existente și a pregătirii și adaptării programelor educaționale definite de reformă.

360

C6.1. R2

M

Certificarea formării

Lista certificatelor eliberate furnizate de instituția de învățământ

Î2

2026

Instituția (instituțiile) de învățământ trebuie să furnizeze dovada finalizării programelor de educație pentru adulți în urma cutremurului și/sau a reabilitării energetice de către 500 de participanți.

401

C6.1. R2

M

Înscrierea în noul modul al programului de masterat oferit

Publicarea unei cereri de candidaturi pentru admiterea la noul modul al programului de masterat

 Î2

2026

Se publică o cerere de candidaturi pentru admiterea la noul modul al programului de masterat care acoperă teme legate de renovare și de eficiența energetică.

362

C6.1. R3

M

Înființarea și punerea în funcțiune a unui birou fizic de tip ghișeu unic pentru renovarea energetică și consolidarea seismică

Ghișeul unic este operațional

 

 

 

Î4

2021

Ghișeul unic fizic este dezvoltat și pus în funcțiune în zona afectată de cutremur, pentru a reduce sarcina administrativă pentru cetățeni. Investiția include adaptarea și modernizarea infrastructurii fizice într-un loc în care se înființează ghișeul unic, investiții în dezvoltarea și întreținerea sistemului online, investiții în funcționalitatea sistemului online, formarea personalului, formarea autorităților publice implicate și activități de promovare.

363

C6.1. R3

M

Înființarea și punerea în funcțiune a unui ghișeu unic online pentru renovarea energetică și consolidarea seismică

Ghișeu unic online operațional

 

 

 

Î4

2022

Punerea în funcțiune a unui sistem online de tip ghișeu unic care să reunească toate informațiile necesare pentru renovarea energetică și reconstrucția post-cutremur.
Ghișeul unic este pus în aplicare în două etape: (I) serviciile de urgență necesare pentru renovarea structurală urgentă și repararea necesară a daunelor pentru a asigura un nivel de siguranță pentru cetățeni și instalații; (II) integrarea tuturor celorlalte servicii și informații necesare pentru renovarea cuprinzătoare și energetică cu serviciile și informațiile incluse pentru conceptul „a reconstrui mai bine”.

364

C6.1. R3

T

Finalizarea formării angajaților din sectorul public pentru furnizarea de servicii de tip ghișeu unic

 

Număr

0

80

Î2

2026

Cel puțin 80 de angajați din sectorul public au urmat cursuri de formare pentru a furniza servicii care combină eficiența energetică și reconstrucția post-cutremur.

365

C6.1. R4

M

Integrarea datelor seismice

Date seismice integrate în bazele de experți pentru planurile de amenajare a teritoriului ale unităților administrației publice locale

Î2

2025

Datele seismice trebuie integrate în sistemul de amenajare a teritoriului și aplicate celor 10 de baze de date pilot pentru planurile de amenajare a teritoriului ale administrațiilor locale.

366

C6.1. R4-I1

T

Unități de echipamente seismice achiziționate

 

Număr

0

300

Î4

2022

Investiția consolidează capacitatea organizațională și de infrastructură a Studiului seismologic din Republica Croația prin achiziționarea a cel puțin 300 de unități de echipamente pentru a spori calitatea colectării, prelucrării și aplicării datelor seismice necesare pentru procesul de renovare a clădirilor, planificarea dezvoltării de noi instalații și monitorizarea infrastructurii publice, precum și consolidarea rezilienței Croației la cutremure și la riscurile asociate.

367

C6.1. R4-I1

M

Formarea angajaților din cadrul anchetei seismologice 

 Cursuri de formare oferite

Î2

2026

Angajații din cadrul Anchetei seismologice din Republica Croația urmează cursuri de formare privind operarea echipamentelor și prelucrarea datelor.

368

C6.1. R5

M

Adoptarea Programului de dezvoltare a gestionării circulare a spațiului și clădirilor pentru perioada 2021-2030 și a Programului de dezvoltare a infrastructurii urbane verzi pentru perioada 2021-2030

Publicare pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Activelor Statului

 

 

 

Î4

2021

Programul de dezvoltare a gestionării circulare a spațiului și a clădirilor pentru perioada 2021-2030, care urmează să fie adoptat de guvern, stabilește obiective și măsuri pentru gestionarea circulară a spațiului și a clădirilor care, printre altele, încurajează măsurile de circularitate în planificarea clădirilor noi, reutilizarea clădirilor abandonate și extinderea durabilității spațiilor și clădirilor existente, creșterea eficienței energetice și a utilizării resurselor clădirilor și utilizarea surselor regenerabile de energie, reutilizarea produselor și materialelor de construcții, în scopul utilizării eficiente a resurselor spațiale și al reducerii generării de deșeuri de clădiri în conformitate cu planul actualizat de gestionare a deșeurilor, ca bază pentru elaborarea strategiilor de reînnoire urbană verde;

Programul de dezvoltare a infrastructurii urbane verzi pentru perioada 2021-2030, care urmează să fie adoptat de guvern, elaborează obiectivele și măsurile care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea efectelor insulelor termice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la îmbunătățirea calității vieții și a locuințelor în orașe, la îmbunătățirea sănătății umane, la îmbunătățirea calității zonelor urbane prin transformarea terenurilor insuficient utilizate și abandonate, la încurajarea investițiilor verzi, la sprijinirea refacerii și conservării speciilor și habitatelor în temeiul directivelor privind speciile și habitatele, în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, precum și la crearea de noi locuri de muncă și la realizarea de economii de energie, care constituie baza pentru dezvoltarea strategiilor de reînnoire urbană verde.

369

C6.1. R5

T

Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană verde

 

Număr

0

10

Î4

2023

Adoptarea a cel puțin 10 strategii de reînnoire urbană verde pentru a oferi baza pentru dezvoltarea spațiului durabil, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii urbane verzi și pe integrarea soluțiilor bazate pe natură, pe integrarea modelelor de gestionare circulară a spațiului și a clădirilor, pe consolidarea rezilienței la riscuri și la schimbările climatice și pe sprijinirea dezvoltării durabile în general.

370

C6.1. R5

T

Finalizarea unui proiect-pilot identificat prin strategii de reînnoire urbană ecologică

 

Număr

0

1

Î2

2026

Trebuie finalizat cel puțin un proiect-pilot identificat prin strategii de reînnoire urbană ecologică.

371

C6.1. R6

M

Finalizarea cu succes a proiectului-pilot de gestionare sistematică a energiei, cu scopul de a testa un nou model de finanțare a renovării în vederea eficienței energetice

Publicarea unui proiect-pilot finalizat pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Activelor Statului

 

 

 

Î4

2023

În urma unei cereri publice de propuneri, Ministerul Planificării Fizice, Construcțiilor și Activelor Statului, în cooperare cu Agenția imobiliară guvernamentală croată, pune în aplicare un proiect-pilot care acoperă toate sectoarele consumului de energie și de apă din unitatea pilot a administrației locale prin instituirea colectării automate de date privind consumul de energie și de apă în imobilele colective din zona-pilot selectată.
Obiectivul proiectului-pilot este de a realiza economii de energie și de apă prin instituirea și punerea în aplicare a unei gestionări sistematice a energiei și de a permite testarea posibilităților de punere în aplicare a noului model de finanțare pentru renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe, inclusiv o analiză cost-beneficiu pentru aplicarea sa la nivel național.

Pe baza orientărilor proiectului-pilot privind aplicarea la nivel național a modelului de gestionare a consumului de energie pentru clădirile cu mai multe locuințe.

V.3.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma C6.1 R7 – Utilizarea circulară a deșeurilor din construcții provenite din clădiri cu statut de bun cultural: un proiect-pilot care analizează posibilitățile de schimb și de comerț

Obiectivul măsurii este de a examina posibilitățile de utilizare circulară a deșeurilor din construcții provenite din clădiri cu statut de bun cultural. Această măsură constă în punerea în aplicare a unor proiecte-pilot și în adoptarea unor orientări naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții provenite din clădirile cu statut de bun cultural.

Investiția C6.1 R1 – I4 Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural

Obiectivul acestei măsuri este de a spori nivelul de ambiție al măsurii existente C6.1 R1-I3 Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural. Orientările pentru renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural se elaborează și se publică pe site-ul oficial al Ministerului Culturii și Mass-mediei. Orientările oferă recomandări privind măsurile de renovare energetică, soluțiile tehnice și materialele moderne și clarifică procedurile de pregătire a documentației și de obținere a autorizațiilor necesare.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2023.

   

V.4.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv 

Nume 

Indicatori calitativi
(pentru jaloane) 

Indicatori cantitativi
(pentru obiective) 

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte 

Unitate 

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru 

Anul 

402

C6.1. R7

M

Acorduri semnate privind punerea în aplicare a proiectelor-pilot

Acorduri semnate pentru punerea în aplicare a proiectelor-pilot

Î3

2024

Acordurile pentru punerea în aplicare a proiectelor-pilot se semnează cu unitățile locale autonome.

403

C6.1. R7

T

Proiecte-pilot finalizate

Finalizarea proiectelor-pilot cu amplasamente de infrastructură echipate și operaționale.

Număr

0

2

Î1

2026

Se vor finaliza proiecte-pilot în două unități selectate ale administrației publice locale, axate pe reutilizarea deșeurilor din construcții provenite din clădirile de patrimoniu cultural.

Două instalații de gestionare a deșeurilor din construcții sunt echipate și puse în funcțiune.

Proiectele sunt puse în aplicare în conformitate cu principiile DNSH.

În cazul achiziționării de vehicule, se acordă sprijin exclusiv pentru vehiculele cu emisii zero și/sau vehiculele hibride reîncărcabile care emit mai puțin de 50 g CO2/km sau pentru vehiculele cu destinație specială bazate pe cele mai bune tehnologii disponibile, în conformitate cu normele privind achizițiile publice.

Se întocmește un inventar al clădirilor selectate cu statut de bun cultural pentru ambele unități ale administrației publice locale.

 404

 C6.1. R7

 M

 Orientări naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții provenite din clădiri cu statut de bun cultural

Publicarea orientărilor naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții din clădirile cu statut de bun cultural

  Î1

  2026

Se publică orientări privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții provenite din clădiri cu statut de bun cultural. Se instituie o platformă digitală privind inventarul clădirilor cu statut de bun cultural.

405

C6.1. R1 – I4

M

Orientări pentru renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural

Publicare pe site-ul oficial al Ministerului Culturii și Mass-mediei

Î4

2023

Orientările pentru renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural se elaborează și se publică pe site-ul oficial al Ministerului Culturii și Mass-mediei. Orientările oferă recomandări privind măsurile de renovare energetică, soluțiile tehnice și materialele moderne și clarifică procedurile de pregătire a documentației și de obținere a autorizațiilor necesare.

W. COMPONENTA 7.1: Energie ȘI TRANSPORTURI DURABILE (REPowerEU COMPONENT)

Principalul obiectiv al acestei componente este de a reduce dependența de combustibilii fosili, în special de cei din Rusia, și de a accelera tranziția verde în întreaga economie. Acest lucru este planificat să fie realizat prin măsuri legate de rețelele energetice, infrastructura de gaze naturale lichefiate și de gaze, adoptarea surselor regenerabile de energie, transportul cu emisii zero și hidrogenul din surse regenerabile. Măsurile menționate sunt menite să contribuie la îmbunătățirea securității aprovizionării și a diversificării aprovizionării Uniunii cu gaze, să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea producției și a utilizării surselor regenerabile de energie, cum ar fi biometanul durabil, hidrogenul din surse regenerabile și energia geotermală, să crească ponderea energiei din surse regenerabile și să accelereze utilizarea acesteia, să contribuie la creșterea securității energetice, să abordeze blocajele din distribuția energiei electrice și să sprijine transportul cu emisii zero.

Dintre cele nouă măsuri din cadrul acestei componente, opt au o dimensiune transfrontalieră sau multinațională. Cele mai mari investiții cu o dimensiune transfrontalieră sau multinațională se referă la creșterea capacității terminalului GNL de pe insula Krk și la consolidarea infrastructurii de gaze, precum și la consolidarea capacităților de transport și distribuție ale rețelei de energie electrică. Alte investiții notabile cu dimensiune transfrontalieră sau multinațională se referă la utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, biometanul durabil și energia geotermală, precum și la investițiile în vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public regulat urban și suburban și la dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi în transportul rutier.

Investițiile și reformele contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației cu privire la necesitatea de a moderniza rețelele de transport și distribuție a energiei electrice (recomandările specifice de țară 2022.3.3 și 2023.3.4), de a spori implementarea și utilizarea surselor regenerabile de energie (recomandările specifice de țară 2019.3.3, 2020.3.8, 2022.3.2, 2023.3.1 și 3.2), de a diversifica importurile de combustibili fosili (recomandarea specifică de țară 2022.3.1) și de a reduce dependența de combustibilii fosili în transporturi și de a promova transportul cu emisii zero (recomandările specifice de țară 2019.3.3, 2020.3.7, 2022.3.5, 2023.3.1 și 3.6).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” [C (2023) 6454 final], în timp ce principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” nu se aplică investiției C7.1 I3 – Creșterea capacității terminalului GNL de pe insula Krk și consolidarea infrastructurii de gaze, în conformitate cu articolul 21c alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241.

W.1.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil 

Reforma C7.1 R1 – Măsură extinsă: Decarbonizarea sectorului energetic

Obiectivul acestei măsuri este de a extinde reforma C1.2 R1: Decarbonizarea sectorului energetic în cadrul componentei 1.2 (Tranziția energetică pentru o economie durabilă).

Măsura constă într-un sistem n ew de autoconsum pentru instalațiile de producere a energiei în autoaprovizionare.

Investiția C7.1 R1-I1 – Utilizarea hidrogenului și noile tehnologii (investiția C1.2.R1-I3 transferată din decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată)

Obiectivul acestei investiții este de a spori utilizarea hidrogenului în Croația.

Investiția constă în finanțarea unui proiect privind hidrogenul din surse regenerabile și a unor studii privind stocarea geologică a carbonului.

Investiția C7.1 R1-I2 – Crearea unei economii bazate pe hidrogen

Obiectivul investiției este de a spori gradul de adoptare a producției și de utilizare a hidrogenului din surse regenerabile.

Investiția constă în desemnarea Agenției croate pentru hidrocarburi ca organism de coordonare pentru hidrogen în Croația și în acceptarea Studiului privind Planul de dezvoltare și punere în aplicare a Strategiei croate pentru hidrogen până în 2050 de către Agenția croată pentru hidrocarburi.

Investiția C7.1 R1-I3Consolidarea utilizării surselor regenerabile de energie în transporturi și încălzire

Obiectivul investiției este de a spori gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie.

Investițiile constau în lucrări de foraj geotermal efectuate și în adoptarea Planului de dezvoltare a potențialului geotermal.

Investiția C7.1 I4 – Achiziționarea de vehicule pe bază de combustibili alternativi pentru transportul public regulat urban și suburban

Obiectivul investiției este de a moderniza transportul public regulat urban și suburban de călători și de a spori utilizarea vehiculelor cu zero emisii.

Investiția constă în achiziționarea de autobuze alimentate cu combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen).

Investiția C7.1 I1 – Măsură extinsă: Achiziționarea de vehicule pe bază de combustibili alternativi pentru transportul public regulat urban și suburban

Obiectivul acestei măsuri este de a extinde investiția C7.1 I4: Achiziționarea de vehicule pe bază de combustibili alternativi pentru transportul public regulat urban și suburban în cadrul componentei 7.1 [Energie și transport sustenabil (componenta REPowerEU)].

Investiția constă în achiziționarea de autobuze alimentate cu combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen) și de unități de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice.

W.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil 

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

406

C7.1. R1

M

Intrarea în vigoare a legislației de instituire a noului sistem de autoconsum

Dispoziție dintr-un act juridic care instituie noul sistem de autoconsum, indicând intrarea sa în vigoare

Î1

2025

Noul sistem de autoconsum pentru instalațiile de producere a energiei în autoaprovizionare se instituie și se aplică de la 1 ianuarie 2026. Noul sistem de autoconsum asigură egalitatea de tratament între toți clienții în ceea ce privește accesul la rețeaua de distribuție și taxele de rețea. Noul sistem reproiectează modul de calculare a remunerației pentru energia electrică autoprodusă injectată în rețea; toate taxele și comisioanele, inclusiv tarifele de rețea, trebuie să reflecte costurile, să fie proporționale și nediscriminatorii. În același timp, noul sistem creează stimulente pentru ca consumatorii să devină autoconsumatori, precum și pentru autoconsum. Nu se impun taxe și comisioane pentru energia electrică autoprodusă care rămâne la sediul autoconsumatorului.

51

C7.1. R1-I1

M

Finanțarea unui proiect privind hidrogenul din surse regenerabile

Atribuirea unui grant pentru un proiect privind hidrogenul din surse regenerabile, livrarea electrolizorului, instalarea unui plan privind energia fotovoltaică și contractul semnat pentru instalarea electrolizorului

Î4

2025

Grant acordat în valoare de 15 milioane EUR pentru finanțarea unui proiect integrat privind hidrogenul din surse regenerabile, care include livrarea la fața locului a electrolizorului cu o capacitate de cel puțin 10 MW de hidrogen din surse regenerabile, instalarea unei centrale fotovoltaice și contractul semnat pentru instalarea electrolizorului.
Proiectul respectă condițiile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile și în actele delegate relevante (UE) 2023/1185 și (UE) 2023/1184.

52

C7.1. R1-I1

M

Licitație publică lansată pentru o capacitate suplimentară de hidrogen

Licitație publică lansată pentru o capacitate suplimentară de hidrogen

 

 

Î2

2026

Licitație publică lansată pentru construirea unei instalații care va instala o capacitate de producție de energie electrică pe bază de hidrogen din surse regenerabile de 20 MW, prin electroliză.

54

C7.1. R1-I1

M

Studii privind stocarea geologică a carbonului

Publicarea rezumatelor tehnice ale studiilor privind stocarea geologică a carbonului

Î2

2026

Publicarea unui set de rezumate tehnice ale studiilor care abordează potențialul de stocare geologică subterană a CO2 în Croația (onshore și offshore). Studiile includ cartografierea structurilor geologice acceptabile pentru eliminarea permanentă a dioxidului de carbon și un studiu integrat de fezabilitate privind eliminarea permanentă a dioxidului de carbon în situl Bockovac.

407

C7.1. R1-I2

M

Organismul de coordonare pentru hidrogen

Dispoziție dintr-un act juridic care indică intrarea sa în vigoare

Î1

2024

Intră în vigoare un act juridic prin care Agenția croată pentru hidrocarburi este desemnată drept organism de coordonare pentru hidrogen în Croația.

408

C7.1. R1-I2

M

Studiul Planului de dezvoltare și punere în aplicare a Strategiei croate privind hidrogenul până în 2050

Studiul Planului de dezvoltare și punere în aplicare a Strategiei croate privind hidrogenul până în 2050 acceptat de Agenția croată pentru hidrocarburi

 

 

 

Î1

2025

Studiul Planului de dezvoltare și punere în aplicare a Strategiei croate privind hidrogenul până în 2050 analizează cea mai adecvată utilizare a hidrogenului în decarbonizarea economiei croate, punând accentul pe utilizarea hidrogenului pentru decarbonizarea sectoarelor dificil de electrificat, cum ar fi industria (procesele la temperatură înaltă), vehiculele grele, transportul maritim și feroviar, înainte de a lua în considerare alte sectoare.

412

C7.1. R1-I3

M

Planul de dezvoltare a potențialului geotermal

Adoptarea și publicarea Planului de dezvoltare a potențialului geotermal de către Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile

Î1

2024

Planul de dezvoltare a potențialului geotermal se adoptă și se publică. Planul stabilește zonele din Republica Croația în care se preconizează explorarea, dezvoltarea și exploatarea potențialului geotermal.

413

C7.1. R1-I3

T

Lucrări de foraj geotermal efectuate

Număr

0

2

Î2

2026

Se efectuează forarea a două puțuri geotermale de explorare într-o locație selectată.

Forajul nu include explorarea sau extracția de petrol sau gaze. Nu trebuie să existe echipamente achiziționate sau utilizate în astfel de scopuri.
Se asigură faptul că emisiile de metan sunt reduse la minimum și rămân cu mult sub pragul de 20,000 de tone de echivalent CO2/an. De asemenea, se asigură faptul că forajul geotermal nu are niciun impact dăunător asupra deficitului de apă și a calității apei.

Această măsură nu sprijină sistemele de încălzire centralizată care utilizează surse de energie fosile sau investițiile în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

116

C1.4. R4-I1

M

70 autobuze alimentate cu combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)

70 autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen) acceptate provizoriu din punct de vedere tehnic

0

Î2

2026

Se prezintă dovada acceptării tehnice provizorii după construirea a 70 autobuze noi cu propulsie alternativă (electrice și/sau pe bază de hidrogen).

414

C7.1. I1

M

103 autobuze alimentate cu combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)

103 autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen) acceptate provizoriu din punct de vedere tehnic

Î2

2026

Se prezintă dovada acceptării tehnice provizorii după construirea a 103 autobuze noi cu propulsie alternativă (electrice și/sau pe bază de hidrogen).

415

C7.1. I1

T

O unitate de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice situate într-un vagon separat (HERMES)

Număr

0

1

Î2

2026

Trebuie instalată o unitate de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice situate într-un vagon separat (HERMES).

W.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Investiția C7.1 R1-I4Consolidarea utilizării surselor regenerabile de energie în transporturi și încălzire

Obiectivul investiției este de a spori gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie.

Investiția constă în construirea infrastructurii de încărcare pentru autobuzele electrice.

Investiția C7.1 R1-I5 – Utilizarea biocombustibililor în transporturi (investiția C1.2.R1-I4 transferată din decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată)

Obiectivul acestei investiții este de a crește ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi.

Investiția constă în adoptarea planului pentru producția și utilizarea biocombustibililor în transporturi.

Investiția C7.1 R1-I6Consolidarea capacităților de transport ale rețelei de energie electrică

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini electrificarea și decarbonizarea sectorului energetic.

Investiția constă în înlocuirea transformatoarelor electrice vechi și reconstrucția substațiilor electrice.

Investiția C7.1 I3 – Creșterea capacității terminalului GNL de pe insula Krk și consolidarea infrastructurii de gaze

Obiectivul investiției este de a spori diversificarea aprovizionării cu gaze a Uniunii și de a spori securitatea aprovizionării cu gaze a statelor membre învecinate cu Croația.

Investiția constă în extinderea capacității terminalului GNL de pe insula Krk, extinderea conductei Zlobin – Bosiljevo, a conductei Bosiljevo – Sisak – Kozarac, precum și a tronsonului Lučko – Zabok al conductei de interconectare Croația-Slovenia.

   

W.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

418

C7.1. R1-I4

M

Infrastructura de încărcare pentru autobuze electrice

Infrastructura de încărcare pentru autobuzele electrice construite

Î2

2026

Trebuie furnizată dovada construirii a cel puțin 150 de puncte de încărcare pentru autobuzele electrice.

55

C7.1. R1-I5

M

Adoptarea planului de producție și utilizare a biocarburanților în transporturi

Intrarea în vigoare a planului și a programului pentru producția și utilizarea biocombustibililor în transporturi

 

 

 

Î4

2023

Planul privind producția și utilizarea biocarburanților în transporturi intră în vigoare. Planul stabilește o politică de promovare a producției și a utilizării biocombustibililor avansați în transporturi în Republica Croația. Planul include o revizuire și o evaluare continuă a situației pieței biocombustibililor, noi modele de afaceri, părți interesate, măsuri de promovare a creșterii producției și a utilizării biocombustibililor avansați în transporturi.

419

C7.1. R1-I6

T

Înlocuirea transformatoarelor electrice

Număr

0

8

Î2

2026

Se înlocuiesc cel puțin opt transformatoare electrice vechi din sistemul de transport.

420

C7.1. R1-I6

T

Reconstrucția substațiilor

Număr

0

2

Î2

2026

Cel puțin două substații de 110 kV trebuie reconstruite.

421

C7.1. I3

M

Contract pentru echipamente pentru extinderea terminalului GNL de pe insula Krk

Semnarea contractului pentru echipamente

Î4

2023

Se semnează un contract pentru echipamente pentru extinderea terminalului GNL Krk cu scopul de a extinde capacitatea la 700 000 m³ pe oră (m³/h).

422

C7.1 I3

T

Extinderea terminalului GNL de pe insula Krk operațional

m³ pe oră

450 000

700 000

Î3

2025

Extinderea terminalului GNL de pe insula Krk trebuie să fie operațională cu o capacitate de gazeificare sporită de 700 000 m³/h. Capacitatea terminalului GNL de pe insula Krk trebuie să crească de la nivelul actual de 450 000 m³/h la 700 000 m³/h.

423

C7.1 I3

M

Contract de lucrări de extindere a gazoductului Zlobin – Bosiljevo

Semnarea contractului pentru lucrări

Î3

2023

Se semnează un contract de lucrări pentru extinderea gazoductului Zlobin – Bosiljevo.

424

C7.1 I3

T

Construcția gazoductului extins Zlobin – Bosiljevo

kilometri

0

58

Î2

2025

Se construiește gazoductul Zlobin – Bosiljevo extins, cu o lungime de 58 km.

425

C7.1 I3

M

Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac

Lansarea licitației pentru achiziționarea de țevi

Î1

2024

Se lansează o licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac.

426

C7.1 I3

T

Construirea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac

kilometri

0

122

Î2

2026

Se va construi gazoductul Bosiljevo – Sisak – Kozarac, cu o lungime de 122 km, mărind capacitatea de transport al gazelor către Ungaria la 400 000 sm3/h.

427

C7.1 I3

M

Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea tronsonului Lučko – Zabok al conductei de interconectare Croația-Slovenia

Lansarea licitației pentru achiziționarea de țevi

Î1

2024

Se lansează o licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea tronsonului Lučko – Zabok al conductei de interconectare Croația-Slovenia.

428

C7.1 I3

T

Construirea tronsonului Lučko – Zabok al conductei de interconectare Croația-Slovenia

kilometri

0

36

Î2

2026

Se construiește tronsonul Lučko – Zabok al interconectorului de gaze Croația-Slovenia, cu o lungime de 36 km, mărind capacitatea de transport al gazelor către Slovenia la 170 000 sm3/h.

X. COMPONENTA 7.2: Consumul DE BILIZĂRI DE ENERGIE (CAPITOLUL REPowerEU)

Principalul obiectiv al acestei componente este de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a accelera tranziția verde în întreaga economie. Acest lucru este planificat să fie realizat prin măsuri legate de renovarea clădirilor, combaterea sărăciei energetice și îmbunătățirea competențelor verzi. Măsurile menționate sunt menite să contribuie la stimularea eficienței energetice a clădirilor, la reducerea dependenței de combustibilii fosili, la combaterea sărăciei energetice, la creșterea securității energetice și la sprijinirea recalificării forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi.

Dintre cele cinci măsuri din cadrul acestei componente, două au o dimensiune transfrontalieră sau multinațională, și anume investițiile în renovarea energetică a clădirilor și renovarea clădirilor afectate de cutremure cu renovare energetică.

Investițiile și reformele contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației cu privire la necesitatea de a reduce cererea de energie prin îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădirile rezidențiale (recomandările specifice de țară 2019.3.3, 2022.3.4, 2023.3.1 și 3.5), la necesitatea unor eforturi în materie de politici care să vizeze furnizarea și dobândirea competențelor necesare pentru tranziția verde (recomandarea specifică de țară 2023.3.7) și la creșterea gradului de utilizare și de adoptare a surselor regenerabile de energie (recomandările specifice de țară 2019.3.3, 2020.3.8, 2022.3.2, 2023.3.1 și 3.2).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” [C (2023) 6454 final].

X.1.  Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil 

Reforma C7.2 R1 – Măsură extinsă: Creșterea eficienței, reducerea sarcinii administrative și digitalizarea procesului de renovare

Obiectivul măsurii este de a extinde reforma C6.1.R3: Creșterea eficienței, reducerea sarcinii administrative și digitalizarea procesului de renovare în cadrul inițiativei 6.1: Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în organizarea de ateliere participative, pregătirea unui program și a unui ghid pentru unitățile locale autonome și publicarea de materiale educaționale.

Reforma C7.2 R2 – Măsură extinsă: Introducerea unui nou model de strategii de reînnoire urbană verde și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului

Obiectivul măsurii este de a extinde reforma C6.1.R5: Introducerea unui nou model de strategii de reînnoire urbană verde și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului în cadrul inițiativei 6.1: Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în adoptarea unor strategii suplimentare de reînnoire urbană verde și în punerea în aplicare a unor proiecte-pilot suplimentare.

Investiția C7.2 I3 Renovarea clădirilor afectate de cutremure, cu renovare energetică

Obiectivul măsurii este de a repara daunele cauzate clădirilor publice de cutremurele din 2020, de a spori reziliența seismică a clădirilor și de a spori eficiența energetică a acestora. Investiția constă în renovarea energetică a clădirilor publice afectate de cutremure.

Renovarea clădirilor la starea lor inițială înainte de daune este finanțată din Fondul de solidaritate al UE, după caz, în timp ce diferența față de renovarea completă, inclusiv creșterea eficienței energetice a clădirilor și creșterea rezilienței lor seismice (principiul „a reconstrui mai bine”), este finanțată prin această investiție.

X.2.  Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil 

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

429

C7.2 R1

T

Ateliere participative desfășurate

Număr

0

6

Î3

2025

Cel puțin șase ateliere participative privind dezvoltarea renovării energetice și a infrastructurii verzi se desfășoară în diferite unități autonome.

Se elaborează un program și un ghid privind organizarea de ateliere participative pentru reprezentanții unităților autonome locale.

Materialele educaționale din cadrul atelierelor sunt puse la dispoziția publicului cel puțin pe portalul ghișeului unic.

430

C7.2 R2

T

Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană verde

Număr

10

70

Î3

2025

Se adoptă cel puțin 60 strategii de reînnoire urbană verde.

431

C7.2 R2

T

Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană verde

Număr

0

15

Î2

2026

Trebuie finalizate cel puțin 15 proiecte-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană verde.

448

C7.2 I3

T

Renovarea energetică și post-cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure

Număr (m²)

0

22 178

Î2

2026

Renovarea energetică și post-cutremur a cel puțin 22 178 m² de clădiri publice afectate de cutremure (în una sau mai multe dintre următoarele zone: orașul Zagreb, districtul Krapina-Zagorje, districtul Zagreb, districtul Sisak-Moslavina, districtul Karlovac, districtul Varaždin, districtul Međimurje, districtul Brod-Posavina, districtul Koprivnica-Križevci și districtul Bjelovar-Bilogora), îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului anual de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce va asigura o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și va fi în conformitate cu principiul DNSH.

Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

X.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma C7.2 R3 – Măsură extinsă: Introducerea unui nou model de strategii de reînnoire urbană verde și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului

Obiectivul măsurii este de a extinde reforma C6.1.R5: Introducerea unui nou model de strategii de reînnoire urbană verde și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului în cadrul inițiativei 6.1 Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în punerea în aplicare a unor proiecte-pilot suplimentare.

Reforma C7.2 R4 – Introducerea unui nou model de programe de învățare în rândul adulților menite să dezvolte aptitudini și competențe verzi în sectorul construcțiilor, inclusiv module pentru a sprijini integrarea lucrătorilor din țările terțe

Obiectivul măsurii este de a stabili un cadru pentru consolidarea competențelor lucrătorilor din sectorul construcțiilor din țările terțe. Măsura constă în dezvoltarea unui program de educație a adulților pentru lucrătorii din țări terțe cu privire la tehnologiile de construcție eficiente din punct de vedere energetic, dezvoltarea unui modul de limbă croată în profesia de constructor și a unui modul intercultural. .

Investiția C7.2 I1 – Măsură extinsă: Renovarea energetică a clădirilor

Obiectivul măsurii este de a extinde investiția C6.1 R1-I1: Renovarea energetică a clădirilor în cadrul inițiativei 6.1: Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în creșterea numărului de metri pătrați renovați ai clădirilor publice și cu mai multe locuințe și în instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice renovate prin această investiție.

Investiția C7.2 I2 – Renovarea clădirilor afectate de cutremure, cu renovare energetică

Obiectivul măsurii este de a repara daunele cauzate de cutremurele din 2020 clădirilor cu mai multe apartamente și clădirilor publice, de a spori reziliența seismică a clădirilor și de a spori eficiența energetică a acestora. Investiția constă în renovarea energetică a clădirilor publice și colective afectate de cutremure și în instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice renovate prin această investiție.

Renovarea clădirilor la starea lor inițială înainte de daune este finanțată din Fondul de solidaritate al UE, după caz, în timp ce diferența față de renovarea completă, inclusiv creșterea eficienței energetice a clădirilor și creșterea rezilienței lor seismice (principiul „a reconstrui mai bine”), este finanțată prin această investiție.

   

X.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr

Măsură

Etapă/Obiectiv

Nume

Indicatori calitativi
(pentru jaloane)

Indicatori cantitativi
(pentru obiective)

Timp

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Situația de referință

Obiectiv

Trimestru

Anul

432

C7.2 R3

T

Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană verde

Număr

0

4

Î2

2026

Se finalizează cel puțin patru proiecte-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană verde.

433

C7.2 R4

M

Program educațional pentru lucrătorii din țări terțe

Program educațional care acoperă teme de renovare concepute

Î1

2025

Trebuie conceput un program de educație a adulților care să acopere proiectele de renovare.

435

C7.2 I1

T

Renovarea energetică a imobilelor colective

Număr (m²)

0

361 431

Î2

2026

Renovarea energetică a cel puțin 361 431 m² de clădiri cu mai multe locuințe, îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirii cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și este în conformitate cu principiul DNSH.

Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

436

C7.2 I1

T

Renovarea energetică a clădirilor publice

Număr (m²)

0

365 517

Î2

2026

Renovarea energetică a cel puțin 365 517 m² de clădiri publice, îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și este în conformitate cu principiul DNSH.

Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

437

C7.2 I1

T

Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice

Număr

0

60

Î2

2026

Cel puțin 60 de sisteme de energie din surse regenerabile se instalează în clădirile publice renovate în cadrul acestei investiții.

438

C7.2 I2

T

Contracte semnate pentru renovarea energetică a imobilelor colective afectate de cutremure

EUR

0

13 000 000

Î2

2024

Contracte semnate prin care se atribuie cel puțin 13 milioane EUR pentru renovarea energetică a clădirilor colective afectate de cutremure. Toate contractele impun (i) o reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce contribuie la realizarea unei creșteri cu cel puțin 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării și (ii) respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 de instituire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile.

356

C7.2 I2

T

Renovarea energetică și post-cutremur a imobilelor colective afectate de cutremure

Număr (m²)
 

0

78 350

Î2

2026

Renovarea energetică și post-cutremur a cel puțin 78 350 m² de clădiri colective afectate de cutremure (în una dintre următoarele zone: orașul Zagreb, districtul Krapina-Zagorje, districtul Zagreb, districtul Sisak-Moslavina, districtul Karlovac, districtul Varaždin, districtul Međimurje, districtul Brod-Posavina, districtul Koprivnica-Križevci și districtul Bjelovar-Bilogora), îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului anual de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce trebuie să asigure o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și să fie în conformitate cu principiul DNSH.

Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

357

C7.2 I2

T

Renovarea energetică și post-cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure

Număr
(m²)

0

574 317

Î2

2026

Renovarea energetică și post-cutremur a cel puțin 574 317 m² de clădiri publice afectate de cutremure (în una sau mai multe dintre următoarele zone: orașul Zagreb, districtul Krapina-Zagorje, districtul Zagreb, districtul Sisak-Moslavina, districtul Karlovac, districtul Varaždin, districtul Međimurje, districtul Brod-Posavina, districtul Koprivnica-Križevci și districtul Bjelovar-Bilogora), îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului anual de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce va asigura o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și va fi în conformitate cu principiul DNSH.

Costul instalării cazanelor cu condensare de gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.

439

C7.2 I2

T

Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice afectate de cutremure

Număr

0

50

Î2

2026

Cel puțin 50 de sisteme de energie din surse regenerabile se instalează în clădirile publice renovate în cadrul acestei investiții.

4.Costul total estimat al planului de redresare și reziliență 

Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Croației sunt de 9 961 398 190 EUR. 

Costurile totale estimate ale capitolului REPowerEU sunt de 2 721 804 579 EUR. În special, costurile totale estimate ale măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2023/435 sunt de 559 000 000 EUR, în timp ce costurile celorlalte măsuri din capitolul REPowerEU sunt de 2 162 804 579 EUR.

 

SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR 

 

1. Financiară adecvată

Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează: 

 

1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

45

C1.2. R1-I2

M

Adoptarea de către guvern a unui program privind eficiența energetică pentru decarbonizarea sectorului energetic

46

C1.2. R1-I2

T

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru eficiența energetică și utilizarea de energie din surse regenerabile în industrie

49

C1.2. R1-I3

M

Intrarea în vigoare a Legii privind combustibilii alternativi pentru transport

59

C1.3. R1

M

Adoptarea programului multianual de construcție pentru tratarea apei și a apelor urbane reziduale

81

C1.3. R2

M

Adoptarea Legii privind gestionarea deșeurilor

82

C1.3. R2

M

Revizuirea Planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2017-2022

91

C1.4. R1

M

Modificările aduse Legii drumurilor

92

C1.4. R1

M

Programul național de siguranță rutieră 2021-2030

98

C1.4. R2

M

Adoptarea scrisorii privind politica sectorială

109

C1.4. R3

M

Noua Lege privind traficul costier regulat și sezonier

110

C1.4. R3

M

Noua Lege privind navigația interioară și porturile

126

C1.5. R1

M

Programul operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026

134

C1.5. R3

M

Înființarea unei unități pentru punerea în aplicare și gestionarea proiectelor de transformare digitală în cadrul Ministerului Agriculturii

140

C1.6. R1

M

Analiza scenariilor ca parte a dezvoltării turismului durabil

Strategia pentru 2030

156

C2.1. R2

M

Modificarea statutului ARPA în vederea redefinirii mandatului său

157

C2.1. R2

M

Instituirea sistemului de punere în aplicare, de audit și de control pentru planul de redresare și reziliență

158

C2.1. R2

M

Adoptarea Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE

159

C2.1. R2

M

Evaluarea capacității administrative

207

C2.4. R1

M

A fost adoptată o nouă hotărâre a guvernului croat privind întreprinderile de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația

231

C2.6. R1

M

Adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2030

232

C2.6. R1

M

Adoptarea noii legi privind prevenirea conflictelor de interese

247

C2.7. R1

M

Consolidarea cadrului fiscal prin modificarea legii bugetului în vederea îmbunătățirii proceselor bugetare

248

C2.7. R1

M

Asigurarea funcționalității depline a Comisiei pentru politica bugetară.

250

C2.8. R1

M

Sensibilizarea tuturor părților responsabile prin formare periodică

251

C2.8. R2

M

Continuarea cooperării dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere

253

C2.8. R3

M

Finalizarea punerii în aplicare a noului plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, pe baza unei evaluări actualizate a riscurilor la nivel național.

265

C3.1. R1

M

Adoptarea cadrului juridic revizuit privind învățarea în rândul adulților

293

C4.1. R4

M

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind salariul minim

302

C4.3. R1

M

Adoptarea Planului național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale 2021-2027

312

C4.3. R3

M

Adoptarea Planului național de dezvoltare a serviciilor sociale 2021-2027

333

C5.1. R3

M

Planul național de dezvoltare a sănătății 2021-2027

351

C6.1. R1

M

Adoptarea programelor naționale de renovare energetică pentru (i) clădirile cu mai multe locuințe, (ii) clădirile care au statutul de bun cultural (atât pentru perioada 2021-30), cât și pentru (iii) reducerea sărăciei energetice în domenii de interes special pentru stat (pentru perioada 2021-25)

362

C6.1. R3

M

Un ghișeu unic fizic pentru renovarea energetică și seismică

consolidare instituită și operațională

368

C6.1. R5

M

Adoptarea Programului de dezvoltare a gestionării circulare a spațiului și clădirilor pentru perioada 2021-2030 și a Programului de dezvoltare a infrastructurii urbane verzi pentru perioada 2021-2030

Cuantumul tranșei

804 597 701 MIL.

 

2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

2

C1.1.1. R1-I1

M

Platformă digitală operațională pentru plata taxelor

6

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale 2020

14

C1.1.1. R4-I1

M

Publicarea cererilor de finanțare pentru investiții care vizează activități ecologice cu criterii de eligibilitate stabilite pentru solicitanți și proiecte (inclusiv criterii de conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”)

16

C1.1.1. R4-I2

M

Instituirea unui instrument financiar pentru sprijinirea investițiilor microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii

19

C1.1.1. R4-I3

M

Instituirea unui instrument financiar pentru sprijinirea investițiilor întreprinderilor cu capitalizare medie și ale întreprinderilor mari

21

C1.1.1. R4-I4

M

Instituirea unui instrument financiar pentru o finanțare mai favorabilă a entităților publice

25

C1.1.1. R6

M

Modificări ale cadrului juridic

36

C1.2. R1

M

Publicarea unui document de evaluare cu recomandări pentru reducerea barierelor și a procedurilor administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie

50

C1.2. R1-I3

M

Adoptarea strategiei de dezvoltare a hidrogenului

63

C1.3. R1-I1

T

Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită

68

C1.3. R1-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

131

C1.5. R2

M

Noua lege privind consolidarea terenurilor agricole

138

C1.5. R4

M

Platforma online pentru prevenirea risipei de alimente și modernizarea alimentelor

sistemul informatic pentru donații

160

C2.1. R2

M

Modernizarea sistemului informatic eFondovi: Sistemul de repertorii pentru audit și controale: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

174

C2.2. R4

M

Modificarea cadrelor legislative pentru a încuraja fuziunea voluntară funcțională sau efectivă a unităților administrației publice locale (UAL) și adoptarea unei decizii a guvernului croat privind criteriile de acordare a stimulentelor fiscale pentru fuziunile voluntare funcționale sau efective

202

C2.3. R4

M

Optimizarea procesului de acordare a autorizațiilor pentru investițiile în conectivitate

214

C2.5. R1

M

Instrumente electronice furnizate și capacități administrative adecvate pentru Consiliul Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și Consiliul Parchetului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV)

215

C2.5. R1

M

Modificări adoptate la Legea privind falimentul și la Legea privind insolvența consumatorilor

216

C2.5. R1

M

Modificări adoptate ale Codului de procedură penală

266

C3.1. R1

M

O analiză cuprinzătoare a nevoilor în materie de învățământ secundar

286

C4.1. R1

M

Completarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă

291

C4.1. R3

M

Dezvoltarea competențelor în funcție de nevoile pieței

303

C4.3. R1

M

Adoptarea noii Legi privind protecția socială

309

C4.3. R2

T

Formarea mai multor profesioniști din domeniul mentoratului social

352

C6.1. R1

M

Adoptarea programului de renovare energetică a clădirilor din sectorul public pentru perioada 2021-2030

Cuantumul tranșei

804 597 701 MIL.

3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

1

C1.1.1. R1

M

Adoptarea de către guvernul croat a Strategiei pentru evaluarea efectelor economice ale Regulamentului privind sectorul IMM-urilor și a planului de acțiune aferent

7

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a măsurilor din planurile de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative asupra economiei 2018, 2019, 2020

23

C1.1.1. R5-I1

M

Crearea unui instrument de finanțare prin capitaluri proprii și cvasicapitaluri (PE)

37

C1.2. R1

M

Intrarea în vigoare a legislației și/sau a reglementărilor menite să îmbunătățească utilizarea surselor regenerabile de energie, inclusiv introducerea unui sistem bazat pe prime pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie.

60

C1.3. R1

M

Modificări ale cadrului juridic în sectorul apei

69

C1.3. R1-I2

T

Dispozitive de contorizare a apei instalate în locurile de captare a apei

74

C1.3. R1-I3

T

Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de protecție împotriva inundațiilor

75

C1.3. R1-I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

76

C1.3. R1-I3

T

Cursuri de apă revitalizate

83

C1.3. R2

M

Adoptarea Planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2023-2029

84

C1.3. R2-I1

T

Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (49 %)

99

C1.4. R2

M

Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare și Planul Național de Administrare a Infrastructurii Feroviare și a Infrastructurii de Servicii

111

C1.4. R3

M

Noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime

114

C1.4. R3-I3

T

Nou feribot prin cablu „Križnica”, operațional pe râul Drava, în municipalitatea Pitomača

141

C1.6. R1

M

Adoptarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil până în 2030 a Guvernului Republicii Croația

144

C1.6. R1-I1

M

Lansarea de cereri publice de propuneri pentru tranziția verde și digitală a infrastructurii turistice publice existente și dezvoltarea infrastructurii turistice publice dincolo de principalele zone turistice și de coastă

146

C1.6. R1-I2

M

Lansarea de cereri publice de propuneri pentru consolidarea sustenabilității și stimularea tranziției verzi și digitale a antreprenorilor din domeniul turismului, cel puțin 50 % din totalul investițiilor sprijinind tranziția verde

150

C2.1. R1

M

Modificări ale Legii privind sistemul de planificare strategică și

Gestionarea dezvoltării Republicii Croația și a statutelor

161

C2.1. R2-I1

T

Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală

165

C2.2. R1-I2

T

100 % dintre funcționarii din toate instituțiile publice care trebuie să promoveze examenul de stat trec digital examenul de stat, pe baza unui nou model de examen.

176

C2.3. R1

M

Strategia digitală pentru Croația

177

C2.3. R2
C2.3. R2.I2

M

Crearea platformelor pentru sistemul central de interoperabilitate

179

C2.3. R3-I1

T

Modernizarea cloudului de stat

195

C2.3. R3-I12

M

Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)

229

C2.5. R1-I6

M

Toate instanțele de prim grad de jurisdicție sunt echipate și îndeplinesc condițiile pentru a fi audiate de la distanță.

233

C2.6. R1

M

Adoptarea modificărilor la Legea privind protecția persoanelor care raportează nereguli

249

C2.7. R2

M

Dezvoltarea unui model macroeconomic structural al economiei croate pentru elaborarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, planificare bugetară
și analize de politică economică

256

C2.9. R1

M

Orientări privind îmbunătățirea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice și punerea în comun a acestora

259

C2.9. R1-I1

M

Publicarea unei analize independente și a unor recomandări concrete pentru a îmbunătăți gestionarea sarcinii întregului personal al instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR, SAFU, DKOM).

260

C2.9. R2

M

Modificarea cadrului legislativ privind achizițiile publice, astfel încât utilizarea căii de atac electronice să devină un mijloc obligatoriu de introducere a unei căi de atac

273

C3.1. R2

M

Adoptarea noii legi privind activitatea științifică și învățământul superior

275

C3.2. R1

M

Noua lege privind știința și învățământul superior

281

C3.2. R2

M

Noul cadru juridic care reglementează cerințele de calitate pentru programele de studii, studiile doctorale și condițiile de muncă pentru instituțiile științifice

284

C3.2. R3

M

O nouă lege privind Fundația croată pentru știință

294

C4.1. R4

M

Adoptarea legii privind combaterea muncii nedeclarate și a noii legi a muncii

313

C4.3. R3

M

Adoptarea standardelor de tratament pentru asistenții familiali

318

C5.1. R1

M

Adoptarea cadrului de evaluare a performanței sistemului de sănătate (HSPA)

323

C5.1. R1-I4

M

Modernizarea serviciilor de sănătate în centrul spitalicesc clinic KBC

Împarte

336

C5.1. R4

M

Modificarea Legii privind asistența medicală și a Legii privind asigurările obligatorii de sănătate

346

C5.1. R5

M

Îmbunătățirea și extinderea serviciilor de telemedicină

349

C5.1. R5-I3

T

Servicii de teletransfuzie

353

C6.1. R1-I1

T

Contracte semnate pentru renovarea energetică a clădirilor publice și a imobilelor colective

359

C6.1. R2

M

Adoptarea Planului național de dezvoltare a competențelor în contextul locurilor de muncă ecologice legate de eficiența energetică și reconstrucția post-cutremur

363

C6.1. R3

M

Înființarea și punerea în funcțiune a unui ghișeu unic online pentru renovarea energetică și consolidarea seismică

366

C6.1. R4-I1

T

Unități de echipamente seismice achiziționate

Cuantumul tranșei

804 597 701 MIL.

4. A patra tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

39

C1.2. R1-I1

M

Autorizație de construcție acordată pentru modernizarea rețelei de înaltă tensiune

163

C2.2. R1

M

Cadrul legislativ modificat pentru un sistem centralizat de selecție în administrația de stat, identificând calificările necesare ale funcționarilor publici și instituind un sistem modern de recrutare

166

C2.2. R2

M

Intrarea în vigoare a legilor privind salariile în administrația de stat și în serviciile publice și a regulamentelor privind mobilitatea

205

C2.3. R4-I2

M

Acord de grant semnat pentru construirea unei infrastructuri pasive de comunicații electronice

217

C2.5. R1

T

Noi programe de formare introduse în cadrul programului de formare judiciară

218

C2.5. R1

M

Adoptarea modificărilor aduse cadrului legislativ în domeniul justiției prin noua Lege privind procedura necontencioasă.

219

C2.5. R1

T

Înființarea a patru centre de mediere în cadrul instanțelor comerciale din Zagreb, Split, Osijek și Rijeka și adoptarea modificărilor la Legea privind medierea

257

C2.9. R1

M

Modificarea normelor privind formarea în domeniul achizițiilor publice

267

C3.1. R1

M

Adoptarea modelului de finanțare a educației și îngrijirii copiilor preșcolari

276

C3.2. R1-I1

T

Finanțarea alocată proiectelor de cercetare pe baza cererilor interne ale organizațiilor de cercetare în cursul primului ciclu de doi ani de punere în aplicare a acordurilor de program

297

C4.2. R1

M

Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie

316

C4.3. R3-I3

M

Calcularea prin sistemul informatic a prețurilor pentru serviciile sociale și furnizorii de servicii din rețea

325

C5.1. R1-I6

T

Dispozitive medicale de diagnosticare în spitalul clinic (KB) Dubrava

327

C5.1. R1-I8

T

Dispozitive medicale pentru tratamentul operațional și tratarea pacienților cu epilepsie farmacorezistentă în Spitalul Clinic (KB) Dubrava

343

C5.1. R4-I5

T

Unități de diagnostic Centrul Spital Clinic (KBC) Merkur

348

C5.1. R5-I2

T

Servicii de telecardiologie

Cuantumul tranșei

306 166 382 MIL.

5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

8

C1.1.1. R1-I2

M

Digitalizarea testului de evaluare a impactului asupra IMM-urilor prin dezvoltarea unei platforme digitale pentru colaborarea coordonatorilor, formare online și comunicare reciprocă

9

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a acțiunilor noului plan de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale

38

C1.2. R1

M

Certificarea Plinacro de către autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA)

64

C1.3. R1-I1

T

Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de infrastructură pentru apele uzate

70

C1.3. R1-I2

T

Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de alimentare cu apă

71

C1.3. R1-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

94

C1.4. R1-I2

T

Instituirea unui sistem funcțional pentru exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap în domeniul mobilității

127

C1.5. R1-I1

T

Construirea și funcționarea unui centru de distribuție logistică (LDC)

139

C1.5. R4-I1

M

Schemă de sprijin pentru dotarea cu infrastructură a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul donațiilor de alimente

142

C1.6. R1

M

De elaborare a cadrului metodologic al contului satelit pentru turism durabil al Republicii Croația

143

C1.6. R1

M

Legea turismului care stabilește un cadru pentru monitorizarea și dezvoltarea sectorului turismului

151

C2.1. R1

M

Modificări ale Actului privind evaluarea impactului normativ

168

C2.2. R2-I2

T

Cel puțin 20 % dintre funcționarii publici lucrează în cadrul modelului de lucru inteligent

169

C2.2. R2-I2

T

Cel puțin 60 % dintre funcționarii publici formați în domeniul metodelor de lucru inteligente

170

C2.2. R3

M

Instituirea unui serviciu de e-conservare

181

C2.3. R3-I2

M

Proiect-pilot privind securitatea cibernetică

183

C2.3. R3-I3

M

Înființarea unui ghișeu unic

191

C2.3. R3-I9

M

Crearea unei noi platforme de achiziții publice și a unei noi aplicații mobile

192

C2.3. R3-I10

M

Identitatea digitală a CES și sistemele de gestionare a resurselor umane

203

C2.3. R4-I1

M

Acorduri de grant semnate pentru punerea în aplicare a proiectelor în temeiul Cadrului național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă (ONP)

220

C2.5. R1

M

Au fost adoptate noi criterii-cadru pentru activitatea judecătorilor și a fost introdus un instrument activ de gestionare a cauzelor judiciare

234

C2.6. R1

M

Adoptarea unui cod deontologic pentru parlamentari și a unui cod deontologic pentru funcționarii executivului

243

C2.6. R2

M

Evaluarea efectelor Legii privind dreptul de acces la informații

254

C2.8. R4

M

Consolidarea supravegherii sectorului financiar pe baza unei evaluări a riscurilor în domeniul CSB/CFT

258

C2.9. R1

M

Integrarea unui cadru adaptat pentru formarea continuă a responsabililor cu achizițiile publice din cadrul ProcurCompEU în sistemul obligatoriu de formare și certificare pentru achizițiile publice.

268

C3.1. R1

M

Adoptarea amendamentelor pentru un model de predare pe durata unei zile întregi

319

C5.1. R1

T

Optimizarea timpului alocat tratamentului de diagnosticare – liste de așteptare

337

C5.1. R4

T

Integrarea funcțională a spitalelor

338

C5.1. R4

T

Procedura comună de achiziții publice pentru instituțiile sanitare

369

C6.1. R5

T

Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană verde

371

C6.1. R6

M

Finalizarea cu succes a proiectului-pilot de gestionare sistematică a energiei, cu scopul de a testa un nou model de finanțare a renovării în vederea eficienței energetice

398

C4.3. R1

M

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind bunăstarea socială și adoptarea Deciziei privind prestația minimă garantată

399

C5.1. R3-I1

M

Crearea unui sistem centralizat de finanțare dedicat formării medicale specializate

Cuantumul tranșei

642 949 403 MIL.

6.A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

40

C1.2. R1-I1

T

Modernizarea cablurilor subterane care conectează 6 insule la rețeaua continentală a fost finalizată

77

C1.3. R1- I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

120

C1.4. R5-I2

M

Noua legislație privind conducerea autonomă

167

C2.2. R2-I1

T

Sistemul de gestionare a resurselor umane, Registrul

Funcționarii și sistemul salarial centralizat (RegZap – Cop), este

completate cu nouă funcționalități noi, digitizând toate funcționalitățile conexe

procese care simplifică și accelerează modificarea

sistemul de salarizare

171

C2.2. R3

M

Crearea unui sistem național de informații privind arhivele

182

C2.3. R3-I2

M

Campanie publică de prevenire a securității cibernetice

184

C2.3. R3-I4

M

Sistemul informatic CEZIH

208

C2.4. R2

M

Un nou cadru juridic privind întreprinderile de stat, care să includă recomandările OCDE.

228

C2.5. R1-I5

T

Clădiri ale instanțelor nou renovate care respectă Regulamentul tehnic privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică în clădiri

235

C2.6. R1

T

Majorarea bugetului de personal pentru angajații organismelor anticorupție din sistemul judiciar.

236

C2.6. R1

T

Majorarea bugetului pentru achiziționarea de instrumente și echipamente informatice de către autoritățile judiciare în vederea investigării infracțiunilor de corupție și de criminalitate organizată

241

C2.6. R1-I3

M

Sisteme îmbunătățite de informații privind declarațiile de avere pentru funcționarii de stat și funcționarii din justiție

244

C2.6. R3

M

Aplicarea recomandărilor OCDE în materie de guvernanță corporativă privind participația majoritară a unităților locale și regionale

246

C2.6. R4

T

Formarea judecătorilor cu privire la gestionarea riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice și al protecției judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice

263

C2.9. R3

M

Programe și activități care vizează conceperea și gestionarea achizițiilor publice inovatoare

326

C5.1. R1-I7

T

Noi facilități la Centrul Spital Clinic (KBC) Sestre Milosrdnice

347

C5.1. R5-I1

T

Săli de operare digitalizate și integrate (Firule și Križine) și sistem robotic instalat și funcțional pe site-ul Firule

350

C5.1. R5-I4

T

Centrul spitalicesc clinic din Sestre milosrdnice (KBC), cu săli de operații dotate cu echipament de chirurgie robotică

407

C7.1 R1-I2

M

Organismul de coordonare pentru hidrogen

412

C7.1 R1-I3

M

Planul de dezvoltare a potențialului geotermal

Cuantumul tranșei

505 174 531 MIL.

7.A șaptea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

3

C1.1.1. R1-I1

M

Modernizarea sistemelor START

4

C1.1.1. R1-I1

T

Crearea de puncte de acces fizic la platforma START

5

C1.1.1. R1-I1

M

Digitalizarea proceselor specifice ale MINGOR în temeiul Legii privind proiectele de investiții strategice a Republicii Croația, al Legii privind promovarea investițiilor și al Legii privind ajutoarele de stat pentru proiectele de cercetare și dezvoltare și continuarea digitalizării și a creării de rețele în cadrul sistemului JRPI

10

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a primului set de măsuri prevăzute în noul/cel de al cincilea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative pentru antreprenori

12

C1.1.1. R2

T

Simplificarea sau eliminarea a cel puțin 50 cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale

13

C1.1.1. R3

M


De stabilire a unui cadru strategic pentru promovarea investițiilor private

28

C1.1.2. R1

M

De modificare și completare a cadrului juridic privind stimulentele fiscale pentru C & D

30

C1.1.2. R2-I3

T

Acordarea de sprijin pentru stimularea creșterii întreprinderilor nou-înființate în sectoarele de înaltă tehnologie și cunoaștere

32

C1.1.2. R2-I5

T

Sprijin pentru proiecte de comercializare a inovării

41

C1.2. R1-I1

T

Finalizarea modernizării rețelei de înaltă tensiune (220/110 kV)

42

C1.2. R1

T

O capacitate suplimentară instalată de SRE de 1 500 MW.

43

C1.2. R1-I1

T

Numărul de contoare inteligente instalate

47

C1.2. R1-I2

T

Contracte semnate pentru explorarea potențialului geotermal

61

C1.3. R1

T

Integrarea furnizorilor de servicii de alimentare cu apă

85

C1.3. R2

T

Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (51 %)

96

C1.4. R1-I4

M

Instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri

100

C1.4. R2

M

Reorganizarea societăților feroviare și gestionarea afacerilor

105

C1.4. R2-I4

T

Linie de cale ferată dublă la Zagreb Kustošija – ZG Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor pe o lungime de 3,4 km, reconstruită și modernizată

118

C1.4. R5-I1

T

Electrificarea și ecologizarea sistemului de handling la sol al aeronavelor pe aeroportul din Zadar

135

C1.5. R3-I1

T

Digitalizarea a cel puțin 30 servicii publice în agricultură enumerate în Planul de acțiune pentru transformarea digitală a serviciilor publice agricole

137

C1.5. R3-I3

M

Instituirea unui sistem de informații privind trasabilitatea

148

C1.6. R1-I3

M

Programe educaționale pentru consolidarea cunoștințelor și competențelor în domeniul turismului

164

C2.2. R1-I1

T

100 % din totalul funcționarilor publici permanenți nou recrutați din cadrul organismelor guvernamentale sunt angajați exclusiv prin intermediul unui nou sistem centralizat, digitalizat și standardizat de selecție și recrutare, disponibil prin intermediul unei platforme informatice nou dezvoltate.

178

C2.3. R2-I1

M

Instituirea sistemului central de interoperabilitate

185

C2.3. R3-I5

T

Semnătură electronică pentru cartea de identitate digitală

190

C2.3. R3-I8

T

Integrarea serviciilor publice electronice digitale în noua platformă mobilă

199

C2.3. R3-I14

M

Sistemul de facturi electronice și contabilitatea TVA online

210

C2.4. R4

T

Realizarea vânzării a 90 de întreprinderi de stat care nu prezintă un interes deosebit pentru Republica Croația și sunt gestionate de CERP

212

C2.4. R5

M

Dezvoltarea unui sistem informatic și a unei metodologii pentru reducerea portofoliului imobiliar deținut de stat și activarea mai rapidă și mai eficientă a activelor publice neutilizate

224

C2.5. R1-I1

M

Toate hotărârile judecătorești noi pronunțate în primă instanță și în a doua instanță care pun capăt procedurilor sunt anonimizate și publicate pe portal.

226

C2.5. R1-I3

M

Sistemul eSpis modernizat cu noi funcționalități și o nouă arhitectură integrată în Centrul de servicii partajate (CDU)

238

C2.6. R1

T

Reducerea duratei medii a acțiunilor în justiție pentru infracțiuni de corupție și criminalitate organizată

240

C2.6. R1-I2

M

Instituirea unui sistem de informații pentru gestionarea infrastructurii etice a funcționarilor publici

252

C2.8. R2

T

Consolidarea supravegherii prin reuniuni periodice ale Grupului de lucru interinstituțional privind supravegherea

261

C2.9. R2

T

Reducerea duratei medii de soluționare a căilor de atac și a deciziilor

277

C3.2. R1-I1

T

Ponderea universităților sau a institutelor de cercetare care au semnat acorduri de program

288

C4.1. R2

M

Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind piața forței de muncă

289

C4.1. R2

M

Îmbunătățirea calității sprijinului pentru grupurile vulnerabile

295

C4.1. R4

T

Creșterea raportului dintre salariul minim și salariul mediu brut în 2024 la 50 %.

296

C4.1. R4

T

Reducerea ponderii contractelor temporare la 17 %

299

C4.2. R1

T

O creștere cu cel puțin 10 % a venitului total din pensii pentru beneficiarii formei redefinite de pensie de urmaș

301

C4.2. R1

T

Creșterea pensiei minime cu 3 %

305

C4.3. R1

M

Adoptarea unei norme normative privind prestațiile sociale integrate funcțional

308

C4.3. R1-I2

M

Disponibilitatea digitală a informațiilor privind prestațiile de protecție socială la nivel național

314

C4.3. R3-I1

T

Consolidarea capacității umane de a furniza servicii comunitare

378

C1.3. R2-I1

M

Intrarea în vigoare a Regulamentului privind taxa de depozitare a deșeurilor

408

C7.1 R1-I2

M

Studiul Planului de dezvoltare și punere în aplicare a Strategiei croate privind hidrogenul până în 2050

Cuantumul tranșei

699 096 086 MIL.

8.A opta tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

78

C1.3. R1-I3

T

Cursuri de apă revitalizate

119

C1.4. R5-I2

T

Prototipuri de verificare a vehiculelor complet autonome și electrice și încercări relevante

133

C1.5. R2-I2

T

Modernizarea sistemului de informații operaționale pentru monitorizarea terenurilor agricole și înființarea a 90 stații permanente pentru monitorizarea stării terenurilor agricole

175

C2.2. R4-I1

M

Mecanismul de sprijin pentru conexiunile voluntare funcționale și reale și instituirea unui sistem complet de sprijin pentru cuplarea funcțională și eficace a unităților

239

C2.6. R1-I1

M

Evaluarea efectelor campaniei naționale de informare împotriva corupției

242

C2.6. R1-I4

T

Modernizarea a 4 centre regionale ale Oficiului Național de Poliție pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate (PN USKOK)

282

C3.2. R2-I1

T

Granturi acordate în temeiul cadrului de programare pentru creșterea disponibilității și a capacității de inserție profesională a absolvenților în domeniile STIM/TIC și pentru îmbunătățirea mobilității acestora pentru cooperarea națională și internațională

290

C4.1. R2

T

Îmbunătățirea calității sprijinului pentru cel puțin 5 000 de persoane din grupuri vulnerabile

298

C4.2. R1

M

Adoptarea Legii de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii.

339

C5.1. R4-I1

T

Gestionarea centralizată a preparatelor parenterale în 8 spitale

342

C5.1. R4-I4

T

Sistem de monitorizare a deficitelor de medicamente bazat pe tehnologia „blockchain”

365

C6.1. R4

M

Integrarea datelor seismice

406

C7.1 R1

M

Intrarea în vigoare a legislației de instituire a noului sistem de autoconsum

Cuantumul tranșei

20 095 476 MIL.

9.A noua tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

11

C1.1.1. R1-I2

T

Punerea în aplicare a celui de al doilea set de măsuri prevăzute în noul/cel de al cincilea plan de acțiune pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă asupra antreprenorilor

15

C1.1.1. R4-I1

T

Acordarea de fonduri IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie pentru investiții care vizează activități ecologice

17

C1.1.1. R4-I2

T

Împrumuturi/subvenții la rata dobânzii acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii

18

C1.1.1. R4-I2

T

Împrumuturi/subvenții la rata dobânzii acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii

20

C1.1.1. R4-I3

T

Numărul de proiecte acordate întreprinderilor cu capitalizare medie și întreprinderilor mari

22

C1.1.1. R4-I4

T

Credite acordate pentru proiecte din sectorul public

24

C1.1.1. R5-I1

T

Investiții în instrumente de capital și cvasicapital

26

C1.1.1. R6-I1

T

Investiții în transformarea și competitivitatea industriilor culturale și creative

27

C1.1.1. R6-I2

M

Instituirea unui sistem de verificare a veridicității informațiilor

29

C1.1.2. R2-I2

T

Sprijinirea IMM-urilor în vederea modernizării capacității de gestionare

31

C1.1.2. R2-I4

T

Sprijinirea creșterii întreprinderilor nou-înființate prin instituirea unui program accelerator.

33

C1.1.2. R3-I2

T

Acordarea de sprijin sub formă de vouchere

34

C1.1.2. R3-I3

T

Acordarea de sprijin pentru transformarea digitală a IMM-urilor croate

44

C1.2. R1-I1

M

A cablurilor modernizate pentru rețeaua de înaltă tensiune (220/110 kV) și a cablurilor submarine pentru rețeaua de distribuție stabilite

48

C1.2. R1-I2

M

Rezultatele potențialului geotermal pentru încălzirea centralizată puse la dispoziția publicului

51

C7.1 R1-I1

M

Finanțarea unui proiect privind hidrogenul din surse regenerabile

52

C7.1 R1-I1

M

Licitație publică lansată pentru o capacitate suplimentară de hidrogen

54

C7.1 R1-I1

M

Studii privind stocarea geologică a carbonului

65

C1.3. R1-I1

T

Stații de epurare a apelor uzate construite sau modernizate

66

C1.3. R1-I1

T

Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită

72

C1.3. R1-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

79

C1.3. R1-I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

86

C1.3. R2-I1

T

Instalații de sortare construite

87

C1.3. R2-I1

T

Instalații construite pentru tratarea deșeurilor biologice colectate separat

88

C1.3. R2-I1

T

Amplasament funcțional fix/mobil de sortare a deșeurilor

90

C1.3. R2-I2

T

Decontaminarea depozitelor de deșeuri

95

C1.4. R1-I3

M

Instituirea unui sistem național de stocare electronică și de schimb de date în domeniul transportului rutier (PNSC)

97

C1.4. R1-I5

M

Instituirea unui sistem de monitorizare a transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)

104

C1.4. R2-I3

T

Cinci blocaje eliminate pe tronsoanele cu constrângeri actuale, viteze de rulare de până la 60 km/h

107

C1.4. R2-I6

T

Două prototipuri de trenuri cu baterii produse

108

C1.4. R2-I7

M

Modernizarea sistemelor informatice pentru transportul de pasageri HŽ

112

C1.4. R3-I1

T

Terminal nou pentru pasageri în Portul Municipal Split

116

C7.1. I4

M

70 autobuze alimentate cu combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)

117

C1.4. R4-I2

T

30 de tramvaie noi livrate pentru transportul public

122

C1.4. R5-I2

M

Un nou serviciu de transport urban al vehiculelor complet autonome și electrice, adaptat la nevoile pasagerilor cu handicap și o infrastructură specializată

123

C1.4. R5-I2

T

50 000 vouchere gratuite pentru călătoriile cu vehicule complet autonome pentru persoanele cu handicap și/sau care se confruntă cu dificultăți în utilizarea altor mijloace de transport public

124

C1.4. R5-I3

T

2 000 vehicule rutiere alimentate alternativ (electrice și/sau pe bază de hidrogen)

128

C1.5. R1-I1

T

Cel puțin două centre logistice de distribuție construite

129

C1.5. R1-I2

T

Formare pentru organizațiile de producători

130

C1.5. R1-I2

M

Sistemul de etichetare a fructelor și legumelor

136

C1.5. R3-I2

M

Crearea unei platforme pentru agricultura inteligentă

145

C1.6. R1-I1

M

Finalizarea proiectelor atribuite pentru construirea și adaptarea infrastructurii turistice publice

147

C1.6. R1-I2

M

Finalizarea proiectelor de investiții atribuite pentru a consolida durabilitatea și a promova tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului

149

C1.6. R1-I3

T

Persoane educate în programe educaționale legate de turism

152

C2.1. R1

T

Reducerea sarcinii administrative care afectează în mod direct cetățenii, prin digitalizare și simplificarea procedurilor

153

C2.1. R1-I1

T

Digitalizarea tuturor proceselor operaționale cartografierea în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului normativ

162

C2.1. R2-I1

T

Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală

172

C2.2. R3-I1

T

Crearea unui set de 60 de baze de conservare accesibile publicului pentru cele mai complexe situri culturale și istorice de mare valoare monumentală

173

C2.2. R3-I2

T

600 creatorii de documente utilizează sistemul informatic de arhivă

180

C2.3. R3-I1

T

Creșterea numărului de utilizatori în cadrul Centrului de servicii partajate

186

C2.3. R3-I6

M

Modernizarea infrastructurii de informații de stat (DII)

187

C2.3. R3-I6

T

Noi utilizatori ai rețelei publice de infrastructură de informații (DII)

188

C2.3. R3-I7

M

Planuri digitale de amenajare a teritoriului

189

C2.3. R3-I7

M

Modernizarea sistemului de informații privind planurile spațiale

193

C2.3. R3-I10

M

Modernizarea digitalizării CES

194

C2.3. R3-I11

M

Modernizarea sistemului informatic al Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)

196

C2.3. R3-I12

M

Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)

197

C2.3. R3-I13

M

Modernizarea sistemului de informații privind administrația fiscală

200

C2.3. R3-I15

T

Instrumente în sistemul informatic pentru turism

201

C2.3. R3-I16

T

Noi module de aplicații pentru sistemul informatic sportiv

449

C2.3. R3-I18

M

Semnarea acordului de contribuție dintre Croația și întreprinderea comună EuroHPC și plata contribuției voluntare către întreprinderea comună EuroHPC

204

C2.3. R4-I1

M

Accesul la internet în bandă largă pentru gospodăriile din zonele NGA albe

206

C2.3. R4-I2

T

Accesul la tehnologia 5G

209

C2.4. R3

T

Formare pentru ministerele de resort și unitățile centrale de coordonare în ceea ce privește activitățile de guvernanță corporativă

211

C2.4. R4

T

Realizarea vânzărilor a 20 de întreprinderi de stat din portofoliul CERP

213

C2.4. R5

T

Înstrăinarea bunurilor imobile aflate în proprietatea statului

221

C2.5. R1

T

Reducerea duratei litigiilor și a cauzelor comerciale

222

C2.5. R1

T

Reducerea numărului total de cauze pendinte

225

C2.5. R1-I2

T

60 % din datele cadastrale și cadastrale integrate

227

C2.5. R1-I4

T

Construirea unei zone de garaj pentru piața justiției din Zagreb

230

C2.5. R1-I6

M

Modernizarea infrastructurilor TIC în cadrul organismelor judiciare

237

C2.6. R1

M

Crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor naționale anticorupție

245

C2.6. R3

M

Evaluarea efectelor punerii în aplicare a Programului anticorupție 2021-2022 pentru societățile deținute în proporție majoritară de administrația locală și de unitățile administrației regionale

264

C2.9. R3

T

Formare privind achizițiile publice în domeniul inovării

269

C3.1. R1

T

Participarea la educația și îngrijirea timpurie

270

C3.1. R1-I1

T

Numărul de locuri construite în ECEC

271

C3.1. R1-I2

T

Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite

274

C3.1. R2-I1

T

Infrastructură și echipamente digitale furnizate instituțiilor publice de învățământ superior

278

C3.2. R1-I1

T

Proiecte de cercetare finalizate, în domeniul „verde”, de către organizații științifice care au semnat noi acorduri de program

279

C3.2. R1-I1

T

Fonduri alocate proiectelor de cercetare pe baza cererilor interne ale organizațiilor de cercetare

280

C3.2. R1-I1

T

Reorganizarea instituțiilor de învățământ superior și a institutelor științifice

283

C3.2. R2-I2

T

Proiecte de infrastructură pentru cercetare aplicată și specifică

285

C3.2. R3-I1

T

Granturi acordate în cadrul unui „program-pilot” de sprijinire a instituirii unui cadru reformat de C & D & I.

287

C4.1. R1

T

Numărul de beneficiari ai noilor măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă

292

C4.1. R3-I1

T

Utilizarea voucherelor pentru educație

300

C4.2. R1

M

Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie

304

C4.3. R1

T

Beneficiarii prestației minime garantate și ai compensației naționale pentru persoanele în vârstă

307

C4.3. R1-I1

T

Accesul unităților administrației locale la datele privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar individual

310

C4.3. R2-I1

T

Angajarea profesioniștilor din domeniul mentoratului social

317

C4.3. R3-I4

T

Construirea de centre pentru îngrijirea instituționalizată, la domiciliu și comunitară a persoanelor în vârstă

324

C5.1. R1-I5

T

Construcția blocului operațional central, cu conținutul însoțitor al Spitalului General Varaždin

328

C5.1. R1-I9

M

Proiectul de dezvoltare a Centrului spitalicesc clinic (KBC) din Zagreb

329

C5.1. R2

M

Îmbunătățirea și armonizarea calității asistenței medicale prin elaborarea de orientări clinice electronice

331

C5.1. R2-I1

T

Îmbunătățirea calității radioterapiei oncologice

332

C5.1. R2-I2

T

Platforma IT unică pentru monitorizarea pacienților oncologici

334

C5.1. R3-I1

T

Formare medicală specializată la nivelul primar de bază al asistenței medicale

335

C5.1. R3-I2

T

Licențiat în asistență medicală specializată în medicină de urgență

340

C5.1. R4-I2

T

Sistem de terapie unitară pentru forme solide de medicamente în 40 spitale croate

341

C5.1. R4-I3

T

Monitorizarea medicamentelor în sistemul spitalicesc, de la farmacie la pacient

344

C5.1. R4-I5

T

Monitorizarea rezultatelor tratamentului pacienților cronici din afara spitalelor în farmaciile publice

354

C6.1. R1-I1

T

Renovarea energetică a imobilelor colective

355

C6.1. R1-I1

T

Renovarea energetică a clădirilor publice

358

C6.1. R1-I3

T

Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural

360

C6.1. R2

M

Certificarea formării

364

C6.1. R3

T

Finalizarea formării angajaților din sectorul public pentru furnizarea de servicii de tip ghișeu unic

367

C6.1. R4-I1

M

Formarea angajaților din cadrul anchetei seismologice

370

C6.1. R5

T

Finalizarea unui proiect-pilot identificat prin strategii de reînnoire urbană ecologică

376

C1.2 R1-I1

T

Numărul de contoare inteligente instalate

377

C1.2 R1-I1

M

Noua capacitate de stocare a bateriilor energetice

380

C1.3. R2-I1

T

Echipamente pentru tratarea deșeurilor biologice

381

C1.3. R2-I1

T

Construcția stațiilor de transfer al deșeurilor

396

C3.1. R1-I3

T

Numărul de săli de clasă din învățământul secundar renovate sau construite

401

C6.1. R2

M

Înscrierea în noul modul al programului de masterat oferit

413

C7.1 R1-I3

T

Lucrări de foraj geotermal efectuate

414

C7.1 I1

M

103 autobuze alimentate cu combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)

415

C7.1 I1

T

O unitate de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice situate într-un vagon separat (HERMES)

429

C7.2 R1

T

Ateliere participative desfășurate

430

C7.2 R2

T

Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană verde

431

C7.2 R2

T

Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană verde

442

C2.4 R2

M

Politica de proprietate pentru întreprinderile de stat

444

C1.1.1. R4-I5

M

Politica de investiții pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice

445

C1.1.1. R4-I5

M

Injecție de capital pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice

448

C7.2 I3

T

Renovarea energetică și post-cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure

Cuantumul tranșei

1 015 269 647 MIL.



2. Împrumut

Tranșele menționate la articolul 3 alineatul (2) se organizează după cum urmează: 

 

1.Prima tranșă (sprijin sub formă de împrumut): 

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

55

C7.1 R1-I5

M

Adoptarea planului de producție și utilizare a biocarburanților în transporturi

405

C6.1 R1 – I4

M

Orientări pentru renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural

421

C7.1 I3

M

Contract pentru echipamente pentru extinderea terminalului GNL de pe insula Krk

423

C7.1 I3

M

Contract de lucrări de extindere a gazoductului Zlobin – Bosiljevo

 

 

Cuantumul tranșei 

303 868 355 MIL.

 

2.A doua tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

382

C1.3. R3

M

 Adoptarea Planului național de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă

385

C1.3. R3

M

 Intrarea în vigoare a Regulamentului privind Consiliul pentru servicii în domeniul apei

393

C2.2 R5

M

Intrarea în vigoare a reglementărilor care reglementează noile modele salariale și sistemul centralizat de selecție în serviciile civile și publice

425

C7.1 I3

M

Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac

427

C7.1 I3

M

Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea tronsonului Lučko – Zabok al conductei de interconectare Croația-Slovenia

438

C7.2 I2

T

Contracte semnate pentru renovarea energetică a imobilelor colective afectate de cutremure

 

 

Cuantumul tranșei 

455 802 533 MIL.

 

3.A treia tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

154

C2.1. R1-I2

T

Module de formare pentru planificarea strategică și evaluarea impactului reglementărilor la nivel național, regional și local

315

C4.3. R3-I2

T

Sistemul de informații unic (sistemul de informații SocSkrb)

373

C1.1.1.R5

M

Adoptarea cadrului strategic pentru dezvoltarea pieței de capital în Croația și a planului de acțiune aferent

383

C1.3. R3

M

Autoritatea Națională de Monitorizare a Pierderilor de Apă Înființată

386

C1.3. R3

T

Consolidarea capacităților Consiliului pentru servicii în domeniul apei

402

C6.1. R7

M

Acorduri semnate privind punerea în aplicare a proiectelor-pilot

 

 

Cuantumul tranșei 

531 769 622 MIL.

 

4.A patra tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

320

C5.1. R1-I1

T

Accesul la asistență medicală și medicamente

375

C1.1.1. R7

M

 Adoptarea primului plan de acțiune pentru sprijinirea obiectivelor privind finanțarea durabilă

424

C7.1 I3

T

Construcția gazoductului extins Zlobin – Bosiljevo

433

C7.2 R4

M

Program educațional pentru lucrătorii din țări terțe

 

 

Cuantumul tranșei 

822 976 794 MIL.

5.A cincea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

 

Număr secvențial 

Măsură conexă (reformă sau investiții) 

Etapă/Obiectiv 

Nume 

93

C1.4. R1-I1

M

Noul sistem de taxare rutieră electronică

155

C2.1. R1-I2

T

Organizarea de zile de formare pentru ofițerii care au legătură cu sistemul de planificare strategică și de punere în aplicare a impacturilor în materie de reglementare la nivel național și regional

321

C5.1. R1-I2

T

Furnizarea de asistență medicală primară ambulatorie mobilă

384

C1.3. R3

T

Adoptarea planurilor de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă ale operatorilor din domeniul apei

388

C1.3. R3

T

Stații de epurare a apelor uzate construite sau modernizate

389

C1.3. R3

T

Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită

391

C1.3. R3-I2

T

Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită

394

C2.3 R3- I17

M

Legea privind înființarea Registrului populației, familiei și gospodăriilor (SOK)

397

C3.1. R1-I4

T

Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite

322

C5.1. R1-I3

T

Clădire nouă în complexul Clinic pentru boli infecțioase, dr. Fran Mihaljević

356

C7.2 I2

T

Renovarea energetică și post-cutremur a imobilelor colective afectate de cutremure

357

C7.2 I2

T

Renovarea energetică și post-cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure

403

C6.1. R7

T

Proiect-pilot finalizat

404

  C6.1. R7

  M

 Orientări naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții provenite din clădiri cu statut de bun cultural

418

C7.1 R1-I4

M

Infrastructura de încărcare pentru autobuze electrice

419

C7.1 R1-I6

T

Înlocuirea transformatoarelor electrice

420

C7.1 R1-I6

T

Reconstrucția substațiilor

422

C7.1 I3

T

Extinderea terminalului GNL de pe insula Krk operațional

426

C7.1 I3

T

Construirea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac

428

C7.1 I3

T

Construirea tronsonului Lučko – Zabok al conductei de interconectare Croația-Slovenia

432

C7.2 R3

T

Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană verde

435

C7.2 I1

T

Renovarea energetică a imobilelor colective

436

C7.2 I1

T

Renovarea energetică a clădirilor publice

437

C7.2 I1

T

Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice

439

C7.2 I2

T

Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice afectate de cutremure

440

C1.3 R3-I3

T

Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite

441

C1.3 R3-I3

T

Cursuri de apă revitalizate

443

C2.5. R1-I7

T

Clădire nou construită în Piața Justiției din Zagreb

446

C1.1.1. R4-I6

M

Politica de investiții pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității

447

C1.1.1. R4-I6

M

Injecție de capital pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității

 

 

Cuantumul tranșei 

2 060 436 258 MIL.

 

SECȚIUNEA 3: DISPOZIȚII SUPLIMENTARE

1.Modalități de monitorizare și de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență 

Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Croației se desfășoară în conformitate cu următoarele dispoziții: 

Se instituie o structură de guvernanță, monitorizare și punere în aplicare pe mai multe niveluri, cu sarcini și responsabilități specifice aplicabile la fiecare nivel, astfel cum se prevede mai jos:

a) Comitetul director, prezidat de prim-ministru, responsabil cu conducerea politică și monitorizarea punerii în aplicare a planului.

(b) Comitetul de punere în aplicare, alcătuit din reprezentanți ai cabinetului prim-ministrului, ai organismului de coordonare, ai organismelor de punere în aplicare, ai autorității de audit, ai organismului responsabil cu transmiterea cererilor de plată și ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Fondurilor UE, responsabil cu monitorizarea generală și punerea în aplicare a planului, precum și cu asigurarea coerenței cu alte fonduri ale UE.

c) Organismul central de coordonare, instituit în cadrul Ministerului Finanțelor (Direcția pentru analiză macroeconomică) și însărcinat cu coordonarea operațională și monitorizarea planului de redresare și reziliență, inclusiv cu monitorizarea activă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor pe baza jaloanelor și a țintelor stabilite pentru fiecare componentă.

d) Autoritatea de audit, Agenția pentru Auditul Sistemului de Implementare a Programelor Uniunii Europene, mandatată să efectueze audituri în domeniul de aplicare al planului de redresare și reziliență al Croației.

e) Organismul responsabil cu transmiterea cererilor de plată, Fondul Național din cadrul Ministerului Finanțelor, responsabil cu întocmirea și depunerea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune.

f) Organismele și agențiile de punere în aplicare responsabile cu punerea în aplicare a fiecărei măsuri specifice, precum și cu monitorizarea progreselor înregistrate de proiecte.

Planul de redresare și reziliență al Croației prevede că sunt instituite proceduri pentru a asigura conformitatea cu dreptul aplicabil al Uniunii și cu dreptul intern aplicabil, pe tot parcursul punerii în aplicare a măsurilor. În plus, aceste proceduri se aplică pentru a aborda toate neregulile grave (fraudă, corupție, conflict de interese) și dubla finanțare, permițând punerea în aplicare a controalelor și auditurilor la nivelul ministerului de resort. Pentru a asigura raportarea unor date fiabile, organismele de punere în aplicare responsabile pentru fiecare componentă efectuează controale administrative și controale la fața locului. Organismul de coordonare, în cooperare cu Fondul Național, efectuează verificări periodice ale veridicității și exactității datelor. În plus, autoritatea de audit va efectua controale de al doilea nivel, pe baza unui ciclu semestrial, inclusiv audituri de sistem și audituri privind atingerea jaloanelor și a țintelor.

 

2.Modalități de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente 

Pentru a oferi Comisiei acces deplin la datele subiacente relevante, Croația instituie următoarele măsuri: 

Organismul central de coordonare este responsabil de punerea în aplicare globală a planurilor de redresare și reziliență, de asigurarea coordonării cu alte autorități relevante din țară (inclusiv de asigurarea coerenței în ceea ce privește utilizarea altor fonduri ale UE), de monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele și de furnizarea tuturor rapoartelor necesare.

În îndeplinirea sarcinilor sale, organismul de coordonare se bazează pe sistemul informatic eFondovi, utilizat pentru monitorizarea fondurilor structurale și de investiții europene, care este modernizat cu funcționalități dezvoltate pentru raportarea cu privire la indicatorii calitativi și cantitativi ai planului de redresare și reziliență. Sistemul informatic permite colectarea informațiilor de la beneficiarii proiectelor cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordurilor de grant. Organismele de punere în aplicare sunt responsabile pentru exactitatea și exhaustivitatea datelor colectate. Organismul de coordonare, în cooperare cu fondul național, efectuează verificări periodice ale veridicității și exactității datelor.

În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, la îndeplinirea jaloanelor și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Croația prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Croația se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care justifică în mod corespunzător cererea de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopuri de audit și control.

(1) Cu excepția (a) activelor și activităților de generare de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) și (b) activitățile și activele prevăzute la punctul (ii) pentru care utilizarea combustibililor fosili este temporară și inevitabilă din punct de vedere tehnic pentru tranziția în timp util către o operațiune fără combustibili fosili.
(2) În  cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Criteriile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei. 
(3) Această  excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.  
(4) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecano-biologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice sau readaptarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și a digestiei anaerobe a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
(5) Se consideră că un beneficiar final pune un „accent considerabil” pe un sector sau o activitate economică în cazul în care un astfel de sector sau activitate este identificat (ă) ca fiind o parte esențială a activității beneficiarului final în raport cu venitul brut, profitul sau baza de clienți a beneficiarului final. Veniturile brute generate de sectorul sau de activitatea restricționat (ă) nu vor depăși, în niciun caz, 50 % din venitul brut.
(6) Cu  excepția (a) activelor și activităților de generare de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) și (b) activitățile și activele prevăzute la punctul (ii) pentru care utilizarea combustibililor fosili este temporară și inevitabilă din punct de vedere tehnic pentru tranziția în timp util către o operațiune fără combustibili fosili.
(7)  Inclusiv activitățile și activele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante. În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Criteriile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
(8)  Vehiculele poluante sunt definite ca vehicule fără emisii zero.
(9) Această  excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor, pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
(10)      Cu excepția (a) activelor și activităților de producere a energiei electrice și/sau termice, precum și a infrastructurii aferente de transport și distribuție care utilizează gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01); (b) activitățile și activele menționate la punctul (ii) pentru care utilizarea combustibililor fosili este temporară și inevitabilă din punct de vedere tehnic pentru tranziția în timp util către o operațiune fără combustibili fosili; (c) aeronavele utilizate de vehicule de protecție civilă sau de stingere a incendiilor și de vehicule cu destinație specială care se bazează pe cele mai bune niveluri disponibile de performanță de mediu în acest sector; și (d) construirea de noi conexiuni rutiere, poduri și/sau tuneluri cu o lungime individuală mai mică de 20 de kilometri și renovarea drumurilor, podurilor și/sau tunelurilor.
(11)      În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Criteriile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei. 
(12)      Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație. 
(13)      Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecano-biologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice sau readaptarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și a digestiei anaerobe a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație. 
(14)       Se consideră că un beneficiar final are un „accent substanțial” pe un sector sau o activitate comercială dacă venitul brut generat de sectorul sau activitatea restricționată depășește 50 % din venitul brut.
(15)       Cu excepția (a) activelor și activităților de generare de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) și (b) activitățile și activele prevăzute la punctul (ii) pentru care utilizarea combustibililor fosili este temporară și inevitabilă din punct de vedere tehnic pentru tranziția în timp util către o operațiune fără combustibili fosili.
(16)      Inclusiv activitățile și activele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante. În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Criteriile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
(17)      Vehiculele poluante sunt definite ca vehicule fără emisii zero. Această excludere nu se aplică aeronavelor utilizate pentru protecția civilă sau pentru stingerea incendiilor și vehiculelor cu destinație specială care se bazează pe cele mai bune niveluri disponibile de performanță de mediu în acest sector.
(18)      Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor, pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
(19)      În special copiii romi, copiii cu handicap, copiii care trăiesc în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale Croației, copiii care provin din familii cu un statut socioeconomic inferior și alte grupuri vulnerabile de copii.