COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.6.2026
COM(2026) 340 final
2026/0182(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind încheierea Acordului de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Indonezia
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.6.2026
COM(2026) 340 final
2026/0182(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind încheierea Acordului de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Indonezia
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Indonezia este al 30-lea partener comercial al UE ca mărime pentru mărfuri la nivel mondial și al cincilea partener comercial al UE din ASEAN în 2025, în timp ce UE este al patrulea partener comercial al Indoneziei ca mărime, reprezentând 6 % din comerțul său total. Comerțul bilateral dintre cei doi parteneri s-a ridicat la 28,9 miliarde EUR în 2025, exporturile UE ridicându-se la 10,2 miliarde EUR, iar importurile UE la 18,7 miliarde EUR. Exporturile Indoneziei către UE includ în principal produse agricole, metale de bază, produse chimice, utilaje și aparate, grăsimi și uleiuri, precum și încălțăminte. Exporturile UE către Indonezia sunt dominate în mare măsură de produse industriale, inclusiv mașini și aparate, echipamente de transport și produse chimice. Comerțul bilateral cu servicii dintre UE și Indonezia s-a ridicat la 9,3 miliarde EUR în 2024, exporturile UE ridicându-se la 5,8 miliarde EUR, iar importurile UE la 3,5 miliarde EUR. În 2024, stocul de investiții străine directe ale UE în Indonezia s-a ridicat la 24,7 miliarde EUR, în timp ce stocul de investiții străine directe ale Indoneziei în UE a fost de 1,3 miliarde EUR.
Indonezia, membră a OMC din 1995, beneficiază în prezent de preferințe comerciale cu UE în cadrul sistemului generalizat de preferințe („SGP”), al cărui al doilea cel mai mare beneficiar este Indonezia. În 2024, 44 % din exporturile sale către UE erau eligibile pentru tarife reduse în cadrul SGP. Cu toate acestea, Indonezia va ieși din SGP la 1 ianuarie 2027, datorită statutului său de țară cu venituri medii-superioare din ultimii 3 ani.
La 23 aprilie 2007, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierile pentru un acord de liber schimb cu țările ASEAN. Obiectivul la momentul respectiv era negocierea unui acord de liber schimb interregional. Cu toate acestea, autorizarea prevedea posibilitatea unor negocieri bilaterale în cazul în care nu era posibil să se ajungă la un acord pentru a negocia în comun și în cazul în care astfel de negocieri bilaterale erau acceptabile din punct de vedere politic și semnificative din punct de vedere economic.
La 8 mai 2009, Comisia a raportat Comitetului articolului 133 – astfel cum era cunoscut la momentul respectiv – cu privire la dificultățile întâmpinate în cadrul negocierilor UE-ASEAN, pe care ambele părți au convenit să le întrerupă. Comitetul articolului 133 a solicitat Comisiei să analizeze perspectivele unor negocieri bilaterale individuale cu o serie de țări ASEAN, iar în decembrie 2009 Consiliul a aprobat această abordare.
Președintele Indoneziei, Susilo Bambang Yudhoyono, și președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, au decis la sfârșitul anului 2009 să examineze modul în care relațiile comerciale dintre UE și Indonezia ar putea fi aprofundate. Aceștia au însărcinat un grup de viziune cu reprezentanți ai Indoneziei și ai UE să elaboreze recomandări cu privire la modul de a aduce relațiile la un nivel superior. La 4 mai 2011, grupul de viziune a recomandat „încheierea unui acord de parteneriat economic cuprinzător (CEPA) între UE și Indonezia, bazat pe o zonă de liber schimb și pe îmbunătățirea accesului pe piață, pe consolidarea capacităților și pe facilitarea comerțului și a investițiilor”. S-a acordat o atenție deosebită potențialului ridicat al Indoneziei în ceea ce privește dimensiunea, ratele de creștere actuale și preconizate, reorientarea economiei sale către exporturile de produse prelucrate, serviciile emergente, creșterea deschiderii și a stabilității macroeconomice. Complementaritatea dintre economia UE și cea a Indoneziei, UE exportând produse foarte diferite în Indonezia față de exporturile Indoneziei în Europa, a jucat, de asemenea, un rol semnificativ.
UE și Indonezia au efectuat un studiu preliminar comun de definire a domeniului de aplicare pentru a stabili domeniul de aplicare și nivelul de ambiție al unui viitor acord comercial. Acest studiu preliminar a fost încheiat în aprilie 2016 și a demonstrat că negocierile ar putea conduce la un acord comercial în interesul ambelor părți.
La 13 iulie 2016, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierile bilaterale privind ALS cu Indonezia. Negocierile pentru un acord de parteneriat economic cuprinzător (denumit în continuare „CEPA” sau „acordul”) între UE și Indonezia au fost lansate oficial la 19 iulie 2016. Prima rundă de negocieri a avut loc la Bruxelles în perioada 20-21 septembrie 2016. Negocierile au fost susținute de o evaluare a impactului comerțului asupra dezvoltării durabile. În urma unui proces de negociere de nouă ani și a 19 runde de negocieri, UE și Indonezia au încheiat, la 23 septembrie 2025, negocierile pentru CEPA.
În contextul geopolitic și geoeconomic mai larg, încheierea acestor negocieri cu principala economie a ASEAN transmite un semnal puternic al angajamentului comun al UE și al Indoneziei față de un sistem comercial bazat pe norme, precum și al hotărârii UE de a-și accelera agenda de deschidere și diversificare comercială.
Acordul va elimina tarifele pentru peste 98 % din liniile tarifare, care reprezintă aproape 100 % din valoare. 80 % vor fi liberalizate deja în momentul intrării în vigoare, iar după o perioadă de eliminare treptată de 5 ani, liberalizarea va ajunge la 96 % din comerțul bilateral. CEPA urmărește, de asemenea, să elimine barierele tehnice din calea comerțului cu mărfuri dintre UE și Indonezia. Acordul creează un mediu mai transparent, mai previzibil și mai eficient din punctul de vedere al costurilor, un acces sporit pe piață și costuri reduse. Acordul va extinde oportunitățile pentru furnizorii de servicii și investitorii din UE și Indonezia și va asigura un mediu comercial mai previzibil. Deși CEPA promovează fluxurile comerciale și de investiții între UE și Indonezia, acesta protejează în mod explicit dreptul de reglementare al fiecărei părți în vederea atingerii unor obiective de politică legitime. Acesta oferă, de asemenea, protecție directă pentru 221 de indicații geografice ale UE și 72 de indicații geografice indoneziene și conține angajamente solide privind comerțul și dezvoltarea durabilă.
Textele revizuite din punct de vedere juridic ale CEPA au fost făcute publice și pot fi consultate la următoarea adresă de internet:
Textul acordurilor - Comerț și securitate economică - Comisia Europeană
Comisia înaintează următoarele propuneri de decizii ale Consiliului:
–propunere de decizie a Consiliului privind semnarea Acordului de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Indonezia;
–propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Indonezia;
–propunere de decizie a Consiliului privind semnarea Acordului privind protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Indonezia;
–propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului privind protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Indonezia.
Propunerea de decizie a Consiliului anexată constituie instrumentul juridic pentru încheierea CEPA între Uniunea Europeană și Indonezia.
•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat
Înainte de încheierea negocierilor pentru un ALS, UE și Indonezia au negociat un acord de parteneriat și cooperare (APC), care a fost semnat la Jakarta la 9 noiembrie 2009 și a intrat în vigoare la 1 mai 2014. Acordul oferă baza pentru cooperarea într-o gamă largă de domenii de politică, inclusiv drepturile omului și comerțul, precum și pentru desfășurarea unui dialog politic periodic și a unei cooperări sectoriale.
Odată cu intrarea în vigoare a CEPA, acesta va coexista cu APC ca acord specific și ca parte integrantă a relațiilor bilaterale globale dintre UE și Indonezia. Cele două acorduri nu conțin dispoziții care intră în conflict.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
CEPA este pe deplin coerent cu politicile Uniunii și nu va fi necesar ca UE să își modifice normele, reglementările sau standardele în niciun domeniu reglementat. În plus, la fel ca în cazul tuturor celorlalte acorduri comerciale pe care le-a negociat Comisia, CEPA protejează pe deplin serviciile publice și se asigură că dreptul guvernelor de a legifera în interes public se menține integral și constituie un principiu de bază al acestora.
De asemenea, dispozițiile CEPA reflectă pe deplin rezultatul recentei comunicări a UE privind revizuirea politicii comerciale durabile („Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică verde și justă” din 22 iunie 2022).
2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
•Temeiul juridic material
Articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede negocierea și încheierea de acorduri comerciale în cadrul politicii comerciale comune a Uniunii. Articolul 91 și articolul 100 alineatul (2) prevăd baza pentru convenirea dispozițiilor privind transportul internațional.
Având în vedere că principalele obiective și componente ale CEPA sunt politica comercială comună și furnizarea de servicii de transport, temeiurile juridice materiale sunt articolele 207 și 91 și articolul 100 alineatul (2) din TFUE.
•Temeiul juridic procedural
Având în vedere că articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2) și articolul 207 din TFUE reprezintă temeiul juridic material, Consiliul trebuie să adopte decizia privind încheierea acordului după obținerea aprobării Parlamentului European, în conformitate cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din TFUE.
Prin urmare, temeiul juridic procedural al deciziei propuse privind încheierea acordului este articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din TFUE.
Ar trebui adăugat și articolul 218 alineatul (7) din TFUE ca temei juridic, deoarece este oportun ca, în temeiul acestui articol, Consiliul să autorizeze Comisia să aprobe poziția Uniunii de a rectifica și/sau de a modifica anumite părți ale acordului.
•Competența Uniunii
În conformitate cu Avizul 2/15 privind ALS UE-Singapore al Curții de Justiție din 16 mai 2017, toate domeniile acoperite de CEPA ar intra în sfera de competență exclusivă a UE și, în special, în domeniul de aplicare al articolului 91, al articolului 100 alineatul (2) și al articolului 207 din TFUE. Curtea a stabilit competența exclusivă a UE pe baza domeniului de aplicare al politicii comerciale comune în temeiul articolului 207 alineatul (1) din TFUE și al articolului 3 alineatul (2) din TFUE (pe baza faptului că sunt afectate norme comune existente din legislația secundară).
•Subsidiaritate
ALS, astfel cum a fost prezentat Consiliului, nu vizează niciun fel de chestiuni care nu sunt de competența exclusivă a UE.
•Proporționalitate
Acordurile comerciale sunt mijloacele adecvate pentru a reglementa accesul pe piață și domeniile conexe ale relațiilor economice cuprinzătoare cu o țară terță din afara UE. Nu există nicio alternativă pentru ca astfel de angajamente și eforturi de liberalizare să devină obligatorii din punct de vedere juridic.
Inițiativa urmărește în mod direct obiectivul Uniunii din domeniul acțiunii externe și contribuie la prioritatea politică „O UE mai puternică pe plan internațional”. Inițiativa este conformă cu orientările Strategiei globale a UE referitoare la colaborarea cu alte părți și la reînnoirea parteneriatelor externe într-un mod responsabil, astfel încât să se atingă prioritățile externe ale UE. Ea contribuie la obiectivele comerciale și de dezvoltare ale UE.
•Alegerea instrumentului
Prezenta propunere de decizie a Consiliului este prezentată în conformitate cu articolul 218 alineatul (6) din TFUE, care prevede adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind încheierea acordului. Nu există un alt instrument juridic care ar putea fi folosit în scopul realizării obiectivului urmărit de prezenta propunere.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Consultarea cu părțile interesate
Înainte și în timpul negocierilor, statele membre ale UE au fost informate și consultate în mod regulat, pe cale orală și în scris, cu privire la diferitele aspecte ale negocierii, prin intermediul Comitetului pentru politică comercială al Consiliului. De asemenea, Parlamentul European a fost informat și consultat periodic, prin intermediul Comisiei sale pentru comerț internațional (INTA). Textele succesive rezultate în urma negocierilor au fost transmise ambelor instituții pe parcursul procesului.
În paralel cu negocierile, Comisia a comandat o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile („SIA”) a CEPA dintre UE și Indonezia.
Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile, care a fost finalizată în septembrie 2019, a examinat modul în care dispozițiile privind comerțul și aspectele legate de comerț ale CEPA în curs de negociere ar putea afecta aspectele economice, sociale, legate de drepturile omului și de mediu în UE și în Indonezia. Acesta s-a bazat pe analiza prezentată în evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile efectuată în 2008 în sprijinul negocierilor interregionale pentru un acord comercial UE-ASEAN, oferind informații mai actualizate și punând un accent clar pe caracteristicile specifice și impactul potențial al negocierilor bilaterale numai cu Indonezia. În special, acesta a examinat mai în detaliu impactul potențial al CEPA într-o serie de sectoare cu relevanță specifică pentru relațiile comerciale UE-Indonezia, inclusiv uleiurile vegetale și semințele oleaginoase, îmbrăcămintea și serviciile financiare.
În ansamblu, raportul a concluzionat că se preconiza că un acord UE-Indonezia va avea un impact pozitiv asupra ambelor părți și a societăților acestora, asupra tuturor indicatorilor-cheie economici (PIB, bunăstare, comerț mondial și comerț bilateral), amploarea lor comparativă fiind mai mare în Indonezia decât în UE din cauza diferențelor în ceea ce privește dimensiunea relativă a celor două economii. Modelarea economică a estimat o creștere a bunăstării în UE de 2-2,4 miliarde EUR și o creștere a PIB-ului UE de 2,5-3,1 miliarde EUR. Aceasta a arătat că, cu cât gradul de liberalizare a comerțului atins în cadrul acordului este mai mare, cu atât sunt mai mari câștigurile economice preconizate pentru ambele părți, ceea ce face ca urmărirea gradului maxim de liberalizare să fie posibilă în cadrul negocierilor. Eliminarea barierelor netarifare (BNT) din calea comerțului pare a fi un factor-cheie în determinarea dimensiunii câștigurilor economice preconizate, iar raportul a subliniat importanța acordării unei atenții specifice unor domenii precum măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) și barierele tehnice în calea comerțului (BTC).
Comisia a emis un document de poziție cu privire la evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile efectuată în sprijinul negocierilor CEPA la 26 iunie 2020. Ea a concluzionat că evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile a confirmat argumentele în favoarea negocierii unui acord comercial și de investiții ambițios și a oferit informații cu privire la sectoare sau actori specifici care s-ar putea confrunta cu efecte negative și cărora ar trebui să li se acorde o atenție deosebită.
În contextul evaluării impactului asupra dezvoltării durabile și pe parcursul negocierilor, Comisia a oferit organizațiilor societății civile posibilitatea de a-și face auzită vocea, de a adresa întrebări și de a contribui la o dezbatere societală solidă, bazată pe dovezi și transparentă, inclusiv prin dialoguri specifice cu societatea civilă, un atelier cu părțile interesate locale din Indonezia, reuniuni bilaterale, interviuri și sondaje online.
În plus, în cursul negocierilor și în conformitate cu politica de transparență, Comisia a publicat pe site-ul său web rapoarte actualizate periodic privind rundele de negocieri, propunerile de text, comunicatele de presă, fișele informative și materialele de informare generală.
•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate
Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile a CEPA a fost efectuată de un consorțiu de societăți independente de consultanță condus de Development Solutions și comandat de Direcția Generală Comerț a Comisiei.
•Evaluarea impactului
Negocierile pentru acordurile bilaterale de liber schimb dintre UE și țările din Asia de Sud-Est au făcut obiectul evaluării impactului din august 2009, efectuată la momentul propunerii Comisiei privind un mandat de negociere pentru un acord de liber schimb UE-ASEAN.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
CEPA nu face obiectul procedurilor REFIT. Cu toate acestea, el conține o serie de dispoziții care vor simplifica schimburile comerciale și procedurile aferente, vor reduce costurile legate de export și, prin urmare, vor permite unui număr mai mare de IMM-uri să își desfășoare activitatea pe ambele piețe. Un capitol dedicat IMM-urilor abordează în special intensificarea schimbului de informații și cooperarea cu Indonezia cu privire la aspecte legate de IMM-uri. Eliminarea tarifelor, inclusiv asupra comunicațiilor electronice, procedurile vamale simplificate și digitalizate și cerințele tehnice mai compatibile vor reduce costurile legate de export și vor permite IMM-urilor cu volume comerciale mai mici să concureze cu întreprinderile mai mari. Acest lucru sporește, de asemenea, capacitatea IMM-urilor de a participa la lanțurile de aprovizionare, la comerțul digital și la achizițiile publice și de a furniza servicii pe piața Indoneziei. CEPA promovează, de asemenea, transparența și utilizarea standardelor internaționale pentru a facilita accesul pe piață și a reduce costurile de conformitate.
•Drepturi fundamentale
Propunerea nu aduce atingere protecției drepturilor fundamentale în Uniune.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
CEPA va avea un impact financiar asupra bugetului UE pe partea de venituri. Se estimează că taxele la care se renunță ar putea fi între 630 și 700 de milioane EUR pe an după punerea în aplicare completă a CEPA. Estimarea se bazează pe importurile medii preconizate pentru 2041 în absența unui ALS.
5.ALTE ELEMENTE
•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
CEPA prevede dispoziții instituționale care stabilesc structura pentru organismele de punere în aplicare care să monitorizeze permanent punerea în aplicare, funcționarea și impactul CEPA.
Capitolul din CEPA referitor la instituții instituie un Comitet pentru comerț a cărui sarcină principală este să monitorizeze și să faciliteze punerea în aplicare și executarea CEPA. Comitetul pentru comerț va fi responsabil de supravegherea activității tuturor comitetelor și grupurilor de lucru specializate înființate în temeiul CEPA.
Comitetul pentru comerț va desfășura un schimb de opinii pe teme legate de punerea în aplicare a acordului cu reprezentanții societății civile care participă la un dialog cu societatea civilă.
De asemenea, CEPA instituie grupuri consultative interne care asigură o reprezentare echilibrată a organizațiilor independente ale societății civile, inclusiv organizații neguvernamentale, organizații de afaceri și patronale, precum și sindicate active în domeniul economic, social și al mediului. Grupurile consultative interne pot prezenta opinii și recomandări cu privire la funcționarea și punerea în aplicare a ALS și se reunesc cel puțin o dată pe an.
Astfel cum s-a subliniat în comunicarea intitulată „Comerț pentru toți”, Comisia alocă mai multe resurse pentru punerea în aplicare efectivă și asigurarea respectării acordurilor comerciale și de investiții. În noiembrie 2025, Comisia a publicat cel de al cincilea raport anual privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației. Scopul principal al raportului este de a prezenta o imagine obiectivă cu privire la punerea în aplicare a ALS încheiate de UE, evidențiind progresele înregistrate și deficiențele care trebuie soluționate. Obiectivul este ca raportul să servească drept bază pentru o dezbatere deschisă și un dialog cu statele membre, Parlamentul European și societatea civilă în general cu privire la funcționarea ALS și punerea lor în aplicare. Dat fiind că este publicat anual, acest raport va permite o monitorizare periodică a evoluțiilor, precum și înregistrarea modului de abordare a aspectelor prioritare identificate. Raportul se va referi la CEPA UE-Indonezia începând cu data intrării sale în vigoare.
•Documente explicative (pentru directive)
Nu se aplică.
•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii
Ca urmare a capitolului 2 din CEPA, UE și Indonezia vor elimina tarifele pentru peste 98 % din liniile tarifare, care reprezintă aproape 100 % din valoare. 80 % vor fi liberalizate deja la intrarea în vigoare. După o perioadă de eliminare treptată de 5 ani, liberalizarea va ajunge la 96 % din comerțul bilateral. De exemplu, Indonezia va elimina taxele ridicate aplicate produselor industriale, cum ar fi autovehiculele (tarifele actuale ser ridică până la 50 %), utilajele și echipamentele electrice, produsele farmaceutice și chimice, produsele agroalimentare. De asemenea, acordul va elimina sau va reduce substanțial taxele UE pentru majoritatea mărfurilor indoneziene exportate către UE.
Capitolul 3 din CEPA conține reguli de origine care asigură faptul că numai produsele care au fost prelucrate în mod semnificativ în UE sau în Indonezia pot beneficia de preferințele tarifare prevăzute în acord.
Capitolul 4 din CEPA va ajuta întreprinderile care efectuează schimburi comerciale cu mărfuri între UE și Indonezia să își treacă produsele mai ușor și mai rapid prin vamă. Aceasta va contribui la asigurarea unui control vamal eficace, astfel încât mărfurile importate să respecte toate normele țării importatoare, inclusiv cerințele legate de siguranță, securitate și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul include în special dispoziții privind procedurile vamale care trebuie respectate la frontieră, angajamente de a oferi un acces facil la informații privind tarifele aplicate și principii comune pentru legislația vamală.
Capitolul 5 din CEPA include, de asemenea, un mecanism de salvgardare bilateral, care permite UE și Indoneziei să impună măsuri temporare în cazul în care o creștere semnificativă a importurilor preferențiale cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei lor naționale.
Capitolul 6 din CEPA privind aspectele sanitare și fitosanitare (SPS) se referă la siguranța alimentară și la sănătatea animalelor și a plantelor. Acesta menține modul în care UE adoptă și pune în aplicare normele sale în materie de siguranță alimentară, fie pentru produsele fabricate pe plan intern, fie pentru cele importate. Acordul reafirmă principiile Acordului SPS al OMC. UE și Indonezia vor consolida activitatea comună privind aspectele sanitare și fitosanitare pentru a asigura intervenția rapidă în situații de urgență legate de importurile și exporturile de produse agricole și pescărești.
Capitolul 7 din CEPA urmărește să elimine barierele tehnice din calea comerțului cu mărfuri dintre UE și Indonezia. Pentru sectoare-cheie precum electronica, utilajele și produsele eficiente din punct de vedere energetic, sunt recunoscute certificatele și rapoartele de testare emise de organisme acreditate cu sediul în UE, ceea ce elimină necesitatea unor retestări și recertificări costisitoare și îndelungate în Indonezia. CEPA conține, de asemenea, proceduri de etichetare simplificate. CEPA prevede o mai bună transparență și previzibilitate în materie de reglementare, îmbunătățind posibilitățile părților interesate și ale autorităților de a oferi feedback cu privire la proiectele de reglementări tehnice ale celeilalte părți și acordând suficient timp pentru adaptare înainte de intrarea lor în vigoare. Acesta prevede, de asemenea, ca ambele părți să adopte și să aplice standarde relevante recunoscute la nivel internațional ca bază pentru reglementările lor tehnice. O anexă specifică la CEPA privind autovehiculele asigură faptul că vehiculele UE cu certificate de omologare ONU de tip identificate în acord nu se confruntă cu cerințe suplimentare de testare sau de marcare în Indonezia, reducând costurile și timpul necesar introducerii pe piață.
Capitolul 8 din CEPA va extinde oportunitățile pentru furnizorii de servicii și investitorii din UE și Indonezia și va asigura un mediu comercial mai previzibil. Aceasta va garanta, în special, că furnizorii de servicii din UE și investitorii din sectoarele identificate în CEPA nu vor fi discriminați față de omologii lor indonezieni. Acesta va facilita obținerea de către operatorii din UE a licențelor sau a calificărilor necesare pentru furnizarea serviciilor lor, prin procese clare, echitabile și oportune. Acesta va asigura faptul că furnizorii de servicii din UE din anumite sectoare nu vor fi obligați să aibă o prezență locală (cum ar fi o sucursală), un anumit număr de operatori sau o anumită valoare a tranzacțiilor în Indonezia.
Deși CEPA promovează fluxurile comerciale și de investiții între UE și Indonezia, acesta protejează în mod explicit dreptul de reglementare al fiecărei părți în vederea atingerii unor obiective de politică legitime.
Capitolul 9 din CEPA asigură faptul că, în practică, mișcările de capital din UE în Indonezia și viceversa, necesare pentru efectuarea tranzacțiilor liberalizate în temeiul acordului, sunt autorizate – de exemplu, înființarea unei întreprinderi cu capital străin. În același timp, ambele părți pot aplica în continuare propriile legi și norme atunci când este necesar, de exemplu în caz de faliment sau în cazul tranzacțiilor cu titluri de valoare.
Capitolul 10 din CEPA creează un mediu comercial digital previzibil, sigur și echitabil. În special, acesta asigură fluxuri transfrontaliere de date libere prin interzicerea cerințelor nejustificate de localizare și interzice taxele vamale pentru transmisiile electronice. Acesta prevede norme obligatorii care consolidează încrederea consumatorilor, asigură securitatea juridică pentru întreprinderi și sprijină inovarea.
Capitolul 11 din CEPA stabilește norme care garantează că procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt transparente, echitabile și nediscriminatorii pentru întreprinderile din UE.
UE și Indonezia au convenit asupra protecției și asigurării respectării efective a drepturilor de proprietate intelectuală în capitolul 12. CEPA oferă, în special, protecție directă pentru 221 de indicații geografice („IG”) din UE și 72 de indicații geografice din Indonezia, acoperind produse agroalimentare, cum ar fi carnea și brânzeturile din UE și mirodeniile și cafeaua indoneziene. Acest nivel ridicat de protecție a indicațiilor geografice consolidează potențialul de export în sectoarele agroalimentare cu valoare ridicată, asigurând desemnarea exclusivă și ajutând producătorii să comercializeze produse premium.
Capitolul 13 din CEPA asigură menținerea unor legi eficace în materie de concurență în ambele jurisdicții, care sunt puse în aplicare de autorități independente din punct de vedere operațional, care trebuie să acționeze în mod transparent și nediscriminatoriu, respectând dreptul la apărare. Acordul prevede, de asemenea, cooperarea dintre autorități. Acesta conține norme privind subvențiile, normele antitrust și întreprinderile de stat.
Capitolul 14 din CEPA reprezintă, de asemenea, un pas important în deschiderea comerțului și a investițiilor și în securizarea lanțurilor de aprovizionare dintre UE și Indonezia în domeniul energiei și al materiilor prime.
Capitolul 15 oferă un cadru cuprinzător privind comerțul și creșterea și dezvoltarea durabile, cu angajamente obligatorii din punct de vedere juridic aplicabile prin intermediul mecanismului de soluționare a litigiilor al CEPA. CEPA oferă, de asemenea, o platformă de dialog și cooperare cu privire la aspecte legate de comerț în materie de mediu și climă, inclusiv în sectorul uleiului de palmier. Acesta include dispoziții specifice privind protecția și gestionarea resurselor naturale, stabilind angajamente în ceea ce privește conservarea pădurilor, biodiversitatea, combaterea comerțului ilegal cu specii sălbatice de faună și floră și combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).
Capitolul 16 din CEPA creează un cadru pentru cooperarea dintre UE și Indonezia în ceea ce privește consolidarea politicilor și definirea programelor care contribuie la dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, favorabile incluziunii, sănătoase și reziliente.
În capitolul 17, acordul stabilește principiile de bază și orientările operaționale pentru cooperarea economică și consolidarea capacităților în domeniile care intră în domeniul său de aplicare.
Aceasta are, de asemenea, un capitol 18 dedicat IMM-urilor și o serie de alte dispoziții care aduc beneficii acestor întreprinderi, de exemplu crearea unei platforme digitale unice accesibile publicului care să ofere informații cu privire la modul de acces și de desfășurare a activităților comerciale pe piețele celeilalte părți, crearea de puncte de contact pentru IMM-uri, digitalizarea operațiunilor comerciale etc.
Capitolul 19 din CEPA promovează reglementări transparente, coordonate și bazate pe dovezi, care respectă legislația națională, sprijină obiectivele de politică publică și iau în considerare interesele întreprinderilor și ale părților interesate. În special, părțile trebuie să publice o listă anuală a reglementărilor majore planificate, explicând scopul și termenele acestora.
Capitolul 20 din CEPA sporește previzibilitatea, responsabilitatea și echitatea în reglementările legate de comerț. Prin garantarea publicării în timp util, a accesului liber la informații, a unor procese administrative echitabile și a unor căi de atac independente, acesta consolidează încrederea în sistemele de reglementare și reduce incertitudinea pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier.
•Textul acordului și notificări
Textul acordului este transmis Consiliului împreună cu prezenta propunere.
În conformitate cu tratatele, este de competența Comisiei să efectueze notificarea prevăzută la articolul 25.2 din acord, pentru a exprima consimțământul Uniunii de a-și asuma obligații în temeiul acordului.
2026/0182 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind încheierea Acordului de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Indonezia
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2) și articolul 207, coroborate cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și cu articolul 218 alineatul (7),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere aprobarea Parlamentului European 1 ,
întrucât:
(1)În conformitate cu Decizia nr. [XX] din XX/XX/XXXX a Consiliului 2 , Acordul de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniune și Indonezia (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat la [XX XX 2026], sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară.
(2)Acordul trebuie să asigure promovarea politicii comerciale comune a Uniunii prin instituirea unui parteneriat economic cuprinzător cu Indonezia.
(3)Acordul trebuie să fie aprobat.
(4)Este adecvat ca, în temeiul articolului 218 alineatul (7) din Tratat, Comisia să fie autorizată să aprobe, în numele Uniunii, anumite modificări ale acordului care se adoptă printr-o procedură simplificată în conformitate cu articolele 11.20, 12.37 sau articolul 24.2 alineatul (2) punctele (x) sau (xi), după consultarea Comitetului pentru politică comercială.
(5)În conformitate cu articolul 25.7 alineatul (1), acordul nu le conferă alte drepturi și nici nu le impune alte obligații persoanelor în cadrul Uniunii decât cele instituite între părți în temeiul dreptului internațional public,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se aprobă Acordul de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Indonezia (denumit în continuare „acordul”).
Articolul 2
În sensul articolului 11.20 și al articolului 24.2 alineatul (2) punctul (x) din acord, orice modificare sau rectificare a anexelor 11-A și 11-B la acord se aprobă de către Comisie în numele Uniunii, în urma consultărilor cu Comitetul pentru politică comercială.
Articolul 3
În sensul articolului 12.37 și al articolului 24.2 alineatul (2) punctul (xi) din acord, orice modificare a anexelor 12-A și 12-C la acord se aprobă de către Comisie în numele Uniunii, în urma consultărilor cu Comitetul pentru politică comercială.
Articolul 4
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale 3 .
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „VENITURI” – PENTRU PROPUNERI CU IMPACT BUGETAR ASUPRA PĂRȚII DE VENITURI A BUGETULUI
1. TITLUL PROPUNERII:
Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind încheierea Acordului de parteneriat economic cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Indonezia
2.LINII BUGETARE:
Linia bugetară pentru venituri (capitol/articol/post): Capitolul 12, articolul 120
Suma înscrisă în buget pentru exercițiul financiar în cauză: (2026) 21 368 300 000 EUR. Bugetul este disponibil la adresa: Proiectul de buget 2026 – SITUAȚIA GENERALĂ A VENITURILOR
(numai în cazul veniturilor alocate):
Veniturile vor fi alocate următoarei linii de cheltuieli (capitol/articol/post):
3.IMPACTUL FINANCIAR
◻ Propunerea nu are impact financiar
x Propunerea nu are impact financiar asupra cheltuielilor, dar are impact financiar asupra veniturilor
◻ Propunerea are un impact financiar asupra veniturilor alocate
Efectul este următorul:
(milioane EUR cu o zecimală)
|
Linia bugetară pentru venituri |
12 luni |
Anul 2027 |
|
|
Capitolul 12/articolul 120 |
630 de milioane EUR |
Intrarea în vigoare este prevăzută pentru prima jumătate a anului 2027 |
0 |
|
Situația după acțiune |
|||||
|
Linia bugetară pentru venituri |
[N+10] |
[N+11] |
[N+12] |
[N+13] |
[N+14] |
|
Capitol/Articol/Post... |
700 de milioane EUR |
700 de milioane EUR |
700 de milioane EUR |
700 de milioane EUR |
700 de milioane EUR |
(Numai în cazul veniturilor alocate, cu condiția ca linia bugetară să fie deja cunoscută):
|
Linia de cheltuieli 6 |
Anul N |
Anul N+1 |
|
Capitol/Articol/Post... |
||
|
Capitol/Articol/Post... |
|
Linia de cheltuieli |
[N+2] |
[N+3] |
[N+4] |
[N+5] |
|
Capitol/Articol/Post... |
||||
|
Capitol/Articol/Post... |
4.MĂSURI ANTIFRAUDĂ
5.ALTE OBSERVAȚII
Propunerea nu implică costuri (cheltuieli) suplimentare de la bugetul UE.
CEPA va avea un impact financiar asupra bugetului UE pe partea de venituri. Se estimează că taxele la care se renunță ar putea fi între 630 și 700 de milioane EUR pe an după punerea în aplicare completă a CEPA. Estimarea se bazează pe importurile medii preconizate pentru 2042 în absența unui ALS.
Se preconizează efecte pozitive indirecte ca urmare a sporirii resurselor legate de taxa pe valoarea adăugată și de venitul național brut.