1.Introducere: De ce are nevoie Uniunea Europeană de un plan de acțiune privind îngrășămintele?

Îngrășămintele sunt esențiale pentru productivitatea agriculturii, viabilitatea fermelor și securitatea alimentară. Ele asigură principalii nutrienți pentru plante – azot (N), fosfor (P) și potasiu (K) – esențiali pentru creșterea culturilor, sănătatea plantelor, randamente și calitatea produselor. Producția mondială de alimente depinde în mare măsură de îngrășăminte.

Pentru a doua oară în mai puțin de cinci ani, la nivel mondial și în Europa se înregistrează o creștere accentuată a prețurilor îngrășămintelor minerale. În 2022, Comisia a prezentat o „comunicare privind asigurarea disponibilității și accesibilității prețurilor îngrășămintelor” 1 (comunicarea din 2022), care stabilește măsuri imediate pentru a proteja disponibilitatea și accesibilitatea prețurilor. De atunci, persistă prețurile ridicate și dificultățile structurale, ceea ce a determinat Comisia să anunțe un plan de acțiune privind îngrășămintele în comunicarea REsourceEU 2 , pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea prețurilor îngrășămintelor interne și pentru a propune acțiuni care să permită tranziția către nutrienți reciclați și alte alternative. Criza din Orientul Mijlociu a scos și mai mult la iveală vulnerabilitățile structurale ale UE în ceea ce privește aprovizionarea cu îngrășăminte.

În prezent, aprovizionarea cu îngrășăminte a UE depinde de importuri pentru o mare parte din îngrășămintele anorganice și materiile prime aferente (gaze naturale, amoniac, fosforit) 3 . În același timp, producția internă este puternic afectată de prețurile la energie, în special în ceea ce privește îngrășămintele azotoase, în cazul cărora gazul natural servește atât ca materie intermediară, cât și ca sursă majoră de energie. În plus, cantitățile mari de emisii de gaze cu efect de seră (GES) din timpul producției și dependența ridicată de combustibilii fosili importați indică faptul că producția de îngrășăminte trebuie să se decarbonizeze fără a se pune în pericol securitatea alimentară și capacitatea financiară a fermierilor.

O strategie de succes pentru fertilizare în UE necesită o colaborare strânsă între industrie și fermieri, în cadrul unui parteneriat și al unui lanț valoric transparent: asigurarea competitivității atât pentru fermieri, cât și pentru industria îngrășămintelor și a autonomiei strategice a UE, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor UE în materie de climă și mediu. Recenta comunicare AccelerateEU 4 orientează acțiunile UE și ale statelor membre pentru a aborda impactul prețurilor la energie asupra îngrășămintelor și agriculturii, punând accentul pe efectele imediate, într-o perspectivă pe termen mediu. Acest plan de acțiune va oferi un set mai larg de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în parteneriat cu producătorii de îngrășăminte și cu fermierii pentru a atinge mai multe obiective de consolidare legate de disponibilitate și accesibilitatea prețurilor, de autonomia strategică și de reziliență, precum și de transparență și dialog.

2.Context și provocări

2.1. Creșterea costurilor care afectează competitivitatea agriculturii UE

Costurile îngrășămintelor afectează în mod direct producția de alimente, deoarece fertilizarea reprezintă unul dintre cele mai mari costuri pentru fermieri 5 . Ponderea îngrășămintelor în contabilitatea exploatației este deosebit de ridicată pentru fermierii care produc culturi arabile 6 . În ultimul trimestru al anului 2025, costurile îngrășămintelor pentru fermierii din UE erau în continuare cu 62 % peste nivelurile din 2020 (înainte de prețul de vârf anterior). În primele luni ale anului 2026, prețurile îngrășămintelor produse în UE au crescut semnificativ, în special cele ale îngrășămintelor azotoase, alimentate de cererea mondială, de comerț și de factorii geopolitici. În aprilie 2026, prețurile globale ale îngrășămintelor azotoase în UE au crescut cu încă 40 % peste nivelul din decembrie 2025.

Creșterea costurilor îngrășămintelor poate obliga fermierii să reducă utilizarea lor, existând un risc clar de reducere a calității și a randamentelor. De asemenea, ar putea fi redusă suprafața cultivată, ceea ce ar afecta producția UE. În plus, acest lucru îi poate determina pe fermieri să acorde prioritate producției pe termen scurt, preferând aportul de azot în detrimentul aportului de fosfor și potasiu, cu potențiale consecințe pe termen lung asupra fertilității solului.

2.2. Provocările cu care se confruntă industria

Structura costurilor industriei îngrășămintelor din UE este dominată de energie, gazele naturale reprezentând 70-80 % din costurile de producție ale îngrășămintelor azotoase. UE depinde de importurile de gaze naturale, iar producția locală de îngrășăminte azotoase nu asigură autonomia. Odată cu apariția crizei energetice, nivelul de autonomie a scăzut, de asemenea. Aceasta este o consecință a faptului că amoniacul produs în Europa se află la limita superioară a curbei costurilor de producție de la nivel mondial. Îngrășămintele pe bază de fosfat și potasă depind în principal de materii intermediare obținute prin extracție minieră.

Având în vedere persistența prețurilor ridicate la factorii de producție, există un risc de dezindustrializare în UE, deși o capacitate de producție internă este de importanță strategică pentru UE: În ultimii ani, scăderea producției de amoniac în UE s-a accelerat, după cum o demonstrează închiderea definitivă, începând din 2023, a unor uzine reprezentând 9 % din capacitatea UE. Mai multe unități de producție a îngrășămintelor din întreaga Europă sunt inactive sau au fost închise. Provocările sunt exacerbate de faptul că industria are o contribuție majoră la emisiile de GES 7 , iar tranziția către o producție cu emisii scăzute de dioxid de carbon necesită investiții mari, în a căror mobilizare întreprinderile din UE întâmpină dificultăți atunci când costurile ridicate ale factorilor de producție, volatilitatea globală și absența unor condiții de concurență echitabile le subminează profitabilitatea.

Strategia UE pentru decarbonizare și o mai bună circularitate a nutrienților în sistemele agricole vizează reducerea emisiilor, dar această schimbare trebuie să depășească o serie de obstacole majore. Amoniacul verde, care este produs utilizând hidrogen obținut prin electroliză din surse regenerabile de energie, necesită în continuare investiții majore. Amoniacul verde se confruntă cu costuri de producție mai mari decât alternativele bazate pe combustibili fosili, inclusiv amoniacul albastru – cu captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) – și îngrășămintele azotoase pe bază de bioresurse. Pe de altă parte, îngrășămintele pe bază de bioresurse se confruntă cu bariere la intrarea pe piață și de reglementare, inclusiv procese îndelungate de aprobare, blocaje în materie de reglementare legate de factorii de producție derivați din deșeuri și o adoptare inegală între statele membre.

2.3. Volatilitatea pieței îngrășămintelor

·Piețele mondiale ale îngrășămintelor s-au confruntat cu o volatilitate substanțială

Războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la perturbarea aprovizionării cu îngrășăminte, contribuind la creșterea presiunii asupra prețurilor. La 20 iunie 2025, Comisia a adoptat măsuri tarifare adecvate pentru a aborda dependența economică a Uniunii de importurile tuturor îngrășămintelor pe bază de azot din Federația Rusă și Belarus. Această măsură a fost necesară pentru a reduce dependența strategică a UE de Rusia.

În plus, recenta extindere a taxelor antidumping definitive la importurile de amestec de azotat de amoniu și uree din Federația Rusă, SUA și Trinidad și Tobago restricționează și mai mult aprovizionarea, deși a fost necesară protejarea industriei îngrășămintelor din UE de concurența neloială continuă. În decembrie 2025, în perioada premergătoare introducerii mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) 8 , așteptările pieței cu privire la viitoarele condiții de import, alături de alți factori, au contribuit la creșterea prețurilor îngrășămintelor azotoase.

Escaladarea militară din Orientul Mijlociu începând cu 28 februarie 2026 a afectat o regiune care are un rol important în aprovizionarea mondială, reprezentând 20-30 % din exporturile mondiale, în special pentru amoniac și uree, precum și prin furnizarea de sulf utilizat pentru producția de îngrășăminte fosfatice. În aprilie 2026, prețurile medii ale îngrășămintelor azotoase au crescut brusc, cu aproximativ 40 de puncte procentuale, comparativ cu februarie 2026 (și se situează cu aproximativ 70 % peste media din 2024). Prețurile îngrășămintelor fosfatice sunt, de asemenea, afectate.

Graficul 1: Evoluția prețurilor îngrășămintelor și raportul cu prețurile cerealelor. Un raport mai mare între prețul îngrășămintelor și cel al cerealelor indică o accesibilitate mai scăzută a prețurilor îngrășămintelor

La nivel mondial, țările cu venituri mici și medii care depind de piața mondială pentru a-și procura îngrășămintele sunt cele mai afectate, în special țările din Asia, Africa și America Latină care cumpără în mod tradițional îngrășăminte azotoase din Orientul Mijlociu. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) preconizează că, în cazul în care perturbarea din Strâmtoarea Ormuz va persista, riscurile vor crește semnificativ, afectând deciziile de plantare pentru anul 2026 și cele pentru anii următori 9 . Mai multe țări (China, India, Mexic, Rusia, Statele Unite) au început să adopte măsuri pentru a face față situației actuale: folosirea rezervelor strategice, impunerea de restricții la export, stabilirea de plafoane de preț pentru fermieri sau eliminarea barierelor la import. Echilibrul pieței mondiale și securitatea alimentară sunt în pericol.

·Necesitatea unui lanț de aprovizionare al UE transparent, funcțional și mai dezvoltat

Piața îngrășămintelor din UE, în comparație cu alte piețe, se caracterizează prin asimetrie, fragmentare, lipsă de transparență și producție relativ concentrată. Chiar și în cazul în care fermierii achiziționează în comun factori de producție în cadrul organizațiilor de producători, asimetria puterii de negociere și a accesului la informații în cadrul lanțului persistă. În special, lipsesc datele în timp real privind prețurile și informațiile generale privind piața referitoare la situația cererii și a ofertei, care să fie puse la dispoziția publicului.

Nu există o piață unică pentru îngrășăminte în UE. În temeiul Regulamentului privind produsele fertilizante (RPF 10 ), îngrășămintele circulă liber în UE ca produse care poartă marcajul CE. Cu toate acestea, RPF urmează modelul armonizării opționale, lăsând piețele naționale ale îngrășămintelor să coexiste cu piața unică. Abordarea, care există din 2003 și a fost reînnoită în 2019, este privită pozitiv de producători, deoarece permite legislațiilor naționale să pună în aplicare norme naționale privind încetarea statutului de deșeu și măsuri naționale pentru utilizarea subproduselor de origine animală și pune la dispoziție pe piață mai multe produse fertilizante pentru fermieri. Cu toate acestea, regulamentul limitează, de asemenea, capacitatea de a achiziționa produse fertilizante la nivel transfrontalier pe piața unică. Piața unică este și mai fragmentată în ceea ce privește îngrășămintele minerale cu emisii scăzute de dioxid de carbon și îngrășămintele (organice) pe bază de bioresurse, unde gradul mai scăzut de standardizare a produselor, alături de un peisaj de reglementare complex, reprezintă un obstacol suplimentar.

În 2022, Comisia a înființat un Observator al pieței îngrășămintelor 11 , care a sporit transparența pieței, în special prin publicarea de date recente și actualizate privind prețurile și comerțul cu îngrășăminte minerale în UE. Cu toate acestea, progresele înregistrate sunt insuficiente pentru a oferi fermierilor claritate și previzibilitate deplină în ceea ce privește achizițiile lor.

3.Obiective

Acest plan de acțiune continuă lucrările anterioare într-un context de politică mai presant din punct de vedere geopolitic, comercial și al economiei circulare. În cadrul obiectivelor mai ample ale UE privind competitivitatea, autonomia strategică, securitatea alimentară, sustenabilitatea și neutralitatea climatică, planul de acțiune privind îngrășămintele abordează toate etapele lanțului valoric: de la producerea de către industria îngrășămintelor din UE până la utilizarea finală de către fermierii din UE, având în vedere că ambele fac obiectul dinamicii piețelor internaționale ale factorilor de producție. Răspunsurile trebuie să acopere întregul lanț valoric, de la ofertă la cerere.

Planul de acțiune urmărește să creeze un parteneriat între producătorii de îngrășăminte și fermieri, mobilizând toți actorii de la nivelul UE și de la nivel național pentru a realiza acțiuni pe termen scurt menite să sprijine accesibilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării. El este conceput în cadrul unei abordări mai ample pe termen mediu și lung, menită să sprijine producția internă, să promoveze o utilizare mai eficientă și mai sustenabilă a nutrienților și să încurajeze tranziția către îngrășăminte circulare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Planul de acțiune privind îngrășămintele are trei obiective care se consolidează reciproc:

1.creșterea disponibilității îngrășămintelor și a accesibilității prețurilor acestora pe termen scurt;

2.consolidarea autonomiei strategice deschise și a rezilienței UE prin consolidarea producției interne, diversificarea aprovizionării, asigurarea gestionării sustenabile a nutrienților și accelerarea tranziției către decarbonizare și

3.consolidarea transparenței și a dialogului de-a lungul lanțului de aprovizionare cu îngrășăminte.

4.Domenii-cheie de acțiune

Planul de acțiune îndeplinește aceste obiective prin două tipuri de măsuri: măsuri pe termen scurt care vizează perturbarea geopolitică bruscă ce afectează disponibilitatea și accesibilitatea prețurilor îngrășămintelor pentru fermierii europeni și măsuri pe termen mai lung care stimulează transformarea structurală a lanțului valoric european al îngrășămintelor și utilizarea nutrienților.

Măsurile care vizează creșterea accesibilității prețurilor și a disponibilității pe termen scurt vor constitui elemente de bază ale eforturilor pe termen mai lung.

4.1. Îmbunătățirea accesului fermierilor la îngrășăminte la prețuri accesibile: acțiuni pe termen scurt

În următoarele săptămâni și luni, fermierii europeni se vor confrunta cu decizii dificile privind următorul sezon de semănat pentru recolta din 2027, în circumstanțe economice dificile. Acesta este motivul pentru care sunt necesare măsuri imediate. Pentru a reduce presiunea asupra costurilor și prețurilor de producție a îngrășămintelor și pentru a asigura aprovizionarea fermierilor și a industriei interne a îngrășămintelor, se propun următoarele măsuri pe termen scurt:

Pentru a asigura lichidități imediate și a susține producția agricolă, este necesar să se ofere un sprijin excepțional specific celor mai afectați fermieri europeni prin intermediul instrumentelor de criză existente în cadrul politicii agricole comune (PAC). Comisia va propune rapid mobilizarea bugetului UE pentru a majora rezerva pentru agricultură cu o sumă substanțială, cu scopul de a oferi ajutor rapid fermierilor.

Pentru a oferi previzibilitate și stabilitate și pentru a facilita cooperarea de-a lungul lanțului valoric, Comisia va lansa un parteneriat al UE privind lanțul valoric al îngrășămintelor între producătorii de îngrășăminte, fermieri, alte părți interesate în cauză și statele membre. Un astfel de parteneriat ar urmări: (i) să asigure disponibilitatea și accesibilitatea prețurilor îngrășămintelor autohtone pentru fermierii din UE; (ii) să îmbunătățească previzibilitatea atât pentru producători, cât și pentru utilizatori și (iii) să sprijine decarbonizarea industriei îngrășămintelor din UE, ținând seama de obiectivele UE în materie de energie și climă. Odată lansat, parteneriatul va lua forma unor sesiuni de dialog în materie de politici. Vor fi instituite garanții adecvate pentru a se asigura respectarea normelor UE în materie de concurență în timpul acestor sesiuni și în ceea ce privește eventualele rezultate.

Pentru a aborda efectele crizei din Orientul Mijlociu asupra celor mai afectate sectoare, Comisia a adoptat, la 29 aprilie 2026, un cadru temporar privind ajutoarele de stat 12 , care completează normele existente privind ajutoarele de stat. Statele membre se vor putea baza pe acest cadru temporar pentru a sprijini întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare afectate în mod direct sau indirect de criza din Orientul Mijlociu, pentru a atenua consecințele creșterii excepțional de abrupte a prețurilor combustibililor și îngrășămintelor.

Pentru a oferi un ajutor suplimentar pe termen scurt, Comisia va prezenta un pachet PAC specific care să permită statelor membre să utilizeze la maximum sprijinul disponibil în cadrul planurilor strategice PAC actuale. Comisia:

·va propune o măsură, în cadrul pachetului financiar existent al PAC, care să creeze sprijin de lichiditate pentru fermieri, după caz, și va propune ca plățile în avans către beneficiari să fie mai flexibile, pentru a le permite fermierilor să își îndeplinească în continuare obligațiile financiare față de bănci și furnizorii de factori de producție în aceste circumstanțe excepționale;

·va recomanda statelor membre să elaboreze și să finanțeze, în cadrul planurilor lor strategice PAC, o eco-schemă nouă sau să adapteze o eco-schemă existentă sau o măsură de agromediu și climă pentru a îmbunătăți eficiența fertilizării, a stimula utilizarea sustenabilă a nutrienților reciclați și a consolida reziliența fermelor, inclusiv, după caz, prin reprogramarea și dezvoltarea unor intervenții specifice;

·va recomanda statelor membre să majoreze finanțarea, în cadrul pachetelor financiare existente ale PAC, pentru măsuri de investiții care sprijină utilizarea mai eficientă și mai sustenabilă a îngrășămintelor (cum ar fi agricultura ecologică, agricultura de precizie etc.).

Aceste propuneri ar permite statelor membre să ofere un ajutor excepțional rapid până la sfârșitul perioadei actuale (2027) și să se asigure că fondurile PAC sprijină în mod eficace fermierii în criza actuală.

De asemenea, Comisia va consolida și va disemina un pachet de informații pentru statele membre cu privire la instrumentele aflate la dispoziția fermierilor și la resursele de cunoștințe relevante prin intermediul rețelei PAC a UE 13 și printr-o publicație specifică privind rezultatele cercetării și inovării din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește îngrășămintele pe bază de bioresurse.

Statele membre au posibilitatea, în cadrul fondurilor existente, în special în cadrul fondurilor de coeziune, de a sprijini producția sustenabilă de biogaz și biometan, în conformitate cu comunicarea „AccelerateEU – Uniunea energetică – Energie la prețuri accesibile și sigură prin acțiuni accelerate” 14 , accelerând în același timp punerea în aplicare a măsurilor relevante deja incluse în planurile lor de redresare și reziliență. Sprijinul poate acoperi proiecte desfășurate în cadrul fermelor și al cooperativelor, modernizarea uzinelor existente, abordarea blocajelor rămase în ceea ce privește autorizațiile pentru instalațiile noi, gestionarea digestatului și transportul de materii intermediare sustenabile între regiuni. Biogazul poate reduce dependența energetică și de nutrienți, poate genera venituri suplimentare pentru fermieri, poate crea valoare locală în zonele rurale și poate spori reziliența prin soluții circulare pentru energie și nutrienți reciclați.

În plus, în conformitate cu comunicarea AccelerateEU, statele membre au posibilitatea de a concepe măsuri specifice, prompte și temporare, inclusiv intervenții asupra prețurilor, scheme de sprijin pentru venit și stimulente fiscale, menite să sprijine industriile mari consumatoare de energie, menținând în același timp stimulentul pentru economisirea de energie și reducerea dependenței de combustibilii fosili importați. Acest lucru ar putea contribui la stabilizarea costurilor cu energia ale producătorilor de îngrășăminte. Aceasta le-ar permite să producă în continuare îngrășăminte autohtone la prețuri accesibile, să sporească competitivitatea sectorului și să utilizeze în continuare materiale circulare și din bioresurse ca materii intermediare alternative. Acest lucru este în conformitate cu acțiunea planificată a Comisiei de a cartografia capacitățile europene și de a colabora cu industria pentru a elimina barierele pe termen scurt din calea implementării.

Pentru a se pregăti în vederea adoptării măsurilor mai structurale descrise mai jos, Comisia va explora acțiuni pe termen scurt pentru a facilita utilizarea digestatelor, inclusiv propunerea și instituirea unui spațiu de testare în materie de reglementare.

Comisia va monitoriza periodic evoluțiile de pe piețele europene și mondiale ale îngrășămintelor și este pregătită să ia în considerare măsuri comerciale suplimentare, în cazul în care acest lucru este justificat din punct de vedere juridic și economic și impus de condițiile pieței, pentru a îmbunătăți accesul la îngrășămintele provenite de la o gamă mai largă de furnizori, ținând cont, în același timp, de situația producătorilor interni, precum și de cea a țărilor fragile care sunt dependente de importurile de îngrășăminte. Măsurile vizate ar putea include extinderea domeniului de aplicare al produselor fertilizante care ar beneficia de suspendarea temporară a taxelor vamale aplicabile națiunii celei mai favorizate, propusă deja de Comisie 15 .

Comisia poate solicita activarea de către Consiliu a Regulamentului privind situațiile de urgență și reziliența pieței interne 16 (IMERA) în regimul de vigilență sau de urgență, în funcție de evoluțiile pieței. Acest lucru ar necesita desemnarea îngrășămintelor și a materiilor prime necesare pentru producția lor ca bunuri relevante în situații de criză, permițând, de exemplu, o monitorizare sporită, achiziții publice efectuate de Comisie în numele statelor membre, cereri de informații specifice, cereri prioritare, aprobări mai rapide și măsuri de extindere a capacității de producție, menținând în același timp libera circulație a îngrășămintelor pe piața unică.

În cazul în care situația degenerează și mai mult în ceea ce privește disponibilitatea îngrășămintelor și accesibilitatea prețurilor acestora, Comisia ar lua în considerare alte măsuri care ar putea avea un caracter temporar.

În plus, ca parte a răspunsului său imediat, Comisia a adoptat deja sau a anunțat o serie de măsuri specifice.

·În ceea ce privește măsurile comerciale, la 20 februarie 2026, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Consiliului 17 de suspendare pe o perioadă de un an a taxelor din Tariful vamal comun pentru amoniac, uree și anumite alte îngrășăminte pe bază de azot și mixte din alte țări decât Rusia și Belarus, prin intermediul unor contingente tarifare scutite de taxe vamale. Odată adoptată, măsura va consolida sectorul agroalimentar al UE, reducând costurile pentru fermieri și industria îngrășămintelor prin economiile realizate la nivelul taxelor la import, estimate la 60 de milioane EUR.

·Deși mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) este implementat treptat, Comisia a introdus o excepție de la normele standard de calcul pentru valorile implicite: o marjă forfetară de 1 % aplicată valorilor implicite CBAM pentru îngrășăminte, care este mult mai mică decât marjele utilizate pentru alte mărfuri care intră sub incidența CBAM (10 %, 20 % și 30 % în 2026, 2027 și, respectiv, 2028). Comisia va revizui valorile implicite până cel târziu în decembrie 2027. Comisia a publicat, de asemenea, actul de punere în aplicare privind ajustarea alocării cu titlu gratuit. Acest act, precum și alte acte de punere în aplicare și alte acte delegate necesare pentru începerea perioadei definitive a CBAM au fost publicate la sfârșitul anului 2025. Normele impuse prin actele respective oferă importatorilor claritatea necesară pentru a-și estima expunerea la CBAM 18 . Comisia promovează, de asemenea, disponibilitatea verificatorilor pentru a facilita declararea valorilor reale, ceea ce ar putea conduce la o obligație CBAM mai mică în comparație cu utilizarea valorilor implicite.

·La 22 aprilie 2026, Comisia și-a prezentat comunicarea privind energia intitulată „AccelerateEU – Uniunea energetică – Energie la prețuri accesibile și sigură prin acțiuni accelerate”, care urmărește să protejeze cu efect imediat sectoarele vulnerabile de prețurile ridicate la energie și, pe termen mai lung, să reducă structural prețurile la energie și să ofere ajutor întreprinderilor. Comunicarea recunoaște situația specifică a îngrășămintelor și face referire la importanța soluțiilor circulare, a nutrienților reciclați și a potențialului neexploatat al biogazului și al biometanului.

·Comisia sprijină apelurile la coordonare la nivel internațional, inclusiv în cadrul forurilor G7 și G20, cu scopul de a facilita redirecționarea aprovizionării, inclusiv prin coridoare comerciale alternative care să sporească transparența pieței și să asigure buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare, să mențină comerțul deschis și să evite restricțiile nejustificate la export pentru produsele alimentare și factorii de producție agricolă esențiali, cum ar fi îngrășămintele, consolidând în același timp securitatea alimentară la nivel mondial.

4.2. Consolidarea autonomiei strategice și a rezilienței pe termen mediu: consolidarea producției interne, reducerea dependențelor și accelerarea tranziției către îngrășăminte decarbonizate, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și circulare

Măsurile structurale pe termen mai lung se bazează pe abordarea deja reflectată în comunicarea din 2022, prin care se asigură faptul că securitatea aprovizionării, securitatea alimentară, autonomia strategică, competitivitatea industrială și sustenabilitatea trebuie urmărite împreună.

Acțiuni de sprijinire a disponibilității și a accesibilității prețurilor

Reducerea dependenței de factorii de producție care constau în combustibili fosili, creșterea rezilienței la șocurile externe și dezvoltarea industriei interne a UE necesită o capacitate de producție suficientă, o producție mai sustenabilă de îngrășăminte minerale și extinderea alternativelor bazate pe surse de nutrienți cu emisii scăzute de dioxid de carbon, circulare, reciclate și bazate pe bioresurse.

4.2.1. Industrie, aprovizionare și pregătire

Prin intermediul Parteneriatului UE privind lanțul valoric al îngrășămintelor, Comisia va intensifica dialogul pentru a identifica oportunități de consolidare și extindere a capacității de producție, de abordare a constrângerilor legate de energie, de asigurare a accesului la materii intermediare și materii prime esențiale, de eliminare a blocajelor operaționale și de îmbunătățire a competitivității.

În colaborarea lor cu țările partenere, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor acorda o atenție deosebită acțiunilor de promovare a diversificării, atât pentru UE, cât și pentru țările sale partenere, a aprovizionării cu amoniac, uree, precum și cu alte îngrășăminte și alți factori de producție relevanți, în concordanță cu politica comercială a Uniunii și cu regimul de sancțiuni, menținând în același timp o bază de producție internă rezilientă. Pentru a diversifica aprovizionarea, Comisia va explora investițiile în țările partenere, prin parteneriate reciproc avantajoase, printre altele în cadrul strategiei „Global Gateway” 19 și al abordării de tip „Echipa Europa” 20 , care implică producția de amoniac și de îngrășăminte organice pe bază de bioresurse pentru a deservi piețele locale, regionale și piața UE de-a lungul coridoarelor identificate, cu instalații fiabile de transport, logistică și depozitare. În cazul amoniacului verde, proiectele de investiții potențiale sau proiectele în curs din cadrul inițiativei „Echipa Europa” privind producția de hidrogen din surse regenerabile în țări terțe, cum ar fi Namibia sau Paraguay, constituie un bun exemplu în acest sens, la fel ca potențialul de cooperare cu Ucraina în ceea ce privește biometanul. Prin urmare, cooperarea consolidată cu partenerii noștri este esențială, utilizând toate fluxurile de lucru disponibile, cum ar fi parteneriatele cuprinzătoare, precum și forurile regionale și multilaterale. Împreună cu țările din vecinătatea sudică și cu partenerii din Golf, în special, Pactul pentru Mediterana poate crea, de asemenea, oportunități concrete, pe termen scurt.

Comisia va evalua și, pe această bază, va aborda și va reduce riscurile în ceea ce privește accesul UE la potasă și fosfat, precum și la îngrășăminte fosfatice și potasice, inclusiv prin menținerea sau stimularea capacității de producție interne, asigurarea diversificării importurilor, abordarea nevoilor de modernizare și a considerentelor de mediu, efectuând modificările adecvate ale reglementărilor, dacă este necesar.

Comisia va evalua constituirea de stocuri și alte opțiuni de pregătire pentru îngrășămintele și factorii de producție esențiali, inclusiv stocurile sezoniere sau minime și, după caz, achizițiile publice comune sau alte instrumente pentru a spori reziliența la șocurile externe și pentru a stabiliza volatilitatea prețurilor. Această activitate va contribui la schimburile relevante privind pregătirea materială a UE în cadrul rețelei UE de constituire de stocuri creată în cadrul strategiei de constituire de stocuri la nivelul UE 21 , la alte acțiuni-cheie privind o uniune a pregătirii, la setul de instrumente IMERA și la colectarea de date privind stocurile în cadrul măsurilor de transparență a pieței propuse mai jos. Activitatea Comisiei va ține seama pe deplin de subsidiaritate, de constrângerile în materie de stocare și de siguranță, de posibilele efecte asupra prețurilor și asupra țărilor terțe fragile dependente de importuri, precum și de coerența cu instrumentele orizontale de pregătire.

4.2.2. Circularitatea, integrarea pieței și decarbonizarea

Există un potențial clar de îmbunătățire a eficienței nutrienților și de consolidare a circularității în agricultura UE. Închiderea buclei în ceea ce privește utilizarea nutrienților, menținând în același timp producția internă, este atât realizabilă, cât și benefică, oferind economii de costuri, reducerea riscurilor de poluare, îmbunătățirea eficienței resurselor și securitatea aprovizionării.

Comisia va sprijini dezvoltarea și adoptarea îngrășămintelor organice și a alternativelor la îngrășămintele anorganice convenționale, în special a îngrășămintelor pe bază de bioresurse, prin reciclarea nutrienților, recuperarea fosforului și a azotului, filiere de biometan și biogaz, valorificarea digestatului, valorificarea biomasei de alge, soluții microbiene și alte tehnologii inovatoare. Această activitate se va baza pe strategia în domeniul bioeconomiei 22 , pe punerea în aplicare a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane 23 și pe inițiativele relevante privind economia circulară menite să faciliteze producția și utilizarea în condiții de siguranță a nutrienților recuperați, precum și să valorifice reziduurile, deșeurile și subprodusele de-a lungul lanțurilor valorice, inclusiv în sectoare precum agricultura, silvicultura, acvacultura și pescuitul. Măsurile relevante sunt, de asemenea, evaluate în perspectiva viitorului act legislativ privind economia circulară.

Piața îngrășămintelor pe bază de bioresurse a fost identificată ca fiind una dintre piețele-lider în sectorul înlocuitorilor îngrășămintelor minerale tradiționale în recenta strategie din domeniul bioeconomiei. Comisia va examina opțiunile de furnizare a unor definiții clare pentru aceste îngrășăminte. Pe lângă eliminarea barierelor la intrarea pe piață sau de reglementare, stabilirea unei astfel de definiții va constitui un prim pas necesar pentru măsurile descrise mai jos, care vizează crearea de piețe-lider pentru astfel de produse. Pentru a accelera trecerea de la produse fertilizante pe bază de combustibili fosili la alternative circulare și bazate pe bioresurse, Comisia va propune măsuri de creștere a competitivității și a gradului de utilizare a produselor fertilizante pe bază de bioresurse, inclusiv a biostimulatorilor plantelor, ținând seama de recomandările Alianței pentru substanțe chimice critice.

În propunerea de regulament privind biotehnologiile II, Comisia va pregăti măsuri de creare a unor piețe-lider pentru produsele fertilizante pe bază de bioresurse. Scopul creării de piețe-lider de acest tip este de a consolida argumentele economice în favoarea unor astfel de procese de producție și de a face prețurile produselor în cauză mai accesibile în timp. Aceasta va include cerințe minime privind combinarea conținutului cu emisii scăzute de dioxid de carbon și/sau a conținutului bazat pe bioresurse și/sau alte mecanisme axate pe cerere, cum ar fi sistemele de etichetare voluntare și obligatorii.

În ceea ce privește îngrășămintele pe bază de bioresurse de origine animală, Comisia va analiza blocajele din calea creării unor astfel de piețe-lider care ar putea fi cauzate de legislația UE. În contextul evaluării Directivei-cadru privind deșeurile 24 , Comisia va evalua măsurile de simplificare a gestionării subproduselor de origine animală și a altor subproduse, inclusiv a celor destinate utilizării într-o instalație de producere a biogazului sau de compostare, precum și a utilizării agricole a gunoiului de grajd degradat anaerob sau compostat, în special dacă acestea ar putea fi excluse din domeniul său de aplicare. Comisia va examina, de asemenea, modul în care dispozițiile Regulamentului privind subprodusele de origine animală ar putea fi îmbunătățite în continuare pentru a facilita comercializarea și utilizarea îngrășămintelor pe bază de bioresurse de origine animală. De asemenea, Comisia își va continua activitatea privind dezvoltarea viitoare a Regulamentului (UE) 2019/1009 (Regulamentul UE privind produsele fertilizante) pentru a permite utilizarea unei game mai largi de materiale din bioresurse în produsele fertilizante UE, încurajând astfel inovarea și circularitatea produselor pentru piața unică.

Comisia ia măsuri pentru a promova adoptarea produselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În acest context, Alianța pentru substanțele chimice critice evaluează opțiunile de politică pentru a crea piețe-lider pentru produsele cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv pentru îngrășămintele azotoase, cu scopul de a consolida argumentele economice pentru investiții în producția cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Comisia va lua în considerare recomandările alianței referitoare la măsurile de consolidare a cererii de produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv de îngrășăminte.

De asemenea, Comisia va permite statelor membre să utilizeze, după caz, instrumente de ajutor de stat pentru a sprijini fermierii să utilizeze și să adopte îngrășăminte (organice) pe bază de bioresurse și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi posibilitățile existente în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale 25 și al Regulamentului de exceptare pe categorii în sectorul agricol 26 .

Piața UE a produselor fertilizante coexistă cu regimurile naționale privind îngrășămintele. Regulamentul UE privind produsele fertilizante se bazează pe principiul armonizării opționale, oferind un stimulent pentru libera circulație, în întreaga UE, a produselor fertilizante cu marcaj CE care respectă criteriile stabilite în regulament. Deși produsele conforme cu Regulamentul UE privind produsele fertilizante pot purta marcajul CE și pot circula liber pe piața unică, producătorii pot decide, de asemenea, să își comercializeze produsele fertilizante în temeiul normelor naționale. Având în vedere cadrul de lungă durată al UE pentru îngrășămintele anorganice, ar trebui explorată armonizarea deplină a normelor privind îngrășămintele anorganice, pentru a beneficia pe deplin de piața unică și pentru a permite producătorilor să își introducă produsele pe piața mai multor state membre în cadrul unui regim unic, sporind astfel circulația acestor produse în întreaga Uniune. Comisia va evalua fezabilitatea unei piețe unice pe deplin integrate pentru îngrășămintele anorganice, eventual printr-o modificare a Regulamentului privind produsele fertilizante.

Pentru produsele care nu fac obiectul normelor armonizate, producătorii se bazează pe principiul recunoașterii reciproce pentru a le pune la dispoziție pe piețele altor state membre. Comisia evaluează Regulamentul (UE) 2019/515 27 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru, ceea ce include o evaluare a eficacității regulamentului în ceea ce privește consolidarea funcționării pieței interne pentru mărfurile nearmonizate și parțial armonizate, cum ar fi produsele fertilizante naționale. Pe baza constatărilor evaluării respective, Comisia va lua în considerare măsuri de monitorizare.

În ceea ce privește îngrășămintele fosfatice, evaluarea de către Comisie a Regulamentului (UE) 2019/1009 va include o revizuire a valorilor-limită pentru cadmiu stabilite în regulament. Revizuirea va analiza fezabilitatea reducerii acestor valori-limită la un nivel adecvat mai scăzut, ținând seama de tehnologiile disponibile și de dovezile științifice privind impactul asupra sănătății și mediului, precum și de disponibilitatea îngrășămintelor, de accesibilitatea prețurilor acestora și de securitatea aprovizionării.

Comisia va sprijini, de asemenea, continuarea activităților cu privire la recuperarea fosforului și a azotului din fluxurile de deșeuri organice, inclusiv din apele uzate și nămolurile de origine industrială și urbană, biodeșeurile, digestatul și alte deșeuri. Comisia va evalua necesitatea de a stabili obiective de reciclare a nutrienților, având în același timp așteptări realiste cu privire la rezultatele care pot fi obținute.

4.2.3. Stabilirea prețului carbonului și sprijinul industrial

Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii 28 a redus emisiile și a încurajat investițiile în decarbonizarea industrială. Pentru a completa sistemul, CBAM asigură faptul că industria UE nu este expusă riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Este esențial să se mențină această abordare, deoarece ea a garantat că politica în domeniul climei și politica industrială merg mână în mână. Comisia va îmbunătăți în continuare mecanismul, inclusiv prin colaborarea cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la propunerile sale de abordare a posibilelor riscuri de eludare a CBAM, astfel încât să sprijine în mod eficace și sectorul îngrășămintelor din UE și, prin urmare, să reducă dependența de importuri a sectorului agricol al UE în ansamblu.

Includerea fermierilor din UE în argumentele economice pentru îngrășămintele produse pe plan intern, prin furnizarea de materii prime organice pentru creșterea producției de îngrășăminte (organice) pe bază de bioresurse, va reduce dependențele și vulnerabilitățile și va stimula cererea, sporind în același timp accesibilitatea prețurilor, disponibilitatea și previzibilitatea.

Până în iulie 2026, Comisia va adopta o propunere legislativă de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). În cadrul revizuirii ETS, Comisia va lua în considerare cele mai bune modalități posibile de a sprijini argumentele economice pentru decarbonizarea industrială în toate sectoarele ETS, ținând seama, de asemenea, de situația specifică a lanțului valoric al îngrășămintelor. Fără a aduce atingere revizuirii, vor fi evaluate opțiuni pentru a se asigura că orice flexibilitate suplimentară pentru industrie este condiționată de creșterea producției autohtone decarbonizate și, în plus, de sprijinirea producției de îngrășăminte (organice) pe bază de bioresurse și circulare, precum și de asigurarea disponibilității și accesibilității prețurilor îngrășămintelor autohtone în Europa. În acest context, vor fi luate în considerare provocările specifice și costurile suplimentare cu care se confruntă fermierii din regiunile ultraperiferice atunci când achiziționează îngrășăminte din UE continentală sau când le importă din țări terțe.

În plus, astfel cum s-a anunțat în comunicarea AccelerateEU, Comisia va sprijini statele membre care doresc să exploreze utilizarea veniturilor din EU ETS pentru măsuri specifice care mobilizează și accelerează investițiile, printre altele, în decarbonizarea industrială și în aplicațiile circulare din aval. Aceasta ar putea include investiții care vizează decarbonizarea producției de îngrășăminte, precum și soluții circulare, cum ar fi o utilizare sporită a nutrienților reciclați. Comisia continuă să încurajeze statele membre să exploreze astfel de alocări de venituri ETS.

4.2.4. Finanțare pentru cercetare, inovare și modernizare

Investițiile în inovare și în extinderea industrială a proceselor de producție de îngrășăminte decarbonizate sunt esențiale. Astfel de investiții ar trebui să fie în continuare eligibile pentru sprijin în cadrul Fondului pentru inovare 29 și al Băncii Europene pentru Hidrogen și ar trebui, de asemenea, să fie eligibile pentru sprijin în cadrul Băncii de Decarbonizare Industrială propuse, în conformitate cu condițiile viitoarelor oportunități de finanțare. Cu toate acestea, proiectele privind îngrășămintele nu sunt suficient reprezentate în proiectele atribuite, în comparație cu alte sectoare mari consumatoare de energie. Comisia va continua să colaboreze cu industria îngrășămintelor, să furnizeze informații cu privire la oportunitățile de finanțare relevante, inclusiv pentru proiecte de decarbonizare de înaltă calitate, în vederea îmbunătățirii accesului sectorului la finanțare pentru proiectele de decarbonizare.

Comisia se va baza pe programele existente, inclusiv Orizont Europa, și pe întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa 30 , explorând în același timp contribuția instrumentului de coordonare a competitivității (CCT) 31 și a viitoarelor programe de finanțare propuse în următorul cadru financiar multianual. În cadrul întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa, Comisia colaborează cu industria prin finanțarea unor proiecte emblematice pentru implementarea îngrășămintelor pe bază de bioresurse. În cadrul parteneriatului public-privat, Comisia înființează Grupul european pentru implementarea investițiilor în bioeconomie 32 , anunțat în Strategia din domeniul bioeconomiei, pentru a mobiliza investiții coordonate în vederea extinderii, de exemplu, a îngrășămintelor pe bază de bioresurse.

În contextul viitoarei revizuiri a ETS și al revizuirii pachetului privind uniunea energetică, Comisia va evalua posibilitatea de a mobiliza, începând din 2028, Fondul pentru inovare și cadrul mai larg de decarbonizare industrială pentru a sprijini proiecte cu o valoare adăugată europeană clară. Viitorul Fond european pentru competitivitate 33 poate contribui, de asemenea, la acest obiectiv, în special prin componenta sa de decarbonizare. Comisia lucrează la două posibile proiecte-pilot CCT privind filiere mai moderne și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru amoniac și îngrășămintele pe bază de bioresurse.

Comisia este pregătită să sprijine statele membre să utilizeze, după caz, instrumentele de ajutor de stat, inclusiv Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF) 34 , proiectele importante de interes european comun (PIIEC), Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (OACME) 35 , Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare și cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare 36 . Comisia monitorizează în permanență evoluțiile pieței pentru a se asigura că normele sale privind ajutoarele de stat sunt adecvate scopului, inclusiv în ceea ce privește crearea de piețe-lider pentru îngrășăminte (organice) pe bază de bioresurse și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și transportul nutrienților.

PAC și politica de coeziune mobilizate pentru asigurarea disponibilității îngrășămintelor și a accesibilității prețurilor acestora

Fermierii din regiunile UE, inclusiv din regiunile îndepărtate și ultraperiferice, pot beneficia de acțiunile politicii de coeziune care pot consolida lanțul valoric al îngrășămintelor în mai multe moduri, acordând atenție nevoilor teritoriale specifice, deoarece politica de coeziune poate sprijini:

Ødezvoltarea de instalații pentru colectarea și tratarea apelor uzate și pentru colectarea separată și tratarea biodeșeurilor municipale, inclusiv prin degradare anaerobă. Acest lucru poate intensifica puternic valorificarea nămolurilor și a biodeșeurilor și recuperarea nutrienților și poate spori autonomia strategică a producției europene de îngrășăminte;

Ø implementarea de alternative la îngrășămintele convenționale, în special îngrășămintele organice și îngrășămintele pe bază de bioresurse, în special din tratarea și valorificarea nămolurilor de epurare și a biodeșeurilor municipale, din producția de biogaz și din recuperarea fosforului și a azotului;

Ø creșterea și competitivitatea IMM-urilor din sectorul îngrășămintelor, inclusiv competențele și cercetarea și inovarea.

Pe baza evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, Comisia încurajează în mod activ statele membre să utilizeze aceste oportunități pentru a sprijini investițiile și măsurile legate de sectorul îngrășămintelor și de activitățile conexe, cu sprijinul platformelor de asistență tehnică și al rețelelor relevante 37 .

PAC poate oferi ajutor fermierilor în multe moduri:

Øscheme de sprijin pentru îmbunătățirea eficienței fertilizării și utilizarea fertilizării organice, acolo unde este posibil, ca substitut pentru îngrășămintele sintetice;

Øinvestiții în materiale pentru agricultura de precizie sau pentru reciclarea nutrienților, cum ar fi digestoarele;

Øservicii de consiliere pentru planurile de gestionare a nutrienților la nivel de fermă.

Pachetul PAC specific propus va stimula aceste posibilități și va sugera mijloace suplimentare de sprijinire a fermierilor, în special o nouă măsură de sprijin de lichiditate.

Acțiuni de sprijinire a fermierilor

4.2.5. O mai bună gestionare a nutrienților

Pentru fermieri, disponibilitatea și îngrășămintelor și accesibilitatea prețurilor acestora sunt esențiale. Tranziția necesită, de asemenea, o mai bună corelare între aprovizionarea cu nutrienți și nevoile de nutrienți, atât în cadrul UE, cât și la nivelul fermelor, printr-o utilizare mai eficientă a nutrienților în ferme. Prin urmare, Comisia va promova circulația nutrienților din regiunile cu excedente structurale către regiunile cu nevoi de nutrienți în cadrul pieței unice, ținând seama, în același timp, de constrângerile de mediu, și va invita statele membre să facă același lucru. Acest lucru se va reflecta în strategia privind creșterea animalelor, în conformitate cu viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar 38 , ținând seama de capacitatea de prelucrare, de nevoile regionale de nutrienți și de diferitele acțiuni relevante din cadrul planului respectiv de promovare a transportului sau de reducere a blocajelor în materie de reglementare. Aceasta poate implica grupurile de experți, rețelele și platformele existente pentru a facilita corelarea dintre operatorii din regiunile cu excedent și cei din regiunile cu deficit.

4.2.6. Sprijin pentru practici agricole eficiente din punctul de vedere al nutrienților

Practicile agricole eficiente din punctul de vedere al nutrienților, care sporesc eficiența utilizării nutrienților și reziliența fermelor, trebuie consolidate și implementate la scară mai largă. Aceasta include fertilizarea eficientă, fertilizarea de precizie, inclusiv utilizarea instrumentelor digitale, a datelor satelitare și a dronelor, planificarea gestionării nutrienților, inovarea agronomică și soluțiile bazate pe natură, inclusiv agricultura ecologică și practicile agroecologice.

La nivel de fermă, actuala PAC sprijină deja investițiile în agricultura de precizie și îmbunătățirea gestionării nutrienților. Aceste eforturi ar trebui continuate în cadrul viitoarei PAC 39 , ca parte a planurilor de parteneriate naționale și regionale 40 . Programul Orizont Europa 41 , misiunea „Un pact al solului pentru Europa” și rețeaua sa de laboratoare vii, precum și viitorul FEC vor sprijini, de asemenea, acțiunile în materie de competitivitate, cercetare și inovare în domeniul agriculturii. Elaborarea de instrumente și cadre, cum ar fi Busola pentru sustenabilitatea în cadrul fermelor 42 sau setul de instrumente de asistență pentru nutrienți 43 , va oferi fermierilor referințe utile pentru a spori eficiența utilizării nutrienților și pentru a reduce pierderile de nutrienți.

Pentru a-i ajuta pe fermieri să utilizeze nutrienții într-un mod mai sustenabil și mai eficient din punctul de vedere al costurilor, Comisia invită statele membre să își extindă serviciile de consiliere agricolă pentru a acoperi gestionarea sustenabilă a nutrienților și să includă implementarea pe scară largă a sistemelor de gestionare și monitorizare a nutrienților în cadrul fermelor, cum ar fi instrumentul pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește utilizarea nutrienților (FaST).

Comisia va emite recomandări naționale privind PAC (precum și alte documente relevante) pentru a sprijini statele membre în pregătirea viitoarelor lor planuri de parteneriate naționale și regionale pentru perioada 2028-2034, astfel cum a propus Comisia. Aceste recomandări pot viza sprijinul pentru îmbunătățirea eficienței nutrienților și pentru practicile agricole care conservă și îmbunătățesc fertilitatea naturală a solului și reduc dependența de îngrășămintele minerale, cum ar fi agricultura ecologică, rotația și diversificarea culturilor, culturile fixatoare de azot, stratul vegetal al solului etc. Sprijinul acordat va urmări să promoveze aceste practici, contribuind în același timp la accesibilitatea prețurilor alimentelor pentru consumatori.

Comisia va sprijini statele membre în elaborarea măsurilor PAC relevante privind o mai bună gestionare a nutrienților în cadrul viitoarei PAC, astfel cum s-a propus. De exemplu, statele membre ar putea concepe o schemă specifică de tranziție către eficiență, axată pe nutrienți, ca parte a acțiunilor climatice și de agromediu. Această schemă de tranziție ar putea include, de exemplu: (i) realizarea bilanțurilor nutrienților; (ii) obiective privind surplusul de azot și/sau înlocuirea îngrășămintelor sintetice; (iii) formarea; (iv) modificarea culturilor/diversificarea culturilor și (v) investiții în senzori și utilaje pentru agricultura de precizie.

Comisia va promova, de asemenea, cultivarea de culturi fixatoare de azot ca parte a viitorului plan privind proteinele anunțat în viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar.

4.2.7. Facilitatori de reglementare și oportunități de venit complementare

Materialele pe bază de azot recuperat din gunoiul de grajd (REcovered Nitrogen from manURE – RENURE) permit fermierilor din zonele vulnerabile la nitrați să înlocuiască mai multe îngrășăminte minerale fără a submina protecția apei, datorită modificării recente a Directivei UE privind nitrații 44 . Statele membre pot integra deja această nouă opțiune în programele lor de acțiune referitoare la Directiva privind nitrații.

Comisia lucrează la extinderea acestei posibilități la digestate, având în vedere eficiența lor mai mare decât cea a gunoiului de grajd brut, cum ar fi anumite tipuri de digestate lichide, în cazul cărora potențialul de a îndeplini criteriile de calitate este promițător, prin extinderea actului legislativ privind RENURE, cu garanții de mediu adecvate. Lucrările pregătitoare în această direcție sunt deja în curs, cu scopul de a oferi soluții pe teren până la următorul sezon de vegetație.

De asemenea, Comisia va publica în curând evaluarea Directivei privind nitrații, care analizează identificarea celor mai bune practici eficace și a potențialului de simplificare. Comisia va continua evaluarea respectivă prin clarificarea modului de punere în aplicare a normelor care afectează viabilitatea fermelor, cum ar fi agricultura calendaristică, ținerea evidențelor și planificarea fertilizării pentru fermele mici, pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare directiva într-un mod mai proporțional și în conformitate cu condițiile climatice.

În plus, Comisia își va publica raportul cvadrienal privind punerea în aplicare a Directivei privind nitrații.

În plus, ca parte a strategiei UE pentru reziliența în domeniul apei, un set de instrumente de asistență va ajuta în curând statele membre să adopte o abordare coerentă și eficientă a gestionării nutrienților, ținând seama de toate intrările și ieșirile de nutrienți la nivelul bazinelor hidrografice.

Practicile agricole care sporesc conținutul de materie organică din sol și reduc emisiile din sol sunt benefice pentru fertilitatea solului pe termen lung și contribuie la reducerea utilizării îngrășămintelor. Prin stabilirea unor criterii de calitate ale UE și a unor procese de monitorizare și raportare, Regulamentul privind absorbțiile de carbon și agricultura carbonului (CRCF) 45 urmărește să faciliteze investițiile voluntare în agricultura carbonului și să ofere fermierilor venituri suplimentare. În prezent, Comisia pregătește metodologii de certificare pentru eliminarea dioxidului de carbon și reducerea emisiilor din sol în agricultură și agrosilvicultură.

Comisia va analiza modalitățile de asigurare a unei convergențe mai strânse între cadrul CRCF și planul privind îngrășămintele, prin crearea unor filiere care să permită veniturilor din ETS și agriculturii carbonului să recompenseze utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor de către fermieri, inclusiv a nutrienților reciclați și a îngrășămintelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest lucru ar crea un model de afaceri pentru agricultura carbonului, cu perspective de piață stabile și solide pentru creditele de carbon din agricultură, care ar putea genera o cerere structurală și pe termen lung pe piață și ar reprezenta un flux suplimentar semnificativ de venituri pentru fermieri.

Pentru a accelera extinderea, Comisia va avea în vedere lansarea unei cereri de propuneri la nivelul UE pentru proiecte CRCF care să recompenseze fermierii pentru o utilizare mai eficientă a îngrășămintelor și să compenseze costurile suplimentare ale îngrășămintelor (organice) pe bază de bioresurse și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Pentru a consolida o abordare bazată pe parteneriatul public-privat și pentru a atrage investițiile întreprinderilor private în proiecte CRCF, ar putea fi avut în vedere un sprijin suplimentar din partea statelor membre sau o contribuție din partea viitorului FEC. Pentru a spori atractivitatea CRCF, viitoarea revizuire a metodologiei CRCF ar trebui să ajusteze domeniul de aplicare și adiționalitatea pentru a permite în mod eficace pieței creditelor de carbon să favorizeze o mai bună gestionare a nutrienților și utilizarea la scară mai largă a îngrășămintelor (organice) pe bază de bioresurse și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

ACȚIUNI DE SPRIJINIRE A PREVIZIBILITĂȚII

4.3. Consolidarea transparenței, a dialogului și a dovezilor privind politicile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu îngrășăminte

O piață funcțională a îngrășămintelor necesită o mai bună informare, o mai bună cunoaștere a pieței și un dialog structurat între factorii de decizie și părțile interesate de-a lungul lanțului valoric. Șocurile succesive de pe piața îngrășămintelor au demonstrat valoarea datelor actualizate privind prețurile, transportul de marfă, costurile energiei, importurile, întreruperile producției, stocurile și utilizarea capacității. Acestea au subliniat, de asemenea, necesitatea unor dovezi mai clare cu privire la modul în care costurile – alături de politicile UE care le afectează – sunt transferate fermierilor. Creșterea transparenței pieței, în conformitate cu normele în materie de concurență, intensificarea dialogului cu părțile interesate și dezvoltarea de instrumente analitice pot favoriza atât răspunsul imediat, cât și o mai bună elaborare a politicilor pe termen lung.

Din aceste motive, la 13 aprilie 2026, Comisia a organizat un dialog la nivel înalt privind îngrășămintele, care a reunit industria îngrășămintelor, fermierii și alte părți interesate relevante din cadrul lanțului. Astfel de dialoguri în materie de politici, extinse la statele membre, vor continua să fie organizate în sprijinul parteneriatului pentru a discuta constrângerile financiare și de reglementare care afectează aprovizionarea, producția, comercializarea și utilizarea îngrășămintelor, cu un accent deosebit pe produsele fertilizante pe bază de bioresurse și reciclate, pe îngrășămintele cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe barierele care îngrădesc deciziile fermierilor de utilizare a acestor îngrășăminte.

De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a spori transparența pieței îngrășămintelor și capacitatea de avertizare timpurie. Aceasta va include eforturi pentru a se asigura că sunt disponibile, pentru principalele produse fertilizante, informații actualizate și fiabile pentru fiecare stat membru cu privire la volumele de producție și capacitatea de producție, prețurile de vânzare și stocurile, în vederea îmbunătățirii funcționării pieței interne, respectând totodată pe deplin normele UE în materie de concurență, confidențialitatea comercială și necesitatea de a reduce la minimum sarcina administrativă atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile publice. În special, în cazul în care informațiile colectate prin alte mijloace rămân insuficiente, Comisia va propune includerea în Regulamentul privind produsele fertilizante sau în orice alt act adecvat a unui cadru proporțional pentru colectarea sistematică a informațiilor privind piața. O mai mare transparență a pieței, eventual prin indici de referință ai prețurilor independenți, va oferi o bază mai solidă pentru piețele la termen și pentru alte instrumente de acoperire a riscurilor, ajutând părțile interesate din întregul lanț de aprovizionare cu îngrășăminte să gestioneze expunerea la volatilitatea prețurilor.

Observatorul pieței îngrășămintelor va servi drept platformă principală pentru cunoașterea pieței, schimbul de date privind prețurile și colectarea de dovezi. Rolul său va fi consolidat prin îmbunătățirea colectării de date privind funcționarea pieței, prețurile și stocurile. Acesta va contribui la acțiunile de pregătire, la punerea în aplicare și la monitorizarea în cadrul prezentului plan de acțiune.

Comisia va continua să monitorizeze concurența pe piața îngrășămintelor din UE și să aplice instrumentele prevăzute de legislația în domeniul concurenței, după caz. Comisia va rămâne vigilentă în privința oricărui indiciu privind existența unor acorduri sau practici anticoncurențiale în sectorul îngrășămintelor.

De asemenea, este necesară o bază de dovezi mai solidă cu privire la impactul cadrului de reglementare privind îngrășămintele asupra fermierilor. Prin urmare, Comisia va efectua o evaluare aprofundată a modului în care costurile legate de CBAM și ETS sunt transferate în prețurile îngrășămintelor plătite de fermieri și, în cele din urmă, în prețurile alimentelor. Aceasta va îmbunătăți baza de dovezi privind evoluția prețurilor la nivel de fermă în sens mai larg.

La nivel mondial, UE va continua să se implice în cadre de cooperare internațională, cum ar fi sistemul de informații privind piața agricolă (AMIS), care promovează transparența pieței și coordonarea pe piețele agroalimentare mondiale. Comisia își menține angajamentul de a furniza secretariatului AMIS toate datele și sprijinul necesare pentru monitorizarea piețelor îngrășămintelor.

Concluzie

Prezenta comunicare prezintă o listă a acțiunilor cu impact menite să abordeze actuala creștere a prețurilor îngrășămintelor și să asigure aprovizionarea pentru anii următori. Comunicarea are drept scop sprijinirea fermierilor și a securității alimentare pe termen scurt și stabilește acțiuni pe termen mediu pentru a accelera apariția unei piețe pentru îngrășăminte biologice autohtone decarbonizate și la prețuri accesibile și pentru a asigura capacitatea de producție internă. Acest lucru se realizează prin utilizarea unei game variate de instrumente: de reglementare, financiare, de stimulare a pieței și de stabilire a prețului carbonului. Scopul este de a consolida lanțul valoric al îngrășămintelor și gestionarea nutrienților, permițând producătorilor europeni de produse fertilizante și fermierilor europeni să colaboreze pe baza unui parteneriat pentru a obține o mai mare reziliență, o mai mare previzibilitate și, în cele din urmă, mai multă valoare creată în Europa.

Măsurile stabilite în prezenta comunicare vor fi continuate după cum se indică în calendar, iar Comisia se va baza pe Parlament și Consiliu, pe statele membre, pe părțile interesate din industrie și agricultură pentru a le pune în practică. Comisia se va prevala de Observatorul pieței îngrășămintelor, de dialogul continuu și de procesele analitice și sectoriale relevante pentru a sprijini punerea în aplicare, pregătirea, colectarea de dovezi și monitorizarea.

Punerea în aplicare a acestui plan de acțiune va face ca UE să fie mai bine pregătită pentru șocurile viitoare și îi va consolida poziția pentru a contribui la sistemele agroalimentare mondiale.

(1)

Comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea disponibilității și accesibilității prețurilor îngrășămintelor”, COM(2022) 590 final/2 din 9 noiembrie 2022, EUR-Lex - 52022DC0590(01) - RO - EUR-Lex .

(2)

Planul de acțiune RESourceEU – Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice pentru a ne adapta la o nouă realitate, COM/2025/945 final din 3 decembrie 2025, EUR-Lex - 52025DC0945 - RO - EUR-Lex .

(3)

Între 25 % și 30 % din consumul UE de îngrășăminte azotoase, aproximativ 35-45 % din consumul UE de potasă și aproximativ 70 % din consumul UE de îngrășăminte fosfatice provin din importuri; sursă: comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea disponibilității și accesibilității prețurilor îngrășămintelor”.

(4)

https://energy.ec.europa.eu/publications/accelerateeu-energy-union-affordable-and-secure-energy-through-accelerated-action_en .

(5)

Reprezentând în 2024 și 2025 puțin peste 7 % din costurile factorilor de producție pentru sectorul agricol al UE, după o valoare record de aproape 9 % în 2022; Date Eurostat privind conturile economice pentru agricultură (CEA).

(6)

Potrivit Rețelei de date privind durabilitatea agricolă (RDDA), îngrășămintele au reprezentat 24 % din costurile factorilor de producție intermediari și 16 % din totalul factorilor de producție în 2023 pentru fermierii care produc culturi arabile.

(7)

Fixarea azotului este responsabilă pentru aproximativ 1,5 % din emisiile de CO₂ din UE (aproximativ 50-60 Mt CO₂/an).

(8)

Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – Impozitare și uniune vamală ; punerea în aplicare a CBAM în perioada sa definitivă a început în 2026. Mecanismul va fi analizat într-un raport în 2027.

(9)

https://www.fao.org/newsroom/detail/fao-chief-economist-warns-of-severe-global-food-security-risks-from-disruption-to-strait-of-hormuz-trade-corridor/en .

(10)

Regulamentul (UE) 2019/1009.

(11)

Îngrășăminte – Agricultură și dezvoltare rurală – Comisia Europeană .

(12)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_26_894 .

(13)

Rețeaua PAC a UE .

(14)

Comunicarea Comisiei intitulată „AccelerateEU – Uniunea energetică – Energie la prețuri accesibile și sigură prin acțiuni accelerate”, COM(2026) 370 final.

(15)

Registrul documentelor Comisiei – COM(2026)99 .

(16)

Regulamentul (UE) 2024/2747 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2024 de instituire a unui cadru de măsuri privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2679/98 al Consiliului (Regulamentul privind situațiile de urgență și reziliența pieței interne) (Text cu relevanță pentru SEE), Regulamentul - UE - 2024/2747 - RO - EUR-Lex , aplicabil de la 29 mai 2026.

(17)

Registrul documentelor Comisiei – COM(2026)99 .

(18)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2620 al Comisiei . Pentru anul 2026, prețurile trimestriale sunt publicate pe portalul web CBAM .

(19)

Strategia „Global Gateway” – Comisia Europeană .

(20)

Echipa Europa: inițiative – Parteneriate internaționale – Comisia Europeană .

(21)

Constituirea de stocuri – Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene .

(22)

Un cadru strategic pentru o bioeconomie a UE competitivă și durabilă, COM(2025) 960 final, EUR-Lex - 52025DC0960 - RO - EUR-Lex .

(23)

Directiva (UE) 2024/3019 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2024 privind epurarea apelor uzate urbane (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE), Directiva - UE - 2024/3019 - RO - EUR-Lex .

(24)

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (Text cu relevanță pentru SEE), EUR-Lex - 02008L0098-20251016 - RO - EUR-Lex .

(25)

Comunicare a Comisiei intitulată „Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale” (JO C 485, 21.12.2022, p. 1, EUR-Lex - 02022XC1221(01)-20240305 - RO - EUR-Lex ).

(26)

Regulamentul (UE) 2022/2472 al Comisiei din 14 decembrie 2022 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 327, 21.12.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2472/oj ).

(27)

Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008 (Text cu relevanță pentru SEE).

(28)

Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) – Politici climatice – Comisia Europeană .

(29)

Fondul pentru inovare – Politici climatice – Comisia Europeană .

(30)

Pagina principală | Întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa (CBE JU) .

(31)

Busola pentru competitivitate – Comisia Europeană .

(32)

European Bioeconomy Investment Deployment Group: building the financial backbone of Europe’s bio-based future | Circular Bio-based Europe Joint Undertaking (CBE JU) .

(33)

Growth – European Competitiveness Fund: helping Europe invest smarter, compete stronger and respond faster to geopolitical challenges .

(34)

Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată (Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată)”, C/2025/3602.

(35)

Comunicarea Comisiei intitulată „Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie”, C/2022/481, EUR-Lex - 52022XC0218(03) - RO - EUR-Lex .

(36)

Comunicare a Comisiei intitulată „Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare”, 2022/C 414/01, C/2022/7388, EUR-Lex - 52022XC1028(03) - RO - EUR-Lex .

(37)

Cum ar fi Comunitatea de bune practici „Coeziune pentru tranziții” (C4T) sau Rețeaua europeană a autorităților de mediu și de management (ENEA-MA).

(38)

Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare, COM(2025) 75 final din 19 februarie 2025, EUR-Lex - 52025DC0075 - RO - EUR-Lex .

(39)

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a condițiilor pentru punerea în aplicare a sprijinului Uniunii pentru politica agricolă comună pentru perioada 2028-2034, COM(2025) 560 final, EUR-Lex - 52025PC0560 - RO.

(40)

Un fond european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zonele rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate – Comisia Europeană .

(41)

Orizont Europa – programul Uniunii de finanțare pentru cercetare și inovare .

(42)

Scopul Busolei pentru sustenabilitate în cadrul fermelor, astfel cum a fost anunțată în viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar, este de a reduce complexitatea conformării, permițând fermierilor care aleg să participe să monitorizeze și să înregistreze date privind sustenabilitatea o singură dată și facilitând schimbul de date cu organismele publice și cu întreprinderile private. Aceasta ar contribui, de asemenea, la procesul decizional privind adoptarea de acțiuni în domeniul mediului și al climei menite să îmbunătățească performanța la nivel de fermă.

(43)

În Strategia sa pentru reziliența în domeniul apei, Comisia a anunțat că va lansa, în perioada 2026-2027, un set de instrumente de asistență pentru ca statele membre să sprijine acțiunile de reducere a poluării cu nutrienți, inclusiv prin modelare îmbunătățită, hărți interactive și schimburi de bune practici.

(44)

Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole Directiva - 91/676 - RO - EUR-Lex .

(45)

Regulamentul (UE) 2024/3012.