COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 5.6.2026
COM(2026) 271 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Pescuitul sustenabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2027
{SWD(2026) 145 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 5.6.2026
COM(2026) 271 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Pescuitul sustenabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2027
{SWD(2026) 145 final}
1.Introducere
Obiectivul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) este de a garanta că activitățile de pescuit sunt gestionate printr-o abordare ecosistemică, astfel încât să fie sustenabile pe termen lung din punctul de vedere al mediului și să fie gestionate într-o manieră consecventă cu obiectivele de a realiza beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și de a contribui la disponibilitatea aprovizionării cu alimente 1 .
Numărul stocurilor de pește exploatate la nivelul randamentului maxim sustenabil este în creștere 2 . Acest lucru arată că eforturile sectorului pescuitului din UE contribuie la obiectivele pe termen lung ale politicii, în condițiile în care beneficiile pe termen scurt riscă să deterioreze starea stocurilor și, prin urmare, perspectivele viitoarei generații de pescari. În același timp, deși există și alți factori care continuă să afecteze stocurile de pește 3 4 5 6 , pescuitul rămâne un factor major care afectează rata mortalității acestora și trebuie limitat pentru a permite refacerea tuturor stocurilor, în beneficiul actualei și viitoarelor generații de pescari.
Evaluarea cuprinzătoare a Regulamentului privind PCP 7 efectuată de Comisie evidențiază faptul că, în general, rata de mortalitate prin pescuit este în scădere. Cu toate acestea, per ansamblu, starea de conservare a stocurilor în ceea ce privește biomasa nu s-a îmbunătățit conform așteptărilor, în pofida unor semnale pozitive la nivel regional. Ajustarea insuficientă a capacității de pescuit la stocurile de pește în anumite segmente ale flotei, combinată cu scăderea debarcărilor în mai multe bazine maritime, continuă să afecteze veniturile și să submineze rentabilitatea pe termen lung. Această situație este agravată și mai mult de volatilitatea prețurilor combustibililor, în timp ce ambițiile de decarbonizare ale modelelor de afaceri ale flotei au rămas în urmă. În plus, refacerea mai lentă a stocurilor de pește afectează rentabilitatea pe termen mediu și lung a sectorului pescuitului.
Reducerea la minimum a impactului negativ al pescuitului asupra mediului marin, a habitatelor și a speciilor sale trebuie să continue, pentru a proteja însăși baza prosperității pescuitului. Deși nu are caracter obligatoriu, Planul de acțiune pentru mediul marin 8 din februarie 2023 continuă să fie relevant în această privință, inclusiv prin exploatarea sinergiilor dintre politica comună în domeniul pescuitului și legislația de mediu.
Evaluarea arată totodată că, de la reforma PCP din 2013, s-au înregistrat mai puține pierderi de locuri de muncă decât se preconizase în sectorul pescuitului. În același timp, salariul mediu din acest sector nu a crescut în ritmul preconizat, deși unele segmente de flotă au înregistrat creșteri semnificative datorită îmbunătățirii situației stocurilor și optimizării modelelor de afaceri.
Acestea sunt câteva dintre principalele constatări care vor sta la baza elaborării viitoarei Viziuni 2040 pentru sectorul pescuitului și acvaculturii 9 . În general, trebuie să îmbunătățim situația socioeconomică a pescarilor, inclusiv a celor care practică pescuitul la scară mică, făcând sectorul mai profitabil, capabil să investească în modernizarea flotei și în tranziția energetică. Acest lucru, la rândul său, va sprijini atractivitatea sectorului pentru noile generații. De asemenea, este important ca obligația de debarcare să devină mai eficace.
Această comunicare prezintă progresele înregistrate în atingerea randamentului maxim sustenabil (maximum sustainable yield, MSY) și situația flotei de pescuit a UE și furnizează informații cu privire la performanța socioeconomică a sectorului pescuitului din UE și la punerea în aplicare a obligației de debarcare. În acest sens, comunicarea descrie calea de urmat pentru stabilirea unor posibilități de pescuit în conformitate cu obiectivele privind MSY, cu scopul de a asigura un sector al pescuitului competitiv, rezilient și sustenabil, în contextul discuțiilor privind cadrul juridic al UE.
2.Progrese în ceea ce privește atingerea randamentului maxim sustenabil
În raportul său anual, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a actualizat informațiile disponibile cu privire la stocurile de pește 10 . Raportul arată că activitățile de pescuit din UE continuă să înregistreze progrese în direcția respectării obiectivelor privind randamentul maxim sustenabil. Parlamentul European, Consiliul și Comisia trebuie să continue să se bazeze pe o bază științifică solidă și pe guvernanța deja stabilită.
Deși se înregistrează progrese prin decizii de gestionare a cotelor și a efortului, acestea nu pot asigura singure sustenabilitatea stocurilor de pește, iar părțile interesate relevante trebuie să își aducă contribuția la abordarea triplei crize planetare reprezentate de schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea care afectează din ce în ce mai mult toate bazinele noastre maritime. Sănătatea ecosistemului marin, evidențiată și în Pactul european privind oceanul planetar 11 , și creșterea temperaturii mării au, de asemenea, un impact. Statele membre trebuie, de asemenea, să furnizeze date pentru a se asigura că avizele științifice se bazează pe cele mai solide fundamente posibile.
În 2024, ecoregiunile Mării Baltice, Mării Celtice și Mării Nordului în sens larg au continuat tendința de reducere a presiunii medii exercitate de pescuit la niveluri sustenabile [de la 49 %, 48 % și 73 % peste nivelurile-țintă pentru rata mortalității prin pescuit compatibile cu atingerea MSY (FMSY) în 2003, la 39 %, 40 % și, respectiv, 5 % sub obiectivul FMSY în 2023] 12 . În ceea ce privește Golful Biscaya, pescarii au depus eforturi semnificative pentru a gestiona sustenabil stocurile de pește. Eforturile lor au condus la o gestionare a pescuitului în conformitate cu MSY timp de mai mulți ani, astfel cum se arată în raportul CSTEP din 2022 13 . Cu toate acestea, în pofida scăderii presiunii exercitate de pescuit și a eforturilor depuse de pescari, se pare că tot mai multe stocuri nu reușesc să înregistreze o creștere a biomasei, fapt ce ar putea fi legat de alte probleme, cum ar fi raportarea incorectă. Acest lucru accentuează necesitatea unei traiectorii de refacere a stocurilor pentru a crește veniturile pescarilor și pentru a limita fluctuațiile anuale ale cotelor de pescuit.
După mai mulți ani de progrese, în 2024 s-a înregistrat o ușoară creștere a FMSY în Golful Biscaya și în apele iberice, precum și pentru stocurile distribuite pe scară largă. Deși, în medie, s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește rata mortalității prin pescuit în Atlanticul de Nord-Est, Marea Baltică și Marea Celtică, diferitele stocuri evoluează în direcții diferite, iar unele îmbunătățiri în ceea ce privește anumite stocuri maschează deteriorarea altora. În plus, atât refacerea stocului de adulți, cât și biomasa prezintă semne de scădere. În Atlanticul de Nord-Est, toți indicatorii, cu excepția FMSY, înregistrează tendințe descendente, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare.
Marea Mediterană și Marea Neagră găzduiesc activități de pescuit care implică mai multe specii, multe stocuri fiind exploatate în comun cu țări din afara UE. Rata mortalității prin pescuit se apropie de niveluri sustenabile pentru unele stocuri, 35 (53 % dintre stocurile evaluate) atingând FMSY în 2022. Cu toate acestea, multe stocuri sunt încă exploatate peste nivelurile sustenabile. Trebuie continuate acțiunile de reducere a mortalității prin pescuit și de atingere a obiectivului MSY, în special prin intermediul planului multianual de gestionare pentru vestul Mării Mediterane 14 („planul multianual pentru Mediterana de Vest”) și al strategiei pentru 2030 a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM).
2.1Posibilități de pescuit în 2026
Posibilitățile de pescuit reprezintă un instrument important în gestionarea sustenabilă a pescuitului. În Oceanul Atlantic, Marea Baltică și zona Skagerrak/Kattegat, posibilitățile de pescuit sunt stabilite, în principal, ca limite de captură, cunoscute și sub denumirea de capturi totale admisibile (total allowable catches, TAC). În vestul Mării Mediterane, datorită gestionării pescuitului mixt, posibilitățile de pescuit sunt stabilite în principal ca efort de pescuit prin numărul de zile pe mare și sunt completate de limite de captură pentru anumite stocuri și unelte. În celelalte subregiuni mediteraneene și în Marea Neagră, posibilitățile de pescuit – constând în limite de efort și de captură – se bazează pe decizii obligatorii luate la nivel regional în cadrul CGPM.
Stocurile din Marea Baltică continuă să fie supuse presiunilor din partea unor factori străini de activitatea de pescuit, ceea ce a dus la colapsul ecosistemului și la degradarea biodiversității. Deși au existat evoluții pozitive pentru o serie de stocuri din Atlanticul de Nord-Est, activitățile de pescuit din Marea Baltică trebuie să stabilească o traiectorie pentru refacerea stocurilor, cu scopul de a îmbunătăți situația socioeconomică a pescarilor și de a reduce fluctuațiile de la an la an.
Comisia și opt state membre de la Marea Baltică au emis o declarație comună 15 privind necesitatea urgentă de refacere a stocurilor de pește din Marea Baltică, în momentul în care Consiliul a ajuns la un acord politic cu privire la posibilitățile de pescuit pentru anul 2026. Acestea au convenit asupra necesității de a solicita Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) să furnizeze, în avizele sale anuale privind capturile specifice fiecărui stoc, scenarii pentru refacerea stocurilor de pește în cauză la nivelurile de biomasă necesare în diferite intervale de timp 16 . Aceste avize ar trebui să țină seama de caracteristicile biologice ale stocurilor și să indice niveluri de captură diferite pentru etapa de refacere respectivă 17 . O abordare similară ar trebui adoptată în Atlanticul de Nord-Est în cazul acelor activități de pescuit care ar avea de câștigat de pe urma stabilirii unei traiectorii de refacere a stocurilor, astfel încât pescarii să se bucure de o situație socioeconomică îmbunătățită și să obțină venituri mai mari din activitățile lor de pescuit.
În ceea ce privește Marea Mediterană de vest, normele fazei permanente a planului multianual pentru vestul Mării Mediterane referitoare la stocurile demersale se aplică începând cu 1 ianuarie 2025, cu scopul de a atinge și menține MSY. Pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, Comisia a propus, de asemenea, pentru 2026, reduceri suplimentare ale efortului pentru traulere și nave de pescuit cu paragate, precum și limite de captură pentru creveții de adâncime și merluciul capturați de nave de pescuit cu plase. Pentru a promova bunele practici sustenabile și a contribui la refacerea stocurilor, Comisia a propus ca, în 2026, să se consolideze în continuare mecanismul de compensare instituit în Marea Mediterană de Vest încă din 2022, cu scopul de a încuraja adoptarea unor măsuri voluntare suplimentare, precum creșterea selectivității și extinderea zonelor de prohibiție a pescuitului, oferind navelor posibilitatea de a recupera zile de pescuit în limita efortului de pescuit global stabilit pentru 2025. Cu toate acestea, Comisia s-a opus acordului politic la care s-a ajuns în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din decembrie 2025, întrucât acesta nu respecta propunerea Comisiei, care se baza pe avizul științific. Comisia este îngrijorată de impactul pe care măsurile de punere în aplicare îl vor avea asupra evoluției procesului de refacere a stocurilor în acest bazin maritim. Finanțarea din partea UE rămâne disponibilă pentru a sprijini tranziția sectorului către practici mai sustenabile prevăzute în cadrul sistemului de compensare, în special în contextul volatilității prețurilor combustibililor, care amenință și mai mult modelul de afaceri al flotelor.
Prin posibilitățile de pescuit stabilite pentru 2026, UE a continuat să pună în aplicare măsurile conexe care decurg din planurile multianuale ale CGPM, precum și deciziile CGPM recent convenite pentru stocurile de pești pelagici mici și stocurile demersale din Marea Adriatică și pentru calcanul și șprotul din Marea Neagră.
2.2Acorduri cu Norvegia, Regatul Unit și alte state costiere
Pentru aproximativ 120 de TAC-uri gestionate bilateral cu Regatul Unit sau Norvegia și trilateral cu aceste două țări, UE și țările respective au ajuns în timp util la acorduri pentru 2026 pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, ținând seama în același timp de considerentele socioeconomice. Majoritatea TAC-urilor au fost stabilite în conformitate cu MSY, acolo unde au fost disponibile avize. ICES a emis un aviz de zero capturi pentru opt stocuri. Pentru aceste stocuri, părțile au convenit asupra unor TAC-uri reduse ale capturilor accidentale, pentru a preveni situațiile de blocaj în cadrul activităților de pescuit mixt. Pentru heringul din Marea Celtică, UE și Regatul Unit au convenit să stabilească o TAC de monitorizare științifică pentru 2026, în conformitate cu avizul ICES.
În cadrul consultărilor bilaterale dintre UE și Regatul Unit, avizele științifice pentru Marea Celtică, Marea Irlandei și Canalul Mânecii au indicat că mai multe stocuri-cheie – inclusiv de cod, eglefin, merlan, limbă-de-mare și cambulă de Baltica – au scăzut sub limitele biologice sigure, afectând refacerea acestora și conducând la reduceri ale posibilităților de pescuit. Drept răspuns, UE și Regatul Unit au convenit asupra unei serii de măsuri de remediere menite să îmbunătățească condițiile stocurilor, inclusiv o selectivitate sporită a uneltelor de pescuit, dimensiuni mai mari ale ochiurilor de plasă și dispozitive selective obligatorii pentru pescuitul de langustină. Activitatea desfășurată în cadrul Comisiei specializate privind pescuitul UE-Regatul Unit a jucat un rol important în sprijinirea acestor rezultate.
În ceea ce privește stocurile gestionate trilateral în Marea Nordului, majoritatea stocurilor partajate între UE, Norvegia și Regatul Unit prezintă o tendință pozitivă. Pentru 2026, părțile au convenit TAC-uri pentru toate stocurile în conformitate cu avizele MSY sau cu strategiile de gestionare pe termen lung convenite. Acestea au adoptat, de asemenea, măsuri de sprijinire a refacerii stocurilor de cod de Atlantic din platforma continentală nordică, inclusiv închideri sezoniere revizuite și ajustări ale schemei de închidere în timp real (RTC) începând din 2026. Părțile au convenit, de asemenea, asupra unui nou model de gestionare și a unei noi strategii de gestionare pe termen lung pentru heringul din Marea Nordului, asigurând o mai mare previzibilitate pentru acest sector și consolidând gestionarea sustenabilă a stocului.
În cadrul consultărilor bilaterale cu Norvegia, o revizuire a sistemului RTC pentru crevetele nordic în Diviziunile 3.a și 4.a Est urmărește să sprijine refacerea biomasei stocului, care rămâne sub limitele biologice sigure.
În ceea ce privește putasu și heringul atlantico-scandinav, specii larg răspândite în Atlanticul de Nord-Est, statele costiere și părțile care desfășoară activități de pescuit (UE, Regatul Unit, Norvegia, Islanda, Insulele Feroe, Groenlanda și, în cazul heringului atlantico-scandinav, și Federația Rusă) au convenit să stabilească TAC-uri globale pentru 2026 în conformitate cu avizul ICES. Cu toate acestea, acordul privind o TAC pentru 2026 pentru macrou s-a dovedit a fi dificil. În decembrie, Regatul Unit, Norvegia, Islanda și Insulele Feroe au convenit asupra unei TAC care depășește avizul ICES cu 71 %. UE a stabilit o TAC provizorie în conformitate cu avizul ICES din decembrie 2025. Pentru a restabili condiții de concurență echitabile și ținând seama de faptul că aceste state de coastă nu intenționau să își modifice decizia privind nivelul TAC, în martie 2026 18 , UE s-a aliniat la nivelul TAC decis de aceste alte state costiere. De asemenea, UE a depus eforturi intense pentru a conveni asupra unor acorduri cuprinzătoare de partajare pentru macrou și putasu, însă nu s-a reușit obținerea unui rezultat pozitiv.
În absența unor acorduri de partajare cuprinzătoare și din cauza acțiunilor unilaterale ale unor state costiere, inclusiv a transferurilor interanuale excesive, suma cotelor unilaterale ale statelor costiere și ale părților care desfășoară activități de pescuit depășește în continuare TAC-urile generale. Acest lucru continuă să submineze sustenabilitatea stocurilor în cauză. Comisia va continua să se implice activ, în numele UE, în discuții cu alte state costiere cu scopul de a încheia acorduri cuprinzătoare de partajare pentru gestionarea sustenabilă a acestor stocuri.
3.Echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor statelor membre și posibilitățile de pescuit ale acestora
Statele membre trebuie să mențină flotele sub plafoanele naționale stabilite pentru capacitatea de pescuit a navelor [în ceea ce privește tonajul brut (TB) și puterea motorului (kW)]. Statele membre care au segmente de flotă cu un dezechilibru demonstrat 19 trebuie să prezinte planuri de acțiune care să stabilească ținte de ajustare și instrumente pentru realizarea echilibrului, cu un calendar clar pentru punerea în aplicare.
Cu toate acestea, doar respectarea plafoanelor pentru capacitate nu garantează că flotele de pescuit ale statelor membre sunt în echilibru cu posibilitățile de pescuit disponibile sau că funcționează în mod sustenabil.
Pentru a evalua dacă o flotă este în echilibru, se utilizează diverși parametri. Statele membre sunt invitate să calculeze un set de parametri biologici, economici și tehnici în fiecare an și să compare rezultatele în raport cu valorile standard.
Dimensiunea flotelor de pescuit ale statelor membre continuă să scadă. Numărul de nave, tonajul brut și puterea motorului acestora au scăzut cu aproximativ 0,95 %, 1,8 % și, respectiv, 1,06 % în 2025 20 și au cuprins 68 910 nave de 1 223 500 GT și 5 008 627 kW. Reducerea continuă a flotei de pescuit a UE reflectă o combinație între ajustarea structurală bazată pe politici și alinierea economică menită să îmbunătățească eficiența, profitabilitatea și competitivitatea.
Nicio capacitate retrasă cu ajutor public nu poate fi înlocuită 21 .
Dintre cele 525 de segmente de flotă care cuprindeau flota continentală a UE, 209 aveau cel puțin un indicator biologic în dezechilibru (roșu) și 165 de segmente de flotă aveau cel puțin un indicator economic în dezechilibru (roșu), ceea ce înseamnă că aceste segmente nu erau, prin urmare, în echilibru, pentru unele observându-se tendințe negative continue 22 . Prin urmare, Comisia reamintește statelor membre că trebuie să „instituie măsuri de adaptare în timp a capacității de pescuit a flotelor lor la posibilitățile lor de pescuit, ținând cont de tendințe și bazându-se pe cele mai bune avize științifice, în vederea obținerii unui echilibru stabil și durabil între acestea.” 23 Realizarea unui echilibru între capacitatea de pescuit a flotelor UE și posibilitățile de pescuit ale acestora este un proces continuu. O flotă echilibrată nu numai că va genera rezultate mai bune pe termen scurt prin optimizarea numărului de nave care concurează pentru stocuri limitate de pește, ci va ajuta, de asemenea, flotele să devină mai profitabile pe termen lung odată ce stocurile vor fi mai abundente. Flotele echilibrate și mai profitabile vor deschide, de asemenea, calea pentru modernizare și vor îmbunătăți atractivitatea sectorului, pregătindu-se pentru generațiile viitoare de pescari 24 .
În plus, unele flote continuă să nu dispună de date biologice. Comisia reamintește statelor membre că o evaluare cuprinzătoare a echilibrului flotei poate fi efectuată numai dacă datele sunt complete.
La 28 aprilie 2026, Comisia a publicat un studiu privind flota de pescuit a UE 25 . Acest studiu a subliniat că provocarea generală a sectorului pescuitului este de a utiliza în mod optim capacitatea de pescuit disponibilă sau de a o înlocui cu instrumente modernizate. Este important ca statele membre să analizeze modul în care pot utiliza cel mai bine capacitatea disponibilă pentru a contribui la tranziția energetică și la modernizarea flotei.
4.Perspectiva socioeconomică
Potrivit raportului din 2025 al CSTEP privind performanța economică a flotei de pescuit a UE, se preconiza că flota de pescuit a UE va ajunge la sfârșitul anului 2025 cu profituri operaționale semnificative, depășindu-și performanța din 2023 și 2024 și angajând peste 155 200 de persoane.
Cu toate acestea, se preconizează că această tendință pozitivă, determinată în principal de progresele înregistrate în direcția atingerii MSY și de prețurile accesibile ale combustibililor, va fi inversată în 2026 din cauza creșterii prețurilor combustibililor marini cauzate de situația din Orientul Mijlociu. Prețurile combustibililor au crescut brusc de la începutul lunii martie 2026, ajungând aproape la dublul prețului mediu din 2025. Flota de pescuit a UE plătea aproximativ 1-1,10 EUR pe litru de combustibil la sfârșitul lunii martie 2026.
Până la publicarea raportului CSTEP din 2026 privind performanța economică a flotei de pescuit a UE (prevăzută pentru septembrie 2026), estimările preliminare indică faptul că, dacă aceste prețuri ridicate la combustibil se vor menține în timp, rentabilitatea flotei de pescuit a UE va scădea semnificativ în 2026, punând în pericol un număr considerabil de locuri de muncă în cadrul flotelor și al comunităților de pescuit. De asemenea, se estimează că, pentru întreaga flotă de pescuit a UE, o creștere cu 0,10 EUR a prețului combustibilului reduce profitul brut anual cu 156 de milioane EUR.
Impactul prețurilor ridicate ale combustibililor este inegal de la un segment de flotă la altul. În cazul mai multor segmente care utilizează echipamente cu consum ridicat de combustibil, costurile energiei pot reprezenta până la jumătate din valoarea totală a debarcărilor, ceea ce ar putea duce la înregistrarea de pierderi la nivelurile actuale ale prețurilor. În sens mai general, segmentele de flotă care depind de stocurile exploatate în mod sustenabil și care și-au sporit eficiența energetică (sau și-au redus intensitatea consumului de combustibil) tind să rămână mai reziliente, în pofida condițiilor economice nefavorabile actuale. Aceste tendințe evidențiază importanța conservării stocurilor și a accelerării tranziției energetice a flotelor de pescuit ale UE. Acest lucru este esențial din două motive: pentru reducerea vulnerabilității sectorului la volatilitatea prețurilor la energie, în special pentru combustibilii fosili, și pentru îmbunătățirea performanței de mediu. Avansarea tranziției către surse de energie sustenabile va proteja flota de pescuit împotriva volatilității actuale și va promova practici sustenabile și reziliente din punct de vedere economic pe termen lung.
Comisia recunoaște repercusiunile economice semnificative care pot rezulta din întreruperea prelungită a aprovizionării cu petrol și gaze. Prin urmare, Comisia urmărește cu vigilență evoluțiile pieței. Perturbarea potențială a pescuitului și a acvaculturii și, prin urmare, a pieței – inclusiv importurile și exporturile de produse provenite din pescuit și din acvacultură – din cauza creșterii prețurilor la energie este monitorizată îndeaproape. Modelele de afaceri stabilite pentru a deservi piața fructelor de mare depind în mare măsură de energie.
Ca răspuns la situația actuală, Comisia a explorat și a lucrat la diverse soluții în cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) 26 . Obiectivul este de a permite statelor membre să ofere rapid sprijin operatorilor afectați. Regulamentul FEAMPA prevede un mecanism de criză destinat compensării operatorilor din sectoarele afectate în cazul unor evenimente excepționale care provoacă perturbări semnificative ale pieței. Acesta a fost declanșat o singură dată, când a început războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Comisia observă că a fost instituită cerința de a stabili o legătură de cauzalitate demonstrată și fundamentată între evenimentul excepțional și o perturbare semnificativă a pieței. Pe această bază, Comisia a declanșat compensații în conformitate cu Regulamentul FEAMPA [articolul 26 alineatul (2)] și a adoptat o decizie de punere în aplicare a Comisiei la 16 aprilie 2026 27 . Comisia invită statele membre să continue procesele relevante pentru a pune sprijinul la dispoziția sectoarelor în cadrul programelor lor naționale FEAMPA, în conformitate cu normele stabilite ale FEAMPA și cu Regulamentul privind dispozițiile comune 28 . Totuși, aceasta rămâne o măsură de atenuare pe termen scurt, care nu poate înlocui politica și eforturile structurate și coerente în direcția tranziției energetice.
4.1Dimensiunea socială
În urma unui studiu de referință din 2024 29 , Comisia a lansat o inițiativă 30 care va evalua cea mai bună modalitate de a încorpora în legislația UE standardele internaționale existente pentru formarea și certificarea pescarilor, și anume Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit 31 . Inițiativa urmărește să abordeze problema reprezentată de faptul că sectorul pescuitului se numără printre cele mai periculoase profesii 32 . Formarea și certificarea reprezintă unul dintre factorii determinanți ai reînnoirii generaționale necesare pentru a asigura continuitatea activității de pescuit, care, la rândul său, va permite menținerea aprovizionării cu alimente sănătoase a piețelor din întreaga UE și conservarea comunităților costiere.
Reînnoirea generațiilor rămâne o provocare și se preconizează că se va confrunta cu și mai multe provocări pe măsură ce populația în curs de îmbătrânire (a UE și a pescarilor) crește, numărul noilor veniți în sectorul pescuitului fiind limitat. Acest lucru se datorează, printre altele, salariilor mici, incertitudinii cu privire la abundența stocurilor de pește, percepției că nu există „niciun viitor” pentru această profesie, unui volum de muncă solicitant, îmbătrânirii flotei și a tehnologiilor, precum și provocărilor și sarcinilor administrative. Aceste provocări au fost evidențiate în primul raport social anual 33 .
PCP identifică sustenabilitatea socială a pescuitului și a acvaculturii drept unul dintre obiectivele sale principale. În ultimii cinci ani, grupurile de lucru la nivel de experți ale CSTEP, în special grupurile 24-05, 23-17, 22-14, 20-14 și 19-03, au elaborat o serie de instrumente și cadre de date în cadrul setului de instrumente al UE pentru dimensiunea socială în domeniul pescuitului, inclusiv:
·profiluri naționale ale activităților de pescuit;
·profiluri ale activităților de pescuit comunitare;
·indicatori sociali și seturi de date asociate.
Aceste instrumente sprijină operaționalizarea dimensiunii sociale a PCP și furnizarea de consiliere integrată. Raportul social anual oferă o imagine de ansamblu consolidată a dimensiunii sociale a PCP în ceea ce privește pescuitul, acvacultura și prelucrarea.
5.Obligația de debarcare
Aruncarea ilegală și nedocumentată a capturilor înapoi în mare reprezintă principalul risc asociat obligației de debarcare în timpul activităților de pescuit pe mare. Pentru a răspunde acestui risc, statele membre au obligația de a institui măsuri adecvate de monitorizare și control. Neadoptarea de către statele membre a măsurilor de control necesare pentru obligația de debarcare a fost evidențiată în auditurile efectuate de Comisia Europeană în 2017, 2020 și 2022. Deficiențele evidențiate în rapoartele de audit și amploarea problemei persistente privind aruncarea înapoi în mare ilegală și nedocumentată a unor cantități semnificative de capturi sunt susținute și de alte surse, cum ar fi studiile și rapoartele de evaluare a conformității 34 elaborate de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA). Cel mai recent raport al EFCA evidențiază cele mai recente indicii de neconformitate din partea diferitelor segmente de flotă și dificultatea statelor membre de a controla obligația de debarcare prin mijloace convenționale, cum ar fi inspecțiile pe mare.
Pe lângă restricțiile privind aruncarea capturilor înapoi în mare, obligația de debarcare impune, de asemenea, cerința de a „înregistra” și „deduce din cote, după caz” capturile 35 . În acest context, cântărirea exactă și înregistrarea capturilor după cântărire sunt esențiale. Comisia a efectuat numeroase misiuni de verificare în statele membre pentru a evalua modul în care produsele pescărești debarcate sunt cântărite și înregistrate în conformitate cu normele UE. Constatările multora dintre aceste evaluări evidențiază probleme de neconformitate în ceea ce privește înregistrarea exactă a cantităților debarcate și monitorizarea utilizării cotelor. Constatările auditurilor privind obligația de debarcare și ale misiunilor de verificare privind cântărirea și înregistrarea capturilor evidențiază probleme legate de documentarea exactă a capturilor – inclusiv a cantităților aruncate înapoi în mare și a cantităților debarcate.
Revizuirea sistemului de control al pescuitului 36 a introdus în Regulamentul privind controlul cerința ca navele de pescuit cu o lungime mai mare de 18 metri care prezintă un risc ridicat de nerespectare a obligației de debarcare să fie echipate cu sisteme electronice de monitorizare la distanță începând cu 10 ianuarie 2028. Deși se anticipează că aceasta va reprezenta o parte relativ mică din flota totală a UE, se preconizează că proporția debarcărilor care fac obiectul cerinței va fi mult mai mare. În prezent, Comisia lucrează la legislația secundară care trebuie adoptată înainte ca aceste dispoziții să intre în vigoare în 2028.
Comisia a lansat un studiu independent în sprijinul evaluării obligației de debarcare în contextul evaluării mai ample a Regulamentului privind PCP, care a fost publicat în iunie 2025 37 . Acest studiu a subliniat, de asemenea, dificultățile legate de control generate de complexitatea monitorizării pe mare și a concluzionat că, per ansamblu, obligația de debarcare nu a contribuit la atingerea obiectivului de eliminare treptată a capturilor aruncate înapoi în mare, precizând că „până în prezent, aruncarea capturilor înapoi în mare în cadrul activităților de pescuit din UE nu a fost redusă și rămâne o practică obișnuită în toate bazinele maritime.” Studiul a identificat mai mulți factori care au stat la baza eșecului punerii în aplicare a obligației de debarcare, evidențiind insuficiența datelor disponibile pentru măsurarea capturilor aruncate înapoi în mare în cadrul derogărilor existente, ineficiența instrumentelor de monitorizare și de asigurare a respectării legii, lipsa controlului, precum și un nivel scăzut de acceptare la nivelul sectorului, fiind semnalate dificultăți în punerea în aplicare a normei pe teren.
6.Orientări pentru posibilitățile de pescuit pentru 2027
6.1Principalele etape în stabilirea următoarelor posibilități de pescuit
Propunerile Comisiei se vor baza pe cele mai bune avize științifice disponibile din partea ICES și CSTEP. Propunerile se vor baza, de asemenea, pe deciziile luate în cursul consultărilor cu Regatul Unit, Norvegia și alte state costiere 38 , pe deciziile luate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și pe o analiză socioeconomică.
Comisia invită statele membre și părțile interesate să evalueze, de asemenea, avizul ICES și CSTEP de îndată ce acesta devine disponibil publicului, subliniind activitatea importantă desfășurată pentru optimizarea calendarului CSTEP pentru vestul Mării Mediterane. Părțile interesate pot oferi feedback sau recomandări prin intermediul consiliilor consultative, al autorităților naționale și, în mod individual, Comisiei.
În plus, Comisia depune eforturi pentru a realiza progrese în ceea ce privește acordurile de partajare a stocurilor repartizate pe o zonă extinsă cu țări din afara UE care nu au în prezent astfel de acorduri, pentru a garanta că stocurile comune sunt exploatate în mod sustenabil.
6.2Posibilitățile de pescuit pentru diferitele bazine maritime
Pentru stocurile gestionate numai de UE în Marea Baltică, Skagerrak/Kattegat și Oceanul Atlantic, pe lângă stabilirea posibilităților de pescuit în conformitate cu MSY și cu abordarea precaută, Comisia va continua pe calea stabilirii unei traiectorii pentru refacerea stocurilor de pește și va încerca să obțină avize științifice relevante din partea ICES.
În ceea ce privește stocurile comune gestionate cu Regatul Unit, Norvegia și alte state costiere, obiectivul rămâne de a stabili posibilități de pescuit pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, ținând seama în același timp de considerentele socioeconomice, și de a negocia măsuri de conservare pe termen lung, inclusiv strategii de gestionare pe termen lung, după caz.
Comisia va continua să coopereze îndeaproape cu Regatul Unit pentru a pune în aplicare angajamentele bilaterale comune asumate în cadrul Comitetului specializat privind pescuitul instituit prin Acordul comercial și de cooperare, cu un accent deosebit pe refacerea stocurilor aflate în stare critică. De asemenea, vor continua lucrările la nivel bilateral cu Norvegia și la nivel trilateral cu Regatul Unit și Norvegia pentru a asigura un pescuit sustenabil și buna gestionare a stocurilor comune, inclusiv lucrările în curs privind regimul RTC și măsurile suplimentare ca parte a unei abordări pe termen mai lung a refacerii stocurilor de cod de Atlantic din platforma continentală nordică.
UE își menține angajamentul de a identifica acorduri sustenabile, echilibrate și cuprinzătoare de partajare pentru stocurile repartizate pe o zonă extinsă care sunt gestionate în comun cu alte state costiere.
În ceea ce privește Marea Mediterană și Marea Neagră, este esențial ca statele membre să pună în aplicare cu fidelitate obiectivele planului multianual pentru Mediterana de Vest și ale planurilor multianuale ale CGPM 39 40 . În acest scop, statele membre trebuie, de asemenea, să accelereze punerea în aplicare a măsurilor ambițioase de sprijin în cadrul programelor lor naționale FEAMPA, cu sprijin din partea Comisiei, dacă este necesar.
Odată cu instituirea fazei permanente a planului multianual pentru Mediterana de Vest, propunerea Comisiei va urmări atingerea și menținerea MSY pentru toate stocurile. De asemenea, Comisia va ține seama de rezultatele activității desfășurate de organismele științifice relevante pentru a actualiza cele mai bune avize științifice disponibile pentru merluciu.
Gestionarea stocurilor comune este, de asemenea, necesară pentru a asigura sustenabilitatea în apele internaționale și condiții de concurență echitabile în Marea Mediterană și în Marea Neagră. În acest scop, propunerea privind posibilitățile de pescuit pentru 2027 va cuprinde măsuri de punere în aplicare a deciziilor CGPM existente și măsuri suplimentare care urmează să fie adoptate de CGPM în cadrul sesiunii sale anuale din 2026. Pentru speciile din Marea Neagră, Comisia va propune TAC-uri și cote pentru calcan în conformitate cu planul multianual al CGPM, precum și pentru șprot.
7.Concluzii
Deși sustenabilitatea pescuitului în UE continuă să se îmbunătățească, unele stocuri și bazine maritime se confruntă în continuare cu provocări grave. Chiar dacă există și alți factori, în afară de pescuit, care afectează stocurile de pește, pescuitul are o contribuție majoră la starea acestora. Prin urmare, trebuie continuate – și chiar accelerate – eforturile de îmbunătățire a sustenabilității stocurilor care nu sunt încă exploatate în limitele nivelurilor MSY. Scăderea biomasei și a refacerii stocului de pești adulți poate fi observată mai clar și trebuie luată în considerare atunci când se analizează starea pe termen lung a stocurilor. Sănătatea ecosistemelor condiționează, de asemenea, sănătatea pescuitului. Prin urmare, statele membre ar trebui să își intensifice eforturile în cadrul procesului de regionalizare și să propună măsuri de reducere a impactului negativ asupra mediului marin (capturile accidentale de specii vizate și nevizate, capturile accidentale de specii sensibile și impactul negativ asupra fundului mării). Acest lucru poate fi realizat prin intermediul recomandărilor comune ale statelor membre în temeiul articolului 11 din PCP, care recomandă utilizarea unor unelte selective gata de comercializare și a tehnologiei moderne a uneltelor de pescuit, precum și prin măsuri de limitare a presiunii exercitate de pescuit asupra habitatelor și speciilor sensibile și în zonele marine protejate. În plus, Planul de acțiune pentru mediul marin, deși nu are caracter obligatoriu, promovează utilizarea unor tehnici de pescuit mai puțin dăunătoare și protejarea speciilor și habitatelor sensibile, cu accent pe echilibrarea conservării mediului în cadrul realității socioeconomice, promovând în același timp o tranziție echitabilă și justă.
Pescuitul reprezintă o parte importantă a economiei comunităților costiere ale UE, dar poate continua numai dacă există suficient pește pentru a fi capturat și dacă o nouă generație va fi interesată de această profesie în viitor. Este necesar să existe un echilibru între efortul de pescuit și posibilitățile de pescuit, iar tranziția energetică ar trebui accelerată pentru a asigura un sector al pescuitului al UE profitabil, competitiv și rezilient, capabil să facă față provocărilor reprezentate de volatilitatea prețurilor combustibililor. Performanțele economice slabe ar putea submina deja siguranța locurilor de muncă și salariile, împiedicând totodată investițiile sectorului în modernizarea flotei de pescuit a UE. Ne confruntăm în prezent cu cea de a doua criză a combustibililor în patru ani, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a crizei combustibililor legate de conflictul din Orientul Mijlociu, fapt ce subliniază necesitatea ca sectorul pescuitului să își îmbunătățească competitivitatea pentru a face față mai bine acestor crize, prin investiții și reforme menite să îi consolideze reziliența, inovarea și tranziția energetică.
De asemenea, statele membre trebuie să privească dincolo de sectorul pescuitului pentru a asigura refacerea stocurilor de pește prin punerea în aplicare integrală a legislației UE relevante 41 . Fără un mediu marin sănătos și stocuri de pește sănătoase, nu poate exista pescuit pentru generațiile viitoare. În același timp, este important să se țină seama de aspectul socioeconomic al sustenabilității, inclusiv de creșterea atractivității condițiilor de muncă pentru noile generații.
În acest sens, Comisia invită statele membre să continue punerea în aplicare a programelor lor naționale FEAMPA, care acționează ca factori favorizanți ai PCP și abordează nevoile colective ale sectorului pescuitului de a se adapta și de a deveni mai rezilient.
Obiectivul general de a asigura un pescuit sustenabil din punctul de vedere al mediului pe termen lung, realizând în același timp beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, rămâne în centrul propunerii Comisiei privind posibilitățile de pescuit. Prin urmare, propunerile pentru 2027 vor continua să contribuie la refacerea stocurilor de pește, inclusiv prin traiectorii de refacere, și la menținerea progreselor deja înregistrate. Pentru atingerea acestui obiectiv, Comisia se bazează pe implicarea și sprijinul continuu al tuturor părților interesate, inclusiv pe eforturile acestora de a pescui mai selectiv, întrucât numai printr-un efort comun putem asigura sustenabilitatea sectorului pescuitului din UE pentru generațiile viitoare.
Comisia invită statele membre, consiliile consultative, părțile interesate și publicul să trimită un feedback privind prezenta comunicare până la data de 31 august 2026.
Calendarul de lucru planificat 42
|
Când |
Ce anume |
|
Mai-noiembrie 2026 |
Avizul științific al ICES |
|
iunie-sfârșitul lunii august 2026 |
Consultare publică privind comunicarea |
|
Sfârșitul lunii august 2026 |
Comisia își adoptă propunerea privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică |
|
Jumătatea lunii septembrie 2026 |
Comisia își adoptă propunerea privind posibilitățile de pescuit în Marea Mediterană și în Marea Neagră |
|
Octombrie-decembrie 2026 |
Consultări anuale privind posibilitățile de pescuit cu părțile din Atlanticul de Nord-Est |
|
Octombrie 2026 |
Reuniune a Consiliului pe tema posibilităților de pescuit pentru Marea Baltică Consultări cu statele costiere cu privire la stocurile repartizate pe o zonă extinsă în Atlanticul de Nord-Est |
|
Sfârșitul lunii octombrie 2026 |
Comisia își adoptă propunerea privind posibilitățile de pescuit în Oceanul Atlantic/Marea Nordului |
|
Noiembrie 2026 |
Reuniunea anuală a CGPM |
|
Noiembrie 2026 |
Reuniunea anuală a NEAFC |
|
Decembrie 2026 |
Evaluarea stocurilor și aviz în materie de gestionare din partea CSTEP |
|
Decembrie 2026 |
Reuniunea Consiliului privind posibilitățile de pescuit în Oceanul Atlantic/Marea Nordului Reuniunea Consiliului privind posibilitățile de pescuit în Marea Mediterană și Marea Neagră |
Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1380/oj ).
Modificări în ceea ce privește biomasa fitoplanctonului și abundența zooplanctonului .
Concentrațiile de oxigen dizolvat în apropierea fundului mării .
CSTEP Monitorizarea performanței politicii comune în domeniul pescuitului (CSTEP-Adhoc-26-01) .
Pentru o analiză detaliată a FMSY și a stării biomasei stocurilor de pește din toate bazinele maritime, a se vedea secțiunea 1 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.
Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1022/oj ).
Regulamentul (UE) 2026/786 al Consiliului din 30 martie 2026 de modificare a Regulamentului (UE) 2026/249 de stabilire, pentru anii 2026, 2027 și 2028, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit din Uniune, în anumite ape din afara Uniunii (JO L, 2026/786, 31.3.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2026/786/oj .
Articolul 22 din Regulamentul privind PCP.
Pentru o prezentare mai detaliată, a se vedea documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.
Un nou studiu privind capacitatea și sustenabilitatea flotei de pescuit .
Un nou studiu privind capacitatea și sustenabilitatea flotei de pescuit .
Regulamentul (UE) 2021/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1004 (JO L 247, 13.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1139/oj ).
Comisia Europeană, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) – Social Data in EU Fisheries: methodology, dissemination, analysis and evaluation (Date sociale din sectorul pescuitului din UE: metodologie, diseminare, analiză și evaluare) (CSTEP 25-02 & 25-13), Ballesteros, M., Kraan, M., Virtanen, J. și Guillen, J. (editori), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2026, https://data.europa.eu/doi/10.2760/6411168 .
Evaluarea conformității | Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului .
Articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/2842 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) 2016/1139, (UE) 2017/2403 și (UE) 2019/473 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește controlul pescuitului (JO L, 2023/2842, 20.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2842/oj) .
Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1022/oj ).
Planuri de gestionare | Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană .
În special, Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele, Directiva-cadru privind apa și Regulamentul privind refacerea naturii.
Pentru stocurile gestionate de ORGP în apele UE și în anumite ape din afara UE, posibilitățile de pescuit sunt adoptate după reuniunea anuală a ORGP, prin revizuirea regulamentului Consiliului de stabilire a posibilităților de pescuit.