COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 11.2.2026

COM(2026) 81 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Plan de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone

1.Introducere

Dronele, indiferent dacă sunt utilizate în aer, pe mare sau pe uscat, au devenit o parte integrantă a economiilor și societăților moderne. Fără pilot, automatizate și sprijinite din ce în ce mai mult de inteligența artificială, dronele oferă beneficii economice concrete în sectoare precum construcțiile, energia, transporturile, agricultura, răspunsul în situații de urgență și logistica. Începând din 2019, utilizarea dronelor aeriene este reglementată în Uniunea Europeană de un cadru normativ armonizat. Rolul lor tot mai important în supraveghere și recunoaștere a făcut ca dronele să fie o componentă-cheie a securității Europei. Dintr-o perspectivă industrială europeană, numai segmentul pieței dronelor aeriene comerciale este estimat la aproximativ 14,5 miliarde EUR până în 2030 și ar putea depăși 50 de miliarde EUR până în 2033. 

Cu toate acestea, incidentele recente care implică utilizarea ostilă sau iresponsabilă a dronelor au scos la iveală provocări semnificative și din ce în ce mai mari în materie de securitate pentru Uniune. Dronele au fost utilizate cu încălcarea spațiului aerian al statelor membre, au perturbat operațiunile aeroportuare și au cauzat incidente evitate la limită cu aeronave civile, evidențiind vulnerabilitățile arhitecturii noastre de securitate, inclusiv în ceea ce privește siguranța aviației. De fapt, impactul acestor incidente depășește cu mult spațiul aerian, afectând protecția infrastructurii critice, frontierele externe, porturile, nodurile de transport și spațiile publice, inclusiv zonele dens populate, precum și siguranța maritimă și securitatea energetică. Mai precis, în sectorul energetic, dronele au fost utilizate pentru a perturba operațiunile centralelor electrice, ale instalațiilor eoliene și solare, ale sistemelor de încălzire centralizată și ale navelor de transport al energiei, demonstrând potențialul lor de a afecta continuitatea aprovizionării și reziliența economică. Survolările efectuate de drone neidentificate sau necooperante sporesc tensiunea în materie de securitate și acționează ca un instrument de semnalizare, testând pregătirea Uniunii, precum și capacitatea acesteia de a răspunde și de a lua contramăsuri.

În spatele acestor amenințări și provocări în materie de securitate se ascund o gamă largă de actori – actori ostili statali și cu legături statale, organizații teroriste, grupuri infracționale organizate și persoane fizice. Ele acoperă diferite niveluri de intensitate, de la comportamentul infracțional sau neglijent până la operațiuni hibride și activități de tip militar, estompând în mod deliberat granițele dintre domeniul civil și cel militar. De asemenea, ele exploatează caracterul transfrontalier al pieței interne și al infrastructurii comune, clarificând faptul că o amenințare la adresa unui stat membru reprezintă o amenințare la adresa Uniunii în ansamblu.

În acest context, deși protejarea infrastructurii critice, a frontierelor externe și a spațiilor publice și asigurarea securității aeronautice și maritime rămân în primul rând responsabilitatea statelor membre, caracterul transfrontalier și impactul ridicat al incidentelor legate de drone fac indispensabile o mai bună coordonare, pregătirea comună și solidaritatea la nivelul UE. Un răspuns eficace necesită o abordare cuprinzătoare, coordonată și specifică, care să reunească dimensiunea civilă și pe cea militară. Acest plan de acțiune reprezintă un răspuns la solicitările statelor membre 1 și ale Parlamentului European 2 de a elabora o abordare unitară împotriva amenințărilor reprezentate de operațiunile ostile cu drone. El este conceput pentru a sprijini statele membre prin acțiuni coordonate și pentru a completa măsurile naționale, consolidând un răspuns coerent și eficace.

Acest plan de acțiune asigură o abordare coerentă la nivelul întregii administrații, cu respectarea deplină a competențelor relevante, evitând în același timp fragmentarea. Acest plan de acțiune se axează în primul rând pe partea de securitate internă civilă, unde persistă lacune și portițe de scăpare importante, și abordează întregul spectru de amenințări legate de drone, de la prevenirea incidentelor neintenționate sau produse din neglijență la amenințările la adresa securității interne a UE și la amenințările hibride, completând și sprijinind în același timp activitatea desfășurată în domeniul apărării. Planul stabilește un set prioritar de acțiuni în domeniul civil, menite să consolideze prevenirea, detecția și răspunsul, precum și să consolideze sinergiile dintre sectorul civil și cel militar, după caz. De asemenea, consolidează pregătirea pentru apărare a Europei, în conformitate cu activitatea desfășurată de UE și de statele membre prin intermediul mai multor direcții de lucru legate de Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030.

Consolidarea securității operațiunilor cu drone și protecția împotriva utilizării ostile a dronelor sunt condiții prealabile pentru încredere, acceptarea de către public și implementarea legitimă și pe scară largă a dronelor. Prin urmare, acest plan de acțiune sprijină, de asemenea, o agendă pozitivă privind dronele. Prin consolidarea securității, contribuie la dezvoltarea unei piețe europene competitive a dronelor, deblocând potențialul de inovare, de creștere economică și de creare de locuri de muncă în toate sectoarele.

Acest plan de acțiune trebuie interpretat în cadrul unui set mai amplu de inițiative prezentate de Comisie pentru a consolida pregătirea UE și prioritățile sale în materie de securitate internă și apărare. Având în vedere provocările urgente în materie de securitate, planul de acțiune se axează pe acțiuni care pot fi puse în aplicare pe termen scurt, elaborând în același timp măsuri de pregătire pe termen mai lung. Deși cele mai recente amenințări se referă la dronele aeriene, planul de acțiune se referă, de asemenea, la dronele terestre, la dronele maritime de suprafață și subacvatice și la capacitățile antidrone aferente, precum și la baloanele meteorologice utilizate împotriva unor state membre. Acest plan de acțiune se bazează pe Comunicarea din 2023 3 privind contracararea amenințărilor potențiale reprezentate de drone și înlocuiește evaluarea sa la jumătatea perioadei, precum și pe Strategia UE 2.0 privind dronele 4 , care oferă cadrul general de politică pentru dezvoltarea unui ecosistem european competitiv și sigur al dronelor.

2.Pregătire: creșterea rezilienței UE

Planul de acțiune se axează pe consolidarea rezilienței și a pregătirii. Acest lucru se bazează, în primul rând, pe capacitatea Europei de a rămâne în avangarda evoluției tehnologice a dronelor și a sistemelor antidrone, dar și pe capacitatea sa de a intensifica producția industrială. În al doilea rând, acest lucru necesită acțiuni consolidate împotriva dronelor ostile, cu o integrare sigură și securizată a dronelor în spațiul aerian și pe piață, precum și măsuri sporite de reziliență pentru a proteja infrastructurile critice, frontierele externe și spațiile publice, domeniul maritim.

2.1. Intensificarea dezvoltării tehnologice și a producției industriale de drone și sisteme antidrone

Dronele se dezvoltă rapid, înregistrând progrese în ceea ce privește viteza, distanța parcursă, încărcătura pe care o pot transporta, autonomia, crearea de roiuri, integrarea IA, folosirea de materiale avansate, miniaturizarea și rezistența la războiul electronic. Prin urmare, sistemele antidrone trebuie, de asemenea, să se adapteze rapid pentru a ține pasul cu aceste evoluții. Sprijinirea dezvoltării acestor tehnologii este esențială pentru pregătirea Europei. Acest lucru necesită mobilizarea nivelului adecvat de investiții publice și private la nivel național și la nivelul UE, atât din perspectivă civilă, cât și din perspectivă de apărare.

Programele de finanțare ale UE sprijină dezvoltarea tehnologică a dronelor și a capacităților antidrone, în special prin intermediul programului Orizont Europa sau al Fondului european de apărare. De asemenea, mai multe scheme sunt dedicate sprijinirii în mod specific a start-upurilor și întreprinderilor în fază de extindere pentru a se dezvolta, fie că este vorba de Consiliul European pentru Inovare (CEI) prin intermediul schemei sale de accelerare, de sistemele UE de inovare disruptivă (EUDIS) pentru aplicații în domeniul apărării prin hackathoane și acceleratoare specifice, de HEDI (Centrul de inovare în domeniul apărării al UE) al AEA sau de BraveTech EU, permițând valorificarea inovațiilor testate pe câmpul de luptă din Ucraina. De asemenea, ar trebui să fie mobilizată finanțarea privată pentru a sprijini inovarea și intensificarea producției.

Cu toate acestea, este necesară de urgență o mai bună corelare și sporire a impactului între instrumentele UE, inclusiv fondurile de coeziune, și investițiile naționale, pentru a preveni suprapunerile, a limita dispersarea fondurilor și a concentra resursele asupra unor priorități clare. În acest scop, Comisia propune un cadru nou și coordonat pentru a stimula dezvoltarea tehnologică și producția de drone și sisteme antidrone, pe baza a cinci piloni.

În primul rând, UE trebuie să își concentreze investițiile acolo unde contează cu adevărat. Comisia va iniția împreună cu statele membre o cartografiere industrială civil-militară, concepută pentru a defini prioritățile adecvate în ceea ce privește tehnologiile și capacitățile. Acest lucru va sta la baza investițiilor în dezvoltarea de tehnologii, în integrarea acestora în drone și în sisteme antidrone și în intensificarea necesară a producției industriale. Un astfel de demers va necesita cooperarea și schimbul de informații între statele membre, Comisie, în consultare cu Înaltul Reprezentant, în limitele responsabilităților care le revin, precum și cu diferiți actori naționali și ai UE din domeniul civil și cel militar.

În al doilea rând, UE trebuie să adopte o nouă abordare în ceea ce privește testarea soluțiilor inovatoare care să permită trecerea mai rapidă de la laborator la implementare. În acest scop și pe baza propunerii Comisiei privind spațiile de testare în materie de reglementare 5 , ar trebui eliminate orice obstacole din calea testării tehnologiilor inovatoare pentru drone și antidrone în zone desemnate în mod specific și într-un cadru temporar și controlat instituit de un stat membru sau de AESA. Industria europeană are nevoie de infrastructură pentru a testa și valida soluțiile antidrone. UE va urmări să consolideze o rețea multinațională de centre de testare și expertiză pentru drone în toate statele membre, înființată pentru a testa, a demonstra, a valida și a califica sistemele militare sau cu dublă utilizare în mediile lor operaționale specifice, cum ar fi Centrul de experimentare a fundului mării în materie de securitate (SEASEC).

Laboratorul viu antidrone al Centrului Comun de Cercetare (JRC) va fi transformat într­un veritabil centru de excelență antidrone al UE. Centrul va lucra în sinergie cu Rețeaua centrelor de testare a dronelor de apărare civilă din UE, care se află în prezent în etapa-pilot de punere în aplicare, în cooperare cu Agenția Europeană de Apărare. Aceasta va desfășura – periodic și ori de câte ori este necesar – un program amplu de testare și validare a măsurilor antidrone, începând cu prima serie de teste axată pe protecția infrastructurii critice. De asemenea, Comisia va sprijini elaborarea unei metodologii de testare armonizate 6 pentru sistemele antidrone și va emite o recomandare privind cerințele voluntare de performanță pentru sistemele antidrone.

În al treilea rând, este necesar să se aducă claritate și securitate pe piață prin intermediul unor cerințe de siguranță specifice și al unui sistem de certificare pentru sistemele antidrone. Integrarea cerințelor de siguranță în testarea și validarea antidrone asigură faptul că măsurile antidrone nu compromit siguranța aviației. AESA, în calitate de autoritate competentă pentru siguranța aviației, ar trebui, prin urmare, să elaboreze criterii care să fie respectate de sistemele antidrone.

În al patrulea rând, interoperabilitatea este esențială pentru ca producătorii de drone și de sisteme antidrone să poată extinde producția atât pentru piața civilă, cât și pentru cea militară, aducând flexibilitate, continuitate operațională și promovând o cooperare transfrontalieră eficace. Pe baza activității în curs a AESA, a Agenției Europene de Apărare și a NATO de aliniere a standardelor civile și a celor militare, Comisia, cu sprijinul Înaltului Reprezentant, va examina modalități de promovare a utilizării standardelor aplicabile atât dronelor civile, cât și celor militare, și tehnologiilor antidrone.

În al cincilea rând, producerea dronelor și a sistemelor antidrone la scară largă este esențială. Mulți actori industriali din UE își intensifică capacitățile în diferite domenii, inclusiv în ceea ce privește dronele submarine. Prin urmare, UE trebuie să investească în masificarea capacităților de producție pentru drone care pot fi desfășurate și sisteme antidrone, acordând o atenție deosebită nevoilor întreprinderilor inovatoare emergente. În acest scop, Comisia Europeană va evalua posibilitatea de a valorifica viitorul act legislativ privind accelerarea activității industriale, precum și inițiativa de desfășurare comună a sistemelor antidrone pentru protejarea infrastructurii critice prezentate în secțiunea 4. În plus, Comisia va utiliza, de asemenea, acțiuni de consolidare a industriei în cadrul Programului privind industria europeană de apărare pentru a stimula producția în UE de drone și capacitățile antidrone, astfel cum se descrie în secțiunea 5.

Eforturile europene de extindere a producției de drone și antidrone trebuie să fie un efort comun public-privat. Comisia va extinde implicarea industriei prin convocarea unui Forum industrial pentru drone și sisteme antidrone, pe baza inițiativei Alianței pentru drone cu Ucraina. Acest lucru va reuni un ecosistem amplu de tehnologii de bază și de sprijin, cum ar fi cipurile, IA, tehnologiile cuantice, cloud și cibernetice. În plus, Comisia va lua în considerare opțiuni de parteneriat public-privat pentru a aborda principalele lacune tehnologice pentru dezvoltarea și industrializarea sistemelor de drone produse în UE.

2.2. Consolidarea securității interne și a rezilienței împotriva dronelor

Prezența tot mai mare a dronelor neînregistrate în UE sporește riscurile de utilizare abuzivă. În același timp, o gamă largă de actori statali și nestatali pot exploata dronele, deoarece chiar și modelele de bază „gata de utilizare” pot fi utilizate la active strategice cu eforturi minime. Negarea plauzibilă inerentă a unor astfel de acte le transformă într-un vector eficace de amenințări hibride, capabil să provoace perturbări și să exploateze vulnerabilitățile. Prin urmare, este urgent să se uniformizeze cerințele de reziliență în mai multe domenii.

2.2.1. Integrarea sigură și securizată a dronelor în spațiul aerian și pe piață

Până la sfârșitul anului 2024, ecosistemul dronelor din UE depășise două milioane de operatori înregistrați, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 20 % în doar un an. În același timp, operațiunile profesionale și cu risc mai ridicat s-au extins rapid, reflectând creșterea maturității organizaționale în rândul operatorilor 7 . Această profesionalizare rapidă confirmă că dronele sunt o componentă permanentă și în expansiune a aviației europene, subliniind, în același timp, necesitatea urgentă de a consolida încrederea, securitatea și reziliența.

UE a instituit deja un cadru aviatic cuprinzător pentru dronele aeriene, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea în condiții de siguranță a unui sector aflat în creștere rapidă. Cu toate acestea, evoluția amenințărilor la adresa securității și incidentele recente au evidențiat limitări ale cadrului actual. Comisia, în strânsă cooperare cu AESA, va propune un pachet privind securitatea în materie de drone pentru a adapta cadrul privind dronele aeriene la realitățile actuale în materie de securitate, menținând în același timp condițiile pentru inovare și creșterea pieței. Aceasta va modifica actele de punere în aplicare și actele delegate relevante 8 care decurg din Regulamentul privind normele comune în domeniul aviației civile 9 . Obiectivul este de a consolida identificarea operațiunilor cu drone și răspunderea pentru acestea, atât pentru operatorii de drone, cât și pentru piloții de drone, inclusiv prin extinderea cerințelor de înregistrare și identificare la toate dronele de peste 100 g. Astfel, se va consolida legătura dintre înregistrarea operatorilor și posibilitatea de utilizare a dronelor, evitându-se astfel utilizarea dronelor care nu pot fi identificate.

În același timp, extinderea în condiții de siguranță a operațiunilor legitime cu drone necesită un mediu modern de gestionare a traficului. UE a instituit deja un cadru armonizat pentru U­space 10 , care introduce servicii digitale pentru a sprijini operațiunile cu drone sigure, automatizate și scalabile. Deși acest cadru este în vigoare, implementarea sa în statele membre rămâne inegală. Prin urmare, Comisia va încuraja și va sprijini o punere în aplicare mai activă a serviciilor U-space, în conformitate cu prioritățile naționale și cu nevoile operaționale. De asemenea, Comisia va accelera colaborarea cu statele membre pentru a îmbunătăți definirea și publicarea digitală 11  a zonelor geografice în care operațiunile cu drone sunt restricționate sau supuse unor condiții. Pe această bază, Comisia, împreună cu AESA și cu statele membre, va evalua condițiile tehnice pentru viitoarele funcționalități de geoperimetru care ar putea contribui la prevenirea pătrunderii neintenționate a dronelor conforme în zonele sensibile sau cu risc ridicat.

Comisia va prezenta, de asemenea, măsuri de simplificare a reglementărilor pentru drone, menite să introducă flexibilitate pentru anumite operațiuni 12 , cum ar fi eliminarea necesității aprobării prealabile de către autorități și reducerea sarcinii administrative aferente. Aceasta va include, de asemenea, o posibilă extindere a cerințelor de geovigilență la toate dronele de peste 100 g. 

Comisia va încerca să mobilizeze instrumentele de finanțare relevante ale UE pentru a asigura punerea în aplicare eficace și coerentă în întreaga Uniune a măsurilor prezentate mai sus.

Dincolo de nevoile legislative specifice și de măsurile operaționale menționate mai sus pentru a spori reziliența, un element central al securității constă în asigurarea faptului că dronele introduse pe piața UE îndeplinesc cerințele de securitate adecvate, astfel încât dronele legitime să nu poată deveni un risc de securitate pentru cetățenii UE sau să nu poată fi transformate în vectori de amenințare de către actori ostili.

Prin urmare, Comisia va propune inițierea unei colaborări cu statele membre cu privire la o evaluare coordonată la nivelul Uniunii a riscurilor în materie de securitate ale dronelor și ale capacităților antidrone, evaluând riscurile din lanțul lor de aprovizionare în materie de TIC. Aceasta ar putea fi urmată de un set de instrumente de securitate pentru drone și soluții antidrone, care să propună măsuri proporționale de reducere a riscurilor la adresa securității, în special pentru implementarea de sisteme antidrone în jurul infrastructurilor critice.

Odată cu aplicarea deplină a Regulamentului privind reziliența cibernetică (CRA) în decembrie 2027, marea majoritate a dronelor introduse pe piața UE vor face obiectul unor cerințe obligatorii în materie de securitate cibernetică, promovând astfel securitatea de la stadiul conceperii la nivel de produs. Având în vedere rolul important al semiconductorilor în dezvoltarea și exploatarea sistemelor autonome, producătorii de drone ar trebui să integreze cipuri de încredere în sistemele lor. Aceasta înseamnă cipuri care sunt sigure, fiabile și rezistente la intervenții neautorizate sau la amenințări cibernetice.

La nivel de sistem, Comisia va lucra, de asemenea, la instituirea unei etichete a UE pentru drone de încredere pentru a spori și mai mult încrederea în dronele civile. Eticheta s-ar baza pe verificarea de către o parte terță independentă și ar defini criterii suplimentare de încredere și reziliență la nivel de produs, fără a se suprapune cu legislația existentă a UE în materie de securitate cibernetică.

În final, având în vedere evoluția rapidă a piețelor dronelor și în urma solicitărilor Parlamentului European 13 și ale statelor membre 14 de a evalua relevanța și eficacitatea continuă a Strategiei UE 2.0 privind dronele, evaluarea progreselor din 2026 va oferi un bilanț cuprinzător al strategiei, identificând lacunele și întârzierile în punerea în aplicare, și va evalua dacă acțiunile sale rămân adecvate scopului sau necesită ajustări, în special cele care contribuie la securitate și competitivitate.

2.2.2. Îmbunătățirea gradului de pregătire la frontierele externe, în spațiile publice și în infrastructurile critice

Îmbunătățirea gradului de pregătire a UE înseamnă investiții semnificative în protecția infrastructurilor critice, inclusiv în domeniul maritim, la frontierele externe și în spațiile publice.

În ceea ce privește reziliența fizică a infrastructurilor critice, UE a instituit un cadru orizontal: Directiva privind reziliența entităților critice (REC), care impune statelor membre să adopte o strategie națională în materie de reziliență, să efectueze evaluări ale riscurilor în toate cele unsprezece sectoare reglementate de directivă, să identifice entitățile lor critice și să ia măsurile necesare pentru a preveni incidentele perturbatoare. Punerea în aplicare urgentă și deplină a directivei REC de către statele membre ar trebui să fie o prioritate imediată. Pentru a sprijini statele membre și entitățile critice, Comisia va emite orientări fără caracter obligatoriu pentru măsurile de consolidare a rezilienței, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor reprezentate de drone și utilizarea funcționalităților de geoperimetru. De asemenea, Comisia va propune statelor membre care doresc acest lucru, un plan de testare la stres a rezilienței infrastructurilor critice împotriva intruziunii dronelor, pe baza modelului testelor de rezistență efectuate anterior asupra infrastructurii critice din sectorul energetic și pentru cablurile submarine.

Domeniul maritim este deosebit de sensibil la amenințările și atacurile dronelor aeriene, de suprafață și subacvatice. O mai bună cunoaștere a domeniului maritim este esențială pentru a proteja infrastructura maritimă critică și pentru a răspunde nevoilor militare. După ce sunt instituite, centrele regionale de cabluri 15 ar putea fi extinse pentru a asigura o funcție mai amplă de conștientizare cu privire la domeniul maritim, utilizând patrimoniul de drone și monitorizând amenințările reprezentate de drone 16  , în vederea protejării, în special, a întregii infrastructuri maritime critice.

În acest scop, Comisia va lansa o acțiune-pilot pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la domeniul maritim. Acesta ar putea fi pus în aplicare de statele membre în contextul centrelor regionale de cabluri, promovând cooperarea în materie de pază de coastă și implicând Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Frontex. Acțiunea-pilot va identifica, de asemenea, lacunele și nevoile operaționale urgente pentru detecția și combaterea dronelor în domeniul maritim. și ar putea fi sprijinită prin programele de apărare ale UE. Se va asigura o cooperare strânsă cu proiectul MARSUR al AEA și cu sistemele de supraveghere maritimă ale NATO. De asemenea, Comisia va sprijini implementarea capacităților de detecție submarină, contribuind la capacitățile de conștientizare cu privire la domeniul subacvatic, utile atât pentru protecția infrastructurii critice, cât și pentru aplicațiile maritime de apărare, în special în zonele în care infrastructurile sunt supuse amenințărilor (de exemplu, regiunea Mării Baltice, a Mării Negre sau arctică).

Utilizarea ostilă a dronelor poate afecta în mod direct controlul la frontierele externe și, în special, supravegherea frontierelor, permițând recunoașterea modelelor de patrulare și a punctelor de trecere a frontierei, facilitând criminalitatea transfrontalieră și perturbând infrastructura și operațiunile de gestionare a frontierelor. Codul frontierelor Schengen permite utilizarea măsurilor civile antidrone pentru a proteja frontierele terestre și maritime și, prin extensie, acolo unde este necesar pentru a preveni eludarea controalelor la frontiere, se extinde la perimetrele de securitate ale aeroporturilor.

Protecția spațiilor publice împotriva amenințărilor reprezentate de dronele necooperante s-a aflat în centrul actualului cadru de politică antidrone al Comisiei 17 . Obiectivul este de a oferi autorităților de aplicare a legii capacitățile și formarea adecvate pentru a răspunde amenințărilor reprezentate de drone și pentru a utiliza dronele în scopuri de securitate publică, cum ar fi controlul mulțimilor. Comisia își va intensifica acțiunile de sprijinire a aplicării legii în aceste eforturi, în special prin modernizarea formării pentru a integra utilizarea măsurilor de atenuare și neutralizare și pentru a o extinde la operatorii de infrastructuri critice. Grupul de experți antidrone deja instituit va fi extins pentru a include agențiile relevante ale UE (de exemplu, Frontex, Europol, AESA, AEA). Grupul va sprijini identificarea unor soluții antidrone comune promițătoare, inclusiv prin creșterea frecvenței schimbului de informații clasificate. Pentru a facilita această activitate, va fi elaborat un program de lucru bienal pentru grupul de experți antidrone.

2.2.3. Protecția împotriva amenințărilor hibride din partea altor vectori de amenințare fără pilot, cum ar fi baloanele

În ultimul an, câteva sute de baloane meteorologice au fost lansate din afara UE în spațiul aerian al unor state membre în diferite scopuri ilicite, inclusiv pentru contrabandă. Deoarece baloanele sunt, de regulă, echipate cu cartele SIM care transmit localizarea după aterizare, traficanții pot recupera încărcătura transportată. Din cauza dimensiunii și greutății lor, a traiectoriilor imprevizibile cauzate de vânt, a altitudinii la care pot ajunge și a capacității de încărcare, aceste baloane fără pilot prezintă riscuri grave pentru siguranță și securitate, mai ales când survolează infrastructuri critice, precum aeroporturile, unde pot provoca accidente sau pot duce la închiderea acestora. Detecția lor este deosebit de dificilă, deoarece modulele de conectivitate sunt, de obicei, inactive în timpul zborului. Prin urmare, baloanele grele fără pilot reprezintă o amenințare strategică și în mare măsură necontrolabilă.

Mai multe măsuri din acest plan de acțiune ar putea fi utile pentru a aborda amenințările reprezentate de baloanele meteorologice. Este necesar să se ia măsuri suplimentare pentru a elimina posibilitatea ca infractorii să utilizeze astfel de baloane și ca actorii statali și nestatali să le exploateze ca instrument de campanie hibridă. Comisia propune organizarea unui grup de lucru specific pentru a aborda aspectul multidimensional al amenințărilor, analizând măsurile legate de conectivitate, monitorizarea spectrului, devierea traiectoriei de zbor, precum și alte modalități de remediere a amenințărilor, inclusiv cooperarea dintre operatorii de telecomunicații și autoritățile naționale în materie de securitate și apărare națională. În plus, în vederea aducerii unor soluții inovatoare, rapide și operaționale pentru a spori reziliența la acest tip de amenințare, Comisia, împreună cu statele membre cele mai vizate, va organiza rapid o cerere de exprimare a interesului bazată pe misiuni pentru sectorul privat, în special pentru întreprinderile nou-înființate, pentru a propune noi modalități de gestionare a unor astfel de amenințări.

3.Detecție: creșterea capacității de detectare a amenințărilor reprezentate de drone

Detecția, urmărirea și identificarea sunt elemente centrale în lupta împotriva activităților ostile cu drone. Capacitatea de a face distincția între prieteni și inamici contribuie la filtrarea și clasificarea dronelor detectate în funcție de profilurile lor de risc, permițând, în cele din urmă, concentrarea atenției și a resurselor autorităților de securitate. Acest lucru necesită o îmbunătățire serioasă a conștientizării situației în ceea ce privește operațiunile cu drone, inclusiv prin integrarea mai multor fluxuri de informații care în prezent nu sunt conectate. Aceasta necesită, de asemenea, consolidarea capacităților de detecție prin implementarea unei abordări multidetecție și valorificarea evoluției tehnologice, precum și a rețelelor de telecomunicații.

3.1. Îmbunătățirea gradului de conștientizare a situației

Absența supravegherii aeriene integrate a activităților cu drone, combinată cu limitările inerente ale capacităților de detecție, le permite actorilor ostili să se sustragă potențial detectării, cel puțin temporar, și le oferă posibilitatea de a-și nega în mod credibil implicarea. Prin urmare, este esențial să se îmbunătățească conștientizarea situației în ceea ce privește operațiunile cu drone.

În primul rând, este necesar să se sprijine centralizarea datelor relevante în sistemele dedicate cu afișare integrată a informațiilor. Pe baza cadrului de reglementare existent, cum ar fi cel pentru U-space, precum și a obligațiilor consolidate de înregistrare în viitor, va fi posibil să se stabilească o capacitate de detecție, urmărire și identificare în timp aproape real a oricăror drone legitime. Va fi necesar să se unească mai multe fluxuri de informații. În acest sens, Eurocontrol a dezvoltat un sistem cu afișare integrată a informațiilor privind traficul aerian – CIMACT (instrumentul de coordonare a managementului traficului aerian civil-militar), care permite detectarea și identificarea în timp real a amenințărilor potențiale reprezentate de drone. Comisia va sprijini apariția unor astfel de instrumente care integrează date de detecție și identificare, precum și factori de sprijin în amonte pentru a face distincția între activitatea cu drone autorizată și cea necooperantă. Privind în perspectivă, o mai bună conștientizare a situației ar putea fi consolidată în continuare prin dezvoltarea treptată a unor soluții de vizibilitate a dronelor, pe baza cadrelor U-space, de înregistrare și de identificare.

În al doilea rând, datele relevante ar trebui să fie accesibile autorităților competente. Cadrul de reglementare al UE pentru siguranța aviației oferă deja temeiul juridic pentru aceasta 18 . Pe această bază, statele membre ar trebui să ia măsuri practice pentru a se asigura că datele relevante sunt partajate între autoritățile competente din domeniul aviației civile, al asigurării respectării legii și forțele militare. Acest lucru ar permite monitorizarea și evaluarea nivelului amenințărilor, asigurarea unui răspuns mai rapid și asigurarea răspunderii operatorilor de drone care nu respectă măsurile de securitate.

În al treilea rând, este esențial să se încurajeze intensificarea schimbului de informații între statele membre pentru a îmbunătăți lecțiile învățate din incidentele anterioare și pentru a stabili un tablou situațional clar. Prin urmare, Comisia va analiza împreună cu statele membre posibilitatea de a crea treptat o platformă operațională, securizată, ușor de utilizat și de încredere a UE privind incidentele legate de drone, pe baza raportării în scopuri de reglementare a incidentelor, după caz, și a unei platforme digitale cu sursă deschisă existente. Platforma ar permite un flux de informare aproape în timp real cu privire la incidentele relevante și ar fi accesibilă autorităților naționale relevante. Platforma ar putea sprijini crearea unei baze de date structurate a dronelor neautorizate și ar obține beneficii de pe urma dezvoltării unui format comun de date pentru sistemele antidrone. Comisia va sprijini inițiativele statelor membre care doresc acest lucru pentru a îmbunătăți schimbul de informații, de exemplu la nivel regional.

În al patrulea rând, capacitățile de detecție, urmărire și identificare ar trebui, de asemenea, să fie integrate în sistemele naționale de supraveghere a frontierelor și să contribuie la tabloul situațional european, inclusiv la EUROSUR 19 , pentru a permite sprijinul operațional și gestionarea coordonată a incidentelor transfrontaliere. Acest lucru ar trebui să acopere, de asemenea, după caz, detecțiile relevante în contextul operațiunilor Frontex. Comisia va sprijini statele membre care doresc acest lucru să urmărească asigurarea unor sinergii între sectorul civil și cel militar cu ajutorul sistemelor militare de conștientizare a situației și al sistemelor de securitate, cu respectarea deplină a legislației UE.

3.2. Implementarea capacităților de detecție multisectoriale

Detecția dronelor ilegale și potențial ostile se bazează în mod necesar pe mai mulți senzori. Detecția tradițională pe bază de radar prezintă caracteristici specifice. Radarele cu rază lungă de acțiune detectează obiecte mai mari la o altitudine mai mare, în timp ce radarele cu rază scurtă de acțiune se concentrează pe urmărirea pe distanțe scurte. În plus, diferitele caracteristici ale dronelor și ale operațiunilor cu drone prezintă provocări, cum ar fi reflectarea terenului, secțiunea transversală redusă a dronelor, altitudinea scăzută la care pot zbura dronele și riscul de saturație în cazul roiurilor de drone. În consecință, detecția dronelor ostile necesită o abordare cu senzori multipli, integrată prin intermediul software-ului de comandă și control (C2) bazat pe IA, care să permită stabilirea unei conștientizări clare a situației, în special pentru a proteja infrastructura critică.

Evoluțiile tehnologice în curs vor consolida capacitățile de detecție. De exemplu, atât în domeniul sistemelor radar pasive, cât și în cel al sistemelor radar active, radarele definite prin software în banda X și în afara acesteia pot oferi capacități de detecție sporite. Alte domenii de interes sunt senzorii acustici, cum ar fi microfoanele acustice cu rețea fazată bazate pe IA, LiDAR (detecția și măsurarea distanței cu ajutorul razei coerente) care utilizează laser în impulsuri, camerele cu infraroșu termic care permit detectarea unor mici variații de căldură și senzorii optici.

UE ar trebui să își consolideze sprijinul pentru dezvoltarea pe plan intern a acestor tehnologii cu dublă utilizare, care trebuie integrate în sistemele de detecție multisectoriale, sprijinite de o comunicare modulară, distribuită, C2 bazată pe IA și criptată. Aceste sisteme ar putea fie să fie implementate pentru a proteja în mod permanent infrastructura critică specifică, fie să fie montate pe vehicule terestre sau maritime pentru o mai mare flexibilitate. Sistemele sunt civile în momentul conceperii, dar ar putea completa în mod util capacitățile militare existente pentru a consolida capacitățile generale de detecție. Interoperabilitatea – prin implementarea unor standarde recunoscute – este esențială pentru a permite modularitatea cu senzorii tradiționali și viitori, precum și cu efectorii, și integrarea armonioasă cu sistemele de apărare aeriană sau de supraveghere aeriană. Aceste capacități modulare ar putea fi implementate în mod util prin intermediul unui program comun de achiziții publice pentru protecția infrastructurii critice specifice 20 .

3.3. Valorificarea rețelelor de telecomunicații pentru o mai bună detecție

Rețelele de telecomunicații 5G existente ar putea fi valorificate pentru a îmbunătăți și a extinde detecția dronelor. UE și statele sale membre ar trebui să sprijine implementarea unei capacități de detecție prin infrastructura de comunicații mobile pe două niveluri de detecție și urmărire a dronelor.

La primul nivel, capacitatea existentă a rețelei ar trebui utilizată pentru a detecta dronele conectate prin recunoașterea identităților neobișnuite ale cartelelor SIM, a tipurilor de transmitere a datelor sau a activităților. Rețelele ar trebui să furnizeze alerte bazate pe comportament cu privire la activele cu circulație rapidă pe căile netradiționale, formând sisteme automatizate de detecție și de alertă timpurie bazate pe IA. Această metodă de detecție s-ar baza pe un parteneriat puternic între autoritățile naționale și operatorii de telecomunicații. Ea necesită, de asemenea, parteneriate industriale solide între întreprinderile din domeniul IA și furnizorii și operatorii de telecomunicații, precum și o punere în aplicare deplină a setului de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G 21 22 .

Această capacitate de urmărire a conectivității ar putea fi consolidată prin implementarea conceptului de „spațiu aerian digital” care să furnizeze conectivitate bazată pe 5G dronelor – și, prin urmare, să permită detecția lor – la altitudini mai mari decât în prezent. În acest scop, Comisia colaborează cu statele membre cu privire la o decizie de punere în aplicare pentru a asigura o disponibilitate armonizată suficientă a spectrului în benzile de frecvențe mobile terestre armonizate tradiționale. Acest lucru va permite operarea în condiții de siguranță a dronelor pe distanțe mari. De asemenea, Comisia ar concepe un mecanism de diferențiere a dronelor de alți utilizatori ai rețelei și ar institui obligația de a condiționa conectarea la rețeaua mobilă de identificarea prealabilă a dispozitivului ca dronă.

La al doilea nivel, detecția prin infrastructura de comunicații mobile ar trebui valorificată pentru a detecta dronele neconectate. Sistemele integrate de comunicații și detecție (ISAC) permit integrarea funcțiilor de detecție în rețeaua de comunicații mobile. De fapt, aceste sisteme pot transforma antenele 5G și de generație următoare în senzori radar, capabili să detecteze localizarea spațială a oricărui obiect neidentificat aflat în zbor, inclusiv a baloanelor. Pe termen scurt, o astfel de tehnologie ar putea fi implementată în anumite locuri, cum ar fi instalațiile de infrastructură critică. Dacă va fi implementată pe deplin pe un teritoriu sau într-o regiune extinsă, tehnologia ar putea sta la baza gemenilor digitali, care ar reprezenta în mediul digital prezența fizică a obiectelor în spațiul aerian. De asemenea, tehnologia ar putea eventual avea aplicații militare, cum ar fi completarea sistemelor militare existente de supraveghere aeriană sau detectarea bruiajului de radiofrecvență.

Tehnologia ISAC este în prezentă testat de furnizorii europeni de telecomunicații, iar primii pași pentru standardizarea acesteia au fost deja făcuți, în special în cadrul tehnologiei 6G. Pentru a accelera implementarea sa, Comisia va propune modificările de reglementare necesare, de exemplu pentru a se asigura că alocarea spectrului permite detecția, limitând în același timp interferențele cu aviația. În acest scop, au fost prevăzute dispozițiile corespunzătoare în actul legislativ privind rețelele digitale propus recent. Pe termen scurt, Comisia va propune acordarea unui mandat Conferinței europene a administrațiilor de poștă și telecomunicații (CEPT), în temeiul căruia această organizație să elaboreze condițiile tehnice și operaționale pentru detecție. După finalizarea acestor lucrări, Comisia va adopta o decizie de armonizare modificată, prin care se va permite utilizarea spectrului pentru detecție.

În plus, Comisia va explora, împreună cu statele membre, modalități de valorificare, atât pentru uz civil, cât și militar, a rețelelor de telecomunicații 5G pentru capacitatea de calcul distribuit, analizând soluții de tip edge și cloud.

Comisia va sprijini statele membre care doresc să testeze în timp real și să desfășoare aceste noi capacități de detecție pentru a proteja infrastructura critică sau pentru a extinde această capacitate de detecție pe un teritoriu care deservește autoritățile militare, de aplicare a legii și orice alte autorități relevante. De asemenea, Comisia va invita Ucraina să ia în considerare participarea sa la aceste activități. Ar putea fi luată în considerare implementarea capacităților de detecție prin infrastructura de comunicații mobile de-a lungul frontierelor statelor membre cele mai afectate de amenințările reprezentate de drone sau de alte obiecte zburătoare, cum ar fi baloanele. Va trebui instituit un cadru național de guvernanță adecvat între autoritățile civile și militare, furnizorii de echipamente de telecomunicații, proprietarii de turnuri, operatorii de telecomunicații și administratorii de infrastructură, pentru a se asigura faptul că cerințele naționale de securitate sunt îndeplinite în mod explicit.

4.Răspunsul: o cooperare și o solidaritate mai puternice la nivelul UE

Ori de câte ori are loc un incident și sunt detectate una sau mai multe drone ostile, amenințările trebuie abordate cu promptitudine și eficace. Răspunsul operațional la incidente este responsabilitatea statelor membre, având în vedere legătura strânsă cu aspectele legate de securitatea și apărarea națională. Cu toate acestea, acțiunile coordonate la nivelul UE pot sprijini statele membre în implementarea capacităților și a soluțiilor antidrone. Această dimensiune necesită sinergii puternice între sectorul civil și cel militar și reguli de angajare bine definite și repetate, bazate pe amenințare.

4.1. Sinergiile operaționale între sectorul civil și cel militar

În ceea ce privește apărarea aeriană colectivă, NATO are un rol principal de protecție împotriva amenințărilor convenționale, cum ar fi amenințările aeriene și cu rachete de înaltă performanță. Odată cu apariția amenințărilor reprezentate de drone, în special a sistemelor ieftine, apărarea aeriană evoluează, necesitând un nivel suplimentar al rețelei antidrone. În același timp, protejarea frontierelor, a aeroporturilor, a porturilor maritime, a infrastructurii energetice și a amplasamentelor sensibile împotriva dronelor ieftine nu se poate baza doar pe forțele militare. Acest lucru evidențiază necesitatea coordonării civile și militare. Capacitățile antidrone trebuie abordate ca o rețea dinamică, adaptabilă și globală, atât în scopuri de securitate civilă, cât și de apărare.

În momentul în care este detectată o amenințare, sunt activate protocoale naționale care conduc la măsuri preventive (cum ar fi închiderea spațiului aerian), precum și la măsuri antidrone dintr-o gamă largă de soluții. Deși aceste proceduri sunt decise și operate la nivel național, este necesar ca ele să fie supuse unui test de rezistență în raport cu un scenariu de amenințări transfrontaliere sau multivectoriale, dar și în raport cu amenințări emergente, cum ar fi roiurile de drone sau dronele miniaturizate.

În plus, la o altitudine foarte mică, răspunsul antidrone necesită timpi de reacție secundari și proceduri civil-militare bine sincronizate, care rămân inegale la nivel transfrontalier. Asimetria costurilor dintre amenințările cu costuri reduse și mijloacele de apărare limitate, combinată cu numărul mare de drone și cu saturația spațiului aerian, face ca fragmentarea să fie dificil de susținut. Formatele de date divergente, clasificarea și lanțurile de raportare împiedică obținerea unei imagini comune la altitudini joase și complică identificarea responsabilității în scenarii hibride. Abordarea acestor lacune necesită interoperabilitate, guvernanță și rezultate operaționale rapide în toate ecosistemele.

De aceea este important să se stabilească proceduri și linii de comunicare relevante între toți actorii, inclusiv la nivelul UE. În acest scop, se propune lansarea, împreună cu toți actorii civili și militari relevanți, a unui exercițiu anual antidrone la nivelul UE.

4.2.Sprijin pentru desfășurarea capacităților antidrone

Este necesară o abordare pe mai multe niveluri și cu efectori multipli (care să combine mai multe măsuri tehnice antidrone) pentru a contracara spectrul larg de amenințări reprezentate de dronele necooperante. Contramăsurile se bazează pe o combinație între o gamă largă de soluții, cum ar fi dispozitive de bruiaj, lasere, microunde de mare putere, dispozitive de captare a dronelor, abordare cibernetică, precum și soluții cinetice dure, de exemplu drone de atac individuale sau în roi, rachete și muniții cu rază scurtă de acțiune.

Atunci când dronele sunt conectate la o rețea de comunicații, o posibilă contramăsură include capacitatea de a perturba, încetini, bruia sau pune capăt conectivității vectorilor ostili, fără a afecta conectivitatea dronelor prietenoase. Pe baza unei cereri din partea autorităților naționale relevante, operatorii de telecomunicații ar trebui să fie în măsură să ia măsurile necesare pentru a interzice SIM-ul sau modulul de conectivitate, pentru a opera o detașare forțată sau pentru a stabili o abordare de geoperimetru. În prezent, Comisia lucrează la o decizie de punere în aplicare de armonizare a condițiilor operaționale și tehnice pentru operarea în condiții de siguranță a dispozitivelor terminale, cum ar fi dronele.

Având în vedere evoluția situației în materie de securitate, este esențial și urgent ca infrastructurile critice să fie dotate cu cele mai recente echipamente și sisteme antidrone. Prin urmare, în deplină complementaritate cu activitățile în curs din domeniul apărării, Comisia va colabora cu statele membre pentru a lansa – prin intermediul unei cereri de exprimare a interesului – o inițiativă a UE de implementare a contracarării dronelor pentru infrastructura critică:

În primul rând, pe baza cartografierii nevoilor descrise în secțiunea 2, Comisia va continua să sprijine dezvoltarea sistemelor antidrone interne, acordând o atenție deosebită sprijinirii abordărilor inovatoare și scalabile, în special din partea noilor actori din ecosistemele civile și de apărare. Din această perspectivă, Comisia va colabora cu industria și cu statele membre pentru a defini domeniile prioritare de investiții în cadrul programelor civile și de apărare ale UE, în vederea extinderii abordării în cadrul viitorului Fond european pentru competitivitate.

În al doilea rând, Comisia va propune o inițiativă voluntară a UE de achiziționare în comun a sistemelor antidrone pentru implementarea soluțiilor antidrone în infrastructurile critice. Obiectivul este de a valorifica capacitatea de achiziții publice a agențiilor relevante ale UE (de exemplu, Frontex, EMSA, EFCA), precum și de a crea sinergii cu achizițiile publice comune (inclusiv cu sistemele de achiziții publice înainte de comercializare sau inovatoare) gestionate de ministerele naționale relevante, în special de ministerele apărării sau de interne, în contextul punerii în aplicare a inițiativelor FSI, IMFV, precum și SAFE 23 , EDIP 24 și al activității coaliției pentru capacități în materie de drone sau, dacă statele membre aleg acest lucru, a Inițiativei europene privind dronele de apărare, a inițiativelor Supravegherea flancului estic și Scutul aerian, precum și al punerii în aplicare a Strategiei UE pentru Marea Neagră și a Centrului pentru securitate maritimă de la Marea Neagră. 

4.3. Crearea „nivelului software-ului” pentru capacitățile antidrone

Capabilitățile antidrone eficace sunt în mod necesar alimentate de un sistem de comandă și control (C2), nivelul software-ului permițând integrarea senzorilor și a efectorilor, astfel cum a demonstrat experiența Ucrainei. Pentru a detecta și a contracara amenințările sofisticate și coordonate reprezentate de drone, este esențial ca statele membre să dezvolte în comun capacități suverane de comandă și control la nivel european (C2), bazate pe un software IA, un nivel ridicat de securitate cibernetică, criptare de ultimă generație, un cloud securizat la periferia rețelei și o capacitate de calcul de înaltă performanță. Interoperabile de la stadiul conceperii, duale prin natura lor, aceste soluții C2 ar trebui să poată funcționa în sinergie cu capacitățile de detecție și să fie concepute pentru a colabora cu mai mulți efectori împotriva dronelor ostile. Acestea ar trebui să permită integrarea echipamentelor moștenite, interacționând între ele, precum și cu sistemele civile și de apărare relevante. În conformitate cu Strategia privind aplicarea IA, gigafabricile de IA care sunt înființate în prezent cu sprijinul bugetului UE ar trebui să faciliteze dezvoltarea unor astfel de capacități C2.

4.4. Solidaritatea: echipe de intervenție rapidă în caz de urgență antidrone

Confruntate cu amenințări sau pentru a securiza amplasamente specifice în vederea anumitor evenimente, statele membre trebuie să se poată baza pe o solidaritate europeană consolidată, rapidă și scalabilă. Acest lucru este deosebit de relevant atunci când natura sau amploarea amenințărilor depășește capacitățile de răspuns ale unui stat membru.

Comisia propune să colaboreze cu statele membre pentru a înființa echipe de răspuns rapid la incidente de securitate legate de drone, care ar putea acționa ca unități de rezervă cu desfășurare rapidă, dotate cu cele mai recente tehnologii de detecție și răspuns, la cererea unei autorități a unui stat membru, în cadrul unei abordări de asistență reciprocă. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență ar putea oferi sprijinul necesar, după caz. Comisia va analiza modul în care acest lucru se poate baza pe extinderea mecanismelor de punere în comun și partajare ale rețelelor de aplicare a legii finanțate de UE 25 , ale programului de consiliere în materie de protecție a securității (PSA) și ale agențiilor UE (de exemplu, Frontex) pentru a asigura acoperirea transfrontalieră și desfășurarea de unități mobile în contextul evenimentelor cu grad ridicat de risc și de mare vizibilitate, menținând în același timp interoperabilitatea. Aceasta ar funcționa, de asemenea, în sinergie cu capacitățile existente, cum ar fi echipele UE de răspuns rapid în caz de amenințări hibride.

4.5. Integrarea capacității antidrone în gestionarea frontierelor

Frontierele externe ale UE sunt supuse unor amenințări intense cu drone pe secțiunile de frontieră terestră și maritimă și în vecinătatea acestora. Frontex sprijină statele membre în abordarea acestor amenințări. Acesta utilizează drone pentru supravegherea frontierelor în cadrul operațiunilor comune și promovează interoperabilitatea.

Comisia va sprijini Frontex în organizarea de programe-pilot cu drone și sisteme antidrone, demonstrații în direct și concursuri cu premii în materie de inovare în contexte frontaliere realiste. Aceasta va consolida integrarea dronelor și a competențelor antidrone în formarea corpului permanent. Frontex va oferi, de asemenea, orientări practice privind modelele de desfășurare pe mai multe niveluri și gestionarea incidentelor transfrontaliere.

Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (IMFV) sprijină statele membre în îmbunătățirea supravegherii frontierelor și a detectării amenințărilor la frontierele externe ale UE, inclusiv în ceea ce privește dronele și capacitățile antidrone. Comisia a evaluat candidaturile primite pentru o cerere de echipamente în valoare de 150 de milioane EUR. Scopul este de a sprijini statele membre în achiziționarea de echipamente fără echipaj pentru supravegherea aeriană și maritimă, cu obiectivul final de a fi trimise de Frontex în operațiuni comune.

În plus, în decembrie 2025 a fost publicată o cerere recentă de propuneri în valoare de 250 de milioane EUR pentru o mai bună securizare a frontierelor externe ale UE, inclusiv împotriva dronelor. Acesta vizează statele membre care se confruntă cu o presiune sporită și complexă asupra gestionării frontierelor și le sprijină în unul sau mai multe dintre cele trei domenii prioritare: achiziționarea directă de drone și sisteme antidrone pentru frontierele externe, integrarea dronelor și a sistemelor antidrone în sistemele naționale de supraveghere a frontierelor și implementarea unor tehnologii și sisteme de comunicații inovatoare pentru a aborda amenințările hibride care afectează frontierele externe și punctele de trecere a frontierei, inclusiv cele din aeroporturile internaționale. Pentru a facilita punerea în aplicare și interoperabilitatea, Comisia încurajează abordările coordonate între statele membre interesate, inclusiv cooperarea prin achiziții publice comune/transfrontaliere în domeniul inovării și achiziții publice comune, după caz.

4.6.Către un cadru de reglementare antidrone la nivelul UE

În prezent, cadrele juridice și operaționale pentru combaterea activităților necooperante sau nesigure cu drone rămân extrem de fragmentate în întreaga Uniune, după cum o demonstrează un studiu recent cuprinzător de cartografiere a cadrelor de reglementare ale statelor membre pentru sistemele antidrone.

Majoritatea statelor membre se bazează pe dispoziții dispersate în legislația privind aviația, poliția, apărarea și telecomunicațiile și doar câteva au început să elaboreze strategii antidrone naționale integrate. Unele state membre nu au niciun fel de norme naționale. Operatorii de infrastructuri civile și critice nu au, de regulă, autoritatea juridică de a neutraliza o dronă amenințătoare. Măsurile active de atenuare, cum ar fi bruierea, spoofingul sau intervenția cinetică, rămân limitate la unitățile de poliție militare și specializate din cauza interferenței stricte cu spectrul și a normelor de siguranță a aviației. Prin urmare, unii operatori pot detecta amenințările, dar nu pot răspunde în mod eficace, ceea ce întârzie neutralizarea și sporește riscurile de securitate.

Prin urmare, este necesar să se ia în considerare extinderea cadrului Comunicării din 2023 privind contracararea amenințărilor reprezentate de drone la un set de norme comune obligatorii și neobligatorii pentru autoritățile statelor membre și operatorii privați, pentru a clarifica rolurile și mandatele tuturor actorilor implicați, inclusiv ale proprietarilor de infrastructuri critice. Cadrul ar putea include cerințe minime de performanță pentru sistemele antidrone, o terminologie și o taxonomie armonizate, o monitorizare integrată, sprijinirea platformei de raportare a incidentelor și stimulente pentru standardizare. Ar trebui să ofere un nivel de referință al rezilienței statelor membre și să fie pus în aplicare în complementaritate cu cadrul pentru utilizarea legitimă a dronelor. În acest scop, Comisia va lansa un studiu de fezabilitate privind opțiunile posibile pentru instituirea unui cadru de reglementare antidrone la nivelul UE până în 2030. În paralel, pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt, Comisia va emite o recomandare privind contracararea amenințărilor reprezentate de drone, care va detalia orientările pentru operatorii de aplicare a legii.

5.Consolidarea pregătirii Europei pentru apărare împotriva amenințărilor reprezentate de drone

Pe lângă consolidarea rezilienței UE la gama largă de amenințări reprezentate de drone, este necesar, de asemenea, să se consolideze în continuare pregătirea Europei în materie de apărare pentru a contracara amenințările reprezentate de drone, având în vedere că utilizarea dronelor a devenit o parte integrantă a războiului modern. În acest context, Europa trage învățăminte din războiul neprovocat din Ucraina, precum și din ecosistemul inovator care a fost instituit pentru a se adapta rapid la dinamica câmpului de luptă.

Din perspectiva apărării, utilizarea tot mai frecventă a dronelor și a sistemelor antidrone reflectă evoluții mai ample în mediul de securitate, inclusiv un ritm operațional mai rapid, activități sub pragul de conflict armat și interacțiunea tot mai mare dintre domeniul civil și cel militar. Aceste evoluții afectează nu numai desfășurarea operațiilor militare, ci și considerațiile mai ample legate de protecția teritorială, de asigurarea activelor critice și de pregătirea generală pentru apărare.

Dronele sunt utilizate într-o gamă largă de funcții militare, inclusiv pentru informații, supraveghere și recunoaștere, atac, protecția forțelor și sprijin logistic. În același timp, capabilitățile antidrone au devenit un element integrant al capacității de supraviețuire a forței și al libertății de manevră, în special în mediile contestate și saturate de drone.

Dronele și sistemele antidrone reprezintă unul dintre domeniile prioritare în materie de capabilități identificate și convenite de statele membre. Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare a subliniat necesitatea de a aborda această capabilitate în mod prioritar. Națiunile-lider și alte state membre, cu sprijinul Înaltului Reprezentant, în special prin rolul activ de coordonare al AEA, au început deja lucrările privind dronele și sistemele antidrone în cadrul unui domeniu prioritar în materie de capabilități specific pentru a aborda deficitele de capabilități foarte specifice. Alte capabilități adiacente sunt abordate în domenii de capabilități precum apărarea aeriană și antirachetă, artileria, războiul electronic și inteligența artificială. Acest grup de coordonare oferă cadrul în care interdependențele, provocările în materie de interoperabilitate și dependențele operaționale pot fi abordate în comun. Acesta ar trebui să servească drept instrument principal de coordonare a eforturilor statelor membre în vederea atingerii obiectivelor convenite în materie de pregătire pentru apărare, inclusiv prin conectarea priorităților în materie de capabilități cu instrumentele de sprijin industrial relevante.

În ceea ce privește sprijinul financiar, domeniul prioritar în materie de capabilități privind dronele și sistemele antidrone vizează extinderea și stimularea capacității industriale europene în domeniul dronelor aeriene prin obiective și calendare specifice și prin mobilizarea Programului privind industria europeană de apărare (EDIP) și a Instrumentului SAFE. Comisia își va intensifica sprijinul în acest sens, inclusiv prin cadrele de colaborare ale EDIP (structura pentru un program european de armament – SEAP, proiectul european de interes comun în domeniul apărării – EDPCI), facilitând dialogul cu Alianța pentru drone și realizând cartografierea industrială în concordanță cu acțiunile descrise mai sus. Aceste lucrări vor contribui la Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, precum și la inițiativa Supravegherea flancului estic, propusă în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare.

Comisia și Înaltul Reprezentant vor continua Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, cu scopul de a sprijini coerența între capabilități și eforturile operaționale și industriale la nivelul UE, în vederea realizării priorităților în materie de pregătire pentru apărare, inclusiv în ceea ce privește componentele civilă, militară și cu dublă utilizare, și în mod transversal cu lucrările în curs din cadrul eforturilor relevante ale coaliției din domeniul prioritar în materie de capabilități.

Această activitate se va baza în special pe experiența Ucrainei de pe câmpul de luptă în domeniul sistemelor interoperabile de gestionare a datelor, inclusiv al sistemelor de comandă și control (integrare), al sistemelor de detecție (conștientizare) și al sistemelor de efectori eficiente din punctul de vedere al costurilor (răspuns). Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor ar trebui să sprijine o abordare mai integrată, ținând seama de principalele dependențe operaționale de-a lungul întregului lanț de răspuns operațional. Inițiativa va viza construirea unui ecosistem industrial de utilizatori finali inovatori și a unor linii de producție capabile să producă rezultate atunci când este necesar. Combaterea atacurilor roiurilor de drone necesită sisteme modulare și interoperabile, bazate pe o arhitectură deschisă. Astfel de sisteme sunt, de asemenea, esențiale pentru combaterea atacurilor pe distanțe lungi. Ar trebui valorificate sinergii puternice cu dezvoltarea sistemelor C2 cu dublă utilizare pentru protecția infrastructurii critice. Acest lucru va contribui, de asemenea, la inițiativa Supravegherea flancului estic în domenii precum construirea unei baze industriale pentru capabilitățile de drone și antidrone, apărarea aeriană și antirachetă, alerta timpurie, C2 și gestionarea datelor, capabilitățile de detecție și conștientizare a situației, efectorii cinetici și non-cinetici, precum și cei de război electronic.

Eforturile la nivel european ar trebui să conducă la o capabilitate europeană cuprinzătoare în materie de drone și sisteme antidrone și să ofere o abordare globală complexă și pe mai multe niveluri, capabilă să conecteze senzorii și efectorii din întreaga Uniune, să sprijine procesele decizionale și să garanteze conștientizarea continuă a situației.

Capacitatea de a accelera dezvoltarea unor capabilități de apărare tot mai avansate cu drone și sisteme antidrone este o parte integrantă a pregătirii pentru apărare a Europei. Până în prezent, o sumă totală de 1 miliard EUR din Fondul european de apărare (FEA) și din programele sale precursoare a fost dedicată unei game largi de acțiuni de cercetare și dezvoltare legate de drone. UE intenționează să continue investițiile în drone și în tehnologii antidrone în următorii 2 ani, fiind prevăzute 200 de milioane EUR în cadrul FEA.

În plus, statele membre ale UE sunt pe punctul de a investi în mod semnificativ pentru a achiziționa cele mai recente drone și sisteme de arme antidrone prin intermediul instrumentului SAFE. Acest lucru va consolida securitatea frontierelor UE, pregătirea militară și autonomia strategică în sistemele cu echipaj opțional, stimulând în același timp baza tehnologică și industrială de apărare și reducând dependența de furnizorii din afara UE.

De asemenea, UE va accelera dezvoltarea unor actori inovatori și revoluționari în domeniul dronelor și al sistemelor antidrone pentru apărare. Prin viitoarea inițiativă AGILE, Comisia va propune un nou instrument de sprijinire a inovării dinamice și rapide a produselor și tehnologiilor de apărare eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru forțele armate. Se preconizează, de asemenea, că inițiativa BraveTechEU va include acțiuni care vizează inovarea rapidă a soluțiilor antidrone ca răspuns la nevoile operaționale reale convenite cu Ucraina, continuate împreună cu AEA. De asemenea, Comisia facilitează accesul la capital (acțiuni) pentru astfel de întreprinderi, care vor beneficia de fondul de 1 miliard EUR în curs de creare cu BEI/FEI. În plus, astfel cum s-a anunțat în Foaia de parcurs a UE pentru transformarea industriei de apărare, Comisia va lansa alianțe tehnologice EUDIS, creând o rețea de start-upuri/întreprinderi în fază de extindere în domeniul apărării și de forțe armate în jurul domeniilor prioritare în materie de capabilități. Acest lucru va ajuta întreprinderile să răspundă mai bine nevoilor statelor membre. Una dintre aceste alianțe tehnologice va fi cea privind dronele.

Statele membre trebuie, de asemenea, să investească în masificarea capacității de producție a dronelor și a sistemelor antidrone, în același mod în care acest lucru se face pentru muniții, fie pentru a le desfășura în mod activ acum, fie pentru a le stoca sub formă de rezervă strategică. În acest sens și cu acordul statelor membre, EDIP va oferi sprijin capacităților industriale de producție de drone și antidrone, care vor funcționa în sinergie cu inițiativa civilă echivalentă. În cadrul acestei activități, este necesar să se asigure accesul la materii prime critice pentru industria dronelor prin cercetarea alternativelor sau prin constituirea de stocuri, dacă este necesar. În plus, Comisia va acorda prioritate punerii în aplicare a foii de parcurs a UE privind transformarea industriei apărării în ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare împotriva dronelor. După 2027, componenta pentru apărare, reziliență, securitate și spațiu a Fondului european pentru competitivitate, în sinergie cu alte componente, va oferi un cadru stabil și previzibil și flexibilitate pentru a răspunde priorităților emergente.

În final, pentru a consolida cooperarea cu Ucraina, Comisia instituie o Alianță pentru drone cu Ucraina, astfel cum s-a anunțat în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare. Această alianță va reuni producători de sisteme, întreprinderi nou-înființate/în curs de extindere și o comunitate de inovatori pentru a valorifica experiența și baza industrială a Ucrainei. Alianța va interacționa cu utilizatorii finali, inclusiv din Ucraina, astfel încât să poată oferi soluții rapide și să poată mobiliza soluții dovedite în luptă. De asemenea, va facilita activitatea de standardizare, certificare și interoperabilitate. Va contribui la crearea de întreprinderi comune și de parteneriate public-privat în UE și Ucraina. Comitetul Alianței pentru drone va coordona acțiunile cu statele membre și cu reprezentanții din industrie. Alianța va lucra în deplină sinergie cu Forumul industrial al dronelor D-TECT. După caz, Alianța pentru drone se va baza pe rețeaua, cunoștințele și parteneriatele generate de cadrul de investiții pentru Ucraina și de parteneriatul mai amplu UE-Ucraina.

În paralel, consolidarea cooperării UE-Ucraina în ceea ce privește securitizarea și diversificarea lanțului de aprovizionare va fi esențială pentru a depăși blocajele din producția de drone, în special pentru a asigura creșterea capacității și disponibilitatea componentelor electronice critice. Acest lucru va fi continuat în special în contextul Grupului operativ UE-Ucraina privind cooperarea industrială în domeniul apărării.

Uniunea Europeană ar trebui, de asemenea, prin intermediul întregii game de instrumente și inițiative relevante (inclusiv explorarea utilizării IEP și EUMAM), să stimuleze și să sprijine schimburile și programele de formare dintre Ucraina și statele membre pentru piloții, inginerii și specialiștii în întreținere de drone.

6.Cooperare internațională

Consolidarea securității UE împotriva amenințărilor reprezentate de drone poate fi avută în vedere numai într-un context mai larg și prin cooperarea cu partenerii. Cooperarea cu Ucraina este esențială pentru acest plan de acțiune. Multe dintre acțiunile avute în vedere vor fi puse în aplicare în cadrul unui parteneriat intens cu Ucraina și în cadrul tuturor componentelor, ceea ce ar aduce beneficii atât Ucrainei, cât și UE.

Planul de acțiune va deschide o cooperare specifică cu vecinii apropiați, cum ar fi Regatul Unit, Norvegia, Elveția, Islanda, precum și Moldova, partenerii din Balcanii de Vest, din Marea Mediterană, din regiunea Mării Negre și alți parteneri cu care converg interesele UE în materie de securitate și apărare, recunoscând faptul că partenerii UE fac obiectul aceluiași tip de amenințări cu drone. UE manifestă un interes puternic în instituirea mecanismelor de cooperare necesare cu partenerii, în special ținând cont de faptul că pot exista considerații transfrontaliere în ceea ce privește protecția infrastructurilor critice. Este necesar, în special, să se aibă în vedere un mecanism de alertă timpurie între parteneri atunci când se detectează o amenințare.

O cooperare solidă UE-NATO în ceea ce privește dronele și măsurile antidrone este esențială pentru punerea în aplicare rapidă și eficientă a planului de acțiune. Comisia și Înaltul Reprezentant se vor angaja în schimburi periodice și structurate cu NATO pentru a identifica integrarea reciprocă a potențialelor soluții antidrone cu dublă utilizare, pentru a evita suprapunerile și pentru a maximiza sinergiile.

7.Concluzii

UE trebuie să ia măsuri rapide și decisive pentru a da un exemplu puternic de solidaritate și unitate. Măsurile prevăzute în prezentul plan de acțiune sunt concepute ca o contribuție la nivelul UE menită să ofere răspunsuri imediate și pe termen scurt la ansamblul amenințărilor reprezentate de dronele cu care se confruntă UE. Planul de acțiune stabilește o abordare holistică prin abordarea chestiunii protecției infrastructurii critice și a frontierelor externe, propunând, de asemenea, adaptarea legislației necesare pentru a spori securitatea dronelor și implementarea celor mai recente evoluții tehnologice în vederea îmbunătățirii capacităților de detecție și a eficienței răspunsului.

Planul de acțiune ar trebui considerat un proces dinamic, care trebuie adaptat în funcție de evoluția și natura amenințărilor. Acțiunile prezentate sunt propuneri adresate statelor membre în vederea intensificării acțiunilor comune și a cooperării, pe baza principiului asumării în comun a responsabilității, pentru a aborda întregul domeniu de aplicare al chestiunii. În urma adoptării acestui plan de acțiune, Comisia intenționează să lanseze o discuție intensă și structurată cu privire la toate acțiunile propuse cu părțile interesate, inclusiv cu industria, cu Parlamentul European și cu statele membre, pentru a stabili o ordine clară a priorităților acțiunilor.

În acest scop, Comisia va lua în considerare instituirea, împreună cu statele membre, a unui mecanism strategic de coordonare a punerii în aplicare a măsurilor propuse în prezentul plan de acțiune, care să conecteze diferitele dimensiuni și să asigure o cooperare strânsă cu Consiliul. Având în vedere cele de mai sus, Comisia invită statele membre să numească un coordonator național pentru securitatea dronelor, al cărui rol va fi de a supraveghea, de a încuraja și de a promova punerea în aplicare la nivel național a acestui plan de acțiune. Acest mecanism nu ar trebui să aducă atingere platformelor de cooperare tehnică existente în acest domeniu. Comisia va publica un raport anual de inventariere pe baza contribuțiilor voluntare din partea statelor membre pentru a monitoriza punerea în aplicare a planului de acțiune.

(1)

Concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2025. EUCO 18/25.

(2)

Rezoluția Parlamentului European din 9 octombrie 2025 referitoare la un răspuns unitar la recentele violări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE [2025/2901 (RSP)]; Rezoluția Parlamentului European din 22 ianuarie 2026 referitoare la drone și noi sisteme de război – nevoia UE de a se adapta pentru a răspunde provocărilor actuale în materie de securitate [2025/2088 (INI)].

(3)

COM(2023) 659 final.

(4)

COM(2022) 652 final.

(5)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru facilitarea transportului de echipamente, de bunuri și de personal militar în întreaga Uniune.

(6)

Prin intermediul proiectului Courageous2 care este în curs, finanțat prin FSI.

(7)

Numărul autorizațiilor de operare a crescut de aproape cinci ori, de la aproximativ 700 la peste 3 400, în timp ce certificatele de operator UAS ușor (LUC) au crescut cu peste 60 %. Cifre: AESA IAM Hub .

(8)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 și Regulamentul delegat 2019/945.

(9)

Regulamentul (UE) 2018/1139 și actele de punere în aplicare aferente.

(10)

Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2021/664, (UE) 2021/665 și (UE) 2021/666.

(11)

De exemplu, prin intermediul platformei de mobilitate aeriană inovatoare (IAM) a AESA.

(12)

Pentru operațiunile în raza vizuală (VLOS) și în afara razei vizuale (BVLOS).

(13)

 A European Lead Market for Civilian Drones – Now or Never (O piață europeană pilot pentru dronele civile – acum sau niciodată).

(14)

CONSILIU: 16054/25 REV 2.

(15)

Astfel cum se menționează în Planul de acțiune privind securitatea cablurilor. JOIN(2025) 9 final.

(16)

Astfel cum se arată în cadrul Planului de acțiune al UE privind securitatea cablurilor și în conformitate cu Pactul european privind oceanul planetar și cu acțiunile relevante ale Strategiei UE în materie de securitate maritimă (SUESM).

(17)

Care decurge din Comunicarea din 2023 privind contracararea amenințărilor reprezentate de drone.

(18)

Regulamentul (UE) 2018/1139, articolul 74.

(19)

Sistemul european de supraveghere a frontierelor.

(20)

A se vedea secțiunea 4.

(21)

A se vedea https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures .

(22)

În conformitate cu revizuirea Regulamentului privind securitatea cibernetică COM(2026) 11 și cu actul legislativ privind rețelele digitale COM(2026) 16.

(23)

Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE).

(24)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării. COM(2024) 150 final.

(25)

Cum ar fi rețeaua de securitate pentru protecția spațiilor publice cu risc ridicat – HRSN sau ATLAS.