Bruxelles, 19.11.2025

COM(2025) 837 final

2025/0360(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/679, (UE) 2018/1724, (UE) 2018/1725, (UE) 2023/2854 și a Directivelor 2002/58/CE, (UE) 2022/2555 și (UE) 2022/2557 în ceea ce privește simplificarea cadrului legislativ în domeniul digital și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1807, (UE) 2019/1150, (UE) 2022/868 și a Directivei (UE) 2019/1024 (Regulamentul omnibus în domeniul digital)

{SWD(2025) 836 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

În comunicarea sa privind punerea în aplicare și simplificarea („O Europă mai simplă și mai rapidă”) ( 1 ), Comisia și-a prezentat abordarea privind adaptarea cadrului de reglementare al Uniunii la o lume mai volatilă: un nou impuls pentru simplificarea, clarificarea și îmbunătățirea acquis-ului UE, ca măsură esențială de sprijinire a competitivității UE.

Această viziune reflectă planul mai amplu prezentat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice pentru mandatul 2024-2029 ( 2 ). După cum s-a subliniat și în rapoartele Draghi ( 3 ) și Letta ( 4 ), acumularea de norme a avut uneori un efect negativ asupra competitivității. Se impun îmbunătățiri rapide și vizibile pentru cetățeni și întreprinderi, prin punerea în aplicare a normelor noastre într-un mod mai eficient din punctul de vedere al costurilor și mai favorabil inovării, menținând în același timp standarde ridicate și apărând obiectivele convenite.

Potrivit Concluziilor Consiliului European din 20 martie 2025, Comisia este, de asemenea, invitată „să continue să revizuiască acquis-ul UE și să efectueze asupra acestuia teste de rezistență pentru a identifica modalități de simplificare și consolidare suplimentară a legislației existente” ( 5 ). Consiliul a subliniat totodată necesitatea de a prezenta noi pachete de inițiative de simplificare. În concluziile sale din 26 iunie, Consiliul European a subliniat importanța unei legislații care să urmărească „simplitatea din momentul conceperii”, „fără a se submina previzibilitatea, obiectivele de politică și standardele înalte” ( 6 ). Concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2025 au reafirmat „necesitatea urgentă de a se avansa, la toate nivelurile – la nivelul UE și la cel național și regional – și în toate domeniile, în privința unei agende ambițioase și orientate orizontal în materie de simplificare și pentru o mai bună reglementare cu scopul de a se asigura competitivitatea Europei”. De asemenea, Consiliul a invitat Comisia „să prezinte rapid noi pachete ambițioase de simplificare privind, printre altele, [...] sectorul digital” ( 7 ).

În rezoluția sa referitoare la punerea în aplicare și raționalizarea normelor UE privind piața internă cu scopul de a întări piața unică, votată în plen la 11 septembrie ( 8 ), Parlamentul European a subliniat necesitatea simplificării pentru a facilita respectarea normelor de către întreprinderi, fără a compromite principalele obiective de politică ale UE.

În cadrul activităților de consultare și de implicare ale Comisiei legate de agenda de simplificare, părțile interesate care reprezintă interese diferite au solicitat modificări specifice ale anumitor norme în domeniul digital, atât pentru a raționaliza costurile de asigurare a conformității, cât și pentru a clarifica interacțiunile dintre normele din sectorul lor.

Cu o valoare adăugată de 791 de miliarde EUR în întreaga Uniune Europeană în 2022 ( 9 ), sectorul TIC joacă un rol esențial în stimularea competitivității UE în toate sectoarele economiei, atât prin dezvoltarea întreprinderilor digitale, cât și prin oferirea de soluții digitale cheie la toate nivelurile. Normele în domeniul digital au avut un rol esențial în definirea unui mediu de afaceri echitabil în UE. Acestea au creat o veritabilă piață unică pentru serviciile digitale. UE a deschis drumul în ceea ce privește reglementarea digitală și a stabilit standardul de referință pentru cel mai înalt nivel de protecție a drepturilor fundamentale, a siguranței consumatorilor și a protecției valorilor europene.

Comisia se angajează să efectueze un „test de rezistență” cuprinzător al cadrului de reglementare în domeniul digital pe tot parcursul mandatului său legislativ. Obiectivul este foarte clar: să se asigure că normele sunt în continuare adecvate pentru sprijinirea inovării și a creșterii economice, că acestea își îndeplinesc obiectivele și reprezintă un motor al competitivității. Pe parcursul acestui proces, Comisia va face demersuri pentru a oferi soluții robuste de simplificare, clarificare și consolidare a eficacității normelor și a asigurării respectării acestora prin toate instrumentele disponibile, fie că este vorba de ajustări în materie de reglementare, de o cooperare consolidată între autorități, de promovarea unor soluții digitale care să simplifice conformitatea cu reglementările „din momentul conceperii” sau alte măsuri de însoțire.

Propunerea de Regulament omnibus în domeniul digital este un prim pas către optimizarea aplicării cadrului de reglementare în domeniul digital. Aceasta include un set de modificări de natură tehnică aduse unui corpus amplu de acte legislative în domeniul digital, selectate cu scopul de a oferi sprijin imediat întreprinderilor, administrațiilor publice și cetățenilor deopotrivă, pentru a stimula competitivitatea. Obiectivul imediat este de a se asigura faptul că respectarea normelor implică un cost mai redus, îndeplinește aceleași obiective și conferă în sine un avantaj competitiv întreprinderilor responsabile. Modificările au fost prioritizate pe baza consultărilor cu părțile interesate și a dialogurilor inițiale privind punerea în aplicare conduse de vicepreședinta executivă Henna Virkkunen și de comisarul Michael McGrath.

Din aceste motive, modificările se axează pe deblocarea oportunităților în materie de utilizare a datelor, ca resursă fundamentală a economiei UE, nu în ultimul rând pentru a sprijini dezvoltarea și utilizarea unor soluții de inteligență artificială de încredere pe piața UE. Modificările specifice ale normelor privind protecția datelor și a vieții private sprijină acest obiectiv și oferă măsuri imediate de simplificare pentru întreprinderi și persoane fizice, consolidând capacitatea acestora de a-și exercita drepturile.

În plus, modificările aduse Regulamentului (UE) 2024/1689 [Regulamentul privind inteligența artificială ( 10 )], prezentate într-o propunere legislativă separată care face parte din pachetul omnibus în domeniul digital, urmăresc să faciliteze aplicarea armonioasă și eficace a normelor în vederea unei dezvoltări și utilizări sigure și de încredere a IA.

Regulamentul omnibus în domeniul digital propune, de asemenea, o soluție foarte clară pentru raționalizarea raportării incidentelor de securitate cibernetică, reunind toate obligațiile de raportare aferente într-un mecanism unic de raportare.

Nu în ultimul rând, propunerea abrogă norme caduce în domeniul reglementării platformelor, înlocuite de regulamente mai recente.

Modificările vizează raționalizarea normelor, prin reducerea numărului de legi și armonizarea dispozițiilor. Acestea contribuie la reducerea costurilor administrative prin simplificarea dispozițiilor și a procedurilor. Modificările scutesc întreprinderile mici cu capitalizare medie de anumite obligații prevăzute în actele legislative privind datele și în Regulamentul (UE) 2024/1689 [Regulamentul privind inteligența artificială ( 11 )], pe lângă întreprinderile mici și microîntreprinderile care fac deja obiectul unui regim special. Acestea stimulează totodată oportunitățile pentru un mediu de afaceri dinamic, creând un nivel sporit de securitate juridică și un număr mai mare de oportunități, în special în ceea ce privește partajarea și reutilizarea datelor, prelucrarea datelor cu caracter personal sau antrenarea sistemelor și modelelor de inteligență artificială.

În același timp, modificările propuse își mențin caracterul tehnic, urmărind ajustarea cadrului de reglementare, dar nu și modificarea obiectivelor sale subiacente. Măsurile sunt calibrate pentru a menține același standard de protecție a drepturilor fundamentale.

Împreună cu Regulamentul omnibus în domeniul digital, Comisia își prezintă și propunerea de regulament privind portofelele europene pentru întreprinderi, ca inițiativă fundamentală de simplificare a conformității cu reglementările și de reducere a sarcinilor administrative pentru întreprinderi. Portofelele pentru întreprinderi vor fi concepute ca instrumente digitale sigure pentru întreprinderi, acționând ca o platformă unică pentru simplificarea interacțiunilor lor în întreaga UE. Prin punerea în aplicare a unui identificator unic și permanent, întreprinderile vor avea posibilitatea să verifice digital identitățile, să semneze documente, să aplice mărci temporale și să facă schimb de informații digitale verificate fără sincope la nivel transfrontalier prin utilizarea unei soluții unice. Prin adoptarea portofelelor europene pentru întreprinderi, întreprinderile, în special IMM-urile, vor putea asigura cu ușurință conformitatea, eliberând resurse vitale care pot fi redirecționate către creștere și inovare.

Ca o a doua etapă a angajamentului de a „efectua teste de rezistență” ale cadrului de reglementare în domeniul digital, Comisia efectuează totodată o verificare a adecvării normelor din domeniul digital. În timp ce propunerile cuprinse în pachetul omnibus în domeniul digital sunt imediate și specifice, analiza pe care Comisia o va efectua în cadrul verificării adecvării digitale se va axa pe impactul cumulativ al normelor digitale, în încercarea de a testa modul în care acestea sprijină competitivitatea UE și domeniile în care vor trebui propuse ajustări suplimentare în a doua jumătate a mandatului legislativ.

Verificarea adecvării normelor din domeniul digital este lansată în același timp cu propunerea de regulament omnibus și este însoțită de o amplă consultare publică. Comisia urmărește să colaboreze cu toate părțile interesate și să desfășoare consultări ample. Obiectivul este de a oferi o imagine de ansamblu și o cartografiere amplă a modului în care cadrul de reglementare în domeniul digital acoperă sectoarele strategice ale industriei UE și de a aborda modul în care efectul cumulativ al normelor le afectează competitivitatea. Pe această bază, analiza va aprofunda într-o a doua etapă sinergiile și domeniile care ar putea fi aliniate în continuare, de la definiții și concepte juridice până la eficacitatea și interacțiunea dintre sistemele de guvernanță și alte măsuri de sprijin.

„Testul de rezistență” al acquis-ului digital va continua și prin dialoguri privind punerea în aplicare, precum și prin evaluări ale tuturor instrumentelor juridice principale. În planificarea actuală, printre alte inițiative, Comisia preconizează că va publica în 2026 o revizuire a Regulamentului privind piețele digitale, a programului de politică privind deceniul digital, a Regulamentului privind cipurile, a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, precum și o evaluare a Directivei privind drepturile de autor. Pentru 2027, printre actele care se preconizează că vor fi evaluate se numără Regulamentul privind solidaritatea cibernetică, Regulamentul privind internetul deschis, Directiva NIS 2 și Regulamentul privind serviciile digitale. În 2028, Comisia ar trebui să evalueze Regulamentul european privind libertatea mass-mediei și Regulamentul privind datele, de exemplu, urmate de o evaluare a Regulamentului privind IA în 2029 și de o evaluare a clauzei de caducitate prevăzute în Regulamentul de înființare a Rețelei și a Centrului european de competențe în materie de securitate cibernetică.

Părțile interesate au subliniat în repetate rânduri că, în multe cazuri, efortul de simplificare se referă mai puțin la modificarea normelor și mai mult la asigurarea clarității în ceea ce privește aplicarea acestora. Comisia acordă prioritate unei serii de orientări menite să sprijine aplicarea uniformă a normelor, fără a aduce atingere interpretărilor Curții de Justiție.

În ceea ce privește cadrul de reglementare a datelor, Comisia a anunțat actele pe care le are în vedere cu prioritate în Strategia privind o uniune a datelor, axându-se în special pe elaborarea de orientări privind un nivel de compensație rezonabilă care să ofere clarificări în ceea ce privește taxele care pot fi percepute pentru partajarea de date, oferind astfel securitate juridică atât deținătorilor de date, cât și destinatarilor datelor, precum și pe elaborarea de orientări care să clarifice definițiile.

Pentru a sprijini aplicarea Regulamentului privind inteligența artificială, Comisia acordă în continuare prioritate emiterii de orientări cu privire la o serie de aspecte, astfel cum se detaliază în expunerea de motive a propunerii de regulament omnibus în domeniul digital de modificare a Regulamentului privind inteligența artificială.

Propuneri în cadrul Regulamentului omnibus în domeniul digital

„Acquis-ul legislativ privind datele” a fost extins în ultimii ani pentru a include o serie de regulamente, creând complexitate juridică, inclusiv unele suprapuneri, definiții nealiniate perfect și întrebări privind interacțiunea dintre instrumente. În special, Regulamentul (UE) 2018/1807 (Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal) a fost adoptat și a fost conceput pentru a crea o piață unică pentru serviciile de cloud. Acesta a fost parțial înlocuit de capitolul VI din Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), care stabilește obligații privind trecerea de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul.

Un alt exemplu în acest sens este capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), care vine în completarea normelor privind reutilizarea informațiilor din sectorul public prevăzute în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) în cazul datelor care nu pot fi reutilizate fără restricții. În plus, alte capitole din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) au creat norme privind serviciile de intermediere de date, altruismul în materie de date, cerințele referitoare la cererile de acces ale guvernelor străine la date fără caracter personal și au creat Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor. Pe de altă parte, Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) a creat o obligație materială pentru producătorii de dispozitive conectate și furnizorii de servicii conexe de a partaja date cu utilizatorii lor sau pentru întreprinderi de a partaja date cu agențiile guvernamentale, precum și norme privind contractele echitabile de partajare a datelor.

Pentru a aborda acest aspect, Regulamentul omnibus propune abrogarea normelor caduce, în special a normelor în vigoare prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1807 [Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal (FFDR)], cu excepția interzicerii cerințelor de localizare a datelor în Uniune, precum și consolidarea și raționalizarea normelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor, DGA), cum ar fi normele privind altruismul în materie de date și serviciile de intermediere de date, pentru a spori atractivitatea respectivelor mecanisme de partajare a datelor. În același timp, normele prevăzute în Regulamentul privind guvernanța datelor referitoare la reutilizarea datelor protejate sunt cumulate cu normele prevăzute în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) în scopul de a crea un cadru unic pentru reutilizarea datelor deținute de organisme din sectorul public, reflectat în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele). Această soluție prezintă numeroase beneficii pentru administrațiile publice care dețin date din sectorul public, precum și pentru reutilizatori, deoarece pot raționaliza procesele și pot reduce sarcina administrativă asociată interpretării și punerii în aplicare a diferitelor legi naționale.

Propunerea introduce în continuare posibilitatea ca organismele din sectorul public să stabilească condiții diferite și să perceapă taxe mai mari pentru reutilizarea de către întreprinderile foarte mari și, în special, de către întreprinderile desemnate drept controlori de acces, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2022/1925 (Regulamentul privind piețele digitale), care dețin o putere și o influență semnificative asupra pieței interne. Pentru a împiedica astfel de entități să își valorifice puterea de piață substanțială în detrimentul concurenței loiale și al inovării, organismele din sectorul public trebuie să poată stabili condiții speciale pentru reutilizarea datelor și a documentelor de către astfel de entități.

Propunerea include normele consolidate și raționalizate prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1689 (Regulamentul privind libera circulație a datelor), în Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) și în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), creând un instrument unic consolidat pentru economia europeană a datelor. Regulamentul (UE) 2024/1689 (Regulamentul privind libera circulație a datelor), Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) și Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) se abrogă. Normele prevăzute în toate cele patru instrumente sunt mai bine aliniate și raționalizate pentru a îmbunătăți claritatea și coerența, sporind astfel eficacitatea acestora și sprijinind întreprinderile în procesul de stimulare a inovării. Prezenta inițiativă este în conformitate cu Strategia privind o uniune a datelor, care urmărește în mod fundamental să încurajeze simplificarea cadrului legislativ.

În plus, pentru a susține în continuare întreprinderile mai mici, normele care facilitează respectarea legislației UE în materie de date pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt extinse pentru a include întreprinderile mici cu capitalizare medie (IMCM). Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), care se aplică de la 12 septembrie 2025, marchează un pas important către o economie a datelor echitabilă și competitivă în UE. Modificările prezentate în prezenta propunere nu urmăresc să introducă modificări ale realizărilor Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Cu toate acestea, pentru a-și atinge pe deplin obiectivul de a echilibra inovarea și disponibilitatea datelor cu protecția drepturilor și intereselor deținătorilor de date, trebuie calibrate patru elemente-cheie. Mai precis, este esențial să se asigure faptul că Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) nu numai că reduce sarcinile, ci și sporește claritatea juridică și stimulează competitivitatea. În primul rând, există o nevoie urgentă de a consolida garanțiile împotriva riscului de divulgare a secretelor comerciale către țări terțe în contextul dispozițiilor obligatorii privind partajarea de date în cadrul internetului obiectelor. În al doilea rând, câmpul de aplicare extins al cadrului care guvernează relațiile dintre întreprinderi și administrațiile publice ar putea duce la ambiguitate juridică. În al treilea rând, insecuritatea juridică ar putea rezulta din dispozițiile privind cerințele esențiale pentru contractele inteligente care execută acorduri de partajare de date. În cele din urmă, dispozițiile Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) referitoare la trecerea de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul își păstrează relevanța ca o contribuție fundamentală la o piață de cloud mai deschisă și mai competitivă. Totuși, aceste dispoziții nu au luat suficient în considerare situația specifică a serviciilor care, pentru a fi utilizabile, sunt adaptate în mod semnificativ la nevoile unui client ori sunt furnizate de IMM-uri și IMCM-uri. Modificările cuprinse în prezenta propunere vor menține obiectivul ambițios de a elimina dependența de furnizor, în special taxele de schimbare a furnizorului și de ieșire prin transfer, reducând în același timp sarcina administrativă pentru furnizorii serviciilor menționate anterior. Prin urmare, propunerea prezintă modificări care sporesc claritatea juridică și sunt puternic aliniate la obiectivele generale ale Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

În plus, pentru a susține în continuare întreprinderile mai mici, normele care facilitează respectarea acquis-ului UE în materie de date pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt extinse pentru a include întreprinderile mici cu capitalizare medie (IMCM).

În ceea ce privește datele cu caracter personal, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD) a intrat în vigoare la 25 mai 2018, creând standarde, norme și garanții la nivelul Uniunii pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, drepturile persoanelor vizate, precum și un cadru juridic general pentru persoanele care prelucrează date cu caracter personal. Deși părțile interesate au considerat, în general, că Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) este echilibrat și solid și că acesta continuă să fie adecvat scopului, unele entități, în special întreprinderile mai mici și asociațiile cu un număr scăzut de operațiuni de prelucrare a datelor care nu sunt intensive, adesea cu risc scăzut, și-au exprimat preocuparea cu privire la aplicarea anumitor obligații prevăzute în Regulamentul general privind protecția datelor. Unele dintre aceste preocupări pot fi abordate printr-o interpretare și asigurare a respectării normelor mai coerente și mai armonizate în toate statele membre, în timp ce altele necesită modificări specifice ale actelor legislative. În acest context, modificările cuprinse în prezenta propunere urmăresc să răspundă acestor preocupări, în special prin clarificarea anumitor definiții-cheie, de exemplu noțiunile de date cu caracter personal; prin facilitarea conformării, de exemplu prin sprijinirea operatorilor în ceea ce privește criteriile și mijloacele prin care se stabilește dacă datele rezultate din pseudonimizare nu constituie date cu caracter personal, în legătură cu cerințele de informare și notificările privind încălcarea securității datelor transmise către autoritățile de supraveghere; precum și prin clarificarea anumitor aspecte legate de prelucrarea datelor pentru antrenarea și dezvoltarea IA. Modificările propuse abordează totodată lipsa de claritate cu privire la condițiile pentru cercetarea științifică prin furnizarea unei definiții a cercetării științifice, prin clarificarea suplimentară a faptului că prelucrarea ulterioară în scopuri științifice este compatibilă cu scopul inițial al prelucrării și prin clarificarea faptului că cercetarea științifică constituie un interes legitim. Se propune, de asemenea, extinderea excepțiilor acordate în cadrul obligației de informare în vederea prelucrării. Atunci când acest lucru este relevant, prezenta propunere reflectă modificările aduse Regulamentului general privind protecția datelor prin Regulamentul (UE) 2018/1725 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.

În plus, o soluție de reglementare privind oboseala legată de consimțământ și proliferarea bannerelor de acceptare a cookie-urilor este îndelung așteptată. Directiva 2002/58/CE asupra confidențialității și comunicațiilor electronice („Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice”), revizuită ultima dată în 2009, oferă un cadru pentru protejarea confidențialității comunicațiilor și face referire la Regulamentul (UE) 2016/679 („Regulamentul general privind protecția datelor”) în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este implicată în contextul comunicațiilor electronice. De asemenea, aceasta protejează echipamentele terminale ale utilizatorilor care pot fi utilizate pentru a le invada viața lor privată și pentru a colecta informații referitoare la acești utilizatori. O parte esențială a utilizării echipamentelor terminale – cum ar fi telefoanele și computerele personale – este consumul de conținut și utilizarea serviciilor online. Multe dintre aceste servicii online se bazează pe veniturile din publicitate, inclusiv din publicitatea personalizată. Acest lucru este valabil și pentru serviciile mass-media. Furnizorii de servicii online se bazează pe așa-numitele cookie-uri sau tehnologii similare care utilizează capacitățile de prelucrare și stocare ale echipamentelor terminale, accesând astfel, de exemplu, informațiile stocate în echipamentele terminale sau transmise de acestea. Acestea sunt utilizate în diverse scopuri, cum ar fi optimizarea furnizării serviciului pentru echipamentul terminal respectiv, asigurarea securității echipamentului terminal și a serviciului în ansamblu, dar și urmărirea comportamentului individual și a interacțiunii persoanei cu diferite servicii online pentru a oferi publicitate personalizată.

În cazul în care utilizarea unor astfel de tehnologii nu este necesară pentru stocarea sau accesul tehnic cu unicul scop de a efectua sau de a facilita transmisia comunicației printr-o rețea de comunicații electronice sau în cazul în care acest lucru este strict necesar în vederea furnizării unui serviciu al societății informaționale cerut în mod explicit de către abonat sau utilizator, Directiva 2002/58/CE (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) prevede obligația de obținere a consimțământului. Un astfel de consimțământ este solicitat, de regulă, prin intermediul bannerelor de tip pop-up afișate pe site sau în aplicația mobilă. Astfel de bannere conțin informații privind scopurile prelucrării, adesea legate de tipurile de cookie-uri și de destinatarii datelor, și nu sunt întotdeauna ușor de înțeles. Din aceste motive, este posibil ca ele să nu își atingă scopul – de a informa persoanele și de a le oferi control asupra protejării vieții lor private și a prelucrării datelor lor cu caracter personal, fiind, în schimb, percepute ca o neplăcere pentru utilizatorii de internet. În același timp, furnizorii de servicii online suportă costuri considerabile pentru a concepe bannere care să respecte normele.

Un element care sporește gradul de complexitatea este acela că articolul 5 alineatul (3) din Directiva (UE) 2002/58/CE (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) se aplică plasării de cookie-uri sau de tehnologii similare pentru a obține informații de la echipamentele terminale ale unui utilizator, în vreme ce prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal face obiectul Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor). Deși consimțământul este necesar pentru a se asigura controlul persoanelor vizate, acesta nu este întotdeauna temeiul juridic cel mai adecvat pentru prelucrarea ulterioară, de exemplu atunci când prelucrarea este necesară pentru prestarea unui alt serviciu decât serviciul societății informaționale. Acest fapt a condus la insecuritate juridică și la costuri mai mari de asigurare a conformității pentru operatorii care prelucrează datele cu caracter personal obținute de la echipamentele terminale. În plus, regimul dual al Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice și al Regulamentului general privind protecția datelor a permis ca autorități naționale diferite să aibă competența de a supraveghea normele celor două cadre juridice.

Din aceste motive, se propune simplificarea imediată a interacțiunii dintre normele aplicabile. Prelucrarea datelor cu caracter personal stocate în și accesate din echipamentele terminale ar trebui să fie reglementată numai de Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), care ar trebui să integreze și cerința clară privind consimțământul pentru accesarea echipamentelor terminale ale unei persoane fizice atunci când sunt colectate date cu caracter personal. Modificările propuse prevăd, de asemenea, anumite scopuri în care nu ar trebui să fie necesară obținerea consimțământului și în care prelucrarea ulterioară ar trebui să fie considerată legală, în special în cazul în care acestea prezintă un risc scăzut pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate sau în cazul în care plasarea unor astfel de tehnologii este necesară pentru furnizarea unui serviciu solicitat de persoana vizată.

În cele din urmă, propunerea pregătește terenul pentru integrarea de indicații automatizate și prelucrabile automat cu privire la alegerile individuale și pentru respectarea acestor indicații de către furnizorii de site-uri web și de aplicații mobile și de către furnizorii de aplicații pentru telefoane mobile, odată ce vor fi disponibile standarde în domeniu. Propunerea se bazează pe modificarea din 2009 a Directivei 2002/58/CE (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (a se vedea considerentul 66 din Directiva 2009/136/CE), care a încurajat deja exprimarea consimțământului utilizatorului prin folosirea setărilor adecvate ale unui browser sau ale unei alte aplicații, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și eficient, pe articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și pe propunerea din 2017 a Comisiei referitoare la un regulament privind viața privată și comunicațiile electronice [COM(2017) 10], care a propus gestionarea opțiunilor utilizatorilor prin setările browserului web. Propunerea împuternicește Comisia să solicite organismelor de standardizare să elaboreze un set de standarde pentru încodarea indicațiilor automatizate și prelucrabile automat ale alegerilor persoanei vizate, precum și pentru comunicarea acestor alegeri de la browsere către site-urile web și de la aplicațiile de telefonie mobilă către serviciile web. Odată ce acestea vor fi disponibile și după o perioadă de grație de șase luni, operatorii care utilizează site-uri web și aplicații mobile pentru a-și furniza serviciul vor fi obligați să respecte aceste indicații automatizate și prelucrabile automat care au fost încodate. În cazul în care operatorii se asigură că site-urile lor web sau aplicațiile lor de telefonie mobilă respectă standardele respective, aceștia ar trebui să beneficieze de o prezumție de conformitate. Pe această bază, se preconizează că browserele vor stabili, de asemenea, setări relevante. Dispozițiile sunt formulate într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic, astfel încât și alte instrumente, de exemplu IA agentică, să poată sprijini utilizatorii în a face alegeri în materie de consimțământ, în cazul în care acestea sunt adecvate pentru a asigura respectarea cerințelor RGPD. Având în vedere importanța fluxurilor de venituri online pentru jurnalismul independent ca pilon indispensabil al unei societăți democratice, furnizorii de servicii mass-media, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) 2024/1083 (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei), nu ar trebui să fie obligați să respecte astfel de semnale, ceea ce le-ar permite să interacționeze direct cu utilizatorii pentru a-i informa și pentru a le oferi posibilitatea să facă alegeri în materie de consimțământ.

Modificările prezentate în acest regulament vor introduce un punct de intrare unic prin care entitățile își pot îndeplini simultan obligațiile de raportare a incidentelor ce le revin în temeiul mai multor acte juridice. Prin promovarea principiului referitor la „raportarea unică, partajarea multiplă”, punctul de intrare unic va reduce sarcina administrativă pentru entități, asigurând în același timp un flux eficace și sigur de informații cu privire la incidentele de securitate către destinatarii definiți în actul legislativ respectiv.

Propunerea stabilește obligația ENISA de a institui punctul de intrare unic, ținând seama de platforma unică de raportare pentru notificarea vulnerabilităților exploatate activ și a incidentelor grave prevăzută în Regulamentul (UE) 2024/2847 [Regulamentul privind reziliența cibernetică (CRA)]. Propunerea prevede cerințe specifice pentru instrument, ca mijloc securizat de transmitere a informațiilor raportate de entități și transmise autorităților competente. Propunerea păstrează neschimbate cerințele juridice de bază pentru raportarea incidentelor, dar optimizează în mod semnificativ fluxul de lucru și resursele pe care trebuie să le dețină entitățile.

Propunerea prevede, de asemenea, utilizarea punctului de intrare unic pentru o serie de obligații de raportare a incidentelor strâns legate între ele, stabilite în Directiva (UE) 2022/2555 (Directiva NIS 2), în Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD), în Regulamentul (UE) 2022/2554 (DORA), în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 (Regulamentul eIDAS) și în Directiva (UE) 2022/2557 (Directiva REC). Alte obligații sectoriale de raportare, cum ar fi cele stabilite în cadrul codului de rețea pentru aspectele legate de securitatea cibernetică a fluxurilor transfrontaliere de energie electrică (NCCS) și în cadrul instrumentelor relevante pentru sectorul aviației, vor fi, de asemenea, incluse în punctul de intrare unic prin modificări ale actelor delegate și de punere în aplicare respective care stabilesc obligațiile de raportare în temeiul cadrelor respective.

Propunerea vizează, de asemenea, raționalizarea conținutului informațiilor raportate prin introducerea unor împuterniciri pentru mai multe acte juridice, în cazul în care acestea nu există. Propunerea clarifică faptul că, atunci când elaborează modele comune de raportare pentru Directiva (UE) 2022/2555, Directiva (UE) 2022/2557 sau Regulamentul (UE) 2016/679 pentru a asigura coerența, a promova sinergiile și a reduce sarcina administrativă a entităților prin reducerea la minimum a numărului de câmpuri de date pe care trebuie să le completeze entitățile, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de experiența dobândită și de modelele comune elaborate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2554 (DORA).

Pe lângă aceste modificări esențiale, propunerea se folosește de acest prilej pentru a abroga Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (Regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi sau „Regulamentul P2B”). Regulamentul se aplică de la 12 iulie 2020 și a reprezentat primul pas către asigurarea unui cadru juridic cuprinzător pentru economia platformelor. De la data aplicării sale, alte acte legislative ale UE au ajuns să reglementeze serviciile de intermediere online și platformele online. Printre acestea se numără Regulamentul (UE) 2022/1925 [Regulamentul privind piețele digitale (DMA)] și Regulamentul (UE) 2022/2065 [Regulamentul privind serviciile digitale (DSA)], care preiau în mare măsură dispozițiile Regulamentului P2B. Anumite dispoziții ale Regulamentului P2B vor rămâne în vigoare pentru a se asigura securitatea juridică în ceea ce privește actele care conțin trimiteri încrucișate la respectivele dispoziții, de exemplu Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme. În general, simplificarea cadrului de reglementare pentru platformele online va reduce costurile de asigurare a conformității datorate stratificării și suprapunerii normelor, astfel cum au solicitat părțile interesate. Furnizorii de servicii intermediare online vor avea de câștigat de pe urma clarității sporite a dispozițiilor legale. Asigurarea respectării normelor se va efectua într-un mod mai țintit.

•Coerența cu dispozițiile de politică existente în domeniul de politică vizat

Propunerea este însoțită de o a doua propunere de modificare a Regulamentului (UE) 2024/1689 (Regulamentul privind IA), formând împreună „pachetul omnibus în domeniul digital” și marcând primul pas imediat către simplificarea cadrului de reglementare în domeniul digital. Pe lângă Regulamentul omnibus în domeniul digital, propunerea de revizuire a Regulamentului (UE) 2019/881 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) va include, printre altele, mandatul actualizat al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), precum și măsuri care vizează simplificarea respectării cerințelor în materie de securitate cibernetică.

Regulamentul omnibus în domeniul digital face parte dintr-o strategie mai amplă de simplificare normativă anunțată prin pachetul de măsuri în domeniul digital, prezentată mai detaliat în secțiunea introductivă a prezentei expuneri de motive.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Propunerea face parte din agenda Comisiei pentru simplificarea cadrului de reglementare al UE. Domeniul larg de aplicare al actelor modificate demonstrează potențialul clar de simplificare prin abordarea interacțiunii dintre diferite norme, inclusiv în cazul în care acestea se referă la domenii de politică diferite. Acest lucru este valabil, de exemplu, în cazul soluției de simplificare digitală dezvoltate în cadrul punctului de intrare unic pentru raportarea incidentelor, care nu aduce atingere obligațiilor de reglementare subiacente, dar reunește în aceeași interfață norme de securitate cibernetică ce se aplică entităților esențiale, norme aplicabile sectorului financiar, norme de protecție a datelor și altele.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Propunerea se întemeiază pe articolele 114 și 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, reflectând temeiul juridic al actelor modificate. Temeiul juridic adecvat pentru dispozițiile de modificare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și a Regulamentului (UE) 2018/1725 este articolul 16 din tratat. Întrucât toate celelalte acte modificate se întemeiază pe articolul 114 din tratat, același temei juridic este, de asemenea, adecvat pentru dispozițiile de modificare corespunzătoare din prezentul regulament.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Având în vedere că normele modificate sunt norme ale Uniunii, acestea pot fi modificate numai la nivelul Uniunii. Ajustările tehnice prezentate în acest regulament mențin logica subsidiarității care stă la baza actelor modificate.

În ceea ce privește Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), modificările consolidează obiectivul regulamentului de eliminare a barierelor de pe piața unică pentru economia bazată pe date. Aceasta se realizează prin adăugarea în regulament a normelor existente. Modificările specifice aduse acestor norme urmăresc să simplifice, să ofere claritate și să reducă sarcinile administrative atât pentru sectorul privat, cât și pentru autoritățile naționale. Acestea nu interferează cu competența statelor membre sau a instituțiilor UE.

Acest lucru este valabil și în ceea ce privește abrogarea Directivei (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise), cu observația că normele sale de fond sunt integrate în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) fără a se modifica în mod substanțial competențele conferite statelor membre. În prezent, datele din sectorul public fac deja într-o pondere semnificativă obiectul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 privind seturile de date cu valoare ridicată, care este direct aplicabil ( 12 ). Transformarea într-un regulament va facilita aplicarea uniformă a modificărilor propuse în toate statele membre. Aceasta va sprijini în special administrațiile publice care dețin date din sectorul public, dar și pe reutilizatorii unor astfel de date, prin raționalizarea proceselor și reducerea sarcinii administrative asociate interpretării și punerii în aplicare a diferitelor legi naționale. Asigurarea respectării normelor direct aplicabile va deveni probabil mai coerentă. Propunerea nu modifică regimurile naționale de acces și urmărește să ofere suficientă flexibilitate pentru soluțiile naționale – o prerogativă subliniată de statele membre.

În ceea ce privește Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și Regulamentul (UE) 2018/1725, modificările propuse urmăresc să ofere claritate și previzibilitate în ceea ce privește aplicarea normelor existente și să reducă sarcina administrativă, acolo unde este posibil, fără a submina nivelul ridicat de protecție a datelor prevăzut în Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și în Regulamentul (UE) 2018/1725. În mod similar, modificările păstrează neschimbată competența statelor membre și a organismelor și instituțiilor UE.

Odată cu introducerea punctului de intrare unic pentru raportarea incidentelor, se propune o soluție la nivel european pentru a oferi un singur mijloc de transmitere pentru obligațiile legale multiple impuse întreprinderilor în ceea ce privește raportarea, în esență, a aceluiași incident. Soluția nu modifică în niciun fel drepturile și competențele autorităților naționale de a primi astfel de rapoarte. În schimb, aceasta impulsionează raportarea prin furnizarea unui punct de intrare unic într-o interfață ușor de utilizat pentru depunerea în aparență a unui singur raport, răspunzând în același timp mai multor obligații legale. Având în vedere că multe dintre serviciile în cauză sunt furnizate la nivel transfrontalier, iar prestatorii sunt prezenți în mai multe state membre, se impune o soluție europeană.

•Proporționalitatea

Propunerea include modificări tehnice care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor de reducere a sarcinilor administrative și de asigurare a clarității în materie de reglementare, menținând și optimizând în același timp obiectivele subiacente ale actelor legislative modificate. Acestea sunt proporționale, impunând costuri de tranziție și de adaptare neglijabile sau chiar nule pentru întreprinderi și autorități, dar facilitând o rentabilitate ridicată a economiilor de costuri în următorii ani.

Mai multe dintre modificările prezentate în acest regulament urmăresc obiectivul de simplificare, oferind în primul rând securitate juridică și clarificând aplicarea normelor – de exemplu, în ceea ce privește clarificările pentru deținătorii de date referitoare la protecția secretelor comerciale din Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) sau clarificările privind antrenarea modelelor și sistemelor de inteligență artificială care includ date cu caracter personal ce intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) sau noțiunea de date cu caracter personal din Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și din Regulamentul (UE) 2018/1725. Unele dispoziții urmăresc să codifice interpretările Curții de Justiție a Uniunii Europene, cum ar fi în ceea ce privește pseudonimizarea datelor cu caracter personal, clarificată și în Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor). Ca atare, acestea includ modificări foarte specifice ale normelor, preconizându-se, în același timp, un impact ridicat în ceea ce privește asigurarea securității juridice pentru întreprinderi și investitori.

Modificările propuse în prezentul regulament vizează, de asemenea, reducerea costurilor directe pentru întreprinderi și autorități, remarcându-se că aceleași obiective de reglementare pot fi atinse cu sarcini mai mici și asigurându-se proporționalitatea normelor. De exemplu, regimul obligatoriu pentru serviciile de intermediere de date prevăzut în Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) este transformat într-un regim voluntar, de consolidare a încrederii în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Prin extinderea la întreprinderile mici cu capitalizare medie a anumitor dispoziții aplicabile întreprinderilor mici și mijlocii, măsurile de simplificare sunt punctuale și aduc modificări minime domeniului de aplicare al acestor obligații, oferind în același timp securitate juridică unei sfere mai largi de întreprinderi cu un potențial ridicat de sprijinire a competitivității UE. Propunerile se limitează la modificările necesare pentru a se asigura faptul că IMCM-urile beneficiază de același cadru juridic ca IMM-urile.

Punctul de intrare unic pentru raportarea incidentelor și notificările privind încălcarea securității datelor generează economii ridicate de costuri pentru întreprinderi, abordând în același timp problema generalizată a subraportării. Aceasta nu este doar o soluție proporțională, ci oferă o soluție esențială de simplificare prin intermediul unui instrument digital și sprijină eficacitatea obligațiilor de raportare vizate de punctul de intrare.

Abrogarea Regulamentului (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B) este necesară pentru a se elimina suprapunerea normelor; regulamentul are doar valoare reziduală și, având în vedere o abordare proporțională în materie de reglementare a platformelor online, este necesar să se elimine obligațiile duble.

 •    Alegerea instrumentului

Modificările sunt propuse printr-un regulament, având în vedere natura normelor modificate. În cazul în care sunt modificate directive, dispozițiile se adresează organismelor europene sau aduc modificări punctuale, în special pentru a se distinge de dispozițiile care vor deveni ulterior regulamente.

(3)REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Cele mai multe acte legislative avute în vedere în prezenta propunere sunt relativ recente, făcând obiectul unei evaluări în curs a rezultatelor. Principalele observații sunt rezumate în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

O excepție în acest sens este revizuirea preliminară din 2023 a Regulamentului (UE) 2019/1150 [Regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi (P2B) ( 13 ))]. În cadrul raportului au fost constatate efecte pozitive inițiale în ceea ce privește transparența contractuală pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online și respectarea garanțiilor procedurale în procesul de soluționare a reclamațiilor, de exemplu. Cu toate acestea, raportul a evidențiat și lipsa de informare a întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și a furnizorilor de servicii de intermediere online și de motoare de căutare online în ceea ce privește drepturile și obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B). Acest fapt a fost asociat și cu un grad insuficient de respectare a Regulamentului (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B) și a condus la o implementare deficitară. Până în 2023 s-au primit foarte puține plângeri în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B). Raportul a concluzionat că „potențialul deplin al Regulamentului (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B) [era] neatins la momentul respectiv”. Între timp, Regulamentul (UE) 2022/2065 (Regulamentul privind serviciile digitale) și Regulamentul (UE) 2022/1925 (Regulamentul privind piețele digitale) au început să se aplice pe deplin și au preluat în mare măsură dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B).

•Consultarea cu părțile interesate

În contextul elaborării propunerii au avut loc mai multe consultări. Fiecare dintre acestea a fost concepută ca fiind complementară celorlalte, abordând fie aspecte tematice diferite, fie grupuri diferite de părți interesate.

În primăvara anului 2025 au fost publicate trei consultări publice și cereri de contribuții cu privire la pilonii-cheie ai propunerii. În perioada 9 aprilie-4 iunie s-a desfășurat o consultare referitoare la Strategia privind aplicarea IA ( 14 ), o altă consultare referitoare la revizuirea Regulamentului (UE) 2019/881 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) în perioada 11 aprilie-20 iunie ( 15 ) și, în cele din urmă, o altă consultare referitoare la Strategia privind o uniune europeană a datelor în perioada 23 mai-20 iulie ( 16 ). Fiecare chestionar cuprindea o secțiune specifică (sau uneori mai multe secțiuni) privind preocupările legate de punerea în aplicare și de simplificare, prezentând legături directe cu reflecțiile privind pachetul omnibus în domeniul digital. Coroborate, în cadrul acestui prim flux de consultări au fost obținute 718 răspunsuri unice.

O cerere de contribuții privind Regulamentul omnibus în domeniul digital a fost publicată ulterior în perioada 16 septembrie-14 octombrie 2025 ( 17 ). Scopul său a fost de a oferi părților interesate posibilitatea de a formula observații cu privire la o propunere consolidată referitoare la sfera de aplicare a Regulamentului omnibus în domeniul digital. Au fost primite 513 răspunsuri, transmise de diverse grupuri de părți interesate, nu în ultimul rând întreprinderi și asociații de întreprinderi, societatea civilă, mediul academic, autorități, precum și contribuții individuale din partea cetățenilor.

Vicepreședinta executivă Henna Virkkunen a găzduit două dialoguri privind punerea în aplicare referitoare la subiectele-cheie abordate în Regulamentul omnibus în domeniul digital: primul dialog a vizat politica în materie de date ( 18 ) (1 iulie 2025), iar al doilea dialog a vizat politica în materie de securitate cibernetică ( 19 ) (15 septembrie).

Comisarul McGrath a găzduit un dialog privind punerea în aplicare a RGPD (16 iulie 2025).

Serviciile Comisiei au efectuat, de asemenea, mai multe „verificări ale situației reale” – grupuri tematice aprofundate cu întreprinderi și reprezentanți ai societății civile, organizate în perioada 15 septembrie-6 octombrie 2025, pentru a discuta provocările practice în materie de punere în aplicare cu care se confruntă zi de zi și pentru a estima costurile de asigurare a conformității.

În vederea consultării în mod specific a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a colectării de feedback din partea acestora, în perioada 4 septembrie-16 octombrie 2025 a fost organizat, prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network – EEN) ( 20 ), un grup special pentru IMM-uri.

În cele din urmă, serviciile Comisiei au primit numeroase documente de poziție și au găzduit reuniuni bilaterale cu o serie de părți interesate. De asemenea, serviciile Comisiei au colaborat cu statele membre în cadrul unor mese rotunde sau în contextul diferitelor grupuri de lucru ale Consiliului.

În general, feedbackul părților interesate a fost convergent în ceea ce privește necesitatea unei aplicări simplificate a unora dintre normele digitale. Părțile interesate au salutat accentul pus pe coerența și consolidarea normelor, precum și pe optimizarea costurilor de asigurare a conformității.

A existat un apel clar la raționalizarea acquis-ului în materie de date și la consolidarea normelor. Acest aspect este abordat în propunere, împreună cu modificările specifice sprijinite de părțile interesate, inclusiv în ceea ce privește Regulamentul general privind protecția datelor și oboseala generată de bannerele de acceptare a cookie-urilor. În plus, întreprinderile au indicat evaluări suplimentare ale interacțiunii dintre normele privind datele, care justifică o analiză mai aprofundată prin intermediul instrumentelor pentru o mai bună reglementare, în special viitoarea verificare a adecvării digitale.

Întreprinderile din diferite sectoare au subliniat totodată sarcinile nejustificate care decurg din dubla raportare a incidentelor la nivelul mai multor cadre juridice. Acest apel la acțiune este abordat prin propunerea unui punct de intrare unic pentru raportarea incidentelor.

În ceea ce privește Regulamentul privind inteligența artificială, părțile interesate au subliniat necesitatea securității juridice în aplicarea normelor și au pus accentul în special pe necesitatea unor standarde și orientări disponibile înainte de aplicarea normelor. Propunerea de regulament distinct prezentată în cadrul pachetului omnibus în domeniul digital răspunde preocupărilor acestora.

În cele din urmă, părțile interesate nu s-au exprimat cu privire la impactul Regulamentului privind relațiile dintre platforme și întreprinderi, confirmând rezultatele raportului de evaluare interimară potrivit cărora normele nu sunt nici bine cunoscute, nici eficace în atingerea obiectivului lor. Prezentul regulament propune abrogarea normelor privind relațiile dintre platforme și întreprinderi, în special având în vedere suprapunerea acestora cu norme mai recente.

O prezentare detaliată a acestor consultări cu părțile interesate și a modului în care acestea au fost reflectate în propunere poate fi consultată în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care sprijină Regulamentul omnibus în domeniul digital.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Pe lângă fluxurile de consultare prezentate mai sus, Comisia s-a bazat în principal pe analize interne efectuate în scopul prezentei propuneri. De asemenea, au fost contractate două studii în sprijinul analizei capitolelor privind datele din cadrul propunerii. Primul s-a axat pe punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1807 (Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal), a Directivei (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) și a Regulamentului (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor). Al doilea studiu, mai strâns legat de comunicarea referitoare la Strategia privind o uniune europeană a datelor (adoptată în cadrul aceluiași pachet de simplificare împreună cu Regulamentul omnibus în domeniul digital), s-a axat pe evoluțiile politicii în materie de date legate de IA generativă, conformitatea cu reglementările și dimensiunile internaționale. Ambele studii sunt în curs de finalizare și vor fi publicate într-o etapă ulterioară.

Serviciile Comisiei au efectuat, de asemenea, un studiu privind interacțiunea dintre Regulamentul (UE) 2022/2065 (Regulamentul privind serviciile digitale) și alte acte legislative, printre care Regulamentul (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B). Comisia publică în cadrul pachetului digital un raport care descrie interacțiunea dintre Regulamentul (UE) 2022/2065 (Regulamentul privind serviciile digitale) și alte norme conexe, în conformitate cu cerința prevăzută la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2022/2065 (Regulamentul privind serviciile digitale).

•Evaluarea impactului

Modificările prezentate în acest regulament au un caracter specific și tehnic. Acestea sunt concepute pentru a asigura punerea mai eficientă în aplicare a normelor. Modificările nu sunt predispuse la mai multe opțiuni de politică care ar putea fi testate și comparate în mod semnificativ și, în conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, nu sunt susținute de un raport de evaluare completă a impactului.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat analizează în detaliu logica de intervenție pentru modificări, opiniile părților interesate cu privire la diferitele măsuri și prezintă analiza cost-beneficiu pentru propuneri, inclusiv economiile de costuri generate și alte tipuri de impact. În multe cazuri, acesta se bazează pe evaluările de impact respective care au fost efectuate inițial pentru diferitele acte.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Propunerea de regulament implică o reducere foarte mare a sarcinii pentru întreprinderi, precum și pentru administrațiile publice și cetățeni. Estimările inițiale prevăd posibile economii de cel puțin 1 miliard EUR anual, din momentul intrării în vigoare, cu economii suplimentare de 1 miliard EUR în ceea ce privește costurile unice, ridicându-se la un total de cel puțin 5 miliarde EUR pe o perioadă de 3 ani până în 2029. De asemenea, se așteaptă în mare măsură beneficii necuantificabile, în special pe fondul unui set simplificat de norme care vor facilita implicarea și conformitatea acestora. Calculele exclud și oportunitățile de afaceri create prin abordarea propusă în materie de reglementare.

În condițiile în care IMM-urile sunt deja exceptate în temeiul unei anumite serii de dispoziții din actele juridice modificate în Regulamentul omnibus în domeniul digital, sunt prezentate măsuri suplimentare de sprijin în ceea ce privește trecerii la un alt furnizor de servicii de cloud. În capitolul care vizează normele armonizate privind partajarea de date, unele derogări deja prevăzute pentru IMM-uri sunt extinse la întreprinderile mici cu capitalizare medie (IMCM-uri).

Propunerea este, de asemenea, în deplină concordanță cu „verificarea digitală” efectuată de Comisie, menită să asigure alinierea adecvată a propunerilor de politici la mediile digitale. Mai multe detalii cu privire la acest aspect pot fi consultate în capitolul 4 din fișa financiară legislativă și digitală anexată.

•Drepturile fundamentale

Modificările propuse sprijină oportunitățile de inovare pentru întreprinderi pe piața unică și, astfel, promovează dreptul de a desfășura o activitate comercială în Uniune.

Anumite dispoziții sunt, de asemenea, legate de protecția și promovarea altor drepturi fundamentale, în special dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, și au fost calibrate pentru a menține cel mai înalt standard de protecție și pentru a sprijini persoanele fizice în exercitarea efectivă a drepturilor lor, optimizând în același timp costurile și creând noi oportunități de inovare. Procedând astfel, propunerea respectă cu strictețe principiul proporționalității consacrat la articolul 52 din cartă.

În cazul specific al modificărilor specifice aduse Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și Regulamentului (UE) 2018/1725, modificările propuse ar simplifica cerințele pentru prelucrarea cu risc scăzut, ar armoniza anumite standarde și ar clarifica anumite concepte-cheie ale Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și ale Regulamentului (UE) 2018/1725, permițând operatorilor să pună în aplicare politici mai eficace de protecție a datelor. Acest fapt le-ar permite să își concentreze resursele către activități bazate pe utilizarea intensivă a datelor și cu un grad mai ridicat de risc, în cazul cărora măsurile de protecție a datelor cu caracter personal sunt esențiale.

În ceea ce privește confidențialitatea comunicațiilor, propunerea menține cel mai înalt standard de protecție, inclusiv accesul bazat pe consimțământ la echipamentele terminale. Modificarea Directivei 2002/58/CE (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) nu modifică măsurile de protecție de fond. Aceasta aliniază normele privind prelucrarea datelor cu caracter personal stocate în și accesate din echipamentele terminale cu cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor). Normele privind integritatea echipamentelor terminale în temeiul directivei sunt menținute în cazul în care sunt prelucrate date fără caracter personal.

(4)IMPLICAȚII BUGETARE

Implicațiile bugetare ale înființării și menținerii punctului de intrare unic pentru raportarea incidentelor de către Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) sunt detaliate în revizuirea Regulamentului (UE) 2019/881 (Regulamentul privind securitatea cibernetică), ca parte a resurselor pentru ENISA.

(5)ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Nu se aplică

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2023/2854 – Regulamentul privind datele

Modificările aduse cadrului juridic privind datele reunesc în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), într-un mod puternic raționalizat, dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1807 (Regulamentul privind libera circulație a datelor), ale Regulamentului (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) și ale Directivei (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise). Capitolul I include, de asemenea, modificări specifice pentru a adapta normele actuale ale Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Articolul 1 se referă la modificările aduse Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828.

La articolul 1:

Alineatul (1) actualizează domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) în care vor fi introduse noi capitole, astfel cum se explică în continuare.

Alineatul (2) modifică definiții și introduce definiții noi.

Alineatul (3) creează o nouă normă în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), care permite deținătorilor de date să refuze divulgarea secretelor comerciale unui utilizator atunci când există un risc ridicat de dobândire, utilizare sau divulgare ilegală către țări terțe sau entități aflate sub controlul acestora care sunt supuse unor jurisdicții cu protecție mai slabă decât cele disponibile în Uniune.

Alineatul (5) introduce aceeași normă de la articolul 5 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), în ceea ce privește deținătorii de date care divulgă secrete comerciale terților.

Alineatele (5)-(19) restrâng domeniul de aplicare al capitolului V de la „nevoi excepționale” doar la „situații de urgență”. Sunt eliminate articolele 14 și 15 și se creează un nou articol 15a, care devine articolul unic pentru cereri în timpul situațiilor de urgență în temeiul regimului B2G din Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele). Cererile pot fi formulate atunci când este necesar pentru a răspunde unei situații de urgență [articolul 15a alineatul (2)] sau pentru a atenua sau a sprijini redresarea în urma unei situații de urgență [articolul 15a alineatul (3)]. Trimiterile încrucișate sunt ajustate în consecință, limbajul este simplificat și clarificat. Articolul 1 alineatul (21) creează un nou articol 22a care încadrează regimul plângerilor în capitolul V, unificând dispozițiile repetate anterior.

Alineatele (20)-(22) includ anumite derogări de la capitolul VI din Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) (trecerea de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul): La articolul 31, se introduce un regim specific mai puțin strict pentru serviciile de prelucrare a datelor care sunt personalizate, și anume serviciile de prelucrare a datelor care nu sunt standard și care nu ar funcționa fără adaptarea prealabilă la nevoile și ecosistemul utilizatorului, în cazul în care acestea sunt furnizate pe baza unor contracte încheiate înainte de 12 septembrie 2025. În mod similar, la articolul 31, se introduce un nou regim specific mai puțin strict pentru serviciile de prelucrare a datelor furnizate de IMM-uri și IMCM-uri pe baza contractelor încheiate înainte de 12 septembrie 2025, însoțit de o clarificare a faptului că acești furnizori pot include penalități de reziliere timpurie în contractele pe durată determinată.

Alineatele (23)-(25) includ modificări ale articolului 32 din Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) care rezultă din integrarea organismelor reglementate în prezent de Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Alineatul (26) elimină obligațiile furnizorilor de contracte inteligente de a respecta cerințele esențiale, Comisia fiind împuternicită să adopte standarde armonizate.

Alineatul (27) integrează două regimuri juridice prevăzute în prezent în Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), un regulament care va fi abrogat odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului omnibus. Acest punct reformează normele actuale din capitolele III și IV din Regulamentul privind guvernanța datelor, care prevăd un regim obligatoriu de notificare pentru furnizorii de servicii de intermediere de date și un regim de înregistrare voluntară pentru organizațiile de promovare a altruismului în materie de date. Cele două regimuri se introduc ca un nou capitol VIIa în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele). Având în vedere natura emergentă a pieței serviciilor de intermediere de date, obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) devin mai flexibile pentru ca această piață să crească: În primul rând, regimul pentru furnizorii de servicii de intermediere de date se transformă într-un regim voluntar. În al doilea rând, obligația cea mai importantă, și anume obligația de a menține serviciile de intermediere de date separate din punct de vedere juridic de orice alt serviciu pe care o întreprindere ar putea dori să îl ofere, va fi înlocuită cu obligația de a menține separarea funcțională a serviciilor, însoțită de un set suplimentar de condiții. În cele din urmă, lista obligațiilor este redusă drastic. În ceea ce privește altruismul în materie de date, obligațiile de raportare și de transparență pentru organizațiile de promovare a altruismului în materie de date sunt abrogate, precum și ideea de a completa normele Regulamentului (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) într-un „cadru de reglementare privind altruismul în materie de date” cu norme și mai detaliate.

Acesta introduce un nou capitol VIIb, în temeiul căruia interzicerea cerințelor de localizare a datelor fără caracter personal în Uniune, cuprinsă anterior în Regulamentul (UE) 2018/1807 (Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal) care urmează să fie abrogat, este introdusă în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele). Obligația de notificare a Comisiei este menținută, dar elimină punctul unic de informare online național la care statele membre ar trebui să publice cerințele aplicabile de localizare a datelor.

Alineatele (4), (33)-(58) introduc dispozițiile cumulate privind reutilizarea datelor și a documentelor deținute de organismele din sectorul public prevăzute în capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) și în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise):

·Punctul (4) introduce definiții din dispozițiile introduse în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele), armonizând definiția datelor și a documentelor prin asigurarea unei delimitări stricte între conținutul digital (date) și conținutul nedigital (documente).

·Introduce noul capitol VIIc privind reutilizarea datelor și a documentelor deținute de organismele din sectorul public.

·Introduce o nouă secțiune 1, care introduce principiile generale aplicabile capitolului nou introdus.

·Introduce obiectul și domeniul de aplicare al capitolului unificat, îmbinând normele comune prevăzute în capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) și în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise).

·Stabilește principiul comun al nediscriminării aplicabil partajării de date publice deschise și anumitor categorii de date protejate.

·Prevede interzicerea acordurilor de exclusivitate, comună regimului datelor publice deschise și anumitor categorii de date protejate.

·Stabilește principii generale referitoare la taxarea reutilizării datelor publice deschise sau a anumitor categorii de date protejate. Ca o nouă regulă, organismele din sectorul public vor trebui să se asigure că orice taxe pot fi plătite și online prin intermediul serviciilor de plată transfrontaliere disponibile pe scară largă, fără discriminare pentru reutilizarea datelor publice deschise. Aceasta reprezintă o extindere a respectivei norme cunoscute anterior doar pentru reutilizarea anumitor categorii de date protejate în temeiul capitolului II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor).

·Prevede dreptul reutilizatorilor de date publice deschise și al anumitor categorii de date protejate de a fi informați cu privire la căile de atac disponibile în legătură cu deciziile sau practicile care îi afectează.

·Introduce secțiunea privind normele de reutilizare a datelor publice deschise, anterior normele prevăzute în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise).

·Stabilește domeniul de aplicare al secțiunii, inclusiv neaplicarea la anumite categorii de date protejate care intră în domeniul de aplicare al capitolului general privind reutilizarea datelor și a documentelor deținute de organismele din sectorul public.

·Stabilește principiul general pentru reutilizarea datelor publice deschise.

·Stabilește normele de prelucrare a cererilor de reutilizare a datelor publice deschise, introducând dispoziția anterioară prevăzută în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise).

·Introduce normele privind formatele disponibile pentru reutilizarea datelor publice deschise, incluse anterior în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise).

·Introduce normele care reglementează perceperea taxelor pentru datele publice deschise, reglementate anterior de Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise). Ca regulă nouă, organismele din sectorul public pot percepe taxe mai ridicate pentru reutilizarea de către întreprinderile foarte mari. Aceste taxe trebuie să fie proporționale, iar cuantumul lor trebuie să se bazeze pe criterii obiective.

·Introduce normele privind licențele standard pentru reutilizarea datelor publice deschise, incluse anterior în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise). Ca regulă nouă, organismele din sectorul public pot prevedea condiții speciale pentru întreprinderile foarte mari. Aceste condiții trebuie să fie proporționale și să se bazeze pe criterii obiective.

·Introduce normele privind modalitățile practice cuprinse anterior în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise), pentru a facilita căutarea datelor sau a documentelor disponibile pentru reutilizare în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

·Introduce normele privind datele provenite din cercetare cuprinse anterior în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

·Introduce normele privind seturile de date cu valoare ridicată, cuprinse anterior în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

·Creează o nouă secțiune pentru reutilizarea anumitor categorii de date protejate, pentru a include în capitol normele anterioare prevăzute în capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor). Punctul prezintă domeniul de aplicare al acestei a treia secțiuni, care exclude din domeniul de aplicare datele și documentele care intră în domeniul de aplicare al celei de a doua secțiuni, care reglementează regimul de reutilizare a datelor publice deschise. Ca regulă nouă, documentele sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni.

·Stabilește principiul general referitor la reutilizarea anumitor categorii de date protejate. Acesta este principiul prevăzut în capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), conform căruia secțiunea nu creează o obligație pentru organismele din sectorul public de a permite reutilizarea datelor protejate, ci stabilește mai degrabă condiții minime în cazul în care organismele din sectorul public decid să pună la dispoziție astfel de date în vederea reutilizării.

·Introduce normele privind condițiile de reutilizare a anumitor categorii de date protejate, incluse anterior în capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) într-o formă simplificată și raționalizată. Include o clarificare a normelor aplicabile în cazurile în care datele cu caracter personal sunt anonimizate. Cerințele referitoare la transferurile de date fără caracter personal către țări terțe sunt păstrate, dar sunt repartizate într-un nou articol la punctul (54).

·Introduce normele privind perceperea de taxe, care anterior făceau parte din capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele). Ca regulă nouă, organismele din sectorul public pot prevedea taxe mai ridicate pentru reutilizarea de către întreprinderile foarte mari. Aceste taxe trebuie să fie proporționale și să se bazeze pe criterii obiective. Atenția specială acordată stimulării reutilizării de către IMM-uri este extinsă la IMCM-uri.

·Introduce normele privind organismele competente, care anterior făceau parte din capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele). Organismele competente sunt menite să ajute organismele din sectorul public să răspundă cererilor de reutilizare a datelor și a documentelor menționate în secțiunea 3.

·Introduce normele privind punctul unic de informare, care anterior făceau parte din capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele). Punctele unice de informare sunt menite să îi ajute pe reutilizatori să găsească cu ușurință informații privind reutilizarea anumitor categorii de date protejate.

·Introduce normele privind procedura aplicabilă cererilor de reutilizare a anumitor categorii de date protejate, reglementate anterior în temeiul capitolului II din Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Punctul (57) integrează normele de bază privind Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor (EDIB), un grup care consiliază Comisia cu privire la aplicarea consecventă a Regulamentului privind datele și care servește drept forum de coordonare pentru elaborarea de politici în domeniul politicilor privind economia datelor. Acesta va integra normele de bază în Regulamentul privind datele. Modificările vor permite Comisiei să modifice documentele fundamentale relevante ale EDIB [Decizia Comisiei din 20 februarie 2023 – C(2023) 1074 final] și să extindă componența la reprezentanții responsabili de elaborarea politicilor naționale, pe lângă autoritățile competente.

Alineatele (61)-(65) conțin modificări ale dispozițiilor Regulamentului (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele) referitoare la procedura comitetului și la competența de delegare, iar alineatul (66) face referire la Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor), acestea fiind necesare pentru a introduce normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/868 (Regulamentul privind guvernanța datelor) și în Directiva (UE) 2019/1024 (Directiva privind datele deschise) în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Alineatul (68) extinde la IMCM-uri atenția specială acordată IMM-urilor în contextul evaluării, iar alineatul (69) introduce evaluarea normelor nou introduse în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Articolul 2 introduce în Regulamentul (UE) 2018/174 trimiterile relevante la serviciile de intermediere de date și la altruismul în materie de date din anexă referitoare la „demararea, reînnoirea și închiderea unei activități comerciale”.

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2016/679, Regulamentului (UE) 2018/1725 și Directivei 2002/58/CE

Articolul 3 din propunere ar urma să introducă modificări specifice ale Regulamentului (UE) 2016/679 („Regulamentul general privind protecția datelor”).

La articolul 3:

Alineatul (1) ar urma să clarifice definiția datelor cu caracter personal în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), precizând că informațiile nu trebuie considerate date cu caracter personal pentru o anumită entitate atunci când aceasta nu dispune de mijloace care ar putea fi utilizate în mod rezonabil pentru a identifica persoana fizică la care se referă informațiile. Prin urmare, o astfel de entitate nu ar intra, în principiu, în domeniul de aplicare al regulamentului respectiv.

Alineatul (2) ar urma să prevadă două derogări suplimentare de la prelucrarea categoriilor speciale de date: Acesta ar urma să prevadă o derogare de la interdicția generală de prelucrare a datelor biometrice, atunci când acest lucru este necesar pentru confirmarea identității persoanei vizate și atunci când datele și mijloacele pentru o astfel de verificare se află sub controlul exclusiv al persoanei vizate respective. Acesta ar urma să prevadă, de asemenea, o derogare pentru prelucrarea reziduală a categoriilor speciale de date cu caracter personal pentru dezvoltarea și exploatarea unui sistem de IA sau a unui model de IA, sub rezerva anumitor condiții, inclusiv a unor măsuri organizatorice și tehnice adecvate pentru a se evita colectarea unor categorii speciale de date cu caracter personal și eliminarea unor astfel de date.

Alineatul (3) ar clarifica situația prevăzută la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), în care dreptul de acces este utilizat în mod abuziv de persoanele vizate în alte scopuri decât protecția datelor lor cu caracter personal. Prin urmare, operatorul ar putea refuza să dea curs cererii sau ar putea percepe o taxă rezonabilă. În plus, ar urma să clarifice condițiile pentru a demonstra caracterul excesiv al unei cereri de acces.

Alineatul (4) ar urma să se concentreze asupra obligației operatorului de a informa persoanele vizate cu privire la prelucrarea datelor lor cu caracter personal în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) prin eliminarea acestei obligații în situațiile în care există motive întemeiate să se presupună că persoana vizată deține deja informațiile, cu excepția cazului în care operatorul transmite datele altor destinatari sau categorii de destinatari, transferă datele către o țară terță, desfășoară procese decizionale automatizate sau prelucrarea este posibil să genereze un risc ridicat pentru drepturile persoanei vizate.

Alineatul (5) ar urma să clarifice cerințele pentru procesul decizional individual automatizat în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), în contextul încheierii sau al executării unui contract între persoana vizată și un operator de date, în special faptul că cerința privind „necesitatea” se aplică indiferent dacă decizia ar putea fi luată altfel decât prin mijloace exclusiv automatizate.

Alineatul (6) ar urma să alinieze obligația operatorului de a notifica situațiile de încălcare a securității datelor autorității de supraveghere competente în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) cu obligația sa de a notifica astfel de situații de încălcare persoanelor vizate, stipulând că notificarea este necesară numai în cazul în care o încălcare a securității datelor este posibil să genereze un risc ridicat pentru drepturile persoanei vizate. De asemenea, ar urma să prelungească termenul de notificare la 96 de ore. Se propune totodată ca operatorii să utilizeze punctul de intrare unic atunci când notifică autorității de supraveghere situațiile de încălcare a securității datelor. În plus, Comitetul european pentru protecția datelor ar avea obligația de a elabora și de a prezenta Comisiei o propunere de model comun pentru notificările privind încălcarea securității datelor, pe care Comisia ar fi împuternicită să îl adopte prin intermediul unui act de punere în aplicare, după revizuirea sa, în cazul în care este necesar.

Alineatul (7) ar urma să armonizeze listele de activități de prelucrare care necesită și care nu necesită o evaluare a impactului asupra protecției datelor, prevăzând furnizarea la nivelul UE a unei liste unice de operațiuni de prelucrare care necesită și care nu necesită o evaluare a impactului asupra protecției datelor, contribuind astfel la armonizarea noțiunii de risc ridicat. Comitetul european pentru protecția datelor ar urma să aibă obligația de a elabora propuneri pentru astfel de liste. De asemenea, ar urma să aibă obligația de a elabora o propunere pentru un model comun și o metodologie comună pentru efectuarea evaluărilor impactului asupra protecției datelor, pe care Comisia ar fi împuternicită să le adopte prin intermediul unui act de punere în aplicare, după revizuirea acestora, în cazul în care este necesar.

Potrivit alineatului (8), Comisia, împreună cu Comitetul european pentru protecția datelor, poate sprijini operatorii să evalueze dacă datele rezultate din pseudonimizare nu constituie date cu caracter personal prin specificarea mijloacelor și criteriilor relevante pentru o astfel de evaluare, inclusiv a celor mai avansate tehnici și criterii disponibile pentru evaluarea riscului de reidentificare...

Alineatul (12) reformează regimul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal stocate în sau accesate din echipamentele terminale („dispozitive conectate”), care face în prezent parte din Directiva 2002/58/CE (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice). Se introduce un nou articol 88a în Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), care prevede cerința privind consimțământul pentru stocarea datelor cu caracter personal în echipamentele terminale ale persoanelor fizice sau accesarea din acestea și care introduce prelucrarea datelor cu caracter personal stocate în și accesate din echipamentele terminale în normele Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor). Se introduce un nou articol 88b în Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), care prevede indicații automatizate și prelucrabile automat ale alegerilor individuale și respectarea acestor indicații de către furnizorii de site-uri web odată ce standardele sunt disponibile.

La articolul 4:

Articolul 4 din propunere ar urma să introducă modificări specifice ale Regulamentului (UE) 2018/1725, pentru a alinia textul acestuia la modificările aduse Regulamentului (UE) 2016/679 și prevăzute la articolul 3.

La articolul 5:

Articolul 5 prevede modificări ale Directivei 2002/58/CE („Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice”). Articolul 4 din directiva menționată se abrogă. Adăugarea la articolul 5 alineatul (3) din directiva respectivă permite trecerea la Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) a normelor privind stocarea și accesarea datelor cu caracter personal din echipamentele terminale ale unei persoane fizice, prin introducerea unui nou articol 88a în Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor), astfel cum se descrie mai sus.

Punct de intrare unic pentru raportarea incidentelor

La articolul 6:

La alineatele (1) și (2) se stabilește punctul de intrare unic pentru raportarea incidentelor, prin includerea unor cerințe specifice pentru ENISA. În plus, se stabilește că raportarea incidentelor prevăzută în temeiul Directivei NIS 2 ar trebui efectuată prin intermediul noului punct de intrare unic.

La articolul 7: punctul de intrare unic este prevăzut și pentru raportarea incidentelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (Regulamentul eIDAS)

La articolul 8: punctul de intrare unic este prevăzut și pentru Regulamentul (UE) 2022/2554 (DORA)

La articolul 9: punctul de intrare unic este prevăzut și pentru Directiva (UE) 2022/2557 (REC)

În plus, la articolul 3 alineatul (6), raportarea incidentelor de încălcare a securității datelor este prevăzută și pentru Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) în sensul direcționării prin punctul de intrare unic. La articolul 5 alineatul (1), cerințele de raportare în temeiul Directivei 2002/58/CE (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) se abrogă, deoarece sunt caduce având în vedere dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor).

Abrogări de acte și dispoziții finale

La articolul 10:

Alineatul (1) abrogă Regulamentul (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B), considerat a avea relevanță reziduală în raport cu normele recente care vizează în mare măsură aceleași aspecte. Prin derogare, alineatul (2) abordează trimiterile încrucișate la Regulamentul (UE) 2019/1150 (Regulamentul P2B) prevăzute în alte instrumente juridice: acestea vor rămâne în vigoare până la modificarea lor în actele inițiale, cel târziu până la 31 decembrie 2032, în scopul evitării insecurității juridice.

Alineatul (3) abrogă textele juridice asimilate în Regulamentul (UE) 2023/2854 (Regulamentul privind datele).

Articolul 11 stabilește dispozițiile finale ale regulamentului de modificare.

2025/0360 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/679, (UE) 2018/1724, (UE) 2018/1725, (UE) 2023/2854 și a Directivelor 2002/58/CE, (UE) 2022/2555 și (UE) 2022/2557 în ceea ce privește simplificarea cadrului legislativ în domeniul digital și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1807, (UE) 2019/1150, (UE) 2022/868 și a Directivei (UE) 2019/1024 (Regulamentul omnibus în domeniul digital)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 16 și 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 21 ),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene ( 22 ),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 23 ),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În comunicarea sa intitulată „O Europă mai simplă și mai rapidă” ( 24 ), Comisia și-a anunțat angajamentul față de un program ambițios de promovare a unor politici inovatoare și orientate spre viitor, care să consolideze competitivitatea Uniunii și să ușureze în mod radical sarcina de reglementare pentru cetățeni, întreprinderi și administrații, menținând, în același timp, cel mai înalt standard de promovare a valorilor Uniunii. În consecință, Comisia a acordat prioritate propunerii de ajustări imediate ale legislației, inclusiv ale legislației în domeniul digital, pentru a aborda provocarea în materie de competitivitate cu care se confruntă Uniunea.

(2)Legislația Uniunii în domeniul digital stabilește standarde înalte în Uniune și poate fi o sursă puternică de avantaj competitiv pentru întreprinderile care respectă normele, demonstrând că aceasta este o marcă de calitate, siguranță și fiabilitate de prim rang la nivel mondial. Reglementările în domeniul digital au definit normele clare ale jocului pentru întreprinderile responsabile din Uniune, asigurând echitatea și transparența în relațiile dintre întreprinderi, stimulând modele de afaceri inovatoare, stabilind standarde ridicate de protecție și siguranță a consumatorilor, precum și pentru protecția drepturilor fundamentale, nu în ultimul rând a vieții private și a datelor.

(3)Legislația Uniunii în domeniul digital a evoluat treptat în ultimii ani, ca răspuns la creșterea rapidă a amprentei tehnologiilor digitale în economia și dinamica societală a Uniunii, precum și în vederea abordării provocărilor emergente și a promovării oportunităților de afaceri în UE. În pofida angajamentului Comisiei față de un „test de rezistență” sistematic al normelor digitale, împreună cu alte norme ale Uniunii, care ar putea conduce la ajustări suplimentare în materie de reglementare, în special în urma viitoarei verificări a adecvării normelor în domeniul digital, precum și la alte evaluări specifice ale normelor digitale, sunt necesare modificări imediate în materie de reglementare. În consecință, prezentul regulament propune un prim set de modificări ale cadrului legislativ digital, menite să ofere clarificări imediate în materie de reglementare care să stimuleze inovarea pe piața Uniunii și să diminueze costurile administrative de asigurare a conformității, în special pentru întreprinderi, raționalizând în același timp costurile administrative și de supraveghere pentru autoritățile de supraveghere și organismele consultative. Modificările urmăresc, de asemenea, să ofere claritate persoanelor fizice.

(4)Având în vedere rolul fundamental al datelor în stimularea creării de valoare în economia digitală și în conformitate cu obiectivele comunicării referitoare la o Strategie privind o uniune europeană a datelor, modificările din prezentul regulament propuse a fi aduse cadrului legislativ privind datele urmăresc să construiască un cadru de reglementare coerent și unitar pentru disponibilitatea și utilizarea datelor, raționalizând și consolidând cadrul de reglementare a datelor în doar două acte juridice, și anume Regulamentele (UE) 2016/679 ( 25 ) și (UE) 2023/2854 ( 26 ) ale Parlamentului European și ale Consiliului, din cinci acte aplicabile diferite în prezent. Modificările urmăresc să diminueze costurile administrative inutile și să stimuleze disponibilitatea datelor ca o condiție prealabilă pentru sprijinirea întreprinderilor digitale competitive din Uniune, menținând, în același timp, cel mai înalt standard de protecție a vieții private, a datelor cu caracter personal și a practicilor comerciale echitabile și asigurând îndeplinirea obiectivelor principale de reglementare, inclusiv respectarea legislației UE și naționale în materie de concurență.

(5)Recunoscând evoluția iterativă a normelor orizontale și sectoriale, este indispensabil să se abordeze și suprapunerile dintre dispozițiile specifice care conduc la duplicări inutile ale sarcinilor administrative. Acest aspect este valabil în cazul cerințelor prevăzute în mai multe norme referitoare la transmiterea de rapoarte în urma incidentelor de securitate cibernetică și a incidentelor conexe, în cazul cărora soluțiile digitale, astfel cum sunt propuse în prezentul regulament, pot oferi un ajutor imediat întreprinderilor din toate sectoarele vizate.

(6)În mod similar, odată cu reglementarea iterativă a platformelor online din ultimii ani, normele mai recente au stabilit un cadru mai clar și mai ambițios decât unele dintre normele anterioare, făcându-le să devină caduce. Prin urmare, este necesar ca acest cadru juridic să evolueze și să elimine orice suprapuneri inutile care sporesc complexitatea juridică.

(7)Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului ( 27 ) a stabilit norme pentru funcțiile intermediare în trei contexte diferite: (a) funcții care sprijină reutilizarea datelor protejate deținute de organisme din sectorul public în condiții controlate; (b) servicii de intermediere de date care facilitează partajarea de date între persoanele vizate, deținătorii de date și utilizatorii de date și (c) organizațiile de promovare a altruismului în materie de date care sprijină utilizarea datelor puse la dispoziție de persoanele vizate și de deținătorii de date în mod altruist sau filantropic. Funcțiile care sprijină reutilizarea datelor protejate deținute de sectorul public au o legătură strânsă cu normele prevăzute în Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului ( 28 ). Această interacțiune a creat confuzie, în special în rândul organismelor din sectorul public. Prin urmare, se impune unificarea celor două seturi de norme. Potrivit evaluării normelor privind serviciile de intermediere de date, definiția furnizorilor de servicii de intermediere de date prezintă deficiențe, iar normele sunt excesiv de stricte, ceea ce face ca furnizorii de servicii să aibă dificultăți în a găsi un model financiar sustenabil. Prin urmare, se impune și raționalizarea regimului. În ceea ce privește altruismul în materie de date, anumite norme din Regulamentul (UE) 2022/868, în special obligația statelor membre de a institui politici naționale privind altruismul în materie de date, stabilirea unui „cadru de reglementare” și elaborarea unui formular european de consimțământ privind altruismul în materie de date par a fi reglementări inutile, inclusiv având în vedere activitatea în curs a Comitetului european pentru protecția datelor menționat la articolul 68 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului ( 29 ) privind orientările referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul cercetării științifice.

(8)Deși importanța serviciilor de intermediere de date este recunoscută în contextul multor inițiative care sprijină partajarea de date și colaborarea, ar trebui clarificate normele Regulamentului (UE) 2022/868 privind furnizorii de servicii de intermediere de date. În special, definiția acestor furnizori ar trebui să fie mai precisă și ar trebui să elimine elementele care au fost folosite doar ca exemple ilustrative, mai degrabă decât ca excepții. În plus, ar trebui să se abordeze lacunele care rezultă din formulările ambigue, în special în ceea ce privește noțiunea de „grup închis”. Serviciile nu ar trebui să fie eligibile pentru a se înregistra ca servicii de intermediere de date în cazul în care sunt utilizate exclusiv de un grup închis de societăți și în cazul în care orice extindere a grupului respectiv de societăți poate fi decisă numai de grupul respectiv, nu și de furnizorul de servicii. Mai important este faptul că supunerea acestei piețe emergente unui regim obligatoriu a creat costuri inutile de asigurare a conformității. În această etapă de dezvoltare a pieței, un regim voluntar care să permită actorilor neutri să se distingă de alți actori pare a fi suficient. De asemenea, pentru a permite modele de afaceri sustenabile, regimul ar trebui să devină mai puțin strict prin eliminarea cerinței de separare juridică între serviciile de intermediere de date și alte servicii cu valoare adăugată pe care un serviciu ar trebui să fie autorizat să le ofere, înlocuind-o cu o separare funcțională, menținând totodată anumite garanții. Regimul de monitorizare administrativă ar trebui simplificat. În locul unui registru public național și al Uniunii pentru furnizorii de servicii de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date, ar trebui să existe numai registre publice ale Uniunii, și anume unul pentru furnizorii de servicii de intermediere de date și altul pentru organizațiile de promovare a altruismului în materie de date. Autoritățile competente care supraveghează acordarea etichetei și respectarea de către entități a cerințelor pentru obținerea sa ar trebui să îndeplinească această sarcină în mod independent. Prin aceasta ar trebui să se înțeleagă că sunt independente din punct de vedere juridic și funcțional de un serviciu de intermediere de date sau de o organizație de promovare a altruismului în materie de date, inclusiv la nivelul conducerii superioare. Organizațiile guvernamentale ar trebui să aibă posibilitatea de a sprijini financiar serviciile de intermediere de date sau organizațiile de promovare a altruismului în materie de date, în special având în vedere natura emergentă a acestor entități, cu condiția să fie entități separate din punct de vedere juridic. Pentru a se asigura că entitățile recunoscute sunt ușor de identificat în întreaga Uniune, Comisia a instituit Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1622 privind design-urile logourilor comune pentru identificarea furnizorilor de servicii de intermediere de date recunoscuți în Uniune și a organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date recunoscute în Uniune.

(9)Regulamentul (UE) 2023/2854 elimină barierele din calea accesului la date și a utilizării acestora, deblochează inovarea și competitivitatea bazate pe date și protejează stimulentele acordate celor care investesc în tehnologiile de date.

(10)Capitolul II din Regulamentul (UE) 2023/2854 impune deținătorilor de date să pună date, inclusiv date protejate ca secrete comerciale, la dispoziția utilizatorilor și a părților terțe selectate de aceștia, cu condiția menținerii măsurilor de confidențialitate stabilite de deținătorul de date. Această cerință de menținere a confidențialității completează Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului ( 30 ), care stabilește standardul pentru protejarea secretelor comerciale în cadrul Uniunii. Cu toate acestea, divulgarea secretelor comerciale către entități din țări terțe poate spori riscurile la adresa integrității și a confidențialității acestora în cazul în care există expunere la jurisdicții cu protecții inadecvate sau cu dificultăți în asigurarea efectivă a respectării acestora, ceea ce ar putea duce la utilizări neautorizate, daune economice și insecuritate juridică.

(11)Este necesar să se consolideze Regulamentul (UE) 2023/2854 prin introducerea unui motiv suplimentar pentru ca deținătorii de date să refuze divulgarea secretelor comerciale, completând astfel dispozițiile existente care permit refuzul pe baza demonstrării de către deținătorul de date a unei probabilități ridicate de producere a unui prejudiciu economic grav. În temeiul noii dispoziții, deținătorii de date pot refuza să divulge secrete comerciale dacă demonstrează un risc ridicat de dobândire, utilizare sau divulgare ilegală a acestora către entități care fac obiectul unor regimuri de protecție inadecvată, neechivalente sau cu cadre juridice mai slabe decât normele aplicabile ale Uniunii. Noua dispoziție vizează, de asemenea, cazurile în care cadrul juridic al țării terțe, în teorie, este solid sau depășește cerințele prevăzute în normele Uniunii, dar nu se asigură respectarea sa adecvată în practică. Astfel de riscuri evidențiază posibilitatea ca secretele comerciale să poată fi dobândite, utilizate sau divulgate cu încălcarea dreptului Uniunii, ceea ce amenință integritatea și confidențialitatea secretelor comerciale.

(12)Activarea mecanismului de refuz ar trebui să rămână voluntară, iar demonstrația ar trebui să aibă loc numai în momentul activării sale. Deținătorii de date nu ar trebui să aibă obligația de a efectua o analiză sau o demonstrație completă a nivelului de protecție a secretelor comerciale în țări terțe sau de către o entitate dintr-o țară terță ca o condiție prealabilă pentru a-și putea justifica refuzul de a partaja date sau de a divulga secrete comerciale. În cadrul demonstrației lor, deținătorii de date pot lua în considerare diverși factori, cum ar fi standardele juridice insuficiente sau inadecvate, asigurarea deficitară sau arbitrară a respectării normelor, încălcările trecute, obligațiile de divulgare către entități externe care contravin dreptului Uniunii, căile de atac sau măsurile reparatorii limitate pe care le au la dispoziție entitățile din Uniune, utilizarea abuzivă strategică a tacticilor procedurale pentru a submina concurenții sau influențele politice nejustificate. Având în vedere gama diversă de entități, țări terțe și scenarii de partajare de date implicate, deținătorii de date ar trebui să își concentreze evaluarea și demonstrația asupra riscurilor pertinente și să acționeze în consecință, inclusiv prin stabilirea unor garanții adecvate sau prin activarea mecanismului de refuz. Refuzurile ar trebui să fie clare, proporționale și adaptate circumstanțelor specifice ale fiecărui caz, mai degrabă decât să fie aplicate în mod sistematic sau generalizat într-o întreagă țară terță.

(13)Protecția insuficientă a secretelor comerciale și provocările legate de asigurarea respectării acestora în țările terțe pot cauza prejudicii ireparabile întreprinderilor europene. Prin urmare, obiectivul este de a consolida garanțiile pentru secretele comerciale prin prevenirea scurgerii acestora către persoane fizice sau juridice care sunt stabilite în jurisdicții care prezintă astfel de riscuri sau care intră sub incidența unor astfel de jurisdicții. Printre acestea se numără entitățile cu sediul în Uniune controlate de entități din țări terțe, care pot acționa cu rea-credință sau ca paravane pentru entități din țări terțe. În plus, obiectivul este de a se evita expunerea directă la entități din țări terțe care își desfășoară activitatea în Uniune și care fac obiectul unor astfel de jurisdicții. Intrarea sub incidența jurisdicției unei țări terțe înseamnă că persoana fizică sau juridică este reglementată din punct de vedere juridic, controlată sau supusă în alt mod legislației sau autorității de reglementare a unei țări terțe. Filialele sau entitățile afiliate societăților-mamă din țări terțe pot exploata aceste jurisdicții pentru a se sustrage de la sau a eluda legislația Uniunii. Controlul direct sau indirect se referă la capacitatea de a exercita o influență decisivă sau dominantă asupra gestionării unei alte entități sau asupra deciziilor strategice ale acesteia, prin deținerea de capital sau de drepturi de vot, printr-o participare financiară, prin acorduri contractuale sau prin entități intermediare. Controlul poate fi exercitat direct sau prin alte mijloace, chiar și fără deținerea unei participații majoritare. Deținătorii de date ar trebui să depună toate eforturile pentru a obține informațiile relevante, care pot include căutări în registrele publice sau solicitarea acestora direct de la utilizator sau de la partea terță, asigurându-se, în același timp, că acestea rămân neintruzive în mod corespunzător.

(14)Protejarea secretelor comerciale împotriva acestor vulnerabilități este esențială pentru ca industriile europene să își mențină poziția pe piață și avantajul competitiv. Deși deținătorii de date își pot exercita puterea de apreciere în ceea ce privește protejarea secretelor lor comerciale, refuzurile de a partaja date ar trebui să se limiteze la circumstanțe excepționale justificate, în scopul menținerii obiectivelor Regulamentului (UE) 2023/2854 de promovare a inovării bazate pe date și a unei economii digitale prospere în Uniune. Ar trebui să rămână în vigoare garanții împotriva utilizării abuzive a mecanismului de refuz, inclusiv obligația deținătorului de date de a demonstra în mod justificat că divulgarea prezintă un risc ridicat și de a notifica autoritățile competente. Această demonstrație ar trebui furnizată în scris, fără întârzieri nejustificate, utilizatorului sau părții terțe și ar trebui să fie proporțională cu cazul de față. Toate părțile implicate ar trebui să trateze decizia și demonstrația efectuată în sprijinul acesteia ca fiind confidențiale, astfel încât să se mențină caracterul confidențial al secretelor comerciale în cauză. Utilizatorii și părțile terțe, după caz, pot contesta decizia deținătorului de date în fața autorității competente, în instanță sau prin intermediul organismelor de soluționare a litigiilor.

(15)În scopul simplificării cadrului de partajare de date între întreprinderi și administrațiile publice prevăzut în Regulamentului (UE) 2023/2854 și pentru a clarifica ambiguitățile care au impus anterior obligații mai ample întreprinderilor, este necesar să se restrângă domeniul de aplicare al capitolului V din regulamentul respectiv de la „nevoie excepțională” la „situații de urgență”. Conceptul de „situație de urgență”, care este definit la articolul 2 punctul 29 din Regulamentul (UE) 2023/2854, asigură astfel faptul că obligațiile prevăzute în capitolul respectiv sunt invocate numai în situații urgente bine definite, reducând provocările tehnice, administrative și juridice cu care s-au confruntat întreprinderile în cadrul regimului anterior. Acest lucru ar asigura faptul că cererile de date sunt relevante și proporționale pentru a răspunde la o situație de urgență, a atenua efectele acesteia sau a sprijini redresarea în urma unei situații de urgență. Întrucât cadrul actualizat al Uniunii privind statisticile europene prevăzut în Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 31 ) nu abordează situațiile de urgență, este esențial să se mențină rolul statisticilor oficiale în temeiul capitolului V din Regulamentul (UE) 2023/2854 pentru a se asigura claritatea și eficacitatea în astfel de situații. De asemenea, este necesar să se clarifice regimul de compensare pentru situațiile în care microîntreprinderile și întreprinderile mici sunt obligate să furnizeze date pentru a aborda o situație de urgență, caz în care acestor întreprinderi au dreptul să solicite despăgubiri.

(16)Pentru a atenua incertitudinile juridice care ar putea descuraja modelele de afaceri inovatoare, este necesar să se abordeze ambiguitățile și sarcinile substanțiale în materie de conformitate asociate dispozițiilor privind contractele inteligente care execută acorduri de partajare de date în temeiul articolului 36 din Regulamentul (UE) 2023/2854. Absența unor standarde armonizate și a unor definiții clare pentru concepte-cheie precum „robustețe”, „controlul accesului” și „consecvența cu clauzele contractuale”, coroborate cu cerința referitoare la un „mecanism de reziliere și întrerupere în siguranță” potențial incompatibil cu arhitecturile blockchain descentralizate sau publice construite pe registre imuabile, a reprezentat o provocare pentru inovatori din perspectiva costurilor și a oportunităților. În plus, ambiguitatea legată de efectuarea evaluării conformității în temeiul articolului 36 alineatul (2) din regulamentul respectiv riscă să impună sarcini disproporționate. Prin urmare, eliminarea articolului 36 din Regulamentul (UE) 2023/2854 ar promova dezvoltarea și introducerea pe piață a unor noi modele de afaceri, ar stimula inovarea și ar reduce barierele din calea tehnologiilor emergente.

(17)Anumite servicii de prelucrare a datelor, care nu se încadrează în modelul de furnizare a infrastructurii ca serviciu (IaaS), sunt personalizate în funcție de nevoile sau de ecosistemul unui client. Furnizarea unor astfel de servicii de prelucrare a datelor se bazează pe negocieri precontractuale și contractuale care necesită mult timp și care au scopul de a stabili cerințele specifice ale clientului și eforturile tehnice ulterioare de personalizare a serviciului de prelucrare a datelor și de furnizare a unei soluții adaptate. Acestea sunt servicii care nu sunt furnizate standard și sunt personalizate în funcție de nevoile unui client pentru a oferi o soluție adaptată în cazul în care majoritatea caracteristicilor și a funcționalităților serviciului de prelucrare a datelor au fost adaptate de către furnizor la nevoile specifice ale clientului în cazul în care majoritatea caracteristicilor și a funcționalităților nu ar fi utilizabile pentru un client fără adaptarea prealabilă de către furnizor. Aceste servicii diferă de serviciile personalizate de prelucrare a datelor menționate la articolul 31 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2854. Serviciile personalizate de prelucrare a datelor sunt servicii în cazul cărora majoritatea caracteristicilor principale au fost personalizate pentru a răspunde nevoilor specifice ale unui client individual sau în cazul cărora respectivele servicii de prelucrare a datelor nu sunt oferite la scară comercială largă prin intermediul catalogului de servicii al furnizorului. Pentru a se evita sarcina administrativă și costurile suplimentare legate de necesitatea de a redeschide și renegocia contractele încheiate înainte de 12 septembrie 2025 sau la această dată, este necesar să se clarifice faptul că, exceptând obligația de a reduce și, în cele din urmă, de a elimina taxele de trecere la alt furnizor și de ieșire prin transfer, serviciile personalizate furnizate în conformitate cu contractele încheiate înainte de 12 septembrie 2025 sau la această dată nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al capitolului VI din Regulamentul (UE) 2023/2854.

(18)Din motive legate de planificarea financiară și de atragerea de investiții, furnizorii de servicii de prelucrare a datelor, în special IMM-urile și IMCM-urile, pot prefera și oferi contracte cu durată determinată. Este necesar să se clarifice faptul că furnizorii de servicii de prelucrare a datelor pot include în contractele respective dispoziții privind sancțiuni proporționale în caz de reziliere anticipată, atât timp cât acestea nu constituie un obstacol în calea trecerii la alt furnizor. În plus, furnizorii de servicii de prelucrare a datelor care sunt IMM-uri sau IMCM-uri sunt împovărați în mod deosebit de necesitatea de a alinia contractele existente pentru furnizarea de servicii de prelucrare a datelor la Regulamentul (UE) 2023/2854. Prin urmare, este necesar să se stabilească un regim specific pentru furnizorii respectivi în cazul în care aceștia furnizează servicii de prelucrare a datelor, altele decât IaaS, pe baza unor contracte încheiate înainte de 12 septembrie 2025 sau la această dată. Ținând seama de obiectivul Regulamentului (UE) 2023/2854 de a permite trecerea de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul și având în vedere că taxele de trecere la alt furnizor, inclusiv taxele pentru ieșirea datelor prin transfer, constituie un obstacol major în calea trecerii de la un furnizor la altul, noile regimuri mai puțin stricte pentru serviciile de prelucrare a datelor care sunt personalizate sau furnizate de IMM-uri sau de IMCM-uri nu ar trebui să submineze retragerea treptată a acestor taxe. Ar trebui să se considere că dispozițiile contractuale contrare acestui obiectiv nu au existat niciodată dacă sunt incluse în acorduri contractuale privind prestarea de servicii care intră în domeniul de aplicare al acestor două noi regimuri specifice.

(19)Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului ( 32 ) a introdus un principiu-cheie pentru sprijinirea economiei bazate pe date în cadrul Uniunii, sprijinind în mod concret libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii. „Libera circulație a datelor” în Uniune, clarificată prin interdicția de a impune localizarea datelor, rămâne un principiu fundamental, oferind securitate juridică întreprinderilor, și ar trebui menținută în Regulamentul (UE) 2023/2854. Dispoziția nu afectează prelucrarea datelor în măsura în care aceasta este efectuată ca parte a unei activități care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, în special în ceea ce privește securitatea națională, în conformitate cu articolul 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În același timp, alte dispoziții ale Regulamentului (UE) 2018/1807 sunt înlocuite de norme mai recente. În special, capitolul VI din Regulamentul (UE) 2023/2854 a introdus un cadru juridic orizontal modern care abordează trecerea de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul și a determinat practic caducitatea articolului 6 din Regulamentul (UE) 2018/1807. Coexistența acestor dispoziții a sporit complexitatea juridică pentru întreprinderi. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1807 ar trebui să fie abrogat.

(20)Conceptul de „siguranță publică”, în sensul articolului 52 din TFUE și conform interpretării date de Curtea de Justiție, cuprinde atât securitatea internă, cât și cea externă a unui stat membru, precum și aspectele de siguranță publică, în special pentru a facilita investigarea, depistarea și urmărirea penală a infracțiunilor. Conceptul presupune existența unei amenințări reale și suficient de grave care afectează unul dintre interesele fundamentale ale societății, cum ar fi o amenințare la adresa funcționării instituțiilor și a serviciilor publice esențiale și la adresa supraviețuirii populației, precum și riscul unei perturbări grave a relațiilor externe sau a conviețuirii pașnice a națiunilor ori un risc la adresa intereselor militare. În conformitate cu principiul proporționalității, cerințele privind localizarea datelor care sunt justificate din motive de siguranță publică ar trebui să fie adecvate pentru îndeplinirea obiectivului urmărit și nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(21)Atât Directiva (UE) 2019/1024, cât și capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/868 reglementează reutilizarea informațiilor din sectorul public în scopul inovării. Interacțiunea dintre cele două seturi de norme a creat insecuritate juridică, în principal pentru organismele din sectorul public. Prin urmare, pentru a se asigura un grad sporit de coerență și securitate juridică, se impune alinierea normelor într-un singur instrument juridic.

(22) Întrucât atât Directiva (UE) 2019/1024, cât și Regulamentul (UE) 2022/868 au obiectivul comun de a îmbunătăți reutilizarea informațiilor din sectorul public și pentru a simplifica normele atât din perspectiva organismelor din sectorul public, cât și a reutilizatorilor informațiilor din sectorul public, este rațional să se abroge Directiva (UE) 2019/1024 și Regulamentul (UE) 2022/868, să se alinieze cele două regimuri și să se consolideze normele într-un singur capitol în cadrul prezentului regulament. Această soluție va asigura o mai mare armonizare a normelor respective în întreaga Uniune, va reduce sarcina administrativă asociată interpretării și punerii în aplicare a legislației naționale și va facilita dezvoltarea de către întreprinderi de servicii și produse transfrontaliere. Atunci când desemnează organisme competente, statele membre ar trebui să se asigure că toate sectoarele relevante vor fi în ultimă instanță acoperite, chiar și în cazul în care sunt desemnate organisme competente sectoriale. Modificările din prezentul regulament ar trebui înțelese ca neaducând modificări interpretării diferitelor definiții și diferiților termeni, cu excepția cazului în care se specifică în mod clar acest lucru.

(23)Datele și documentele care pot fi puse la dispoziția publicului în vederea reutilizării, precum și datele și documentele care sunt protejate din motive de confidențialitate comercială, inclusiv secretele de afaceri, profesionale și de întreprindere, confidențialitatea datelor statistice, protecția drepturilor de proprietate intelectuală ale terților sau protecția datelor cu caracter personal, sunt adesea deținute de aceleași organisme din sectorul public. Prin urmare, este necesar să se alinieze definițiile și principiile comune care se aplică tuturor informațiilor din sectorul public și să se abordeze chestiunile legate de interacțiunea dintre cele două seturi de norme.

(24)Normele existente ar trebui raționalizate pentru a se spori claritatea și coerența acestora. Cu toate acestea, cele două regimuri de reutilizare ar trebui să rămână distincte, iar domeniul lor de aplicare ar trebui să depindă în continuare de caracteristicile datelor sau ale documentelor și de contextul reutilizării acestora. Organismele din sectorul public ar trebui să aplice regimul datelor deschise ori de câte ori este posibil. Numai în cazul în care stabilesc că datele sau un document conțin informații care corespund anumitor categorii de date protejate, statele membre ar trebui să limiteze disponibilitatea publică a acestora și să ia în considerare punerea lor la dispoziție în vederea reutilizării ca date protejate.

(25)Întreprinderile nou-înființate, întreprinderile mici și întreprinderile care se califică drept întreprinderi mijlocii în temeiul articolului 2 din anexa la Recomandarea Comisiei 2003/361/CE ( 33 ), precum și întreprinderile din sectoarele ale căror capacități digitale sunt mai puțin dezvoltate întâmpină dificultăți în a reutiliza datele și documentele. În același timp, au apărut câteva entități foarte mari a căror putere economică este considerabilă în economia digitală, ca urmare a acumulării și agregării unor volume mari de date și a deținerii infrastructurii tehnologice pentru monetizarea acestora. Printre aceste întreprinderi foarte mari se numără întreprinderile care furnizează servicii de platformă esențiale, care sunt desemnate drept controlori de acces în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului ( 34 ) și care fac obiectul unor obligații speciale de remediere a dezechilibrelor. Pentru a remedia aceste dezechilibre și pentru a consolida concurența și inovarea, organismele din sectorul public ar trebui să poată introduce condiții speciale în licențele referitoare la reutilizarea datelor și a documentelor de către întreprinderile foarte mari. Orice astfel de condiții ar trebui să fie proporționale, să se bazeze pe criterii obiective, ținând seama de puterea economică, de capacitatea entității de a obține date sau de desemnarea drept controlor de acces în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1925, precum și de alte astfel de criterii, după caz. Aceste condiții speciale se pot referi, printre altele, la taxe și comisioane sau la scopurile reutilizării.

(26)În spiritul promovării inovării și al menținerii unei concurențe loiale pe piața digitală a Uniunii, este imperativ să se asigure faptul că accesul la datele din sectorul public și reutilizarea acestora aduc beneficii unei game largi de participanți la piață și nu consolidează în mod accidental pozițiile dominante existente. Întreprinderile foarte mari, în special întreprinderile desemnate drept controlori de acces în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1925, dețin o putere și o influență semnificative asupra pieței interne. Pentru a împiedica astfel de entități să își mobilizeze mijloacele substanțiale în detrimentul concurenței loiale și al inovării, organismele din sectorul public ar trebui să poată stabili taxe și comisioane mai mari pentru reutilizarea datelor publice deschise și a datelor protejate. Astfel de taxe și comisioane mai mari ar trebui să fie proporționale și ar trebui să se bazeze pe criterii obiective, ținând seama de puterea economică și de capacitatea entității de a obține date. Această măsură servește la protejarea oportunităților întreprinderilor mai mici și ale noilor intrați pe piață de a inova și de a fi competitivi în cadrul economiei digitale.

(27)Prezentul regulament propune o serie de modificări punctuale ale Regulamentului (UE) 2016/679 în scopul clarificării și simplificării acestuia, menținând totodată același nivel de protecție a datelor. Articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede că date cu caracter personal înseamnă orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. Pentru a stabili dacă o persoană fizică este identificabilă, ar trebui să se ia în considerare toate mijloacele care ar putea fi utilizate, în mod rezonabil, în scopul identificării, în mod direct sau indirect, a persoanei fizice respective. Ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la definiția datelor cu caracter personal, este necesar să se ofere mai multă claritate cu privire la momentul în care o persoană fizică ar trebui să fie considerată identificabilă. Existența unor informații suplimentare care să permită identificarea persoanei vizate nu înseamnă, în sine, că trebuie să se considere că datele pseudonimizate constituie, în toate cazurile și pentru fiecare persoană sau entitate, date cu caracter personal în sensul aplicării Regulamentului (UE) 2016/679. În special, ar trebui să se clarifice faptul că informațiile nu trebuie considerate date cu caracter personal pentru o anumită entitate în cazul în care entitatea respectivă nu dispune de mijloace care ar putea fi utilizate în mod rezonabil pentru a identifica persoana fizică la care se referă informațiile. O eventuală transmitere ulterioară a informațiilor respective către terți care dispun de mijloace ce le permit în mod rezonabil să identifice persoana fizică la care se referă informațiile, cum ar fi verificarea încrucișată cu alte date de care dispun, face ca informațiile respective să constituie date cu caracter personal numai pentru terții care dispun de astfel de mijloace. O entitate pentru care informațiile nu reprezintă date cu caracter personal nu intră, în principiu, în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2016/679. În acest sens, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că un mijloc de identificare a persoanei vizate nu ar putea fi utilizat în mod rezonabil în cazul în care riscul de identificare pare a fi, în realitate, nesemnificativ, în sensul că identificarea persoanei vizate este interzisă prin lege sau imposibilă în practică, de exemplu deoarece ar implica un efort disproporționat din punctul de vedere al timpului, al costurilor și al mâinii de lucru. Un exemplu de interdicție a reidentificării se regăsește în obligațiile utilizatorilor de date privind sănătatea prevăzute la articolul 61 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2025/327 al Parlamentului European și al Consiliului ( 35 ). Comisia, împreună cu Comitetul european pentru protecția datelor, ar trebui să îi sprijine pe operatori în contextul aplicării acestei definiții actualizate prin stipularea unor criterii tehnice într-un act de punere în aplicare.

(28)Pentru a se evalua dacă cercetarea îndeplinește condițiile de cercetare științifică în sensul prezentului regulament, se poate ține seama de elemente precum abordarea metodologică și sistematică aplicată în contextul desfășurării cercetării în domeniul respectiv. Cercetarea și dezvoltarea tehnologică ar trebui să se desfășoare în mediul academic, industrial și în alte contexte, inclusiv în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii [articolul 179 alineatul (2) din TFUE] și ar trebui să fie întotdeauna de înaltă calitate și să respecte principiile fiabilității, onestității, respectului și responsabilității (verificabilității).

(29)Ar trebui reiterat faptul că prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice ar trebui considerată ca reprezentând operațiuni de prelucrare legale compatibile. În astfel de cazuri, nu este necesar să se stabilească, în temeiul articolului 6 alineatul (4) din prezentul regulament, dacă scopul prelucrării ulterioare este compatibil cu scopul pentru care au fost colectate inițial datele cu caracter personal.

(30)IA de încredere este esențială pentru asigurarea creșterii economice și pentru sprijinirea inovării cu rezultate benefice din punct de vedere social. Dezvoltarea și utilizarea sistemelor de IA și a modelelor subiacente, cum ar fi modelele lingvistice de mari dimensiuni și modelele video generative, se bazează pe date, inclusiv pe date cu caracter personal, în diferite etape ale ciclului de viață al IA, cum ar fi etapa de antrenare, testare și validare, și, în unele cazuri, pot fi păstrate în sistemul de IA sau în modelul de IA. Prin urmare, prelucrarea datelor cu caracter personal în acest context poate fi efectuată în scopul unui interes legitim în sensul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2016/679, după caz. Aceasta nu aduce atingere obligației operatorului de a se asigura că dezvoltarea sau utilizarea (implementarea) IA într-un context specific sau în scopuri specifice respectă alte acte legislative ale Uniunii sau naționale sau de a asigura conformitatea în cazul în care utilizarea sa este interzisă în mod explicit prin lege. De asemenea, aceasta nu aduce atingere obligației sale de a se asigura că sunt îndeplinite toate celelalte condiții prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2016/679, precum și toate celelalte cerințe și principii din regulamentul respectiv.

(31)Atunci când operatorul, având în vedere abordarea bazată pe riscuri care stă la baza scalabilității obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, pune în balanță interesul legitim urmărit de operator sau de o parte terță și interesele, drepturile și libertățile persoanei vizate, ar trebui să se analizeze dacă interesul urmărit de operator este benefic pentru persoana vizată și pentru societate în general, ceea ce se poate întâmpla, de exemplu, în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară pentru detectarea și eliminarea prejudecăților, protejând astfel persoanele vizate împotriva discriminării, sau în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal vizează asigurarea unor rezultate exacte și sigure pentru o utilizare benefică, cum ar fi îmbunătățirea accesibilității la anumite servicii. De asemenea, ar trebui să se ia în considerare, printre altele, așteptările rezonabile ale persoanei vizate pe baza relației sale cu operatorul, oferirea unor garanții adecvate pentru a se reduce la minimum impactul asupra drepturilor persoanelor vizate, cum ar fi asigurarea unei transparențe sporite pentru persoanele vizate, acordarea unui drept necondiționat de a se opune prelucrării datelor lor cu caracter personal, respectarea indicațiilor tehnice încorporate într-un serviciu care limitează utilizarea datelor pentru dezvoltarea IA de către părți terțe, utilizarea altor tehnici de ultimă generație de protejare a vieții private pentru antrenarea IA și măsuri tehnice adecvate pentru a se reduce la minimum în mod eficace riscurile care rezultă, de exemplu, din regurgitare, scurgeri de date și alte acțiuni intenționate sau previzibile.

(32)Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri de cercetare științifică și aplicarea dispozițiilor RGPD privind cercetarea științifică sunt condiționate de adoptarea unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, în temeiul articolului 89 alineatul (1) din RGPD. În acest scop, RGPD asigură un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, în temeiul articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și libertatea științelor, în temeiul articolului 13 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul cercetării științifice urmărește un interes legitim în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2016/679, cu condiția ca o astfel de cercetare să nu contravină dreptului Uniunii sau dreptului intern. Acest aspect nu aduce atingere obligației operatorului de a se asigura că sunt îndeplinite toate celelalte condiții prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2016/679, precum și toate celelalte cerințe și principii din regulamentul respectiv.

(33)Dezvoltarea anumitor sisteme și modele de IA poate implica colectarea unor cantități mari de date, inclusiv date cu caracter personal și categorii speciale de astfel de date. Categoriile speciale de date cu caracter personal pot exista în mod rezidual în seturile de date de antrenare, de testare sau de validare sau pot fi păstrate în sistemul de IA sau în modelul de IA, deși categoriile speciale de date cu caracter personal nu sunt necesare în scopul prelucrării. Pentru a nu împiedica în mod disproporționat dezvoltarea și operarea IA și ținând seama de capacitățile operatorului de a identifica și elimina categoriile speciale de date cu caracter personal, ar trebui să se permită derogarea de la interdicția privind prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal prevăzută la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/679. Derogarea ar trebui să se aplice numai în cazul în care operatorul a pus în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate într-un mod eficace astfel încât să evite prelucrarea datelor respective, ia măsurile adecvate pe parcursul întregului ciclu de viață al unui sistem de IA sau al unui model de IA și, odată ce identifică astfel de date, le elimină în mod eficace. În cazul în care eliminarea ar necesita eforturi disproporționate, în special în cazul în care eliminarea categoriilor speciale de date memorate în sistemul de IA sau în modelul de IA ar necesita reproiectarea sistemului de IA sau a modelului de IA, operatorul ar trebui să protejeze în mod eficace astfel de date împotriva utilizării lor în scopul deducerii de rezultate, al divulgării lor sau al punerii lor în alt mod la dispoziția terților. Această derogare nu ar trebui să se aplice în cazul în care prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal este necesară în scopul prelucrării. În acest caz, operatorul ar trebui să se bazeze pe derogările prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (a)-(j) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(34)Date biometrice, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 14 din Regulamentul (UE) 2016/679, înseamnă prelucrarea anumitor caracteristici ale unei persoane fizice printr-un mijloc tehnic specific și care permit sau confirmă identificarea unică a persoanei respective. Noțiunea de date biometrice include două funcții distincte, și anume identificarea unei persoane fizice sau verificarea (denumită și autentificare) a identității declarate a acesteia, ambele bazându-se pe procese tehnice diferite. Procesul de identificare se bazează pe o căutare „one-to-many” (realizată prin compararea mai multor serii de date) a datelor biometrice ale persoanei vizate într-o bază de date, în timp ce procesul de verificare se bazează pe o comparare „one-to-one” (realizată prin compararea a două serii de date) a datelor biometrice furnizate de persoana vizată, care își declară astfel identitatea. Derogarea de la interdicția de prelucrare a datelor biometrice prevăzută la articolul 9 alineatul (1) din regulament ar trebui, de asemenea, să fie permisă în cazul în care verificarea identității declarate a persoanei vizate este necesară pentru un scop urmărit de operator și se aplică garanții adecvate pentru a permite persoanei vizate să dețină controlul exclusiv asupra procesului de verificare. De exemplu, în cazul în care datele biometrice sunt stocate în siguranță numai de către persoana vizată sau sunt stocate în siguranță de către operator într-o formă criptată de ultimă generație, iar cheia de criptare sau mijloacele echivalente sunt deținute exclusiv de persoana vizată, prelucrarea respectivă este puțin probabil să creeze riscuri semnificative pentru drepturile și libertățile sale fundamentale. Operatorul nu ia cunoștință de datele biometrice sau ia cunoștință de acestea doar pentru o perioadă foarte limitată în cursul procesului de verificare.

(35)Articolul 15 din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede că persoanele vizate au dreptul de a obține din partea operatorului o confirmare că se prelucrează sau nu date cu caracter personal care o privesc și, în caz afirmativ, acces la datele respective și la anumite informații suplimentare. Dreptul de acces ar trebui să permită persoanei vizate să cunoască și să verifice legalitatea prelucrării și să își exercite celelalte drepturi în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679. În schimb, ar trebui să se clarifice la articolul 12 din regulament că dreptul de acces, care este de la început favorabil persoanelor vizate, nu ar trebui să fie utilizat în mod abuziv, adică persoanele vizate să nu îl utilizez în mod abuziv în alte scopuri decât protecția datelor lor. De exemplu, o astfel de utilizare abuzivă a dreptului de acces ar apărea în cazul în care persoana vizată intenționează să determine operatorul să refuze o cerere de acces, pentru a solicita ulterior plata unei despăgubiri, eventual sub amenințarea introducerii unei cereri pentru acordarea de despăgubiri. Printre alte exemple de utilizări abuzive se numără situațiile în care persoanele vizate fac uz excesiv de dreptul de acces, cu unicul scop de a cauza daune sau prejudicii operatorului sau atunci când o persoană fizică depune o cerere, dar, în același timp, se oferă să o retragă în schimbul unei forme de beneficiu din partea operatorului. În plus, pentru a-și menține sarcina într-o măsură rezonabilă, operatorii ar trebui să suporte o sarcină a probei mai mică în ceea ce privește caracterul excesiv al unei cereri decât în ceea ce privește caracterul vădit nefondat al unei cereri. Motivul este acela că, în ceea ce privește caracterul vădit nefondat al unei cereri, acesta depinde de fapte care țin în principal de sfera de responsabilitate a operatorului, în timp ce caracterul excesiv al unei cereri se referă la comportamentul potențial abuziv al unei persoane vizate, care se află în principal în afara sferei de influență a operatorului și, prin urmare, operatorul poate fi în măsură să dovedească un astfel de abuz numai la un nivel rezonabil. În orice caz, atunci când solicită accesul în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) 2016/679, persoana vizată ar trebui să formuleze cererea cât mai clar posibil. Cererile mult prea generale și nediferențiate ar trebui, de asemenea, considerate exagerate.

(36)Articolul 13 din Regulamentul (UE) 2016/679 impune operatorului de date să furnizeze persoanei vizate anumite informații privind prelucrarea datelor sale cu caracter personal, precum și anumite informații suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă și transparentă, astfel cum sunt definite la alineatele (1), (2) și (3) din dispoziția respectivă. În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/679, această obligație nu se aplică dacă și în măsura în care persoana vizată deține deja informațiile respective. Pentru a reduce și mai mult sarcina operatorilor de date, fără a submina posibilitățile persoanei vizate de a-și exercita drepturile în temeiul capitolului III din regulament, această derogare ar trebui extinsă la situațiile în care prelucrarea este puțin probabil să genereze un risc ridicat, în sensul articolului 35 din regulament, existând motive întemeiate să se presupună că persoana vizată deține deja informațiile menționate la alineatul (1) literele (a) și (c), având în vedere contextul în care au fost colectate datele cu caracter personal, în special în ceea ce privește relația dintre persoanele vizate și operator. Acestea ar trebui să fie situațiile în care contextul relației dintre operator și persoana vizată este foarte clar și delimitat, iar activitatea operatorului nu implică utilizarea intensivă a datelor, cum ar fi relația dintre un meșteșugar și clienții săi, în care domeniul de aplicare al prelucrării este limitat la datele minime necesare pentru prestarea serviciului. Activitatea operatorului nu implică utilizarea intensivă a datelor atunci când acesta colectează un volum redus de date cu caracter personal, iar operațiunile sale de prelucrare nu sunt complexe, ceea ce nu este cazul, de exemplu, în domeniul ocupării forței de muncă. În astfel de circumstanțe, și anume atunci când prelucrarea nu necesită utilizarea intensivă a datelor, nu este complexă și atunci când operatorul colectează un volum mic de date cu caracter personal, ar trebui să se preconizeze în mod rezonabil, de exemplu, că persoana vizată deține informații privind identitatea și datele de contact ale operatorului, precum și privind scopul prelucrării atunci când prelucrarea respectivă este efectuată în vederea executării unui contract la care o persoană vizată este parte sau atunci când persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea respectivă, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679. Același lucru ar trebui să se aplice asociațiilor și cluburilor sportive în cazul cărora prelucrarea datelor cu caracter personal se limitează la gestionarea calității de membru, la comunicarea cu membrii și la organizarea activităților. Totuși, această derogare de la obligațiile prevăzute la articolul 13 nu aduce atingere obligațiilor independente ale operatorului în temeiul articolului 15 din regulamentul respectiv, care se aplică în cazul în care persoana vizată solicită accesul în temeiul acestei din urmă dispoziții. În cazul în care derogarea de la obligațiile prevăzute la articolul 13 nu se aplică, pentru a echilibra nevoia de exhaustivitate și de înțelegere facilă de către persoana vizată, operatorii pot adopta o abordare pe mai multe niveluri atunci când furnizează informațiile solicitate, în special permițând utilizatorilor să acceseze informații suplimentare.

(37)În cazul în care prelucrarea are loc în scopul cercetării științifice, iar furnizarea de informații persoanei vizate se dovedește a fi imposibilă sau ar implica un efort disproporționat, nu ar trebui să fie necesară furnizarea informațiilor prevăzute la articolul 13 din prezentul regulament. Operatorul ar trebui să depună eforturi rezonabile pentru a obține datele de contact dacă acestea sunt accesibile cu ușurință, iar obținerea lor nu ar necesita un efort disproporționat. Furnizarea informațiilor ar implica un efort disproporționat în special în cazul în care operatorul, la momentul colectării datelor cu caracter personal, nu știa sau nu anticipa că va prelucra datele cu caracter personal în scopuri de cercetare științifică într-o etapă ulterioară, caz în care există posibilitatea să nu aibă cu ușurință acces la datele de contact ale persoanelor vizate. În astfel de situații, operatorul ar trebui să informeze persoanele vizate în mod indirect, de exemplu prin punerea informațiilor la dispoziția publicului. Furnizarea unor astfel de informații ar trebui să asigure accesul la un număr cât mai mare de persoane vizate. Mijloacele relevante de punere a informațiilor la dispoziția publicului ar trebui să fie stabilite în funcție de contextul proiectului de cercetare și de persoanele vizate implicate.

(38)Articolul 22 din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede norme care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal atunci când operatorul de date ia decizii care au efecte juridice sau efecte similare într-o măsură semnificativă asupra persoanei vizate, bazate exclusiv pe prelucrarea automată. Pentru a asigura un grad sporit de securitate juridică, ar trebui să se clarifice faptul că deciziile bazate exclusiv pe prelucrarea automată sunt permise atunci când sunt îndeplinite condiții specifice, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/679. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că, atunci când se evaluează dacă o decizie este necesară pentru încheierea sau executarea unui contract între persoana vizată și un operator de date, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/679, nu ar trebui să se impună ca decizia să poată fi luată exclusiv pe baza prelucrării automate. Aceasta înseamnă că faptul că decizia ar putea fi luată și de o persoană nu împiedică operatorul să ia decizia exclusiv pe baza prelucrării automate. Atunci când există mai multe soluții de prelucrare automată la fel de eficace, operatorul ar trebui să le utilizeze pe cele mai puțin intruzive.

(39)Pentru a reduce sarcina care le revine operatorilor, asigurându-se, în același timp, faptul că autoritățile de supraveghere au acces la informațiile relevante și pot acționa în cazul încălcării regulamentului, pragul pentru notificarea unei încălcări a securității datelor cu caracter personal către autoritatea de supraveghere în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2016/679 ar trebui să fie aliniat cu cel pentru informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal în temeiul articolului 34 din regulamentul respectiv. În cazul unei situații de încălcare a securității datelor care este puțin probabil să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul nu ar trebui să aibă obligația de a notifica autoritatea de supraveghere competentă. Pragul mai ridicat pentru notificarea unei încălcări a securității datelor către autoritatea de supraveghere nu afectează obligația operatorului de a păstra documente referitoare la cazul de încălcare a securității în conformitate cu articolul 33 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/679 sau obligația acestuia de a putea demonstra respectarea regulamentului respectiv, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv. Pentru a facilita respectarea normelor de către operatori și o abordare armonizată în Uniune, Comitetul european pentru protecția datelor ar trebui să elaboreze un model comun pentru notificarea încălcării securității datelor către autoritatea de supraveghere competentă și o listă comună a circumstanțelor în care o situație de încălcare a securității datelor cu caracter personal este de natură să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile unei persoane fizice. Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de propunerea elaborată de Comitet și să o revizuiască, după caz, înainte de adoptare. Pentru a ține seama de noile amenințări la adresa securității informațiilor, modelul comun și lista ar trebui revizuite cel puțin o dată la trei ani și ar trebui actualizate atunci când este necesar. Lipsa unei liste comune a circumstanțelor în care o situație de încălcare a securității datelor cu caracter personal este de natură să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile unei persoane fizice nu ar trebui să afecteze obligațiile operatorilor de a notifica încălcările respective.

(40)Articolul 35 din Regulamentul (UE) 2016/679 impune operatorilor să efectueze o evaluare a impactului asupra protecției datelor în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este de natură să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice. Autoritățile de supraveghere instituite în temeiul regulamentului respectiv au obligația de a întocmi și de a publica o listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor. În plus, regulamentul prevede că autoritățile de supraveghere pot întocmi și publica o listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare pentru care nu este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor. Pentru a contribui în mod eficace la obiectivul de convergență a economiilor și pentru a asigura în mod eficace libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre, pentru a spori securitatea juridică, pentru a facilita respectarea normelor de către operatori și pentru a asigura o interpretare armonizată a noțiunii de risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, ar trebui furnizată o listă unică a operațiunilor de prelucrare la nivelul UE, care să înlocuiască listele naționale existente. În plus, publicarea unei liste a tipurilor de operațiuni de prelucrare pentru care nu este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor, care este în prezent opțională, ar trebui să devină obligatorie. Listele operațiunilor de prelucrare ar trebui să fie întocmite de Comitet și adoptate de Comisie ca act de punere în aplicare. Pentru a facilita respectarea normelor de către operatori, Comitetul ar trebui, de asemenea, să întocmească un model comun și o metodologie comună pentru efectuarea evaluărilor impactului asupra protecției datelor, care să fie adoptate de Comisie ca act de punere în aplicare. Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de propunerile elaborate de Comitet și să le revizuiască, după caz, înainte de adoptare. Pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, listele, precum și modelul și metodologia comune ar trebui revizuite cel puțin o dată la trei ani și actualizate atunci când este necesar.

(41)Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului ( 36 ) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii. Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului ( 37 ) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor. Regulamentul (UE) 2018/1725 și Directiva (UE) 2016/680 ar trebui aliniate la modificările aduse Regulamentului (UE) 2016/679 introduse prin prezentul regulament.

(42)Astfel cum se clarifică în considerentul 5 din Regulamentul (UE) 2018/1725, ori de câte ori dispozițiile din Regulamentul (UE) 2018/1725 urmează aceleași principii ca dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679, aceste două seturi de dispoziții ar trebui, în temeiul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, să fie interpretate în mod omogen. Structura Regulamentului (UE) 2018/1725 ar trebui înțeleasă ca fiind similară structurii Regulamentului (UE) 2016/679. Prin urmare, prezentul regulament modifică și dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1725 care sunt vizate de modificările aduse Regulamentului (UE) 2016/679, în măsura în care aceste din urmă modificări sunt relevante și în contextul prelucrării datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.

(43)În vederea asigurării unui cadru solid și coerent în materie de protecție a datelor în Uniune, ar trebui ca după adoptarea prezentului regulament să se aducă Directivei (UE) 2016/680 și oricărui alt act juridic al Uniunii aplicabil unei astfel de prelucrări a datelor cu caracter personal adaptările necesare, astfel încât acestea să poată fi aplicate cât mai curând posibil după ce încep să se aplice modificările aduse Regulamentului (UE) 2016/679 și Regulamentului (UE) 2018/1725.

(44)Stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate într-un echipament terminal și prelucrarea ulterioară a acestor date ar trebui să fie reglementate de un cadru juridic unic, și anume Regulamentul (UE) 2016/679, în cazul în care abonatul serviciului de comunicații electronice sau utilizatorul echipamentului terminal este o persoană fizică. Modificările prevăzute în prezentul regulament continuă să ofere cele mai înalte niveluri de protecție a datelor cu caracter personal, simplificând în același timp experiențele persoanelor vizate în ceea ce privește exercitarea drepturilor ce le revin și exprimarea alegerilor lor online. Modificările se referă în special la stocarea informațiilor în echipamentele respective, la accesarea sau colectarea în alt mod a informațiilor de la echipamentele respective care implică prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul cookie-urilor sau al unor tehnologii similare pentru a obține informații de la echipamentele terminale. Normele relevante ar trebui să se aplice, de asemenea, indiferent dacă echipamentele terminale sunt deținute de persoana fizică sau de o altă persoană juridică sau fizică.

Stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate într-un echipament terminal ar trebui să fie permise în continuare numai pe baza consimțământului. În mod similar abordării din Directiva 2002/58/CE, această cerință nu ar trebui să împiedice stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice, atunci când aceasta se bazează pe dreptul Uniunii sau pe dreptul intern în sensul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 și dacă îndeplinește toate condițiile de legalitate prevăzute în dispoziția respectivă și se realizează pentru obiectivele prevăzute la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.

Pentru a se reduce sarcina de asigurare a conformității și pentru a se oferi claritate juridică operatorilor, precum și având în vedere că anumite scopuri ale prelucrării prezintă un risc scăzut pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate sau că o astfel de prelucrare poate fi necesară pentru furnizarea unui serviciu solicitat de persoana vizată, este necesar să se definească o listă limitativă de scopuri pentru care prelucrarea ar trebui permisă fără consimțământ. În ceea ce privește stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate într-un echipament terminal și prelucrarea ulterioară care este necesară în aceste scopuri, prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să prevadă că prelucrarea este legală. Operatorul, cum ar fi un furnizor de servicii mass-media, poate mandata o persoană împuternicită de operator, cum ar fi o societate de cercetare a pieței, să efectueze prelucrarea în numele său.

Pentru prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în alte scopuri decât cele definite în lista limitativă, ar trebui să se aplice articolul 6 și, după caz, articolul 9 din Regulamentul (UE) 2016/679. Este responsabilitatea operatorului, având în vedere principiul responsabilității, să aleagă temeiul juridic adecvat pentru prelucrarea avută în vedere. Pentru a putea invoca interesul legitim în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2016/679 ca motiv pentru prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal, operatorul trebuie să demonstreze că urmărește interesul legitim al operatorului sau al terților, că prelucrarea este necesară pentru atingerea scopului respectivului interes legitim și că interesele sau drepturile fundamentale ale persoanei vizate nu prevalează asupra intereselor urmărite de operator. În acest context, operatorii ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură de următoarele elemente: dacă persoana vizată este un copil; așteptările rezonabile ale persoanei vizate; impactul asupra persoanei, fie din cauza amplorii datelor prelucrate, fie din cauza sensibilității datelor prelucrate; amploarea prelucrării în cauză, în sensul că prelucrarea nu poate fi deosebit de extinsă fie din cauza volumului de date, fie din cauza spectrului de categorii de date; prelucrarea ar trebui să se bazeze pe date limitate la ceea ce este necesar și nu se poate baza pe monitorizarea unor părți semnificative ale activității online a persoanelor vizate și alți factori relevanți, după caz. Prelucrarea nu ar trebui să conducă la monitorizarea continuă a vieții private a persoanei vizate.

În cazul în care operatorul nu se poate baza pe interesul legitim ca temei juridic pentru prelucrarea ulterioară, prelucrarea ar trebui să se bazeze pe un alt motiv prevăzut la articolul 6 alineatul (1), în special pe consimțământ, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (UE) 2016/679, cu condiția ca toate principiile Regulamentului (UE) 2016/679 să fie îndeplinite.

(45)Persoanele vizate care au refuzat o cerere de consimțământ se confruntă adesea cu o nouă cerere de acordare a consimțământului de fiecare dată când vizitează din nou serviciul online al aceluiași operator. Acest fapt poate avea efecte negative asupra persoanelor vizate, care își pot da consimțământul doar pentru a evita cererile repetate. Prin urmare, operatorul ar trebui să fie obligat să respecte alegerile persoanei vizate de a refuza o cerere de consimțământ pentru cel puțin o anumită perioadă.

(46)Persoanele vizate ar trebui să aibă posibilitatea de a se baza pe indicații automatizate și prelucrabile automat cu privire la alegerea lor de a încuviința sau de a refuza o cerere de consimțământ sau de a se opune prelucrării datelor. Astfel de mijloace ar trebui să respecte stadiul actual al tehnologiei. Acestea pot fi puse în aplicare în setările unui browser web sau în portofelul european pentru identitatea digitală, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 910/2014, sau prin orice alte mijloace adecvate. Normele stabilite în prezentul regulament ar trebui să sprijine apariția unor soluții orientate către piață, cu interfețe adecvate. Operatorul ar trebui să aibă obligația de a respecta indicațiile automatizate și prelucrabile automat cu privire la alegerile persoanei vizate atunci când există standarde disponibile. Având în vedere importanța jurnalismului independent într-o societate democratică și pentru a nu submina baza sa economică, furnizorii de servicii mass-media nu ar trebui să fie obligați să respecte indicațiile prelucrabile automat cu privire la alegerile persoanei vizate. Obligația furnizorilor de browsere web de a pune la dispoziția persoanelor vizate mijloacele tehnice necesare pentru a face alegeri în ceea ce privește prelucrarea nu ar trebui să submineze posibilitatea furnizorilor de servicii mass-media de a solicita consimțământul persoanelor vizate.

(47)Directiva 2002/58/CE asupra confidențialității și comunicațiilor electronice („Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice”), revizuită ultima dată în 2009, prevede un cadru pentru protecția dreptului la viață privată, inclusiv confidențialitatea comunicațiilor. De asemenea, menționează Regulamentul (UE) 2016/679 în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul serviciilor de comunicații electronice. Protejează viața privată și integritatea echipamentelor terminale ale utilizatorilor sau abonaților utilizate pentru astfel de comunicații. Dispoziția prevăzută în prezent la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE ar trebui să rămână aplicabilă în măsura în care abonatul sau utilizatorul nu este o persoană fizică, iar informațiile stocate sau accesate nu constituie date cu caracter personal sau nu conduc la prelucrarea acestor date.

(48)Articolul 4 din Directiva 2002/58/CE ar trebui abrogat. Articolul 4 din Directiva 2002/58/CE stabilește cerințe pentru furnizorii de servicii de comunicații electronice accesibile publicului în ceea ce privește garantarea securității serviciilor lor și cerințele de notificare. Ulterior, Directiva (UE) 2022/2555 a stabilit noi cerințe în ceea ce privește măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și raportarea incidentelor pentru furnizorii respectivi. Pentru a reduce suprapunerea obligațiilor pentru entitățile din sectorul comunicațiilor electronice, articolul 4 din Directiva 2002/58/CE ar trebui abrogat. În ceea ce privește securitatea prelucrării datelor cu caracter personal în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (1a) din această directivă și notificarea situațiilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal în temeiul articolului 4 alineatele (3)-(5) din această directivă, Regulamentul (UE) 2016/679 prevede deja norme cuprinzătoare și actualizate. Prin urmare, aceste norme ar trebui să se aplice furnizorilor de servicii de comunicații electronice accesibile publicului și furnizorilor de rețele de comunicații publice, asigurându-se astfel faptul că operatorilor și persoanelor împuternicite de operatori li se aplică un singur regim.

(49)Mai multe acte juridice orizontale sau sectoriale ale Uniunii prevăd obligația de notificare a aceluiași eveniment către autorități diferite, utilizând mijloace și canale tehnice diferite. Punctul de intrare unic pentru raportarea incidentelor ar trebui să le permită entităților să își îndeplinească obligațiile de raportare în temeiul Directivei (UE) 2022/2555, al Regulamentului (UE) 2016/679, al Regulamentului (UE) 2022/2554, al Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și al Directivei (UE) 2022/2557 prin transmiterea notificărilor către o interfață unică. În plus, punctul de intrare unic ar trebui să ofere entităților posibilitatea de a extrage informațiile pe care le-au transmis anterior prin intermediul punctului de intrare unic, facilitând astfel monitorizarea respectării de către entități a obligațiilor de raportare în legătură cu incidente specifice.

(50)Pentru a asigura securitatea punctului de intrare unic, ENISA ar trebui să ia măsuri tehnice, operaționale și organizatorice adecvate și proporționale pentru a gestiona riscurile la adresa securității punctului de intrare unic și informațiile transmise sau difuzate prin intermediul punctului de intrare unic. Atunci când evaluează riscul, precum și caracterul adecvat și proporțional al măsurilor respective, ENISA ar trebui să țină seama de sensibilitatea informațiilor transmise sau difuzate în temeiul actelor juridice relevante ale Uniunii. ENISA ar trebui să consulte autoritățile competente în temeiul actelor juridice relevante ale Uniunii atunci când elaborează măsurile tehnice, operaționale și organizatorice necesare pentru înființarea, menținerea și operarea în condiții de siguranță a punctului de intrare unic prin utilizarea grupurilor și rețelelor de cooperare existente ale statelor membre instituite în temeiul actelor respective.

(51)Înainte de a permite notificarea incidentelor, ENISA ar trebui să testeze funcționarea punctului de intrare unic, care ar trebui să includă o testare aprofundată a particularităților și a cerințelor pentru notificările actelor juridice relevante ale Uniunii. Pe baza rezultatelor testării, Comisia ar trebui să evalueze buna funcționare, fiabilitatea, integritatea și confidențialitatea punctului de intrare unic. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia ar trebui să consulte rețeaua CSIRT și autoritățile competente în temeiul actelor juridice relevante ale Uniunii, prin utilizarea grupurilor și rețelelor de cooperare existente ale statelor membre instituite în temeiul actelor respective. În cazul în care constată că punctul de intrare unic asigură buna funcționare, fiabilitatea, integritatea și confidențialitatea, Comisia ar trebui să publice un aviz în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul în care Comisia consideră că nu se asigură buna funcționare, fiabilitatea, integritatea și confidențialitatea, ENISA ar trebui să ia toate măsurile corective care se impun, urmate de o reevaluare de către Comisie.

(52)Pentru a asigura continuitatea și interoperabilitatea cu soluțiile tehnice naționale existente care facilitează raportarea incidentelor, în măsura posibilului, ENISA ar trebui să țină seama de astfel de soluții tehnice naționale atunci când elaborează specificațiile privind măsurile tehnice, operaționale și organizatorice necesare pentru înființarea, menținerea și operarea în condiții de siguranță a punctului de intrare unic. În plus, ENISA ar trebui să ia în considerare protocoale și instrumente tehnice, cum ar fi interfețele de programare a aplicațiilor și standardele prelucrabile automat, care să permită entităților să integreze obligațiile de raportare în procesele operaționale, iar autorităților să conecteze punctul de intrare unic la sistemele lor naționale de raportare.

(53)Pentru a se asigura că punctul de intrare unic permite entităților relevante să transmită tipul de informații și formatul necesar în temeiul actelor juridice relevante ale Uniunii, ENISA ar trebui să consulte Comisia și autoritățile competente în temeiul actelor respective. În cazul în care un act juridic al Uniunii nu este pe deplin armonizat în ceea ce privește tipul de informații și formatul notificărilor, statele membre ar trebui să informeze ENISA cu privire la dispozițiile lor naționale.

(54)Pe baza Regulamentului (UE) 2022/2554, sectorul financiar s-a aflat în avangarda punerii în aplicare a unui cadru armonizat, cuprinzător și eficace, inclusiv în ceea ce privește raportarea incidentelor. Pentru a simplifica conformitatea, este oportun să se alinieze cadrul de raportare a incidentelor instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2554 la punctul de intrare unic, asigurând în același timp continuitatea și stabilitatea cadrului de raportare existent și având în vedere faptul că punctul de intrare unic va fi operațional după ce s-a evaluat că acesta asigură buna funcționare, fiabilitatea, integritatea și confidențialitatea. În plus, Regulamentul (UE) 2022/2554 a introdus modele standardizate de raportare care raționalizează conținutul rapoartelor privind incidentele majore legate de TIC pentru sectorul financiar. Experiența dobândită în urma adoptării acestor modele oferă informații valoroase și bune practici care ar trebui luate în considerare atunci când se specifică tipul de informații, formatul și procedura unei notificări în scopul raportării către punctul de intrare unic în temeiul Directivei (UE) 2022/2555, al Directivei (UE) 2022/2557 sau al Regulamentului (UE) 2016/679, după caz. În acest scop, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de standardele tehnice de reglementare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2554, care precizează conținutul notificării inițiale, precum și de rapoartele intermediare și finale privind incidentele majore legate de TIC. Această abordare urmărește să asigure coerența, să promoveze sinergiile și să reducă sarcina administrativă a entităților prin reducerea la minimum a numărului de câmpuri de date pe care trebuie să le completeze entitățile, facilitând astfel procese de raportare mai eficiente și raționalizate.

(55)În temeiul actelor juridice relevante ale Uniunii, anumite informații referitoare la incidente urmează să fie partajate într-o etapă ulterioară între autoritățile competente pentru a se asigura o supraveghere și coordonare mai eficace. Prin urmare, punctul de intrare unic ar trebui să fie conceput astfel încât să permită și să sprijine schimbul de informații la nivelul respectiv pentru fiecare act juridic relevant al Uniunii, asigurând faptul că fluxurile de date adecvate între autorități sunt facilitate în mod securizat, prompt și eficient, în cazul în care statele membre decid să utilizeze această caracteristică suplimentară.

(56)Astfel, pentru a se asigura că raportarea incidentelor se efectuează prin intermediul punctului de intrare unic, Directiva (UE) 2022/2555, Regulamentul (UE) 2016/679, Regulamentul (UE) 2022/2554, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 și Directiva (UE) 2022/2557 ar trebui modificate în consecință. Punctul de intrare unic ar trebui să înceapă să fie utilizat în scopul raportării în temeiul actelor respective în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Atunci când Comisia inițiază mecanismele avizului de amânare a datei aplicării la 24 de luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, dispozițiile corespunzătoare prevăzute în Directiva (UE) 2022/2555, în Regulamentul (UE) nr. 910/2014, în Regulamentul (UE) 2022/2554 și în Directiva (UE) 2022/2557 ar trebui să se aplice în continuare în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare prevăzute în cadrul dispozițiilor.

(57)În cazul excepțional în care o imposibilitate tehnică împiedică transmiterea notificărilor incidentelor prin intermediul punctului de intrare unic, entitățile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de raportare prin mijloace alternative. În acest scop, destinatarii notificărilor incidentelor în temeiul actelor juridice relevante ale Uniunii ar trebui să se asigure că pot primi astfel de notificări ale incidentelor prin mijloace alternative și ar trebui să pună la dispoziția publicului informații cu privire la aceste mijloace alternative.

(58)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului ( 38 ) și a emis un aviz la [DATA]. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la [DATA].

(59)Regulamentul (UE) 2019/1150 stabilește la nivelul Uniunii un set specific de norme obligatorii menite să asigure un mediu de afaceri online echitabil, previzibil, durabil și fiabil în cadrul pieței interne. Regulamentul (UE) 2022/2065 și Regulamentul (UE) 2022/1925 oferă un cadru de reglementare cuprinzător pentru un mediu online sigur, previzibil și fiabil pentru toți utilizatorii finali de servicii online și stabilesc condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile de pe piețele digitale. În interesul simplificării legislației Uniunii în domeniul serviciilor de intermediere online și al platformelor online și având în vedere că obiectivele și dispozițiile materiale ale Regulamentului privind relațiile dintre platforme și întreprinderi sunt reglementate în mare măsură de Regulamentul privind serviciile digitale și de Regulamentul privind piețele digitale, Regulamentul (UE) 2019/1150 ar trebui abrogat. Regulamentul (UE) 2022/2065 și Regulamentul (UE) 2022/1925 contribuie la un cadru de reglementare pe deplin armonizat pentru serviciile digitale și piețele digitale, prin apropierea măsurilor naționale privind cerințele pentru furnizorii de servicii intermediare și contestabilitatea și echitatea serviciilor de platformă esențiale furnizate de controlorii de acces. Din motive de securitate juridică, anumite definiții de la articolul 2, dispozițiile privind restricțiile și suspendările de la articolul 4, precum și privind sistemul intern de soluționare a reclamațiilor de la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1150, la care se face trimitere în alte acte juridice, în special Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme și articolul 15 privind asigurarea respectării normelor, vor rămâne temporar în vigoare până la modificarea actelor inițiale.

(60)Având în vedere natura tehnică a modificărilor propuse în prezentul regulament și necesitatea urgentă de a se asigura un cadru juridic simplificat, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa în Jurnalul Oficial. După caz, statele membre și entitățile reglementate ar trebui să beneficieze de perioade de tranziție pentru a se adapta normelor.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2023/2854

Regulamentul (UE) 2023/2854 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) se introduc următoarele litere:

„(ea) înregistrarea voluntară a serviciilor de intermediere de date;

(eb) înregistrarea voluntară a entităților care colectează și prelucrează date puse la dispoziție în scopuri altruiste;

(ec) înființarea unui Comitet european pentru inovare în domeniul datelor;

(ed) cerințele de localizare a datelor și disponibilitatea datelor pentru autoritățile competente;

(ee) reutilizarea anumitor date și documente deținute de organismele din sectorul public sau de anumite întreprinderi din sectorul public, precum și a datelor provenite din cercetare.”;

(b)la alineatul (2), se adaugă următoarele litere:

„(g) capitolul VIIa se aplică datelor cu caracter personal și datelor fără caracter personal;

(h) capitolul VIIb se aplică tuturor datelor fără caracter personal;

(i) capitolul VIIc se aplică datelor cu caracter personal și datelor fără caracter personal, și anume:

(i) documente deținute de organismele din sectorul public ale statelor membre, astfel cum sunt menționate

(1)la articolul 32i alineatul (1) litera (a) sau de către întreprinderi publice, astfel cum sunt menționate

(2)la articolul 32i alineatul (1) litera (b);

(ii) date provenite din cercetare, astfel cum sunt menționate la articolul 32i alineatul (1) litera (c);

(iii) anumite categorii de date protejate, astfel cum sunt menționate la articolul 32i alineatul (1) litera (a).”

(c)la alineatul (3), litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g) participanților la spațiile de date.”;

(d)alineatul (7) se elimină.

(e)se introduc următoarele alineate (11), (12) și (13):

„(11) Capitolul VIIb din prezentul regulament nu aduce atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la organizarea internă a statelor membre care atribuie, în rândul autorităților publice și organismelor de drept public, competențe și responsabilități pentru prelucrarea datelor, fără remunerarea contractuală a părților private, precum și actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre care reglementează punerea în aplicare a acestor competențe și responsabilități.

(12) În cazul în care dreptul sectorial al Uniunii sau dreptul intern impune organismelor din sectorul public, furnizorilor de servicii de intermediere de date sau organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date să respecte cerințe tehnice, administrative sau organizatorice suplimentare specifice care se referă la capitolele VIIa și VIIb, inclusiv printr-un regim de autorizare sau de certificare, se aplică, de asemenea, dispozițiile respective din dreptul sectorial al Uniunii sau din dreptul intern în cauză. Orice astfel de cerințe suplimentare specifice sunt nediscriminatorii, proporționale și justificate în mod obiectiv.”

(13) În ceea ce privește datele și documentele care intră în domeniul de aplicare al secțiunii II din capitolul VIIc, capitolul VIIc din prezentul regulament nu aduce atingere posibilității statelor membre de a adopta norme mai detaliate sau mai stricte, cu condiția ca normele respective să permită reutilizarea pe scară mai largă a datelor și a documentelor.”

(2)Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)se introduc următoarele puncte 4a, 4b și 4c:

„4a. «consimțământ» înseamnă consimțământ în sensul definiției de la articolul 4 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2016/679;

4b. «permisiune» înseamnă acordarea utilizatorilor de date a dreptului la prelucrarea datelor fără caracter personal;

4c. «acces» înseamnă utilizarea datelor, în conformitate cu cerințe tehnice, juridice sau organizatorice specifice, fără a implica neapărat transmiterea sau descărcarea datelor;”

(b)punctul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„13. «deținător de date» înseamnă o persoană fizică sau juridică care, în conformitate cu prezentul regulament, cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu legislația națională adoptată în conformitate cu dreptul Uniunii, are dreptul sau obligația de a utiliza sau de a pune la dispoziție date, inclusiv, dacă s-a convenit prin contract, date referitoare la produs sau date referitoare la un serviciu conex pe care le-a extras sau pe care le-a generat în timpul furnizării unui serviciu conex; 

(c)se introduc următoarele puncte 28a și 28b:

28a. «organisme de drept public» înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:

(a)sunt înființate cu scopul specific de a răspunde unor nevoi de interes general, fără caracter industrial sau comercial;

(b)au personalitate juridică;

(c)sunt finanțate majoritar de stat, de autorități regionale sau locale sau de alte organisme de drept public; sau fac obiectul unei supravegheri exercitate de respectivele autorități sau organisme sau au un organ administrativ, de conducere ori de control ai cărui membri sunt numiți în proporție de peste 50 % de stat, de autorități locale sau regionale ori de alte organisme de drept public;

28b. «întreprindere publică» înseamnă orice întreprindere asupra căreia un organism din sectorul public poate exercita, direct sau indirect, o influență dominantă în temeiul dreptului de proprietate asupra acesteia, al participării sale financiare la aceasta sau în temeiul normelor care o reglementează. Se prezumă că există o influență dominantă din partea organismelor din sectorul public în oricare dintre cazurile următoare în care aceste organisme, în mod direct sau indirect: 

(a)dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;

(b)controlează majoritatea voturilor asociate acțiunilor emise de întreprindere;

(c)pot numi în funcție mai mult de jumătate din membrii organului administrativ, de conducere sau de control al întreprinderii;”;

(d)se introduc următoarele puncte 38a și 38b:

„38a. «serviciu de intermediere de date» înseamnă un serviciu care vizează stabilirea de relații de natură economică în scopul partajării de date între un număr nedeterminat de persoane vizate sau deținători de date și utilizatori de date, prin mijloace tehnice, juridice sau de altă natură, inclusiv în scopul exercitării drepturilor persoanelor vizate în ceea ce privește datele cu caracter personal și care:

(1) nu are ca scop principal intermedierea de conținut protejat prin drepturile de autor;

(2)nu face obiectul unei achiziții în comun de către mai multe persoane juridice pentru uzul exclusiv al acestora;

„38b. «altruism în materie de date» înseamnă partajarea voluntară de date pe baza consimțământului acordat de persoanele vizate în vederea prelucrării datelor cu caracter personal care le privesc sau a permisiunilor acordate de deținătorii de date de a li se utiliza datele fără caracter personal fără a cere sau a primi ceva în contrapartidă, care să depășească o compensație legată de costurile pe care le suportă aceștia pentru punerea la dispoziție a datelor lor pentru obiective de interes general, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern, după caz, cum ar fi asistența medicală, combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea mobilității, facilitarea dezvoltării, elaborării și difuzării de statistici oficiale, îmbunătățirea furnizării de servicii publice, elaborarea politicilor publice sau scopurile de cercetare științifică în interesul general;”

(e)se adaugă următoarele puncte 44-63:

„44. «întreprindere mijlocie» înseamnă o întreprindere mijlocie, astfel cum este definită la articolul 2 din anexa I la Recomandarea 2003/361/CE;

45. «întreprindere mică cu capitalizare medie» sau «IMCM» înseamnă o întreprindere mică cu capitalizare medie, astfel cum este definită la punctul 2 din anexa la Recomandarea (UE) 2025/1099 a Comisiei;

46. «universitate» înseamnă un organism din sectorul public care organizează studii superioare postliceale la a căror absolvire se acordă diplome universitare;

47. «licență standard» înseamnă un set de condiții de reutilizare predefinite în format digital, de preferință compatibile cu licențele publice standardizate disponibile online;

48. «document» înseamnă:

(a) orice conținut care nu este digital, indiferent de mediul de stocare (pe hârtie sau sub formă de înregistrare audio, video sau audiovizuală); sau

(b) orice parte a unui astfel de conținut;

50. «date dinamice» înseamnă date și documente în format digital care fac obiectul unor actualizări frecvente sau în timp real, în special din cauza volatilității sau a obsolescenței lor rapide; datele generate de senzori sunt de obicei considerate a fi date dinamice;

51. «date provenite din cercetare» înseamnă date care nu sunt publicații științifice și care sunt colectate sau produse în cursul activităților de cercetare științifică și sunt utilizate ca dovezi în procesul de cercetare sau sunt acceptate în mod curent în comunitatea de cercetare drept necesare pentru validarea concluziilor și a rezultatelor cercetărilor;

52. «reutilizare» înseamnă utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a documentelor deținute de:

(a)organismele din sectorul public în scopuri comerciale sau necomerciale, diferite de scopul inițial din cadrul sarcinii publice pentru care au fost elaborate, cu excepția schimbului de documente dintre organismele din sectorul public în scopul unic de a-și îndeplini sarcinile publice; sau

(b)întreprinderile publice, în temeiul capitolului VIIc secțiunea 2, în scopuri comerciale sau necomerciale, diferite de scopul inițial de prestare a serviciilor de interes general pentru care au fost elaborate, cu excepția schimbului de documente dintre întreprinderile publice și organismele din sectorul public în scopul unic de a îndeplini sarcinile publice ale organismelor din sectorul public;

53. «seturi de date cu valoare ridicată» înseamnă date și documente a căror reutilizare este asociată cu beneficii importante pentru societate, mediu și economie, în special datorită faptului că acestea pot servi la crearea unor servicii și aplicații cu valoare adăugată și a unor locuri de muncă noi, de înaltă calitate și decente și mulțumită numărului de beneficiari potențiali ai serviciilor și ai aplicațiilor cu valoare adăugată bazate pe datele și documentele respective;

54. «anumite categorii de date protejate» înseamnă date și documente deținute de organisme din sectorul public care sunt protejate din motive legate de

(a)confidențialitatea comercială, inclusiv secretele de afaceri, profesionale și de întreprindere;

(b)confidențialitatea datelor statistice;

(c)protecția drepturilor de proprietate intelectuală ale terților; sau

(d)protecția datelor cu caracter personal, în măsura în care aceste date nu intră sub incidența capitolului VIIc secțiunea 2;

56. «mediu de prelucrare securizat» înseamnă mediul fizic sau virtual și mijloacele organizatorice necesare pentru a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii, în special cu privire la drepturile persoanelor vizate, drepturile de proprietate intelectuală și confidențialitatea comercială și cea a datelor statistice, integritatea și accesibilitatea, precum și cu dreptul intern aplicabil și a permite entității care furnizează mediul de prelucrare securizat să stabilească și să supravegheze toate acțiunile de prelucrare a datelor, inclusiv cele de afișare, stocare, descărcare și exportare a datelor și de calculare a datelor derivate cu ajutorul algoritmilor computaționali;

57. «reutilizator» înseamnă o persoană fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor sau a documentelor deținute de un organism din sectorul public sau de o întreprindere publică în temeiul capitolului VIIc, a datelor provenite de cercetare sau a anumitor categorii de date protejate;

58. «format prelucrabil automat» înseamnă un format de fișier structurat astfel încât să permită aplicațiilor software să identifice, să recunoască și să extragă cu ușurință date specifice, inclusiv declarații individuale de fapt, și structura internă a acestora;

59. «format deschis» înseamnă un format de fișier care este independent de platformele utilizate și care se află la dispoziția publicului fără nicio restricție de natură să împiedice reutilizarea documentelor în cauză;

60. «standard formal deschis» înseamnă un standard care a fost stabilit în scris și care conține specificații privind cerințele cu privire la modalitatea de asigurare a interoperabilității software-ului;

61. «randament rezonabil al investiției» înseamnă un procentaj din taxa globală, adăugat la valoarea necesară pentru recuperarea costurilor eligibile, care nu depășește cu mai mult de cinci puncte procentuale dobânda fixă a BCE;

62. «cerință de localizare a datelor” înseamnă orice obligație, interdicție, condiție, limită sau altă cerință prevăzută în actele cu putere de lege sau actele administrative ale unui stat membru sau care rezultă din practicile administrative generale și consecvente ale unui stat membru și ale organismelor de drept public, inclusiv în domeniul achizițiilor publice, fără a aduce atingere Directivei 2014/24/UE, care impune prelucrarea datelor pe teritoriul unui anumit stat membru sau împiedică prelucrarea datelor în orice alt stat membru;

63. «pseudonimizare» înseamnă pseudonimizare astfel cum este menționată la articolul 4 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2016/679.”

(3)La articolul 4, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) În circumstanțe excepționale, atunci când deținătorul de date care este deținător al secretului comercial poate demonstra că, în pofida măsurilor tehnice și organizatorice luate de utilizator în temeiul alineatului (6) de la prezentul articol, este foarte probabil să sufere prejudicii economice grave în urma divulgării secretelor comerciale sau că divulgarea secretelor comerciale către utilizator prezintă un risc ridicat de dobândire, utilizare sau divulgare ilegală către entități din țări terțe sau entități stabilite în Uniune aflate sub controlul direct sau indirect al unor astfel de entități, care sunt supuse unor jurisdicții ce oferă o protecție mai slabă sau neechivalentă în comparație cu cea prevăzută în dreptul Uniunii, respectivul deținător de date poate refuza, de la caz la caz, o cerere de acces la datele specifice în cauză. Respectiva demonstrație trebuie justificată în mod corespunzător pe baza unor elemente obiective, cum ar fi caracterul executoriu al protecției secretelor comerciale în țările terțe, natura și nivelul de confidențialitate ale datelor solicitate și unicitatea și noutatea produsului conectat. Demonstrația se transmite în scris utilizatorului, fără întârzieri nejustificate. În cazul în care refuză să partajeze date în temeiul prezentului alineat, deținătorul de date notifică acest lucru autorității competente desemnate în temeiul articolului 37.”

(4)La articolul 5, alineatul (11) se înlocuiește cu următorul text:

„(11) În circumstanțe excepționale, atunci când deținătorul de date care este deținător al secretului comercial poate demonstra că, în pofida măsurilor tehnice și organizatorice luate de terț în temeiul alineatului (9) de la prezentul articol, este foarte probabil să sufere prejudicii economice grave în urma divulgării secretelor comerciale sau că divulgarea secretelor comerciale către terț prezintă un risc ridicat de dobândire, utilizare sau divulgare ilegală către entități din țări terțe sau entități stabilite în Uniune aflate sub controlul direct sau indirect al unor astfel de entități, care sunt supuse unor jurisdicții ce oferă o protecție mai slabă sau neechivalentă în comparație cu cea prevăzută în dreptul Uniunii, respectivul deținător de date poate refuza, de la caz la caz, o cerere de acces la datele specifice în cauză. Respectiva demonstrație trebuie justificată în mod corespunzător pe baza unor elemente obiective, cum ar fi caracterul executoriu al protecției secretelor comerciale în țările terțe, natura și nivelul de confidențialitate ale datelor solicitate și unicitatea și noutatea produsului conectat. Demonstrația se transmite în scris părții terțe, fără întârzieri nejustificate. În cazul în care refuză să partajeze date în temeiul prezentului alineat, deținătorul de date notifică acest lucru autorității competente desemnate în temeiul articolului 37.”

(5)Titlul capitolului V se înlocuiește cu următorul text:

„PUNEREA DE DATE LA DISPOZIȚIA ORGANISMELOR DIN SECTORUL PUBLIC, A COMISIEI, A BĂNCII CENTRALE EUROPENE ȘI A ORGANELOR UNIUNII PE BAZA UNEI SITUAȚII DE URGENȚĂ”;

(6)Articolele 14 și 15 se elimină.

(7)Se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Obligația deținătorilor de date de a pune la dispoziție date pe baza unei situații de urgență

(1)În cazul în care un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau un organ al Uniunii demonstrează o nevoie excepțională de a utiliza anumite date pentru a-și îndeplini sarcinile statutare în interes public atunci când furnizează un răspuns la o situație de urgență, o atenuează sau sprijină redresarea în urma acesteia, poate solicita deținătorilor de date care sunt persoane juridice, altele decât organismele din sectorul public, să pună la dispoziție datele respective, inclusiv metadatele necesare pentru interpretarea și utilizarea datelor respective. În urma unei astfel de cereri motivate în mod corespunzător, deținătorii de date pun datele și metadatele la dispoziția organismului din sectorul public solicitant, a Comisiei, a Băncii Centrale Europene sau a organului Uniunii. Astfel de cereri pot fi formulate, de asemenea, în cazul în care este necesară elaborarea de statistici oficiale în legătură cu o situație de urgență.

(2)În cazul în care datele solicitate sunt necesare pentru a răspunde unei situații de urgență, iar organismul solicitant în temeiul alineatului (1) nu este în măsură să obțină astfel de date prin alte mijloace în timp util și în mod eficace, în condiții echivalente, cererea se referă la date fără caracter personal. În cazul în care furnizarea de date fără caracter personal este insuficientă pentru a aborda situația de urgență, datele cu caracter personal pot fi solicitate și, dacă este posibil, puse la dispoziție în formă pseudonimizată, sub rezerva unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura protecția acestora.

(3)În cazul în care datele solicitate sunt necesare pentru a atenua sau a sprijini redresarea în urma unei situații de urgență, un organism solicitant în temeiul alineatului (1), care acționează în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern, poate solicita date specifice fără caracter personal, a căror lipsă îl împiedică să atenueze sau să sprijine redresarea în urma unei situații de urgență. Astfel de cereri nu se adresează microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.”;

(8)La articolul 16, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Prezentul capitol nu se aplică activităților desfășurate de organismele din sectorul public, de Comisie, Banca Centrală Europeană sau organele Uniunii în ceea ce privește prevenirea, investigarea, depistarea sau urmărirea penală a infracțiunilor sau a contravențiilor ori în ceea ce privește executarea pedepselor, și nici administrației vamale și fiscale. Prezentul capitol nu aduce atingere dreptului Uniunii sau dreptului intern care reglementează astfel de activități.”

(9)Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)    alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i) teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Când solicită date în temeiul articolului 15a, un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii:”;

(ii) literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b) demonstrează că sunt îndeplinite condițiile de formulare a unei cereri în temeiul articolului 15a;

(c) explică scopul cererii, utilizarea preconizată a datelor solicitate, inclusiv, dacă este cazul, de către un terț în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol, durata utilizării respective și, după caz, modul în care prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să răspundă situației de urgență;”;

(b)    alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) să fie proporțională cu situația de urgență și justificată în mod corespunzător în ceea ce privește granularitatea și volumul datelor solicitate și frecvența accesului la datele solicitate;”;

(ii) litera (e) se elimină.;

(c)    alineatele (5) și (6) se elimină;

(10)Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)    la alineatul (2), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Fără a aduce atingere nevoilor specifice în ceea ce privește disponibilitatea datelor definite în dreptul Uniunii sau în dreptul intern, un deținător de date poate să respingă cererea sau să solicite modificarea unei cereri de a pune la dispoziție date în temeiul prezentului capitol fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la primirea unei cereri în temeiul articolului 15a alineatul (2) și fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai târziu de 30 de zile lucrătoare de la primirea unei cereri în temeiul articolului 15a alineatul (3), din oricare dintre următoarele motive:”;

(b)    alineatul (5) se elimină.

(11)Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii care primește date în urma unei cereri introduse în temeiul articolului 15a:”;

(b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Divulgarea de secrete comerciale către un organism din sectorul public, către Comisie, Banca Centrală Europeană ori un organ al Uniunii este obligatorie numai dacă ea este strict necesară pentru atingerea scopului unei cereri depuse în temeiul articolului 15a. Într-un astfel de caz, deținătorul datelor sau, atunci când aceștia nu sunt aceeași persoană, deținătorul secretului comercial identifică datele care sunt protejate ca secrete comerciale, inclusiv în metadatele relevante. Organismul din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană ori organul Uniunii iau, înainte de divulgarea secretelor comerciale, toate măsurile tehnice și organizatorice necesare și adecvate pentru a păstra confidențialitatea secretelor comerciale, inclusiv, după caz, utilizarea de modele de clauze contractuale, de standarde tehnice și aplicarea de coduri de conduită.”

(12)Articolul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 20

Compensație pentru punerea la dispoziție a datelor în temeiul Capitolului V

(1) Deținătorii de date pun la dispoziție în mod gratuit datele necesare pentru a răspunde unei situații de urgență în temeiul articolului 15a alineatul (2). Organismul din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau organul Uniunii care a primit date îi acordă recunoaștere publică deținătorului de date dacă acesta o solicită.

(2) Deținătorul de date are dreptul la o compensație corectă pentru punerea la dispoziție a datelor în conformitate cu o cerere introdusă în temeiul articolului 15a alineatul (3). O astfel de compensație acoperă costurile tehnice și organizatorice suportate pentru îndeplinirea cererii, inclusiv, după caz, costurile anonimizării, pseudonimizării, agregării și ale adaptării tehnice și o marjă rezonabilă. La cererea organismului din sectorul public, a Comisiei, a Băncii Centrale Europene ori a organului Uniunii, deținătorul de date furnizează informații cu privire la baza de calculare a costurilor și a marjei rezonabile.

(3) Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, un deținător de date care este o microîntreprindere sau o întreprindere mică poate solicita compensații pentru punerea la dispoziție a datelor ca răspuns la o cerere formulată în temeiul articolului 15a alineatul (2), în conformitate cu condițiile stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol.

(4) Deținătorii de date nu au dreptul la compensații pentru punerea la dispoziție a datelor în conformitate cu o cerere depusă în temeiul articolului 15a alineatul (3) în cazul în care sarcina specifică de interes public este producerea de statistici oficiale și în cazul în care achiziționarea de date nu este permisă de dreptul intern. Statele membre informează Comisia în cazul în care dreptul intern nu permite achiziționarea de date pentru producerea de statistici oficiale.”

(13)Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a) titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Partajarea datelor obținute în contextul unei situații de urgență cu organizații de cercetare sau organisme statistice”;

(b) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) În cazul în care un organism din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau un organ al Uniunii intenționează să transmită sau să pună la dispoziție date în temeiul alineatului (1), acesta notifică fără întârzieri nejustificate acest lucru deținătorului de date de la care au fost primite datele, precizând următoarele:

(a)identitatea și datele de contact ale organizației sau ale persoanei care primește datele;

(b)scopul transmiterii sau punerii la dispoziție a datelor;

(c)perioada în care datele urmează să fie utilizate și măsurile tehnice de protecție;

(d)măsurile organizatorice luate, inclusiv în cazul în care sunt implicate date cu caracter personal sau secrete comerciale.”

(14)Înaintea capitolului VI se introduce următorul articol 22a:

„Articolul 22a

Dreptul de a depune o plângere

În cazul în care apare un litigiu cu privire la o cerere de date depusă în temeiul articolului 15a, inclusiv refuzarea acesteia, modificarea sa, nivelul compensației sau transmiterea ori punerea la dispoziție a datelor, deținătorul de date, organismul din sectorul public, Comisia, Banca Centrală Europeană sau organul Uniunii pot depune o plângere la autoritatea competentă, desemnată în temeiul articolului 37, din statul membru în care este stabilit deținătorul de date.”;

(15)La articolul 31, se introduc următoarele alineate (1a) și (1b):

„(1a) Obligațiile prevăzute în capitolul VI, cu excepția articolului 29, și la articolul 34 nu se aplică altor servicii de prelucrare a datelor decât cele menționate la articolul 30 alineatul (1), în cazul în care majoritatea caracteristicilor și a funcționalităților serviciului de prelucrare a datelor au fost adaptate de către furnizor la nevoile specifice ale clientului, dacă furnizarea unor astfel de servicii se bazează pe un contract încheiat înainte de 12 septembrie 2025 sau la această dată.

Furnizorul unor astfel de servicii de prelucrare a datelor nu este obligat să renegocieze sau să modifice un contract pentru furnizarea serviciilor respective înainte de expirarea acestuia, în cazul în care contractul respectiv a fost încheiat înainte de 12 septembrie 2025 sau la această dată. Orice dispoziție contractuală prevăzută în contractul respectiv care contravine articolului 29 alineatele (1), (2) sau (3) este considerată nulă și neavenită.

(1b) Un furnizor de servicii de prelucrare a datelor poate include dispoziții privind sancțiuni proporționale de reziliere anticipată în cadrul unui contract cu durată determinată pentru furnizarea de servicii de prelucrare a datelor, altele decât cele menționate la articolul 30 alineatul (1).

În cazul în care furnizorul de servicii de prelucrare a datelor este o întreprindere mică și mijlocie sau o întreprindere mică cu capitalizare medie, obligațiile prevăzute în capitolul VI, cu excepția articolului 29, și la articolul 34 nu se aplică altor servicii de prelucrare a datelor decât cele menționate la articolul 30 alineatul (1), dacă furnizarea unor astfel de servicii se bazează pe un contract încheiat înainte de 12 septembrie 2025 sau la această dată.

În cazul în care furnizorul unui serviciu de prelucrare a datelor este o întreprindere mică și mijlocie sau o întreprindere mică cu capitalizare medie, furnizorul nu este obligat să renegocieze sau să modifice un contract pentru furnizarea unui serviciu de prelucrare a datelor, altul decât cele menționate la articolul 30 alineatul (1), înainte de expirarea acestuia, în cazul în care contractul respectiv a fost încheiat înainte de 12 septembrie 2025 sau la această dată. Orice dispoziție contractuală prevăzută în contractul respectiv care contravine articolului 29 alineatele (1), (2) sau (3) este considerată nulă și neavenită.”;

(16)Articolul 32 se modifică după cum urmează:

(a) alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Fără a aduce atingere alineatului (2) sau (3), furnizorii de servicii de prelucrare a datelor, organismul din sectorul public care pune la dispoziție date sau documente în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor sau a documentelor în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, un furnizor de servicii de intermediere de date sau o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date iau toate măsurile tehnice, organizatorice și juridice adecvate, inclusiv de ordin contractual, pentru a împiedica transferul internațional de date fără caracter personal deținute în Uniune și accesul la astfel de date al administrațiilor publice ale țărilor terțe, în cazul în care un astfel de transfer sau acces ar crea un conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant. 

(2) Deciziile sau hotărârile unei instanțe judecătorești sau ale unui tribunal dintr-o țară terță și deciziile unei autorități administrative dintr-o țară terță prin care se solicită unui furnizor de servicii de prelucrare a datelor, organismului din sectorul public care pune la dispoziție date sau documente în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, persoanei fizice sau juridice căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor sau a documentelor în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, unui furnizor de servicii de intermediere de date sau unei organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date să transfere date fără caracter personal deținute în Uniune ce intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau să acorde acces la astfel de date sunt recunoscute sau pot fi executate sub orice formă doar dacă se bazează pe un acord internațional, cum ar fi un tratat de asistență judiciară reciprocă, în vigoare între țara terță solicitantă și Uniune sau pe orice alt asemenea acord între țara terță solicitantă și un stat membru.”;

(b) la alineatul (3) primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În absența unui acord internațional de tipul celor menționate la alineatul (2), în cazul în care un furnizor de servicii de prelucrare a datelor, organismul din sectorul public care pune la dispoziție date sau documente în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor sau a documentelor în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, un furnizor de servicii de intermediere de date sau o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date este destinatarul unei decizii sau al unei hotărâri a unei instanțe judecătorești sau a unui tribunal dintr-o țară terță ori al unei decizii a unei autorități administrative dintr-o țară terță care prevede transferul de date fără caracter personal deținute în Uniune și care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau acordarea accesului la astfel de date, iar, prin respectarea unei astfel de decizii sau hotărâri, destinatarul riscă să intre în conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant, transferul către autoritatea din țara terță respectivă sau accesul acesteia la astfel de date poate avea loc numai atunci când:”;

(c) alineatele (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4) Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (2) sau (3), furnizorul de servicii de prelucrare a datelor, organismul din sectorul public care pune la dispoziție date sau documente în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor sau a documentelor în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, furnizorul de servicii de intermediere de date sau organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date pune la dispoziție volumul minim de date permis ca răspuns la o cerere, pe baza unei interpretări rezonabile a cererii respective de către furnizor sau de organismul național relevant sau de autoritatea națională relevantă menționată la alineatul (3) al doilea paragraf.

(5) Furnizorul de servicii de prelucrare a datelor, organismul din sectorul public care pune la dispoziție date sau documente în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor sau a documentelor în conformitate cu capitolul VIIc secțiunea 3, furnizorul de servicii de intermediere de date sau organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date informează persoana fizică sau juridică ale cărei drepturi și interese ar putea fi afectate cu privire la existența unei cereri prin care o autoritate dintr-o țară terță solicită acces la datele sale, înainte de a da curs cererii respective, cu excepția cazurilor în care cererea servește unor scopuri de asigurare a respectării legii și atât timp cât acest lucru este necesar pentru a se menține eficacitatea activității de asigurare a respectării legii.”;

(17)Articolul 36 se elimină.

(18)Se introduc următoarele capitole VIIa, VIIb și VIIc:

„CAPITOLUL VIIa

servicii de intermediere de date

și organizații de promovare a altruismului în materie de date”

Articolul 32a

Registrele publice ale Uniunii

(1)Comisia ține și actualizează în mod regulat registre publice ale Uniunii cu privire la:

(a)furnizori recunoscuți de servicii de intermediere de date și

(b)organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(2)Furnizorii de servicii de intermediere de date înregistrați în registrul public al Uniunii menționați la alineatul (1) litera (a) pot utiliza eticheta de „furnizor de servicii de intermediere de date recunoscut în Uniune” în comunicările lor scrise și verbale, precum și un logo comun menționat la alineatul (4).

(3)Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date înregistrate în registrul public al Uniunii menționate la alineatul (1) litera (b) pot utiliza eticheta de „organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date în Uniune” în comunicările lor scrise și verbale, precum și logoul comun menționat la alineatul (4).

(4)Pentru a se asigura că furnizorii de servicii de intermediere de date recunoscuți în Uniune sunt ușor de identificat în întreaga Uniune, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc un design pentru logoul comun. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 46 alineatul (1a).

Articolul 32b

Autoritățile competente pentru înregistrarea furnizorilor de servicii de intermediere de date și a organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date

(1)Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente responsabile cu punerea în aplicare și asigurarea respectării prezentului capitol în conformitate cu articolul 37 alineatul (1).

(2)Autoritățile competente sunt instituite astfel încât să li se garanteze independența față de orice furnizor recunoscut de servicii de intermediere de date sau organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date.

Articolul 32c

Cerințe generale privind înregistrarea furnizorilor recunoscuți de servicii de intermediere de date

Pentru a fi eligibil pentru înregistrare în registrul public al Uniunii menționat la articolul 32a alineatul (1) litera (a), un furnizor de servicii de intermediere de date trebuie să îndeplinească toate cerințele următoare:

(a)să nu utilizeze datele pentru care furnizează servicii de intermediere de date în alte scopuri decât pentru a le pune la dispoziția utilizatorilor de date;

(b)datele pe care le colectează cu privire la orice activitate a unei persoane fizice sau juridice în scopurile furnizării serviciului de intermediere de date, inclusiv data, ora și datele de geolocalizare, durata activității și conexiunile stabilite cu alte persoane fizice sau juridice de persoana care utilizează serviciul de intermediere de date, pot fi utilizate numai pentru dezvoltarea serviciului de intermediere de date respectiv; 

(c)în cazul în care oferă instrumente și servicii suplimentare deținătorilor de date sau persoanelor vizate în scopul specific al facilitării schimbului de date, cum ar fi stocarea temporară, curatorierea, conversia, criptarea, anonimizarea și pseudonimizarea, astfel de instrumente și servicii sunt utilizate numai la cererea explicită sau cu aprobarea explicită a deținătorului de date sau a persoanei vizate; 

(d)în cazul în care furnizorii de servicii de intermediere de date care nu sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici oferă servicii cu valoare adăugată clienților lor, altele decât serviciile menționate la litera (c), aceștia îndeplinesc următoarele condiții:

(i)serviciile cu valoare adăugată sunt solicitate în mod explicit de către utilizator;

(ii)datele nu sunt utilizate în alte scopuri decât pentru prestarea serviciului cu valoare adăugată;

(iii)serviciile cu valoare adăugată sunt oferite prin intermediul unei entități separate din punct de vedere funcțional;

(iv)întreprinderea care dorește să ofere serviciile cu valoare adăugată nu este desemnată drept controlor de acces în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2022/1925;

(v)clauzele comerciale, inclusiv stabilirea prețurilor, pentru prestarea serviciilor de intermediere de date către un deținător de date sau un utilizator de date nu depind de utilizarea de către deținătorul de date sau utilizatorul de date a serviciilor cu valoare adăugată prestate de furnizorul de servicii de intermediere de date sau de o entitate conexă;

(e)furnizorul de servicii de intermediere de date care oferă servicii persoanelor vizate acționează în interesul acestora atunci când facilitează exercitarea drepturilor lor, în special prin informarea și, după caz, consilierea persoanelor vizate într-o manieră concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă cu privire la utilizările preconizate ale datelor de către utilizatorii de date și la clauzele și condițiile standard aferente acestor utilizări înainte ca persoanele vizate să își dea consimțământul.

Articolul 32d

Cerințe generale privind înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date

Pentru a fi eligibilă pentru înregistrare în registrul public al Uniunii menționat la articolul 32a alineatul (1) litera (b), o organizație de promovare a altruismului în materie de date trebuie să îndeplinească toate cerințele următoare:

(a)să desfășoare activități de promovare a altruismului în materie de date;

(b)să fie o persoană juridică înființată în temeiul dreptului intern în vederea îndeplinirii de obiective de interes general, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern, după caz;

(c)să funcționeze fără scop lucrativ și să fie independentă din punct de vedere legal de orice entitate cu scop lucrativ;

(d)să își desfășoare activitățile de altruism în materie de date printr-o structură distinctă din punct de vedere funcțional de alte activități pe care le desfășoară.

Articolul 32e

Înregistrare

(1)Furnizorul de servicii de intermediere de date care îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 32c poate depune la autoritatea competentă menționată la articolul 32b din statul membru în care se află sediul său principal o cerere de înregistrare în registrul public al Uniunii a furnizorilor recunoscuți de servicii de intermediere de date.

Organizația de promovare a altruismului în materie de date care îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 32d poate depune la autoritatea competentă menționată la articolul 32b din statul membru în care se află sediul său principal o cerere de înregistrare în registrul public al Uniunii a organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(2)Furnizorii de servicii de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date care nu au un sediu principal în Uniune desemnează un reprezentant legal într-unul dintre statele membre. Reprezentantul legal este împuternicit pentru a fi contactat, în plus față de furnizorul de servicii de intermediere de date sau de organizația de promovare a altruismului în materie de date sau în locul acestora, de către autoritățile competente sau de persoanele vizate și deținătorii de date. Reprezentantul legal cooperează cu autoritatea competentă și demonstrează în mod cuprinzător autorității competente, la cerere, acțiunile întreprinse și dispozițiile stabilite de furnizorul de servicii de intermediere de date sau de organizația de promovare a altruismului în materie de date pentru a asigura respectarea prezentului regulament.

Se consideră că furnizorul de servicii de intermediere de date sau organizația de promovare a altruismului în materie de date se află sub jurisdicția statului membru în care este situat reprezentantul legal. Desemnarea unui reprezentant legal nu aduce atingere niciuneia dintre acțiunile în justiție care ar putea fi inițiate împotriva furnizorului de servicii de intermediere de date sau a organizației de promovare a altruismului în materie de date.

(3)Autoritățile competente întocmesc formularele de cerere necesare.

(4)În cazul în care un furnizor de servicii de intermediere de date transmite toate informațiile necesare în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol și respectă cerințele prevăzute la articolul 32c, autoritatea competentă, în termen de 12 săptămâni de la primirea cererii de înregistrare, ia o decizie cu privire la respectarea de către furnizor a criteriilor prevăzute la articolul 32c. În cazul în care furnizorul îndeplinește criteriile, autoritatea competentă transmite informațiile relevante Comisiei, care înregistrează furnizorii în registrul public al Uniunii ca furnizor recunoscut de servicii de intermediere de date.

Primul paragraf se aplică, de asemenea, în cazul în care o organizație de promovare a altruismului în materie de date transmite toate informațiile necesare în temeiul alineatului (2) și respectă cerințele de înregistrare prevăzute la articolul 32d.

Înregistrarea în registrul public al Uniunii este valabilă în toate statele membre.

(5)Autoritatea competentă poate percepe taxe pentru înregistrare, în conformitate cu dreptul intern. Aceste taxe sunt proporționale și obiective și se bazează pe costurile administrative legate de monitorizarea conformării. În cazul întreprinderilor mici cu capitalizare medie, al întreprinderilor mici și mijlocii și al întreprinderilor nou-înființate, autoritatea competentă poate să perceapă o taxă redusă sau să renunțe la perceperea taxei.

(6)Entitățile înregistrate notifică autorității competente orice modificare ulterioară a informațiilor furnizate în cursul procesului de depunere a cererilor sau în cazul în care își încetează activitățile de intermediere de date sau de promovare a altruismului în materie de date în Uniune.

(7)Autoritatea competentă notifică fără întârziere Comisiei, prin mijloace electronice, orice notificare în temeiul alineatului (6). Comisia actualizează registrul public al Uniunii fără întârzieri nejustificate.

Articolul 32f

Obligațiile organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date

(1)Organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date informează persoanele vizate sau deținătorii de date înainte de orice prelucrare a datelor lor, într-un mod clar și ușor de înțeles, cu privire la următoarele:

(a) obiectivele de interes general și, dacă este cazul, cu privire la scopul specificat, explicit și legitim pentru care urmează să fie prelucrate datele cu caracter personal și pentru care permite prelucrarea datelor acestora de către un utilizator de date;

(b) localizarea oricărei prelucrări efectuate într-o țară terță și obiectivele de interes general pentru care permite această prelucrare, în cazul în care prelucrarea este efectuată de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date.

(2)Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu utilizează datele pentru alte obiective decât obiectivele de interes general pentru care persoana vizată sau deținătorul de date permite prelucrarea. Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu folosește practici comerciale înșelătoare pentru a solicita furnizări de date.

(3)Organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date pun la dispoziție mijloace electronice pentru a obține consimțământul persoanelor vizate sau permisiunea de prelucrare a datelor puse la dispoziție de către deținătorii de date, precum și pentru retragerea acestora.

(4)Organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date informează fără întârziere deținătorii de date în cazul transferului neautorizat, al accesului neautorizat sau al utilizării neautorizate a datelor fără caracter personal pe care le-a partajat.

(5)În cazul în care organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date facilitează prelucrarea datelor de către terți, inclusiv prin furnizarea instrumentelor care permit obținerea consimțământului persoanelor vizate sau a permisiunilor de a prelucra datele puse la dispoziție de deținătorii de date, acestea specifică, după caz, țara terță în care se preconizează că va avea loc utilizarea datelor.

Articolul 32g

Monitorizarea conformării

(1)Autoritățile competente menționate la articolul 32b monitorizează și supraveghează, fie din proprie inițiativă, fie la cererea unei persoane fizice sau juridice, dacă furnizorii recunoscuți de servicii de intermediere de date și organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date respectă cerințele prevăzute în prezentul capitol, inclusiv dacă aceștia continuă să respecte cerințele de înregistrare prevăzute în acesta.

(2)Autoritățile competente au competența de a solicita furnizorilor recunoscuți de servicii de intermediere de date sau organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ori reprezentantului lor legal toate informațiile necesare pentru verificarea îndeplinirii cerințelor prevăzute în prezentul capitol. Orice cerere de informații este proporțională cu îndeplinirea sarcinii și se motivează.

(3)În cazul în care autoritatea competentă constată că un furnizor recunoscut de servicii de intermediere de date sau o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu respectă una sau mai multe dintre cerințele prevăzute în prezentul capitol, aceasta îi notifică entității în cauză sau reprezentantului său legal constatările respective și îi oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în termen de 30 de zile de la primirea notificării.

(4)Autoritatea competentă are competența de a solicita încetarea situației de nerespectare menționate la alineatul (3) fie imediat, fie într-un termen rezonabil și adoptă măsuri corespunzătoare și proporționale cu scopul de a asigura respectarea cerințelor.

(5)În cazul în care un furnizor recunoscut de servicii de intermediere de date sau o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu respectă una sau mai multe dintre cerințele prevăzute în prezentul capitol, chiar și după ce a fost notificat(ă) în conformitate cu alineatul (3), entitatea respectivă:

(a) își pierde dreptul de a folosi eticheta menționată la articolul 32a în orice comunicare scrisă și verbală;

(b) este radiată din registrul public al Uniunii menționat la articolul 32a.

Orice decizie de revocare a dreptului de a utiliza eticheta menționată la primul paragraf litera (a) se publică de către autoritatea competentă.

„CAPITOLUL VIIb

Libera circulație a datelor fără caracter personal în cadrul Uniunii”

„Articolul 32h

Interzicerea cerințelor de localizare a datelor fără caracter personal în cadrul Uniunii

(1)Cerințele de localizare a datelor fără caracter personal sunt interzise, cu excepția cazului în care acestea sunt justificate din motive de siguranță publică, în conformitate cu principiul proporționalității, sau sunt stabilite în temeiul dreptului Uniunii.

(2)Statele membre comunică imediat Comisiei orice proiect de act care introduce o nouă cerință de localizare a datelor sau care aduce modificări unei cerințe existente de localizare a datelor, în conformitate cu procedurile stabilite la articolele 5, 6 și 7 din Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului.”

Capitolul VIIc

Reutilizarea datelor și a documentelor deținute de organismele din sectorul public

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 32i

Obiect și domeniu de aplicare

(1)Prezentul capitol stabilește un set de norme care reglementează reutilizarea și modalitățile practice de facilitare a reutilizării următoarelor: 

(a)date și documente existente deținute de organismele din sectorul public ale statelor membre, inclusiv anumite categorii de date protejate; 

(b)date și documente existente deținute de întreprinderile publice care: 

(i)își desfășoară activitatea în domeniile menționate în capitolul II din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului; 

(ii)își desfășoară activitatea ca operatori de servicii publice în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului; 

(iii)își desfășoară activitatea ca transportatori aerieni care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului; sau 

(iv)își desfășoară activitatea ca armatori comunitari care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 al Consiliului; 

(c)    date provenite din cercetare, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 32t.

(2) Prezentul capitolul nu se aplică următoarelor: 

(a)date și documente a căror punere la dispoziție constituie o activitate care nu se încadrează în domeniul de aplicare al sarcinii publice a organismelor în cauză din sectorul public, astfel cum este definită prin lege sau prin alte norme obligatorii din statul membru, sau, în lipsa unor astfel de norme, astfel cum este definită în conformitate cu practica administrativă obișnuită din statul membru în cauză, cu condiția ca domeniul de aplicare al sarcinilor publice să fie transparent și să facă obiectul unei revizuiri; 

(b)date și documente deținute de întreprinderi publice și care sunt: 

(i)produse în afara domeniului de aplicare al furnizării serviciilor de interes general, definit în dreptul statului membru sau în alte norme cu caracter obligatoriu ale statului membru; 

(ii)legate de activități expuse direct concurenței și care, prin urmare, în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE, nu fac obiectul normelor privind achizițiile publice; 

(c)date și documente, de exemplu date sensibile, la care accesul este exclus în temeiul regimurilor de acces din statele membre din motive legate de protecția securității naționale (și anume securitatea statului), apărarea sau siguranța publică;

(d)date și documente deținute de radiodifuziunile publice și de filialele acestora, precum și de alte organisme sau filiale ale acestora pentru furnizarea unui serviciu public de radiodifuziune.

(3)Secțiunea 2 din prezentul capitol nu se aplică următoarelor:

(a)date sau documente, de exemplu date sau documente sensibile, la care accesul este exclus în temeiul regimurilor de acces din statele membre, inclusiv din următoarele motive:

(i)confidențialitatea datelor statistice;  

(ii)confidențialitatea comercială (inclusiv secretele de afaceri, profesionale sau de întreprindere);  

(b)date sau documente la care accesul este restrâns în temeiul regimurilor de acces din statele membre,

(i)inclusiv cazurile în care cetățenii sau entitățile juridice trebuie să facă dovada unui interes special pentru a obține accesul la documente;

(ii)din motive legate de protecția datelor cu caracter personal și părțile din datele sau documentele accesibile în temeiul respectivelor regimuri care conțin date cu caracter personal a căror reutilizare a fost definită prin lege ca fiind incompatibilă cu legislația privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal sau ca aducând atingere protecției vieții private și integrității persoanei, în special în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul intern privind protecția datelor cu caracter personal; sigle, steme și însemne;

(c)date sau documente asupra cărora terții dețin drepturi de proprietate intelectuală; 

(d)date sau documente deținute de instituții de cultură, altele decât bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele;

(e)date sau documente deținute de instituții de învățământ de nivel secundar sau inferioare acestui nivel și, în cazul tuturor celorlalte instituții de învățământ, alte documente decât cele menționate la alineatul (1) litera (c);

(f)alte date sau documente decât cele menționate la alineatul (1) litera (c), deținute de organizații care desfășoară activități de cercetare și de organizații care finanțează activități de cercetare, inclusiv organizații constituite pentru transferul rezultatelor cercetării;

(g)date sau documente la care accesul este exclus sau restrâns din motive legate de informații privind protecția unei entități critice sau a unei infrastructuri critice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 1 și 4 din Directiva (UE) 2022/2557.

(4)Secțiunea 3 din prezentul capitol nu se aplică următoarelor:

(a)date și documente care nu sunt anumite categorii de date protejate;

(b)date sau documente deținute de întreprinderi publice;

(c)date și documente deținute de instituțiile culturale și de învățământ;

(d)date și documente care fac obiectul secțiunii 2 din prezentul capitol.

(5)Prezentul capitol se bazează pe regimurile de acces prevăzute la nivelul Uniunii și la nivel național și nu aduce atingere acestora, în special în ceea ce privește acordarea accesului la documente oficiale și divulgarea acestora.

(6)Obligațiile impuse în conformitate cu prezentul capitol se aplică numai în măsura în care sunt compatibile cu dispozițiile acordurilor internaționale privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice („Convenția de la Berna”), Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală („Acordul TRIPS”) și Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind dreptul de autor (TDA).

(7)Dreptul unui producător al unei baze de date, prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 96/9/CE, nu este exercitat de organismele din sectorul public pentru a împiedica reutilizarea datelor și a documentelor sau pentru a restrânge reutilizarea dincolo de limitele stabilite prin prezentul capitol.

(8)Prezentul capitol reglementează reutilizarea datelor și a documentelor existente deținute de organismele din sectorul public și de întreprinderile publice ale statelor membre, inclusiv a datelor și documentelor cărora li se aplică Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(9)Prezentul capitol nu aduce atingere dreptului Uniunii, dreptului intern și acordurilor internaționale la care Uniunea sau statele membre sunt părți privind protecția categoriilor de date sau documente menționate la articolul 2 punctul 54.

Articolul 32j

Nediscriminare

(1)Orice condiții aplicabile pentru reutilizarea datelor sau a documentelor sunt nediscriminatorii, transparente, proporționale și justificate în mod obiectiv în ceea ce privește categoriile de date sau documente și scopurile reutilizării, precum și natura datelor sau a documentelor pentru care este permisă reutilizarea. Respectivele condiții nu se utilizează pentru a restrânge concurența. Acest principiu se aplică în egală măsură categoriilor de reutilizare comparabile, inclusiv reutilizării transfrontaliere. 

(2)În cazul în care datele sau documentele sunt reutilizate de un organism din sectorul public ca bază pentru activitățile sale comerciale desfășurate în afara domeniului de aplicare al sarcinii sale publice, pentru furnizarea datelor sau a documentelor necesare activităților în cauză se aplică aceleași taxe și condiții ca cele valabile pentru ceilalți reutilizatori.

Articolul 32k

Acorduri de exclusivitate

(1)Reutilizarea datelor sau a documentelor este deschisă tuturor potențialilor actori de pe piață, chiar în cazul în care unul sau mai mulți actori exploatează deja produsele cu valoare adăugată bazate pe aceste date sau documente. Sunt interzise acordurile sau alte înțelegeri sau practici referitoare la reutilizarea datelor sau a documentelor care au ca obiectiv sau ca efect acordarea de drepturi exclusive sau restrângerea disponibilității datelor sau a documentelor în vederea reutilizării lor de către alte entități decât părțile la astfel de acorduri, înțelegeri sau practici.

(2)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care este necesar să se acorde un drept exclusiv pentru furnizarea unui serviciu de interes general, un astfel de drept poate fi acordat în măsura necesară pentru prestarea serviciului sau furnizarea produsului în următoarele condiții: 

(a)dreptul exclusiv se acordă prin intermediul unui act administrativ sau al unui acord contractual, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu dreptul intern aplicabil și cu respectarea principiilor transparenței, egalității de tratament și nediscriminării;

(b)acordurile prin care se acordă dreptul exclusiv, inclusiv motivele pentru care este necesar să se acorde un astfel de drept, sunt transparente și puse la dispoziția publicului online, sub o formă care respectă dreptul relevant al Uniunii privind achizițiile publice și dreptul intern;

(c)cu excepția drepturilor exclusive legate de digitalizarea resurselor culturale, valabilitatea motivului pentru acordarea de drepturi exclusive cu privire la datele și documentele care intră în domeniul de aplicare al secțiunii 2 face obiectul unei revizuiri periodice și, în orice caz, este revizuită o dată la trei ani;

(d)acordurile de exclusivitate încheiate la 16 iulie 2019 sau după acea dată sunt puse la dispoziția publicului online cu cel puțin două luni înainte de intrarea lor în vigoare. Clauzele definitive ale acestor acorduri sunt transparente și sunt puse la dispoziția publicului online.

(3)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care un drept exclusiv privește digitalizarea resurselor culturale, perioada de exclusivitate nu depășește, în general, 10 ani. În cazul în care perioada respectivă depășește 10 ani, durata acesteia face obiectul unei revizuiri în cursul celui de al 11-lea an și, ulterior, dacă este cazul, o dată la șapte ani, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii și cu dreptul intern aplicabil.

(4)În cazul în care există un drept exclusiv menționat la alineatul (3), organismul din sectorul public în cauză primește în mod gratuit, ca parte a acordurilor respective, o copie a resurselor culturale digitalizate. Copia respectivă este disponibilă în scopul reutilizării la expirarea perioadei de exclusivitate.

(5)Pentru anumite categorii de date protejate, durata unui drept exclusiv de reutilizare a datelor nu depășește 12 luni. În cazul în care se încheie un contract, durata acestuia este aceeași cu durata dreptului exclusiv.

(6)Acordurile sau alte măsuri sau practici care, fără a acorda în mod explicit un drept exclusiv, vizează restrângerea disponibilității datelor și a documentelor care intră în domeniul de aplicare al secțiunii 2 pentru a fi reutilizate de alte entități decât părțile la respectivele acorduri ori despre care se poate considera în mod rezonabil că pot conduce la o astfel de restrângere a reutilizării sunt puse la dispoziția publicului online cu cel puțin două luni înainte de intrarea lor în vigoare. Efectul unor astfel de acorduri juridice sau măsuri practice cu privire la disponibilitatea pentru reutilizare a datelor face obiectul unor revizuiri periodice și, în orice caz, este revizuit o dată la trei ani. Clauzele definitive ale acestor acorduri sunt transparente și sunt puse la dispoziția publicului online.

(7)În cazul acordurilor de exclusivitate în vigoare, se aplică următoarele dispoziții:

(a)acordurile de exclusivitate care vizează datele și documentele ce intră în domeniul de aplicare al secțiunii 2 și sunt în vigoare la 17 iulie 2013, care nu se încadrează printre excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3) și care au fost încheiate de organisme din sectorul public încetează la sfârșitul contractului și, în orice caz, cel târziu la 18 iulie 2043;

(b)acordurile de exclusivitate care vizează datele și documentele ce intră în domeniul de aplicare al secțiunii 2 și sunt în vigoare la 16 iulie 2019, care nu se încadrează printre excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3) și care au fost încheiate de întreprinderi din sectorul public încetează la sfârșitul contractului și, în orice caz, cel târziu la 17 iulie 2049.

Articolul 32l

Principii generale privind tarifarea

(1)Taxele prevăzute în secțiunea 2 sau în secțiunea 3 sunt transparente, nediscriminatorii, proporționale și justificate în mod obiectiv și nu trebuie să restrângă concurența.

(2)În cazul taxelor standard pentru reutilizarea datelor sau a documentelor, orice condiție aplicabilă și cuantumul real al respectivelor taxe, inclusiv baza de calcul a acestor taxe, sunt stabilite în prealabil și publicate, prin mijloace electronice ori de câte ori acest lucru este posibil și adecvat.

(3)În cazul altor taxe pentru reutilizare decât cele menționate la alineatul (1), factorii care sunt luați în considerare la calcularea taxelor în cauză sunt indicați de la început. La cerere, deținătorul datelor sau al documentelor în cauză indică și modul în care au fost calculate aceste taxe în legătură cu o anumită cerere de reutilizare.

(4)Organismele din sectorul public se asigură că taxele pot fi plătite și online prin intermediul serviciilor de plăți transfrontaliere disponibile pe scară largă, fără discriminare în funcție de locul în care se află sediul furnizorului de servicii de plată, locul emiterii instrumentului de plată sau locul în care se află contul de plăți în Uniune. 

Articolul 32m

Informații privind căile de atac

Organismele din sectorul public se asigură că persoanele care adresează cereri de reutilizare a datelor sau a documentelor sunt informate cu privire la căile de atac disponibile pentru deciziile sau practicile care îi afectează.

Secțiunea 2

Reutilizarea datelor publice deschise

Subsecțiunea 1 Domeniu de aplicare și principii generale

Articolul 32n

Principiul general de reutilizare a datelor publice deschise

(1)Datele sau documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni sunt reutilizabile în scopuri comerciale sau necomerciale în conformitate cu secțiunea 1 și cu secțiunea 2 subsecțiunea 3.

(2)În cazul datelor sau documentelor asupra cărora bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele dețin drepturi de proprietate intelectuală și în cazul datelor sau documentelor deținute de întreprinderi publice, dacă este permisă reutilizarea acestui tip de date sau documente, datele sau documentele respective sunt reutilizabile în scopuri comerciale sau necomerciale în conformitate cu secțiunea 1 și cu secțiunea 2 subsecțiunea 3.

Subsecțiunea 2

Cererile de reutilizare

Articolul 32o

Prelucrarea cererilor de reutilizare

(1)Organismele din sectorul public, folosind mijloace electronice ori de câte ori este posibil și oportun, prelucrează cererile de reutilizare și pun documentul la dispoziția solicitantului în vederea reutilizării sau, în cazurile în care este necesară o licență, finalizează oferta de licență pentru solicitant într-un termen rezonabil, compatibil cu perioadele de timp prevăzute pentru prelucrarea cererilor de acces la date sau documente. 

(2)În cazul în care nu s-au prevăzut limite de timp sau alte norme privind punerea la dispoziție a datelor sau a documentelor în timp util, organismele din sectorul public prelucrează cererea și pun datele sau documentele la dispoziția solicitantului în vederea reutilizării, sau, în cazurile în care este necesară o licență, finalizează oferta de licență pentru solicitant cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Termenul respectiv poate fi prelungit cu încă 20 de zile lucrătoare pentru cererile ample sau complexe. În astfel de cazuri, solicitantul este anunțat cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de trei săptămâni de la data cererii inițiale de faptul că este nevoie de mai mult timp pentru prelucrarea cererii și de motivele pentru care este necesar un termen mai lung. 

(3)În cazul unei decizii nefavorabile, organismele din sectorul public comunică solicitantului motivele refuzului, pe baza prevederilor relevante ale regimului de acces din statul membru în cauză sau a dispozițiilor prezentului regulament, în special a articolului 32i alineatul (2) literele (a)-(c) și a articolului 32i alineatul (3) literele (a)-(d) sau a articolului 32n (secțiunea din Directiva privind datele deschise referitoare la principiul general). În cazul în care decizia nefavorabilă a fost luată în temeiul articolului 32i alineatul (3) litera (d), organismul din sectorul public include o trimitere la persoana fizică sau juridică titulară a drepturilor, în cazul în care este cunoscută, sau, alternativ, la deținătorul licenței de la care organismul din sectorul public a obținut materialul în cauză. Bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele nu au obligația să includă o astfel de mențiune.

(4)Printre căile de atac se numără posibilitatea revizuirii de către un organism de control imparțial care dispune de cunoștințele de specialitate adecvate, cum ar fi autoritatea națională din domeniul concurenței, autoritatea competentă de reglementare a accesului la date sau documente, autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau o autoritate judiciară națională, ale cărui decizii sunt obligatorii pentru organismul din sectorul public în cauză. 

(5)În sensul prezentului articol, statele membre stabilesc măsuri practice pentru a facilita reutilizarea efectivă a datelor sau a documentelor. Aceste măsuri pot include, în special, modalitățile de a furniza informații adecvate cu privire la drepturile prevăzute în prezentul regulament și de a oferi asistență și orientări relevante.

(6)Prezentul articol nu se aplică următoarelor entități:

(a)întreprinderile publice; 

(b)instituțiile de învățământ, organizațiile care desfășoară activități de cercetare și organizațiile care finanțează activități de cercetare. 

Subsecțiunea 3

Condiții de reutilizare

Articolul 32p

Formate disponibile

(1)Fără a se aduce atingere subsecțiunii 5, organismele din sectorul public și întreprinderile publice își pun la dispoziție datele sau documentele în orice format preexistent sau în orice limbă disponibilă și, dacă este posibil și adecvat, prin mijloace electronice, în formate care sunt deschise, prelucrabile automat, accesibile, ușor de găsit și reutilizabile, împreună cu metadatele lor. Atât formatele, cât și metadatele, respectă, dacă este posibil, standardele formale deschise. 

(2)Statele membre încurajează organismele din sectorul public și întreprinderile publice să producă și să pună la dispoziție datele sau documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni în conformitate cu principiul „deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit”. 

(3)Alineatul (1) nu impune o obligație pentru organismele din sectorul public de a crea sau a adapta date sau documente sau de a furniza extrase pentru a se conforma alineatului respectiv, în cazul în care acest demers ar necesita eforturi disproporționate, care depășesc amploarea unei simple operațiuni. 

(4)Organismele din sectorul public nu pot fi obligate să continue producția și stocarea unui anumit tip de document sau de date, în vederea reutilizării acestor date sau documente de către o organizație din sectorul privat sau public.

(5)Organismele din sectorul public pun datele dinamice la dispoziție pentru a fi reutilizate imediat după colectare, prin intermediul unor API adecvate și, dacă este cazul, prin descărcare în masă. 

(6)În cazul în care punerea la dispoziție de date dinamice în vederea reutilizării lor imediat după colectare, astfel cum se menționează la alineatul (5), ar depăși capacitățile financiare și tehnice ale organismului din sectorul public, impunând astfel un efort disproporționat, respectivele date dinamice sunt puse la dispoziție în vederea reutilizării într-un interval de timp sau cu restricții tehnice temporare care nu afectează în mod nejustificat exploatarea potențialului lor economic și social. 

(7)Alineatele (1)-(6) se aplică datelor sau documentelor existente deținute de întreprinderile publice care sunt disponibile pentru reutilizare. 

(8)Seturile de date cu valoare ridicată, astfel cum sunt enumerate în conformitate cu articolul 32v alineatul (1), sunt puse la dispoziție pentru a fi reutilizate într-un format prelucrabil automat, prin intermediul unor API adecvate și, dacă este cazul, prin descărcare în masă. 

Articolul 32q

Principii care reglementează taxarea datelor publice deschise

(1)Reutilizarea datelor sau a documentelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei secțiuni este gratuită. Totuși, poate fi permisă recuperarea de către organismul din sectorul public care deține datele a costurilor marginale suportate în legătură cu reproducerea, punerea la dispoziție și difuzarea respectivelor date sau documente, precum și cu anonimizarea datelor cu caracter personal și cu măsurile luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale.

(2)Alineatul (1) nu se aplică entităților următoare:

(a)organismelor din sectorul public obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice;

(b)bibliotecilor, inclusiv bibliotecilor universitare, muzeelor și arhivelor;

(c)întreprinderilor publice.

(3)Statele membre publică online o listă a organismelor din sectorul public menționate la alineatul (2) litera (a).

(4)În cazurile menționate la alineatul (2) literele (a) și (c), cuantumul total al taxelor se calculează pe baza unor criterii obiective, transparente și verificabile. Aceste criterii se stabilesc de statele membre. Venitul total obținut prin punerea la dispoziție a datelor sau a documentelor și prin autorizarea reutilizării lor în perioada contabilă corespunzătoare nu depășește costul colectării, producerii, reproducerii, difuzării lor și pe cel al stocării datelor, la care se adaugă un randament rezonabil al investiției, precum și, dacă este cazul, al anonimizării datelor cu caracter personal și al măsurilor luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale. Taxele se calculează în conformitate cu principiile contabile aplicabile.

(5)În cazul în care organismele din sectorul public menționate la alineatul (2) litera (b) impun taxe, venitul total obținut prin punerea la dispoziție a datelor sau a documentelor și prin autorizarea reutilizării lor în perioada contabilă corespunzătoare nu depășește costul colectării, producerii, reproducerii, difuzării, stocării datelor, conservării și obținerii autorizației de a utiliza opere protejate prin drepturi de autor, precum și, dacă este cazul, al anonimizării datelor cu caracter personal și al măsurilor luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale, la care se adaugă un randament rezonabil al investiției. Taxele se calculează în conformitate cu principiile contabile aplicabile organismelor din sectorul public în cauză.

(6)Organismele din sectorul public pot stabili taxe mai ridicate pentru reutilizarea datelor și a documentelor de către întreprinderile foarte mari decât taxele prevăzute la alineatele (1), (4) și (5). Orice astfel de taxe trebuie să fie proporționale și să se bazeze pe criterii obiective, ținând seama de puterea economică sau de capacitatea entității de a obține date, inclusiv, în special, desemnarea drept controlor de acces în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1925. În plus față de elementele enumerate la alineatul (1) de la prezentul articol, aceste taxe pot acoperi costul colectării, producerii, reproducerii, difuzării și stocării datelor și, dacă este cazul, costul anonimizării sau al măsurilor de protejare a confidențialității datelor sau a documentelor, la care se adaugă un randament rezonabil al investiției.

(7)Reutilizarea este gratuită pentru utilizator:

(a)sub rezerva alineatelor (3), (4) și (5) de la articolul 32v, a seturilor de date cu valoare ridicată enumerate în conformitate cu alineatul (1) de la respectivul articol;

(b)a datelor provenite din cercetare menționate la articolul 32i alineatul (1) litera (c).

Articolul 32r

Licențele standard

(1)Reutilizarea datelor sau a documentelor nu este supusă unor condiții, cu excepția cazului în care condițiile respective sunt obiective, proporționale, nediscriminatorii și justificate din motive legate de un obiectiv de interes general. 

(2)Atunci când reutilizarea este supusă unor condiții, acestea nu limitează în mod inutil posibilitățile de reutilizare și nu sunt utilizate pentru restrângerea concurenței. 

(3)În statele membre în care se folosesc licențe, organismele din sectorul public se asigură că licențele standard pentru reutilizarea datelor sau a documentelor din sectorul public, care pot fi adaptate pentru a veni în întâmpinarea unor cereri speciale de licențe, sunt disponibile în format digital și pot fi prelucrate electronic.

(4)Organismele din sectorul public pot stabili condiții speciale pentru reutilizarea datelor și a documentelor de către întreprinderile foarte mari. Aceste condiții sunt proporționale și trebuie să se bazeze pe criterii obiective. Acestea se stabilesc ținând seama de puterea economică sau de capacitatea entității de a obține date, inclusiv, în special, desemnarea drept controlor de acces în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1925.

Articolul 32s

Măsuri practice

(1)Statele membre adoptă măsuri practice care să faciliteze căutarea datelor sau a documentelor disponibile pentru reutilizare, cum ar fi listele de resurse ale principalelor date sau documente, împreună cu metadatele relevante, accesibile, în cazurile în care acest lucru este posibil și oportun, online și în formate prelucrabile automat, și situri portal cu legături spre listele de resurse. În cazurile în care acest lucru este posibil, statele membre facilitează căutarea în mai multe limbi a datelor sau a documentelor, în special prin facilitarea agregării metadatelor la nivelul Uniunii.

Statele membre încurajează, de asemenea, organismele din sectorul public să ia măsuri practice care să faciliteze păstrarea datelor sau a documentelor disponibile pentru reutilizare. 

(2)Statele membre, în cooperare cu Comisia, își continuă eforturile de simplificare a accesului la seturile de date, în special prin asigurarea unui punct unic de acces și prin punerea treptată la dispoziție a unor seturi de date adecvate deținute de organismele din sectorul public în privința datelor sau a documentelor care fac obiectul prezentei secțiuni, precum și la datele deținute de instituțiile Uniunii, în formate accesibile, ușor de găsit și reutilizabile prin mijloace electronice. 

Subsecțiunea 4

Datele provenite din cercetare

Articolul 32t

Datele provenite din cercetare

(1)Statele membre sprijină disponibilitatea datelor provenite din cercetare prin adoptarea de politici naționale și prin luarea de măsuri relevante vizând asigurarea accesului liber la datele provenite din cercetare care au beneficiat de finanțare publică („politicile privind accesul liber”), urmând principiul „deschiderii în mod implicit” și compatibilitatea cu principiile FAIR. În acest context, preocupările legate de drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor cu caracter personal și confidențialitate, securitate și interesele comerciale legitime, sunt luate în considerare în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”. Politicile respective privind accesul liber se adresează organizațiilor care desfășoară activități de cercetare și organizațiilor care finanțează activități de cercetare. 

(2)Fără a aduce atingere articolului 32n alineatul (3) litera (d), datele provenite din cercetare sunt reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale în conformitate cu secțiunea 1 și secțiunea 2 subsecțiunea 3, în măsura în care beneficiază de finanțare publică, iar cercetătorii, organizațiile care desfășoară activități de cercetare sau organizațiile care finanțează activități de cercetare le-au pus deja la dispoziția publicului printr-o bază de date instituțională sau tematică. În acest context, se ține seama de interesele comerciale legitime, de activitățile de transfer de cunoștințe și de drepturile de proprietate intelectuală preexistente.

Subsecțiunea 5

Seturile de date cu valoare ridicată

Articolul 32u

Categoriile tematice de seturi de date cu valoare ridicată

(1)Categoriile tematice de seturi de date cu valoare ridicată sunt stabilite în anexa I. 

(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 45 alineatul (2a) pentru a modifica anexa I prin adăugarea de noi categorii tematice de seturi de date cu valoare ridicată, reflectând evoluția tehnologică și cea a pieței. 

Articolul 32v

Seturile de date cu valoare ridicată specifice și acordurile de publicare și reutilizare

(1)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește o listă de seturi de date cu valoare ridicată specifice aparținând categoriilor prevăzute în anexa I și deținute de organisme din sectorul public și întreprinderi publice dintre datele sau documentele cărora li se aplică prezenta secțiune.

Aceste seturi de date cu valoare ridicată specifice sunt:

(a)puse la dispoziție în mod gratuit, sub rezerva alineatelor (3), (4) și (5);

(b)prelucrabile automat;

(c)puse la dispoziție prin intermediul unor API și

(d)puse la dispoziție prin descărcare în masă, dacă este cazul.

Actele de punere în aplicare respective pot să specifice acordurile de publicare și reutilizare a seturilor de date cu valoare ridicată. Aceste acorduri sunt compatibile cu licențele standard deschise.

Acordurile pot include clauze aplicabile reutilizării, formatelor datelor și metadatelor, precum și modalităților tehnice de difuzare. Investițiile realizate de statele membre în abordările bazate pe date deschise, cum ar fi investițiile în dezvoltarea și implementarea anumitor standarde, sunt luate în considerare și puse în balanță cu potențialele beneficii ale includerii pe listă.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

(2)Identificarea seturilor de date cu valoare ridicată specifice în temeiul alineatului (1) se bazează pe evaluarea potențialului acestora de a:

(a)genera beneficii importante de ordin socioeconomic sau de mediu și servicii inovatoare;

(b)genera beneficii pentru un număr mare de utilizatori, în special IMM-uri;

(c)de a contribui la generarea de venituri, și

(d)de a fi combinate cu alte seturi de date.

În vederea identificării unor astfel de seturi de date cu valoare ridicată specifice, Comisia desfășoară consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, realizează o evaluare a impactului și asigură complementaritatea cu actele juridice existente, cum ar fi Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului, în ceea ce privește reutilizarea datelor sau a documentelor. Respectiva evaluare a impactului include o analiză cost-beneficiu și o analiză prin care să se stabilească dacă punerea la dispoziție în mod gratuit a unor seturi de date cu valoare ridicată de către organismele din sectorul public obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice ar duce la un impact substanțial asupra bugetului unor astfel de organisme. În ceea ce privește seturile de date cu valoare ridicată deținute de întreprinderi publice, evaluarea impactului acordă o atenție specială rolului jucat de întreprinderile publice într-un mediu economic concurențial.

(3)Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a), actele de punere în aplicare menționate la alineatul respectiv prevăd că punerea la dispoziție în mod gratuit a seturilor de date cu valoare ridicată nu se aplică seturilor de date cu valoare ridicată specifice deținute de întreprinderile publice dacă aceasta ar conduce la o denaturare a concurenței pe piețele relevante.

(4)Cerința de a pune la dispoziție în mod gratuit seturi de date cu valoare ridicată în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf litera (a) nu se aplică bibliotecilor, inclusiv bibliotecilor universitare, muzeelor și arhivelor.

(5)Atunci când punerea la dispoziție în mod gratuit a seturilor de date cu valoare ridicată de către organismele din sectorul public obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice ar duce la un impact substanțial asupra bugetului organismelor implicate, statele membre pot scuti organismele respective de cerința de a pune la dispoziție aceste seturi de date cu valoare ridicată în mod gratuit pentru o durată care nu depășește doi ani de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare relevant adoptat în conformitate cu alineatul (1).

Secțiunea 3

Reutilizarea anumitor categorii de date protejate deținute de organisme din sectorul public

Articolul 32w

Condiții de reutilizare

(1)Organismele din sectorul public care, în temeiul dreptului intern, au competența de a acorda sau de a refuza accesul în vederea reutilizării datelor sau a documentelor care aparțin anumitor categorii de date protejate pun la dispoziția publicului condițiile pentru permiterea unei astfel de reutilizări și procedura de cerere a reutilizării prin punctul unic de informare la care se face referire la articolul 32aa. Atunci când acordă sau refuză accesul în vederea reutilizării, acestea pot fi asistate de organismele competente menționate la articolul 32z alineatul (1).

Statele membre se asigură că organismele din sectorul public sunt dotate cu resursele necesare pentru a respecta prezentul articol și articolul 32x.

(2)Reutilizarea datelor sau a documentelor nu afectează caracterul protejat al acestor date sau documente și este permisă numai: 

(a)cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; 

(b)dacă datele care sunt considerate confidențiale în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern privind confidențialitatea comercială sau cea a datelor statistice nu sunt divulgate, ca urmare a permiterii reutilizării, cu excepția situației în care o astfel de reutilizare este permisă pe baza consimțământului persoanei vizate sau a permisiunii deținătorului de date în conformitate cu alineatul (5);

(c) în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(3)Pentru a asigura conservarea naturii protejate menționate la alineatul (2), organismele din sectorul public pot stabili următoarele cerințe:

(a)de a se acorda acces la datele sau documentele reutilizate numai atunci când organismul din sectorul public sau organismul competent, după primirea cererii de reutilizare, s-a asigurat că datele sau documentele respective au fost:

(i)anonimizate, în cazul datelor cu caracter personal; 

(ii)supuse altor forme de pregătire a datelor cu caracter personal;

(iii)modificate, agregate sau tratate prin orice altă metodă de control al divulgării, în cazul informațiilor comerciale confidențiale, inclusiv al secretelor comerciale sau al conținutului protejat prin drepturi de proprietate intelectuală;

(b)de a se accesa și a se reutiliza datele sau documentele de la distanță într-un mediu de prelucrare securizat, care este pus la dispoziție sau controlat de organismul din sectorul public;

(c)de a se accesa și a se reutiliza datele sau documentele în spațiile fizice în care se află mediul de prelucrare securizat, în conformitate cu standarde înalte de securitate, cu condiția ca accesul de la distanță să nu poată fi permis fără a se pune în pericol drepturile și interesele terților.

În cazul reutilizării permise în conformitate cu primul paragraf litera (a) punctul (i), reutilizarea datelor sau a documentelor face obiectul normelor privind datele publice deschise prevăzute în secțiunea 2. Acest fapt nu aduce atingere articolului 32y, care prevalează în caz de conflict.

În cazul reutilizării permise în conformitate cu primul paragraf literele (b) și (c), organismele din sectorul public impun condiții care asigură integritatea funcționării sistemelor tehnice ale mediului de prelucrare securizat utilizat.

(4)Organismul din sectorul public își rezervă dreptul să verifice procesul, mijloacele și orice rezultate ale prelucrării datelor sau documentelor efectuate de către reutilizator pentru a menține integritatea protecției datelor sau a documentelor. De asemenea, acesta își rezervă dreptul de a interzice utilizarea rezultatelor care conțin informații ce pun în pericol drepturile și interesele terților. Decizia de a interzice utilizarea rezultatelor este inteligibilă și transparentă pentru reutilizator.

Cu excepția cazului în care dreptul intern include garanții specifice privind obligațiile de confidențialitate aplicabile referitoare la reutilizarea anumitor categorii de date protejate, organismul din sectorul public condiționează reutilizarea datelor sau a documentelor furnizate în conformitate cu alineatul (3) de respectarea de către reutilizator a unei obligații de confidențialitate care interzice divulgarea oricărei informații care pune în pericol drepturile și interesele terților și pe care reutilizatorul ar fi putut-o dobândi în pofida garanțiilor instituite. În cazul în care are loc o reutilizare neautorizată a datelor fără caracter personal, reutilizatorul are obligația, fără întârziere și, dacă este cazul, cu sprijinul organismului din sectorul public, de a informa persoanele fizice sau juridice ale căror drepturi și interese pot fi afectate.

(5)În cazul în care reutilizarea datelor sau a documentelor nu poate fi permisă în conformitate cu alineatele (3) și (4), reutilizarea este posibilă numai: 

(a)în cazul în care nu există niciun alt temei juridic decât consimțământul pentru transmiterea datelor în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, cu consimțământul persoanelor vizate;   

(b)cu permisiunea deținătorilor de date ale căror drepturi și interese pot fi afectate de reutilizare.

Organismul din sectorul public depune toate eforturile, în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, pentru a oferi asistență potențialilor reutilizatori să solicite consimțământul persoanelor vizate sau permisiunea din partea deținătorilor de date ale căror drepturi și interese ar putea fi afectate de o astfel de reutilizare, atunci când acest lucru este fezabil și nu antrenează o sarcină disproporționată asupra organismului din sectorul public.   

Atunci când oferă asistența respectivă, organismul din sectorul public poate fi asistat de organismele competente menționate la articolul 32z. 

Articolul 32x

Cerințe privind transferurile de date fără caracter personal către țări terțe de către reutilizatori

(1)În cazul în care un reutilizator intenționează să transfere anumite categorii de date protejate care nu au caracter personal către o țară terță, acesta informează organismul din sectorul public, cu ocazia solicitării reutilizării unor astfel de date, cu privire la intenția sa de a transfera astfel de date și cu privire la scopul unui astfel de transfer. În cazul reutilizării pe baza permisiunii deținătorului de date, reutilizatorul informează, dacă este cazul cu sprijinul organismului din sectorul public, persoana fizică sau juridică ale cărei drepturi și interese pot fi afectate cu privire la intenția, scopul și garanțiile adecvate. Organismul din sectorul public nu permite reutilizarea decât dacă persoana fizică sau juridică își dă permisiunea pentru transfer.

(2)Organismele din sectorul public transmit date confidențiale fără caracter personal sau date protejate de drepturi de proprietate intelectuală unui reutilizator care intenționează să transfere datele respective către o țară terță, alta decât o țară desemnată în conformitate cu alineatul (7), numai dacă reutilizatorul se angajează prin intermediul unor contracte:

(a)să respecte obligațiile impuse în conformitate cu drepturile de proprietate intelectuală și cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern privind confidențialitatea comercială sau cea a datelor statistice, chiar și după transferul datelor către țara terță;

(b)să accepte competența instanțelor din statul membru al organismului din sectorul public care transmite datele cu privire la orice litigiu legat de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și a legislației Uniunii sau a legislației naționale privind confidențialitatea comercială sau cea a datelor statistice.

(3)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească clauze contractuale tip pentru respectarea obligațiilor menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2). 

(4)Organismele din sectorul public, după caz și în măsura capacităților lor, oferă orientări și asistență reutilizatorilor în îndeplinirea obligațiilor menționate la alineatul (2).

(5)Atunci când acest lucru este justificat de un număr substanțial de cereri în întreaga Uniune privind reutilizarea datelor fără caracter personal în anumite țări terțe, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care declară că mecanismele juridice, de supraveghere și de asigurare a respectării legii dintr-o țară terță:

(a)asigură protecția proprietății intelectuale și a secretelor comerciale într-un mod care este, în esență, echivalent cu protecția asigurată în temeiul dreptului Uniunii;

(b)sunt aplicate și se asigură respectarea lor în mod eficace și

(c)oferă un control judiciar eficace.

(6)Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 46 alineatul (2).

(7)Actele legislative specifice ale Uniunii pot considera că anumite categorii de date fără caracter personal deținute de organismele din sectorul public sunt extrem de sensibile în sensul prezentului articol, în cazul în care transferul lor către țări terțe poate pune în pericol obiectivele de politică publică ale Uniunii, cum ar fi siguranța și sănătatea publică, sau poate antrena riscul de reidentificare a datelor fără caracter personal, anonimizate. În cazul în care un astfel de act este adoptat, Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 45, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor condiții speciale aplicabile transferurilor de astfel de date către țări terțe.

În cazul în care un act legislativ specific al Uniunii, astfel cum este menționat la primul paragraf, impune acest lucru, astfel de condiții speciale pot include condiții aplicabile transferului sau acorduri tehnice în această privință, limitări cu privire la reutilizarea datelor în țări terțe sau la categoriile de persoane care au dreptul să transfere astfel de date către țări terțe ori, în cazuri excepționale, restricții cu privire la transferurile către țări terțe.

Reutilizatorul căruia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor fără caracter personal poate transfera datele numai acelor țări terțe pentru care sunt îndeplinite cerințele de la alineatele (2), (4) și (5). 

Articolul 32y

Taxe

(1)Organismele din sectorul public care permit reutilizarea anumitor categorii de date protejate pot percepe taxe pentru autorizarea reutilizării acestor date.

(2)În cazul în care organismele din sectorul public aplică taxe, acestea iau măsuri pentru a încuraja reutilizarea anumitor categorii de date în scopuri necomerciale, cum ar fi în scopul cercetării științifice, și de către întreprinderi nou-înființate, IMM-uri și IMCM-uri, în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat. În această privință, organismele din sectorul public pot, de asemenea, să pună la dispoziție datele în schimbul unei taxe reduse sau gratuit, în special întreprinderilor nou-înființate, IMM-urilor și IMCM-urilor, societății civile, precum și instituțiilor de cercetare și de învățământ. În acest scop, organismele din sectorul public pot stabili o listă de categorii de reutilizatori cărora le sunt puse la dispoziție date sau documente pentru reutilizare contra unei taxe reduse sau gratuit. Lista respectivă, împreună cu criteriile utilizate pentru stabilirea acesteia, se fac publice.

(3)Taxele se calculează pe baza costurilor legate de desfășurarea procedurii pentru cererile de reutilizare a anumitor categorii de date protejate și se limitează la costurile necesare în legătură cu:

(a)reproducerea, furnizarea și difuzarea datelor;

(b)obținerea autorizației de a utiliza opere protejate prin drepturi de autor;

(c)anonimizarea sau alte forme de pregătire a datelor cu caracter personal și a datelor comerciale confidențiale, astfel cum se prevede la articolul 32w alineatul (3) [condiții de reutilizare];

(d)întreținerea mediului de prelucrare securizat;

(e)obținerea dreptului de a permite reutilizarea în conformitate cu prezenta secțiune de către terți din afara sectorului public și acordarea de asistență reutilizatorilor pentru a solicita consimțământul persoanelor vizate și permisiunea deținătorilor de date ale căror drepturi și interese pot fi afectate de reutilizare.

(4)Criteriile și metodologia de calculare a taxelor se stabilesc de statele membre și se publică. Organismul din sectorul public publică o descriere a principalelor categorii de costuri și a regulilor utilizate pentru repartizarea costurilor.

(5)Organismele din sectorul public pot percepe taxe mai mari decât cele permise în conformitate cu alineatele (2) și (3) de la prezentul articol în ceea ce privește întreprinderile foarte mari, pe baza unor criterii obiective, ținând seama de puterea economică sau de capacitatea entității de a obține date, inclusiv, în special, desemnarea drept controlor de acces în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1925. Orice astfel de taxe calculate trebuie să fie proporționale. În plus față de elementele enumerate la alineatul (3) de la prezentul articol, acestea pot acoperi costul colectării și întocmirii datelor, la care se adaugă un randament rezonabil al investiției.

Articolul 32z

Organisme competente

(1)În vederea îndeplinirii sarcinilor menționate la prezentul articol, fiecare stat membru desemnează unul sau mai multe organisme competente, în conformitate cu articolul 37 alineatul (1), care pot fi competente pentru anumite sectoare, dar care trebuie să acopere în mod colectiv toate sectoarele, pentru a veni în ajutorul organismelor din sectorul public care acordă sau refuză accesul pentru reutilizarea anumitor categorii de date protejate. Statele membre pot fie să înființeze unul sau mai multe organisme competente noi, fie să se bazeze pe organismele din sectorul public existente sau pe serviciile interne ale organismelor din sectorul public care îndeplinesc condițiile prevăzute în prezenta secțiune.

(2)Organismele competente pot fi împuternicite să acorde accesul pentru reutilizarea anumitor categorii de date protejate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care prevede acordarea unui astfel de acces. În cazul în care acordă sau refuză accesul în vederea reutilizării, organismele competente respective fac obiectul articolelor 32k, 32w, 32x, 32y și 32ab.

(3)Organismele competente dispun de resursele juridice, financiare, tehnice și umane pentru îndeplinirea sarcinilor care le sunt atribuite, inclusiv cunoștințele tehnice necesare pentru a fi în măsură să respecte dreptul relevant al Uniunii sau dreptul național relevant privind regimurile de acces pentru categoriile de date protejate menționate la articolul 2 punctul 54.

(4)Asistența menționată la alineatul (1) include, după caz:

(a)furnizarea de asistență tehnică prin punerea la dispoziție a unui mediu de prelucrare securizat pentru furnizarea accesului în vederea reutilizării datelor sau a documentelor; 

(b)oferirea de orientări și de asistență tehnică în legătură cu modul optim de structurare și de stocare a datelor pentru a face respectivele date sau documente ușor accesibile; 

(c)furnizarea de asistență tehnică pentru anonimizare, pseudonimizare și metode de protecție a confidențialității de ultimă generație, nu numai pentru datele cu caracter personal, ci și pentru informațiile comerciale confidențiale, inclusiv secretele comerciale sau conținutul protejat de drepturi de proprietate intelectuală; 

(d)ajutarea organismelor din sectorul public, după caz, să acorde asistență reutilizatorilor în ce privește cererea consimțământului pentru reutilizare din partea persoanelor vizate sau a permisiunii din partea deținătorilor de date, în concordanță cu deciziile lor specifice, inclusiv cu privire la jurisdicția în care se preconizează că va avea loc prelucrarea datelor și acordarea de asistență organismelor din sectorul public în ce privește crearea de mecanisme tehnice care permit transmiterea de cereri de acordare a consimțământului sau a permisiunii din partea reutilizatorilor, acolo unde este fezabil în practică; 

(e)acordarea de asistență organismelor din sectorul public în ceea ce privește evaluarea caracterului adecvat al angajamentelor asumate prin contracte de un reutilizator în temeiul articolului 32x alineatul (2). 

Articolul 32aa

Punctul unic de informare

(1)Fiecare stat membru desemnează un punct unic de informare. Punctul respectiv pune la dispoziție informații ușor accesibile privind aplicarea articolelor 32w, 32x și 32y. 

(2)Punctul unic de informare este competent să primească cereri de informații sau cereri de reutilizare a anumitor categorii de date protejate și le transmite, atunci când este posibil și adecvat prin mijloace automatizate, organismelor competente din sectorul public sau organismelor competente menționate la articolul 32z alineatul (1), după caz.

(3)Punctul unic de informare poate include un canal de informare separat, simplificat și bine documentat pentru IMM-uri, IMCM-uri, întreprinderi nou-înființate și instituții de cercetare, care să răspundă nevoilor și capacităților acestora legate de solicitarea reutilizării categoriilor de date menționate la articolul 2 alineatul (54).

(4)Punctul unic de informare pune la dispoziție, prin mijloace electronice, o listă de resurse cu funcție de căutare care conține o prezentare generală a tuturor resurselor de documente disponibile, inclusiv, după caz, a resurselor de documente care sunt disponibile la punctele de informare sectoriale, regionale sau locale, cu informații relevante ce descriu datele sau documentele disponibile, precizând cel puțin formatul și dimensiunea datelor și condițiile pentru reutilizarea lor.

(5)Comisia creează un punct unic de acces european care oferă un registru electronic de date sau documente cu funcție de căutare, disponibil la punctele de informare unice naționale, și informații suplimentare privind modul de solicitare a datelor sau a documentelor prin intermediul respectivelor puncte de informare unice naționale.

Articolul 32ab

Procedura pentru cererile de reutilizare

(1)Cu excepția cazului în care au fost stabilite termene mai scurte în conformitate cu dreptul intern, organismele competente din sectorul public sau organismele competente menționate la articolul 32z alineatul (1) adoptă o decizie privind cererile de reutilizare a anumitor categorii de date protejate în termen de două luni de la data primirii cererii.

(2)În cazul cererilor de reutilizare deosebit de ample și de complexe, respectivul termen de două luni poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile. În astfel de cazuri, organismele competente din sectorul public sau organismele competente menționate la articolul 32z alineatul (1) notifică solicitantului cât mai curând posibil faptul că este nevoie de mai mult timp pentru desfășurarea procedurii, prezentând și motivele întârzierii.

(3)Orice persoană fizică sau juridică afectată direct de o decizie, astfel cum este menționată la alineatul (1), are dreptul la o cale de atac eficientă în statul membru în care este situat organismul relevant. O astfel de cale de atac este prevăzută în dreptul intern și include posibilitatea revizuirii de către un organism imparțial, care dispune de cunoștințele de specialitate adecvate, cum ar fi autoritatea națională din domeniul concurenței, autoritatea competentă de reglementare a accesului la documente, autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau o autoritate judiciară națională, ale cărui decizii sunt obligatorii pentru organismul din sectorul public sau pentru organismul competent în cauză.”

(19)Articolul 38 se înlocuiește cu următorul text:

(1)„Fără a se aduce atingere altor eventuale căi de atac administrative sau judiciare, persoanele fizice și juridice au dreptul de a depune o plângere, în mod individual sau, când este relevant, colectiv:

(a)la autoritatea competentă de resort din statul membru în care își au reședința obișnuită, locul de muncă sau sediul, în cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile prevăzute în prezentul regulament;

(b)orice aspect care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament în mod specific împotriva unui furnizor recunoscut de servicii de intermediere de date sau a unei organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date, la autoritatea competentă relevantă pentru înregistrarea serviciilor de intermediere de date sau la autoritatea competentă relevantă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date.

(2)Coordonatorul de date furnizează, la cerere, persoanelor fizice și juridice toate informațiile necesare pentru a-și depune plângerile la autoritatea competentă corespunzătoare.

(3)Autoritatea competentă la care s-a depus plângerea îl informează pe reclamant, în conformitate cu dreptul intern:

(a)despre evoluția procedurilor, despre decizia luată; și

(b)despre căile de atac judiciare prevăzute la articolul 39.”

(20)La articolul 40, se introduce alineatul (6):

„(6) Prezentul articol nu se aplică în cazul capitolului VIIc.”

(21)După articolul 41 se introduce următorul titlu:

„CAPITOLUL IXa

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor”;

(22)Se introduce următorul articol 41a:

„Articolul 41a

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor

(1)Se instituie Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ca mijloc de consiliere și acordare de asistență Comisiei în ceea ce privește coordonarea asigurării respectării prezentului regulament și ca forum de discuții pentru dezvoltarea unei economii europene a datelor și a unor politici europene în materie de date.

(2)Acesta este alcătuit cel puțin din reprezentanți ai statelor membre având competență în chestiuni legate de date, ai autorităților competente pentru asigurarea respectării capitolelor II, III, V, VIIa și VIIc din prezentul regulament, ai Comitetului european pentru protecția datelor, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor, ai ENISA, din reprezentantul UE pentru IMM-uri sau un reprezentant numit de rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri. Comisia poate decide să adauge categorii suplimentare de membri. La numirea experților individuali, Comisia urmărește să obțină un echilibru geografic și de gen în rândul membrilor grupului.

(3)Comisia decide cu privire la componența diferitelor configurații în care comitetul își va îndeplini sarcinile.

(4)Comisia prezidează reuniunile Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor.”

(23)Articolul 42 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 42

Rolul EDIB

(1)EDIB sprijină aplicarea consecventă a prezentului regulament prin următoarele acțiuni:

(a)servește drept forum pentru discuții strategice cu privire la politicile în materie de date, guvernanța datelor, fluxurile internaționale de date și evoluțiile transsectoriale relevante pentru economia europeană a datelor;

(b)consiliază și asistă Comisia în ceea ce privește dezvoltarea unei practici coerente a organismelor competente pentru asigurarea respectării capitolelor II, III, V, VII, VIIa și VIIc;

(c)facilitează cooperarea între autoritățile competente prin consolidarea capacităților și schimbul de informații;

(d)încurajează schimbul de experiență și de bune practici între statele membre în domeniul reutilizării informațiilor din sectorul public, în colaborare cu alte organisme de guvernanță relevante.”; 

(24)Articolul 45 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 29 alineatul (7), articolul 32u alineatul (2) și articolul 33 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată.”

(b)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 29 alineatul (7), la articolul 32u alineatul (2) și la articolul 33 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.”

(c)alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (7), al articolului 32u alineatul (2) sau al articolului 33 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. 

(25)Articolul 46 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.”

(b)se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”

(26)Articolul 49 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează: 

(i)teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Până la 12 septembrie 2028, Comisia efectuează o evaluare a capitolelor II, III, IV, V, VI, VII și VIII și prezintă un raport cuprinzând principalele sale constatări Parlamentului European și Consiliului, precum și Comitetului Economic și Social European. În cadrul evaluării se analizează în special:”

(ii) litera (m) se înlocuiește cu următorul text:

„(m) impactul prezentului regulament asupra IMM-urilor și IMCM-urilor în ceea ce privește capacitatea lor de inovare, disponibilitatea serviciilor de prelucrare a datelor pentru utilizatorii din Uniune și sarcina administrativă generată de respectarea noilor obligații.”

(b)se introduce următorul alineat (2a): 

„(2a) Până la [data = intrarea în vigoare plus 5 ani], Comisia efectuează o evaluare a capitolelor VIIa, VIIb și VIIc din prezentul regulament și prezintă un raport cu principalele sale constatări Parlamentului European și Consiliului, precum și Comitetului Economic și Social European.

Raportul în cauză analizează în special următoarele:

(a)stadiul înregistrărilor serviciilor de intermediere de date și tipul de servicii pe care le oferă acestea;

(b)tipul de organizații de promovare a altruismului în materie de date înregistrate și o privire de ansamblu asupra obiectivelor de interes general pentru care datele sunt partajate astfel încât să se stabilească criterii clare în acest sens.”

(c)domeniul de aplicare și impactul social și economic al capitolului VIIc secțiunea 2, inclusiv

(d)măsura în care a crescut reutilizarea documentelor din sectorul public cărora li se aplică secțiunea 2 din capitolul VIIc, în special de către IMM-uri și IMCM-uri;

(e)impactul seturilor de date cu valoare ridicată;

(f)interacțiunea dintre normele referitoare la protecția datelor și posibilitățile de reutilizare;

(g)Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea raportului.”

(c)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: 

„(5) Pe baza rapoartelor menționate la alineatele (1), (2) și (2a), Comisia poate înainta Parlamentului European și Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.” 

(27)Se adaugă anexa I conform anexei II la prezentul regulament.

Articolul 2

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2018/1724

În tabelul din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1724, rubrica „Demararea, desfășurarea și închiderea unei activități comerciale” se înlocuiește cu următorul text:

Evenimente legate de viață 

Proceduri 

Rezultatul preconizat sub rezerva unei evaluări a cererii de către autoritatea competentă în conformitate cu dreptul intern, dacă este cazul 

Demararea, desfășurarea și închiderea unei activități comerciale 

Notificarea activității economice, autorizațiile de desfășurare a activității, modificări ale activității economice și încetarea unei activități economice care nu implică proceduri de insolvență sau lichidare, excluzând înregistrarea inițială a unei activități economice la registrul comerțului și cu excepția procedurilor privind constituirea sau a oricăror alte cereri ulterioare depuse de către societăți sau firme în sensul articolului 54 al doilea paragraf din TFUE 

Confirmarea de primire a notificării sau a modificării sau cererea de autorizare a activității economice 

 

Înregistrarea unui angajator (a unei persoane fizice) în sistemele obligatorii de pensii și de asigurare 

Confirmarea înregistrării sau numărul de înregistrare la asigurările sociale 

Înregistrarea angajaților în sistemele obligatorii de pensii și de asigurare 

Confirmarea înregistrării sau numărul de înregistrare la asigurările sociale 

Depunerea unei declarații privind impozitul pe societăți 

Confirmarea de primire a declarației 

Notificarea către sistemele de securitate socială a încetării contractului cu un angajat, cu excepția procedurilor de încetare colectivă a contractelor angajaților 

Confirmarea de primire a notificării 

Plata contribuțiilor sociale pentru angajați 

Primirea sau altă formă de confirmare a plății contribuțiilor sociale pentru angajați 

Înregistrarea ca furnizor de servicii de intermediere de date 

Confirmarea înregistrării 

Înregistrarea ca organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date 

Confirmarea înregistrării 

Articolul 3

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD)

Regulamentul (UE) 2016/679 se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)la punctul 1 se adaugă următoarele teze:

„Informațiile referitoare la o persoană fizică nu constituie în mod necesar date cu caracter personal pentru orice altă persoană sau entitate pentru simplul motiv că o altă entitate poate identifica persoana fizică respectivă. Informațiile nu au caracter personal pentru o anumită entitate în cazul în care entitatea respectivă nu poate identifica persoana fizică la care se referă informațiile, ținând seama de mijloacele care ar putea fi utilizate în mod rezonabil de entitatea respectivă. Astfel de informații nu capătă caracter personal pentru entitatea respectivă doar pentru că un potențial destinatar ulterior dispune de mijloace care ar putea fi utilizate în mod rezonabil pentru a identifica persoana fizică la care se referă informațiile.”

(b)se adaugă următoarele puncte:

„32. «echipamente terminale» înseamnă echipamente terminale astfel cum sunt definite la articolul 1 punctul 1 din Directiva 2008/63/CE;

33. pentru «rețele de comunicații electronice» se aplică definiția de la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/1972;

34. «browser web» înseamnă browser web astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2022/1925;

35. «serviciu mass-media» înseamnă un serviciu mass-media astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2024/1083;

36. «furnizor de servicii mass-media» înseamnă un furnizor de servicii mass-media astfel cum este definit la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2024/1083;

37. «interfață online» înseamnă o interfață online în sensul definiției de la articolul 3 litera (m) din Regulamentul (UE) 2022/2065;

38. «cercetare științifică» înseamnă orice cercetare care poate sprijiniși inovarea, cum ar fi dezvoltarea tehnologică și activitățile demonstrative. Aceste acțiuni contribuie la cunoștințele științifice existente sau aplică cunoștințele existente în moduri noi, se desfășoară cu scopul de a contribui la sporirea cunoștințelor generale și a bunăstării societății și aderă la standardele etice din domeniul de cercetare relevant. Aceasta nu exclude posibilitatea ca cercetarea să urmărească și un interes comercial.”

(2)La articolul 5 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„să fie colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și să nu fie prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), este considerată compatibilă cu scopurile inițiale, independent de condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din prezentul regulament («limitări legate de scop»);”

(3)Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), se adaugă următoarele litere:

„(k) prelucrarea este necesară în contextul dezvoltării și operării unui sistem de IA, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2024/1689, sau a unui model de IA, sub rezerva condițiilor menționate la alineatul (5);

(l) prelucrarea datelor biometrice este necesară în scopul confirmării identității unei persoane vizate (verificare), în cazul în care datele biometrice sau mijloacele necesare pentru verificare se află sub controlul exclusiv al persoanei vizate.”

(b)se adaugă următorul alineat:

„(5) În cazul prelucrării menționate la alineatul (2) litera (k), se pun în aplicare măsuri organizatorice și tehnice adecvate pentru a se evita colectarea și prelucrarea în alt mod a unor categorii speciale de date cu caracter personal. În cazul în care, în pofida punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, operatorul identifică categorii speciale de date cu caracter personal în seturile de date utilizate pentru antrenare, testare sau validare sau în sistemul de IA sau în modelul de IA, operatorul elimină aceste date. În cazul în care eliminarea acestor date necesită eforturi disproporționate, operatorul protejează în orice caz în mod eficace, fără întârzieri nejustificate, datele respective împotriva utilizării lor pentru producerea de rezultate, a divulgării lor sau a punerii lor în alt mod la dispoziția unor terți.”

(4)La articolul 12, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Informațiile furnizate în temeiul articolelor 13 și 14 și orice comunicare și orice măsuri luate în temeiul articolelor 15-22 și 34 sunt oferite gratuit. În cazul în care cererile din partea unei persoane vizate sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv sau, de asemenea, pentru cererile în temeiul articolului 15, deoarece persoana vizată abuzează de drepturile conferite de prezentul regulament în alte scopuri decât protecția datelor sale, operatorul poate:

(a)fie să perceapă o taxă rezonabilă ținând cont de costurile administrative pentru furnizarea informațiilor sau a comunicării sau pentru luarea măsurilor solicitate; fie

(b)să refuze să dea curs cererii.

Operatorului îi revine sarcina de a demonstra caracterul vădit nefondat al cererii sau că există motive întemeiate să se considere că aceasta este excesivă.”

(5)La articolul 13, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică în cazul în care datele cu caracter personal au fost colectate în contextul unei relații clare și delimitate între persoanele vizate și un operator care desfășoară o activitate care nu se bazează pe utilizarea intensivă a datelor și există motive întemeiate să se presupună că persoana vizată deține deja informațiile menționate la alineatul (1) literele (a) și (c), cu excepția cazului în care operatorul transmite datele altor destinatari sau categorii de destinatari, transferă datele către o țară terță, desfășoară procese decizionale automatizate, inclusiv crearea de profiluri, menționate la articolul 22 alineatul (1), sau prelucrarea este posibil să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate în sensul articolului 35.”

(6)La articolul 13, se adaugă alineatul (5):

„(5) Atunci când prelucrarea are loc în scopuri de cercetare științifică, iar furnizarea informațiilor menționate la alineatele (1), (2) și (3) se dovedește a fi imposibilă sau ar implica eforturi disproporționate, sub rezerva condițiilor și a garanțiilor prevăzute la articolul 89 alineatul (1) sau în măsura în care obligația menționată la alineatul (1) din prezentul articol este de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor prelucrării respective, operatorul nu este obligat să furnizeze informațiile menționate la alineatele (1), (2) și (3). În astfel de cazuri, operatorul ia măsuri adecvate pentru a proteja drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei vizate, inclusiv prin punerea informațiilor la dispoziția publicului.”

(7)La articolul 22, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) O decizie care produce efecte juridice pentru o persoană vizată sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă se poate baza exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv pe crearea de profiluri, numai în cazul în care decizia respectivă:

(a) este necesară pentru încheierea sau executarea unui contract între persoana vizată și un operator de date, indiferent dacă decizia ar putea fi luată altfel decât prin mijloace exclusiv automatizate;

(b) este autorizată prin dreptul Uniunii sau dreptul intern care se aplică operatorului și care prevede, de asemenea, măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanei vizate; sau

(c)are la bază consimțământul explicit al persoanei vizate.”

(8)Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal care este de natură să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul notifică acest lucru autorității de supraveghere competente în temeiul articolului 55 și al articolului 56, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 96 de ore după ce a luat cunoștință de aceasta, prin intermediul punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555. În cazul în care notificarea autorității de supraveghere nu are loc în termen de 96 de ore, aceasta este însoțită de motivele întârzierii.”

(b)se adaugă următorul alineat:

„(1a) Până la instituirea punctului de intrare unic în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555, operatorii continuă să notifice încălcările securității datelor cu caracter personal direct autorității de supraveghere competente, în conformitate cu articolul 55 și cu articolul 56.”

(c)se adaugă următoarele alineate:

„(6) Comitetul elaborează și transmite Comisiei o propunere de model comun pentru notificarea unei încălcări a securității datelor cu caracter personal către autoritatea de supraveghere competentă menționată la alineatul (1), precum și o listă a circumstanțelor în care o situație de încălcare a securității datelor cu caracter personal este de natură să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile unei persoane fizice. Propunerile se transmit Comisiei în termen de [data introdusă de OP = nouă luni de la data de la care se aplică prezentul regulament]. După o analiză atentă, Comisia o revizuiește, după caz, și este împuternicită să o adopte prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 93 alineatul (2).

(7) Modelul și lista menționate la alineatul (6) se revizuiesc cel puțin o dată la trei ani și se actualizează dacă este necesar. Comitetul transmite Comisiei evaluarea sa și eventualele propuneri de actualizare în timp util. După examinarea corespunzătoare a propunerilor, Comisia le revizuiește și este împuternicită să adopte orice actualizări în conformitate cu procedura de la alineatul (6).”

(9)Articolul 35 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (4), (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4) Comitetul elaborează și transmite Comisiei o propunere de listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu alineatul (1).

(5) Comitetul elaborează și transmite Comisiei o propunere de listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare pentru care nu este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor.

(6) Comitetul elaborează și transmite Comisiei o propunere de model comun și o metodologie comună pentru efectuarea evaluărilor impactului asupra protecției datelor.”

(b)se introduc următoarele alineate:

„(6a) Propunerile de liste menționate la alineatele (4) și (5) și de model și metodologie menționate la alineatul (6) se transmit Comisiei în termen de [a se introduce de către OP data = nouă luni de la data de la care se aplică prezentul regulament]. După o analiză atentă, Comisia le revizuiește, după caz, și este împuternicită să le adopte prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 93 alineatul (2).

(6b) Listele, modelul și metodologia menționate la alineatul (6a) se revizuiesc cel puțin o dată la trei ani și se actualizează dacă este necesar. Comitetul transmite Comisiei evaluarea sa și eventualele propuneri de actualizare în timp util. După examinarea corespunzătoare a propunerilor, Comisia le revizuiește și este împuternicită să adopte orice actualizări în conformitate cu procedura de la alineatul (6a).

(6c) Listele tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor și ale tipurilor de operațiuni de prelucrare pentru care nu este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor, întocmite și făcute publice de către autoritățile de supraveghere, rămân valabile până la adoptarea de către Comisie a actului de punere în aplicare menționat la alineatul (6a).”

(10)Se adaugă următorul articol:

„Articolul 41a

(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica mijloacele și criteriile pentru a stabili dacă datele rezultate din pseudonimizare nu mai constituie date cu caracter personal pentru anumite entități.

(2)În sensul alineatului (1), Comisia:

(a)evaluează stadiul actual al tehnologiei în ceea ce privește tehnicile disponibile; 

(b)elaborează criterii și/sau categorii pentru ca operatorii și destinatarii să evalueze riscul de reidentificare în raport cu destinatarii tipici ai datelor.

(3)Punerea în aplicare a mijloacelor și a criteriilor prezentate într-un act de punere în aplicare poate fi utilizată ca element care să demonstreze că datele nu pot conduce la reidentificarea persoanelor vizate.

(4)Comisia implică îndeaproape CEPD în ceea ce privește întocmirea actelor de punere în aplicare. CEPD emite un aviz cu privire la proiectele de acte de punere în aplicare în termen de 8 săptămâni de la primirea proiectului din partea Comisiei.

(5)Actele de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (3).”

(11)La articolul 57, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (k) se elimină;

(12)La articolul 64 alineatul (1), litera (a) se elimină.

(13)La articolul 70 alineatul (1), litera (h) se elimină. 

(14)La articolul 70 alineatul (1), se introduc următoarele litere:

„(ha) elaborează și transmite Comisiei o propunere de listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor și pentru care nu este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu articolul 35.

(hb) elaborează și transmite Comisiei o propunere de model comun și o metodologie comună pentru efectuarea evaluărilor impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu articolul 35.

(hc) elaborează și transmite Comisiei o propunere de model comun pentru notificarea unei încălcări a securității datelor cu caracter personal către autoritatea de supraveghere competentă, precum și o listă a circumstanțelor în care o situație de încălcare a securității datelor cu caracter personal este de natură să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile unei persoane fizice, în conformitate cu articolul 33.”

(15)După articolul 88 se adaugă următoarele articole:

„Articolul 88a

Prelucrarea datelor cu caracter personal în echipamentele terminale ale persoanelor fizice

(1)Stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice este permisă numai dacă persoana respectivă și-a dat consimțământul, în conformitate cu prezentul regulament.

(2)Alineatul (1) nu împiedică stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, în sensul articolului 6 și în condițiile prevăzute de acesta, pentru a proteja obiectivele menționate la articolul 23 alineatul (1).

(3)Stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice fără consimțământ și prelucrarea ulterioară a acestora sunt legale în măsura în care sunt necesare pentru oricare dintre următoarele:

(a)efectuarea transmisiei unei comunicații electronice printr-o rețea de comunicații electronice; 

(b)furnizarea unui serviciu solicitat în mod explicit de persoana vizată;

(c)crearea de informații agregate cu privire la utilizarea unui serviciu online pentru a măsura audiența unui astfel de serviciu, în cazul în care acesta este efectuat de operatorul serviciului online respectiv exclusiv pentru uz propriu;

(d)menținerea sau restabilirea securității unui serviciu furnizat de operator și solicitat de persoana vizată sau a echipamentelor terminale utilizate pentru furnizarea unui astfel de serviciu. 

(4)În cazul în care stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice se bazează pe consimțământ, se aplică următoarele dispoziții:

(a)persoana vizată are posibilitatea de a refuza cererile de consimțământ într-un mod simplu și inteligibil, printr-un singur clic sau prin mijloace echivalente; 

(b)în cazul în care persoana vizată își dă consimțământul, operatorul nu depune o nouă cerere de consimțământ în același scop pentru perioada în care operatorul se poate baza în mod legal pe consimțământul persoanei vizate;

(c)în cazul în care persoana vizată refuză o cerere de consimțământ, operatorul nu depune o nouă cerere de consimțământ în același scop pentru o perioadă de cel puțin șase luni.

Prezentul alineat se aplică, de asemenea, prelucrării ulterioare a datelor cu caracter personal pe baza consimțământului.

(5)Prezentul articol se aplică de la [a se introduce de către OP data = 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Articolul 88b

Indicații automatizate și prelucrabile automat cu privire la opțiunile persoanei vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în echipamentele terminale ale persoanelor fizice

(1)Operatorii se asigură că interfețele lor online permit persoanelor vizate:

(a)să își dea consimțământul prin mijloace automatizate și prelucrabile automat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor privind consimțământul prevăzute în prezentul regulament; 

(b)să refuze o cerere de consimțământ și să își exercite dreptul la opoziție în temeiul articolului 21 alineatul (2) prin mijloace automatizate și prelucrabile automat.

(2)Operatorii respectă alegerile făcute de persoanele vizate în conformitate cu alineatul (1).

(3)Alineatele (1) și (2) nu se aplică operatorilor care sunt furnizori de servicii mass­media atunci când furnizează un serviciu mass-media.

(4)În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, Comisia solicită uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze standarde în legătură cu interpretarea indicațiilor prelucrabile automat cu privire la alegerile persoanelor vizate.

Interfețele online ale operatorilor care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele vizate de acele standarde sau părți ale acestora, prevăzute la alineatul (1).

(5)Alineatele (1) și (2) se aplică de la [a se introduce de către OP data = 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

(6)Furnizorii de browsere web care nu sunt IMM-uri pun la dispoziție mijloacele tehnice care să le permită persoanelor vizate să își dea consimțământul, să refuze o cerere de consimțământ și să își exercite dreptul la opoziție în temeiul articolului 21 alineatul (2) prin mijloacele automatizate și prelucrabile automat menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, astfel cum se aplică în temeiul alineatelor (2)-(5) de la prezentul articol.

(7)Alineatul (6) se aplică de la [a se introduce de către OP data = 48 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Articolul 88c

Prelucrarea în contextul dezvoltării și operării IA

În cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară pentru interesele operatorului în contextul dezvoltării și operării unui sistem de IA, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2024/1689, sau a unui model de IA, o astfel de prelucrare poate fi efectuată într-un interes legitim în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2016/679, după caz, cu excepția cazului în care alte acte legislative ale Uniunii sau naționale impun în mod explicit consimțământul și în cazul în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

Orice astfel de prelucrare face obiectul unor măsuri organizatorice și tehnice și a unor garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanei vizate, cum ar fi asigurarea respectării reducerii la minimum a datelor în etapa de selecție a surselor și de antrenare și testare a unui sistem de IA sau model de IA, protejarea împotriva divulgării datelor păstrate în mod rezidual în sistemul sau modelul de IA, asigurarea unei transparențe sporite pentru persoanele vizate și acordarea unui drept necondiționat persoanelor vizate de a se opune prelucrării datelor lor cu caracter personal.”

Articolul 4

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2018/1725 (RPDUE)

Regulamentul (UE) 2018/1725 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)la punctul 1 se adaugă următoarele teze:

„Informațiile referitoare la o persoană fizică nu constituie în mod necesar date cu caracter personal pentru orice altă persoană sau entitate pentru simplul motiv că o altă entitate poate identifica persoana fizică respectivă. Informațiile nu au caracter personal pentru o anumită entitate în cazul în care entitatea respectivă nu poate identifica persoana fizică la care se referă informațiile, ținând seama de mijloacele care ar putea fi utilizate în mod rezonabil de entitatea respectivă. Astfel de informații nu capătă caracter personal pentru entitatea respectivă doar pentru că un potențial destinatar ulterior dispune de mijloace care ar putea fi utilizate în mod rezonabil pentru a identifica persoana fizică la care se referă informațiile.”

(b)punctul 25 se înlocuiește cu următorul text:

„25. pentru «rețele de comunicații electronice» se aplică definiția de la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/1972;”

(c)se adaugă următoarele puncte:

„27. «aplicație mobilă» înseamnă o aplicație mobilă astfel cum este definită la articolul 3 punctul 2 din Directiva (UE) 2016/2102;

28. «interfață online» înseamnă interfață online astfel cum este definită la articolul 3 litera (m) din Regulamentul (UE) 2022/2065;

29. «cercetare științifică» înseamnă orice cercetare care poate să susțină și inovarea, cum ar fi dezvoltarea tehnologică și activitățile demonstrative. Aceste acțiuni contribuie la cunoștințele științifice existente sau aplică cunoștințele existente în moduri noi, se desfășoară cu scopul de a contribui la sporirea cunoștințelor generale și a bunăstării societății și aderă la standardele etice din domeniul de cercetare relevant. Aceasta nu exclude posibilitatea ca cercetarea să urmărească și un interes comercial.”

(2)La articolul 4 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 13, este considerată compatibilă cu scopurile inițiale, independent de condițiile prevăzute la articolul 6 din prezentul regulament («limitări în funcție de scop»);”

(3)Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), se adaugă următoarele litere:

„(k) prelucrarea este necesară în contextul dezvoltării și operării unui sistem de IA, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2024/1689, sau a unui model de IA, sub rezerva condițiilor menționate la alineatul (4). .

(l) prelucrarea datelor biometrice este necesară în scopul confirmării identității unei persoane vizate (verificare), în cazul în care datele biometrice sau mijloacele necesare pentru verificare se află sub controlul exclusiv al persoanei vizate.”

(b)se adaugă următorul alineat (4):

„(4) În cazul prelucrării menționate la alineatul (2) litera (k), se pun în aplicare măsuri organizatorice și tehnice adecvate pentru a se evita colectarea și prelucrarea în alt mod a unor categorii speciale de date cu caracter personal. În cazul în care, în pofida punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, operatorul identifică categorii speciale de date cu caracter personal în seturile de date utilizate pentru antrenare, testare sau validare sau în sistemul de IA sau în modelul de IA, operatorul elimină aceste date. În cazul în care eliminarea acestor date necesită eforturi disproporționate, operatorul protejează în orice caz în mod eficace, fără întârzieri nejustificate, datele respective împotriva utilizării lor pentru producerea de rezultate, a divulgării lor sau a punerii lor în alt mod la dispoziția unor terți.”

(4)La articolul 14, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Informațiile furnizate în temeiul articolelor 15 și 16, orice comunicare și orice măsuri luate în temeiul articolelor 17-24 și 35 sunt oferite gratuit. În cazul în care cererile din partea unei persoane vizate sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv sau, de asemenea, pentru cererile în temeiul articolului 17, deoarece persoana vizată abuzează de drepturile conferite de prezentul regulament în alte scopuri decât protecția datelor sale, operatorul poate refuza să dea curs cererii. Operatorului îi revine sarcina de a demonstra caracterul vădit nefondat al cererii sau că există motive întemeiate să se considere că aceasta este excesivă.”

(5)La articolul 15 se adaugă un nou alineat (5):

„(5) Atunci când prelucrarea are loc în scopuri de cercetare științifică, iar furnizarea informațiilor menționate la alineatele (1), (2) și (3) se dovedește a fi imposibilă sau ar implica eforturi disproporționate, sub rezerva condițiilor și a garanțiilor prevăzute la articolul 13 sau în măsura în care obligația menționată la alineatul (1) din prezentul articol este de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor prelucrării respective, operatorul nu este obligat să furnizeze informațiile menționate la alineatele (1), (2) și (3). În astfel de cazuri, operatorul ia măsuri adecvate pentru a proteja drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei vizate, inclusiv prin punerea informațiilor la dispoziția publicului.”

(6)La articolul 24, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) O decizie care produce efecte juridice pentru o persoană vizată sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă se poate baza exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv pe crearea de profiluri, numai în cazul în care decizia respectivă:

(a)este necesară pentru încheierea sau executarea unui contract între persoana vizată și un operator de date, indiferent dacă decizia ar putea fi luată altfel decât prin mijloace exclusiv automatizate;

(b)este autorizată prin dreptul Uniunii care se aplică operatorului și care prevede, de asemenea, măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanei vizate; sau

(c)are la bază consimțământul explicit al persoanei vizate.”

(7)La articolul 34, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal care este de natură să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul notifică acest lucru Autorității Europene pentru Protecția Datelor fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 96 de ore după ce a luat cunoștință de aceasta. În cazul în care notificarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor nu are loc în termen de 96 de ore, aceasta este însoțită de motivele întârzierii.”

(8)La articolul 37, se introduc următoarele alineate:

„(2) Stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice este permisă numai dacă persoana respectivă și-a dat consimțământul, în conformitate cu prezentul regulament.

(3) Alineatul (1) nu împiedică stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice, în temeiul dreptului Uniunii, în sensul articolului 5 și în condițiile prevăzute de acesta, pentru a proteja obiectivele menționate la articolul 25 alineatul (1).

(4) Stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice fără consimțământ și prelucrarea ulterioară sunt legale în măsura în care sunt necesare pentru oricare dintre următoarele:

(a) efectuarea transmisiei unei comunicații electronice printr-o rețea de comunicații electronice; 

(b) furnizarea unui serviciu solicitat în mod explicit de persoana vizată;

(c) crearea de informații agregate cu privire la utilizarea unui serviciu online pentru a măsura audiența unui astfel de serviciu, în cazul în care acesta este efectuat de operatorul serviciului online respectiv exclusiv pentru uz propriu;

(d) menținerea sau restabilirea securității unui serviciu furnizat de operator și solicitat de persoana vizată sau a echipamentelor terminale utilizate pentru furnizarea unui astfel de serviciu. 

(5) În cazul în care stocarea datelor cu caracter personal sau obținerea accesului la datele cu caracter personal deja stocate în echipamentele terminale ale unei persoane fizice se bazează pe consimțământ, se aplică următoarele dispoziții:

(a) persoana vizată are posibilitatea de a refuza cererile de consimțământ într-un mod simplu și inteligibil, printr-un singur clic sau prin mijloace echivalente; 

(b) în cazul în care persoana vizată își dă consimțământul, operatorul nu depune o nouă cerere de consimțământ în același scop pentru perioada în care operatorul se poate baza în mod legal pe consimțământul persoanei vizate;

(c) în cazul în care persoana vizată refuză o cerere de consimțământ, operatorul nu depune o nouă cerere de consimțământ în același scop pentru o perioadă de cel puțin șase luni.

Prezentul alineat se aplică, de asemenea, prelucrării ulterioare a datelor cu caracter personal pe baza consimțământului.

(6) Prezentul articol se aplică de la [a se introduce de către OP data = 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

(7) Operatorii se asigură că interfețele lor online permit persoanelor vizate:

(a) să își dea consimțământul prin mijloace automatizate și prelucrabile automat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor privind consimțământul prevăzute în prezentul regulament;

(b) să refuze o cerere de consimțământ prin mijloace automatizate și prelucrabile automat.

(8) Operatorii respectă alegerile făcute de persoanele vizate în conformitate cu alineatul (7).

(9) Interfețele online ale operatorilor care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora menționate la articolul 88b alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/679 sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele vizate de acele standarde sau părți ale acestora, prevăzute la alineatul (7).

(10) Alineatele (7)-(9) se aplică de la [a se introduce de către OP data = 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

(8)Articolul 39 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Listele, modelul și metodologia adoptate de Comisie și menționate la articolul 35 alineatul (6a) din Regulamentul (UE) 2016/679 se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament.”

(b)alineatele (5) și (6) se elimină.

(9)Se adaugă următorul articol:

„Articolul 45a

Criteriile comune adoptate de Comisie și menționate la articolul 41a din Regulamentul (UE) 2016/679 se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament.”

Articolul 5

Modificări aduse Directivei 2002/58/CE (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice)

Directiva 2002/58/CE se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 4 se elimină;

(2)La articolul 5 alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

„Prezentul alineat nu se aplică în cazul în care abonatul sau utilizatorul este o persoană fizică, iar informațiile stocate sau accesate constituie sau conduc la prelucrarea datelor cu caracter personal.”

Articolul 6

Modificări aduse Directivei (UE) 2022/2555

Directiva (UE) 2022/2555 se modifică după cum urmează:

(1)Se adaugă următorul articol 23a:

„Articolul 23a

Punct de intrare unic pentru raportarea incidentelor

(1)ENISA dezvoltă și menține un punct de intrare unic pentru a sprijini obligația de raportare a incidentelor și a evenimentelor conexe în temeiul actelor juridice ale Uniunii, în cazul în care respectivele acte juridice ale Uniunii prevăd acest lucru („punct de intrare unic”). Fără a aduce atingere articolului 16 din Regulamentul (UE) 2024/2847 al Parlamentului European și al Consiliului, ENISA se poate asigura că punctul unic de intrare se bazează pe platforma unică de raportare instituită în temeiul regulamentului respectiv.

(2)ENISA ia măsuri tehnice, operaționale și organizatorice adecvate și proporționale pentru a gestiona riscurile la adresa securității punctului de intrare unic și informațiile transmise sau difuzate prin intermediul punctului de intrare unic. ENISA ține seama de caracterul sensibil al informațiilor transmise sau difuzate în temeiul actelor juridice ale Uniunii menționate la alineatul (1) și se asigură că autoritățile competente în temeiul respectivelor acte juridice ale Uniunii au acces la informații și le prelucrează, astfel cum se prevede în respectivele acte juridice ale Uniunii.

(3)ENISA furnizează și pune în aplicare specificațiile privind măsurile tehnice, operaționale și organizatorice referitoare la înființarea, întreținerea și funcționarea în condiții de siguranță a punctului de intrare unic. ENISA elaborează specificațiile în colaborare cu Comisia, cu rețeaua CSIRT și cu autoritățile competente în temeiul actelor juridice ale Uniunii menționate la alineatul (1). Specificațiile asigură faptul că:

(a)este garantată capacitatea necesară de interoperabilitate în ceea ce privește alte obligații de raportare relevante menționate la alineatul (1);

(b)există modalități tehnice pentru ca entitățile și autoritățile relevante în temeiul actelor juridice ale Uniunii menționate la alineatul (1) să acceseze, să depună, să extragă, să transmită sau să prelucreze în alt mod informații de la punctul de intrare unic și să furnizeze protocoale și instrumente tehnice care să le permită entităților și autorităților să prelucreze în continuare informațiile primite în cadrul sistemelor lor;

(c)particularitățile cerințelor de raportare a incidentelor prevăzute în actele juridice ale Uniunii menționate la alineatul (1) sunt luate în considerare în mod corespunzător;

(d)după caz, punctul de intrare unic este interoperabil și compatibil cu portofelele europene pentru întreprinderi menționate în [propunerea de regulament: a se introduce titlul propunerii], iar portofelele europene pentru întreprinderi pot fi utilizate cel puțin pentru a identifica și a autentifica entitățile care utilizează punctul de intrare unic;

(e)entitățile care utilizează punctul de intrare unic pot extrage și completa informațiile pe care le-au transmis anterior prin intermediul punctului de intrare unic;

(f)o notificare unică a informațiilor transmise de o entitate prin intermediul punctului de intrare unic poate fi utilizată pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare prevăzute în oricare dintre celelalte acte juridice ale Uniunii care prevăd raportarea incidentelor către punctul de intrare unic.

(4)Cu excepția cazului în care se prevede astfel în actele juridice ale Uniunii menționate la alineatul (1) din prezentul articol, ENISA nu are acces la notificările transmise prin intermediul punctului de intrare unic.

(5)În termen de [18] luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ENISA testează funcționarea punctului de intrare unic pentru fiecare act juridic al Uniunii adăugat, inclusiv prin teste care țin seama de particularitățile și de cerințele privind notificările prevăzute de fiecare act juridic al Uniunii în parte și după consultarea Comisiei și a autorităților competente relevante în temeiul respectivelor acte juridice ale Uniunii. ENISA permite notificarea incidentelor în temeiul fiecărui act juridic al Uniunii menționat la alineatul (1) numai după testarea funcționării și după publicarea de către Comisie a unui aviz în temeiul alineatului 6.

(6)Comisia, în colaborare cu ENISA, evaluează buna funcționare, fiabilitatea, integritatea și confidențialitatea punctului de intrare unic. În cazul în care, după consultarea rețelei CSIRT și a autorităților competente în temeiul actelor juridice ale Uniunii menționate la alineatul (1), Comisia constată că punctul de intrare unic asigură buna funcționare, fiabilitatea, integritatea și confidențialitatea, aceasta publică un aviz în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(7)În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa, că punctul de intrare unic nu asigură buna funcționare, fiabilitatea, integritatea sau confidențialitatea, ENISA ia, în colaborare cu Comisia și fără întârzieri nejustificate, toate măsurile corective necesare pentru a asigura fără întârziere buna funcționare, fiabilitatea, integritatea sau confidențialitatea și informează Comisia cu privire la rezultate. Ulterior, Comisia reevaluează buna funcționare, fiabilitatea, integritatea sau confidențialitatea punctului de intrare unic și publică un aviz în conformitate cu alineatul (6).”

(2)Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)La alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Fiecare stat membru se asigură că entitățile esențiale și importante notifică, fără întârzieri nejustificate, echipei CSIRT sau, după caz, autorității sale competente, în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol, orice incident care are un impact semnificativ asupra prestării serviciilor lor, astfel cum se menționează la alineatul (3) de la prezentul articol (incident semnificativ), prin intermediul punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a.”

(b)Se adaugă alineatul (12), cu următorul text:

„Atunci când un producător notifică un incident grav în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/2847, iar raportarea incidentelor în temeiul articolului respectiv conține informații relevante, astfel cum se prevede la alineatul (4) de la prezentul articol, raportarea producătorului în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/2847 constituie raportarea informațiilor în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol.”;

(3)La articolul 30, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: 

„(1) Statele membre se asigură că, pe lângă obligația de notificare prevăzută la articolul 23, notificările pot fi transmise echipelor CSIRT sau, după caz, autorităților competente, în mod voluntar, prin intermediul punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a, de către:

(a)entitățile esențiale și entitățile importante, cu privire la incidente, amenințări cibernetice și incidente evitate la limită;

(b)alte entități decât cele menționate la litera (a), indiferent dacă intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sau nu, cu privire la incidente semnificative, amenințări cibernetice și incidente evitate la limită.”

Articolul 7

Modificări aduse Regulamentului (UE) 910/2014

Regulamentul (UE) 910/2014 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 19a se introduce alineatul (1a), cu următorul text:

„(1a) Notificările efectuate în temeiul alineatului (1) litera (b) de la prezentul articol către organismul de supraveghere și, după caz, către alte autorități competente relevante se efectuează prin intermediul punctului de intrare unic în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555.”

(2)La articolul 24, se introduce alineatul (2a) cu următorul text:

„(2a) Notificările în temeiul alineatului (2) litera (fb) de la prezentul articol către organismul de supraveghere și, după caz, către alte organisme competente relevante se efectuează prin intermediul punctului de intrare unic în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555.”

(3)La articolul 45a se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) Notificările în temeiul alineatului (3) către Comisie și către organismul de supraveghere competent se efectuează prin intermediul punctului de intrare unic în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555.”

Articolul 8

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2022/2554

Articolul 19 din Regulamentul (UE) 2022/2554 se modifică după cum urmează:

(1)La alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Entitățile financiare raportează incidentele majore legate de TIC autorității competente relevante menționate la articolul 46, prin intermediul punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555, în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol.”

(2)La alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Entitățile financiare pot notifica, în mod voluntar, prin intermediul punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555, amenințările cibernetice semnificative către autoritatea competentă relevantă atunci când consideră că amenințarea este relevantă pentru sistemul financiar, pentru utilizatorii serviciilor sau pentru clienți. Autoritatea competentă relevantă poate furniza astfel de informații și altor autorități relevante, menționate la alineatul (6).”

Articolul 9

Modificări aduse Directivei (UE) 2022/2557

Articolul 15 din Directiva (UE) 2022/2557 se modifică după cum urmează:

(1)La alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre se asigură că entitățile critice notifică, prin intermediul punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555, fără întârzieri nejustificate autorității competente incidentele care perturbă în mod semnificativ sau care au potențialul de a perturba în mod semnificativ furnizarea serviciilor esențiale.”

(2)La alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să precizeze mai în detaliu tipul și formatul informațiilor notificate în temeiul articolului 15 alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).”

Articolul 10

Abrogări și clauze tranzitorii

(1)Regulamentul (UE) 2019/1150 se abrogă de la [data = data de la care se aplică prezentul regulament].

(2)Prin derogare de la alineatul (1), următoarele dispoziții continuă să se aplice până la 31 decembrie 2032:

(a)articolul 2 punctul 1;

(b)articolul 2 punctul 2;

(c)articolul 2 punctul 5;

(d)articolul 4;

(e)articolul 11;

(f)articolul 15.

(3)Următoarele acte se abrogă de la [data, aliniată la data de la care se aplică modificările]:

a)Regulamentul (UE) 2022/868;

b)Regulamentul (UE) 2018/1807;

c)Directiva (UE) 2019/1024.

(4)Trimiterile la Regulamentul (UE) 2022/868, la Regulamentul (UE) 2018/1807 și la Directiva (UE) 2019/1024 se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa I la prezentul regulament.

Articolul 11

Dispoziții finale

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În pofida celui de-al treilea paragraf, articolul 5 alineatul (2) se aplică la 6 luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3 alineatul (8) literele (a)-(c), articolul 6 alineatele (2) și (3) și articolele 7-9 se aplică la 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. În pofida primei teze, în cazul în care Comisia constată, în cadrul evaluării efectuate în temeiul articolului 23a alineatul (7) din Directiva (UE) 2022/2555, că nu se asigură buna funcționare, fiabilitatea, integritatea sau confidențialitatea punctului de intrare unic, obligațiile de raportare prin intermediul punctului de intrare unic prevăzute la articolul 23 alineatul (4) din Directiva (UE) 2022/2555, la articolul 19a alineatul (1a), la articolul 24 alineatul (2a) și la articolul 45a alineatul (3a) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, la articolul 19 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2022/2554 și la articolul 15 alineatul (1) din Directiva (UE) 2022/2557 se aplică la 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI    3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei    3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)    3

1.3.Obiectiv(e)    3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)    3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)    3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate    3

1.3.4.Indicatori de performanță    3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei    4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei    4

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei    4

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.    4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare    4

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare    5

1.5.5.    Evaluarea diverselor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor    5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar    6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)    6

2.MĂSURI DE GESTIUNE    8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare    8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control    8

2.2.1.    Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse    8

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor    8

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor estimate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)    8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor    9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI    10

(3,1)    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)    10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor    12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale    12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat    12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe    17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale    22

3.2.3. Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative    24

3.2.3,1. Credite din bugetul votat    24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe    24

3.2.3.3.Total credite    24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat    25

3.2.4,1. Finanțare din bugetul votat    25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe    26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane    26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia
digitală    28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual    28

3.2.7.Contribuțiile terților    28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor    29

4.Dimensiunile digitale    29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală    30

4.2.Data    30

4.3.Soluții digitale    31

4.4.Evaluarea interoperabilității    31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale    32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

(1,1)Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind simplificarea acquis-ului digital, de modificare a Regulamentului (UE) 2023/2854, a Regulamentului (UE) 2016/679, a Regulamentului (UE) 2024/1689, a Directivei 2002/58/CE și a Directivei (UE) 2022/2555 și de abrogare a Regulamentului (UE) 2022/868, a Regulamentului (UE) 2018/1807, a Regulamentului (UE) 2019/1150 și a Directivei (UE) 2019/1024 (Regulamentul omnibus în domeniul digital pentru acquis-ul digital)

(1,2)Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Rețele de comunicare, conținut și tehnologie;

Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri

(1,3)Obiectiv(e)

1.3.1.    Obiectiv(e) general(e)

Simplificarea aplicării acquis-ului digital și reducerea costurilor pentru întreprinderi

1.3.2.    Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul specific nr. 1

Consolidarea guvernanței și asigurarea efectivă a respectării acquis-ului digital prin reducerea complexității normelor, a costurilor administrative pentru întreprinderi și administrații și prin abrogarea actelor

Obiectivul specific nr. 2

Asigurarea unui punct de intrare unic pentru raportarea incidentelor în mai multe cadre juridice

1.3.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Reducerea costurilor pentru întreprinderi ca urmare a reducerii complexității legislației și a raționalizării raportării

1.3.4.    Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Indicatorul 1

Reduceri de costuri calculate pentru întreprinderi

Indicatorul 2

Economii de costuri pentru raportarea incidentelor de către întreprinderi

Indicatorul 3

(1,4)Obiectul propunerii/inițiativei

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare ( 39 ) 

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

(1,5)Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Intrarea în vigoare este prevăzută în termen de 3 zile de la publicarea în Jurnalul Oficial. Propunerea ar trebui să se aplice imediat, cu excepții notabile în ceea ce privește normele care necesită o perioadă de tranziție. În ceea ce privește capitolul III privind raportarea incidentelor și normele referitoare la platforme, este necesară o perioadă suficientă pentru punerea în aplicare, care să fie adaptată la nevoile întreprinderilor, ale statelor membre și ale organismelor UE.

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Motivele acțiunii la nivelul UE rezultă din faptul că modificările se referă la legislația existentă a UE și reduc complexitatea dreptului Uniunii (ex ante)

Valoarea adăugată europeană generată preconizată (ex post) constă în raționalizarea dreptului Uniunii, reducerea sarcinii administrative și a costurilor pentru întreprinderi.

Pentru instituirea punctului de intrare unic pentru raportarea incidentelor, valoarea adăugată deosebită rezultă din furnizarea unei soluții la nivelul Uniunii care ține seama de cerințele naționale. Costurile pentru întreprinderi sunt optimizate prin furnizarea unui punct unic, indiferent de locul în care se află entitatea raportoare în Uniune și de autoritățile mandatate să primească rapoartele.

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Modificările aduse regulamentelor respective se bazează pe experiența practică în punerea în aplicare a normelor, astfel cum se detaliază în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei. Acestea se bazează pe consultări ample cu părțile interesate, axate în principal pe aplicarea curentă a normelor.

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Modificările sunt compatibile cu cadrul financiar multianual, deoarece nu sunt prevăzute cheltuieli suplimentare.

1.5.5.    Evaluarea diverselor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Nu se aplică

(1,6)Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

5. durată limitată

   de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

6. durată nelimitată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

(1,7)Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) ( 40 )

7. Gestiune directă asigurată de Comisie

 prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

8. Gestiune partajată cu statele membre

9. Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

 țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

 organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

 Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

 organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

 organismelor de drept public

 organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

 organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

 organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

I

(2)MĂSURI DE GESTIUNE

(2,1)Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

(10)Modificările vor fi monitorizate ca parte a actelor legislative modificate

(2,2)Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

(11)Sistemele de gestiune și de control care se aplică legislației existente asigură un control eficace și pentru modificări

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

(12)Nu au fost identificate riscuri suplimentare

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor estimate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

(13)Costul controlului nu va fi diferit de costul anterior

(2,3)Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

(14)Aceleași măsuri preventive continuă să se aplice în cazul modificărilor

(3)IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

(3,1)Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

(15)În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de cheltuieli

Contribuție

Numărul 

Dif./Nedif. ( 41 )

din partea țărilor AELS ( 42 )

din partea țărilor candidate și potențial candidate ( 43 )

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

20 02 06 Cheltuieli administrative

Nedif.

NU

NU

NU

NU

Noile linii bugetare solicitate

(16)În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de cheltuieli

Contribuție

Numărul 

Dif./Nedif.

din partea țărilor AELS

din partea țărilor candidate și potențial candidate

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

(3,2)Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1,1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

DG: <…….>

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

 

 

 

 

0,000

Plăți

(2a)

 

 

 

 

0,000

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

 

 

 

 

0,000

Plăți

(2b)

 

 

 

 

0,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice ( 44 )

Linia bugetară

 

(3)

 

 

 

 

0,000

TOTAL credite

pentru DG <…….>

Angajamente

=1a+1b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=2a+2b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

================================================================================================

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară și digitală legislativă (anexa 5 45 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

DG: <…….>

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

 Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL DG <…….>

Credite

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

DG: <…….>

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

 Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL DG <…….>

Credite

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

milioane EUR (cu trei zecimale)

 

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-7

Angajamente

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

din cadrul financiar multianual 

Plăți

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3.2.1,2.Credite din venituri alocate externe

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

DG: <…….>

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

 

 

 

 

0,000

Plăți

(2a)

 

 

 

 

0,000

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

 

 

 

 

0,000

Plăți

(2b)

 

 

 

 

0,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice ( 46 )

Linia bugetară

 

(3)

 

 

 

 

0,000

TOTAL credite

pentru DG <…….>

Angajamente

=1a+1b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=2a+2b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000



Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative” ( 47 )

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG: <…….>

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

 Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL DG <…….>

Credite

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

DG: <…….>

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

 Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL DG <…….>

Credite

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

milioane EUR (cu trei zecimale)

 

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-7

Angajamente

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

din cadrul financiar multianual 

Plăți

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

Anul 
2024

Anul 
2025

Anul 
2026

Anul 
2027

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip ( 48 )

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 ( 49 )…

– Realizare

– Realizare

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3,1.Credite din bugetul votat

CREDITE VOTATE

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL 2021-2027

2024

2025

2026

2027

RUBRICA 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal de la RUBRICA 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

În afara RUBRICII 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli cu caracter administrativ

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal în afara RUBRICII 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

TOTAL

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4,1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI) 50

(17)

CREDITE VOTATE

Anul

Anul

Anul

Anul

2024

2025

2026

2027

 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

0

0

0

0

20 01 02 03 (delegațiile UE)

0

0

0

0

01 01 01 01 (cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 11 (cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza)

0

0

0

0

• Personal extern (în ENI)

20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)

0

0

0

0

20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)

0

0

0

0

Linie de sprijin admin. 
[XX.01.YY.YY]

– la sediu

0

0

0

0

– în delegațiile UE

0

0

0

0

01 01 01 02 (AC, END – cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7

0

0

0

0

TOTAL

0

0

0

0

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

(18)Obligatoriu: în tabelul de mai jos trebuie inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală generate de propunere/inițiativă.

(19)În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 7 trebuie prezentate la linia desemnată.

(20)Creditele de la rubricile 1-6 ar trebui reflectate drept „Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate acestora (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile prezentate în acest tabel ar trebui să fie coerente cu detaliile prezentate la secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.

TOTAL credite pentru componenta digitală și IT

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

RUBRICA 7

Cheltuieli IT (corporative) 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal de la RUBRICA 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

În afara RUBRICII 7

Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal în afara RUBRICII 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

TOTAL

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

(21)Propunerea/inițiativa:

poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

   necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

   necesită revizuirea CFM

3.2.7.Contribuțiile terților

(22)Propunerea/inițiativa:

nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul 
2024

Anul 
2025

Anul 
2026

Anul 
2027

Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

 
(3,3)    Impactul estimat asupra veniturilor

Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei ( 51 )

Anul 2024

Anul 2025

Anul 2026

Anul 2027

Articolul ………….

(23)Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

(24)[…]

(25)Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(26)[…]

(27)(4) DIMENSIUNILE DIGITALE

(4,1) Cerințe cu relevanță digitală

Descriere la nivel înalt a cerințelor privind relevanța digitală și a categoriilor conexe (date, digitalizarea și automatizarea proceselor, soluții digitale și/sau servicii publice digitale)

Trimiterea la cerință

Descrierea cerinței

Actori afectați sau vizați de cerință

Procese la nivel înalt

Categorii

Articolul 1

Modificarea articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul privind datele, extinzând domeniul său de aplicare la stabilirea următoarelor:

·un cadru pentru înregistrarea serviciilor de intermediere de date;

·un cadru pentru înregistrarea voluntară a entităților care colectează și prelucrează date puse la dispoziție în scopuri altruiste;

·un cadru pentru înființarea unui Comitet european pentru inovare în domeniul datelor.

Comisia Europeană

Servicii de intermediere de date

Entități de colectare și prelucrare a datelor

Extinderea domeniului de aplicare al Regulamentului privind datele

Serviciul public digital

Articolul 1

Modificarea articolului 4 alineatul (8) și a articolului 5 alineatul (11) din Regulamentul privind datele. Deținătorii de date care refuză să partajeze date în temeiul excepției privind secretele comerciale transmit o notificare adecvată cu privire la o astfel de decizie.

Deținătorii de date (deținătorii de secrete comerciale)

Inițiatorii cererii de acces

Notificare

Date

Articolul 1

Introducerea articolului 15a în Regulamentul privind datele. Obligația de a pune date la dispoziție pe baza unei situații de urgență.

Organism din sectorul public

Comisia Europeană

Banca Centrală Europeană

Organ al Uniunii

Deținători de date

Punerea la dispoziție de date

Date

Articolul 1

Modificarea articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul privind datele. Cerințe privind partajarea datelor obținute în contextul unei situații de urgență cu organizații de cercetare sau organisme statistice.

Introducerea articolului 22a în Regulamentul privind datele, care permite depunerea de plângeri în ceea ce privește capitolul V („Punerea de date la dispoziția organismelor din sectorul public, a Comisiei, a Băncii Centrale Europene și a organelor Uniunii pe baza unei nevoi excepționale”).

Organism din sectorul public

Comisia Europeană

Banca Centrală Europeană

Organ al Uniunii

Deținător de date

Autoritate națională competentă

Partajare de date

Plângeri

Date

Articolul 1

Modificări ale articolului 32 alineatele (1)-(5) din Regulamentul privind datele referitoare la accesul țărilor terțe la date fără caracter personal.

Furnizori de servicii de prelucrare a datelor

Furnizori de servicii de intermediere de date

Organizații de promovare a altruismului în materie de date

Organisme sau autorități naționale

Accesul la date al administrațiilor publice și transferul la nivel internațional

Date

Serviciul public digital

Articolul 1

Modificarea articolului 35 alineatul (5) din Regulamentul privind datele, care permite Comisiei să adopte specificații comune în ceea ce privește interoperabilitatea serviciilor de prelucrare a datelor.

Furnizori de servicii de prelucrare a datelor

Comisia Europeană

Adoptarea specificațiilor comune

Serviciul public digital

Articolul 1

Modificări ale articolului 32a-32e din Regulamentul privind datele pentru a introduce capitolul VIIa privind cadrul de reglementare pentru o etichetă europeană pentru serviciile de intermediere de date, inclusiv notificarea, crearea unui registru public, condițiile pentru furnizarea de servicii, desemnarea autorităților competente și monitorizarea conformității

Modificări ale articolului 32h din Regulamentul privind datele pentru a introduce capitolul VIIb privind libera circulație a datelor în cadrul Uniunii, inclusiv interzicerea cerințelor de localizare a datelor, obligațiile de notificare a Comisiei și publicarea unei liste consolidate.

Furnizori de servicii de intermediere de date

Persoane vizate, deținători de date, utilizatori de date

State membre

Autorități competente

Comisia Europeană

Instituirea etichetei europene pentru serviciile de intermediere de date

Instituirea liberei circulații a datelor în cadrul Uniunii Europene

Date

Soluția digitală

Digitalizarea procesului

Serviciul public digital

Articolul 1

Modificări ale articolului 32h din Regulamentul privind datele pentru a introduce capitolul VIIb privind libera circulație a datelor în cadrul Uniunii, inclusiv interzicerea cerințelor de localizare a datelor, obligațiile de notificare a Comisiei și publicarea unei liste consolidate.

State membre

Comisia Europeană

Instituirea liberei circulații a datelor în cadrul Uniunii Europene

Date

Digitalizarea procesului

Serviciul public digital

Articolul 1

Introducerea articolului 32i în Regulamentul privind datele, care definește domeniul de aplicare al capitolului VIIc. Acesta stabilește un set de norme minime care reglementează reutilizarea și modalitățile practice de facilitare a reutilizării datelor.

Introducerea articolului 32j în Regulamentul privind datele; dispoziție privind nediscriminarea în ceea ce privește reutilizarea datelor și a documentelor.

State membre

Deținători de date

Utilizatori de date

Definirea obiectului și a domeniului de aplicare

Nediscriminare

Serviciul public digital

Articolul 1

Introducerea articolului 32k în Regulamentul privind datele. Norme privind acordurile de exclusivitate pentru reutilizarea datelor. Include obligația de a pune la dispoziția publicului clauzele definitive ale acordurilor.

Actori potențiali de pe piață

Organisme din sectorul public

Părțile la astfel de acorduri

Serviciul public digital

Date

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului privind datele:

·(41): Introducerea articolului 32n privind principiul general pentru reutilizarea datelor publice deschise.

·(42): Introducerea articolului 32o privind prelucrarea cererilor de reutilizare a datelor

·(43): Introducerea articolului 32p privind formatele pentru reutilizarea datelor

·(46): Introducerea articolului 32s privind modalitățile practice de facilitare a căutării datelor sau a documentelor disponibile pentru reutilizare

Deținători de date

Utilizatori de date

State membre (organisme din sectorul public)

Comisia Europeană

Norme privind reutilizarea datelor

Serviciul public digital

Date

Digitalizarea procesului

Articolul 1

Introducerea articolului 32t în Regulamentul privind datele; cerința de a sprijini disponibilitatea datelor provenite din cercetare.

State membre

Organizații de cercetare

Utilizatori de date

Norme privind reutilizarea datelor

Serviciul public digital

Date

Articolul 1

Introducerea articolului 32u în Regulamentul privind datele. Stabilirea modalităților de publicare și reutilizare a seturilor de date cu valoare ridicată specifice.

Comisia Europeană

Organisme din sectorul public, întreprinderi publice

Norme privind reutilizarea datelor

Serviciul public digital

Date

Articolul 1

Introducerea articolului 32w în Regulamentul privind datele. Stabilirea condițiilor de reutilizare a anumitor categorii de date. Procedurile de cerere și condițiile de autorizare a unei astfel de reutilizări sunt puse la dispoziția publicului prin intermediul punctului unic de informare.

Organisme din sectorul public

Utilizatori de date

Norme privind reutilizarea datelor

Serviciul public digital

Date

Articolul 1

Introducerea articolului 32x în Regulamentul privind datele; cerințe privind transferurile de date fără caracter personal către țări terțe de către reutilizatori.

Reutilizatori de date

Organisme din sectorul public

Persoane fizice/juridice ale căror drepturi pot fi afectate

Transferul datelor către țări terțe

Serviciul public digital

Date

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului privind datele:

·(55): Introducerea articolului 32z; măsuri organizatorice referitoare la organismele competente.

·(57): Introducerea articolului 32ab privind procedurile pentru cererile de reutilizare a datelor.

·(58): Înlocuirea articolului 38 alineatele (1)-(2) privind dreptul de a depune o plângere.

Organisme competente

State membre

Organisme din sectorul public

Instituirea autorităților competente

Proceduri de cerere

Plângeri

Serviciul public digital

Date

Articolul 1

Introducerea articolului 32aa în Regulamentul privind datele. Impunerea utilizării unui punct unic de informare pentru a facilita reutilizarea datelor.

State membre

Deținători de date

Utilizatori de date

Comisia Europeană

Crearea unui punct unic de acces

Soluții digitale

Serviciul public digital

Digitalizarea procesului

Date

Articolul 1

Modificări ale articolelor 41a, 42, 45, 46, 48a, 49 și 49a din Regulamentul privind datele pentru a introduce capitolul IXa de instituire a Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor (EDIB) ca grup de experți care să coordoneze asigurarea respectării normelor și să faciliteze dezvoltarea unei economii europene a datelor, inclusiv cerințele privind componența, rolul, facilitarea cooperării dintre autoritățile competente și sprijinirea aplicării coerente a cerințelor legale.

Comisia Europeană, Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor (EDIB)

Reprezentanți ai statelor membre având competență în ceea ce privește politica în domeniul economiei datelor

Autorități competente pentru asigurarea respectării capitolelor II, III și V

Autorități competente pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public (Directiva privind datele deschise)

Autorități competente pentru serviciile de intermediere de date

Autorități competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date

Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD), Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD)

Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA)

Reprezentant al UE pentru IMM-uri sau reprezentant al rețelei reprezentanților pentru IMM-uri

Alți reprezentanți ai organismelor relevante din sectoare specifice

Organisme cu expertiză specifică

Organizații de standardizare

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comitetul Economic și Social European

Furnizori de servicii de intermediere de date

Organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date

Instituirea Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor (EDIB)

Serviciul public digital

Date

Articolul 3

Modificarea articolului 33 din Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD), în ceea ce privește notificările privind încălcarea securității datelor cu caracter personal. Printre altele, impune utilizarea punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555 și prevede utilizarea unor modele de notificare.

Persoane vizate

Operatori de date

Autorități de supraveghere

Comitetul european pentru protecția datelor

Comisia Europeană

Notificare

Date

Articolul 3

Modificarea articolului 35 și a articolului 70 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD). Cerința impusă Comitetului european pentru protecția datelor de a transmite Comisiei propuneri pentru operaționalizarea în continuare a anumitor aspecte ale evaluării impactului asupra protecției datelor. Acestea includ un model comun pentru astfel de evaluări.

Comitetul european pentru protecția datelor

Comisia Europeană

Propunerile Comitetului transmise Comisiei

Date

Articolul 3

Introducerea articolului 88b în Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD); persoanele vizate sunt în măsură să își dea consimțământul/să își exercite dreptul la opoziție prin mijloace automatizate și prelucrabile automat. Se preconizează că standardele vor fi elaborate de una sau mai multe organizații de standardizare europene.

Persoane vizate

Operatori de date

Organizații de standardizare europene

Comisia Europeană

Indicații automatizate și prelucrabile automat cu privire la alegerile persoanei vizate

Soluții digitale

Automatizarea proceselor

Articolul 6

Modificarea Directivei (UE) 2022/2555 (NIS 2):

·(1): Introducerea articolului 23a privind dezvoltarea și întreținerea unui punct de intrare unic pentru raportarea incidentelor;

·(3): Modificarea articolului 23 alineatul (4) pentru a impune utilizarea punctului de intrare unic pentru notificarea incidentelor grave;

·(4): Introducerea articolului 23 alineatul (12), care asigură faptul că incidentele grave sunt raportate o singură dată (fie în temeiul NIS 2, fie în temeiul Regulamentului privind reziliența cibernetică);

·(5): Modificarea articolului 30 alineatul (1) pentru a se asigura că punctul de intrare unic poate fi utilizat, în mod voluntar, pentru notificările transmise de diferite entități.

Notificatori (entități esențiale și importante)

Echipe CSIRT/autorități competente (după caz)

Comisia Europeană

ENISA

Notificare

Date

Soluții digitale

Serviciul public digital

Articolul 7

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (EUDIW) care impune utilizarea punctului de intrare unic, în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555, pentru:

·Articolul 19a alineatul (1a): Notificări menționate la alineatul (1) litera (b).

·Articolul 24 alineatul (2a): Notificări menționate la alineatul (2) litera (fb). Articolul 45a alineatul (3a): Notificări menționate la alineatul (3).

Notificatori (prestatori de servicii de încredere necalificați; prestatori de servicii de încredere calificați; furnizori de browsere web)

Organisme de supraveghere

Alte organisme/autorități competente relevante

Comisia Europeană

Notificare

Date

Articolul 8

Modificarea Regulamentului (UE) 2022/2554 (DORA) care impune utilizarea punctului de intrare unic, în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555, pentru:

·Articolul 19 alineatul (1): Incidente majore legate de TIC

·Articolul 19 alineatul (2): notificări voluntare ale amenințărilor cibernetice semnificative.

Notificatori (entități financiare)

Organisme de supraveghere

Alte organisme/autorități competente relevante

Comisia Europeană

ENISA

Notificare

Date

Articolul 9

Modificarea Directivei (UE) 2022/2557 (CER) care impune utilizarea punctului de intrare unic, în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555, pentru:

·Articolul 15 alineatul (1): Incidente care perturbă în mod semnificativ sau care au potențialul de a perturba în mod semnificativ furnizarea serviciilor esențiale.

Notificatori (entități critice)

Organisme de supraveghere

Alte organisme/autorități competente relevante

Comisia Europeană

ENISA

Notificare

Date



(4,2) Date

Descrierea la nivel înalt a datelor care intră în domeniul de aplicare

Tipul de date

Trimitere la cerință (cerințe)

Standard și/sau specificație (dacă este cazul)

Refuzul unei cereri de acces la date pe baza excepției privind secretul comercial (și notificarea acesteia autorității competente)

Articolul 1

A se justifica în mod corespunzător pe baza unor elemente obiective.

Date care trebuie puse la dispoziție în contextul unei situații de urgență

Articolul 1

Inclusiv metadatele necesare pentru interpretarea și utilizarea datelor. În cazul datelor cu caracter personal, pseudonimizate, dacă este posibil.

Notificarea intenției de a pune la dispoziție date în contextul unei situații de urgență

Articolul 1

A se preciza identitatea și datele de contact ale organizației sau ale persoanei care primește datele, scopul transmiterii sau punerii la dispoziție a datelor, perioada în care urmează să fie utilizate datele și măsurile tehnice de protecție și organizatorice luate.

Plângeri în temeiul capitolului V („Punerea de date la dispoziția organismelor din sectorul public, a Comisiei, a Băncii Centrale Europene și a organelor Uniunii pe baza unei nevoi excepționale”)

Articolul 1

//

Date fără caracter personal deținute în Uniunea Europeană

Articolul 1

//

Date care trebuie furnizate ca răspuns la o cerere de reutilizare a datelor

Articolul 1

A se furniza volumul minim de date permis

Notificarea cererii de reutilizare a datelor care urmează să fie aprobată

Articolul 1

//

Datele pentru care sunt furnizate servicii de intermediere (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Format primit de la persoana vizată/deținătorul datelor, conversii numai pentru a spori interoperabilitatea sau pentru a respecta standardele internaționale/europene în materie de date

Informații privind utilizările datelor și termenii utilizați (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Trebuie furnizate într-un mod concis, transparent, inteligibil și ușor accesibil

Cereri de înregistrare în registrul public al Uniunii și modificările aduse informațiilor notificate (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Autoritățile competente întocmesc formularele de cerere necesare.

Cereri de înregistrare acceptate care urmează să fie adăugate în registrul public al Uniunii (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

//

Notificarea modificărilor ulterioare ale informațiilor furnizate în cursul procesului de depunere a cererilor (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

//

Primirea notificării modificărilor ulterioare (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

//

Informații furnizate persoanelor vizate/deținătorilor de date înainte de prelucrare (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

//

Consimțământul (sau retragerea consimțământului) pentru prelucrarea datelor de către o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

A se obține prin mijloace electronice

Informații privind jurisdicția țării terțe în care se intenționează să aibă loc utilizarea datelor

Articolul 1

//

Notificarea transferurilor neautorizate, a accesului neautorizat la date fără caracter personal sau a utilizării neautorizate a acestora (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

//

Informații pentru monitorizarea conformității (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Cererile trebuie să fie proporționale și motivate

Notificarea neconformității (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

//

Decizie de revocare a dreptului de utilizare a etichetei (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

//

Proiecte de acte privind cerințele de localizare a datelor

Articolul 1

//

Clauzele definitive ale acordurilor de exclusivitate

Articolul 1

//

Date (și/sau notificări) referitoare la o cerere de reutilizare

Articolul 1

În orice format preexistent sau în orice limbă disponibilă și, dacă este posibil și adecvat, prin mijloace electronice, în formate care sunt deschise, prelucrabile automat, accesibile, ușor de găsit și reutilizabile, împreună cu metadatele lor.

Date provenite din cercetare care au beneficiat de finanțare publică

Articolul 1

Acces liber, urmând principiul „deschiderii în mod implicit” și compatibilitatea cu principiile FAIR.

Seturi de date cu valoare ridicată specifice

Articolul 1

Puse la dispoziție în mod gratuit; prelucrabile automat; puse la dispoziție prin intermediul unor API și prin descărcare în masă (dacă este cazul). Actele de punere în aplicare urmează a fi adoptate; acestea pot include formate de date și metadate.

Condiții pentru a permite reutilizarea datelor sau a documentelor menționate la articolul 2 alineatul (54)

Articolul 1

Disponibile public.

Notificarea reutilizării neautorizate a datelor fără caracter personal

Articolul 1

//

Notificarea intenției de a transfera date fără caracter personal către o țară terță și scopul unui astfel de transfer (către organismul din sectorul public)

Articolul 1

//

Notificarea intenției de a transfera date fără caracter personal către o țară terță, scopul acestui transfer și garanțiile adecvate (către persoana fizică sau juridică ale cărei drepturi și interese pot fi afectate)

Articolul 1

//

Toate informațiile relevante privind aplicarea articolelor 32z [condiții de reutilizare], 32aa [țări terțe] și 32ab [taxe] din Regulamentul privind datele.

Articolul 1

Disponibile și ușor accesibile prin intermediul unui punct unic de informare.

Plângere depusă de persoane fizice/juridice în cazul în care drepturile ce le revin în temeiul Regulamentului privind datele au fost încălcate sau în ceea ce privește alte aspecte relevante

Articolul 1

//

Informații privind evoluția procedurilor/căilor de atac judiciare în legătură cu o plângere depusă în temeiul Regulamentului privind datele

Articolul 1

//

Date privind experiența și bunele practici (EDIB)

Articolul 1

//

Evaluarea capitolelor II, III, IV, V, VI, VII și VIII din Regulamentul privind datele

Evaluarea capitolelor VIIa, VIIb și VIIc din Regulamentul privind datele

Articolul 1

Articolul 1

Sunt prevăzute cerințe minime privind conținutul rapoartelor.

Notificări ale situațiilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal

Articolul 3

Prin intermediul (și, prin urmare, respectând specificațiile) punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555.

Comitetul european pentru protecția datelor elaborează o propunere de model comun (a se vedea rubrica următoare).

Propunerea CEPD privind un model comun de notificare a încălcării securității datelor

Articolul 3

//

Propunerile CEPD privind evaluarea impactului asupra protecției datelor

Articolul 3

//

Rapoarte privind incidentele semnificative în temeiul Directivei NIS 2

Articolul 6

Prin intermediul (și, prin urmare, respectând specificațiile) punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555.

Notificări ale situațiilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal

Articolul 3

Prin intermediul (și, prin urmare, respectând specificațiile) punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555

Notificări ale incidentelor majore legate de TIC în temeiul DORA; notificări voluntare ale amenințărilor cibernetice semnificative în temeiul DORA

Articolul 8

Prin intermediul (și, prin urmare, respectând specificațiile) punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555

Notificări ale incidentelor care perturbă în mod semnificativ sau care au potențialul de a perturba în mod semnificativ furnizarea serviciilor esențiale, în temeiul Directivei CER

Articolul 9

Prin intermediul (și, prin urmare, respectând specificațiile) punctului de intrare unic instituit în temeiul articolului 23a din Directiva (UE) 2022/2555

Alinierea la Strategia europeană privind datele

Explicație privind modul în care cerința (cerințele) este (sunt) aliniată (aliniate) la Strategia europeană privind datele

Aceste modificări ale Regulamentului privind datele introduc EDIB (capitolul IXa), care coordonează aplicarea normelor și elaborează orientări pentru spațiile europene comune sectoriale ale datelor; etichetele europene pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date (capitolul VIIa), care creează un ecosistem de încredere pentru partajarea de date și protecția drepturilor în vigoare; capitolul VIIb pune în aplicare libera circulație a datelor fără caracter personal prin interzicerea cerințelor nejustificate de localizare a datelor; capitolul VIIc simplifică normele privind reutilizarea datelor din sectorul public, unificând dispozițiile prevăzute în Directiva privind datele deschise cu dispozițiile prevăzute în Regulamentul privind guvernanța datelor; normele privind transferurile internaționale de date consolidează suveranitatea digitală europeană prin protejarea datelor împotriva accesului neautorizat al țărilor terțe; în cele din urmă, derogările pentru IMM-uri și prezența reprezentantului UE pentru IMM-uri în cadrul EDIB asigură faptul că economia datelor este mai accesibilă și pentru întreprinderile mici.

Alinierea la principiul „doar o singură dată”

Explicarea modului în care a fost luat în considerare principiul „doar o singură dată” și a modului în care a fost explorată posibilitatea de reutilizare a datelor existente

Aceste modificări sprijină principiul „doar o singură dată” prin crearea unei infrastructuri pentru reutilizarea eficientă a datelor: EDIB elaborează standarde de interoperabilitate în toate spațiile europene comune ale datelor pentru a reduce furnizarea de date duplicate; serviciile de intermediere de date acționează ca intermediari de încredere care permit partajarea securizată de date existente, eliminând colectarea redundantă; organizațiile de promovare a altruismului în materie de date facilitează partajarea voluntară de date în interes public, punând la dispoziție date reutilizabile pentru cercetare și servicii publice; dispozițiile privind libera circulație previn barierele care necesită stocarea dublă în diferite locații; iar garanțiile privind transferurile internaționale asigură accesibilitatea datelor la nivel transfrontalier, menținând în același timp protecția, permițând în mod colectiv persoanelor fizice și întreprinderilor să își furnizeze datele o singură dată, nevoile ulterioare fiind satisfăcute prin mecanisme de partajare sigure, care respectă drepturile. În același timp, dispozițiile din cadrul punctului de intrare unic permit în continuare aplicarea principiului „doar o singură dată” în ceea ce privește raportarea incidentelor.

Explicarea modului în care datele nou create sunt ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile și respectă standarde de înaltă calitate

Aceste modificări asigură faptul că datele nou create respectă principiile FAIR și standardele de calitate prin mecanisme coordonate: EDIB elaborează specificații tehnice comune și protocoale de interoperabilitate accesibile la nivelul tuturor spațiilor sectoriale ale datelor; dispozițiile privind libera circulație previn fragmentarea care subminează calitatea datelor; rolul de coordonare al EDIB poate permite punerea armonizată în aplicare a standardelor privind metadatele, a cerințelor tehnice și a criteriilor de referință privind calitatea în toate statele membre.

Fluxuri de date

Descriere la nivel înalt a fluxurilor de date

N.B.: Majoritatea fluxurilor de date detaliate în continuare sunt fluxuri preexistente care sunt transferate de la un regulament la altul. Mai precis, dispozițiile prevăzute în Regulamentul privind guvernanța datelor sunt transferate în Regulamentul privind datele.

Tipul de date

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Actori care furnizează datele

Actori care primesc datele

Factorul declanșator pentru schimbul de date

Frecvența (dacă este cazul)

Refuzul unei cereri de acces la date pe baza excepției privind secretul comercial (și notificarea acesteia autorității competente)

Articolul 1

Modificarea articolului 4 alineatul (8) și a articolului 5 alineatul (11) din Regulamentul privind datele 

Deținător de date

Utilizator de date (care formulează cererea); Autoritatea competentă desemnată în temeiul articolului 37

Refuzul unei cereri de acces la date pe baza excepției privind secretul comercial

Ad-hoc

Date care trebuie puse la dispoziție în contextul unei situații de urgență

Articolul 1

Introducerea articolului 15a în Regulamentul privind datele 

Deținător de date

Organism din sectorul public; Comisia Europeană; Banca Centrală Europeană; Organ al Uniunii

Situație de urgență publică + Cerere de acces la date care îndeplinesc condițiile necesare

Ad-hoc

Notificarea intenției de a pune la dispoziție date în contextul unei situații de urgență

Articolul 1

Modificarea articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul privind datele

Organism din sectorul public; Comisia Europeană; Banca Centrală Europeană; Organ al Uniunii

Deținătorul de date de la care au fost primite datele

Situație de urgență + Intenția de a transmite sau de a pune la dispoziție date

Ad-hoc

Plângeri în temeiul capitolului V („Punerea de date la dispoziția organismelor din sectorul public, a Comisiei, a Băncii Centrale Europene și a organelor Uniunii pe baza unei nevoi excepționale”)

Articolul 1

Introducerea articolului 22a în Regulamentul privind datele

Deținător de date; Organism din sectorul public; Comisia Europeană; Banca Centrală Europeană; Organ al Uniunii

Autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit deținătorul de date

În cazul în care apare un litigiu cu privire la o cerere de date depusă în temeiul articolului 15a din Regulamentul privind datele

Ad-hoc

Date fără caracter personal deținute în Uniunea Europeană

Articolul 1

Modificarea următoarelor articole din Regulamentul privind datele:

articolul 32 alineatul (1), articolul 32 alineatul (3), articolul 32 alineatul (4)

Furnizori de servicii de prelucrare a datelor, furnizori de servicii de intermediere de date, organizații de promovare a altruismului în materie de date

Instanțe/tribunale din țări terțe,

Autorități administrative din țări terțe, clienți (deținători de date/persoane vizate)

Cerere din partea unei țări terțe pe baza unui acord internațional, cerere din partea unei țări terțe care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 32 alineatul (3), cerere din partea clientului de acces la propriile date

Ad-hoc

Date care trebuie furnizate ca răspuns la o cerere de reutilizare a datelor

Articolul 1

Modificarea articolului 32 alineatele (4)-(5) din Regulamentul privind datele

Furnizorul de servicii de intermediere de date sau organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date

Inițiatorul cererii de reutilizare a datelor (autoritatea din țara terță)

Aprobarea cererii de reutilizare a datelor

Ad-hoc

Notificarea cererii de reutilizare a datelor care urmează să fie aprobată

Articolul 1

Modificarea articolului 32 alineatele (4)-(5) din Regulamentul privind datele

Furnizorul de servicii de intermediere de date sau organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date

Client

Aprobarea cererii autorității din țara terță de reutilizare a datelor (cu excepția cazului în care cererea servește scopurilor de asigurare a respectării legii)

Ad-hoc

Informații care trebuie publicate în registrele publice (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32a în Regulamentul privind datele

Comisia Europeană

Publicul

Informații privind serviciile recunoscute de intermediere de date sau organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date devin disponibile sau trebuie modificate

În curs (registrul este actualizat periodic)

Datele pentru care sunt furnizate servicii de intermediere (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32c în Regulamentul privind datele

Persoane vizate

Deținători de date

Utilizatori de date (prin intermediul furnizorului de servicii de intermediere de date)

Consimțământul persoanei vizate

Permisiunea acordată de deținătorul de date

Cererea utilizatorului de date

Conform acordului/contractului dintre părți

Informații privind utilizările datelor și termenii utilizați (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32c în Regulamentul privind datele

Furnizorul de servicii de intermediere de date

Persoane vizate

Înainte ca persoana vizată să își dea consimțământul pentru utilizarea datelor

De fiecare dată înainte de solicitarea consimțământului

Cereri de înregistrare în registrul public al Uniunii și modificările aduse informațiilor notificate (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32e în Regulamentul privind datele

Furnizori de servicii de intermediere de date

Organizații de promovare a altruismului în materie de date

Autoritatea competentă din statul membru în care se află sediul principal

Depunerea cererilor

Ad-hoc

Cereri de înregistrare acceptate care urmează să fie adăugate în registrul public al Uniunii (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32e în Regulamentul privind datele

Autoritatea competentă

Comisia Europeană

Aprobarea cererii

Ad-hoc (în termen de 12 săptămâni de la primirea unei cereri, cu condiția ca decizia să fie pozitivă)

Notificarea modificărilor ulterioare ale informațiilor furnizate în cursul procesului de depunere a cererilor (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32e în Regulamentul privind datele

Entități înregistrate

Autoritatea competentă

Modificări ale informațiilor furnizate sau în cazul în care entitățile își încetează activitățile în Uniune

Ad-hoc

Primirea notificării modificărilor ulterioare (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32e în Regulamentul privind datele

Autoritatea competentă

Comisia Europeană

Entitățile înregistrate notifică modificarea (a se vedea rubrica de mai sus)

Ad-hoc, fără întârziere

Informații furnizate persoanelor vizate/deținătorilor de date înainte de prelucrare (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32f în Regulamentul privind datele

Organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date

Persoane vizate

Deținători de date

Anterior prelucrării datelor lor

Înaintea fiecărei activități de prelucrare (trebuie să fie clară și ușor de înțeles)

Consimțământul (sau retragerea consimțământului) pentru prelucrarea datelor de către o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32f în Regulamentul privind datele

Persoane vizate

Deținători de date (dacă sunt date fără caracter personal)

Organizație de promovare a altruismului în materie de date

Consimțământul persoanei vizate/Permisiunea acordată de deținătorul de date necesară pentru activitățile de prelucrare

Conform acordului/permisiunii acordate, cu posibilitatea retragerii în orice moment

Informații privind jurisdicția țării terțe în care se intenționează să aibă loc utilizarea datelor

Articolul 1

Introducerea articolului 32f în Regulamentul privind datele

Organizație de promovare a altruismului în materie de date

Deținători de date

În cazul în care organizația de promovare a altruismului în materie de date facilitează prelucrarea datelor de către terți

Ad-hoc

Notificarea transferurilor neautorizate, a accesului neautorizat la date fără caracter personal sau a utilizării neautorizate a acestora (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32f în Regulamentul privind datele

Organizație de promovare a altruismului în materie de date

Deținători de date

Acțiune neautorizată

Ad-hoc, fără întârziere

Informații pentru monitorizarea conformității (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32g în Regulamentul privind datele

Furnizori de servicii de intermediere de date

Organizații de promovare a altruismului în materie de date

Autorități competente

Cerere din partea autorității competente

Cerere din partea unei persoane fizice sau juridice

Ad-hoc (la cerere, care trebuie să fie proporțională și motivată)

Notificarea neconformității (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32g în Regulamentul privind datele

Autoritatea competentă

Entitatea care se dovedește că nu respectă normele

Autoritatea competentă constată că un furnizor recunoscut de servicii de intermediere de date sau o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu respectă normele

Ad-hoc (urmat de posibilitatea ca entitatea să își exprime opiniile în termen de 30 de zile)

Decizie de revocare a dreptului de utilizare a etichetei (eticheta europeană pentru serviciile de intermediere de date și organizațiile de promovare a altruismului în materie de date)

Articolul 1

Introducerea articolului 32g în Regulamentul privind datele

Autoritatea competentă

Publicul

În urma deciziei de revocare a etichetei

Ad-hoc

Proiecte de acte privind cerințele de localizare a datelor

Articolul 1

State membre

Comisia Europeană

Crearea unui proiect de act care introduce o nouă cerință de localizare a datelor sau aduce modificări unei cerințe existente de localizare a datelor

Ad-hoc, imediat

Clauzele definitive ale acordurilor de exclusivitate

Articolul 1

Părțile la acord

Publicul

Acorduri de exclusivitate încheiate la 16 iulie 2019 sau după acea dată

Ad-hoc, cu cel puțin două luni înainte de intrarea în vigoare a unui acord

Date (și/sau notificări) referitoare la o cerere de reutilizare

Articolul 1

Introducerea articolului 32p în Regulamentul privind datele

Organisme din sectorul public

Inițiatorii cererilor de reutilizare a datelor

În cazul în care trebuie furnizate oricare dintre următoarele documente: datele/documentele solicitate; oferta de licență; notificări privind întârzierile; notificarea unei decizii negative.

Ad-hoc

Clauzele definitive ale acordurilor de exclusivitate

Articolul 1

Introducerea articolului 32k în Regulamentul privind datele

Părțile la un acord de exclusivitate

Publicul larg

Stabilirea clauzelor definitive ale unui acord de exclusivitate

Ad-hoc

Condiții pentru a permite reutilizarea datelor sau a documentelor menționate la articolul 2 alineatul (54)

Articolul 1

Introducerea articolului 32z în Regulamentul privind datele 

Organisme din sectorul public (competente să aprobe sau să refuze cererile de acces)

Publicul larg

Atunci când aprobă reutilizarea datelor sau a documentelor

Ad-hoc

Notificarea reutilizării neautorizate a datelor fără caracter personal

Articolul 1

Introducerea articolului 32z în Regulamentul privind datele

Reutilizator (eventual cu sprijinul organismului din sectorul public)

Persoane fizice sau juridice ale căror drepturi și interese pot fi afectate

Efectuarea reutilizării neautorizate

Ad-hoc

Notificarea intenției de a transfera date fără caracter personal către o țară terță și scopul unui astfel de transfer (către organismul din sectorul public)

Articolul 1

Introducerea articolului 32aa în Regulamentul privind datele

Reutilizator

Organism din sectorul public

Intenția de a transfera date către o țară terță

Ad-hoc

Notificarea intenției de a transfera date fără caracter personal către o țară terță, scopul acestui transfer și garanțiile adecvate (către persoana fizică sau juridică ale cărei drepturi și interese pot fi afectate)

Articolul 1

Introducerea articolului 32aa în Regulamentul privind datele

Reutilizator (eventual cu sprijinul organismului din sectorul public)

Persoana fizică sau juridică ale cărei drepturi și interese pot fi afectate

Intenția de a transfera date către o țară terță

Ad-hoc

Toate informațiile relevante privind aplicarea articolelor 32z [condiții de reutilizare], 32aa [țări terțe] și 32ab [taxe] din Regulamentul privind datele.

Articolul 1

Introducerea articolului 32ad în Regulamentul privind datele

State membre

Puse la dispoziția utilizatorilor punctului unic de informare

Trebuie furnizate informații relevante

Ad-hoc

Plângere depusă de persoane fizice/juridice în cazul în care drepturile ce le revin în temeiul Regulamentului privind datele au fost încălcate sau în ceea ce privește alte aspecte relevante

Articolul 1

Modificarea articolului 38 alineatele (1)-(2) din Regulamentul privind datele

Persoane fizice sau juridice

Autoritatea competentă relevantă din statul membru relevant

Plângere care urmează să fie depusă

Ad-hoc

Informații privind evoluția procedurilor/căilor de atac judiciare în legătură cu o plângere depusă în temeiul Regulamentului privind datele

Articolul 1

Modificarea articolului 38 alineatele (1)-(2) din Regulamentul privind datele

Autoritatea competentă relevantă

Persoanele fizice sau juridice care au depus plângerea

Plângere depusă

Ad-hoc

Date privind experiența și bunele practici (EDIB)

Articolul 1

Introducerea capitolului IXa în Regulamentul privind datele

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor

Comisia; Autorități competente

Date de intrare care trebuie furnizate

Ad-hoc

Evaluarea capitolelor II, III, IV, V, VI, VII și VIII din Regulamentul privind datele

Evaluarea capitolelor VIIa, VIIb și VIIc din Regulamentul privind datele

Articolul 1

Modificarea articolului 49 alineatul (1) din Regulamentul privind datele

Articolul 1

Modificarea articolului 49 alineatul (2) din Regulamentul privind datele

Comisia Europeană

Parlamentul European; Consiliul; Comitetul Economic și Social European

Realizarea evaluării Regulamentului privind datele

Până la 12 septembrie 2028

Până la [data intrării în vigoare plus 5 ani]

Notificări ale situațiilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal

Articolul 3

Modificarea articolului 33 alineatul (1) din RGPD 

Operator de date

Autoritatea de supraveghere

Încălcarea securității datelor

Ad-hoc

Propunerea CEPD privind un model comun de notificare a încălcării securității datelor

Articolul 3

Modificarea articolului 33 alineatul (1) din RGPD

Comitetul european pentru protecția datelor

Comisia

Propunerea urmează să fie prezentată

În termen de [luni] de la data de la care se aplică prezentul regulament

La fiecare trei ani

Propunerile CEPD privind evaluarea impactului asupra protecției datelor

Articolul 3

Modificarea articolului 70 alineatul (1) din RGPD

Comitetul european pentru protecția datelor

Comisia

Propunerea urmează să fie prezentată

Ad-hoc

Rapoarte privind incidentele semnificative în temeiul Directivei NIS 2

Articolul 6

Introducerea articolelor 23a și 23b, modificarea articolului 23 și a articolului 30 alineatul (1) din NIS 2 

Entități esențiale și entități importante

Echipe CSIRT/autorități competente (după caz)

Circumstanțele descrise la articolul 23 alineatul (3) din Directiva NIS 2

Ad-hoc

Notificări ale situațiilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal

Articolul 3

Modificarea articolului 33 din RGPD

Operatori de date

Autoritatea de supraveghere

Încălcarea securității datelor cu caracter personal

Ad-hoc

Notificări ale incidentelor majore legate de TIC în temeiul DORA; notificări voluntare ale amenințărilor cibernetice semnificative în temeiul DORA

Articolul 8

Modificarea articolului 19 din DORA

Entități financiare

Autoritatea competentă relevantă

Incidente majore legate de TIC; amenințări cibernetice semnificative

Ad-hoc

Notificări ale incidentelor care perturbă în mod semnificativ sau care au potențialul de a perturba în mod semnificativ furnizarea serviciilor esențiale, în temeiul Directivei CER

Articolul 9

Modificarea articolului 15 din Directiva CER

Entități critice

Autoritatea competentă

Incidente care perturbă în mod semnificativ sau care au potențialul de a perturba în mod semnificativ furnizarea serviciilor esențiale

Ad-hoc

(4,3) Soluții digitale

Descriere la nivel înalt a soluțiilor digitale

N.B.: Toate soluțiile digitale detaliate în continuare sunt soluții preexistente al căror temei juridic este transferat de la un regulament la altul. Mai precis, dispozițiile prevăzute în Regulamentul privind guvernanța datelor sunt transferate în Regulamentul privind datele.

Soluția digitală

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Principalele funcționalități obligatorii

Organismul responsabil

Cum este asigurată accesibilitatea?

Cum se ia în considerare potențialul de reutilizare?

Utilizarea tehnologiilor IA (dacă este cazul)

Registrul public al Uniunii de servicii de intermediere de date și organizații de promovare a altruismului în materie de date

Introducerea articolului 32a în Regulamentul privind datele

Stocarea și publicarea informațiilor obligatorii

Comisia Europeană

//

//

NU SE APLICĂ

Punctul unic de informare (în temeiul Regulamentului privind datele)

Articolul 1

Introducerea articolului 32ad în Regulamentul privind datele

Informații care trebuie să fie disponibile și accesibile

Competența de a primi cereri de informații sau cereri de reutilizare a categoriilor de date protejate

Transmiterea cererilor, atunci când este posibil și adecvat prin mijloace automatizate, către organismele competente din sectorul public

Punerea la dispoziție prin mijloace electronice a unei liste de resurse cu funcție de căutare care să conțină o prezentare generală a tuturor resurselor de documente disponibile

Comisia Europeană

Punct unic de acces care oferă un registru electronic de date cu funcție de căutare disponibil la punctele de informare unice naționale și informații suplimentare privind modul de solicitare a datelor prin intermediul respectivelor puncte de informare unice naționale

Punerea la dispoziție prin mijloace electronice a unei liste de resurse cu funcție de căutare care să conțină o prezentare generală a tuturor resurselor de date disponibile […] și condițiile pentru reutilizarea lor.

NU SE APLICĂ

Punct de intrare unic pentru notificarea incidentelor

Articolul 6

Introducerea articolului 23a în NIS 2

Permiterea raportării incidentelor în temeiul actelor relevante la nivelul Uniunii

Asigurarea interoperabilității și compatibilității cu portofelele europene pentru întreprinderi

Comisia Europeană; ENISA

Interoperabilitatea și compatibilitatea cu portofelele europene pentru întreprinderi și propriile mijloace de accesibilitate

Posibilitatea de a asigura raportarea incidentelor în temeiul diferitelor acte juridice; posibilitatea de a include și alte temeiuri juridice în soluția punctului de intrare unic în viitor

NU SE APLICĂ

Pentru fiecare soluție digitală, explicația modului în care soluția digitală respectă politicile digitale și actele legislative aplicabile

Registrul public al Uniunii de servicii de intermediere de date și organizații de promovare a altruismului în materie de date

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)

Explicarea modului în care se aliniază

Regulamentul privind inteligența artificială

NU SE APLICĂ

Cadrul UE privind securitatea cibernetică

NU SE APLICĂ

eIDAS

NU SE APLICĂ

Portalul digital unic și IMI

Modificarea Regulamentului (UE) 2018/1724 pentru a adăuga „Înregistrarea ca furnizor de servicii de intermediere de date” și „Înregistrarea ca organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date” în anexa II.

Altele

NU SE APLICĂ

Punctul unic de informare (în temeiul Regulamentului privind datele)

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)

Explicarea modului în care se aliniază

Regulamentul privind inteligența artificială

NU SE APLICĂ

Cadrul UE privind securitatea cibernetică

Organismele din sectorul public pot prevedea cerința de a se accesa și a se reutiliza datele sau documentele de la distanță într-un mediu de prelucrare securizat, care este pus la dispoziție sau controlat de organismul din sectorul public. În astfel de cazuri, organismele din sectorul public impun condiții care asigură integritatea funcționării sistemelor tehnice ale mediului de prelucrare securizat utilizat.

eIDAS

NU SE APLICĂ

Portalul digital unic și IMI

NU SE APLICĂ

Altele

Punctul unic de informare respectă Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD). Organismele din sectorul public pot prevedea cerințe de acordare a accesului pentru reutilizarea datelor sau a documentelor numai în cazul în care acestea au fost anonimizate și/sau au făcut obiectul unei alte forme de pregătire pertinentă. În plus, în cazul în care are loc o reutilizare neautorizată a datelor fără caracter personal, reutilizatorul are obligația de a informa persoanele fizice ale căror drepturi și interese pot fi afectate.

Punct de intrare unic pentru notificarea incidentelor

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)

Explicarea modului în care se aliniază

Regulamentul privind inteligența artificială

NU SE APLICĂ

Cadrul UE privind securitatea cibernetică

Ca modificare a NIS 2, se pune un accent inerent pe securitatea cibernetică. În sens mai larg, punctul de intrare unic urmărește să servească drept portal, canalizând toate rapoartele privind incidentele legate de securitatea cibernetică către autoritățile competente respective, în temeiul mai multor acte juridice ale Uniunii.

eIDAS

Punctul de intrare unic este prevăzut și pentru raportarea incidentelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (Regulamentul eIDAS).

ENISA se asigură că punctul de intrare unic este interoperabil și compatibil cu portofelele europene pentru întreprinderi și că portofelele europene pentru întreprinderi pot fi utilizate cel puțin pentru a identifica și autentifica entitățile care utilizează punctul de intrare unic. Inițiativa de politică privind portofelul european pentru întreprinderi se va întemeia pe cadrul eIDAS.

Portalul digital unic și IMI

NU SE APLICĂ

Altele

Propunerea a avut în vedere întregul acquis digital, inclusiv politicile referitoare la date, securitatea cibernetică și telecomunicații.



(4,4) Evaluarea interoperabilității

Descriere la nivel înalt a serviciului (serviciilor) public(e) digital(e) afectat(e) de cerințe

Serviciul public digital sau categoria de servicii publice digitale

Descriere

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Soluție (soluții) pentru Europa interoperabilă

(NU SE APLICĂ)

Altă (alte) soluție (soluții) de interoperabilitate

Guvernanța datelor la nivel european și infrastructura de transparență

Serviciu public digital care permite guvernanța datelor și infrastructura de transparență și care valorifică, printre altele, un registru public al UE al serviciilor de intermediere de date și al organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date, precum și un punct unic de informare care îi ajută pe reutilizatori să găsească informații privind reutilizarea anumitor categorii de date protejate.

Categoria de servicii publice digitale în conformitate cu COFOG 04.9.0 – Afaceri economice n.c.a. (CS)

Articolul 1

//

//

Raportarea incidentelor

Serviciu public digital care permite raportarea incidentelor prin intermediul punctului de intrare unic.

Categoria de servicii publice digitale în conformitate cu COFOG 03.6.0 Ordinea și siguranța publică n.c.a.

Articolul 6

//

Portofelele europene pentru întreprinderi

Impactul cerinței (cerințelor) asupra interoperabilității transfrontaliere din perspectiva serviciului public digital

N.B.: În analiza care urmează, numerele articolelor furnizate în secțiunea „Măsură (măsuri)” se referă la actul (actele) legislativ(e) modificat(e). Punerea în corespondență cu cerințele omnibus se realizează o singură dată, în partea de sus a fiecărei celule.

Serviciul public digital #1 – Guvernanța datelor la nivel european și infrastructura de transparență

Evaluare

Măsură (măsuri)

Obstacole potențiale rămase (dacă este cazul)

Alinierea la politicile digitale și sectoriale existente

Vă rugăm să enumerați politicile digitale și sectoriale aplicabile identificate

Articolul 1

Alinierea la politicile digitale și sectoriale existente se reflectă în considerentele Regulamentului privind guvernanța datelor:

Portalul digital unic [Regulamentul (UE) 2018/1724] (considerentul 56): Procedurile de notificare pentru serviciile de intermediere de date și procedurile de înregistrare pentru organizațiile de promovare a altruismului în materie de date trebuie să fie puse la dispoziție prin intermediul portalului digital unic, asigurând accesul online transfrontalier.

Cadrul european de interoperabilitate (considerentul 54): Infrastructura digitală trebuie să respecte principiile Cadrului european de interoperabilitate pentru a asigura utilizarea transfrontalieră și intersectorială a datelor.

Componentele MIE (infrastructurile de servicii digitale ale Mecanismului pentru interconectarea Europei) (considerentul 54): Trimiteri la „Vocabularele de bază și componentele MIE”. Serviciul digital ar trebui să valorifice componentele MIE (cum ar fi livrarea electronică, identificarea electronică, semnătura electronică) pentru implementarea tehnică.

Cerințele de accesibilitate [Directivele (UE) 2016/2102 și (UE) 2019/882] (considerentul 62). Directiva (UE) 2016/2102 (Directiva privind accesibilitatea site-urilor web): Registrele publice și serviciile digitale trebuie să fie accesibile persoanelor cu handicap; Directiva (UE) 2019/882 (Actul european privind accesibilitatea): Serviciile digitale trebuie să respecte cerințele de accesibilitate.

RGPD [Regulamentul (UE) 2016/679] (considerentele 4 și 35): Toate serviciile digitale care prelucrează date cu caracter personal trebuie să respecte cerințele RGPD privind protecția datelor, viața privată și securitatea.

Regulamentul (UE) 2018/1725 (considerentul 4): În cazul în care instituțiile UE prelucrează date prin intermediul acestor registre, ele trebuie să respecte prezentul regulament.

Directiva privind datele deschise [Directiva (UE) 2019/1024] (considerentele 6 și 10): „Directiva (UE) 2019/1024 și dreptul sectorial al Uniunii asigură faptul că organismele din sectorul public fac ușor accesibile pentru utilizare și reutilizare mai multe dintre datele produse”: Serviciul digital vine în completarea Directivei privind datele deschise prin abordarea categoriilor de date protejate care nu intră în domeniul său de aplicare, asigurându-se, în același timp, că organismele din sectorul public respectă principiile „deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit”, după caz.

Politicile sectoriale privind spațiile europene ale datelor și datele sectoriale, inclusiv spațiul european al datelor privind sănătatea, spațiul european al datelor privind mobilitatea, Pactul verde european/datele privind clima și energia, datele industriale și referitoare la industria prelucrătoare, datele privind serviciile financiare, datele privind agricultura, spațiul european comun al datelor pentru administrațiile publice și spațiul european comun al datelor privind competențele.

Măsurile organizatorice în vederea unei furnizări transfrontaliere fără probleme a serviciilor publice digitale

Vă rugăm să enumerați măsurile de guvernanță prevăzute

Articolul 1

Desemnarea și coordonarea autorității competente

-Articolul 32b: Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente responsabile cu înregistrarea furnizorilor de servicii de intermediere de date și a organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date. Aceste autorități competente își mențin independența față de orice furnizor recunoscut de servicii de intermediere de date sau organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date.

Articolul 32ac: Fiecare stat membru desemnează unul sau mai multe organisme competente pentru a asista organismele din sectorul public care acordă sau refuză accesul pentru reutilizarea categoriilor de date protejate.

Articolul 32g: Autoritățile competente monitorizează și supraveghează respectarea dispozițiilor Regulamentului privind datele de către furnizorii recunoscuți de servicii de intermediere de date și organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

Mecanismul jurisdicției transfrontaliere

Articolul 32e: Serviciile de intermediere de date intră în sfera de competență a autorității competente din statul membru în care se află sediul principal. Același principiu se aplică organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date.

Recunoașterea reciprocă și înregistrarea unică

Articolul 32e: Înregistrarea ca serviciu de intermediere de date/organizație de promovare a altruismului în materie de date este valabilă în toate statele membre.

Articolul 32a: Utilizarea unui logo comun

Registre centralizate la nivelul UE pentru colectarea datelor și transparență

Articolul 32 litera (a): Registrele publice la nivelul Uniunii ale tuturor furnizorilor recunoscuți de servicii de intermediere de date și ale organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

Articolul 32 litera (e): Autoritățile competente notifică fără întârziere Comisiei, pe cale electronică, noile înregistrări, modificări și eliminări, iar Comisia actualizează registrele UE în consecință

Monitorizarea și coordonarea punerii în aplicare

Autoritățile naționale competente

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor

Guvernanța transferului de date din țări terțe

Articolul 32aa: Cerințe privind transferurile de date fără caracter personal către țări terțe de către reutilizatori.

Acorduri de exclusivitate

Articolul 32k: Definește admisibilitatea acordurilor de exclusivitate referitoare la reutilizarea datelor sau a documentelor deținute de organismele din sectorul public. Solicită transparență în ceea ce privește clauzele definitive.

Măsurile luate pentru a asigura o înțelegere comună a datelor

Vă rugăm să enumerați astfel de măsuri

Articolul 1

Standarde comune și cadre interoperabile

-EDIB consiliază Comisia Europeană cu privire la activitățile de standardizare care urmează să fie întreprinse în legătură cu aspectele transsectoriale ale partajării de date, inclusiv în legătură cu apariția unor spații europene comune ale datelor, luând în considerare activitățile de standardizare sectoriale.

oArticolul 42: EDIB contribuie la „adoptarea orientărilor care stabilesc cadre interoperabile și practici comune pentru funcționarea spațiilor europene comune ale datelor”.

-Logo comun pentru identificarea serviciilor de intermediere de date și a organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date.

-Articolul 32q: Organismele din sectorul public și întreprinderile publice își pun la dispoziție datele sau documentele, dacă este posibil și adecvat, prin mijloace electronice, în formate care sunt deschise, prelucrabile automat, accesibile, ușor de găsit și reutilizabile, împreună cu metadatele lor. Atât formatele, cât și metadatele, respectă, dacă este posibil, standardele formale deschise.

Alte măsuri relevante:

-Articolul 32t: Statele membre, în cooperare cu Comisia, își continuă eforturile de simplificare a accesului la seturile de date, punând la dispoziție seturi de date adecvate în formate accesibile, ușor de găsit și reutilizabile prin mijloace electronice.

-Articolul 32u: Statele membre sprijină disponibilitatea datelor provenite din cercetare într-un mod compatibil cu principiile FAIR.

Utilizarea specificațiilor și standardelor tehnice deschise stabilite de comun acord

Vă rugăm să enumerați astfel de măsuri

Articolul 1

Măsuri privind datele prelucrabile automat:

-Articolul 32a: Registrul Uniunii Europene prelucrabil automat al furnizorilor de servicii de intermediere de date.

-Articolul 32a: Registrul Uniunii Europene prelucrabil automat al organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date.

-Articolul 32q: Organismele din sectorul public își vor pune la dispoziție datele/documentele, dacă este posibil, în formate deschise, prelucrabile automat, accesibile, ușor de găsit și reutilizabile, împreună cu metadatele lor. Atât formatele, cât și metadatele, respectă, dacă este posibil, standardele formale deschise.

-Articolul 32q: Seturile de date cu valoare ridicată sunt puse la dispoziție pentru a fi reutilizate în format prelucrabil automat prin API-uri și, dacă este cazul, prin descărcare în masă.

-Articolul 32t: Statele membre adoptă măsuri practice care să faciliteze căutarea datelor sau a documentelor disponibile pentru reutilizare, cum ar fi listele de resurse ale principalelor date sau documente, împreună cu metadatele relevante, accesibile, în cazurile în care acest lucru este posibil și oportun, online și în formate prelucrabile automat, și situri portal cu legături spre listele de resurse. În cazurile în care acest lucru este posibil, statele membre facilitează căutarea în mai multe limbi a datelor sau a documentelor.

-Articolul 32w: Seturile de date cu valoare ridicată specifice sunt prelucrabile automat. Actele de punere în aplicare pot specifica modalitățile referitoare la formatele datelor și metadatelor, precum și modalitățile tehnice de difuzare.

Măsuri de interacțiune mașină-mașină:

-Articolul 32ad: Impunerea utilizării punctului unic de informare. Punctul unic de informare este competent să primească cereri de informații sau cereri de reutilizare și le transmite, atunci când este posibil și adecvat prin mijloace automatizate, organismelor competente din sectorul public sau organismelor competente.

Alte măsuri relevante:

-Articolul 48a: Modificarea anexei II la Regulamentul (UE) 2018/1724 (portalul digital unic). Explorarea sinergiilor.

-Considerentul 52 din Regulamentul omnibus: În măsura posibilului, ENISA ar trebui să țină seama de soluțiile tehnice naționale existente care facilitează raportarea incidentelor, cum ar fi platformele naționale, atunci când elaborează specificațiile privind măsurile tehnice, operaționale și organizatorice referitoare la înființarea, întreținerea și funcționarea în condiții de siguranță a punctului de intrare unic. În plus, ENISA ar trebui să ia în considerare protocoale și instrumente tehnice, cum ar fi interfețele de programare a aplicațiilor și standardele prelucrabile automat, care să permită entităților să faciliteze integrarea obligațiilor de raportare în procesele operaționale, iar autorităților să conecteze punctul de intrare unic la sistemele lor naționale de raportare.

Serviciul public digital #2 – Raportarea incidentelor

Evaluare

Măsură (măsuri)

Obstacole potențiale rămase (dacă este cazul)

Alinierea la politicile digitale și sectoriale existente

Vă rugăm să enumerați politicile digitale și sectoriale aplicabile identificate

Articolul 6

Alinierea generală la politicile digitale și sectoriale existente este asigurată prin Directiva (UE) 2022/2555 (NIS 2), pe care Regulamentul omnibus în domeniul digital o modifică în prezent. În plus, Regulamentul omnibus prevede sinergii cu portofelul european al întreprinderilor și cu Regulamentul (UE) 2024/2847 (Regulamentul privind reziliența cibernetică). În mod concret:

·Articolul 23 alineatul (4) prevede utilizarea punctului de intrare unic pentru notificarea în temeiul NIS 2.

·Articolul 23 alineatul (1) stabilește că o notificare a unui incident grav în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/2847 (Regulamentul privind reziliența cibernetică) constituie, de asemenea, raportare de informații în temeiul Directivei (UE) 2022/2555 (NIS 2). Acest aspect este în conformitate cu principiul „doar o singură dată”.

·Articolul 23a alineatul (3) litera (d) prevede legătura cu portofelele europene pentru întreprinderi.

Măsurile organizatorice în vederea unei furnizări transfrontaliere fără probleme a serviciilor publice digitale

Vă rugăm să enumerați măsurile de guvernanță prevăzute

Articolul 6

Articolul 23a definește rolurile și responsabilitățile. Și anume, ENISA:

·dezvoltă și menține un punct de intrare unic pentru a sprijini obligația de raportare a incidentelor și a evenimentelor conexe în temeiul actelor juridice ale Uniunii.

·ia măsuri tehnice, operaționale și organizatorice pentru a gestiona riscurile la adresa securității punctului de intrare unic și informațiile transmise sau difuzate. În acest sens, consultă Comisia, rețeaua CSIRT și autoritățile competente relevante.

Măsurile luate pentru a asigura o înțelegere comună a datelor

Vă rugăm să enumerați astfel de măsuri

Articolul 6

Articolul 23a prevede sarcina ENISA de a elabora specificații care să asigure capacitatea necesară de interoperabilitate în ceea ce privește alte obligații de raportare relevante.

N.B.: Cerințele privind conținutul pentru raportarea incidentelor sunt prevăzute în continuare în actele juridice relevante ale Uniunii, inclusiv în Directiva (UE) 2022/2555 (NIS 2). Articolul 23a alineatul (3) litera (c) din Regulamentul omnibus clarifică faptul că ENISA se asigură că acestea sunt luate în considerare în mod corespunzător.

Utilizarea specificațiilor și standardelor tehnice deschise stabilite de comun acord

Vă rugăm să enumerați astfel de măsuri

Articolul 6

Articolul 23a prevede elaborarea de specificații:

·ENISA furnizează și pune în aplicare specificațiile privind măsurile tehnice referitoare la înființarea, întreținerea și funcționarea în condiții de siguranță a punctului de intrare unic. Aceste specificații includ, printre altele:

ocapacitatea necesară de interoperabilitate în ceea ce privește alte obligații de raportare relevante;

omodalitățile tehnice pentru ca entitățile și autoritățile relevante să acceseze, să depună, să extragă, să transmită sau să prelucreze în alt mod informații de la punctul de intrare unic, precum și protocoalele și instrumentele tehnice care să permită entităților și autorităților să prelucreze în continuare informațiile primite în cadrul sistemelor lor.

·După caz, punctul de intrare unic este interoperabil și compatibil cu portofelele europene pentru întreprinderi.

(4,5) Măsuri de sprijinire a implementării digitale

Descriere la nivel înalt a măsurilor de sprijinire a implementării digitale

Descrierea măsurii

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Rolul Comisiei

(dacă este cazul)

Actorii care urmează să fie implicați

(dacă este cazul)

Calendarul preconizat

(dacă este cazul)

Actul de punere în aplicare: Designul logoului comun pentru furnizorii de servicii de intermediere de date

Articolul 1

Stabilirea caracteristicilor logoului comun, inclusiv a designului și a modalităților de utilizare a acestuia.

Comitetul pentru procedura de examinare

//

Actul de punere în aplicare: Designul logoului comun pentru organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date

Articolul 1

Stabilirea caracteristicilor logoului comun, inclusiv a designului și a modalităților de utilizare a acestuia.

Comitetul pentru procedura de examinare

//

Monitorizare și conformitate: Autoritățile competente pot monitoriza conformitatea fie din proprie inițiativă, fie pe baza unei cereri din partea unor persoane fizice sau juridice.

Articolul 1

//

Autoritățile competente, serviciile de intermediere de date, organizațiile de promovare a altruismului în materie de date

//

Actul de punere în aplicare: Seturi de date cu valoare ridicată specifice

Articolul 1

Stabilirea unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice. Pot specifica acordurile de publicare și reutilizare a seturilor de date cu valoare ridicată.

Comitetul pentru procedura de examinare

//

Orientări:

·EDIB va oferi consiliere cu privire la orientările pentru spațiile europene comune ale datelor

·EDIB va adopta orientări privind cadrele interoperabile

Articolul 1

Sprijin din partea EDIB

EDIB

//

Actul de punere în aplicare: Model comun pentru notificarea unei încălcări a securității datelor cu caracter personal

Articolul 3

Adoptarea unui model comun pe baza propunerii CEPD.

Comitetul pentru procedura de examinare

//

Actul delegat: Indicații automatizate și prelucrabile automat cu privire la alegerile persoanei vizate

Articolul 3

Stabilirea obligației pentru browserele web și furnizorii de echipamente terminale

Comitetul pentru procedura de examinare

//

Actul de punere în aplicare: Notificări privind incidentele în temeiul CER

Articolul 9

Precizarea mai în detaliu a tipului și formatului informațiilor notificate în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Directiva (UE) 2022/2557 (CER).

//

//

(1)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea, COM(2025) 47 final, 11 februarie 2025.
(2)    Von der Leyen, U. (2024) Europa – în fața unei alegeri: Orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029. Document disponibil la adresa: e6cd4328-673c-4e7a-8683-f63ffb2cf648 .
(3)    Draghi, M. (2024) Viitorul competitivității europene. Document disponibil la adresa: Raportul Draghi privind competitivitatea UE
(4)    Letta, E. (2024) Mult mai mult decât o piață. Document disponibil la adresa: Enrico Letta – Much more than a market (Mult mai mult decât o piață) (aprilie 2024)
(5)    Consiliul European, Concluzii, EUCO 1/25, Bruxelles, 20 martie 2025, punctul 13
(6)    Consiliul European, Concluzii, EUCO 12/25, Bruxelles, 26 iunie 2025, punctul 30.
(7)    Consiliul European, Concluzii, EUCO 18/25, Bruxelles, 23 octombrie 2025, punctele 33 și 35.
(8)    Parlamentul European, Rezoluția referitoare la punerea în aplicare și raționalizarea normelor UE privind piața internă cu scopul de a întări piața unică, 11 septembrie 2025 (2025/2009/INI).
(9)    Eurostat (2025) Statistici explicate: sectorul TIC – valoare adăugată, ocuparea forței de muncă și C&D. Document disponibil la adresa: Sectorul TIC – valoare adăugată, ocuparea forței de muncă și C&D – Statistici explicate – Eurostat .
(10)    În conformitate cu propunerea legislativă separată.
(11)    În conformitate cu propunerea separată.
(12)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2013/138.
(13)    Document de lucru al serviciilor Comisiei, Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind prima revizuire preliminară a punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1150 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online {SWD(2023) 300 final}.
(14)    Comisia Europeană (2025), Cerere de contribuții referitoare la Strategia privind aplicarea IA. Document disponibil la adresa: Strategia privind aplicarea IA – Consolidarea continentului inteligenței artificiale .
(15)    Comisia Europeană (2025), Cerere de contribuții referitoare la revizuirea Regulamentului privind securitatea cibernetică. Document disponibil la adresa: Regulamentul UE privind securitatea cibernetică .
(16)    Comisia Europeană (2025), Cerere de contribuții referitoare la Strategia privind o uniune europeană a datelor. Document disponibil la adresa: Strategia privind o uniune europeană a datelor .
(17)    Comisia Europeană (2025), Cerere de contribuții privind pachetul de măsuri în domeniul digital și Regulamentul omnibus. Document disponibil la adresa: Simplificare – Pachetul de măsuri în domeniul digital și Regulamentul omnibus .
(18)    Comisia Europeană (2025), Dialog privind punerea în aplicare – politica în materie de date. Document disponibil la adresa: Dialog privind punerea în aplicare – politica în materie de date – Comisia Europeană .
(19)    Comisia Europeană (2025), Dialog privind punerea în aplicare a politicii de securitate cibernetică cu vicepreședinta executivă Henna Virkkunen. Document disponibil la adresa: Dialog privind punerea în aplicare a politicii de securitate cibernetică cu vicepreședinta executivă Henna Virkkunen – Comisia Europeană .
(20)    EEN este cea mai mare rețea de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii la nivel mondial și este instituită de Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri (EISMEA) a Comisiei Europene.
(21)    JO C […], […], p. […].
(22)    JO C […], […], p. […].
(23)    JO C […], […], p. […].
(24)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea, COM(2025) 47 final, 11 februarie 2025.
(25)    REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
(26)    REGULAMENTUL (UE) 2023/2854 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 decembrie 2023 privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind datele).
(27)    Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor) (JO L 152, 3.6.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/868/oj).
(28)    Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1024/oj).
(29)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj ).
(30)    Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale ( JO L 157, 15.6.2016, p. 1 ).
(31)    Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/223/oj).
(32)    Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (JO L 303, 28.11.2018, p. 59, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1807/oj).
(33)    Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, (JO L 124, 20.5.2003, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2003/361/oj).
(34)    Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale) (JO L 265, 12.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/1925/oj).
(35)    Regulamentul (UE) 2025/327 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2025 referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea și de modificare a Directivei 2011/24/UE și a Regulamentului (UE) 2024/2847 (JO L, 2025/327, 5.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/327/oj).
(36)

   Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj).

(37)

   Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/680/oj).

(38)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj).
(39)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(40)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .
(41)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(42)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(43)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(44)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(45)    Dacă raportați utilizarea creditelor de la rubrica 7, completarea anexei 5 este o cerință obligatorie.
(46)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(47)    Pentru determinarea creditelor necesare, ar trebui utilizate cifrele anuale privind costurile medii disponibile pe pagina web BUDGpedia.
(48)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).
(49)    Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)”.
(50)    Vă rugăm să precizați după tabel câte ENI din numărul indicat sunt deja alocate gestionării acțiunii și/sau pot fi redistribuite în cadrul DG-ului pe care îl reprezentați și care este valoarea nevoilor dumneavoastră nete.
(51)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

Bruxelles, 19.11.2025

COM(2025) 837 final

ANEXE

la Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/679, (UE) 2018/1724, (UE) 2018/1725, (UE) 2023/2854 și a Directivelor 2002/58/CE, (UE) 2022/2555 și (UE) 2022/2557 în ceea ce privește simplificarea cadrului legislativ în domeniul digital și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1807, (UE) 2019/1150, (UE) 2022/868 și a Directivei (UE) 2019/1024 (Regulamentul Omnibus în domeniul digital)

{SWD(2025) 836 final}


ANEXA I

Tabel de corespondență

Directiva (UE) 2019/1024

(Directiva privind datele deschise)

Regulamentul (UE) 2023/2854 modificat prin prezentul regulament

(Regulamentul privind datele)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 32i alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b)

Articolul 32i alineatul (2) literele (a) și (b)

Articolul 1 alineatul (2) litera (c)

Articolul 32i alineatul (3) litera (d)

Articolul 1 alineatul (2) litera (d) punctul (i)

Articolul 32i alineatul (2) litera (c)

Articolul 1 alineatul (2) litera (d) punctele (ii)-(iii)

Articolul 32i alineatul (3) litera (a)

Articolul 1 alineatul (2) litera (e)

Articolul 32i alineatul (3) litera (g)

Articolul 1 alineatul (2) litera (f)

Articolul 32i alineatul (3) litera (b) punctul (i)

Articolul 1 alineatul (2) litera (g)

Articolul 32i alineatul (3) litera (c)

Articolul 1 alineatul (2) litera (h)

Articolul 32i alineatul (3) litera (b) punctul (ii)

Articolul 1 alineatul (2) litera (i)

Articolul 32i alineatul (2) litera (d)

Articolul 1 alineatul (2) litera (j)

Articolul 32i alineatul (3) litera (d)

Articolul 1 alineatul (2) litera (k)

Articolul 32i alineatul (3) litera (e)

Articolul 1 alineatul (2) litera (l)

Articolul 32i alineatul (3) litera (f)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 32i alineatul (5)

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (5)

Articolul 1 alineatul (5)

Articolul 32i alineatul (6)

Articolul 1 alineatul (6)

Articolul 32i alineatul (7)

Articolul 1 alineatul (7)

Articolul 32i alineatul (8)

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 32n

Articolul 4

Articolul 32o

Articolul 5

Articolul 32p

Articolul 6 alineatele (1)-(5)

Articolul 32q alineatele (1)-(5)

Articolul 6 alineatul (6)

Articolul 32q alineatul (7)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 32l alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 32l alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 32m

Articolul 8

Articolul 32r

Articolul 9

Articolul 32s

Articolul 10

Articolul 32t

Articolul 11

Articolul 32j

Articolul 12

Articolul 32k

Articolul 13

Articolul 32u

Articolul 14

Articolul 32v

Articolul 15

Articolul 45 alineatul (2)

Articolul 16

Articolul 46 alineatele (1) și (2)

Articolul 17

Abrogat

Articolul 18

Articolul 49 alineatul (2a)

Articolul 19

Abrogat

Articolul 20

Abrogat

Regulamentul (UE) 2022/868

Regulamentul privind guvernanța datelor

Regulamentul (UE) 2023/2854 modificat prin prezentul regulament

(Regulamentul privind datele)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 32i alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a)

Articolul 32i alineatul (5)

Articolul 1 punctul 2 al doilea paragraf litera (b)

Abrogat

Articolul 1 alineatul (2) al treilea paragraf

Articolul 1 alineatul (12)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 1 alineatul (5)

Articolul 1 alineatul (4)

Abrogat

Articolul 1 alineatul (5)

Articolul 1 alineatul (6) al doilea paragraf

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 2 punctul 54, articolul 32i alineatul (1) litera (a), articolul 32i alineatul (4) litera (a)

Articolul 3 alineatul (2) litera (a)

Articolul 32i alineatul (4) litera (b)

Articolul 3 alineatul (2) litera (b)

Articolul 32i alineatul (2) litera (d)

Articolul 3 alineatul (2) litera (c)

Articolul 32i alineatul (4) litera (c)

Articolul 3 alineatul (2) litera (d)

Articolul 32i alineatul (2) litera (c)

Articolul 3 alineatul (2) litera (e)

Articolul 32i alineatul (2) litera (a)

Articolul 3 alineatul (3) litera (a)

Articolul 32i alineatul (9)

Articolul 3 alineatul (3) litera (b)

Articolul 32i alineatul (5)

Articolul 4

Articolul 32k

Articolul 5 alineatele (1), (3)-(6), (8)

Articolul 32w

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 32j

Articolul 5 alineatul (7)

Articolul 32i alineatul (7)

Articolul 5 alineatele (9)-(14)

Articolul 32x

Articolul 6

Articolul 32y

Articolul 7

Articolul 32z

Articolul 8

Articolul 32aa

Articolul 9

Articolul 32ab

Articolul 10

Abrogat

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 32e alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 32e alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 32e alineatul (2) coroborat cu articolul 37 alineatul (11)

 

Articolul 37 alineatul (12)

 

Articolul 32g alineatul (1)

 

Articolul 37 alineatul (13)

Articolul 11 alineatul (4)

Articolul 32e alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (5)

Articolul 32e alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (6)

Articolul 32e alineatul (3)

 

Articolul 11 alineatul (7)

Abrogat

Articolul 11 alineatul (8)

Abrogat

Articolul 11 alineatul (9)

Articolul 32a, alineatele (3), (4) și (6)

Articolul 11 alineatul (10)

Articolul 32g alineatul (4)

Articolul 32a alineatul (2)

Articolul 32g alineatul (5)

Articolul 11 alineatul (11)

Articolul 32g alineatul (7)

Articolul 11 alineatul (12)

Articolul 32g alineatul (8)

Articolul 11 alineatul (13)

Articolul 32g alineatul (8)

Articolul 11 alineatul (14)

Articolul 32g alineatul (9)

Articolul 12

Articolul 32 g

 

(abrogat parțial)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 32b, articolul 37 alineatele (1) și (7)

Articolul 13 alineatul (2)

Abrogat

Articolul 13 alineatul (3)

Articolul 37 alineatul (3) și alineatul (5) litera (g)

Articolul 14 alineatul (1)

Articolul 32g alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 32g alineatul (2)

Articolul 14 alineatul (3)

Articolul 32g alineatul (3)

Articolul 14 alineatul (4)

Articolul 32g alineatul (4)

 

Articolul 14 literele (a)-(c) Abrogat

Articolul 14 alineatul (5)

Abrogat

Articolul 14 alineatul (6)

Articolul 32g alineatul (5)

Articolul 14 alineatul (7)

Articolul 37 alineatul (5) litera (f)

 

Articolul 37 alineatul (15)

 

Articolul 37 alineatul (16)

Articolul 15

Abrogat

Articolul 16

Abrogat

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 32a alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 32a alineatele (2), (3) și (5)

Articolul 18

Articolul 32d

Articolul 19 alineatul (1)

Articolul 32e alineatul (1), articolul 37 alineatul (10)

Articolul 19 alineatul (2)

Articolul 37 alineatul (10)

Articolul 19 alineatul (3)

Articolul 32d litera (a), articolul 37 alineatul (11)

 

Articolul 37 alineatul (13)

Articolul 19 alineatul (4)

Articolul 32e alineatul (3)

Articolul 19 alineatul (5)

Articolul 32e alineatul (4)

Articolul 19 alineatul (6)

Articolul 32e alineatul (4)

Articolul 19 alineatul (7)

Articolul 32e alineatele (6) și (7)

Articolul 20 alineatul (1)

Abrogat

Articolul 20 alineatul (2)

Abrogat

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 32f alineatul (1)

Articolul 21 alineatul (2)

Articolul 32f alineatul (2)

Articolul 21 alineatul (3)

Articolul 32f alineatul (3)

Articolul 21 alineatul (4)

Abrogat

Articolul 21 alineatul (5)

Articolul 32f alineatul (4)

Articolul 21 alineatul (6)

Articolul 32f alineatul (5)

Articolul 22

Abrogat

Articolul 23 alineatul (1)

Articolul 32b, articolul 37 alineatul (1)

Articolul 23 alineatul (2)

Articolul 37 alineatul (7)

Articolul 23 alineatul (3)

Articolul 37 alineatul (5) litera (g)

Articolul 24 alineatul (1)

Articolul 32g alineatul (1)

Articolul 24 alineatul (2)

Articolul 32g alineatul (2)

Articolul 24 alineatul (3)

Articolul 32g alineatul (3)

Articolul 24 alineatul (4)

Articolul 32g alineatul (4)

Articolul 24 alineatul (5)

Articolul 32g alineatul (5)

Articolul 24 alineatul (6)

Articolul 37 alineatul (5) litera (f)

Articolul 37 alineatul (15)

Articolul 37 alineatul (16)

Articolul 25

Articolul 32h

Articolul 26 alineatul (1)

Articolul 32b alineatul (2)

Articolul 26 alineatul (2)

Abrogat

Articolul 26 alineatul (3)

Articolul 32b alineatul (4)

Articolul 26 alineatul (4)

Articolul 32b alineatul (5)

Articolul 26 alineatul (5)

Articolul 37 alineatul (9)

Articolul 26 alineatul (6)

Pentru SM:

Articolul 37 alineatul (5) litera (f)

Articolul 37 alineatul (15)

Articolul 37 alineatul (16)

 

Articolul 27 alineatul (1)

Articolul 38 alineatul (1)

Articolul 27 alineatul (2)

Articolul 38 alineatul (2)

Articolul 28 alineatul (1)

Articolul 39 alineatul (1)

Articolul 28 alineatul (2)

Articolul 39 alineatul (3)

Articolul 28 alineatul (3)

Articolul 39 alineatul (2)

Articolul 29 alineatul (1)

Articolul 41a, alineatele (1) și (2) și articolul 42

Articolul 29 alineatul (2)

Abrogat

Articolul 29 alineatul (3)

Articolul 41a alineatul (4)

Articolul 29 alineatul (4)

Abrogat

Articolul 30

Articolul 42

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 32

Articolul 45

Articolul 33

Articolul 46 alineatele (1), (1a) și (2)

Articolul 34

Abrogat

Articolul 35

Articolul 49 alineatul (2a)

Articolul 36

Modifică Regulamentul (UE) 2018/1724

Articolul 37

Abrogat

Articolul 38

Abrogat

 

Regulamentul (UE) 2018/1807

(Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal)

Regulamentul (UE) 2023/2854 modificat prin prezentul regulament

(Regulamentul privind datele)

Articolul 1

Abrogat

Articolul 2 alineatul (1)

Abrogat

Articolul 2 alineatul (2)

Abrogat

Articolul 2 alineatul (3) primul paragraf

Abrogat

Articolul 2 alineatul (3) al doilea paragraf

Articolul 1 alineatul (11)

Articolul 3 punctul 1

Abrogat

Articolul 3 punctul 2

Abrogat

Articolul 3 punctul 3

Abrogat

Articolul 3 punctul 4

Abrogat

Articolul 3 punctul 5

Articolul 2 punctul 62

Articolul 3 punctul 6

Abrogat

Articolul 3 punctul 7

Abrogat

Articolul 3 punctul 8

Abrogat

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 32h

Articolul 4 alineatul (2)

Abrogat

Articolul 4 alineatul (3)

Abrogat

Articolul 4 alineatul (4)

Abrogat

Articolul 4 alineatul (5)

Abrogat

Articolul 5

Abrogat

Articolul 6

Abrogat

Articolul 7

Abrogat

Articolul 8

Abrogat

Articolul 9

Abrogat

Anexa II

Lista categoriilor tematice de seturi de date cu valoare ridicată, astfel cum sunt menționate la articolul 32ab alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2854

1.Domeniul geospațial  

2.Observarea Pământului și mediu  

3.Domeniul meteorologic  

4.Statistici  

5.Societăți și structura de proprietate a acestora  

6.Mobilitate