COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 17.6.2025

COM(2025) 828 final

2025/0180(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia și îmbunătățirea monitorizării potențialelor dependențe energetice și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1938

{SWD(2025) 830 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Sectorul energetic a fost profund afectat. Într-adevăr, Rusia a exploatat dependența Uniunii de exporturile sale de energie către Uniune ca mijloc de exercitare a constrângerii și de manipulare. Dependența de importurile de energie din Rusia a făcut ca Uniunea și statele membre să fie vulnerabile la perturbări și la fluctuațiile prețurilor, acestea având un impact major asupra întregii economii. Prețurile ridicate la energie au erodat competitivitatea industriilor UE, subminând, în cele din urmă, stabilitatea economică și perspectivele de creștere ale Uniunii.

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (pentru directive)

Nu se aplică.

2025/0180 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia și îmbunătățirea monitorizării potențialelor dependențe energetice și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1938

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194 alineatul (2) și articolul 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 18 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 19 ,

întrucât:

(1)Invadarea ilegală pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022 a scos la iveală consecințele dramatice ale dependențelor existente de gazele naturale rusești asupra piețelor și a securității. Prin urmare, în Declarația de la Versailles din 11 martie 2022, șefii de stat au convenit să reducă treptat și, în cele din urmă, să elimine complet dependența de energia rusească. Comunicarea REPowerEU din 8 martie 2022 20 și planul REPowerEU din 18 mai 2022 21 au propus măsuri concrete pentru a permite diversificarea cu renunțarea completă la importurilor de energie din Rusia într-un mod sigur, accesibil ca preț și durabil. De atunci, s-au înregistrat progrese semnificative în procesul de diversificare a aprovizionării cu gaze pentru a renunța la importurile de gaze din Rusia. Întrucât volumele rămase de gaze naturale rusești care intră în Uniune sunt încă semnificative, Comisia a anunțat în Foaia de parcurs REPowerEU din 6 mai 2025 pentru încetarea importurilor de energie din Rusia o propunere legislativă de eliminare treptată completă a importurilor de gaze din Rusia și de îmbunătățire a cadrului existent pentru dependențele energetice.

(2)Mai multe exemple de reduceri și întreruperi neanunțate și nejustificate ale aprovizionării chiar înainte de invazia militară pe scară largă a Ucrainei și de utilizare a energiei ca armă de către Federația Rusă de atunci înainte arată că Federația Rusă a utilizat în mod sistematic dependențele existente de aprovizionarea cu gaze rusești pentru a aduce daune economiei Uniunii. Acest lucru are efecte negative grave asupra statelor membre și asupra securității economice a Uniunii în general. Prin urmare, Uniunea nu mai poate considera că Federația Rusă și societățile sale energetice sunt parteneri comerciali de încredere în domeniul energiei.

(3)În ianuarie 2006, Rusia a încetat aprovizionarea cu gaze naturale a Bulgariei și a altor țări din Europa de Sud-Est în mijlocul unui val de frig, determinând creșterea prețurilor și cauzând prejudicii cetățenilor sau creând o amenințare în acest sens. La 6 ianuarie 2009, Rusia a întrerupt din nou complet tranzitul gazelor prin Ucraina, afectând 18 state membre, în special pe cele din Europa Centrală și de Est. Întreruperea aprovizionării a generat perturbări grave ale piețelor gazelor din regiune și din întreaga Uniune. Unele state membre nu au mai avut niciun flux de gaze naturale timp de aproape 14 zile, ceea ce a forțat oprirea de durată a încălzirii în școli și fabrici și a determinat statele respective să declare stare de urgență. În 2014, Federația Rusă a invadat și a anexat în mod ilegal Crimeea, a confiscat activele ucrainene de producție de gaze din Crimeea și a redus aprovizionarea cu gaze a mai multor state membre care anunțaseră aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, ceea ce a generat perturbări ale pieței și creșteri ale prețurilor și a afectat securitatea economică. În trecut, exportatorul rus controlat de stat Gazprom, care deține monopolul, a făcut obiectul mai multor investigații ale Comisiei pentru o posibilă încălcare a normelor UE în materie de concurență și și-a modificat ulterior comportamentul pe piață pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență 22 . Problemele de concurență rezultate au vizat, în mai multe cazuri, așa-numitele „restricții teritoriale” din contractele Gazprom de furnizare a gazelor naturale, care interziceau revânzarea gazelor în afara propriei țări 23 , precum și dovezi că Gazprom a fost implicată în practici tarifare neloiale și a condiționat aprovizionarea cu energie de concesii politice legate de participarea la proiecte rusești de gazoducte sau de dobândirea controlului asupra activelor energetice ale Uniunii.

(4)Războiul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei care a început în februarie 2022 și reducerile ulterioare ale aprovizionării cu gaze utilizate ca armă, împreună cu manipularea piețelor prin perturbări intenționate ale fluxurilor de gaze, au scos la iveală vulnerabilități și dependențe în Uniune și în statele sale membre care pot avea în mod clar un impact direct și grav asupra funcționării pieței gazelor din Uniune, a economiei Uniunii și a intereselor sale esențiale în materie de securitate și care pot cauza prejudicii directe cetățenilor Uniunii, deoarece perturbările aprovizionării cu energie pot dăuna sănătății sau vieții cetățenilor. Dovezile arată că societatea Gazprom, controlată de stat, a manipulat în mod intenționat piețele energiei din Uniune pentru a majora prețurile la energie. Instalațiile mari de înmagazinare subterană din Uniune controlate de Gazprom au fost lăsate la un nivel fără precedent de scăzut, iar societățile ruse au redus vânzările pe platformele de comercializare a gazelor din Uniune 24 și au întrerupt complet utilizarea propriilor platforme de vânzare înainte de invazie, ceea ce a afectat piețele pe termen scurt și a agravat situația deja tensionată în materie de aprovizionare după invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2022, Rusia a oprit în mod sistematic sau a redus livrările de gaze naturale către statele membre, ceea ce a generat perturbări semnificative pe piața gazelor din Uniune. Acest lucru a afectat în special livrările către Uniune prin gazoductul Yamal, livrările către Finlanda, precum și conducta Nord Stream 1, în cazul căreia Gazprom a redus mai întâi fluxurile, iar apoi a întrerupt complet livrările prin intermediul conductei.

(5)Utilizarea aprovizionării cu gaze ca armă și manipularea pieței de către Rusia prin întreruperi intenționate ale fluxurilor de gaze a condus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie în Uniune, care au ajuns în 2022 la niveluri fără precedent, de până la opt ori mai mari decât media anilor precedenți. Necesitatea care a decurs din aceste practici de a găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze, de a schimba rutele de aprovizionare, de a umple instalațiile de înmagazinare pentru iarnă și de a găsi soluții la problemele de congestionare a infrastructurii de gaze a Uniunii a contribuit la o volatilitate ridicată a prețurilor și la creșteri fără precedent ale prețurilor în 2022.

(6)Prețurile excepțional de ridicate ale gazelor s-au tradus prin prețuri ridicate ale energiei electrice și creșteri ale prețurilor pentru alte produse energetice, ceea ce a condus la o inflație ridicată și susținută. Criza economică profundă, cu rate de creștere negative în multe state membre, cauzată de prețurile ridicate la energie, a pus în pericol economia Uniunii, a subminat puterea de cumpărare a consumatorilor și a majorat costul de producție, în special în sectorul energiei, generând riscuri pentru coeziunea și stabilitatea socială și chiar pentru viața sau sănătatea oamenilor. Întreruperile aprovizionării au dus, de asemenea, la probleme foarte grave pentru securitatea aprovizionării cu energie în Uniune și au forțat unsprezece state membre să declare un nivel de criză energetică în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului 25 . Beneficiind de pe urma dependenței Uniunii în timpul crizei respective, manipularea pieței de către Rusia i-a permis acesteia să obțină profituri record din comerțul cu energie rămas cu Europa, veniturile sale din exporturile de gaze continuând să fie de nu mai puțin de 15 miliarde EUR în 2024. Veniturile respective ar putea fi utilizate pentru a finanța noi atacuri economice împotriva Uniunii, subminând securitatea economică. Acestea ar putea fi utilizate, de asemenea, pentru a finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei, care constituie o amenințare majoră la adresa stabilității politice și economice din Europa.

(7)Recenta criză a constituit dovada că relațiile comerciale de încredere cu partenerii care furnizează produse energetice sunt esențiale pentru a menține stabilitatea pieței, pentru a proteja viața și sănătatea oamenilor, precum și interesele esențiale de securitate ale Uniunii, nu în ultimul rând pentru că Uniunea depinde într-o mare măsură de importurile de energie din țările terțe. Menținerea aprovizionării cu energie din Rusia ar expune Uniunea la riscuri economice și de securitate continue; prin urmare, aceasta i-ar reduce, nu i-ar crește securitatea aprovizionării. Chiar și dependența de volume mai mici de importuri de gaze rusești poate, dacă este utilizată în mod abuziv de Rusia, să denatureze în mod semnificativ dinamica prețurilor, chiar și numai temporar, și să perturbe piețele energiei, în special în regiunile care încă depind în mod semnificativ de importurile din Rusia. Având în vedere tiparul de lungă durată și consecvent de manipulare a pieței și de perturbări ale aprovizionării, precum și faptul că guvernul rus a utilizat în mod constant comerțul cu gaze ca armă pentru a realiza obiective de politică, mai degrabă decât obiective comerciale, este, așadar, oportun să se ia măsuri pentru a aborda vulnerabilitatea continuă a Uniunii care rezultă din importurile de gaze naturale atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL) din Federația Rusă.

(8)Restricțiile privind tranzacțiile internaționale prevăzute la articolele 3 și 5 din prezentul regulament sunt coerente cu acțiunea externă a Uniunii în alte domenii, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Situația relațiilor dintre Uniune și Federația Rusă s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în special începând din 2022. Această deteriorare a relațiilor se datorează nerespectării flagrante de către Federația Rusă a dreptului internațional și, în special, războiului său de agresiune neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. Începând din iulie 2014, Uniunea a impus progresiv măsuri restrictive privind comerțul cu Federația Rusă ca răspuns la acțiunile Federației Ruse împotriva Ucrainei. Conform excepțiilor care se aplică în temeiul Acordului privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, în special al articolului XXI din Acordul general pentru tarife și comerț din 1994 (excepții de securitate), și unor excepții similare în temeiul Acordului de parteneriat și cooperare cu Federația Rusă, Uniunea este autorizată să nu acorde mărfurilor importate din Federația Rusă avantajele acordate produselor similare importate din alte țări (clauza națiunii celei mai favorizate). Prin urmare, Uniunea are dreptul să impună interdicții sau restricții la importul de mărfuri de pe teritoriul Federației Ruse, în cazul în care Uniunea consideră că astfel de măsuri, luate în timpul situației de urgență existente în relațiile internaționale dintre Uniune și Federația Rusă, sunt necesare pentru a proteja interesele sale esențiale de securitate.

(9)Diversificarea capacității de import de GNL este esențială pentru consolidarea și menținerea securității energetice în cadrul Uniunii. O parte semnificativă a acestei capacități este controlată de societăți ruse prin intermediul unor contracte pe termen lung de peste 10 ani, ceea ce creează riscul ca drepturile de capacitate rezervate în contractele respective să poată fi utilizate pentru a obstrucționa importurile din surse alternative prin practici de blocare a capacității. Practici similare ar putea face ca piețele energiei din Uniune să fie supuse influenței prelungite a întreprinderilor rusești, care au demonstrat anterior o capacitate semnificativă de a denatura piețele din Uniune, utilizând dependențele existente. Cazurile din trecut de acumulare de stocuri de gaze au condus, la rândul lor, la denaturări substanțiale ale pieței, la creșterea prețurilor și la amenințări la adresa măsurilor critice de securitate 26 . Având în vedere rolul esențial pe care se preconizează că îl va juca GNL în asigurarea aprovizionării cu energie alternativă, este esențial ca la interdicția privind importul de gaze să se adauge o interdicție de a furniza servicii de terminal GNL entităților ruse. Pentru a ajuta statele membre să pună capăt dependenței lor de aprovizionarea cu gaze din Rusia și pentru a asigura livrarea efectivă a importurilor de GNL din surse alternative, este important să se evite posibilitatea blocării infrastructurii de import necesare de către clienții ruși ai serviciilor de terminal GNL. Prin urmare, furnizarea de servicii de terminal GNL pe termen lung entităților din Rusia sau controlate de Rusia ar trebui interzisă începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel de servicii furnizate în cadrul unui contract încheiat înainte de 17 iunie 2025 ar trebui interzise începând cu 1 ianuarie 2028. Acest lucru ar trebui să permită realocarea capacității terminalelor către furnizori alternativi de GNL și să consolideze reziliența pieței energiei din Uniune.

(10)Comisia a evaluat cu atenție impactul asupra Uniunii și asupra statelor membre al unei posibile interdicții a importurilor de gaze naturale din Rusia și a furnizării de servicii de terminal GNL către entitățile ruse. De fapt, începând din 2022, au fost efectuate și publicate lucrări pregătitoare și mai multe analize detaliate ale consecințelor unei eliminări treptate totale a gazelor rusești 27 , iar Comisia s-ar putea baza, de asemenea, pe o multitudine de consultări cu părțile interesate, experți externi și agenții, precum și pe studii privind efectele eliminării treptate a gazelor rusești. Analiza Comisiei a arătat că este probabil ca eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia, dacă este bine pregătită, este coordonată și introdusă în etape, într-un spirit de solidaritate, să aibă un impact limitat asupra prețurilor la energie în Uniune și că aceasta va spori, nu va pune în pericol securitatea aprovizionării Uniunii, ca urmare a ieșirii de pe piețele Uniunii a unui partener comercial nefiabil. Astfel cum se prevede în Foaia de parcurs privind REPowerEU, punerea în aplicare a planului REPowerEU a redus deja dependențele de Rusia în materie de aprovizionare, de exemplu prin măsuri de reducere a cererii de gaze sau de accelerare a utilizării surselor regenerabile de energie, precum și printr-un sprijin activ pentru diversificarea aprovizionării cu energie și sporirea puterii de negociere a UE prin achiziționarea în comun de gaze. Evaluarea impactului a arătat, de asemenea, că o coordonare de la bun început a politicilor de diversificare poate evita efectele dăunătoare asupra prețurilor sau a aprovizionării 28 .

(11)Propunerea de regulament este pe deplin compatibilă cu strategia Uniunii de reducere a dependenței sale de importurile de combustibili fosili prin consolidarea decarbonizării și extinderea rapidă a energiei curate produse pe plan intern. Astfel cum se prevede în Foaia de parcurs privind REPowerEU, punerea în aplicare a planului REPowerEU a dus deja la economii substanțiale de gaze de peste 60 de miliarde de metri cubi anual din importurile de gaze în perioada 2022-2024, permițând Uniunii să reducă dependențele de aprovizionare din Rusia. Acest lucru a putut fi realizat prin măsuri de reducere a cererii de gaze sau de accelerare a tranziției verzi printr-o implementare accelerată a capacității de producție de energie eoliană și solară, care a majorat semnificativ ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic, precum și prin sprijin activ pentru diversificarea aprovizionării cu energie și creșterea puterii de negociere a UE prin achiziționarea în comun de gaze. În plus, se preconizează că punerea în aplicare pe deplin a tranziției energetice, recentul Plan de acțiune pentru energie la prețuri accesibile și alte măsuri, în special investițiile în producția de alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru produsele mari consumatoare de energie, cum ar fi îngrășămintele, vor înlocui până la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030. Acest lucru va facilita eliminarea treptată a importurilor de gaze din Federația Rusă.

(12)În conformitate cu Declarația de la Versailles și cu Comunicarea REPowerEU, un număr mare de importatori de gaze și-au încetat deja sau și-au redus semnificativ aprovizionarea cu gaze din Rusia. Astfel cum se prevede în evaluarea impactului, volumele de gaze rămase în cadrul contractelor de aprovizionare existente pot fi eliminate treptat fără un impact economic semnificativ și fără riscuri pentru securitatea aprovizionării, ca urmare a disponibilității unui număr suficient de furnizori alternativi pe piața mondială a gazelor, a unei piețe a gazelor bine interconectate a Uniunii și a disponibilității unei infrastructuri de import suficiente 29 .

(13)Contractele pe termen scurt, și anume contractele de furnizare individuală sau multiplă de gaze naturale cu o durată mai mică de un an, vizează volume mai mici decât contractele multianuale mari de aprovizionare pe care importatorii le dețin cu societăți ruse. În orice caz, aceste contracte existente se vor apropia de termenul de expirare atunci când va intra în vigoare prezentul regulament. În consecință, riscul pentru securitatea economică rezultat din contractele pe termen scurt existente pare a fi scăzut. Prin urmare, este oportun să se excepteze contractele pe termen scurt existente de la aplicarea imediată a interdicției la import, permițând o etapă de tranziție până la 17 iunie 2026.

(14)De asemenea, ar trebui să se acorde o derogare de la interzicerea importurilor de gaze începând cu 1 ianuarie 2026 pentru contractele de furnizare pe termen lung existente. Într-adevăr, importatorii care dețin contracte pe termen lung vor avea nevoie, de obicei, de mai mult timp pentru a găsi rute de aprovizionare și surse alternative decât titularii de contracte pe termen scurt, și pentru că, de obicei, contractele pe termen lung se referă la volume semnificativ mai mari în timp decât contractele pe termen scurt. Prin urmare, ar trebui introdus un termen de tranziție pentru a acorda titularilor de contracte pe termen lung suficient timp pentru a-și diversifica aprovizionarea în mod ordonat.

(15)Unele țări fără ieșire la mare care sunt încă aprovizionate în temeiul contractelor existente pe termen lung de aprovizionare cu gaze prin gazoducte rusești sunt afectate în mod specific de modificările recente ale rutelor de aprovizionare din Federația Rusă, din cauză că rutele alternative pentru transportul către acestea al gazelor contractate sunt limitate sau nu există. Pentru a remedia situația, furnizorii din alte state membre asigură în prezent livrarea gazelor prin gazoducte în temeiul unor contracte de aprovizionare pe termen scurt cu furnizori din Federația Rusă prin intermediul punctelor de interconectare necongestionate. Având în vedere această situație foarte specifică, timpul de tranziție necesar pentru a găsi noi furnizori ar trebui să se aplice și contractelor de aprovizionare pe termen scurt cu furnizori din Federația Rusă care servesc la aprovizionarea țărilor fără ieșire la mare afectate de modificările rutelor de aprovizionare cu gaze rusești. 

(16)Deși pare justificat să se excepteze contractele preexistente de la aplicarea imediată, nu toate contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament ar trebui să beneficieze de o astfel de exceptare. Într-adevăr, furnizorii ruși ar putea fi stimulați să utilizeze intervalul de timp dintre publicarea prezentei propuneri și intrarea în vigoare a interdicției pentru a mări aprovizionarea actuală, prin încheierea de noi contracte, prin creșterea volumelor prin intermediul modificării contractelor existente sau prin utilizarea flexibilităților în cadrul contractelor existente. Pentru a se asigura faptul că importurile din Rusia nu cresc, ci scad ca urmare a regulamentului propus, ar trebui incluse în regulament măsuri de evitare a „precipitării” în direcția efectuării de noi importuri de gaze din Rusia în intervalul de timp dintre adoptarea prezentei propuneri și intrarea în vigoare a interdicției. Într-adevăr, șefii de stat și-au asumat deja angajamentul de a elimina treptat aprovizionarea cu gaze în martie 2022; acest angajament a fost reînnoit în Strategia REPowerEU, în planul REPowerEU și în foaia de parcurs REPowerEU. Cel târziu la data publicării prezentei propuneri de regulament, nu mai este oportun să se considere contractele încheiate după această dată ca fiind contracte preexistente. Prin urmare, contractele încheiate după 17 iunie 2025 nu ar trebui să beneficieze de dispozițiile tranzitorii excepționale pentru contractele existente pe termen scurt și lung.

(17)Pentru a se evita ca volumele importurilor prevăzute în contractele de furnizare existente să crească, în loc să scadă, modificările aduse contractelor de furnizare existente ar trebui considerate contracte noi în sensul prezentului regulament, iar creșterea volumelor importurilor prin utilizarea flexibilităților contractuale nu ar trebui să beneficieze de perioada de tranziție.

(18)Prezentul regulament creează o interdicție juridică clară de a importa gaze naturale rusești, constituind un act suveran al Uniunii asupra căruia importatorii de gaze nu au niciun control și care face ilegală efectuarea de importuri de gaze naturale din Rusia, cu efect juridic direct și fără nicio marjă de apreciere pentru statele membre în ceea ce privește aplicarea sa.

(19)Spre deosebire de alte mărfuri, gazele naturale sunt o marfă omogenă, care este tranzacționată în volume mari și adesea revândută de mai multe ori între comercianții de la nivel angro. Având în vedere complexitatea deosebită a urmăririi originii gazelor naturale și ținând seama de faptul că furnizorii ruși ar putea încerca să eludeze prezentul regulament, de exemplu prin intermediul vânzărilor prin intermediari, al transbordărilor sau al transportului prin alte țări, prezentul regulament ar trebui să prevadă un cadru eficace pentru stabilirea originii reale și a punctului de export al gazelor naturale importate în Uniune.

(20)În special, importatorii de gaze naturale ar trebui să fie obligați să furnizeze autorităților vamale toate informațiile necesare pentru a stabili originea și punctul de export al gazelor naturale importate în Uniune și pentru a decide dacă gazele importate intră sub incidența interdicției generale sau a uneia dintre excepțiile la aceasta. Întrucât condițiile contractuale care determină elementele relevante pentru evaluarea efectuată de către autoritățile vamale sunt adesea complexe, autorităților vamale ar trebui să li se acorde competența de a solicita importatorilor informații detaliate privind contractul, inclusiv întregul contract de furnizare, excluzând informațiile privind prețurile, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a înțelege contextul anumitor clauze sau trimiterile la alte dispoziții contractuale. Regulamentul ar trebui să includă norme care să asigure o protecție eficace a secretelor de afaceri ale întreprinderilor în cauză.

(21)Autoritățile vamale ar trebui să coopereze cu autoritățile de reglementare, cu autoritățile competente, cu Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și cu Comisia pentru a pune în aplicare dispozițiile prezentului regulament și pentru a face schimb de informații relevante, în special în ceea ce privește evaluarea excepțiilor care permit importurile de gaze naturale rusești după 1.1.2026. Autoritățile vamale, autoritățile de reglementare, autoritățile competente și ACER ar trebui să dispună de instrumentele și bazele de date necesare pentru a se asigura faptul că se poate face schimb de informații relevante între autoritățile naționale și autoritățile din diferite state membre, atunci când este necesar. ACER ar trebui să contribuie cu expertiza sa la procesul de monitorizare a punerii în aplicare. Pentru a facilita crearea sistemelor de informații comune interoperabile necesare, Comisia și statele membre pot explora posibilitățile de utilizare a bugetului din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI). Autoritățile vamale ar trebui să notifice lunar autorităților de reglementare, autorității naționale competente și Comisiei elementele-cheie referitoare la evoluția importurilor de gaze rusești (cum ar fi cantitățile importate în baza unor contracte pe termen lung sau pe termen scurt, punctele de intrare sau partenerii contractuali).

(22)Rusia este un exportator important de gaze și nu a jucat în trecut niciun rol notabil ca țară de tranzit pentru gaze. Acest lucru se explică prin mai mulți factori, cum ar fi lipsa infrastructurii de regazeificare, organizarea comerțului cu gaze în Rusia prin intermediul unui monopol asupra exportului prin conducte și modelele de afaceri ale întreprinderilor rusești din sectorul gazelor, modele care nu se bazează pe organizarea tranziturilor, sau prin localizarea geografică a Rusiei. Prin urmare, importurile de gaze naturale care sosesc prin punctele de interconectare dintre Federația Rusă și Uniune provin, de obicei, sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă. Aceeași considerație se aplică gazelor importate prin punctele de interconectare dintre Uniune și Serbia, deoarece, din motive tehnice, Serbia poate doar să exporte gaze provenite din Rusia către Uniune. Prin urmare, ținând seama de stimulentele pentru furnizorii ruși pentru a eluda interdicția la import, autoritățile vamale ar trebui, în cazul în care gazele sunt importate prin punctele de intrare rusești sau sârbe, să solicite dovezi clare și inechivoce cu privire la originea non-rusă a gazelor sau la punctul de export al acestora. Documentele prezentate ar trebui să permită trasabilitatea gazelor importate până la locul de producție.

(23)Experiența dobândită în ceea ce privește eliminarea treptată anunțată a aprovizionării cu gaze prin Ucraina a arătat că o bună pregătire și coordonare, într-un spirit de solidaritate, poate evita în mod eficace perturbările pieței sau problemele de securitate a aprovizionării care ar putea apărea ca urmare a schimbării furnizorilor de gaze. Pentru a se pregăti într-un mod coordonat pentru eliminarea completă a gazelor rusești în 2028 și pentru a acorda pieței suficient timp pentru a anticipa schimbările implicate, fără riscuri pentru securitatea aprovizionării cu gaze sau fără un impact semnificativ asupra prețurilor la energie, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale de diversificare și să le prezinte până la 1 martie 2026. Planurile respective ar trebui să descrie măsurile preconizate la nivel național sau regional pentru a reduce cererea, a încuraja producția de energie din surse regenerabile și a asigura surse alternative de aprovizionare, precum și posibilele bariere tehnice sau de reglementare care ar putea complica procesul de diversificare. Întrucât procesul de diversificare ar putea necesita o coordonare a măsurilor la nivel național, regional sau la nivelul Uniunii, Comisia ar trebui să evalueze planurile naționale de diversificare, având posibilitatea de a emite recomandări prin care să sugereze adaptări, dacă este cazul.

(24)În Declarația lor de la Versailles, șefii de stat ai statelor membre s-au angajat nu numai să elimine treptat aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia, ci și alte surse de energie, în special aprovizionarea cu petrol. Deși măsurile restrictive menite să asigure eliminarea treptată a importurilor de petrol din Rusia sunt deja în vigoare, iar importurile de petrol au scăzut semnificativ, pentru o nouă eliminare treptată a petrolului rusesc ar putea fi nevoie de măsuri pregătitoare specifice și de o coordonare cu țările vecine. Prin urmare, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale de diversificare și pentru petrol, iar Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a oferi recomandări cu privire la planurile respective.

(25)Experiența din timpul crizei gazelor din 2022 și 2023 a arătat că informațiile cuprinzătoare privind situația aprovizionării și posibilele dependențe în materie de aprovizionare sunt esențiale pentru monitorizarea aprovizionării cu gaze în Uniune. Prin urmare, importatorii de gaze rusești care utilizează exceptările prevăzute în prezentul regulament ar trebui să transmită Comisiei toate informațiile necesare pentru a evalua în mod eficace posibilele riscuri pentru comerțul cu gaze. Informațiile respective ar trebui să includă parametri-cheie sau chiar părți întregi de text din contractele relevante de furnizare a gazelor naturale, cu excepția informațiilor privind prețurile, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a înțelege contextul anumitor clauze sau trimiterile la alte dispoziții din contract. Atunci când monitorizează aprovizionarea cu gaze în Uniune, Comisia ar trebui, de asemenea, să țină seama de informațiile privind importurile furnizate de autoritățile vamale și de informațiile incluse în planurile naționale de diversificare. Comisia ar trebui să informeze periodic Grupul de coordonare pentru gaz, instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1938, cu privire la procesul de eliminare treptată la nivelul Uniunii și să prezinte un raport anual privind eliminarea treptată a gazelor din Rusia, care poate fi însoțit de recomandări și acțiuni specifice ale Uniunii pentru accelerarea procesului de eliminare treptată.

(26)Statele membre și Uniunea ar trebui să coopereze îndeaproape în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament. Având în vedere practica recentă a Federației Ruse de a modifica unilateral procedurile judiciare și de arbitraj convenite, într-un mod incompatibil cu dreptul cutumiar internațional sau cu tratatele bilaterale de investiții încheiate între statele membre și Rusia, din dreptul internațional rezultă că întreprinderile și statele membre afectate nu pot fi trase la răspundere pentru hotărârile judecătorești, hotărârile arbitrale, inclusiv hotărârile arbitrale între investitori și stat, sau pentru alte hotărâri judecătorești adoptate în cadrul unor proceduri care sunt ilegale în temeiul dreptului internațional cutumiar sau al unui tratat bilateral de investiții și împotriva cărora persoana sau statul membru în cauză nu are acces efectiv la căile de atac din jurisdicția relevantă. În ceea ce privește responsabilitățile financiare referitoare la posibilele cazuri de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat, se face trimitere, după caz, la Regulamentul (UE) nr. 912/2014 30 .

(27)Uniunea a creat un cadru juridic solid pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze în orice moment și pentru a aborda în mod coordonat posibilele crize de aprovizionare, inclusiv obligațiile statelor membre de a asigura o solidaritate eficace și operațională față de țările vecine care au nevoie de gaze. Comisia ar trebui să monitorizeze în mod constant evoluția riscurilor de piață pentru aprovizionarea cu gaze care rezultă din comerțul cu gaze cu Rusia, la nivelul Uniunii, la nivel regional și la nivelul statelor membre. În cazul unor evoluții bruște și semnificative care amenință grav securitatea aprovizionării unuia sau a mai multor state membre, este oportun să se confere Comisiei competența de a lua măsurile de urgență necesare, prin ridicarea, în cazul unuia sau al mai multor state membre, a interdicțiilor privind importul de gaze naturale sau de GNL prevăzute în prezentul regulament. O astfel de derogare ar trebui să fie limitată în timp, iar decizia de punere în aplicare a Comisiei poate impune anumite condiții suplimentare, pentru a asigura faptul că orice suspendare se limitează strict la abordarea amenințării. Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape aplicarea oricărei astfel de derogări temporare.

(28)Măsurile propuse reflectă pe deplin principiul solidarității energetice. Într-adevăr, nivelul de expunere la importurile de gaze din Rusia diferă de la un stat membru la altul, iar multe state membre au luat deja măsuri pentru a elimina treptat gazele rusești. Prezenta propunere de regulament va asigura o abordare armonizată la nivelul UE în scopul eliminării treptate a gazelor rusești, menținând solidaritatea între statele membre.

(29)Întrucât obiectivele prezentului regulament referitoare la monitorizarea posibilelor dependențe de gaze nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, într-un mod coordonat și fără riscul de fragmentare a pieței, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective.

(30)Având în vedere importanța pentru Uniune a eliminării treptate fără întârziere a dependenței economice suplimentare a Uniunii de importurile de gaze din Federația Rusă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament oferă un cadru pentru eliminarea efectivă a expunerii Uniunii la riscurile semnificative pentru comerț și securitate care rezultă din comerțul cu gaze cu Federația Rusă, prin stabilirea:

(a) unei interdicții treptate a importurilor de gaze naturale din Federația Rusă și a furnizării de servicii de terminal GNL;

(b) unor norme pentru punerea în aplicare și monitorizarea eficace a acestei interdicții, precum și pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol din Rusia;

(c) unor dispoziții pentru o mai bună evaluare a securității aprovizionării cu energie în Uniune.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1.„gaze naturale” înseamnă gazele naturale astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (1) din Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului 31 și astfel cum sunt menționate la codurile 2711 11 00 și 2711 21 00 din Nomenclatura combinată (NC);

2.„GNL” înseamnă gazul natural lichefiat astfel cum este menționat la codul NC 2711 11 00;

3.„gaze naturale în stare gazoasă” înseamnă gazele naturale astfel cum sunt menționate la codul NC 2711 21 00;

4.„contract de furnizare pe termen lung” înseamnă un contract de furnizare de gaze naturale, cu excepția unui instrument financiar derivat pe gaze naturale, cu o durată mai mare de un an;

5.„contract de furnizare pe termen scurt” înseamnă un contract de furnizare de gaze naturale, cu excepția unui instrument financiar derivat pe gaze naturale, cu o durată de maximum un an;

6.„țară fără ieșire la mare” înseamnă o țară care este înconjurată în întregime de uscat și care nu are acces direct la mare;

7.„importator” înseamnă o persoană fizică sau juridică care are competența de a stabili și a stabilit că gazele naturale provenite dintr-o țară terță trebuie să fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sau plasate în alt mod pe piața Uniunii;

8.„autoritate vamală” înseamnă o autoritate vamală astfel cum este definită la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 32 ;

9.„autoritate competentă” înseamnă o autoritate competentă astfel cum este definită la articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului 33 ;

10.„autoritate de reglementare” înseamnă o autoritate de reglementare desemnată în conformitate cu articolul 76 alineatul (1) din Directiva (UE) 2024/1788;

11.„control” înseamnă controlul astfel cum este definit la articolul 2 punctul 55 din Directiva (UE) 2024/1788;

12.„servicii de terminal GNL pe termen lung” înseamnă serviciile furnizate clienților de către operatorii de sisteme GNL, în special serviciile de descărcare, depozitare, expediere, acostare (încărcare și descărcare), regazeificare, lichefiere backhaul, încărcare a camioanelor, buncheraj GNL, inclusiv servicii auxiliare și de depozitare temporară necesare pentru procesul de regazeificare și livrarea ulterioară către sistemul de transport în baza unor contracte cu o durată mai mare de un an;

13.„punct de interconectare” înseamnă un punct de interconectare astfel cum este definit la articolul 2 punctul 63 din Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului;

14.„punct de intrare” înseamnă un punct de intrare astfel cum este definit la articolul 2 punctul 61 din Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului;

15.„punct de tranzacționare virtual” înseamnă un punct de tranzacționare virtual astfel cum este definit la articolul 2 punctul 59 din Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului;

16.„cantități contractate” înseamnă cantitățile de gaze naturale pe care cumpărătorul sau importatorul este obligat să le achiziționeze, iar vânzătorul sau exportatorul este obligat să le furnizeze, astfel cum se specifică în contractul de furnizare, excluzând volumele care rezultă din ajustările contractului, cum ar fi cantitățile complementare ulterioare, recuperarea pierderilor generate de gazele nelivrate (shortfall) sau alte modificări ale volumelor în conformitate cu termenii contractului; pentru contractele de furnizare pe termen lung, „cantități contractate” înseamnă cantitățile contractate anual;

17.„cantități complementare ulterioare” înseamnă volumele de gaze naturale pe care un cumpărător sau un importator este îndreptățit sau obligat să le preia și să le plătească în perioade succesive, în conformitate cu cerințele minime de tip take-or pay și pentru a compensa orice deficit în ceea ce privește cantitățile care au fost contractate, dar nu au fost primite în perioadele anterioare, astfel cum se prevede într-un contract de furnizare pe termen lung;

18.„calendar de livrare” înseamnă calendarul sau planul convenit între părțile la un contract de furnizare de gaze, care precizează cantitățile de gaze care trebuie să fie livrate de vânzător sau de exportator și primite de cumpărător sau de importator în intervale de timp definite, inclusiv data, locul și condițiile livrării, astfel cum sunt prevăzute într-un contract de furnizare sau în alte proceduri operaționale conexe;

19.„nominalizare” înseamnă nominalizarea astfel cum este definită la articolul 2 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1789 al Parlamentului European și al Consiliului 34 ;

20.„petrol” înseamnă țițeiul, gazele naturale lichide, materiile prime pentru rafinării, aditivii și compușii oxigenați și alte hidrocarburi și produse petroliere care se încadrează la codurile NC 2709 și 2710.

CAPITOLUL II

INTERZICEREA TREPTATĂ A IMPORTURILOR DE GAZE NATURALE DIN FEDERAȚIA RUSĂ

Articolul 3

Interzicerea importurilor de gaze naturale din Federația Rusă

(1)    Importul de gaze naturale în stare gazoasă prin conducte, care provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă, este interzis începând cu 1 ianuarie 2026, cu excepția cazului în care se aplică una dintre excepțiile prevăzute la articolul 4.

(2)    Importul de GNL care provine sau este exportat direct sau indirect din Federația Rusă este interzis începând cu 1 ianuarie 2026, cu excepția cazului în care se aplică una dintre excepțiile prevăzute la articolul 4.

Articolul 4

Etapa de tranziție pentru contractele de furnizare existente

(1)    În cazul în care importatorul poate demonstra autorităților vamale că importurile de gaze naturale menționate la articolul 3 sunt efectuate în baza unui contract de furnizare pe termen scurt încheiat înainte de 17 iunie 2025 și nemodificat ulterior, articolul 3 se aplică de la 17 iunie 2026.

(2)    În cazul în care importatorul poate demonstra autorităților vamale că, în ceea ce privește importurile de gaze naturale menționate la articolul 3:

(a)    acestea sunt efectuate în baza unui contract de furnizare pe termen scurt cu livrare către un punct de interconectare cu o țară fără ieșire la mare și

(b)    există un contract de furnizare pe termen lung cu livrare la punctul de tranzacționare virtual din țara fără ieșire la mare pentru importul prin conducte de gaze naturale în stare gazoasă care provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă, contract care a fost încheiat înainte de 17 iunie 2025 și care nu a fost modificat ulterior,

articolul 3 se aplică de la 1 ianuarie 2028.

(3)    În cazul în care importatorul poate demonstra autorităților vamale că importurile de gaze naturale menționate la articolul 3 sunt efectuate în baza unui contract de furnizare pe termen lung încheiat înainte de 17 iunie 2025 și nemodificat ulterior, articolul 3 se aplică de la 1 ianuarie 2028.

(4)    Cantitățile importate în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu depășesc cantitățile contractate.

Articolul 5

Interdicția de a furniza servicii de terminal GNL pe termen lung clienților ruși

Furnizarea în UE de servicii de terminal GNL pe termen lung pentru entitățile stabilite în Federația Rusă sau entitățile controlate de persoane fizice sau juridice stabilite în Federația Rusă este interzisă începând cu 1 ianuarie 2026.

Articolul 6

Etapa de tranziție pentru serviciile de terminal GNL prestate în baza unor contracte existente

În cazul în care furnizorul de servicii de terminal GNL pe termen lung poate demonstra autorităților vamale că serviciile respective sunt furnizate în baza unui contract încheiat înainte de 17 iunie 2025 și care nu a fost modificat ulterior, articolul 5 se aplică de la 1 ianuarie 2028.

CAPITOLUL III

TRANSMITEREA ȘI SCHIMBUL DE INFORMAȚII RELEVANTE

Articolul 7

Transmiterea informațiilor relevante de către importatori

(1) Importatorii de gaze naturale furnizează autorităților vamale toate informațiile relevante necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 3 și 4, în special dovezi adecvate care să le permită acestora să verifice dacă gazele naturale provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă.

În scopul aplicării articolului 4, importatorii de gaze naturale furnizează autorităților vamale și altor autorități implicate în monitorizarea efectuată în temeiul articolelor 9 și 10 dovezi adecvate, care să le permită să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul respectiv.

(2) Informațiile menționate la alineatul (1) includ cel puțin toate informațiile următoare:

(a)    data încheierii contractului de furnizare a gazelor naturale;

(b)    durata contractului de furnizare a gazelor naturale;

(c)    cantitățile de gaze contractate, inclusiv toate drepturile de flexibilitate ascendentă sau descendentă;

(d)    identitatea părților la contractul de furnizare de gaze naturale, inclusiv, pentru părțile înregistrate în UE, numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI);

(e)    producătorul de gaze și țara de producție și, după caz, țara în care gazele au fost prelucrate ulterior;

(f)    pentru importurile de GNL, portul primei încărcări;

(g)    punctele de livrare, inclusiv eventualele flexibilități în ceea ce privește punctul de livrare.

(h)    orice modificare a contractului de furnizare a gazelor naturale, indicându-se conținutul și data modificării, cu excepția modificărilor care se referă exclusiv la prețul gazelor;

(3)    Autoritățile vamale sau alte autorități implicate în monitorizarea efectuată în temeiul articolelor 9 și 10 pot solicita informații mai detaliate, cu excepția informațiilor privind prețurile, în cazul în care informațiile pe care le solicită sunt necesare pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 3 și 4. Autoritățile vamale pot, în special, să solicite importatorilor să transmită textul complet al anumitor dispoziții ale contractului de furnizare a gazelor naturale sau textul integral al contractului de furnizare a gazelor, cu excepția informațiilor privind prețul, în special în cazul în care anumite dispoziții contractuale sunt legate între ele sau în cazul în care cunoașterea deplină a formulării dispozițiilor contractuale este crucială pentru evaluare. În cazul în care autoritățile vamale consideră că dovezile furnizate nu sunt concludente, acestea pot refuza punerea în liberă circulație a mărfurilor.

(4)    Gazele naturale care intră în Uniune prin următoarele puncte de interconectare sunt considerate a fi exportate direct sau indirect din Federația Rusă, cu excepția cazului în care importatorul poate furniza autorităților vamale dovezi clare că gazele naturale importate provin dintr-o altă țară decât Federația Rusă și au tranzitat teritoriul Federației Ruse.

(a)Imatra (FI/RU);

(b)Narva (EE/RU);

(c)Värska (EE/RU);

(d)Luhamaa (LV/RU);

(e)Šakiai (LT/RU);

(f)Kotlovka (LT/BY);

(g)Kondratki (PL/BY);

(h)Wysokoje (PL/BY);

(i)Tieterowka (PL/BY);

(j)Kobryń (PL/BY);

(k)Greifswald (DE/RU);

(l)Strandzha 2 (BG)/Malkoclar (TR) – TurkStream;

(m)Kiskundorozsma-2 (HU) / Horgos (RS);

(n)Kiskundorozsma (HU/RS);

(o)Kireevo (BG) / Zaychar (RS);

(p)Kalotina (BG)/ Dimitrovgrad (RS).

Articolul 8

Transmiterea informațiilor relevante de către furnizorii de servicii de terminal GNL

Furnizorii de servicii de terminal GNL pentru clienții stabiliți în Federația Rusă sau controlați de persoane fizice sau entități juridice stabilite în Federația Rusă transmit autorităților vamale informațiile relevante pentru punerea în aplicare a articolelor 5 și 6.

Articolul 9

Monitorizarea eficace

Autoritățile vamale și, după caz, autoritățile competente, autoritățile de reglementare și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) asigură monitorizarea eficace a dispozițiilor capitolului II, dacă este necesar prin utilizarea deplină a competențelor lor de asigurare a respectării legii, și cooperează îndeaproape cu autoritățile naționale relevante, cu autoritățile din alte state membre, cu ACER sau cu Comisia.

Articolul 10

Schimbul de informații

Autoritățile vamale transmit informațiile primite de la importatorii de gaze naturale autorităților de reglementare, autorităților competente, ACER și Comisiei, în măsura necesară pentru a asigura o evaluare eficace a îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolele 3-6 din prezentul regulament. Autoritățile vamale din state membre diferite își transmit reciproc, în măsura în care acest lucru este necesar, informațiile primite de la importatorii de gaze naturale și cooperează între ele pentru a evita eludarea. Acestea utilizează instrumentele și bazele de date existente care permit schimbul efectiv de informații relevante între autoritățile naționale din statul lor membru și autoritățile din alte state membre sau instituie astfel de instrumente atunci când este necesar.

Până la 31 august 2026 și, respectiv, 31 august 2027, ACER publică, pe baza datelor primite în temeiul prezentului regulament și a informațiilor proprii, un raport care oferă o imagine de ansamblu a contractelor de furnizare de gaze originare sau exportate direct sau indirect din Rusia și care evaluează impactul diversificării asupra piețelor energiei.

Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia și ACER împărtășesc autorităților vamale, atunci când este necesar, informațiile relevante pe care le dețin cu privire la contractele având ca obiect importul de gaze rusești.

CAPITOLUL IV

PLANURILE NAȚIONALE DE DIVERSIFICARE

Articolul 11

Planurile naționale de diversificare privind gazele naturale 

(1)    Statele membre stabilesc un plan de diversificare care descrie măsurile, etapele și potențialele bariere din calea diversificării aprovizionării lor cu gaze, în vederea încetării, la data prevăzută pentru interzicerea totală a importurilor din Rusia, și anume 1 ianuarie 2028, a tuturor importurile de gaze naturale care provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă.

(2)    Planul național de diversificare pentru gazele naturale include toate elementele următoare:

(a) informațiile disponibile privind volumul importurilor de gaze naturale care provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă în baza contractelor de furnizare existente, precum și privind serviciile de terminal GNL contractate de persoane fizice sau juridice stabilite în Federația Rusă, după caz; 

(b) o descriere clară a măsurilor în vigoare și a celor planificate la nivel național pentru înlocuirea gazelor naturale care provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă, inclusiv cantitățile preconizate a fi eliminate treptat, etapele și calendarul de punere în aplicare și, în măsura în care sunt disponibile, opțiunile avute în vedere pentru surse și rute alternative de aprovizionare. Astfel de măsuri pot include, în special, utilizarea platformei AggregateEU în temeiul articolului 43 din Directiva (UE) 2024/718, măsuri de sprijin pentru eforturile de diversificare ale întreprinderilor din domeniul energiei, cooperarea în cadrul grupurilor regionale, cum ar fi Grupul la nivel înalt pentru conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud-Est, identificarea alternativelor la importurile de gaze naturale prin electrificare, măsuri de eficiență energetică, stimularea producției de biogaz, biometan și hidrogen curat, implementarea energiei din surse regenerabile sau măsuri de reducere voluntară a cererii; 

(c) identificarea potențialelor bariere tehnice, contractuale sau de reglementare din calea înlocuirii gazelor naturale care provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă, precum și a opțiunilor de depășire a acestor obstacole.

(3)    Statele membre transmit Comisiei, până la 1 martie 2026, planurile lor naționale de diversificare, utilizând modelul prevăzut în anexa I.

(4)    Comisia facilitează, după caz, elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de diversificare privind gazele naturale. Statele membre raportează periodic Grupului de coordonare pentru gaz, instituit prin articolul 4 din Regulamentul (UE) 2017/1938, cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a planurilor respective. Pe baza planurilor naționale de diversificare, Comisia evaluează punerea în aplicare a eliminării treptate a gazelor rusești și raportează cu privire la aceasta Grupului de coordonare pentru gaz, în conformitate cu articolul 13 din prezentul regulament.

Articolul 12

Planurile naționale de diversificare privind petrolul 

(1)    În cazul în care statele membre primesc importuri de petrol originar sau exportat direct sau indirect din Federația Rusă, acestea stabilesc un plan de diversificare care descrie măsurile, etapele și potențialele bariere din calea diversificării aprovizionării lor cu petrol, în vederea încetării, până la 1 ianuarie 2028, a importurilor de petrol care provine sau este exportat direct sau indirect din Federația Rusă.

(2)    Planul național de diversificare privind petrolul include toate elementele următoare:

(a) informațiile disponibile privind volumul importurilor directe sau indirecte de petrol din Rusia în baza contractelor de aprovizionare existente;

(b) măsurile planificate la nivel național pentru înlocuirea petrolului care provine sau este exportat direct sau indirect din Federația Rusă, inclusiv cantitățile preconizate a fi eliminate treptat, etapele și calendarul punerii în aplicare, precum și opțiunile avute în vedere pentru surse și rute alternative de aprovizionare. 

(c) potențialele bariere tehnice sau de reglementare din calea înlocuirii petrolului care provine sau este exportat direct sau indirect din Federația Rusă, precum și opțiunile de depășire a acestor obstacole. 

(3)    Statele membre transmit Comisiei, până la 1 martie 2026, planurile lor naționale de diversificare, în conformitate cu/utilizând modelul prevăzut în anexa II.

(4)    Comisia facilitează, după caz, elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de diversificare privind petrolul. Statele membre raportează periodic Grupului de coordonare pentru gaz, instituit prin articolul 17 din Directiva 2009/119/CE 35 a Consiliului, cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de diversificare.

(5)    În cazul în care planul național de diversificare privind petrolul identifică riscul ca obiectivul de eliminare până la 1 ianuarie 2028 a petrolului rusesc să nu fie atins, Comisia poate emite, după evaluarea planului, o recomandare adresată statului membru respectiv cu privire la modul în care acesta poate efectua în timp util eliminarea treptată. În urma acestei recomandări, statul membru își actualizează planul de diversificare în termen de trei luni, ținând seama de recomandarea Comisiei.

CAPITOLUL V

MONITORIZAREA SECURITĂȚII APROVIZIONĂRII CU GAZE

Articolul 13

Modificări ale Regulamentului (UE) 2017/1938

Regulamentul (UE) 2017/1938 se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 se adaugă următoarele puncte 33 și 34:

„33. «clauză de tip take-or-pay» înseamnă o dispoziție contractuală care obligă cumpărătorul fie să preia o anumită cantitate minimă de gaze într-o anumită perioadă de timp, fie, în cazul în care nu se achită de această obligație, să plătească respectiva cantitate, indiferent dacă gazele au fost sau nu primite efectiv;

34. «clauză de tip deliver-or-pay» înseamnă o dispoziție contractuală care obligă vânzătorul să plătească o amendă contractuală în cazul nelivrării gazelor.”.

2. Articolul 14 alineatul (6) se modifică după cum urmează:

(a) la primul paragraf, se adaugă următoarea literă (c):

„(c) Comisiei și autorității competente în cauză următoarele informații referitoare la contractele de furnizare de gaze naturale care provin sau sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă: 

(i)    informațiile menționate la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) XX/2025;

(ii)    informații privind cantitățile care urmează să fie furnizate și preluate, inclusiv posibilele flexibilități în temeiul clauzelor de tip „take-or-pay” sau „deliver-or-pay”;

(iii)    calendarele de livrare (GNL) sau nominalizările (gaze prin conducte);

(iv)    posibilele flexibilități contractuale în ceea ce privește cantitățile contractate anual, inclusiv cantitățile complementare ulterioare;

(v)    condițiile de suspendare sau de încetare a livrărilor de gaze, inclusiv dispozițiile privind forța majoră;

(vi)    informații cu privire la legea care reglementează contractul și la mecanismul de arbitraj ales;

(vii)    elementele-cheie ale altor acorduri comerciale relevante pentru executarea contractului de furnizare a gazelor, cu excepția informațiilor referitoare la prețuri.”;

(b) se adaugă următoarele paragrafe trei și patru:

„Informațiile menționate la litera (c) se furnizează pentru fiecare contract într-un format dezagregat, inclusiv părțile de text relevante în integralitatea lor, excluzând informațiile privind prețurile, în special în cazul în care cunoașterea deplină a formulării dispozițiilor contractuale este crucială pentru evaluarea securității aprovizionării sau în cazul în care anumite dispoziții contractuale sunt legate între ele.

Furnizorii de servicii de terminal GNL furnizează Comisiei informații cu privire la serviciile rezervate de clienții din Federația Rusă sau de clienții controlați de întreprinderi din Federația Rusă, inclusiv cu privire la serviciile contractate, cantitățile în cauză și durata contractului.”.

3. La articolul 17, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia monitorizează în mod permanent expunerea sistemului energetic al Uniunii la aprovizionarea cu gaze provenite din Rusia, în special pe baza informațiilor notificate autorităților competente în temeiul articolului 14 alineatul (6) litera (c).

Comisia evaluează punerea în aplicare, la nivel național, regional și la nivelul Uniunii, a eliminării treptate, în temeiul Regulamentului (UE) XX/2025, a gazelor rusești, pe baza planurilor naționale de diversificare în temeiul articolului 11 din regulamentul respectiv și raportează cu privire la această evaluare Grupului de coordonare pentru gaz.

Pe baza concluziilor evaluării menționate la al treilea paragraf, Comisia publică un raport anual, care oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor lor naționale de diversificare.

După caz, raportul menționat la al patrulea paragraf poate fi însoțit de o recomandare a Comisiei care identifică posibilele acțiuni și măsuri de asigurare a diversificării aprovizionării în condiții de siguranță și a eliminării treptate în timp util a gazelor rusești.

Statele membre în cauză își actualizează planul național de diversificare în termen de trei luni, ținând seama de recomandarea Comisiei.”.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 14

Secretul profesional

(1) Informațiile confidențiale primite, schimbate sau transmise în temeiul prezentului regulament fac obiectul condițiilor privind secretul profesional prevăzute la prezentul articol.

(2) Obligația de păstrare a secretului profesional se aplică tuturor persoanelor care lucrează sau au lucrat pentru autoritățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament sau oricărei persoane fizice sau juridice căreia autoritățile relevante i-au delegat competențele lor, inclusiv auditorilor și experților contractați de autoritățile competente.

(3) Informațiile care intră sub incidența secretului profesional nu pot fi divulgate niciunei alte persoane sau autorități decât în temeiul dispozițiilor prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul național.

(4) Toate informațiile care fac obiectul unui schimb între autoritățile relevante în temeiul prezentului regulament și care privesc condiții comerciale sau operaționale, precum și alte aspecte economice sau personale sunt considerate confidențiale și fac obiectul cerințelor privind secretul profesional, cu excepția cazului în care autoritatea competentă precizează, în momentul comunicării, că astfel de informații pot fi divulgate sau a cazului în care divulgarea este necesară pentru proceduri judiciare.

Articolul 15

Monitorizare și revizuire

Comisia monitorizează în permanență dezvoltarea pieței energiei din Uniune, în special în ceea ce privește potențialele dependențe în materie de aprovizionare cu gaze sau alte riscuri în materie de securitate a aprovizionării în ceea ce privește importurile de energie din Federația Rusă. În cazul unor evoluții bruște și semnificative, care amenință grav securitatea aprovizionării unuia sau mai multor state membre, Comisia poate autoriza unul sau mai multe state membre să suspende temporar, integral sau parțial, aplicarea capitolului doi din prezentul regulament. Decizia Comisiei poate prevedea anumite condiții, în special pentru a se asigura că orice suspendare se limitează strict la abordarea amenințării respective.

Articolul 16

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg,

(1)    A se vedea în detaliu documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Evaluarea impactului măsurilor de eliminare treptată a importurilor de gaze din Rusia și de îmbunătățire a monitorizării potențialelor dependențe energetice” din 17 iunie 2025 (denumit în continuare „evaluarea impactului”) [SWD(2025) 830 final], care însoțește prezenta propunere de regulament, paginile 1-15. 

(2)    COM(2022) 230 final.

(3)    COM(2014) 330 final.

(4)    COM(2015) 80 final.

(5)    A se vedea evaluarea detaliată a impactului, pagina 36.

(6)    A se vedea, de exemplu, documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Punerea în aplicare a planului de acțiune REPowerEU: nevoile de investiții, acceleratorul de hidrogen și atingerea obiectivelor privind biometanul”, SWD(2022) 230 final, care însoțește Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, REPowerEU Plan, COM(2022) 230 final, 18 mai 2022 și simularea ENTSOG, Simulare privind securitatea aprovizionării | ENTSOG ).

(7)    Care ia în considerare potențialele riscuri economice și de securitate și efectuează o analiză a considerentelor juridice.

(8)    COM(2022) 230 final.

(9)     Declarația de la Versailles , 10 și 11 martie 2022.

(10)    COM(2025) 440 final.

(11)    Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind modificarea taxelor vamale aplicabile importurilor de anumite produse originare sau exportate în mod direct sau indirect din Federația Rusă și din Republica Belarus, COM(2025) 34 final 2025/0021 (COD).

(12)    JOIN(2024) 20 final.

(13)    COM(2024) 23 final.

(14)    COM(2024) 25 final.

(15)    COM(2024) 24 final.

(16)    COM(2024) 27 final.

(17)    COM(2024) 26 final.

(18)    JO C, …

(19)    JO C, …

(20)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă, COM(2022) 108 final, 8 martie 2022.

(21)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, REPowerEU Plan COM(2022) 230 final, 18 mai 2022.

(22)    A se vedea Decizia C(2018) 3106 final a Comisiei din 24 mai 2018 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al articolului 54 din Acordul privind SEE, cazul AT.39816 – Aprovizionarea în amonte cu gaze naturale în Europa Centrală și de Est;  https://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/dec_docs/39816/39816_10148_3.pdf .

(23)    Pentru investigațiile în materie de concurență privind restricțiile teritoriale în perioada 2003-2005, a se vedea: ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_05_710 ; ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_03_1345 ; ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_05_195 ;
Pentru investigația în cazul Gazprom II, a se vedea Decizia C(2018) 3106 final a Comisiei din 24 mai 2018 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al articolului 54 din Acordul privind SEE, cazul AT.39816 – Aprovizionarea în amonte cu gaze naturale în Europa Centrală și de Est.

(24)    ACER „European gas market trends and price drivers 2023 - Market Monitoring Report” (Tendințele pieței europene a gazelor și factorii care influențează prețurile pentru 2023 - Raport de monitorizare a pieței) (punctul 28).

(25)    Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1938/oj).

(26)    A se vedea evaluarea impactului, pagina 4.

(27)    A se vedea, de exemplu, documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Punerea în aplicare a planului de acțiune REPowerEU: nevoile de investiții, acceleratorul de hidrogen și atingerea obiectivelor privind biometanul”, SWD(2022) 230 final, care însoțește Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, REPowerEU Plan, COM(2022) 230 final, 18 mai 2022.

(28)    A se vedea evaluarea impactului, pagina 35.

(29)    A se vedea evaluarea impactului, paginile 15-36.

(30)    Regulamentul (UE) nr. 912/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 de instituire a unui cadru pentru gestionarea răspunderii financiare legate de instanțele de soluționare a litigiilor între investitori și stat, stabilite prin acordurile internaționale la care Uniunea Europeană este parte, JO L 257, 28.8.2014, p. 121.

(31)    Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 privind normele comune pentru piețele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale și al hidrogenului, de modificare a Directivei (UE) 2023/1791 și de abrogare a Directivei 2009/73/CE (JO L, 2024/1788, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1788/oj).

(32)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/952/oj).

(33)    Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1938/oj).

(34)    Regulamentul (UE) 2024/1789 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1227/2011, (UE) 2017/1938, (UE) 2019/942 și (UE) 2022/869 și a Deciziei (UE) 2017/684 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 715/2009 (JO L, 2024/1789, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1789/oj ); ENTSOG, Simulare privind securitatea aprovizionării | ENTSOG .

(35)    Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere (JO L 265, 9.10.2009, p. 9, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/119/oj).

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 17.6.2025

COM(2025) 828 final

ANEXE

la

PROPUNEREA DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia și îmbunătățirea monitorizării potențialelor dependențe energetice și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1938

{SWD(2025) 830 final}

ANEXA I

1.Model pentru planurile naționale de diversificare privind gazele naturale

Prezentul model este conceput pentru autoritățile naționale care elaborează un plan național de diversificare, astfel cum se prevede la articolul 11. Acesta trebuie să includă următoarele elemente:

Informații generale

Principalele informații privind importul de gaze care provin din Federația Rusă sau care sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă către statul membru în cauză

Descrierea măsurilor de înlocuire a gazelor naturale care provin din Federația Rusă sau care sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă.

3.1. Descrierea trebuie să includă următoarele elemente:

Barierele tehnice sau de reglementare din calea înlocuirii gazelor care provin din Federația Rusă sau care sunt exportate direct sau indirect din Federația Rusă.

Categorie	Înlocuirea volumelor pentru eliminarea treptată 1
Informații care trebuie furnizate	Descrierea măsurilor în vigoare și a celor planificate la nivel național pentru a înlocui volumele rămase de gaze naturale provenite din Federația Rusă sau exportate direct sau indirect din Federația Rusă (i) cantitățile preconizate a fi eliminate treptat pentru fiecare măsură, (ii) calendarul de punere în aplicare (de la început până la sfârșit), (iii) opțiunile privind sursele de aprovizionare și rutele de aprovizionare alternative
Gazul prin conducte
GNL

ANEXA II

2.Model pentru planurile naționale de diversificare privind petrolul

Prezentul model este conceput pentru autoritățile naționale care elaborează un plan național detaliat de diversificare, astfel cum se prevede la articolul 12. Acesta trebuie să includă:

Informații generale

Principalele informații privind importul de petrol care provine din Federația Rusă sau care este exportat direct sau indirect din Federația Rusă către statul membru în cauză

Descrierea măsurilor de înlocuire a petrolului care provine din Federația Rusă sau care este exportat direct sau indirect din Federația Rusă.

Descrierea trebuie să includă următoarele elemente:

Barierele tehnice sau de reglementare din calea înlocuirii petrolului care provine din Federația Rusă sau care este exportat direct sau indirect din Federația Rusă.

ANEXA III

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI    3

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei    3

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)    3

1.3.    Obiectiv(e)    3

1.3.1.    Obiectiv(e) general(e)    3

1.3.2.    Obiectiv(e) specific(e)    3

1.3.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate    3

1.3.4.    Indicatori de performanță    3

1.4.    Propunerea/inițiativa vizează:    4

1.5.    Motivele propunerii/inițiativei    4

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru derularea inițiativei    4

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate fi determinată de diverși factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea care rezultă din acțiunea UE și care depășește valoarea care ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.    4

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare    4

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare    5

1.5.5.    Evaluarea diverselor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor    5

1.6.    Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar    6

1.7.    Metoda (metodele) planificată (planificate) de execuție a bugetului    6

2.    MĂSURI DE GESTIONARE    8

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare    8

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestionare și control    8

2.2.1.    Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse    8

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor    8

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)    8

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor    9

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI    10

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)    10

3.2.    Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor    12

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale    12

3.2.1.1.    Credite din bugetul votat    12

3.2.1.2.    Credite din venituri alocate externe    17

3.2.2.    Realizările preconizate finanțate din credite operaționale    22

3.2.3.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative    24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat    24

3.2.3.2.    Credite din venituri alocate externe    24

3.2.3.3.    Total credite    24

3.2.4.    Necesarul de resurse umane estimat    25

3.2.4.1.    Finanțate din bugetul votat    25

3.2.4.2.    Finanțate din venituri alocate externe    26

3.2.4.3.    Necesarul total de resurse umane    26

3.2.5.    Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală    28

3.2.6.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual    28

3.2.7.    Contribuțiile terților    28

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor    29

4.    Dimensiunile digitale    29

4.1.    Cerințe cu relevanță digitală    30

4.2.    Date    30

4.3.    Soluții digitale    31

4.4.    Evaluarea interoperabilității    31

4.5.    Măsuri de sprijinire a implementării digitale    32

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.    Obiectiv(e)

1.3.1.    Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.    Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.3.4.    Indicatori de performanță

1.4.    Propunerea/inițiativa vizează: 

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 2  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau a mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.    Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru derularea inițiativei

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate fi determinată de diverși factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea care rezultă din acțiunea UE și care depășește valoarea care ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.    Evaluarea diverselor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

 durată limitată

    în vigoare în perioada 2025-2027

    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.    Metoda (metodele) planificată (planificate) de execuție a bugetului

 Gestiune directă asigurată de Comisie

 prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

 țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

 organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

 Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

 organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

 organismelor de drept public

 organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

 organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

 organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

2. MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestionare și control 

2.2.1.    Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.    Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.    Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG: ENER			Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
			2024	2025 7	2026	2027
Credite operaționale
Linia bugetară	Angajamente	(1a)					0,000
	Plăți	(2a)					0,000
Linia bugetară	Angajamente	(1b)					0,000
	Plăți	(2b)					0,000
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 8
Linia bugetară 06010102.01		(3)		0,318	0,318	0,318	0,954
TOTAL credite pentru DG ENER	Angajamente	=1a+1b+3	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
	Plăți	=2a+2b+3	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954

			Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
			2024	2025	2026	2027
TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
	Plăți	(5)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2	Angajamente	=4+6	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
din cadrul financiar multianual	Plăți	=5+6	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954

				Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
				2024	2025	2026	2027
• TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	(4)		0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
	Plăți	(5)		0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		(6)		0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
TOTAL credite în cadrul rubricilor 1-6	Angajamente	=4+6		0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
din cadrul financiar multianual  (Suma de referință)	Plăți	=5+6		0,000	0,318	0,318	0,318	0,954

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative” 9

DG: <…….>				Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
				2024	2025	2026	2027
 Resurse umane				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
 Alte cheltuieli administrative				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL DG <…….>	Credite			0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
DG: <…….>				Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
				2024	2025	2026	2027
 Resurse umane				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
 Alte cheltuieli administrative				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL DG <…….>	Credite			0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual		(Total angajamente = Total plăți)		0,000	0,000	0,000	0,000	0,000

milioane EUR (cu trei zecimale)

			Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
			2024	2025	2026	2027
TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
	Plăți	(5)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2	Angajamente	=4+6	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
din cadrul financiar multianual	Plăți	=5+6	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954

			Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
			2024	2025	2026	2027
TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
	Plăți	(5)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2	Angajamente	=4+6	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
din cadrul financiar multianual	Plăți	=5+6	0,000	0,318	0,318	0,318	0,954

				Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
				2024	2025	2026	2027
• TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	(4)		0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
	Plăți	(5)		0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		(6)		0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-6	Angajamente	=4+6		0,000	0,318	0,318	0,318	0,954
din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Plăți	=5+6		0,000	0,318	0,318	0,318	0,954

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative” 10

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

3.2.3.3.    Total credite

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.4.    Necesarul de resurse umane estimat

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.    Finanțate din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI) 11

CREDITE VOTATE		Anul	Anul	Anul	Anul
		2024	2025	2026	2027
 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		0	0	0	0
20 01 02 03 (delegațiile UE)		0	0	0	0
01 01 01 01 (cercetare indirectă)		0	0	0	0
01 01 01 11 (cercetare directă)		0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza)		0	0	0	0
• Personal extern (în ENI)
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)		0	0	0	0
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)		0	0	0	0
Linie de sprijin administrativ  [XX.01.YY.YY]	— la sediu	0	0	0	0
	— în delegațiile UE	0	0	0	0
01 01 01 02 (AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0
01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7		0	0	0	0
Alte linii bugetare (06 01 01 02 01) – În afara rubricii 7		0	3	3	3
TOTAL		0	3	3	3

3.2.4.3.    Necesarul total de resurse umane

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:

3.2.5.    Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

Prezenta propunere nu implică investiții legate de tehnologia digitală.

TOTAL credite pentru componenta digitală și IT	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2021-2027
	2024	2025	2026	2027
RUBRICA 7
Cheltuieli IT (corporative)	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Subtotal de la RUBRICA 7	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
În afara RUBRICII 7
Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Subtotal în afara RUBRICII 7	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000

3.2.6.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

    necesită revizuirea CFM

3.2.7.    Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

    nu prevede cofinanțare din partea terților

    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

 
3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

    asupra resurselor proprii

    asupra altor venituri

    vă rugăm să indicați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

4.    Dimensiunile digitale

4.1.    Cerințe cu relevanță digitală

4.2.    Date

4.3.    Soluții digitale

4.4.    Evaluarea interoperabilității

4.5. Măsuri de sprijinire a implementării digitale

NB: În cazul în care propunerea inițială a Comisiei evoluează considerabil în cursul negocierilor legislative, ar trebui să se ia în considerare actualizarea informațiilor prevăzute în fișa financiară legislativă și digitală pentru aspecte financiare și/sau digitale, după caz, cu scopul de a susține procesul de negociere și de a asigura claritate pentru toate părțile implicate.

ANEXĂ 
la FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

Denumirea propunerii/inițiativei:

1.NUMĂRUL și COSTURILE aferente RESURSELOR UMANE CONSIDERATE NECESARE

2.COSTURI aferente ALTOR CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

3.TOTAL CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

4.METODE de CALCUL UTILIZATE pentru ESTIMAREA COSTURILOR

4.1.Resurse umane

4.2.Alte cheltuieli administrative

1.Costurile aferente resurselor umane considerate necesare

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

1.1. Finanțate din bugetul votat

1.1.1 DG ENER

milioane EUR (cu trei zecimale)

În afara RUBRICII 7			2024		2025		2026		2027		TOTAL 2021-2027
din cadrul financiar multianual			ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
01 01 01 01 cercetare indirectă		AD		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		AST		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
01 01 01 11 cercetare directă		AD		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		AST		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
Alta (vă rugăm să precizați)		AD		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		AST		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
Personal extern
Personal extern din credite operaționale	— la sediu	AC		0,000	3	0,303	3	0,303	3	0,303	3	0,909
		END		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
	– în delegațiile Uniunii	AC		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		AL									0	0,000
		END		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		JPD									0	0,000
01 01 01 02 cercetare indirectă		AC		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		END		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
01 01 01 12 cercetare directă		AC		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		END		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
Alte linii bugetare legate de resursele umane (a se preciza)		AC		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
		END		0,000		0,000		0,000		0,000	0	0,000
Subtotal RU – În afara RUBRICII 7			0	0,000	3	0,303	3	0,303	3	0,303	3	0,909
Total resurse umane (toate rubricile CFM)			0	0,000	3	0,303	3	0,303	3	0,303	3	0,909

2.Costuri aferente altor cheltuieli administrative

Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative.

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

2.1. Finanțate din bugetul votat

2.1.1 DG ENER

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

2.2.3. Total