Obiectivul acestei investiții este de a crea noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. Investiția constă în proiecte de împădurire și reîmpădurire în zonele urbane și neurbane.

Investiția 2. Capacități moderne de producere a materialului forestier de reproducere

Obiectivul investiției este de a dezvolta capacități suficiente de producere a materialului de reproducere (specii de arbori și ecotipuri). Investiția constă în construirea sau reabilitarea pepinierelor de arbori.

Investiția 3. Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030

Obiectivul acestei investiții este de a oferi un cadru pentru protecția naturii. Investiția constă în acte juridice pentru desemnarea zonelor strict protejate identificate în zonele protejate Natura 2000.

Investiția 4. Sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos

Obiectivul acestei investiții este de a construi un sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos. Investiția constă în achiziționarea de infrastructură, echipamente și vehicule.

Investiția 5. Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene

Obiectivul investiției este de a reduce riscul de inundații pentru a proteja populația, infrastructura și obiectivele socioeconomice din zonele de risc, precum și de a proteja mediul și biodiversitatea prin măsuri de mediu, în special cele legate de asigurarea migrației peștilor și de asigurarea debitului ecologic. Investiția constă în lucrări de modernizare pentru protecția împotriva inundațiilor.

B.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori cantitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
22	Reforma 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier printr-o nouă Strategie forestieră națională și actele juridice subsecvente	Jalon	Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030	Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030				T3	2022	Se adoptă Strategia forestieră națională 2020-2030. Pe baza recomandărilor studiilor independente, strategia va stabili norme obligatorii pentru împădurire și reîmpădurire, după cum urmează: a. cerințe ca speciile și ecotipurile să fie rezistente la schimbările climatice și să nu aibă un impact negativ asupra biodiversității. Strategia va răspunde necesității de a dispune de orientări actualizate privind plantarea de copaci în România și va crea garanții, în special pentru a exclude utilizarea sau eliberarea speciilor alogene invazive; b. cerințe ca producția materialului de reproducere să se concentrează pe specii și ecotipuri de arbori care sunt adaptate la viitoarele condiții climatice preconizate din România în cantități suficiente, cu implicarea sectorului privat, precum și cerințe ca măsurile avute în vedere să descurajeze crearea de pepiniere comerciale pentru ciclul scurt de producție sau producția de monoculturi; c. cerințe ca împădurirea să contribuie în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversității, de management al apei și de protecție a solului, prin interzicerea împăduririi sau a reîmpăduririi pe terenuri agricole de mare valoare naturală, pajiști sau zone umede, cu excepția refacerii habitatului; d. cerințe de includere în activitățile de gestionare a pădurilor a unor măsuri preventive care să consolideze capacitatea naturală de absorbție a solului și cerințe specifice de adaptare la schimbările climatice care să asigure că gestionarea pădurilor se bazează pe monitorizarea speciilor; e. cerințe ca împădurirea urbană să se realizeze printr-o abordare la nivel de peisaj care să contribuie la consolidarea conectivității cu zonele naturale sau seminaturale (cum ar fi pădurile sau zonele agricole), punând accentul pe conectarea habitatelor cu infrastructurile verzi și coridoarele ecologice; f. cerințe ca proiectele de împădurire sau reîmpădurire să se desfășoare în zone expuse și vulnerabile la pericole climatice, în special la secete și inundații, și, după caz, cerințe ca împădurirea sau reîmpădurirea să reducă riscurile aferente acestor pericole; g. strategia va stabili criterii de durabilitate pentru biomasa forestieră destinată utilizării în scopuri energetice; h. strategia va include acțiuni specifice de combatere a exploatării forestiere ilegale, cum ar fi implementarea deplină a SUMAL, inclusiv monitorizarea exploatării forestiere prin teledetecție, consolidarea regimului de sancțiuni și alte măsuri, după caz; i. strategia va include, de asemenea, măsuri concrete pentru protejarea habitatelor și a speciilor forestiere și, în special, alinierea normelor forestiere la considerentele legate de biodiversitate.
23	Reforma 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier printr-o nouă Strategie forestieră națională și actele juridice subsecvente	Jalon	Intrarea în vigoare a ordonanțelor ministeriale modificate de stabilire a normelor obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 2020-2030	Dispoziție a ordonanțelor ministeriale care indică intrarea în vigoare a modificărilor				T3	2022	Intrarea în vigoare a următoarelor ordonanțe ministeriale modificate în conformitate cu normele obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 2020-2030: a.Ordinul nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind aprobarea depășirii posibilității/posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I. b.Ordinul nr. 1648/2000 privind aprobarea Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate c.Ordinul nr. 1649/2000 aprobarea Normelor tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor d.Ordinul nr. 1650/2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor e.Ordinul nr. 1653/2000 privind aprobarea Normelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor f.Ordinul nr. 1672/2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor
24	Reforma 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier printr-o nouă Strategie forestieră națională și actele juridice subsecvente	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor normative de modificare și completare a legislației actuale în domeniul forestier.	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actelor legislative				T4	2025	Intrarea în vigoare a actelor juridice: (i) care stabilesc modificările aduse sistemului de sancțiuni penale; (ii) care stabilesc modalitățile de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora; (iii) de sancționare a contravențiilor silvice, care stabilesc metodele de calcul al prejudiciului de mediu și financiar cauzat de exploatarea forestieră ilegală și de alte infracțiuni silvice; (iv) care includ dispoziții de combatere a exploatării forestiere ilegale și de reorganizare a gestionării pădurilor (Hotărârea de Guvern nr. 229/2009).
26	Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Țintă	Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite		ha	0	18 000	T2	2026	Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite (total 18 000 ha).
28	Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Țintă	Crearea de noi zone de păduri urbane		m2	0	200 000	T2	2026	Noi zone de păduri urbane (total 200 000 m2).
29	Investiția 2. Capacități moderne de producere a materialului forestier de reproducere	Țintă	Pepiniere noi sau reabilitate		Număr	0	90	T2	2026	Se vor construi sau se vor reabilita în total 90 de pepiniere. Producția de material de reproducere se va concentra pe speciile și ecotipurile de arbori care sunt adecvate pentru viitoarele condiții climatice preconizate din România.
34	Investiția 3 Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030	Jalon	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) pentru desemnarea zonelor de protecție strictă	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului (actelor) normativ(e)				T2	2026	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) pentru desemnarea zonelor strict protejate (în sensul Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 și care pot fi menționate sub o denumire diferită în actele juridice române) identificate în zonele protejate Natura 2000 și în zonele suplimentare.
39	Investiția 4 Sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos	Jalon	Rețea de monitorizare, comunicare și transmitere date privind sturionii sălbatici	Echipamente de rețea livrate				T2	2026	Livrarea pontonului, a ambarcațiunilor de măsurare, a echipamentelor de laborator, a echipamentelor informatice, a autoturismelor SUV, a sistemului de prelucrare a inteligenței artificiale, a sistemului de asistență tehnică pentru o rețea de monitorizare, comunicare și transmitere a datelor privind sturionii sălbatici de-a lungul Dunării de Jos. Vehiculele care urmează să fie achiziționate trebuie să aibă emisii specifice de CO2 mai mici de 50gCO2/km. Navele de măsurare care urmează să fie achiziționate trebuie să corespundă celor mai bune tehnologii disponibile din punctul de vedere al respectării mediului.
41	Investiția 5. Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene	Jalon	Aprobarea conceptului de proiect	Aprobarea conceptului de proiect				T1	2023	Conceptul de proiect pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor va fi aprobat. Acesta va include acțiuni pentru: -refacerea a cel puțin șase structuri deteriorate de reținere a aluviunilor pentru a instala măsuri longitudinale, printre altele, scări de pești; -construirea a cel puțin 30 de construcții aluvionare noi, inclusiv scări de pești și debit ecologic, cu o înălțime maximă de 5 m; -refacerea a cel puțin 4 ha de teren prin reîmpădurire, plivire sau construire de garduri de vegetație; -refacerea a cel puțin 30 km de albii torențiale. Orice măsură identificată în cadrul evaluării în temeiul Directivei 2000/60/CE (Directiva-cadru privind apa) ca fiind necesară pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) va fi integrată în conceptul de proiect și va fi respectată cu strictețe în etapele de construcție, modernizare, exploatare și dezafectare.
42	Investiția 5. Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene	Jalon	Modernizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor	Modernizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor				T2	2026	Se va construi proiectul de modernizare a protecției împotriva inundațiilor prevăzut la jalonul 41.

B.3. Descrierea reformelor pentru împrumut

Reforma 2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate pentru Strategia Europeană privind biodiversitatea

Obiectivul acestei reforme este de a modifica cadrul actual pentru desemnarea zonelor naturale protejate. Reforma constă în acte juridice menite să asigure faptul că actualul cadru juridic pentru diferite sectoare cu impact asupra biodiversității nu afectează și nici nu restricționează măsurile de conservare din planurile de management pentru ariile naturale protejate.

B.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
30	Reforma 2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate pentru Strategia Europeană privind biodiversitatea	Jalon	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ				T2	2022	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității, respectiv educație, agricultură, silvicultură, cinegetică, turism, organizarea teritoriului, transporturi și energie. Comisia va fi condusă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și va include ministerele de resort și autoritățile subordonate responsabile pentru sectoarele relevante: educație, agricultură, silvicultură, cinegetică, turism, organizarea teritoriului, transporturi și energie. Comisia va pregăti propuneri de revizuire a cadrului juridic în lumina informațiilor actualizate privind distribuția și dinamica stadiului de conservare a speciilor și habitatelor.
31	Reforma 2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate pentru Strategia Europeană privind biodiversitatea	Jalon	Intrarea în vigoare a actului normativ aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ				T1	2026	Intrarea în vigoare a actului normativ de aprobare a Strategiei naționale privind biodiversitatea, care se va aplica și în sectoarele educației, agriculturii, silviculturii, cinegeticii, turismului, organizării teritoriului, transporturilor și energiei.

C.COMPONENTA 3: Managementul deșeurilor

Obiectivul acestei componente este de a accelera procesul de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu trecerea la economia circulară.

Componenta este formată dintr-o reformă și patru investiții, dintre care o subinvestiție din investiția 1 și o investiție sunt finanțate prin sprijin financiar nerambursabil.

Se preconizează că măsurile incluse în componentă vor aborda unele provocări evidențiate în recomandarea specifică țării de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și a tranziției digitale, în special asupra infrastructurii de mediu, printre altele (recomandările specifice țării din 2019 și 2020).

C.1. Descrierea investițiilor prin sprijin financiar nerambursabil

Investiția 1.a. Construcția de centre de colectare a deșeurilor cu aport voluntar la nivel județean sau la nivel de oraș/localitate

Obiectivul acestei subinvestiții este de a construi centre de colectare a deșeurilor cu aport voluntar. Investiția constă în construcția de centre de colectare cu aport voluntar care deservesc comunități de până la 50 000 de locuitori.

Această subinvestiție este completată de celelalte subinvestiții ale investiției 1 (1.b, 1.c și 1.d).

Investiția 3. Capacități instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitățile instituționale de monitorizarea publică și control pentru gestionarea deșeurilor.

Investiția constă în dotarea cu echipamente digitale a autorităților publice respective pentru activitățile de monitorizare, control și raportare a gestionării deșeurilor.

C.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
49	Investiția 1.a Construcția de centre de colectare cu aport voluntar	Țintă	Centre de colectare cu aport voluntar construite			0	300	T2	2026	Va fi furnizat un certificat de recepție la finalizarea lucrărilor pentru construirea a 300 de centre de colectare cu aport voluntar care deservesc comunități de până la 50 000 de locuitori. Centrele asigură colectarea separată a deșeurilor menajere.
56	Investiția 3.a Capacități instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor	Jalon	Cumpărarea de echipamente digitale	Certificate de recepție				T3	2025	Certificat de recepție a echipamentelor achiziționate pentru 43 de comisariate ai Gărzii de Mediu pentru activități de monitorizare și control al gestionării deșeurilor. Următoarele echipamente pot include, printre altele: -1 sistem integrat TIC care va deservi cele 43 de comisariate; -8 sisteme de scanare a camioanelor; -271 de camere video de bord; -16 vehicule aeriene fără pilot -8 vehicule utilitare echipate cu comunicații radio pentru transportul echipamentelor de monitorizare; -709 camere video purtate pe corp. Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.
57	Investiția 3.b. Capacități instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor	Țintă	Livrarea a 400 de misiuni de control utilizând echipamente digitale		Număr	0	400	T4	2025	Documente de control pentru 400 de misiuni de control efectuate de comisarii Gărzii Naționale de Mediu utilizând echipamente digitale.

C.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 1. Sprijinirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară

Obiectivul acestei reforme este de a crea un cadru de gestionare a deșeurilor pentru tranziția către economia circulară.

Reforma constă în adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune corespunzător, precum și a unor acte juridice.

Investiția 1. Instituirea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de oraș/localitate

Obiectivul acestei investiții este de a institui sistemele de management integrat al deșeurilor și infrastructura de gestionare a deșeurilor publice la nivel de județ sau la nivel de oraș/localitate.

Investiția constă în livrarea de insule ecologice pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local, construirea de centre integrate pentru aglomerările urbane pentru colectarea separată a deșeurilor și construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor.

Investiția 2. Construirea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile

Obiectivul investiției este de a construi sisteme de colectare și valorificare a gunoiului de grajd.

Investiția constă în construirea de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.

C.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial		Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
						Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
43		Reforma 1 Sprijinirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	Jalon	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară prin hotărâre de guvern				T3	2022	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară, care se bazează pe recomandările proiectului în curs privind Instrumentul de sprijin tehnic. Strategia va stabili norme pentru întregul ciclu de viață al produselor și va defini următoarele elemente-cheie: -metode și instrumente de reglementare, financiare și de gestionare a informațiilor pentru a sprijini inițiativele circulare; -identificarea sectoarelor care urmează să fie acoperite; -revizuirea stimulentelor economice și de mediu în ceea ce privește deșeurile, astfel încât reciclarea să devină mai convenabilă decât depozitarea și incinerarea deșeurilor; -orientări privind utilizarea metodelor/instrumentelor financiare și de gestiune în sectoarele respective; -cadrul de guvernanță pentru colaborarea dintre părțile interesate (autorități, mediul academic, sectorul privat, sectorul non-profit și cetățeni). Strategia națională privind economia circulară va contribui în mod eficace la țintele UE privind reciclarea deșeurilor, în special în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale și reducerea ratelor ridicate de depozitare a deșeurilor.
45	Reforma 1 Sprijinirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	Jalon	Aprobarea planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară și executarea acțiunilor specifice incluse în acesta.	Aprobarea planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară prin Hotărârea Guvernului României și executarea acțiunilor specifice incluse în aceasta.				T2	2026	Planul de acțiune va defini principalele etape ale strategiei pentru economia circulară, autoritățile responsabile și calendarul pentru acțiunile identificate, pe baza recomandărilor care urmează să fie formulate de experți în cadrul proiectului privind Instrumentul de sprijin tehnic. Planul va include un sistem de monitorizare și instrumente corective pentru a asigura realizarea acțiunilor-cheie planificate. Au fost realizate acțiunile cuprinse în planul de acțiune aprobat pentru Strategia națională privind economia circulară, atribuite autorităților publice din T3 2023 până în T1 2026, conform calendarului (A 15, 16 și 23).
46	Reforma 1 Sprijinirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor normative necesare pentru operaționalizarea gestionării unitare a deșeurilor în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actelor legislative pentru practica de gestionare a deșeurilor				T3	2022	Intrarea în vigoare a actelor normative necesare pentru consolidarea gestionării conforme a deșeurilor în România, în special prin măsurile de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale din Planul național de gestionare a deșeurilor, în vederea atingerii obiectivelor în materie de gestionare a deșeurilor din Directiva-cadru a UE privind deșeurile. Vor intra în vigoare următoarele acte normative: 1. Ordonanța privind regimul deșeurilor, care va reglementa răspunderea extinsă a producătorilor în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile. Ordonanța va introduce, de asemenea, sancțiuni aspre pentru a descuraja depozitarea ilegală, deversarea deșeurilor și arderea în aer liber. 2. Ordonanța de modificare a Legii nr. 101/2006 (Legea serviciului de salubrizare a localităților). 3. Modificarea Ordinului nr. 109/2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) privind metodologia tarifelor de salubrizare. Ordonanța (nr. 2) și Ordinul ANRSC modificat (nr. 3) vor reglementa: -operaționalizarea deplină a instrumentelor economice (plata în funcție de cantitatea de deșeuri produsă, taxa de depozitare a deșeurilor și răspunderea extinsă a producătorilor); -rolul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice în calitate de autoritate națională de reglementare a politicii tarifare pentru deșeurile municipale; -responsabilitățile financiare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în ceea ce privește proiectele legate de sistemele de management integrat al deșeurilor.
51	Investiția 1.b Livrarea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local	Țintă	Certificate de recepție pentru livrarea insulelor ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor		Număr	0	5 000	T2	2026	Certificate de recepție pentru livrarea a 5 000 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor
53	Investiția 1.c. Construirea de centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane	Țintă	Centre integrate de colectare a deșeurilor construite		Număr	0	3	T2	2026	Certificate la finalizarea lucrărilor pentru construirea a trei centre integrate de colectare a deșeurilor.
54	Investiția 1.d Construirea sau livrarea de instalații de reciclare a deșeurilor în vederea atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare	Țintă	Instalații de reciclare a deșeurilor construite sau livrate		Număr	0	9	T2	2026	Certificate de recepție pentru livrarea a 9 instalații de reciclare a deșeurilor. Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri vor fi echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.
55	Investiția 2 Construirea sau livrarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile	Țintă	Construirea de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile		Număr	0	50	T2	2026	Vor fi construite sau livrate 50 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile, după cum urmează: -44 de sisteme integrate comunale; -un sistem de compostare; -cinci sisteme de biogaz cu capacități electrice de cel puțin 300 kW și capacități de încălzire de cel puțin 300 kW. Aceste sisteme vor respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” [C(2023) 6454 final].

D.COMPONENTA 4: Transport sustenabil

Această componentă a planului de redresare și reziliență abordează mai multe provocări legate de transportul sustenabil pentru a promova o mobilitate inteligentă, sigură și incluzivă în România. Aceasta ar trebui analizată în coroborare cu componenta 10 „Fondul local”, care include măsuri complementare pentru mobilitatea urbană durabilă.

Obiectivul acestei componente este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului. Printre reformele care sprijină investițiile se numără modificări ale reglementărilor pentru a stimula transportul rutier cu emisii zero, a îmbunătăți guvernanța companiilor de stat din sectoarele transporturilor, a îmbunătăți siguranța rutieră, a promova transportul public curat, a promova transferul modal către transportul feroviar și către transportul pe căile navigabile interioare.

Reformele și investițiile vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării care au fost transmise României în 2019 și 2020, cu privire la următoarele necesități: (i) „să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică” și „să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și digitală, în special către transportul durabil,” (recomandarea specifică 3 din 2020), „ținând seama de disparitățile regionale” (recomandarea specifică 4 din 2019); (ii) „să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora” (recomandarea specifică 4 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Investițiile în infrastructura rutieră se concentrează pe rețeaua centrală TEN-T, contribuie la coeziunea economică și socială și sunt însoțite de reforme semnificative pentru decarbonizarea transportului rutier, dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, îmbunătățirea siguranței rutiere și promovarea transportului public curat și a transferului modal.

D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră

Obiectivul măsurii este sprijinirea tranziției către o mobilitate sustenabilă și inteligentă prin reformarea sistemului de transport din România.

Reforma constă în:

·intrarea în vigoare a actelor juridice ce vizează punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) în funcție de poluarea aerului și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri;

·intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto;

·adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră;

·intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) privind monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea normele de siguranță rutieră;

·adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune.

Investiția 3.a. Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți calitatea și eficiența infrastructurii rutiere. Investiția constă în furnizarea de noi tronsoane de autostrăzi și sisteme STI.

Măsura este completată de investiția 3. Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.

D.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
59	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră	Jalon	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) în funcție de poluarea aerului și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare)	Dispoziție din actul (actele) juridic(e) care indică data de intrare în vigoare a actului (actelor) juridic(e)				T2	2023	Act(e) juridic(e) ce vizează punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane), care stabilește taxele în funcție de poluarea aerului și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare) Noul sistem de taxare pentru vehicule va include: -nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare în funcție de poluarea aerului pentru taxarea vehiculelor grele; -utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și noi investiții în transportul sustenabil; -calendar pentru sistemul de tarifare pentru a începe colectarea veniturilor cel târziu la 1 iulie 2026.
60	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră	Jalon	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto	Dispoziție din actul (actele) juridic(e) care indică data de intrare în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto				T2	2024	Actul (actele) juridic(e) va (vor) include stimulente financiare și fiscale pentru a asigura: -creșterea numărului de vehicule cu emisii zero; -casarea autovehiculelor poluante (cu standard de emisii EURO 3 sau inferior).
61	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră	Țintă	Vehicule noi nepoluante achiziționate de autoritățile contractante		Procent (%)	0	21,7/ 9/ 27	T4	2025	ponderea vehiculelor de transport rutier achiziționate de autoritățile contractante între 2021 și 2025 va fi de: 21,7 % pentru vehiculele ușoare, 9 % pentru camioane și 27 % pentru autobuze
62	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră	Jalon	Autovehicule casate (EURO 3 sau mai puțin) și creșterea numărului de vehicule cu emisii zero	Vehicule casate și vehicule cu emisii zero în România				T1	2026	Cel puțin 250 000 de vehicule casate cu standard de emisii EURO 3 sau inferior, mai vechi de 15 ani. 35 500 de vehicule cu emisii zero (electrice și pe bază de hidrogen) în România indicate în setul de date privind parcul de vehicule al Direcției Permise de Conducere și Înmatriculări.
65	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră	Jalon	Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră	Adoptarea strategiei prin Hotărâre de Guvern (legislație secundară) și implementării				T2	2022	Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2021-2030 va implementa normele și liniile directoare ale UE astfel cum sunt prezentate în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 și în „viziunea zero”, care vizează reducerea până în 2050 a deceselor în accidente rutiere până aproape de zero. Ca obiectiv intermediar, România își asumă obiectivul UE de reducere a numărului de victime (răniți sau decedați) cu 50 % față de nivelul de referință din 2019 până în 2030. Strategia se va adresa în mod integrat și multidisciplinar tuturor actorilor implicați în asigurarea siguranței rutiere și va include: -punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii; -reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili; -reducerea punctelor negre/hotspoturi atât în mediile urbane, cât și în cele interurbane, inclusiv un plan specific de investiții pentru a reduce cu 129 numărul de puncte negre/hotspoturi până în T2-2026, comparativ cu cele 267 de puncte negre/hotspoturi inițiale din 2021; -eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare, intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță; -educație și formare, campanii de informare; -integrarea sistemului legislativ și reforma sistemelor de transport inteligente (STI). Guvernul României va aproba un document strategic pentru sistemele de transport inteligente (STI). Strategia STI se va dezvolta în corelare cu politicile de transport intermodal pentru a servi nevoilor de operare eficientă în nodurile multimodale. Entitatea responsabilă cu monitorizarea implementării Strategiei de siguranță rutieră și indicatorii-cheie de performanță vor fi clar definiți și operaționali.
66	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislația privind monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea normele de siguranță rutieră	Dispoziție legislativă care indică intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră				T4	2022	Se vor introduce următoarele modificări legislative pentru promovarea siguranței rutiere: -punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii; -monitorizarea încălcărilor legislației rutiere prin mijloace automate (camere video, senzori); -reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili; -eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare, intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță. Obiectivul general pentru siguranța rutieră vizează reducerea până în 2030 cu 50 % a deceselor în accidente rutiere față de nivelurile din 2019, în conformitate cu Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030.
69	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră	Jalon	Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune	Adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2020 (legislație secundară), adoptarea planului de acțiune și începerea implementării				T4	2021	Strategia și planul de acțiune aprobate vor identifica autoritățile responsabile/actorii responsabili, termenele de implementare, alocările financiare și indicatorii asumați. În același timp, ministrul transporturilor și infrastructurii, împreună cu CNCF CFR SA, vor defini un mecanism care să prevadă indicatori și criterii clare pentru prioritizarea investițiilor în infrastructura feroviară, precum și mecanismele instituționale necesare pentru implementarea acestui mecanism și pentru pregătirea proiectelor de investiții. Adoptarea planului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare 2021-2025, care va include: -un sistem cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor; -o structură responsabilă cu pregătirea proiectului; -măsuri de creștere a traficului de marfă feroviar cu cel puțin 25 % până în 2026 față de 2020; -măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creștere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25 % față de nivelul de referință din 2021; -măsuri de creștere a utilizării materialului rulant nou achiziționat; -măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va aproba, de asemenea, Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030, care va prioritiza investițiile feroviare și operaționalizarea ERTMS în conformitate cu Planul de redresare și reziliență, actualizând astfel Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare ținând seama de toate sursele de finanțare disponibile.
530	I3 a). Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.	Jalon	Construirea de drumuri noi	Drumuri noi construite				T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor semnat de autoritatea contractantă, care atestă livrarea a 145,19 km de infrastructură rutieră – autostrăzi, după cum urmează: ·A7 – Focșani – Bacău (95,9 km); ·A7 – Bacău – Mircești (49,29 km) Sistemul inteligent de transport (STI): tronsoane noi de autostrăzi echipate cu noile STI și elemente STI pentru rețeaua de autostrăzi din România Infrastructura pentru stațiile de reîncărcare cu energie electrică. Perdele forestiere: 231 85 ha de arbori. Este necesară îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor 59, 60 și 69 legate de aprobarea cadrului juridic și strategic care vizează reducerea utilizării vehiculelor poluante și stimularea utilizării unor moduri de transport mai curate pentru a asigura conformitatea investiției 3 cu cerințele principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

D.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă

Obiectivul acestei reforme este de a spori calitatea serviciilor de transport prin reformarea guvernanței corporative și creșterea performanței întreprinderilor de stat care își desfășoară activitatea în sectorul transporturilor.

Reforma constă în intervenții menite să sporească transparența și performanța acestor întreprinderi de stat.

Investiția 1. Modernizarea infrastructurii feroviare

Obiectivul acestei investiții este „modernizarea” infrastructurii feroviare.

Investiția constă în modernizarea infrastructurii feroviare.

Investiția 2. Material rulant feroviar

Obiectivul acestei investiții este de a spori calitatea serviciilor publice de transport feroviar de călători.

Măsura constă în modernizarea materialului rulant.

Investiția 3. Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți calitatea și eficiența infrastructurii rutiere.

Investiția constă în construirea de noi tronsoane de autostrăzi.

Această măsură completează investiția 3a – Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.

D.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
78	R2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (C.N.A.I.R.) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (C.N.I.R.)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021				T2	2021	Intrarea în vigoare a legislației privind reforma C.N.A.I.R. și crearea unei noi companii de management de proiect pentru investiții rutiere (C.N.I.R.). Legea a fost aprobată de Parlament și a intrat în vigoare în aprilie 2021. Împreună cu legislația (primară și secundară), întregul pachet de reglementare (instrucțiuni, decizii ale consiliului de administrație, contracte de management semnate cu echipele de gestionare) va include: -indicatori de performanță clari, aliniați la mandatele consiliilor de administrație și la indicatorii-cheie de performanță, sancțiuni și stimulente în caz de nerespectare, pentru a evalua performanța financiară (venituri, profitabilitate, implicarea bugetului de stat) și performanța serviciului furnizat (de exemplu, prin intermediul unui sondaj privind satisfacția utilizatorilor) pentru ambele companii; -standarde de guvernanță corporativă în conformitate cu cadrul O.E.C.D. (consilii de administrație profesioniste selectate printr-o procedură deschisă, concurențială și transparentă). Legislația primară și secundară trebuie modificată pentru a permite o eficientizare a activităților companiei și reașezarea atribuțiilor și mecanismelor instituționale ale C.N.A.I.R. În mod specific, C.N.A.I.R. își va păstra atribuțiile actuale în ce privește întreținerea drumurilor și investițiile existente, atât la nivel de proiecte majore, cât și minore. Va exista o perioadă de tranziție de 3 ani în care C.N.A.I.R. și C.N.I.R. vor derula în paralel proiecte de investiții, până la operaționalizarea completă a C.N.I.R. și toate proiectele majore de investiții vor fi în administrarea C.N.I.R.
79	R2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Jalon	Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.	Mandate validate de adunarea generală a părților interesate				T4	2022	Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor (C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători) se vor face: -pe baza unei proceduri transparente și concurențiale, -cu o durată a mandatului de 4 ani pentru a asigura implementarea unor planuri de eficientizare pe durată medie și lungă; -cu remunerarea membrilor consiliilor de administrație pe baza indicatorilor-cheie de performanță (KPI) legați de sustenabilitatea financiară pe termen lung (KPI relevanți pentru profilul fiecărei companii) și furnizarea de servicii (de exemplu, pe baza unui sondaj de satisfacție a clienților); -cu respectarea principiilor bunei guvernanțe în conformitate cu reforma privind întreprinderile de stat de modificare a Legii nr. 111/2016.
81	R2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Țintă	Îmbunătățirea performanțelor sistemului feroviar în ceea ce privește punctualitatea trenurilor		Procentaj (%)	0	20	T2	2026	Reducerea cu cel puțin 20 % a procentajului de trenuri care au o întârziere mai mare de 30 de minute comparând performanța din primul semestru al anului 2026 cu nivelul de referință din primul semestru al anului 2020, pe baza statisticilor oficiale publicate. Se va utiliza ca referință același calendar din primul semestru al anului 2020, iar performanța punctualității în primul semestru al anului 2026 se va măsura în raport cu acest calendar de referință fix, indiferent de eventualele modificări ulterioare.
75	Investiția 1. Modernizarea infrastructurii feroviare	Jalon	Infrastructură feroviară modernizată furnizată	Infrastructură feroviară modernizată furnizată				T2	2026	Certificate de recepție la finalizarea lucrărilor semnate de autoritatea contractantă, care atestă livrarea a 1 886 km de infrastructură feroviară modernizată, după cum urmează: -163 km de linii de cale ferată modernizate; -1 723 km lungime totală a liniilor pentru proiectele de cale ferată de tip „quick wins”, permițând creșterea vitezei cu 15 % (viteza medie ajungând la minimum 100 km/h).
77	Investiția 2. Material rulant feroviar	Jalon	Livrarea materialului rulant modernizat	Material rulant modernizat livrat				T2	2026	Certificate de recepție semnate de entitatea contractantă care atestă recepția următoarelor: -36 de locomotive electrice modernizate; -20 de locomotive de manevră modernizate prin conversia de la diesel la electric și plug-in; -87 de vagoane feroviare modernizate.
84	I3. Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră.	Jalon	Construirea de drumuri noi	Drumuri noi construite				T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor semnat de autoritatea contractantă, care atestă livrarea a 37 094 km de infrastructură rutieră – autostrăzi, după cum urmează: ·A7 – Mircești-Pașcani (2 094); ·A1 – Marginea-Holdea (9 km); Sistemul inteligent de transport (STI): tronsoane noi ale autostrăzilor echipate cu noul STI. Infrastructura pentru stațiile de reîncărcare cu energie electrică. Perdele forestiere: 25,99 ha de arbori. Este necesară îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor 59, 60 și 69 legate de aprobarea cadrului juridic și strategic care vizează reducerea utilizării vehiculelor poluante și stimularea utilizării unor moduri de transport mai curate pentru a asigura conformitatea investiției 3 cu cerințele principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.
85	I3. Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	Țintă	Eliminarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră		Număr	0	91	T2	2026	91 de puncte negre/hotspoturi în materie de siguranță rutieră vor fi eliminate

E.COMPONENTA 5: Valul renovării

În Strategia sa națională de renovare pe termen lung, România estimează că va fi necesar să se investească 12,8 miliarde EUR în renovarea clădirilor pentru a se obține o reducere de 0,83 Mtep a consumului final de energie în 2030 comparativ cu scenariul de referință.

Obiectivul componentei este de a crește viteza și calitatea renovărilor energetice, atât în sectorul public, cât și în cel privat, abordând în același timp provocarea reprezentată de protecția patrimoniului. Reformele și investițiile din cadrul acestei componente vizează reducerea consumului de energie primară și a consumului final de energie în conformitate cu obiectivele pentru 2030 stabilite în Strategia națională de renovare pe termen lung.

Aceste investiții și reforme vor aborda recomandările specifice adresate României în ultimii doi ani de a „axa politica economică în materie de investiții pe sectorul […] energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică” (recomandarea specifică 4, 2019) și de a „direcționa cu prioritate investițiile către tranziția ecologică […], în special către […] producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient” (recomandarea specifică 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu va aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în Planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

E.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Investiția 1.a. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.

Obiectivul investiției este sprijinirea renovărilor clădirilor multifamiliale și ale clădirilor publice din România pentru a spori eficiența energetică.

Investiția constă în două axe:

-Axa 1 - o schemă națională de sprijin pentru renovarea ce vizează eficiența energetică și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale.

-Axa 2 - o schemă națională de sprijin pentru renovarea ce vizează eficiența energetică și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

Investiția constă, de asemenea, în instalarea de noi puncte de reîncărcare în apropierea clădirilor renovate.

Această măsură completează investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.

E.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
103a	Investiția 1.a. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale		Număr (m2)	0	2 192 001	T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor, raport de audit energetic ex ante și certificat de performanță energetică ex post pentru a confirma economiile de energie primară în comparație cu stadiul anterior renovării, în conformitate cu condițiile de la jaloanele 95 și 97.
103b	Investiția 1.a. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Țintă	Puncte de reîncărcare noi pentru vehicule electrice instalate		Număr	0	1 000	T2	2026	Certificat de recepție a instalării și raport de punere în funcțiune a 1 000 de puncte de reîncărcare.
106a	Investiția 1.a. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice		Număr (m2)	0	1 088 522	T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor, raport de audit energetic ex ante și certificat de performanță energetică ex post pentru a confirma economiile de energie primară în comparație cu stadiul anterior renovării, în conformitate cu condițiile de la jaloanele 96 și 98.

E.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 1. Un cadru juridic și de reglementare simplificat și actualizat pentru a sprijini renovarea clădirilor ce vizează eficiența energetică

Obiectivul reformei este de a simplifica cadrul juridic și de reglementare privind renovarea clădirilor. Reforma constă în:

-R1.a. Reducerea timpului necesar pentru eliberarea autorizațiilor de construcție.

-R1.b. Modificarea cadrului juridic și de reglementare pentru a crește nivelul de ambiție al renovărilor energetice pentru clădirile rezidențiale și pentru a adopta noi orientări pentru a sprijini renovările ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice.

Reforma 2. Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit

Reforma vizează următoarele subreforme:

-R2.a. Adoptarea unei Strategii de reducere a riscului seismic. Strategia va include un plan de acțiune cu obiective specifice de reducere a riscului seismic pe termen scurt, mediu și lung (2030, 2040 și 2050) pentru diferitele tipuri de clădiri vulnerabile, inclusiv sensibilizarea publicului și consolidarea capacității instituționale de gestionare seismică. Reforma va asigura o abordare integrată și coerentă între planificarea renovărilor energetice și a renovărilor seismice și va reduce de la câțiva ani la câteva luni timpul necesar pentru finalizarea efectivă a prioritizării intervențiilor privind fondul construit. Acest element de reformă va fi pus în aplicare prin adoptarea strategiei de către guvern și se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

-R2.b. Optimizarea cadrului normativ privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente. Obiectivul subreformei este de a îmbunătăți programul existent de modernizare a fondului construit existent, care în trecut nu dispunea de o abordare integrată a renovărilor seismice și energetice. Subreforma va transforma programul într-un program multianual, va introduce în lista cheltuielilor eligibile lucrările necesare pentru creșterea performanței energetice, o va extinde la clădirile publice, nu numai la clădirile private, și, de asemenea, va introduce clasa de risc seismic RsII printre criteriile eligibile. Acest element de reformă va fi pus în aplicare prin intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor și implementarea sa se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.

Obiectivul investiției este sprijinirea renovărilor clădirilor multifamiliale și ale clădirilor publice din România pentru a spori eficiența energetică.

Investiția constă în:

-Axa 2 - o schemă națională de sprijin pentru renovarea ce vizează eficiența energetică și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

Investiția constă, de asemenea, în instalarea de noi puncte de reîncărcare în apropierea clădirilor renovate.

Această măsură completează investiția 1a. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.

Investiția 2. Publicarea Registrului național digital al clădirilor

Obiectivul investiției este de a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește renovările ce vizează eficiența energetică a parcului imobiliar. Măsura constă într-un registru național digital al clădirilor, care este un sistem informatic.

Investiția 4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini renovarea energetică a monumentelor și clădirilor istorice.

Investiția constă în: i) dotarea unui laborator pentru testarea de noi materiale și soluții tehnologice pentru renovările ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice; ii) furnizarea de cursuri de formare în domeniul renovărilor ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice; iii) echiparea unui centru-pilot pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcții provenite din demolarea construcțiilor istorice; iv) crearea infrastructurii necesare pentru întreținerea clădirilor istorice.

E.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
90	Reforma 1. Un cadru juridic și de reglementare simplificat și actualizat pentru a sprijini renovarea clădirilor ce vizează eficiența energetică	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ existent privind programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009				T4	2022	Modificările aduse programului național multianual de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor rezidențiale vor spori nivelul de ambiție al renovărilor energetice, ducând la economii de energie primară de cel puțin 30 % și de până la 60 % pentru clădirile rezidențiale, prin stabilirea unei liste actualizate de cheltuieli pentru renovările moderate sau aprofundate care vor fi eligibile pentru sprijin și prin creșterea nivelului de ambiție al indicatorilor de performanță pentru proiectele prezentate în cadrul programului.
91	Reforma 1. Un cadru juridic și de reglementare simplificat și actualizat pentru a sprijini renovarea clădirilor ce vizează eficiența energetică	Jalon	Cadrul tehnic de reglementare privind investițiile pentru tranziția către clădiri verzi și digitale este operațional	Publicare în Monitorul Oficial				T4	2022	Cadrul tehnic de reglementare va include următoarele orientări adoptate și operaționale: 1. „Orientările privind clădirile cu consum de energie aproape zero (nZEB)” vor oferi îndrumări cu privire la punerea în aplicare tehnică a cerințelor privind nZEB, pentru a sprijini autoritățile administrației publice centrale responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a cerințelor privind nZEB; Orientările vor include indicatorii relevanți și mecanismele de colectare și monitorizare a acestora. 2. „Metodologia de intervenție pentru abordarea non-invazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare istorică” va stabili standarde pentru obținerea creșterea eficienței energetice și a resurselor a clădirilor istorice fără a le afecta valoarea arhitecturală și istorică.
92	Reforma 1. Un cadru juridic și de reglementare simplificat și actualizat pentru a sprijini renovarea clădirilor ce vizează eficiența energetică	Țintă	Reducerea timpului necesar pentru eliberarea autorizațiilor de construcție		Procent (%)	0	50	T2	2025	Reducerea cu cel puțin 50 % a timpului necesar pentru eliberarea autorizațiilor de construcție comparativ cu 2020, de la 270 de zile la 135 de zile.
93	Reforma 2. Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	Jalon	Adoptarea și punerea în aplicare a Strategiei de reducere a riscului seismic pentru reabilitarea seismică a fondului construit existent.	Adoptarea de către guvern a Strategiei de reducere a riscului seismic				T4	2022	Strategia va defini criteriile de prioritizare a investițiilor în reducerea riscului seismic în cazul parcului imobiliar existent, pe baza nivelului de risc seismic pentru clădiri și comunități și a beneficiilor acțiunilor de reducere a riscurilor. Introducerea unei metodologii de evaluare vizuală rapidă ca etapă de evaluare de nivel 2 a riscului seismic va contribui la reducerea timpului necesar pentru finalizarea efectivă a prioritizării intervențiilor privind parcul imobiliar pe baza datelor referitoare la vulnerabilitate de la câțiva ani la câteva luni. Aceasta va lua în considerare măsurile propuse în Strategia de renovare pe termen lung, prin elaborarea unui ghid de intervenții integrate obligatoriu.
94	Reforma 2. Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	Jalon	Intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor				T4	2022	Intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor. Legea va acoperi următoarele acțiuni: -va include o abordare multianuală cu privire la reabilitarea parcului imobiliar existent; -va introduce pe lista cheltuielilor eligibile cheltuielile cu diferitele tipuri eligibile de lucrări necesare pentru creșterea performanței energetice; -pe lângă clădirile rezidențiale multifamiliale, va extinde programul și la clădirile publice; -va introduce clasa seismică RsII printre criteriile de eligibilitate, alături de clasa seismică RsI.
95	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Jalon	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea ce vizează eficiența energetică și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale	Publicarea ordinului ministerial de stabilire a schemei de finanțare				T1	2022	Schema va finanța renovarea energetică a cel puțin 3,2 milioane m² de clădiri rezidențiale. Schema va finanța următoarele tipuri de proiecte: -proiecte integrate (consolidare seismică și eficiență energetică); -proiecte de renovare energetică. Schema de finanțare va garanta că cel puțin 90 % din alocarea totală va fi utilizată pentru lucrări de eficiență energetică și nu mai mult de 10 % din alocare va fi utilizată pentru consolidarea seismică și alte lucrări complementare (cum ar fi protecția împotriva incendiilor, accesibilitatea). Întreaga schemă va asigura faptul că toate contractele îndeplinesc cerința relevantă de eficiență energetică privind o reducere minimă a consumului de energie cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) și de 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării și va respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
96	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Jalon	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea ce vizează eficiența energetică și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice	Publicarea ordinului de instituire a schemei				T1	2022	Schema va finanța renovarea energetică a cel puțin 1,8 milioane m² de clădiri publice. Schema va asigura desfășurarea următoarelor tipuri de proiecte: -proiecte integrate (consolidare seismică și eficiență energetică); -proiecte de renovare energetică. Schema de finanțare va garanta că cel puțin 90 % din alocarea totală va fi utilizată pentru lucrări de eficiență energetică și nu mai mult de 10 % din alocare va fi utilizată pentru consolidarea seismică și alte lucrări complementare (cum ar fi protecția împotriva incendiilor, accesibilitatea). Întreaga schemă va asigura faptul că toate contractele îndeplinesc cerința relevantă de eficiență energetică privind o reducere minimă a consumului de energie cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) și de 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării și va respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
97	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Jalon	Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale	Publicarea specificațiilor cererii de proiecte				T2	2022	Următoarele trei cereri de propuneri se vor publica de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru renovarea ce vizează asigurarea eficienței energetice și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale: -cerere de proiecte integrate în care intervențiile de consolidare seismică se vor desfășura în mod integrat cu cele dedicate creșterii eficienței energetice. Cererea va fi destinată unităților administrative locale situate în zone în care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,2 g pentru IMR=225 de ani. În cererea de propuneri se va specifica obligația de a se acorda prioritate comunităților expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială; -cerere de proiecte de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice, dedicată comunităților expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, cu un buget de cel puțin 20 % din alocarea pentru investiția 1, axa 1, corespunzând eficienței energetice; -cerere de proiecte de renovare teritorială ce vizează asigurarea eficienței energetice deschisă tuturor unităților administrative locale, inclusiv celor șase sectoare ale municipiului București, pentru fiecare județ, în funcție de numărul de clădiri rezidențiale multifamiliale și de populația județului. Clădirile clasificate în clasele de risc seismic RsI și RsII vor fi excluse din contractele de eficiență energetică atribuite în cadrul celei de-a doua și a treia cerere de propuneri. Toate cele trei cereri de propuneri vor include criterii de selecție care vor stipula că toate contractele vor preciza cerința relevantă în materie de eficiență energetică de reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) în comparație cu situația anterioară renovării. Cea de a treia cerere de propuneri va impune ca 10 % din buget să fie cheltuit pentru proiecte care obțin economii de energie primară de cel puțin 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării. Investiția nu va acoperi înlocuirea centralelor de apartament pe gaz. Dacă după prima rundă au rămas fonduri necontractate, acestea vor fi puse la dispoziția tuturor unităților administrative locale în aceleași condiții, pe baza principiului „primul venit, primul servit”.
98	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Jalon	Cerere de propuneri de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) (clădiri publice)	Publicarea specificațiilor cererii de propuneri				T2	2022	Cererile de propuneri de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice în vederea asigurării tranziției spre clădiri verzi și reziliente vor fi publicate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației : -cerere de proiecte integrate în care intervențiile de consolidare seismică se vor desfășura în mod integrat cu cele dedicate creșterii eficienței energetice. Cererea va fi destinată unităților administrative locale situate în zone în care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,2 g pentru IMR=225 de ani; -cerere de proiecte de renovare energetică moderată (80 %) și aprofundată (20 %), dedicată autorităților publice centrale, consiliilor județene, municipiilor care sunt reședință de județ și altor municipalități, inclusiv celor șase sectoare ale municipiului București. Clădirile clasificate în clasele de risc seismic RsI și RsII vor fi excluse din contractele atribuite în cadrul celei de a doua cereri de propuneri. Cele două cereri de propuneri vor include criterii de selecție care vor stipula că toate contractele vor preciza cerința relevantă în materie de eficiență energetică de reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) în comparație cu situația anterioară renovării. Cea de a doua cerere de propuneri va impune ca 20 % din buget să fie cheltuit pentru proiecte care obțin economii de energie primară de cel puțin 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării. Investiția nu va acoperi înlocuirea centralelor de apartament pe gaz. Dacă după prima rundă au rămas fonduri necontractate, acestea vor fi puse la dispoziția tuturor municipalităților în aceleași condiții, pe baza principiului „primul venit, primul servit”.
99	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Jalon	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale	Semnarea contractelor				T4	2022	Semnarea contractelor de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) în vederea asigurării tranziției către clădiri verzi și reziliente (clădiri rezidențiale) se va efectua în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 95 și 97.
100	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Jalon	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice	Semnarea contractelor				T4	2022	Semnarea contractelor de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) în vederea asigurării tranziției către clădiri verzi și reziliente (clădiri publice) se va efectua în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 96 și 98.
103	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale		Număr (m2)	0	1 051 792	T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor, raport de audit energetic ex ante și certificat de performanță energetică ex post pentru a confirma economiile de energie primară în comparație cu stadiul anterior renovării, în conformitate cu condițiile de la jaloanele 95 și 97.
106	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice		Număr (m2)	0	295 456	T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor, raport de audit energetic ex ante și certificat de performanță energetică ex post pentru a confirma economiile de energie primară în comparație cu stadiul anterior renovării, în conformitate cu condițiile de la jaloanele 96 și 98.
106b	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	Țintă	Puncte de reîncărcare noi pentru vehicule electrice instalate		Număr	0	1 000	T2	2026	Certificat de recepție a instalării și raport de punere în funcțiune a 1 000 de puncte de reîncărcare.
107	Investiția 2. Publicarea Registrului național digital al clădirilor	Jalon	Registrul național digital al clădirilor publicat	Registrul național digital al clădirilor este disponibil online, cu o secțiune-pilot care include informații referitoare la clădirile renovate prin intermediul planului național de redresare și reziliență.				T2	2026	Registrul național digital va monitoriza datele privind renovarea ce vizează eficiența energetică (economii de energie, reducerea emisiilor) și datele privind vulnerabilitatea seismică. Registrul clădirilor va conține o bază de date georeferențiată a clădirilor publice și private, care va fi complementară geoportalului INSPIRE, corelată și interoperabilă cu bazele de date urbane de la nivel local și cu alte sisteme și registre naționale. Logbook-urile vor face parte din registrul național digital al clădirilor ca un sistem integrat. Pașapoartele energetice ale clădirilor vor face parte din logbook-uri și vor conține în format digital toate informațiile legate de intervențiile legate de energie.
110	Investiția 4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	Jalon	Structuri în cadrul Institutului Național al Patrimoniului pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcție istorice	Sunt echipate un laborator și un centru pentru renovarea ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice				T2	2026	Sunt echipate un laborator și un centru pentru renovarea ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice, inclusiv: - infrastructură pentru testarea științifică a noilor materiale și soluții tehnologice pentru clădirile istorice; - infrastructură pentru demontarea, colectarea, sortarea, repararea și reutilizarea materialelor de construcție din clădirile istorice; - infrastructură pentru conservarea clădirilor istorice și - facilități pentru a sprijini formarea competențelor profesionale în ceea ce privește renovarea ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice.
112	Investiția 4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	Țintă	Cel puțin 200 de profesioniști certificați pentru renovările ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice		Număr	0	200	T2	2026	Cel puțin 200 de profesioniști vor fi obținut o certificare pentru renovările ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice. Certificarea va fi emisă de Institutul Național al Patrimoniului.

F.COMPONENTA 6: Energie

Sectorul energetic este cea mai mare sursă (66 %) de emisii de gaze cu efect de seră (GES) din România. În Planul său național pentru energie și climă (PNIESC), România estimează un necesar de investiții în sectorul energetic în valoare de aproximativ 22,6 miliarde EUR în perioada 2021-2030 pentru a atinge obiectivele de politică ale PNIESC pentru 2030.

Obiectivul componentei este de a aborda principalele provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce privește decarbonizarea și poluarea aerului. Componenta vizează, în special, accelerarea decarbonizării sectorului energetic prin eliminarea treptată a centralelor pe bază de lignit și cărbune până în 2032 și prin facilitarea utilizării surselor regenerabile de energie și a surselor alternative de energie, cum ar fi hidrogenul verde. Componenta urmărește, de asemenea, să sporească flexibilitatea rețelei de energie electrică, să digitalizeze sectorul energetic și să reducă intensitatea energetică a industriei. Se vizează, de asemenea, îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic

Aceste investiții și reforme vor aborda recomandările specifice adresate României în ultimii doi ani de a „axa politica economică în materie de investiții pe sectorul […] energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică (recomandarea specifică 4, 2019) și de a „direcționa cu prioritate investițiile către tranziția ecologică […], în special către […] producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient, precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere” (recomandarea specifică 3, 2020).

F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile

Obiectivul acestei reforme este decarbonizarea sectorului energetic.

Reforma constă în acte legislative și de reglementare care elimină treptat cărbunele și permit creșterea capacității de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

Reforma 2. Reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic

Obiectivul reformei este de a sprijini reforma guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.

Reforma constă în selecții și numiri ale membrilor consiliului de administrație și de supraveghere pe baza unei proceduri transparente și competitive.

Reforma 3. Bugetarea verde

Obiectivul acestei reforme este monitorizarea și evaluarea impactului politicii bugetare asupra obiectivelor climatice și de mediu.

Reforma constă în aplicarea unor practici bugetare verzi bugetului național.

Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice

Obiectivul investiției este de a spori flexibilitatea și stabilitatea rețelelor electrice.

Investiția constă în instalarea și conectarea unor noi capacități de stocare a energiei electrice menite să sprijine stabilitatea rețelei și interconectarea capacităților suplimentare de producere a energiei din surse regenerabile.

Investiția 5.a. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial

Obiectivul investiției este de a spori eficiența energetică a industriei.

Investiția constă în sprijinirea proiectelor industriale care reduc emisiile directe și indirecte de GES în comparație cu emisiile ex ante.

F.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
113	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune		Megawatt (MW)	0	1 695	T4	2021	A fost dezafectată o capacitate instalată de producție a energiei electrice pe bază de cărbune de 1 695 MW.
114	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ				T2	2022	Până în al doilea trimestru al anului 2022, va intra în vigoare o lege privind decarbonizarea (și legislația secundară aferentă), care va stabili un calendar până în 2032 pentru: -Dezafectarea capacității totale de producție de energie electrică instalată pe bază de cărbune/lignit (și anume 4 590 MW), inclusiv dezafectarea a cel puțin 3 780 MW până la 31 decembrie 2025. -Măsuri referitoare la reabilitarea minelor care urmează să fie închise (de exemplu, refacerea solului în zonele miniere, cum ar fi stratul superior al solului și refacerea vegetației, depozitele de deșeuri, amenajarea terenului după închidere pentru refacerea peisajului). -Măsuri de actualizare a competențelor (reconversie și recalificare profesională) și alte măsuri cu impact socioeconomic asupra comunităților afectate.
115	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit		Megawatt (MW)	1 695	2 355	T4	2022	O capacitate instalată cumulată de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 2 355 MW va fi fost oprită, din care o capacitate de 2 025 MW va fi fost dezafectată, iar o capacitate de 330 MW va fi fost dezafectată temporar. Capacitatea dezafectată temporar trebuie dezafectată până în 2025 și poate fi activată, urmând să producă energie electrică, numai în circumstanțele specifice prevăzute la articolul 4 din Actul legislativ privind decarbonizarea și în deplină conformitate cu legislația relevantă a UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat.
116	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice și de reglementare	Dispoziție din actele juridice și de reglementare care indică data intrării în vigoare				T2	2026	Acte juridice și de reglementare vor intra în vigoare pentru: 1.introducerea contractelor pentru diferență (CfD) ca mecanism de sprijin implicit pentru producția de energie din surse regenerabile; 2.a permite negocierea directă a contractelor de achiziție de energie electrică (CAEE) de către toți producătorii de energie; 3.simplificarea procedurilor de acordare a licențelor și a autorizațiilor pentru investițiile în energia din surse regenerabile, stabilind termene de răspuns administrative mai scurte și obligatorii și punând în aplicare proceduri de responsabilizare pentru întârzierile nejustificate; 4.introducerea unui cadru specific pentru investițiile în surse regenerabile de energie offshore; 5.introducerea răspunsului la cerere pe piața de echilibrare și permiterea participării utilizatorilor industriali.
118	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Jalon	Semnarea contractelor pentru diferență pentru sursele regenerabile de energie în urma rundelor de licitație	Semnarea contractelor				T4	2025	Contracte pentru diferență (CfD) semnate pentru producția de energie electrică (capacitate instalată de cel puțin 3 500 MW) din surse regenerabile.
119	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit		Megawatt (MW)	2 025	3 070	T4	2025	Decizie (decizii) emisă(e) de autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei retragerea licenței (licențelor) de operare împreună cu certificarea (certificările) din partea operatorului de transport și de sistem care confirmă deconectarea cu o capacitate cumulată de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit dezafectată de 3 070 MW.
119a	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit		Megawatt (MW)	3070	3780	T3	2026	Decizie (decizii) emisă(e) de autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei retragerea licenței (licențelor) de operare împreună cu certificarea (certificările) din partea operatorului de transport și de sistem care confirmă deconectarea o capacitate totală dezafectată de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 3 780 MW, completată de contracte semnate pentru o producție de energie electrică pe bază de gaz, flexibilă, eficientă și rezistentă în timp, sau cu o producție combinată de energie electrică și energie termică pe gaz, care permite utilizarea gazelor regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon de 1 300 MW va fi finanțată din alte fonduri ale UE.
120	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Capacitate suplimentară de energie din surse regenerabile instalată și conectată la rețea		Megawatt (MW)	4 408	7 408	T2	2026	Certificat(e) de la operatorii de rețele de transport sau de distribuție a energiei electrice sau de la autoritatea națională de reglementare care confirmă racordarea care atestă o creștere cu cel puțin 3 000 MW a capacității suplimentare de energie din surse regenerabile (care urmează să fie finanțată parțial din alte fonduri ale UE).
121	Reforma 2. Reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic	Jalon	Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic	Finalizarea selecției și numirii consiliilor de administrație				T4	2022	Selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale tuturor întreprinderilor naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei (de exemplu, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica) pe baza unei proceduri transparente și competitive pentru un mandat de 4 ani, sistemul de remunerare fiind bazat pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și rentabilitatea, implicarea bugetului de stat) și de performanța serviciilor (de exemplu, pe baza unui sondaj reprezentativ privind satisfacția clienților realizat de un organism independent).
122	Reforma 2. Reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic	Jalon	Listarea pe bursă a cel puțin 15 % din acțiunile Hidroelectrica	Finalizarea ofertei publice inițiale				T2	2023	În urma publicării prospectului de listare, un pachet de acțiuni de până la 15 % din Hidroelectrica va fi tranzacționat pe bursă după o ofertă publică inițială.
123	Reforma 3. Bugetarea verde	Jalon	Instituirea și utilizarea unei metodologii de planificare bugetară verde	Instituirea și utilizarea unei metodologii de planificare bugetară verde				T2	2026	Autoritățile vor aplica o metodologie de evaluare a cheltuielilor bugetare verzi și a impactului politicii bugetare asupra activităților durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind taxonomia UE, pentru Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
139	Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice	Țintă	Capacitatea de stocare a energiei electrice este instalată		Megawatt (MW)	0	240	T2	2026	Certificate de recepție care atestă instalarea unei capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW, completate de un certificat de conformitate care să ateste că instalația este pregătită pentru racordarea la rețea și de un acord juridic obligatoriu pentru racordarea instalației la rețeaua de transport sau de distribuție a energiei electrice înainte de 31 august 2026. Investiția va fi pusă în aplicare în conformitate cu condițiile prevăzute în Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), în special prin utilizarea excluderilor în domeniul gestionării deșeurilor și al mineritului materiilor prime.
141	Investiția 5a. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial	Țintă	Livrarea proiectelor de eficiență energetică		Număr	0	30	T4	2025	Livrarea a cel puțin 30 de proiecte de eficiență energetică, în cadrul industriei, auditate de o parte externă, care să realizeze o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor indirecte și directe de GES în comparație cu emisiile ex ante, care să fie monitorizată prin intermediul unei platforme informatice pentru centralizarea și analiza consumului național de energie, în conformitate cu jalonul 140.

F.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 4. Instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru hidrogenul din surse regenerabile

Obiectivul reformei este de a modifica cadrul juridic și de reglementare existent pentru a facilita introducerea hidrogenului din surse regenerabile.

Reforma constă în intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului juridic și de reglementare pe baza Strategiei naționale privind hidrogenul și a planului de acțiune.

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind redresarea și reziliența, România a solicitat sprijin tehnic prin intermediul instrumentului de asistență tehnică pentru dezvoltarea Strategiei naționale privind hidrogenul.

Reforma 5. Reducerea intensității energetice a economiei prin instituirea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie

Obiectivul acestei reforme este de a facilita investițiile în eficiența energetică în industrie și de a spori reziliența sectorului industrial.

Această reformă constă în i) eliminarea obstacolelor din calea contractelor de performanță energetică; ii) introducerea supravegherii pieței în ceea ce privește eficiența energetică pentru a asigura conformitatea produselor cu standardele de proiectare ecologică, iii) îmbunătățirea cunoașterii de către IMM-uri a măsurilor, programelor și beneficiilor în materie de eficiență energetică; iv) crearea unui sistem de monitorizare pentru punerea în aplicare a recomandărilor formulate în urma auditurilor energetice în sectoarele ETS; v) introducerea unor standarde noi pentru instrumentele financiare verzi.

Reforma 6. Decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii

Obiectivul reformei este de a contribui la decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii.

Reforma constă în adoptarea de acte juridice care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii.

Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini introducerea capacităților de producție de hidrogen verde.

Această investiție constă în instalarea de module de electrolizoare pentru a permite producția de hidrogen din surse regenerabile (verde).

Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibilă și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate

Obiectivul acestei investiții este de a aborda provocările cu care se confruntă România în tranziția de la sursele de energie pe bază de cărbune și lignit.

Investiția constă în instalarea unei capacități de producție combinată de energie termică și energie electrică pe gaz adaptate exigențelor viitorului, flexibile și de înaltă eficiență, care să permită utilizarea gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.

Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică

Obiectivul investiției este de a contribui la integrarea unor capacități suplimentare de generare a energiei din surse regenerabile.

Investiția constă în punerea în funcțiune a capacității de producție de panouri fotovoltaice, celule și panouri fotovoltaice.

Investiția 5. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial

Obiectivul investiției este de a spori eficiența energetică a industriei.

Investiția constă în sprijinirea proiectelor industriale care reduc emisiile directe și indirecte de GES în comparație cu emisiile ex ante.

F.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
126	Reforma 4. Instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru hidrogenul din surse regenerabile	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului juridic și de reglementare, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ				T3	2026	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pe baza Strategiei naționale privind hidrogenul și a planului de acțiune. Modificările vor elimina orice obstacol legislativ și administrativ din calea dezvoltării tehnologiei hidrogenului din surse regenerabile și vor pune în aplicare măsurile necesare pentru dezvoltarea întregului lanț valoric al hidrogenului din surse regenerabile.
127	Reforma 5. Reducerea intensității energetice a economiei prin instituirea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie.	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ				T4	2022	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie Reforma: i) va elimina obstacolele din calea contractelor de performanță energetică; ii) va introduce supravegherea pieței și aplicarea de standarde în ceea ce privește eficiența energetică pentru a asigura conformitatea produselor cu standardele de proiectare ecologică, iii) va îmbunătăți cunoștințele IMM-urilor în materie de eficiență energetică; iv) va crea un sistem de monitorizare pentru implementarea recomandărilor formulate în urma auditurilor energetice în sectoarele ETS; v) va introduce noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
128	Reforma 6. Decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actelor juridice				T2	2026	Intrarea în vigoare a actelor juridice care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii Reforma: i) va defini responsabilitățile care le revin autorităților centrale și cele care le revin autorităților locale pentru gestionarea sectorului încălzirii și răcirii și va extinde aplicarea Legii privind guvernanța corporativă la furnizorii de încălzire centralizată; ii) va revizui cadrul pentru a asigura sustenabilitatea și trasabilitatea biomasei, în vederea prevenirii oricărui impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor; iii) va include dispoziții privind diversificarea mixului energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră; iv) va permite prosumatorilor (inclusiv blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari aferente, dar fără a se limita la acestea) să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană în forme mai flexibile și introducerea de stimulente, inclusiv compensații cantitative.
129	Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei	Jalon	Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 60 MWH2	Semnarea contractelor				T2	2022	Semnarea contractelor pentru construirea de electrolizoare noi de cel puțin 60 MWH2, cu un volum generat preconizat de cel puțin 10 000 de tone de hidrogen din surse regenerabile.
131	Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei	Țintă	Capacitatea de producție de hidrogen verde		Megawatt (MWH2)	0	45	T3	2026	Certificate de recepție care atestă instalarea electrolizoarelor cu o capacitate totală de cel puțin 45 MW H₂, completate de un certificat de conformitate care să ateste că instalația este pregătită pentru racordarea la rețea și de un acord juridic obligatoriu pentru racordarea instalației la rețeaua de transport sau de distribuție a energiei electrice înainte de 31 august 2026.
133	Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate	Jalon	Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată	Semnarea contractelor				T2	2022	Semnarea contractelor pentru construirea sau modernizarea cogenerării de gaze de înaltă eficiență în termoficare, conform definiției din Directiva 2010/31/UE. Criteriile de selecție vor asigura respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), mai ales condițiile prevăzute în anexa III. Investițiile vor înlocui cel puțin aceeași capacitate a instalațiilor de producere a energiei electrice și/sau a energiei termice (ca de exemplu pe bază de cărbune, lignit sau petrol) care generează emisii de carbon semnificativ mai mari, ceea ce va duce la o scădere a emisiilor de GES.
134	Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate	Țintă	Centrale de cogenerare și încălzire centralizată		Megawatt (MWe)	0	83	T2	2026	Certificate de recepție a instalației de producție combinată de energie termică și electrică de 83 MWe în sectorul încălzirii centralizate, în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), în special cu condițiile stabilite în anexa III, în conformitate cu jalonul 133 și certificate privind racordarea lor la rețeaua instalațiilor vor fi fost emise.
138	Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică	Țintă	Noi capacități de producție pentru celulele și panourile fotovoltaice puse în funcțiune		Megawatt (MW)	0	200	T2	2026	Decizie de autorizare emisă de organismul acreditat pentru exploatarea unei (unor) fabrici cu o capacitate de producție anuală totală de cel puțin 200 MW de celule și panouri fotovoltaice.
140	Investiția 5. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial	Jalon	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru investiții în eficiența energetică în industrie	Publicarea caietului de sarcini				T2	2022	Lansarea cererii de propuneri pentru selectarea proiectelor de eficiență energetică în industrie. Criteriile de selecție vor impune următoarele: - obținerea unei reduceri de cel puțin 30 % a emisiilor indirecte și directe de GES în comparație cu emisiile ex ante, care să fie monitorizată prin intermediul unei platforme informatice pentru centralizarea și analiza consumului național de energie; - respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

G.COMPONENTA 7: TRANSFORMAREA DIGITALĂ

Această componentă a Planului de redresare și reziliență abordează provocările în materie de digitalizare legate de administrația publică, cum ar fi fragmentarea, interoperabilitatea ca obstacol major în dezvoltarea serviciilor digitale axate pe utilizatorul final, barierele birocratice în calea obținerii autorizațiilor de construcție necesare pentru construirea de rețele, competențele digitale de bază și avansate reduse, expunerea la riscuri cibernetice. În acest context, obiectivul componentei este de a aborda toate aceste provocări și de a realiza o infrastructură digitală coerentă și integrată în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, furnizând, în același timp, instrumentele necesare (cum ar fi conectivitatea, dezvoltarea competențelor sau securitatea cibernetică) pentru tranziția către o economie și o societate digitalizate. În special, componenta include reformele necesare pentru instituirea cloud-ului guvernamental și pentru asigurarea interoperabilității, îmbunătățirea conectivității, consolidarea protecției și a securității cibernetice a entităților publice și private, precum și sporirea competențelor digitale în sectorul public. Investițiile care stau la baza reformelor includ dezvoltarea cloud-ului guvernamental, digitalizarea sănătății, a sistemului judiciar, a mediului, a ocupării forței de muncă și a protecției sociale, a achizițiilor publice, a organizațiilor neguvernamentale, conectivitatea în zonele albe, asigurarea securității cibernetice pentru diferite structuri și îmbunătățirea atât a competențelor funcționarilor publici, cât și cele ale populației în general. O investiție esențială se referă la introducerea cărții de identitate electronică pentru cetățenii români.

Componenta este structurată în 4 reforme și 18 investiții. Aceste investiții și reforme vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate României în ultimii doi ani de a „îmbunătăți competențele, inclusiv pe cele digitale” (recomandarea specifică 3, 2019), de a „consolida competențele și învățarea digitală” și de a „direcționa cu prioritate investițiile către tranziția verde și digitală, […], infrastructura de servicii digitale” (recomandările specifice 2 și 3, 2020).

G.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental

Obiectivul acestei reforme este de a moderniza administrația publică prin adoptarea de tehnologii avansate și prin axarea pe nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, asigurând, în același timp, condițiile prealabile pentru elaborarea de politici bazate pe date și sporind interoperabilitatea tehnologiilor digitale existente. În plus, reforma va sprijini dezvoltarea unei arhitecturi integrate a serviciilor digitale publice.

Punerea în aplicare a acestei reforme va consta în două linii de acțiune. În primul rând, se preconizează că intrarea în vigoare a Legii privind interoperabilitatea sistemelor informatice va detalia setul uniform de standarde și norme pe care entitățile publice le vor aplica pentru dezvoltarea aplicațiilor într-un mediu sigur și durabil, aliniindu-se, în același timp, la Cadrul european de interoperabilitate. În al doilea rând, se preconizează că intrarea în vigoare a Legii privind cloud-ul guvernamental va stabili responsabilitățile și sarcinile legate de proiectarea, implementarea, dezvoltarea și gestionarea infrastructurii, tehnologiilor și serviciilor de cloud. Se va asigura securitatea cibernetică atât pentru protecția externă, cât și pentru cea internă a cloud-ului, aplicând soluțiile cele mai avansate și mai eficiente din punct de vedere economic disponibile în materie de securitate cibernetică.

Se preconizează înființarea unui grup operativ temporar format din specialiști pentru monitorizarea și punerea în aplicare a tuturor măsurilor legate de domeniul digital din Planul de redresare și reziliență al României.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2022.

Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate

Obiectivul acestei reforme este de a accelera introducerea la nivel național a rețelelor 5G, în conformitate cu reglementările în materie de securitate, și de a oferi acoperire în bandă largă zonelor albe (localități rurale mici, localități izolate, zone locuite defavorizate), abordând decalajul digital rural - urban, reducând sarcina administrativă și raționalizând procedurile și taxele și creând premisele pentru un acces egal la serviciile digitale și accesul la internet.

Reforma va include mai multe acțiuni:

-Punerea în aplicare a foii de parcurs a României prin aplicarea setului de instrumente privind conectivitatea 1 . Se preconizează că România va pune în aplicare 12 dintre cele 39 de recomandări incluse în setul de instrumente de la nivelul UE.

-Intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G. care va prevedea faptul că furnizorii de comunicații vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil printr-o decizie a primului ministru, pe baza avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Fiecare producător de echipamente și programe software 5G va trebui să facă o solicitare pentru obținerea acestei autorizări, solicitare care va fi depusă la ministerul cu atribuții în domeniul comunicațiilor.

-(Licitația pentru) acordarea așa-numitelor „licențe 5G” (și anume, în benzile de 700 MHz, 1 500 MHz și 3,4-3,8 GHz). Sunt avute în vedere licențe pe termen lung în conformitate cu criteriile Codului european al comunicațiilor electronice, pentru a stimula în mod eficient tehnologia 5G, pentru a promova concurența și drepturile utilizatorilor finali.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 septembrie 2022.

Reforma 3. Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice

Obiectivul acestei reforme este de a continua procesul de consolidare a rezilienței entităților publice și private care dețin infrastructură critică împotriva riscurilor cibernetice.

Punerea în aplicare a acestei reforme va stabili cadrul juridic și instituțional pentru organizarea și desfășurarea de activități în domeniul securității cibernetice și al apărării cibernetice, al mecanismelor de cooperare și al responsabilităților instituțiilor în aceste domenii, prin finalizarea și intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică. În plus, Centrul Național Cyberint coordonează pregătirea Strategiei naționale de securitate cibernetică 2021-2026, care include dispoziții privind evaluările și actualizările periodice ale cadrului instituțional și de reglementare în materie de securitate cibernetică, cu scopul de a consolida parteneriatul dintre sectorul public, cel privat și mediul academic în vederea creșterii rezilienței cibernetice a societății în ansamblu, dezvoltării capacității de reacție la atacurile cibernetice și rezilienței sistemelor, rețelelor și serviciilor și consolidării rolului României în arhitectura securității cibernetice de la nivel internațional.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Reforma 4. Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni

Obiectivul acestei reforme este de a sprijini digitalizarea economiei și tranziția către industria 4.0 și de a alinia piața forței de muncă la cele mai recente evoluții din acest sector.

Reforma va fi pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului clasificărilor ocupațiilor, inclusiv a definiției noilor ocupații digitale, echivalente cu cele din alte țări ale UE. Se va efectua o analiză, precum și consultări cu universitățile și cu alte părți interesate relevante.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 septembrie 2022.

Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental

Obiectivul acestei investiții este de a pune în funcțiune infrastructura de cloud guvernamental, utilizând tehnologii sigure și eficiente din punct de vedere energetic pentru a asigura caracterul sigur, interoperabil și standard al datelor publice.

Măsura constă în i) construirea de centre de date Tier IV de la momentul conceperii pentru cele două centre principale de date și Tier III de la momentul conceperii pentru cele secundare, ii) furnizarea unei infrastructuri specifice pentru tehnologia informației și comunicațiilor, iii) extinderea infrastructurii de sprijin (energie electrică, măsuri de securitate fizică), iv) furnizarea 2 .

Investiția 2. Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza tehnologiile utilizate în instituțiile publice astfel încât acestea să fie dezvoltate pentru cloud (cloud-ready), dezvoltând, în același timp, noi aplicații native pentru migrația în cloud.

Măsura constă în dezvoltarea sau migrarea a 30 de aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native sau cloud-ready către soluții de tip platformă ca serviciu (PaaS) sau infrastructură ca serviciu (IaaS).

Investiția 3. Instituirea sistemului de eHealth și telemedicină

Obiectivul prezentei investiții este de a redimensiona, standardiza și moderniza platforma informatică învechită privind asigurările de sănătate (PIA) pentru a asigura servicii digitale de sănătate sigure și interoperabile, care să îndeplinească cerințele tehnologice și de interoperabilitate la nivelul UE actuale.

Investiția constă în sprijinirea digitalizării instituțiilor Ministerului Sănătății și a spitalelor publice prin dezvoltarea unor sisteme informatice integrate, îmbunătățirea guvernanței datelor și facilitarea procesului decizional bazat pe date pentru a sprijini furnizarea de asistență medicală, eficiența și monitorizarea performanței. Investiția constă în modernizarea PIA și digitalizarea instituțiilor sanitare și a spitalelor publice.

Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini tranziția sistemului judiciar din România către un sistem centralizat de management electronic al cauzelor.

Investiția constă în:

-tranziția tehnică de la serverele locale la serverele centrale partajate cu acces electronic la dosarele cazurilor („dosar electronic”);

-sprijinirea finalizării sistemului ECRIS V, care este elementul central al transformării digitale a sistemului judiciar din România;

-înființarea centrului de date pentru sistemul judiciar care găzduiește ECRIS V și alte sisteme informatice;

-achiziționarea de echipamente pentru tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), software și servicii pentru a sprijini transformarea digitală în sectorul judiciar.

Investiția 5. Digitalizare în domeniul mediului

Obiectivul acestei investiții este de a institui un sistem informatic integrat pentru combaterea exploatării forestiere ilegale.

Investiția constă în:

-instituirea infrastructurii necesare pentru monitorizarea, gestionarea, controlul și asigurarea integrității pădurilor și pentru transportul lemnului;

-digitalizarea serviciilor publice de mediu.

Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale

Obiectivul acestei investiții este de a spori nivelul digitalizării pentru mai multe servicii din domeniul muncii și al protecției sociale.

Investiția constă în instituirea de sisteme digitale și furnizarea de cursuri de formare privind competențele digitale pentru angajați pentru Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Inspectoratul de Muncă (IM), Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Investiția 7. Introducerea formularelor electronice (eForms) în domeniul achizițiilor publice

Obiectivul acestei investiții este de a introduce formulare electronice standard pentru publicarea anunțurilor de achiziții publice.

Investiția constă în analizarea standardelor stabilite pentru a introduce formulare electronice standard în domeniul achizițiilor publice.

Investiția 8. Cartea de identitate electronică și semnătura digitală

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini adoptarea cărților de identitate electronică de către cetățenii români.

Această investiție constă în furnizarea de cărți de identitate electronică și în furnizarea de servicii publice online accesibile prin intermediul cărților de identitate electronică.

Investiția 9. Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și de a spori nivelul de alfabetizare digitală în rândul angajaților.

Investiția constă într-o cerere de proiecte și acordarea de granturi ONG-urilor pentru investiții în infrastructura digitală, competențele digitale ale personalului și voluntarilor, dezvoltarea de platforme de gestionare a relațiilor cu clienții și achiziționarea de echipamente.

Investiția 10. Transformarea digitală în managementul funcției publice

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini managementul funcției publice.

Investiția constă în instituirea a două platforme interoperabile, e-ANFP și SIMRU.

Investiția 11. Introducere unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații în zonele albe

Obiectivul acestei investiții este de a asigura acoperirea accesului la internet de foarte mare viteză în satele din zonele albe în care piața nu poate furniza servicii.

Investiția constă în asigurarea acoperirii satelor, acordând prioritate, în primul rând, localităților complet albe care nu sunt deservite cu rețele fixe, dar în care există o cerere latentă sau factori socioeconomici și, în al doilea rând, localităților insuficient deservite în cazul cărora viteza nu poate fi sprijinită de forțele pieței.

Investiția 12. Asigurarea protecției securității cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private, importante pentru securitatea națională

Obiectivul acestei investiții este de a consolida securitatea cibernetică și de a proteja infrastructura critică.

Investiția constă în creșterea capacității Centrului Național Cyberint și în asigurarea securității cibernetice a infrastructurilor entităților cu infrastructuri TIC importante la nivel național.

Investiția 13. Dezvoltarea sistemelor de securitate pentru protecția spectrului guvernamental

Obiectivul acestei investiții este de a crește nivelul de protecție și de disponibilitate a serviciilor de comunicații.

Investiția constă într-o rețea nouă de senzori, care vor fi distribuiți la nivel național și amplasați în locuri de recepție pentru a detecta și a crea alerte în mod automat în cazul unor perturbări ale spectrului de frecvențe radio guvernamental.

Investiția 14. Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România

Obiectivul acestei investiții este de a spori reziliența infrastructurii furnizorilor de servicii de internet (ISP) pentru autoritățile publice, asigurând, în același timp, securitatea cibernetică a acestora.

Investiția constă în actualizarea și extinderea rețelei de acces la internet care să asigure o conectivitate de ordinul gigabiților pentru administrația publică, modernizarea capacităților de securitate cibernetică și securizarea serviciilor ISP (DNS, internet, e-mail, găzduire).

Investiția 15. Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru actorii-cheie

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini îmbunătățirea competențelor în materie de securitate cibernetică ale actorilor-cheie

Investiția constă în crearea și furnizarea unui set de instrumente de securitate cibernetică guvernamentală.

Investiția 16. Program de formare pentru funcționarii publici în domeniul competențelor digitale

Obiectivul acestei investiții este de a spori competențele digitale avansate ale funcționarilor publici, cu scopul de a sprijini digitalizarea serviciilor publice prin creșterea disponibilității forței de muncă calificate pentru operațiunile TIC interne.

Investiția constă în cursuri de formare pentru competențe digitale avansate pentru funcționarii publici.

Investiția 17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți competențele digitale de bază ale comunităților cu acces limitat la formare digitală.

Investițiile constau în:

-reconversia bibliotecilor în huburi de dezvoltare a competențelor digitale;

-modernizarea echipamentelor informatice pentru biblioteci și

-furnizarea de cursuri de formare pentru cetățenii din comunitățile defavorizate în vederea dezvoltării competențelor digitale de bază.

Investiția 19.a. Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii prin sporirea competențelor digitale ale angajaților lor.

Investiția constă în sprijinirea formării angajaților IMM-urilor în domeniul competențelor digitale.

G.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
142	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	A fost instituit și este operațional grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial de instituire a grupului operativ				T4	2021	Operaționalizarea unei unități temporare de management al programelor de transformare digitală, care va angaja, în perioada de punere în aplicare a Planului de redresare și reziliență, 17 agenți contractuali cu înaltă specializare în domeniul tehnologiilor digitale și al managementului de proiect de specialitate. Atribuțiile principale ale acestei unități sunt: -elaborarea și punerea în aplicare a componentelor sectoriale ale Planului național de redresare și reziliență; -monitorizarea punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor din cadrul Planului național de redresare și reziliență legate de domeniul digital, cu accent pe proiectele-cheie, și propunerea de măsuri imediate de remediere pentru elementele critice, în strânsă colaborare cu celelalte instituții implicate; -elaborarea de sisteme de management al performanței proiectelor în corelare cu obiective specifice ale pilonului digital; -elaborarea și reglementarea cadrului normativ, metodologic și a procedurilor funcționale, operaționale și financiare în domeniul său de activitate; -dezvoltarea instrumentelor pentru punerea în aplicare a politicilor legate de domeniul digital; -managementul proiectelor și raportările stadiilor de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul măsurilor digitale din Planul național de redresare și reziliență; -îndeplinirea oricăror atribuții necesare pentru asigurarea implementării investițiilor și reformelor din Planul național de redresare și reziliență legate de domeniul digital. Unitatea va fi coordonată de un director subordonat ministrului care deține portofoliul digitalizării.
143	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	Finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental	Prezentarea raportului de realizare, cu evaluările și recomandările aferente				T1	2022	Analiza va prezenta: -opțiunile strategice și tehnologice și pachetul legislativ și de reglementare pentru stabilirea realizării cloud-ului guvernamental, cu includerea normelor de interoperabilitate și modelului de guvernanță a datelor guvernamentale; -posibilitățile de construcție, livrare, instalare și funcționare a infrastructurilor civile și tehnologice conform termenelor prevăzute în plan; -inventarierea aplicațiilor/serviciilor digitale publice oferite în prezent de autoritățile publice, designul proceselor și procedurilor implementate în producție și/sau aflate în stadii de implementare; -planul de dezvoltare/migrare în cloud a aplicațiilor inventariate.
144	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud				T2	2022	Noua lege va stabili cadrul general pentru dezvoltarea și gestionarea unei infrastructuri de cloud constând într-un set de resurse și servicii din domeniul tehnologiei informației, comunicațiilor și securității cibernetice, partajate de sectorul public în conformitate cu Strategia europeană privind cloud computingul și aliniată la Cadrul național de interoperabilitate.
145	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	Intrarea în vigoare a noii legi privind interoperabilitatea	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind interoperabilitatea				T2	2022	Noua lege: -va fi aliniată la dispozițiile Cadrului european de interoperabilitate 3 ; -va institui un cadru/o guvernanță pentru sprijinirea alegerii standardelor și normelor relevante pentru dezvoltarea aplicațiilor și serviciilor de către sectorul public într-un mediu sigur și durabil; -va operaționaliza migrarea și integrarea în structurile de date existente, asigurând în același timp interoperabilitatea; -va asigura faptul că punerea în aplicare a funcționalităților implică alinierea infrastructurilor naționale de identificare și autorizare la cele ale statelor membre ale UE în cadrul unui sistem transnațional, în conformitate cu normele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2014/910 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (e-IDAS); -va lua în considerare principiul „doar o singură dată” încorporat în Regulamentul (UE) 2018/1724 privind portalul digital unic.
146	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G				T2	2021	Intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G. Principalele prevederi se vor referi la furnizorii de comunicații, care vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil printr-o decizie a primului ministru, pe baza avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Fiecare producător de echipamente și programe software 5G va trebui să facă o solicitare pentru obținerea acestei autorizări, solicitare care va fi depusă la ministerul cu atribuții în domeniul comunicațiilor.
147	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Publicarea cererii de ofertă pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații să acorde licențe 5G	Cererea de oferte este publicată pe site-ul ANCOM				T2	2022	Publicarea și organizarea unei proceduri de selecție concurențiale (licitație) pentru acordarea așa-numitelor „licențe 5G” (și anume, în benzile de 700 MHz, 1 500 MHz și 3,4-3,8 GHz). Sunt avute în vedere licențe pe termen lung în conformitate cu criteriile Codului european al comunicațiilor electronice, pentru a stimula în mod eficient tehnologia 5G, pentru a promova concurența și drepturile utilizatorilor finali. Procedura de licitație se va baza pe experiența anterioară cu licitațiile din domeniul spectrului din România (2012 și 2015) și pe procedurile recente similare din UE și va include garanții concurențiale, mecanisme de modelare a pieței și condiții aferente licențelor, toate acestea fiind adecvate specificului și dinamicii pieței românești.
148	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Recomandările prevăzute în setul de instrumente al UE privind conectivitatea sunt implementate					T3	2022	Implementarea foii de parcurs a României, ce aplică setul de instrumente privind conectivitatea 4 , este un efort comun care implică mai multe părți interesate. Conform proiectului de foaie de parcurs, care în prezent este analizat de ministerele de resort, România va pune în aplicare 12 dintre cele 39 de recomandări: 24 – Promovarea unor prețuri de rezervă adecvate 25 – Disponibilitatea la timp a benzilor armonizate 5G 28 – Regim de autorizare individuală pentru banda de frecvențe de 24.25-27.5 GHz 31 – Structura taxelor recurente pentru spectru va stimula implementarea 38 – Comunicare coordonată și specifică pentru informarea și educarea cu privire la implementarea tehnologiei 5G 39 – Informarea publicului cu privire la conformitatea instalațiilor stațiilor radio de bază cu limitele de siguranță pentru CEM aplicabile. Se preconizează că toate aceste recomandări vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2021, în timp ce: 2 – Furnizarea de reglementări model privind instalarea rețelelor de comunicații electronice 3 – Furnizarea de materiale informative și organizarea de ateliere pentru municipalități și alte autorități competente 11 – Asigurarea disponibilității informațiilor din diferite surse și sporirea transparenței lucrărilor de construcții civile planificate 26 – Revizuirea periodică a planurilor naționale privind spectrul 32 – Utilizarea ajutorului financiar ca o completare pentru stimularea investițiilor 35 – Utilizarea condițiilor tehnice armonizate elaborate de Conferința europeană a administrațiilor de poștă și telecomunicații (CEPT)/Comitetul pentru comunicații electronice (ECC), în cazul în care vor fi considerate necesare intervale de frecvențe specifice comune Toate acestea vor fi finalizate în 2022.
149	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Alocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvențe radio	Drepturile de utilizare sunt atribuite				T3	2022	Licențele pentru frecvențele radio „5G” se vor aloca pe baza rezultatelor procedurii de selecție concurențiale/licitației prevăzute la jalonul 147.
150	Reforma 3. Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	Jalon	Adoptarea Strategiei naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026	Adoptarea de către guvern a Strategiei naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026				T4	2021	Strategia națională privind securitatea cibernetică 2021-2026 va fi adoptată și va include dispoziții privind: -evaluări și actualizări periodice ale cadrului instituțional și de reglementare în materie de securitate cibernetică; -consolidarea parteneriatului public-privat pentru sporirea rezilienței cibernetică a societății în ansamblul său; -dezvoltarea capacității de reacție la atacurile cibernetice și a rezilienței sistemelor, rețelelor și serviciilor; -consolidarea rolului României în arhitectura securității cibernetice de la nivel internațional.
151	Reforma 3. Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României				T4	2022	Legea privind apărarea și securitatea cibernetică a România va stabili cadrul juridic și instituțional pentru organizarea și desfășurarea activităților din domeniul securității cibernetice și al apărării cibernetice, mecanismele de cooperare și răspunsurile instituțiilor în domeniile în cauză.
152	Reforma 4. Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni	Jalon	Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică pentru definirea ocupațiilor noi digitale în clasificarea ocupațiilor (COR)	Dispoziție din ordinul ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică care indică intrarea în vigoare a modificării prin care se definesc noile ocupații digitale în cadrul COR.				T3	2022	Ordinul ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică va defini noile ocupații digitale în cadrul Clasificării Ocupațiilor din România (COR), acestea fiind echivalente cu cele existente în țările Uniunii Europene cu bune practici în digitalizare. Se va efectua un studiu/o analiză de diagnosticare pentru a furniza o previziune pentru următorii cinci ani în ceea ce privește nevoile de forță de muncă în contextul transformării digitale a economiei și al tranziției către industria 4.0, inclusiv recomandări pentru definirea noilor ocupații digitale în clasificarea oficială a ocupațiilor.
153	Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Jalon	Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției	Semnarea contractului				T2	2022	Semnarea contractului pentru implementarea infrastructurii de cloud guvernamental Instituțiile responsabile pentru licitație și punerea în aplicare a acestei investiții sunt Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea pentru Digitalizarea României. Implementarea cloud-ului guvernamental va presupune cel puțin următoarele etape: -construcția de centre de date Tier IV de la momentul conceperii pentru cele două centre principale și Tier III de la momentul conceperii pentru cele secundare; -furnizarea infrastructurii de comunicații și tehnologia informației (cabluri de fibră optică și echipamente de comunicații de mare capacitate) specifice; -dezvoltarea/extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică pentru fiecare centru de date în parte în vederea asigurării redundanței și a necesarului de energie electrică; -realizarea unei infrastructuri de climatizare scalabile și redundante, eficientă din punct de vedere energetic; -instalarea sistemului de detecție și de stingere a incendiilor cu gaz inert care să asigure protecția întregii infrastructuri din fiecare centru de date; -implementarea sistemului de securitate fizică (control acces, monitorizare video, antiefracție etc.) pentru infrastructura dezvoltată; -implementarea rețelei de monitorizare și management a infrastructurii în cadrul facilității realizate; -realizarea infrastructurii TIC scalabile și de înaltă disponibilitate (echipamente de procesare, stocare, comunicații, software de virtualizare) în cadrul fiecărui centru de date în parte; -achiziția licențelor și echipamentelor specializate necesare pentru securitatea cibernetică perimetrală. -Securitatea va fi asigurată de administratorul infrastructurii de cloud guvernamental.
154	Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Țintă	Instituții publice conectate prin intermediul cloud-ului guvernamental		Numărul	0	30	T4	2024	Cel puțin 30 de instituții publice sunt conectate la cloudul guvernamental și îl utilizează, cu posibilitatea de a face schimb de date între ele prin intermediul infrastructurii de cloud guvernamental.
155	Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Țintă	Centre de date Tier III și Tier IV funcționale		Număr	0	4	T4	2025	Două centre de date Tier III și două Tier IV concepute atât cu capabilități hardware și software, care furnizează servicii IaaS, PaaS și SaaS (infrastructură ca serviciu - IaaS/platformă ca serviciu - PaaS/software ca serviciu - SaaS) funcționale, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în jalonul 153. Centrele de date vor participa la Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.
157	Investiția 2. Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud	Țintă	Aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native sau cloud-ready dezvoltate sau migrate către soluții de tip platformă ca serviciu (PaaS) sau infrastructură ca serviciu (IaaS).		Număr	0	30	T2	2026	Numărul de aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native sau cloud-ready construite sau transferate către soluții de tip platformă ca serviciu (PaaS) sau infrastructură ca serviciu (IaaS) pe baza analizei efectuate pentru a sprijini instituirea cloudului guvernamental.
158	Investiția 3. Instituirea sistemului de eHealth	Jalon	Instituțiile de sănătate publică au primit finanțare în cadrul cererii de propuneri pentru digitalizarea lor.	Finanțarea instituțiilor				T2	2026	Plăți efectuate pentru cel puțin 60 de proiecte în cadrul cererii de digitalizare a instituțiilor cu responsabilități în domeniul sănătății aflate în subordinea Ministerului Sănătății pentru finanțarea instalării hardware-ului, a dezvoltării de soluții software, a interconectării și interoperabilității sistemelor/aplicațiilor informatice.
160	Investiția 3. Instituirea sistemului de eHealth	Jalon	Noua PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate) este funcțională	PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate) funcțională				T2	2026	Noua PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate): -va sprijini interconectarea și interoperabilitatea; -va permite funcționalități noi (de exemplu digitalizarea unor documente conexe actului medical).
161	Investiția 3. Instituirea sistemului de eHealth	Jalon	Infrastructura informatică a spitalelor publice din România a fost înlocuită sau modernizată.	Modernizarea infrastructurii informatice a spitalelor publice				T2	2026	Plăți efectuate către cel puțin 200 de unități de sănătate publică pentru sistemele informatice și infrastructura digitală a unităților de sănătate publică. Sistemele informatice ale spitalelor ar trebui să fie interoperabile cu alte sisteme. Plăți efectuate pentru formarea a cel puțin 3 000 de membri ai personalului medical pentru a învăța cum să exploateze aplicațiile informatice.
163	Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar	Jalon	Centralizarea cererilor	Dosarul electronic (e-file) (centralizat) național iar managementul dosarelor judiciare este virtualizat în mai puține locații				T2	2023	Pentru a introduce o alternativă modernă de acces electronic la dosarele cauzelor („dosarul electronic”), această investiție: va centraliza extensiile existente ale dosarului electronic într-un singur „dosar electronic” național prin care justițiabilii vor putea accesa cu ușurință și în siguranță documentele din dosarele instanțelor.
164	Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar	Jalon	Sistemul electronic de înregistrare a cauzelor și de informații ECRIS V și transformarea digitală a sistemului judiciar	Sistemul ECRIS V funcțional				T2	2026	Punerea în aplicare a unui nou sistem de management al cauzelor (ECRIS V) permite interacțiunea digitală dintre justițiabil și orice entitate interesată cu sistemul judiciar, precum și o interacțiune digitală modernizată între instituții la nivelul sistemului judiciar. Transformarea digitală în sectorul judiciar este sprijinită, de asemenea, prin achiziționarea de echipamente TIC, software, servicii și modernizarea tehnologică.
166	Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar	Jalon	Înființarea centrului de date	Centrul de date este înființat				T2	2026	Un nou centru de date este utilizat de Ministerul Justiției, Ministerul Public și instituțiile subordonate, instanțele și alte instituții de la nivelul sistemului judiciar, acesta fiind interoperabil cu cloudul guvernamental.
167	Investiția 5. Digitalizare în domeniul mediului	Jalon	Sistem funcțional de monitorizare a pădurilor din România, cu măsuri de combatere a exploatării forestiere ilegale	Sistem funcțional de monitorizare a pădurilor din România, cu măsuri de combatere a exploatării forestiere ilegale				T2	2026	Sistemul de monitorizare a pădurilor din România și de combatere a exploatării forestiere ilegale va fi integrat cu SUMAL 2.0 (sistemul român de urmărire a materialelor lemnoase) și va monitoriza obligațiile legale legate de recoltarea lemnului, regenerarea pădurilor, sănătatea pădurilor și starea de conservare a habitatelor. Registrul funciar forestier, astfel cum este prevăzut de sistemul național eTerra3 (baza de date a proprietății funciare), este inclus în SUMAL 2.0 prin intermediul interfeței de programare a aplicațiilor (API) pentru a obține un set complet de date privind drepturile de proprietate și de administrare.
168	Investiția 5. Digitalizare în domeniul mediului	Țintă	Servicii publice de mediu digitalizate		Numărul	0	32	T2	2026	32 de servicii publice legate de mediu permit: -transmiterea datelor și informațiilor pentru inventare; -gestionarea registrelor de mediu.
169	Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Jalon	Sistemul online REGES funcțional	Sistemul online REGES funcțional				T4	2024	Sistemul informatic REGES-ONLINE este funcțional și interoperabil, asigurând accesul autorităților și instituțiilor publice la înregistrarea datelor în interfața de programare a aplicațiilor (API).
170	Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Țintă	Servicii digitale în domeniul muncii și protecției sociale funcționale		Număr	0	3	T2	2026	Următoarele servicii digitale de tip e-guvernare în domeniul muncii si protecției sociale vor fi funcționale: - digitalizarea serviciilor oferite de serviciul public de ocupare a forței de muncă (ANOFM); - digitalizarea activității de control în cadrul Inspectoratului de Muncă (IM); - digitalizarea prelucrării și a plăților prestațiilor de asistență socială gestionate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Sistemul național integrat de asistență socială (SNIAS) va păstra funcționalități care vor permite introducerea cererilor la primărie. Platforma digitală pentru introducerea venitului minim de incluziune (VMI) este funcțională.
171	Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Jalon	Formări privind competențele digitale pentru angajați	Furnizarea de cursuri de formare				T2	2026	Certificate de recepție semnate de entitatea contractantă care atestă furnizarea de cursuri de formare în domeniul competențelor digitale pentru: -1 200 de angajați din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM); -1 595 de angajați din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS); -19 angajați din cadrul Inspectoratului de Muncă (IM).
172	Investiția 7. Introducerea formularelor electronice (eForms) în domeniul achizițiilor publice	Jalon	Introducerea utilizării formularelor electronice standard în cadrul procedurilor de achiziții publice	Se utilizează formulare electronice standard pentru procedurile de achiziții publice				T2	2023	Formularele electronice standard pentru procesul de achiziții publice sunt utilizate și integrate în serviciul român de achiziții publice SEAP.
173	Investiția 8. Cartea de identitate electronică și semnătura digitală	Jalon	Emiterea de cărți de identitate electronică	Emiterea de cărți de identitate electronică				T2	2026	Eliberarea a 3 500 000 de cărți de identitate electronică care au capacitatea de a stoca două certificate digitale: -unul obligatoriu pentru semnătura electronică avansată, stocat și utilizabil din momentul eliberării cărții de identitate electronică; -un certificat pentru semnătura electronică calificată emis de prestatorii de servicii de certificare calificați, disponibil pentru a fi achiziționat de cetățeni de la orice prestator de servicii de certificare calificat, după eliberarea cărții de identitate.
174	Investiția 8. Cartea de identitate electronică și semnătura digitală	Jalon	Măsuri de sprijin pentru utilizarea cărții de identitate electronică	Serviciile publice online sunt dezvoltate, sistemul de alertă timpurie este dezvoltat, campania de sensibilizare este dezvoltată				T2	2026	Accesibilitatea a 11 servicii publice online cu cartea de identitate electronică. Aceste servicii publice online includ infrastructura TIC necesară pentru continuitatea serviciilor disponibile și recuperarea datelor. Va fi funcțional un sistem de alertă timpurie cu privire la riscurile de securitate, inclusiv riscurile cibernetice. Se va organiza o campanie de sensibilizare care încurajează utilizarea cărților de identitate electronică.
175	Investiția 9. Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale	Țintă	Acordarea de granturi ONG-urilor pentru proiecte de digitalizare		Număr	0	200	T4	2025	Acordarea a 200 de granturi ONG-urilor pentru proiecte de digitalizare. Proiectele selectate sprijină: - infrastructura digitală; -creșterea competențelor digitale ale personalului și ale voluntarilor în ceea ce privește furnizarea de servicii la distanță către beneficiari; -dezvoltarea de platforme și de soluții CRM (gestionarea relațiilor cu clienții). Sprijinul va fi de până la 70 000 EUR pe proiect pentru o perioadă de maximum 30 de luni.
177	Investiția 10. Transformarea digitală în managementul funcției publice	Jalon	Platformele interoperabile pentru managementul standardizat al resurselor umane în administrația publică centrală sunt funcționale	Platforme funcționale				T4	2025	Două platforme interoperabile vor fi funcționale: -e-ANFP – dezvoltarea și extinderea platformei de gestionare a funcției publice (nivel central, teritorial, local) pentru procesele aferente carierei (recrutare, evaluare, promovare, ieșirea din sistemul public, pe baza unui cadru de competențe standardizat și a unor fișe ale posturilor standardizate) și interconectarea cu instituțiile cu care se colaborează; -SIMRU (Sistemul integrat de gestionare a resurselor umane) – dezvoltarea platformei de gestionare internă pentru autoritățile publice pentru procesele privind resursele umane (gestionarea datelor privind personalul, gestionarea organizațională, gestionarea timpului, stabilirea obiectivelor și raportarea).
178	Investiția 11. Introducere unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații în zonele albe	Jalon	Conectarea satelor din zonele albe la internet de foarte mare viteză	Raport tehnic care demonstrează conectarea				T4	2025	de rapoarte tehnice de către un auditor independent care să ateste conexiunile la internet stabilite pentru 945 de sate în zonele albe. Satele vor fi conectate la servicii de acces la internet de mare viteză la o locație fixă în care piața nu poate furniza servicii, potrivit datelor ANCOM. Satele vor fi prioritizate după cum urmează: - se va acorda prioritate principală localităților rurale sau îndepărtate care nu sunt deservite de rețele fixe, astfel cum se prevede în lista ANCOM. - prioritate de gradul al doilea pentru cele insuficient deservite de rețelele fixe. Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea creșterii acesteia în viitor, iar rețelele vor fi FTTB/H și/sau 5G.
179	Investiția 12. Asigurarea protecției securității cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private, importante pentru securitatea națională.	Țintă	Sprijin pentru securitatea infrastructurii entităților		Număr	0	101	T2	2026	Modernizarea infrastructurii de securitate TIC a 101 entități publice și private. Dintre acestea, 57 vor beneficia de proiectul „Modernizarea și dezvoltarea sistemului național de protecție a infrastructurii TIC cu valori critice pentru securitatea națională împotriva amenințărilor cibernetice” (cod SMIS 127221). Cele 44 de entități rămase trebuie să se selecteze luând în considerare: -probabilitatea de a fi vizate de atacuri cibernetice APT (Advanced Persistent Threat – amenințare persistentă avansată); -numărul de utilizatori și impactul pe care l-ar avea un astfel de atac asupra infrastructurii; -complexitatea rețelelor OT deținute; -gradul de vulnerabilitate la atacurile cibernetice (de exemplu, controlul de la distanță al sistemelor/subsistemelor industriale); -Cel puțin următoarele elemente vor fi disponibile pentru cele 101 entități: -un sistem avansat de detectare a vulnerabilităților sistemelor de informații și echipamentelor de comunicații (soluții software și hardware); -un sistem integrat de identificare a TTP-urilor asociate atacurilor cibernetice asupra rețelelor și sistemelor informatice (soluții software și hardware); -o platformă de securitate complexă pentru analiza și prelucrarea automată a incidentelor cibernetice (soluții software și hardware). În plus, 9 entități din cele 101 care dispun de infrastructuri OT vor beneficia de soluții de securitate cibernetică pentru controlul industrial (ICS).
180	Investiția 12. Asigurarea protecției securității cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private, importante pentru securitatea națională.	Jalon	Sporirea capacității centrelor naționale Cyberint	Capacități suplimentare				T2	2026	Structura Centrului Național Cyberint va integra protecția securității cibernetice a infrastructurilor informatice TIC și OT. În plus, centrul va beneficia de: -dezvoltarea unei infrastructuri tehnice de identificare, monitorizare, gestionare și răspuns la incidentele de securitate cibernetică, ce vizează protejarea infrastructurilor TIC cu valențe critice pentru securitatea națională care nu (nu mai) beneficiază de protecția oferită de Sistemul național de protecție a infrastructurilor TIC de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic, cu rol complementar; -stabilirea unei platforme naționale de evaluare și gestionare a riscurilor de securitate cibernetică ale noilor tehnologii; -o platformă pentru securitatea și canalizarea datelor care urmează să fie transferate între rețele cu niveluri de încredere diferite; -sporirea capacității de investigare a Centrului Național Cyberint prin echiparea acestuia cu soluții software și hardware.
181	Investiția 13. Dezvoltarea de sisteme de securitate pentru protecția spectrului guvernamental	Jalon	Instalarea amplasamentelor de recepție la nivel național	Instalarea unei rețele de senzori				T1	2026	Certificat de recepție a instalării de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a unei noi rețele de 65 de senzori, care vor fi distribuiți la nivel național și vor fi amplasați în locuri de recepție pentru a detecta și a crea alerte în mod automat în cazul unor perturbări ale spectrului de frecvențe radio guvernamental.
182	Investiția 14. Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România	Țintă	Huburi care vor permite accesul la serviciile de tip ISP pentru instituțiile și entitățile de interes public		Număr	0	41	T4	2024	Fiecare județ din România va avea un hub. Fiecare dintre aceste huburi va fi conectat la o rețea națională de distribuție a internetului, cu mai mulți furnizori Tier I și mecanisme de securitate asociate. Servicii de securitate care vor fi furnizate: -Protecție anti-DoS (denial-of-service) la multipli de 10 Gbps -Servicii aferente Centrului Operațional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT) (securitate adaptată la publicul-țintă, monitorizarea evenimentelor de securitate în întreaga rețea, răspunsul la incidentele de securitate) -Servicii aferente centrelor de operațiuni de securitate (mecanisme de notificare și de escaladare pentru beneficiari) -Mecanisme de filtrare a traficului rău-intenționat bazate pe reputație și pe combaterea programelor malware rezidente din serviciile DNS furnizate beneficiarilor. -Analiza mediului de testare pentru serviciile furnizate.
184	Investiția 15. Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie	Jalon	Furnizarea setului de instrumente de securitate cibernetică guvernamentală	Furnizarea de seturi de instrumente de securitate cibernetică guvernamentală				T2	2026	Crearea unui program național de identificare a nevoilor în materie de competențe cibernetice, cu accent pe impactul asupra sectoarelor-cheie ale economiei și societății. Identificarea a 1 000 de actori-cheie pe baza a două criterii: - relevanța pentru domeniile reglementate de Directiva NIS și de Legea nr. 362/2018; - nivelul de maturitate a securității cibernetice identificat de CERT-RO, pe baza unei autoevaluări standardizate. Furnizarea unui set de instrumente și servicii guvernamentale („set de instrumente”) pentru a consolida securitatea cibernetică a celor 1 000 de actori-cheie identificați.
185	Investiția 16. Program de formare pentru funcționarii publici în domeniul competențelor digitale	Jalon	Cursuri de formare oferite funcționarilor publici	Furnizarea de cursuri de formare pentru funcționarii publici				T2	2026	Certificate de recepție semnate de entitatea contractantă care atestă furnizarea de cursuri de formare pentru: -30 000 de funcționari publici, pentru a dobândi competențe digitale avansate; -2 500 de funcționari publici din categorii profesionale superioare, pe teme precum conducerea și gestionarea talentelor, ținând seama de aspectele digitale
186	Investiția 17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	Jalon	Biblioteci transformate în centre digitale	Renovarea și echiparea a 560 de biblioteci				T4	2025	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor care atestă digitalizarea a 60 de biblioteci, după cum urmează: -5 biblioteci județene centrale și 55 de biblioteci rurale, orășenești sau municipale, renovate și echipate cu echipamente informatice și tehnice. Renovarea se va efectua în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Certificate de recepție la finalizarea lucrărilor care atestă livrarea de echipamente către 500 de biblioteci, care primesc echipamente informatice noi sau modernizate.
187	Investiția 17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	Țintă	Cetățeni care au beneficiat de cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale		Număr	0	45 000	T2	2026	45 000 de diplome de formare privind dezvoltarea competențelor digitale de bază în domenii precum, printre altele, alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală, educația antreprenorială digitală.
190	Investiția 19.a. Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	Jalon	Formarea personalului IMM-urilor în domeniul competențelor digitale	Furnizarea cursurilor de formare				T1	2026	Certificate de recepție semnate de entitatea contractantă care atestă furnizarea de cursuri de formare în domeniul competențelor digitale angajaților IMM-urilor.

G.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Investiția 18. Transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru robotice în administrația publică

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală, de a crește productivitatea și reziliența și de a reduce erorile și timpul de prelucrare a cererilor (cetățenilor) adresate autorităților publice, prin adoptarea de soluții de automatizare a proceselor de lucru robotice (RPA) (automatizarea sarcinilor laborioase, repetitive și bazate pe norme).

Investiția constă în punerea în funcțiune de tehnologii avansate, remodelarea proceselor de afaceri și sprijinirea proceselor decizionale pentru sectorul public.

Investiția 19. Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii prin sporirea competențelor digitale ale angajaților lor. Investiția constă în sprijinirea formării angajaților IMM-urilor în domeniul competențelor digitale.

Această măsură este complementară investiției 19a.: Scheme dedicate perfecționării/recalificării în firme

G.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
188	Investiția 18. Transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru robotice în administrația publică	Țintă	Tehnologia de automatizare a proceselor de lucru (RPA) și promovarea inteligenței artificiale (IA) în administrația publică		Număr	0	18	T2	2026	Această investiție va integra soluții de sprijinire a automatizării proceselor de lucru robotice și a inteligenței artificiale pentru 18 instituții publice din administrația centrală.
189	Investiția 19. Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	Jalon	Lansarea cererii de propuneri pentru „Sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale”	Publicarea cererii de propuneri				T1	2022	Cerere de granturi pentru sprijinirea IMM-urilor în formarea în domeniul competențelor digitale, cum ar fi instrumentele și echipamentele digitale, consolidarea competențelor digitale, inclusiv a competențelor legate de tehnologiile de tip cloud, și a tehnologiilor specifice industriei 4.0.

H.COMPONENTA 8: Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii

Această componentă include o serie de reforme și investiții menite să abordeze principalele provocări cu care se confruntă administrația fiscală, sistemul fiscal, cadrul bugetar al guvernului, sistemul de pensii și sprijinul guvernamental pentru întreprinderi:

I.Reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal în vederea consolidării sistemului fiscal și a creșterii veniturilor colectate de administrația fiscală.

II.Reforma sistemului public de pensii printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul îmbătrânirii populației, pentru a corecta inegalitățile, a asigura sustenabilitatea și previzibilitatea sistemului de pensii și a respecta principiul contributivității în ceea ce privește beneficiarii drepturilor de pensie. Această reformă vizează, de asemenea, modernizarea sistemului de pensii prin aplicații și servicii digitale.

III.Asigurarea unei mai mari eficiențe a cheltuielilor publice, prin sporirea transparenței procesului bugetar, consolidarea sistemului de monitorizare și raportare a programelor bugetare, acordarea de prioritate proiectelor mari de investiții, efectuarea de analize ale cheltuielilor în toate sectoarele publice, consolidarea rolului Consiliului fiscal. Se preconizează că digitalizarea procedurilor bugetare va sprijini atingerea acestor obiective.

IV.Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică Principalul scop al reformei este de a extinde capacitatea de a estima impactul reformelor structurale ale sistemului de pensii pe termen mediu și lung, prin creșterea acurateței proiecțiilor efectuate, analizând, astfel, implicațiile asupra sustenabilității sistemului de pensii.

V.Consolidarea competitivității, a capacității de inovare, a productivității și a internaționalizării întreprinderilor (în special a IMM-urilor) prin furnizarea de surse alternative de finanțare prin înființarea unei bănci naționale de dezvoltare.

H.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare

Obiectivul acestei reforme este de a răspunde nevoii urgente de modernizare și digitalizare a ANAF, astfel încât colectarea impozitelor să devină mai eficientă, cu obiectivul de a mări ponderea veniturilor în PIB și de a reduce deficitul de încasare a TVA.

Această reformă constă în intrarea în vigoare a cadrului juridic relevant.

Reforma 2. Modernizarea sistemului vamal și instituirea vămii electronice

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți capacitatea administrativă a Autorității Vamale și de a promova tranziția activității de vămuire către un mediu electronic.

Această reformă constă în act(e) juridic(e) menite să îmbunătățească funcționarea administrației vamale.

Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară

Obiectivul acestei măsuri este de a consolida mecanismul de programare bugetară.

Această măsură constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) pentru a asigura planificarea bugetară multianuală, pentru a consolida prioritizarea investițiilor publice și pentru a introduce analize sistematice ale cheltuielilor.

Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal

Obiectivul acestei măsuri este de a revizui cadrul fiscal al României.

Această măsură constă în adoptarea de act(e) juridic(e) care să asigure un sistem fiscal mai echitabil și mai eficient, capabil să sprijine mai bine economia și să faciliteze respectarea de către contribuabili a obligațiilor lor fiscale.

Reforma 5. Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare

Obiectivul acestei măsuri este abordarea directă a disfuncționalităților de pe piața financiară, în principal prin finanțarea proiectelor beneficiarilor eligibili care au un profil de risc ridicat, dar și un potențial ridicat de a crea valoare adăugată și locuri de muncă și pentru care sectorul privat manifestă un apetit scăzut de a oferi finanțare.

Această măsură constă în înființarea și funcționarea BND.

Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii

Obiectivul reformei este de a introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată.

Reforma constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) privind sistemul public de pensii, pe baza contribuțiilor din partea asistenței tehnice, cu scopul de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.

Investiția 1. Facilitarea respectării normelor de către contribuabili prin accesul la servicii digitale

Obiectivul acestei investiții este de a facilita respectarea normelor de către contribuabili prin accesul la servicii digitale.

Această măsură constă în crearea unor diferite servicii electronice accesibile contribuabililor.

Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor

Obiectivul investiției este de a crește nivelul de respectare a obligațiilor fiscale, de a reduce evaziunea și evitarea obligațiilor fiscale și de a sprijini realizarea veniturilor bugetare planificate printr-o mai mare eficiență a colectării creanțelor fiscale. Această măsură constă în crearea de platforme digitale pentru gestionarea integrată a riscurilor, conectarea electronică a caselor de marcat și formarea personalului ministerului relevant.

Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală

Obiectivul acestei investiții este de a asigura capacitatea de a răspunde provocărilor actuale și viitoare în materie de informare prin transformarea digitală a Ministerului Finanțelor/ANAF.

Această măsură constă în modernizarea infrastructurii și consolidarea securității cibernetice în cadrul Ministerului Finanțelor/ANAF.

Investiția 4. Instituirea vămii electronice

Obiectivul investiției este de a moderniza sistemul vamal și de a introduce vama electronică.

Această măsură constă în modernizarea sistemelor hardware și software, precum și în instalarea de noi aplicații pentru simplificarea procedurilor vamale.

Investiția 5. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară

Obiectivul acestei investiții este de a consolida mecanismul de programare bugetară.

Această măsură constă în actualizarea și modernizarea sistemului informatic (BUGET_NG) pentru pregătirea și gestionarea bugetului național.

Investiția 6. Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru extinderea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile

Obiectivul acestei investiții este de a extinde capacitatea instituțională de previzionare a cheltuielilor cu pensiile.

Această măsură constă în actualizarea/personalizarea setului de instrumente de simulare a opțiunilor de reformă a pensiilor în cazul României și în formarea personalului.

Investiția 7. Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal

Obiectivul acestei investiții este să ofere sprijin tehnic pentru revizuirea cadrului de impozitare. Această măsură constă în crearea unui sistem informatic, cu sprijin constând în asistență tehnică, care să permită evaluarea automată a proprietăților în scopuri fiscale locale.

Investiția 8. Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare

Obiectivul acestei investiții este de a asigura dotarea și funcționarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Această măsură constă în achiziționarea de software și hardware, servicii TIC, asistență tehnică și formarea personalului Băncii Naționale de Dezvoltare în vederea desfășurării operațiunilor și a personalului Ministerului Finanțelor implicat în evaluarea activității și a performanței băncii.

Investiția 9. Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini digitalizarea dosarelor de pensii stocate în prezent în arhive și formate diferite într-o bază de date unică.

Această măsură constă în recalcularea dosarelor de pensii pe baza noii legislații și digitalizarea acestora.

Investiția 10. Servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare

Obiectivul investiției este de a asigura servicii electronice eficiente și avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare.

Această măsură constă în crearea și modernizarea sistemelor și platformelor electronice ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

H.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
191	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în SPV (Spațiu Privat Virtual)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a înrolării obligatorii a contribuabililor persoane juridice în SPV				T1	2022	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care prevede obligativitatea înrolării în spațiul privat virtual (SPV) a tuturor contribuabililor persoane juridice. Acest act modifică Codul de procedură fiscală și introduce obligația persoanelor juridice de a se înregistra în SPV.
192	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Țintă	Contribuabili persoane juridice înrolați suplimentar în SPV		Număr	509 679	1 009 679	T4	2022	Cel puțin alți 500 000 de contribuabili persoane juridice s-au înrolat în SPV comparativ cu 509 679 la începutul lunii aprilie 2021. Cu acești noi 500 000 de contribuabili suplimentari, SPV acoperă 90 % din numărul total de contribuabili mari (conform noii definiții care va fi disponibilă imediat după aprobarea modificării cadrului juridic respectiv), reprezentând cel puțin 90 % din baza impozabilă a contribuabililor mari. În această etapă, din cele aproximativ 1 500 000 de entități juridice, aproximativ 400 000 sunt fie în procedură de insolvență, fie inactive. Prin urmare, obiectivul măsurii este ca aproape toate entitățile juridice înregistrate să utilizeze SPV. Monitorizarea numărului de noi contribuabili înrolați în SPV se realizează prin rapoarte specifice rezultate din interogarea bazelor de date de către Centrul Național pentru Informații Financiare.
193	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului juridic aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal se aprobă printr-un ordin al președintelui ANAF.	Intrarea în vigoare a Ordinului președintelui ANAF de definire a criteriilor de risc				T4	2022	Definirea criteriilor de risc se va face în funcție de principalele categorii de riscuri de nerespectare a obligațiilor fiscale: riscurile legate de înregistrarea fiscală; depunerea declarațiilor; nivelul declarării; plată. Aceste definiții vor fi utilizate în sistemul de administrare a riscului fiscale pe baza claselor de risc fiscal, în care măsurile de administrare fiscală și de control fiscale vor fi adaptate în funcție de riscul fiscale aferent fiecărei clase de contribuabili. Criteriile de risc iau în considerare următoarele standarde internaționale: - OCDE ISO 31000:2018 - COM – Ghidul adresat administrațiilor fiscale cu privire la managementul riscurilor de conformitate 2010 - Nota de orientare a FTA pentru evaluarea eficacității strategiilor de tratare a riscului de conformitate
194	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a cadrului juridic care afectează domeniul de activitate al organelor de inspecție fiscală				T4	2022	Noua lege va stabili/revizui atribuțiile autorităților fiscale (organe de inspecție fiscală, organisme de control antifraudă și organisme responsabile cu verificarea situației fiscale personale), cu scopul de a consolida capacitatea instituțională a structurilor de control fiscal, de a preveni frauda fiscală și evaziunea fiscală naționale și transfrontaliere prin identificarea timpurie și punctuală a riscurilor fiscale majore. ANAF va revizui cadrul instituțional și juridic al activităților desfășurate de structurile de control. În lumina concluziilor și a rezultatelor acestei analize, se va finaliza revizuirea cadrului juridic al organelor de inspecție fiscală.
195	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru	Adoptarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii privind acțiunile care trebuie întreprinse pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru				T1	2022	Ca urmare a protocolului de cooperare cu Inspecția Muncii, se va elabora un plan de acțiune comun pentru a include operatorii economici care prezintă un risc fiscal ridicat și, de asemenea, pe cei care prezintă un risc din perspectiva utilizării muncii subdeclarate/nedeclarate. Acest plan va fi defalcat pe tipuri de activități sezoniere, în cazul în care incidența riscurilor menționate este cunoscută a fi ridicată. Periodic, conducerea structurilor implicate (Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Inspecția Muncii) va analiza rezultatele obținute, precum și posibilitățile și perspectivele de actualizare a planului, în funcție de rezultatele respective.
196	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Țintă	Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală		Puncte procentuale din PIB		2,5	T4	2025	Ponderea veniturilor fiscale crește cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB, comparativ cu nivelul observat în 2019.
197	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Reforma structurală a ANAF și modificările legislative pentru creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale	Actul (actele) juridic(e) intră în vigoare și au avut loc reforme structurale				T2	2026	1. Centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor și reorganizarea ANAF pentru eficiență și conformitate - centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor și de planificare a inspecțiilor fiscale la sediul ANAF, structurile teritoriale se concentrează pe inspecție, declarare și executare; - unitatea centrală de gestionare a riscurilor dispune de cel puțin 40 de experți specializați formați în cadrul MRR; - unitatea utilizează date combinate din e-Factura, e-Transport și SAF-T, prin noul depozit de date fiscale CNIF (gestionat de Ministerul Finanțelor); 2. Sistemul de indicatori de performanță și testarea integrității personalului ANAF funcționează: - intrarea în vigoare a unui nou set de indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru funcțiile principale ale ANAF: gestionarea riscurilor, inspecția fiscală, combaterea fraudei și aspectele juridice; - instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul); - în cadrul de sancționare, includerea de dispoziții privind încetarea raporturilor de muncă pentru funcționarii condamnați pentru corupție și interdicția de a ocupa funcții publice ulterior; - introducerea unei structuri de stimulare cu malus/bonus pentru funcționarii ANAF în legătură directă cu performanța indicatorilor-cheie de performanță. 3. Interconexiunea dintre ANAF-MJ-ONRC și alerta timpurie privind insolvențele - semnarea unui protocol de schimb de date între ANAF, Ministerul Justiției și Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru monitorizarea societăților expuse riscului de insolvență; - crearea și integrarea unui model algoritmic de avertizare timpurie privind riscul de insolvență în sistemul de gestionare a riscurilor al ANAF. 4. Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) de revizuire a cadrului privind insolvența și recuperarea creanțelor fiscale. Aceasta presupune: - acordarea unui statut prioritar sau garantat datoriilor fiscale față de ANAF (TVA, impozite pe salarii); - instituirea de audituri financiare obligatorii pentru societățile care intră în insolvență cu datorii fiscale semnificative (peste 2 milioane RON); - limitarea utilizării repetate a insolvenței de către entitățile afiliate, interzicând persoanelor condamnate pentru fraudă în materie de TVA să înființeze noi firme; - acordarea către ANAF a dreptului de a vota în planurile de restructurare și de a contesta lichidatorii în cazuri de fraudă fiscală; - permisiunea ANAF să blocheze vânzările de active subevaluate în caz de daune fiscale. 5. Facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile (RO e-Factura). Intrarea în vigoare a unui (unor) act(e) juridic(e) care impun(e): - utilizarea obligatorie a RO e-Factura pentru toate tranzacțiile B2B și B2C; - sancțiuni pentru neconformitate (amenzi, suspendarea/anularea codului TVA/inactivare). 6. Utilizarea obligatorie a caselor de marcat și integrarea cu factura electronică și SAF-T pentru toate sectoarele - utilizarea obligatorie a caselor de marcat pentru toate sectoarele de activitate și tipurile de tranzacții (B2B și B2C); - integrarea cu e-Factura și SAF-T printr-un sistem de date funcțional unificat gestionat de ANAF; - includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale în ecosistemul digital al ANAF. 7. Consolidarea cadrului de stabilire a prețurilor de transfer al ANAF, prin următoarele acțiuni: - consolidarea capacității instituționale și metodologice a ANAF de a elabora orientări, proceduri și note metodologice pentru structurile de audit care evaluează substanța economică a tranzacțiilor cu părți afiliate; - intrarea în vigoare a unui mecanism de soluționare a cazurilor de dublă impunere care decurg din ajustările prețurilor de transfer, în cooperare cu administrațiile fiscale ale altor state membre; - creșterea conformității voluntare prin extinderea mandatului ANAF de a emite acorduri de prețuri în avans (APA), atât retroactiv, cât și prospectiv; - crearea unui mecanism de analiză și utilizare a datelor internaționale privind tranzacțiile cu părți afiliate. 8. Extinderea obligației de acceptare a plăților electronice. Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) care introduc(e) obligația tuturor operatorilor economici din comerțul cu amănuntul și cu ridicata, inclusiv barurile și restaurantele, cu o cifră de afaceri de peste 10 000 EUR pe an de a accepta plățile cu cardul. Obligația se aplică tuturor operatorilor economici din comerțul cu amănuntul și cu ridicata, inclusiv barurilor și restaurantelor; Noul (noile) act(e) juridic(e) prevede (prevăd) sancțiuni pentru întreprinderile care nu respectă legea. 9. Transparența fiscală și raportarea publică cu privire la performanța ANAF. ANAF va publica periodic: - structura și nivelul estimativ al deficitului de încasare a TVA, validate de Institutul Național de Statistică (INS) și de Ministerul Finanțelor, de două ori pe an, cu sprijinul Băncii Mondiale (prima publicare în 2026); - statistici semestriale privind inspecțiile, sumele recuperate și sesizările penale.
198	Reforma 2. Modernizarea sistemului vamal și instituirea vămii electronice	Jalon	Îmbunătățirea funcționării administrației vamale	Act(e) juridic(e) pentru îmbunătățirea funcționării administrației vamale				T4	2025	Actul (actele) juridic(e) vor institui vama electronică. În special, sunt prevăzute următoarele dispoziții: -instituirea sistemelor informatice ale autorității vamale în conformitate cu cerințele Codului vamal al Uniunii; -reorientarea activității de vămuire către mediul electronic și reducerea barierelor birocratice; -simplificarea formalităților vamale.
199	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele semnificative de investiții publice și efectuarea unei evaluări ex-post a analizei cheltuielilor de către Consiliul Fiscal	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor pentru asigurarea planificării bugetare multianuale pentru proiectele semnificative de investiții publice				T4	2022	Noul cadru legislativ va aduce modificări: - Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii de criterii și condiții pentru construcția bugetară privind proiectele semnificative de investiții multianuale, în special cheltuielile privind proiectele de investiții semnificative, astfel încât să fie asigurată finanțarea până la finalizarea acestora. - Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea angajamentelor convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea anumitor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, prin care se vor actualiza principiile care stau la baza prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, noi și în desfășurare, în ceea ce privește accesibilitatea și sustenabilitatea financiară, precum și justificarea economică și socială; se va actualiza calendarul procesului de prioritizare a investițiilor publice semnificative în vederea corelării cu calendarul anual și multianual al elaborării bugetului; se vor institui condiții/sancțiuni pentru ordonatorii principali de credite care nu respectă calendarul și regulile procesului de prioritizare a investițiilor semnificative; - Hotărârii Guvernului nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, cu modificările și completările ulterioare, prin care se vor modifica criteriile de prioritizare care se aplică proiectelor de investiții publice semnificative noi și în desfășurare, astfel încât bugetarea să fie orientată spre finalizarea cu prioritate a proiectelor de investiții majore aflate în faze avansate de execuție.
200	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare	Dispoziție într-o hotărâre de guvern care indică intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare				T2	2022	Hotărârea de Guvern: - va asigura elaborarea, monitorizarea și raportarea programelor bugetare; - va îmbunătăți planificarea bugetară bazată pe performanță și va spori orientarea către rezultate; - va stabili clar obiective, ținte, rezultate ale acțiunilor, impactul politicilor, precum și indicatorii care vor permite atât dezbateri ex-ante riguroase asupra politicilor publice ce urmează a fi finanțate, cât și o evaluare transparentă și argumentată a felului în care programele bugetate au atins obiectivele și țintele politicii publice. Această hotărâre de guvern va fi corelată cu revizuirea aplicației Buget_NG.
201	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Efectuarea unei analize a cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației	Publicarea analizei cheltuielilor în domeniile educației și sănătății				T2	2023	Analiza cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației se efectuează în trei etape principale: 1.Memorandum în Guvern de prezentare a analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației, 2.Crearea unor grupuri de lucru tematice cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate/ai Ministerului Educației, 3.Colectarea de date, finalizarea analizelor și prezentarea rezultatelor.
202	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele	Memorandum aprobat de guvern și publicat				T2	2024	Memorandumul trimis spre aprobare Guvernului va stabili domeniile care vor face obiectul unor analize viitoare ale cheltuielilor, calendarul acestora, instituțiile responsabile și constituirea grupurilor de lucru pentru fiecare domeniu avut în vedere. Proiectul de buget 2024 va reflecta măsurile și propunerile rezultate din analizele cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației. Actul (actele) juridic(e) vor mandata Consiliul Fiscal să emită anual un aviz cu privire la rezultatul analizei cheltuielilor începând cu bugetul 2024.
205	Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile	Analiză finalizată, publicarea raportului cu analiza și recomandările, avizat de/redactat în colaborare cu instituțiile independente care furnizează asistență tehnică				T4	2022	Ministerul Finanțelor va efectua, cu sprijinul asistenței tehnice, al serviciilor de consiliere și de consultanță, o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal/legislației fiscale din România astfel încât sistemul fiscal să contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Accentul se va pune pe: - eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), - contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și - orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri. Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.
206	Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal				T4	2022	Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.
207	Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Act(e) juridic(e) pentru reducerea și/sau eliminarea altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica și de a eficientiza sistemul fiscal - legislației de extindere a impozitării ecologice	Act(e) juridic(e) pentru reducerea și/sau eliminarea stimulentelor fiscale și extinderea impozitării ecologice				T1	2025	Actul (actele) juridic(e) va (vor) pune în aplicare recomandările rezultate în urma revizuirii sistemului fiscal (a se vedea jalonul 205) pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Actul (actele) juridic(e) va (vor) reduce treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor. Actul (actele) juridic(e) va (vor) simplifica normele fiscale pentru a facilita conformarea fiscală și administrarea impozitelor, precum și eliminarea scutirilor și a tratamentelor preferențiale; Actul (actele) juridic(e) va (vor) eficientiza sistemul fiscal și vor asigura o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale. Actul (actele) juridic(e) va (vor) modifica impozitul pe proprietate prin estimarea bazei de impozitare cât mai aproape posibil de valoarea de piață a proprietății. Determinarea în mod automat a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitului local și renunțarea la practica de a utiliza o bază impozabilă care nu este legată de valoarea de piață. În plus, încurajarea impunerii cu titlu gratuit a cotelor de către autoritățile locale în limitele definite la nivel central. Eliminarea arbitrajului potențial dintre cele două sisteme fiscale aplicabile persoanelor fizice și entităților juridice care dețin bunuri imobile nerezidențiale (comerciale).
209	Reforma 5. Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare	Jalon	Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare	Înscrierea Băncii Naționale de Dezvoltare în Registrul Comerțului				T4	2024	Banca Națională de Dezvoltare (instituție de credit deținută de stat în proporție de 100 %) este înscrisă în Registrul Comerțului și este scutită de aplicarea Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013. Aceasta va fi funcțională, având personal instruit (care îndeplinește funcțiile critice în cadrul funcției de front office, back office și al funcțiilor de sprijin) în măsură să furnizeze primele instrumente financiare. Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), strategia de investiții și împrumut a Băncii Naționale de Dezvoltare: -va prevedea obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU și -va exclude ca neeligibile următoarele activități și active printr-o listă de excludere: (i) activitățile și activele legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 5 ; (ii) activitățile și activele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 6 ; (iii) activitățile și activele legate de depozite de deșeuri, incineratoare 7 și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor 8 și (iv) activitățile și activele în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și -va impune obligația ca Banca Națională de Dezvoltare să verifice conformitatea cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului a tuturor tranzacțiilor, inclusiv a celor care nu fac obiectul evaluării sustenabilității și -va impune obligația ca beneficiarii de sprijin prin capitaluri proprii și de finanțare corporativă generală care obțin peste 50 % din veniturile proprii în cursul exercițiului financiar precedent din activități și/sau active de pe lista de excludere să adopte și să publice planuri privind tranziția verde.
210	Reforma 5. Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare	Jalon	Banca Națională de Dezvoltare este evaluată pe bază de piloni	Banca Națională de Dezvoltare este evaluată pe bază de piloni pentru execuția fondurilor UE				T1	2026	Raport de evaluare pe bază de piloni, elaborat de un auditor extern independent.
211	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Asistență tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în conformitate cu legislația națională privind achizițiile publice	Contracte semnate				T4	2021	Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale – în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență. Noua legislație: -va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor; -va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc; -va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; -va introduce stimulente pentru amânarea pensionării; -va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității; -va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul; -va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; -va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Asistența tehnică include o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de reformă propuse (proiecții pe termen lung). Furnizorul de asistență tehnică va sprijini redactarea documentului de reformă a sistemului de pensii.
212	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului prin care se instituie un comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea, cu sprijin din partea furnizorului de asistență tehnică, a sistemului de pensii și a intervențiilor la nivel de politici în sistemul de pensii	Dispoziție din ordinul comun al miniștrilor care indică intrarea în vigoare a ordinului comun al miniștrilor				T4	2021	Comitetul de monitorizare va fi instituit prin ordin comun al miniștrilor (Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii) și va fi format din experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al Casei Naționale a Pensiilor Publice, al Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, vor fi invitați să participe experți din cadrul Consiliului Fiscal. Comitetul va colabora îndeaproape cu furnizorul de asistență tehnică.
213	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2	Dispoziție din cadrul de reglementare care indică intrarea în vigoare a legii				T1	2022	Noul cadru legislativ: - va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare; - va digitaliza funcționării sistemului de pensii private - va diversifica investițiile din pilonul II de pensii. În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul: - va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private; - va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții; - va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil; - va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.
214	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Actul (actele) juridic(e) privind sistemul de pensii	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) privind sistemul de pensii				T1	2023	Actul (actele) legislativ(e) vor asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 de ani). Orice modificare a legii care ar duce la o abatere de la proiecțiile de referință stabilite după adoptarea reformei de către guvern va trebui să fie însoțită de măsuri compensatorii care să mențină conformitatea cheltuielilor cu pensiile (ca procent din PIB) cu traiectoria de referință. Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente: 1)va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor trebui aleși de așa manieră încât să asigure sustenabilitatea fiscală a evoluției cheltuielilor cu pensiile și a sistemului de pensii în general, pe termen mediu spre lung (până în 2070). În plus, parametrii respectivi nu trebuie să permită creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor. Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc. Formula detaliată pentru calcularea pensiilor: -stabilește, pentru pensionarii existenți și viitori, un număr de puncte bazat pe contribuțiile plătite la sistem pe durata vieții profesionale; -stabilește că vârsta legală de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și, începând cu 1 ianuarie 2035, pentru femei; -stabilește o perioadă minimă de contribuție de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați; -stabilește o perioadă completă de contribuție de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, până în 2030; -stabilește faptul că perioada minimă de contribuție, perioada completă de contribuție și vârsta legală de pensionare vor fi modificate în funcție de evoluția speranței de viață în România; -valoarea inițială a punctului de referință, la momentul intrării în vigoare a reformei, se va stabili la maximum 81 de lei. Într-o perioadă de tranziție, pensionarilor în cazul cărora noua formulă ar duce la o pensie care teoretic este mai mică (în raport cu perioada imediat anterioară intrării în vigoare a reformei) le vor fi înghețate prestațiile de pensie (în termeni nominali) până când pensia teoretică ulterioară reformei ajunge (prin aplicarea normelor privind indexarea) la o valoare egală cu pensia nominală înghețată. 2)Legea revizuiește normele privind indexarea pensiilor. În special: -legea include un mecanism de indexare a pensiilor care nu permite majorări ad-hoc; -rata de indexare este egală cu inflația plus 50 % din creșterea reală a salariilor în anul t-1. Aceasta face obiectul unui plafon și al unui prag minim; -rata de indexare nu poate fi mai mică decât rata inflației (pragul minim); -în cazul în care rata de indexare rezultată în urma aplicării regulii depășește atât rata inflației, cât și rata de creștere a veniturilor totale ale sistemului de pensii, rata de indexare este plafonată la rata de creștere a veniturilor totale ale sistemului de pensii (plafonul); -în fiecare an, în luna iunie, Consiliul Fiscal întocmește un raport care verifică dacă normele de indexare au fost aplicate integral. În cazul oricărei abateri de la normele de indexare, raportul cuantifică impactul bugetar. Acest raport este făcut public; -În cazul în care raportul identifică abateri de la normele de indexare prevăzute de lege, guvernul este obligat prin lege să adopte măsuri compensatorii (modificări ale parametrilor sau majorări ale contribuțiilor) pentru a neutraliza impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei majorări ad-hoc a pensiilor. În mod implicit, contribuțiile sociale vor fi majorate pentru a compensa impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei majorări ad-hoc a pensiilor (adică orice majorare care depășește normele de indexare). 3)Legea prevede o convergență progresivă a vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților (care în prezent este de 65 de ani). Această convergență va începe în 2024, va continua în mod linear și se va finaliza până în 2035. 4)Legea prevede stimulente pentru ca lucrătorii să rămână încadrați în muncă o perioadă mai lungă, până la vârsta legală de pensionare și peste această vârstă, până la vârsta maximă de 70 de ani. Concret, se vor acorda puncte suplimentare pentru fiecare an de contribuție de după o contribuție de 25 de ani, astfel: 0,50 de puncte pentru fiecare an de după o contribuție de 25 de ani; 0,75 de puncte pentru fiecare an de după o contribuție de 30 de ani; un punct pentru fiecare an de după o contribuție de 35 de ani. 5)Legea revizuiește condițiile pensionării anticipate din motive de muncă în condiții „speciale” sau „deosebite”: -Reducerea maximă a vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condiții speciale se reduce la 10 ani, iar reducerea maximă a vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condiții deosebite se reduce la 7 ani. -Primele acordate pentru anii de muncă în condiții speciale de muncă se stabilesc la un număr fix de puncte, și anume 0,25 și 0,50 de puncte pentru fiecare an complet de muncă desfășurată în condiții speciale de muncă. -Lista unităților cu activități care pot beneficia de statutul de „condiții speciale” ar trebui redusă cu peste jumătate. 6)Sustenabilitatea bugetară a sistemului este susținută, de asemenea, de un „mecanism de frânare” integrat în lege. În special: -Acest mecanism prevede revizuiri periodice (la fiecare trei ani) ale cheltuielilor cu pensiile și ale evoluțiilor și proiecțiilor privind echilibrul sistemului, efectuate de Consiliul Fiscal, pe baza previziunilor Grupului de lucru privind îmbătrânirea populației. Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor transmit toate datele necesare în timp util. Acest raport este făcut public. -În cazul în care revizuirea identifică abateri de la „traiectoria de referință” stabilită de furnizorul de asistență tehnică la momentul adoptării reformei de către guvern, guvernul este obligat să adopte măsuri (modificări ale parametrilor) prin care cheltuielile cu pensiile (ca procent din PIB) să revină la traiectoria de referință. În mod implicit, contribuțiile sociale vor fi majorate pentru a compensa impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei abateri a cheltuielilor cu pensiile.de la traiectoria de referință. -Prima revizuire va avea loc în 2027. 7)Reforma introduce dispoziții care să asigure faptul că parametrii-cheie ai sistemului sunt ajustați periodic pentru a reflecta evoluția speranței de viață. În special: -Perioada minimă de contribuție, perioada de contribuție pentru o pensie completă, vârsta legală de pensionare și toți ceilalți parametri legați de timp evoluează cu o fracțiune (50 %) din orice modificare observată a speranței de viață (la pensionare). -Atunci când devin disponibile noi proiecții ale AWG, la fiecare trei ani, Consiliul Fiscal redactează un raport în care examinează dacă parametrii sistemului de pensii au fost ajustați în conformitate cu legea și cu modificările speranței de viață la pensionare. Acest raport este făcut public. -În cazul în care raportul identifică abateri de la reguli, guvernul este obligat prin lege să ajusteze parametrii sistemului. -Prima revizuire va avea loc în 2027. 8)Reforma va duce la creșterea gradului de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; 9)Legea va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. 10)Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale. Se va pune la dispoziția publicului o analiză ex post a legislației adoptate de furnizorul de asistență tehnică, care va stabili, după adoptarea reformei de către guvern, proiecții de referință cu privire la cheltuielile totale cu pensiile (ca procent din PIB) și la sustenabilitatea fiscală a sistemului pe termen mediu spre lung (2024-2070).
215	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale				T4	2022	Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. -Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. -Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. -Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare. Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea corectării inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității.
216	Investiția 1. Facilitarea respectării normelor de către contribuabili prin accesul la servicii digitale	Jalon	Serviciile digitale și sistemele electronice critice sunt funcționale	Serviciile digitale și sistemele electronice sunt funcționale				T2	2026	Vor fi create/extinse și vor funcționa următoarele servicii digitale și sisteme electronice: - se lansează spațiul privat virtual (SPV) pentru interacțiunea digitală dintre administrația fiscală și contribuabili prin crearea posibilității de a comunica cu contribuabilii prin intermediul SPV în ceea ce privește interacțiunea video și chatbotul; - centrul de apel va fi funcțional pentru a furniza servicii electronice și de telefonie contribuabililor; - Ghișeul unic (One Stop Shop) – OSS, care va îmbunătăți furnizarea de servicii și va simplifica procesele de declarare și de plată a taxei pe valoarea adăugată (TVA); - sistemul de schimb de informații privind taxa pe valoarea adăugată este online și accesibil.
217	Investiția 1. Facilitarea respectării normelor de către contribuabili prin accesul la servicii digitale	Țintă	Servicii disponibile online pentru contribuabilii persoane juridice	Platforma de licitații online pentru evaluarea bunurilor imobile și mobile cu o valoare semnificativă (în funcție de tipul de activ) este funcțională	Procent (%)	45	60	T4	2025	60 % din totalul serviciilor destinate contribuabililor care sunt persoane juridice disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online prin intermediul site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau prin intermediul SPV, astfel cum reiese din catalogul serviciilor furnizate contribuabililor. Sunt implementate facilitățile de interacțiune cu contribuabilii la sediul unităților fiscale. ANAF va întocmi un raport de identificare a unei suite de soluții pentru cunoașterea contribuabililor/clienților.
218	Investiția 1. Facilitarea respectării normelor de către contribuabili prin accesul la servicii digitale	Jalon	Platforma de licitații online pentru evaluarea bunurilor imobile și mobile cu o valoare semnificativă este funcțională	Platforma online este funcțională				T1	2026	Va fi funcțională o platformă online pentru organizarea de licitații pentru vânzarea activelor deținute de stat și a celor confiscate în urma executării silite. Această platformă va fi utilizată pentru a vinde active imobiliare, bunuri mobile și obiecte rare și valoroase, cum ar fi metale prețioase, opere de artă, autoturisme, avioane, ambarcațiuni aflate în posesia lor.
219	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Țintă	Formarea personalului cu privire la sistemul de management al riscurilor		Număr	0	40	T2	2023	40 de membri ai personalului care lucrează în domeniul managementului riscurilor în cadrul Ministerului Finanțelor vor fi instruiți cu privire la sistemul de management al riscurilor.
220	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Țintă	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală		Număr	0	150 000	T4	2021	Cel puțin 150 000 de case de marcat sunt conectate la sistemul electronic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Deplina conectare a caselor de marcat va aborda, în special, frauda în domeniul comerțului. Această investiție va contribui la reducerea deficitului de încasare a TVA.
221	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Țintă	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală		Număr	150 000	600 000	T4	2022	Cel puțin 600 000 de case de marcat vor fi conectate la sistemul electronic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Deplina conectare a caselor de marcat va aborda, în special, frauda în domeniul comerțului. Această investiție va contribui la reducerea deficitului de încasare a TVA.
222	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Țintă	Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală – 30 %		Procent (%)	0	30	T4	2022	Ponderea auditurilor documentare în totalul auditurilor efectuate va crește la 30 % până în T4 2022 (de la nivelul actual, adică zero). Această țintă face parte din reforma care vizează transferarea acțiunilor de inspecție de la structurile de control fizice la cele digitale. Vor fi luate următoarele măsuri: -vor fi stabilite competențele organelor fiscale pentru efectuarea verificării documentare de către structurile cu atribuții de inspecție fiscală, structurile cu atribuții de control antifraudă și structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale -au fost aprobate modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de desk audit
223	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Țintă	Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală – 60 %		Procent (%)	30	60	T4	2025	Ponderea auditurilor documentare în totalul auditurilor efectuate va crește la 60 % până în T4 2025.
224	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Țintă	Sporirea numărului de audituri cu 10 %		Număr	25 000	27 500	T4	2025	Sporirea numărului de audituri cu 10 %, comparativ cu numărul total din 2020.
225	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Jalon	Registrul electronic al riscurilor este funcțional	Registrul electronic al riscurilor este funcțional și conține criteriile, indicatorii și profilurile de risc; se prezintă un prim raport după o perioadă de simulări sau după ce a devenit funcțional				T4	2025	Registrul electronic al riscurilor este funcțional: -Un sistem funcțional de management integrat al riscurilor fiscale, care conține analiza centralizată a riscurilor, -Acesta permite identificarea zonelor cu risc ridicat de neconformitate fiscală, utilizând date și informații, inclusiv în domeniul muncii nedeclarate, -Acesta utilizează o abordare bazată pe risc în administrarea marilor contribuabili, inclusiv în ceea ce privește utilizarea schemelor de optimizare fiscală. Pe baza rezultatelor registrelor electronice ale riscurilor, se vor introduce programe de conformitate.
226	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	Jalon	Sistemul de administrare fiscală este funcțional, inclusiv volumele mari de date/analiza	Sistemele de administrare fiscală sunt funcționale, inclusiv platforma pentru volumele mari de date și emiterea primului raport				T4	2025	Platforma pentru volumele mari de date este funcțională. Platforma va include surse interne și externe de informații. Platforma va fi: Validată – integritatea datelor: Datele sunt coerente analizată – datele pot fi „comandate” și pot furniza informații (informații generale); Procesele sunt repetitive. Rezultate – date corelate pentru a furniza informații privind performanța. Vor fi funcționale următoarele sisteme: - sistemul de facturare electronică; - sistemul de gestionare a contribuabililor; - un sistem informatic centralizat al Trezoreriei statului (TREZOR); și o platformă extinsă utilizată pentru schimbul internațional de informații (AEOI).
227	Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	Jalon	Modernizarea infrastructurii hardware și software și a infrastructurii de sprijin pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili	Infrastructură hardware și software reînnoită și infrastructură de sprijin modernizată				T4	2025	Modernizarea infrastructurii hardware și software a sistemului informatic al Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală/ Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF), - modernizarea infrastructurii de sprijin a centrelor de date - crearea bazelor de date pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice;
228	Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	Jalon	Sporirea securității cibernetice a sistemului informatic al Ministerului de Finanțe și al ANAF	Sistemul de securitate cibernetică este funcțional				T2	2023	Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală va fi modernizat cu următoarele componente de securitate cibernetică și infrastructură: componente firewall pentru aplicații web, un controlor de distribuție a aplicațiilor, centrul de operațiuni de securitate, detectarea și răspunsul rețelei, echipamentele firewall – OSI LAYER 3 cu serviciile IPS IDS incluse, modernizarea infrastructurii Active Directory existente pentru gestionarea centralizată a utilizatorilor, hardware-ul și software-ul pentru actualizări automate pentru corecțiile de securitate ale aplicațiilor utilizate. Investiția va permite partajarea de date în timp real în condiții de securitate și cu date exacte/actualizate. Acesta va aborda, de asemenea, confidențialitatea datelor și a informațiilor, precum și gestionarea securității.
229	Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	Țintă	80 % din infrastructura IT hardware și software nu are o vechime mai mare de 4 ani		Procent (%)	30,67	80	T2	2023	Modernizarea infrastructurii hardware și software și a infrastructurii de sprijin pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili Modernizarea infrastructurii legate de centrele de date se va reflecta în inventarul activelor fixe din CNIF/Ministerul Finanțelor, în care software-ul și hardware-ul și elementele infrastructurii de sprijin sunt înregistrate ca active fixe în conformitate cu legislația națională.
230	Investiția 4. Instituirea vămii electronice	Țintă	Infrastructură hardware și software modernizată		Procent (%)	0	100	T4	2022	Infrastructura software și hardware modernizată. Aceste proiecte se referă la infrastructura IT, prin investiții în infrastructura software și hardware, care oferă sprijinul necesar pentru funcționarea generală a sistemului informatic vamal. Astfel, această țintă este utilizată pentru a determina gradul de modernizare a infrastructurii (software și hardware) și implică investiții în: soluții de rețea programabile, actualizări ale codurilor de software VMware și licențe, cu sprijin/abonament inclus, soluții de securitate a infrastructurii pentru Sistemul informatic integrat vamal, inclusiv servicii de asistență, licențe și abonamente, licențe de editare a datelor Oracle Database Enterprise pentru bazele de date necesare pentru funcționarea componentelor Sistemului informatic integrat vamal, Soluție pentru gestionarea centralizată a utilizatorilor, stații de lucru și servicii de actualizare pentru sistemele de operare ale Sistemului informatic integrat vamal.
232	Investiția 4. Instituirea vămii electronice	Țintă	Sunt funcționale sisteme informatice destinate vămilor		Număr	0	9	T2	2026	Sunt funcționale nouă sisteme informatice: 1. Sistemul informatic privind declarația vamală, 2. Alinierea la sistemul ICS2 (Sistemul de control al importurilor) – faza 1, respectiv interconectarea sistemului național de analiză de risc RMF-RO cu sistemul transeuropean ICS2 Alinierea la sistemul ICS2 – faza 2 și alinierea la sistemul ICS2 – faza 3, 3. Alinierea sistemului EMCS_RO (Sistemul pentru monitorizarea circulației produselor supuse accizelor) la EMCS faza 4, respectiv alinierea la versiunile actuale ale sistemului EMCS, 4. NCTS_RO (Sistemul național comun de tranzit) faza 5 și AES_RO, 5. Modernizarea Sistemului național de import în cadrul Codului vamal al Uniunii, inclusiv actualizările aplicațiilor conexe, 6. gestionarea uniformă a utilizatorilor și semnătura digitală UUM&DS, 7. Sistemul de monitorizare a activității de supraveghere și control vamal, 8. Aplicația de autorizare și gestionare a activităților din Zona liberă; 9. Aplicația pentru gestionarea deciziilor (autorizațiilor) naționale Pentru a moderniza sistemul vamal, guvernul: -va dota cu scanere cel puțin două birouri vamale de frontieră; -modernizarea și acordarea de licențe pentru infrastructura virtualizată și crearea unei platforme de virtualizare care să includă partea de administrare și automatizare.
233	Investiția 4. Instituirea vămii electronice	Țintă	Procentul activităților vamale desfășurate pe cale electronică		Procent (%)	80	100	T4	2025	Investiția va crește procentul activității de vămuire, schimbul de informații între operatorii economici și autoritățile vamale, schimbul de informații între autoritățile vamale din statele membre efectuate pe cale electronică la 100 %.
234	Investiția 5. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG.	Aplicație Buget_NG actualizată				T4	2025	Actualizarea sistemului informatic pentru pregătirea și gestionarea bugetului național pentru a asigura: - gestionarea datelor și a informațiilor privind cheltuielile bugetare, la nivel de politici și de programe (analiza procedurilor bugetare, raționalizarea timpului necesar pentru generarea rapoartelor), - sporirea transparenței procesului bugetar prin publicarea de analize și rapoarte. - consolidarea sistemului de monitorizare și raportare a programelor bugetare.
235	Investiția 6. Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru extinderea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile	Jalon	Instrumentul de modelare economică este actualizat	Instrumentul de modelare economică este actualizat				T4	2023	Instrumentul de modelare economică (modelul set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) va fi modernizat pentru a estima impactul (ex ante) al reformelor structurale ale pensiilor pe termen mediu și lung, prin perfecționarea proiecțiilor făcute și prin analizarea sustenabilității sistemului de pensii. Investiția acoperă, de asemenea, formarea celor opt membri responsabili ai personalului, utilizând noul set de instrumente.
237	Investiția 7. Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Este funcțional un sistem informatic care permite un model automat de evaluare a proprietăților	Sistemul informatic este funcțional				T2	2026	Sistem informatic accesibil pentru evaluarea proprietăților și a bazei lor de impozitare.
238	Investiția 8. Banca Națională de Dezvoltare este funcțională	Jalon	Achiziționarea de software (licențe) și hardware (laptopuri), servicii IT pentru personal, cursuri de formare pentru personalul Băncii Naționale de Dezvoltare și pentru personalul Ministerului Finanțelor.	Contracte de achiziție semnate				T4	2024	Banca Națională de Dezvoltare va achiziționa următoarele: software, hardware și alte echipamente care permit personalului să își îndeplinească sarcinile, echipamente și servicii de infrastructură TIC pentru centrele de date, infrastructura de cloud și telecomunicații, precum și conectivitate, aplicații bancare, servicii informatice pentru personal, asistență tehnică și servicii de formare a personalului Băncii Naționale de Dezvoltare și a personalului Ministerului Finanțelor implicat în evaluarea performanței băncii.
239	Investiția 9. Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată	Jalon	Toate dosarele de pensii recalculate	Toate dosarele de pensii recalculate				T4	2023	Toate cele aproximativ 5 milioane de dosare de pensii au fost recalculate pe baza noii legi a pensiilor. Guvernul trimite tuturor cetățenilor, prin poștă, o decizie privind rezultatul recalculării.
240	Investiția 10. Servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare	Jalon	Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice este funcțional	Sistemul informatic este funcțional				T2	2026	Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) este instituit și accesibil cetățenilor, instituțiilor și administrației publice. Noul sistem informatic centralizat și integrat va consta în: -Portal – Componenta de comunicare cu persoanele publice care acoperă serviciile electronice actuale și noi, în special: ·pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ·completarea cererii de emitere de bilete de tratament și servicii în zona de înregistrare a contribuabililor, ·accident de muncă și boală profesională, ·aplicația „e-Talon” care generează automat cuponul lunar de pensie în format electronic și tipărit pentru toți pensionarii activi ·rapoarte personalizate/spațiu virtual privat pentru cetățeni. -Digitalizarea internă a fluxului de documente (ECM, ERP); -Sisteme și soluții de analiză a datelor istorice (informații comerciale); -Interoperabilitatea cu alte sisteme publice (API); -Securitatea cibernetică, -Redundanța și reziliența bazelor de date (recuperarea în caz de dezastru.

H.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Investiția 11: Injecție de capital în Banca Națională de Dezvoltare

Această măsură vizează sprijinirea potențialului de creștere al economiei românești prin ajustarea structurală a nivelului sprijinului public disponibil pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și ineficiențele din cadrul economiei. Măsura constă într-o injecție de capital în valoare de 100 de milioane EUR în Banca Națională de Dezvoltare.

Banca Națională de Dezvoltare adoptă o nouă politică de investiții pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar. Politica de investiții include descrierea produsului (produselor) financiar (financiare) cu tipul preconizat de beneficiari finali eligibili pe care se preconizează că îl va sprijini inițial prin capitaluri proprii suplimentare, inclusiv calendarul preconizat pentru punerea în aplicare și valoarea preconizată a fiecărui produs financiar. Banca Națională de Dezvoltare va utiliza pentru capitalurile proprii suplimentare același sistem de audit și control care a fost evaluat pozitiv de Comisie în conformitate cu articolul 157 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Politica de investiții impune ca produsul (produsele) financiar (financiare) pe care îl (le) sprijină capitalurile proprii suplimentare să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activitățile și activele legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 9 ; (ii) activitățile și activele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 10 ; (iii) activitățile și activele legate de depozite de deșeuri, incineratoare 11 și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor 12 . În plus, în cazul sprijinului general acordat întreprinderilor, politica de investiții va exclude întreprinderile cu un accent considerabil 13 în următoarele sectoare: (i) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe 14 ; (ii) industrii mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2 15 ; (iii) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante 16 ; (iv) colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor 17 , (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica în materie de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în domeniul mediului a beneficiarilor finali.

Îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor din cadrul acestei măsuri depinde de îndeplinirea satisfăcătoare a jalonului 210 din cadrul reformei 5 – Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

H.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
240a	Investiția 11. Injecție de capital în Banca Națională de Dezvoltare	Jalon	Politica de investiții	Adoptarea unei politici de investiții				T1	2026	Adoptarea unei politici de investiții pentru Banca Națională de Dezvoltare pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar.
240b	Investiția 11. Injecție de capital în Banca Națională de Dezvoltare	Jalon	Injecție de capital	Certificatul de transfer				T2	2026	România va transfera 100 de milioane EUR către Banca Națională de Dezvoltare pentru a majora capitalul propriu al acesteia. Pe lângă injecția de capital în Banca Națională de Dezvoltare, care constituie investiția din MRR, România va transmite, până la 31 august 2026, un raport în care prezintă acțiunile întreprinse de Banca Națională de Dezvoltare pentru a pune în aplicare politica de investiții, inclusiv măsurile luate pentru implementarea produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini inițial capitalul propriu suplimentar, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a acestor produse, inclusiv măsurile luate pentru implementarea produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini inițial capitalul suplimentar, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a produselor respective.

I.COMPONENTA 9: Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare

Această componentă include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, inclusiv sectorul cercetării, dezvoltării și inovării.

Obiectivul acestei componente este de a sprijini întreprinderile din România, în special întreprinderile mici și mijlocii, precum și organizațiile publice care desfășoară activități de cercetare, dezvoltare și inovare. Reformele care sprijină investițiile includ modificări normative menite să reducă sarcina administrativă pentru întreprinderi prin simplificarea legislației/procedurilor de înființare/ieșire și de obținere de licențe. Reformele abordează, de asemenea, guvernanța neclară, fragmentarea și eficacitatea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare și sprijină cooperarea acestuia cu sectorul privat. Investițiile se referă la crearea unei platforme digitale pentru furnizarea de servicii publice simplificate pentru întreprinderi, inclusiv pentru obținerea de licențe, accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru alte întreprinderi prin instrumente financiare și granturi. Investițiile complementare sunt legate de finanțarea centrelor de competență în cercetare și a proiectelor de cercetare conduse de cercetători renumiți la nivel internațional.

Reformele și investițiile vor contribui la punerea în aplicare a recomandării specifice adresate României în 2019 și 2020, cu privire la necesitatea de a îmbunătăți calitatea și previzibilitatea procesului decizional (recomandare specifică fiecărei țări 5, 2019); și vor concentra la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature care sprijină competitivitatea economiei, cum ar fi sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare și integrarea furnizorilor locali în lanțurile valorice strategice ale UE (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

I.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Investiția 2.a – Instrumente financiare pentru sectorul privat

Subinvestiția 2.a. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică

Obiectivul acestei subinvestiții este de a furniza finanțare și investiții IMM-urilor (care au un număr de maximum 249 de angajați), întreprinderilor cu până la 500 de angajați și persoanelor fizice prin intermediul capitalului circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor pentru investiții sau al leasingului, destinate investițiilor și finanțării pentru creșterea eficienței energetice în întreprinderi și în sectorul rezidențial și al clădirilor. Scopul instrumentului va fi de a aborda provocările cu care se confruntă în prezent România în sprijinirea investițiilor în sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile. Subinvestiția va lua forma unei garanții de portofoliu, care urmează să fie implementată ca o contribuție la InvestEU din partea Fondului European de Investiții („FEI”). Obiectivele specifice și ambițiile în materie de eficiență energetică ale instrumentului, precum și structura și criteriile de eligibilitate vor fi pe deplin aliniate și vor corespunde celor ale instrumentului InvestEU UE – componenta pentru UE, în curs de elaborare.

Pentru a se asigura conformitatea subcomponentei cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), în acordul de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României va fi prevăzută obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU. În plus, acordul de garantare dintre Comisia Europeană și FEI va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 18 și (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 19 .

Această măsură completează subinvestiția 2.2. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică

Investiția 3.a. Scheme de ajutor pentru sectorul privat

Subinvestiția 3.a. Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor

Obiectivul acestei subinvestiții este de a sprijini digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Subinvestiția constă în două instrumente: i) o schemă de granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate ii) o schemă de granturi de până la 100 000 EUR per întreprindere pentru a sprijini IMM-urile care adoptă tehnologii digitale

Această măsură completează subinvestiția 3.1. Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor

Reforma 2.a. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării

Obiectivul acestei reforme este de a raționaliza guvernanța sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare din România.

Reforma constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) menite să raționalizeze guvernanța și gestionarea politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare.

Această măsură completează reforma 2 – Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Reforma 3. Reforma carierei de cercetător

Obiectivul acestei reforme este de a spori atractivitatea carierei de cercetare și performanța cercetătorilor.

Reforma constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) pentru reformarea carierei de cercetare în România.

Investiția 5.a. Instituirea de centre de competență

Obiectivul investiției este de a aborda fragmentarea tematică a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare.

Investiția constă în înființarea a cinci „centre de competență” pentru desfășurarea de activități de cercetare.

Această măsură completează investiția 5 - Înființarea și operaționalizarea centrelor de competență.

Investiția 8. Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea de cercetare a organizației de cercetare, dezvoltare și inovare.

Investiția constă în acordarea de finanțare pentru proiecte de cercetare conduse de cercetători internaționali de vârf găzduiți de organizații de cercetare, dezvoltare și inovare cu sediul în România.

Investiția 9 - Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite în cadrul concursului pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie

Obiectivul acestei investiții este de a spori atractivitatea carierei de cercetare și de a-i sprijini pe cercetătorii confirmați în derularea proiectului lor de cercetare.

Investiția constă în a oferi cercetătorilor care primesc burse de excelență Marie Sklodowska Curie până la 31 decembrie 2023, un grant pentru realizarea proiectelor de cercetare în cadrul Orizont 2020 și Orizont Europa.

Investiția 10 - Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră

Obiectivul acestei investiții este de a oferi orientare profesională în cercetare și de a atrage oameni către profesia de cercetare.

Investiția constă în înființarea și sprijinirea financiară a unei rețele de centre de orientare profesională în cercetare.

I.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
252	Investiția 2.a. Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	Țintă	Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului sunt aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU		Procent (%)	0	100	T2	2024	Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului sunt aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU
263	Investiția 3.a. Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	Țintă	Numărul de contracte de finanțare semnate		Număr	0	4611	T4	2025	Contracte de finanțare semnate cu întreprinderi pentru a sprijini adoptarea tehnologiilor/soluțiilor digitale și transformarea digitală a proceselor operaționale
271	Reforma 2.a Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Țintă	Ponderea recomandărilor adoptate din cadrul Mecanismului de sprijin al politicilor Raportul de țară privind România		Procent (%)	0	80	T2	2026	România pune în aplicare recomandările detaliate în Mecanismul de sprijin al politicilor Raportul de țară privind România.
272	Reforma 2.a. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Jalon	Instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI	Act(e) juridic(e) de instituire a unui sistem permanent care concepe, pune în aplicare, monitorizează și evaluează politica de CDI				T2	2026	România va institui un sistem permanent care să asigure elaborarea și punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea armonizate ale politicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării la nivelul ministerelor și agențiilor, cu o durată de viață mai largă decât calendarul Mecanismului de redresare și reziliență, pe baza recomandărilor din Mecanismul de sprijin al politicilor Raportul de țară privind România pentru perioada 2021-2022.
273	Reforma 2.a. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Jalon	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) pentru instituirea unui organism unic care să înglobeze consiliile existente, să asigure coordonarea interministerială și să comunice cu sectorul privat	Actul (actele) juridic(e) pentru înființarea organismului unic				T2	2023	Modificări ale actului (actelor) juridic(e) pentru a crea un nou organism cu rol decizional axat pe politicile de CDI și de specializare inteligentă, la nivel guvernamental, cu implicarea ministerelor responsabile. Acest organism se va ocupa de coordonarea activităților CDI (inclusiv inovarea bazată pe cercetare și spiritul antreprenorial) la nivel național. Secretariatul acestui organism va fi asigurat de Autoritatea Națională de Cercetare.
274	Reforma 3. Reforma carierei de cercetător	Jalon	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) privind cariera și statutul cercetătorului	Actul (actele) juridic(e) privind cariera și statutul cercetătorului				T2	2024	Actul (actele) juridic(e) va (vor) detalia indicatorii-cheie de performanță care vor fi utilizați pentru a evalua performanța cercetătorilor și va (vor) detalia standardele privind „buna conduită în cercetarea științifică” și, prin urmare, accesul la finanțare și la burse. Noua legislație va include următoarele cerințe: a)promovarea în cariera de cercetător pe baza principiului meritului, b)asigurarea recrutării prin proceduri transparente, deschise și competitive, c)asigurarea bunelor practici în materie de etică și integritate în cercetarea științifică. Actul (actele) juridic(e) va (vor) include, de asemenea, un cadru de stimulente financiare și nefinanciare pentru a încuraja adoptarea Cartei europene a cercetătorilor și a Codului de recrutare a cercetătorilor de către institutele de cercetare.
275	Reforma 3. Reforma carierei de cercetător	Țintă	Instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor au inițiat procesul de elaborare, aplicare și evaluare a planurilor de acțiune		Număr	5	16	T4	2025	11 instituții suplimentare care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor vor iniția procesul de elaborare, aplicare și evaluare a planurilor de acțiune pe baza instrumentului „Strategia în materie de resurse umane pentru cercetători” (HRS4R) al Comisiei Europene.
281	Investiția 5.a Înființarea de centre de competențe	Țintă	Buget atras de proiecte CDI din sectorul privat		Milioane EUR	0	1,25	T1	2026	1,25 milioane EUR vor fi atrase de la sectorul privat pentru cofinanțarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare prin intermediul centrelor de competență.
284	Investiția 8. Program pentru atragerea resurselor umane din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare	Țintă	Proiecte conduse de cercetători internaționali		Număr	0	100	T4	2023	100 de proiecte selectate, conduse de cercetători internaționali, găzduite de organizații de cercetare, dezvoltare și inovare din România.
285	Investiția 9. Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite în cadrul concursului pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie	Țintă	Beneficiari ai mărcii de excelență Marie Sklodowska Curie		Număr	0	10	T4	2023	Cel puțin 10 deținători ai mărcii de excelență Marie Sklodowska Curie pentru burse individuale de excelență vor primi un grant pentru a realiza proiecte de cercetare în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa.
287	Investiția 10. Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră	Țintă	Centre regionale înființate pentru orientarea profesională în cercetare		Număr	0	8	T2	2026	8 centre regionale de orientare profesională în cercetare vor fi găzduite de 8 universități publice. Rolurile centrelor sunt: -furnizarea de orientare profesională cercetătorilor; -atragerea persoanelor către o carieră în cercetare, -lucrul sub formă de rețea.

I.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea de împrumuturi

Reforma 1. Transparență legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri

Obiectivul acestei reforme este de a reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi.

Această reformă constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) care să simplifice și să sporească transparența procedurilor de reglementare pentru întreprinderi.

Investiția 1. Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri.

Obiectivul acestei investiții este de a le oferi întreprinderilor acces digital și posibilitatea de a desfășura operațiuni legate de anumite cerințe reglementare specifice pentru întreprinderi.

Investiția constă în instituirea de platforme digitale pentru a furniza servicii publice întreprinderilor.

Investiția 2. Instrumente financiare pentru sectorul privat

Subinvestiția 2.1. Garanția de portofoliu pentru Reziliență

Obiectivul acestei subinvestiții este de a aborda obstacolele financiare cu care se confruntă întreprinderile românești în ceea ce privește accesul la finanțare, și anume: costul ridicat al finanțării, lipsa garanțiilor și canalele de împrumut blocate. În special, subcomponenta de investiții abordează provocările în materie de lichiditate/solvabilitate cu care se confruntă întreprinderile românești, care decurg din reducerea semnificativă și temporară a veniturilor lor, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. În acest context, instrumentul va urmări îmbunătățirea accesului la finanțare și revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul și după criza COVID-19, prin sprijinirea investițiilor pe termen lung și a nevoilor de capital de lucru ale întreprinderilor. Subinvestiția va lua forma unei garanții de portofoliu, care urmează să fie implementată ca o contribuție la InvestEU din partea Fondului European de Investiții („FEI”).

Pentru a se asigura conformitatea subcomponentei cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), în acordul de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României va fi prevăzută obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU. În plus, acordul de garantare dintre Comisia Europeană și FEI va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 20 și (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 21 .

Subinvestiția 2.2. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică

Pentru a se asigura conformitatea subcomponentei cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), în acordul de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României va fi prevăzută obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU. În plus, acordul de garantare dintre Comisia Europeană și FEI va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 22 și (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 23 .

Această măsură completează investiția 2.a. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică

Subcomponenta 2.3 pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps): Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare

Obiectivul acestei subinvestiții este de a oferi întreprinderilor sprijin sub formă de capitaluri proprii axate pe energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Sprijinul va fi furnizat prin intermediul fondurilor cu capital de risc și al fondurilor de infrastructură, ca parte a unui fond de capital de risc, gestionat de Fondul european de investiții („FEI”).

Pentru a se asigura conformitatea subinvestiției cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), acordul de finanțare dintre Guvernul României și FEI și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar

-va prevedea obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU și

-excluderea de la eligibilitate a următoarelor activități și active: (i) activitățile și activele legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 24 ; (ii) activitățile și activele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 25 ; (iii) activitățile și activele legate de depozite de deșeuri, incineratoare 26 și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor 27 și (iv) activitățile și activele în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

-va impune obligația ca întreprinderile care au obținut mai mult de 50 % din veniturile proprii în cursul exercițiului financiar precedent din activități și/sau active incluse pe lista de excludere să adopte și să publice planuri privind tranziția verde; și

-va impune obligația ca FEI să verifice conformitatea juridică cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului a beneficiarului pentru toate tranzacțiile, inclusiv cele care nu fac obiectul evaluării sustenabilității.

Subcomponenta 2.4: Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes

Obiectivul subinvestiției este de a oferi sprijin întreprinderilor mari (cu peste 500 de angajați și/sau o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane EUR și un bilanț anual total de peste 43 de milioane EUR), entităților publice și vehiculelor cu scop special, prin investiții care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și investiții în digitalizare și în active fixe prin intermediul unui fond de fonduri. Acest lucru va încuraja un volum mai mare de investiții care va contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice și digitale de către întreprinderile-țintă și va încuraja dezvoltarea și extinderea întreprinderilor, creând astfel noi oportunități de ocupare a forței de muncă și sprijinind redresarea economică în sens mai larg. Sprijinul va lua forma unui fond de fonduri, a cărui gestionare va fi încredințată Băncii Europene de Investiții („BEI”).

Pentru a se asigura conformitatea subinvestiției cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), acordul de finanțare dintre Guvernul României și BEI și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar:

-va prevedea obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU și

-excluderea de la eligibilitate a următoarelor activități și active: (i) activitățile și activele legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 28 ; (ii) activitățile și activele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 29 ; (iii) activitățile și activele legate de depozite de deșeuri, incineratoare 30 și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor 31 și (iv) activitățile și activele în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

-va impune obligația ca BEI să verifice conformitatea juridică cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului a beneficiarului pentru toate tranzacțiile, inclusiv cele care nu fac obiectul evaluării sustenabilității;

Subcomponenta 2.5: Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor

Instrumentul financiar va lua forma unei garanții de portofoliu, implementate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Obiectivul acestei subinvestiții este de a furniza finanțare și investiții pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile în sectorul rezidențial și al clădirilor. Subinvestiția va lua forma unei garanții de portofoliu, care urmează să fie implementată ca o contribuție la InvestEU din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare („BERD”).

Pentru a se asigura conformitatea subinvestiției cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), în acordul de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României va fi prevăzută obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității InvestEU. În plus, acordul de garantare dintre Comisia Europeană și BERD va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 32 și (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 33 .

Investiția 3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat

Subinvestiția 3.1. Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor

Obiectivul acestei subinvestiții este de a sprijini digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Subinvestiția constă în două instrumente: i) o schemă de granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în cercetarea și dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor digitale avansate și ii) o schemă de granturi de până la 100 000 EUR per întreprindere pentru a sprijini IMM-urile care adoptă tehnologii digitale.

Această măsură completează investiția 3.a. Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor.

Subinvestiția 3.2 - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa

Obiectivul acestei subinvestiții este de a ajuta întreprinderile să își sporească accesul la finanțare prin emiterea de noi acțiuni.

Subinvestiția constă în finanțarea unei scheme de minimis pentru societățile cu sediul social în România care doresc să emită acțiuni la Bursa de Valori București

Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini dezvoltarea domeniului microelectronicii în România.

Investiția constă în: i) consolidarea competențelor privind componentele și sistemele microelectronice ii) securizarea proprietății intelectuale și accelerarea aplicării tehnologiilor avansate în domenii esențiale ale economiei naționale și iii) coordonarea cu capacitățile și nevoile la nivel european.

Reforma 2. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării

Obiectivul acestei reforme este de a raționaliza guvernanța sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare din România.

Reforma constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) menite să raționalizeze și să consolideze guvernanța și aplicarea politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare.

Această submăsură completează reforma 2.a. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării

Reforma 4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare

Obiectivul reformei este de a spori cooperarea dintre întreprinderi și organizațiile publice de cercetare și de a crea un mediu favorabil investițiilor publice și private.

Reforma constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) care să simplifice contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor de cercetare și să consolideze cooperarea dintre întreprinderi și cercetare.

Reforma 5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare

Obiectivul acestei reforme este de a spori performanța și consolidarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România, precum și integrarea acestora în Spațiul european de cercetare.

Reforma constă în adoptarea unui (unor) act(e) juridic(e) care încurajează, facilitează și reglementează integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare.

Investiția 5. Instituirea de centre de competență

Obiectivul investiției este de a aborda fragmentarea tematică a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare.

Investiția constă în înființarea a cinci „centre de competență” pentru desfășurarea de activități de cercetare.

Această măsură completează investiția 5.a. Înființarea și operaționalizarea centrelor de competență.

I.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
241	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze pe deplin procedurile legate de întreprinderi	Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare a i) Legii nr. 31/1990 – Dreptul societăților comerciale, ii) Legii nr. 26/1990, republicată, privind registrul comerțului, iii) Decretului-lege nr. 122/1990 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanților societăților străine și ai organizațiilor economice și iv) Legea nr. 53/2003 – Codul muncii				T3	2022	Modificările legislative vor reduce sarcina administrativă asupra întreprinderilor prin simplificarea legislației/procedurilor de înființare/ieșire de pe piață pentru întreprinderi, în special a următoarelor proceduri: a) înființarea unei întreprinderi, ieșirea de pe piață/închiderea unei întreprinderi; b) eficientizarea, simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru autorizarea și operarea reprezentanțelor străine în România; c) raportarea obligațiilor de pe piața muncii pentru companii și alte raportări obligatorii Vor fi aduse modificări legislative următoarelor acte normative: - Legea societăților comerciale nr. 31/1990, inițiate de Ministerul Justiției; - Legea nr. 26/1990, republicată, privind registrul comerțului; - Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanților societăților străine și ai organizațiilor economice, inițiate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; - Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, inițiate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale
242	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să simplifice și să asigure transparența și aplicabilitatea testului IMM	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a Legii nr. 346/2004 privind promovarea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii				T3	2022	Modificările legislative sunt legate de testul IMM (evaluarea ex ante a impactului economic, social și de mediu al propunerilor legislative privind întreprinderile mici și mijlocii). Modificările vor asigura faptul că: -este consultat un eșantion mai mare și mai reprezentativ de IMM-uri. -rezultatele testului IMM pentru fiecare propunere legislativă sunt publicate în termen de 30 de zile -rezultatele testului IMM sunt incluse în propunerea legislativă/amendamentele referitoare la IMM-uri.
243	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Jalon	Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice”	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii licenței industriale unice				T4	2022	Legea licenței industriale unice va asigura: I.o reorganizare a procedurilor necesare pentru obținerea licențelor industriale; II. integrarea licențelor sectoriale existente într-o singură procedură simplificată; III.redefinirea procedurilor de cerere a licenței, instituirea unui organism de coordonare, a unui grup de lucru interministerial, pentru a coordona aceste proceduri; IV.eliminarea controalelor duble și a cerințelor inutile de reînnoire a licențelor; V.crearea unei taxonomii a tipurilor de licențe, în funcție de principalele funcții și caracteristici ale acestora VI.o modificare a legii din 2003 care stabilește politica „tăcerea înseamnă consimțământ” – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 – cu scopul de a avea un calendar pentru aprobarea tacită (tăcerea înseamnă consimțământ) care intră în vigoare atunci când platforma electronică înregistrează cererea de acordare a licenței. Cererea de acordare a licenței se acordă automat dacă/atunci când intervine aprobarea tacită; VII.adoptarea, în legislația românească, a principiului „o singură dată”, care permite investitorilor să aibă doar o singură dată obligația să furnizeze aceleași informații sau documente instituțiilor publice; VIII.adoptarea modificărilor legislative necesare pentru implementarea deplină a unui punct de contact unic electronic, care să includă o definiție a principalelor sale caracteristici.
244	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Țintă	Reducerea perioadei necesare pentru îndeplinirea cerințelor de reglementare legate de mediul de afaceri		Procent (%)	0	50	T4	2025	Reducerea cu 50 % a perioadei de timp necesare pentru: 1.înființarea/ieșirea de pe piață a întreprinderilor; 2.autorizarea reprezentanțelor străine în România; industria prelucrătoare Intervalul de referință care trebuie utilizat: -20 zile – demararea unei afaceri în 2020 -30 de zile – autorizarea unei reprezentanțe străine în 2020
245	Reforma 1 - Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Țintă	Acte legislative/modificări referitoare la IMM-urile cărora li s-a aplicat testul		Procent (%)	50% [2020]	100%	T2	2026	Testul IMM se aplică în cazul a 100 % din proiectele de acte legislative cu impact asupra IMM-urilor, prezentate spre aprobare ministerului de resort responsabil pentru întreprinderile mici și mijlocii.
246	Investiția 1. Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri.	Jalon	Platforme digitale conectate la cloudul guvernului și accesibile	Platformele digitale sunt create și sunt accesibile				T4	2025	Cel puțin două platforme digitale publice conectate la cloudul guvernamental vor fi accesibile online: - un ghișeu unic (one stop shop) pentru licențe/autorizații/certificări; - o platformă care să permită autorizarea digitală a reprezentanțelor străine și dialogul consultativ cu sectorul de afaceri.
247	Investiția 2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	Jalon	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României.	Acord semnat				T4	2021	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României. a.Conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere. b.Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU (compartimentul MS sau suplimentarea unui produs existent în cadrul compartimentului UE), îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Fondul European de Investiții (FEI) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Instrumentul financiar va lua forma unei garanții de portofoliu, implementată de FEI, și va furniza finanțare și investiții IMM-urilor cu până la 249 de angajați și/sau societăților cu până la 500 de angajați și/sau persoanelor fizice („beneficiarilor”) prin intermediul capitalului circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor pentru investiții sau al leasingului. Acest instrument financiar va aborda obstacolele cu care se confruntă în prezent întreprinderile românești în ceea ce privește accesul la finanțare, și anume: costul ridicat al finanțării, lipsa garanțiilor și canalele de împrumut blocate. În special, instrumentul va aborda provocările în materie de lichiditate/solvabilitate cu care se confruntă întreprinderile din cauza incapacității lor de a-și îndeplini obligațiile financiare care rezultă din reducerea semnificativă și temporară a veniturilor lor, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. În acest context, instrumentul va urmări îmbunătățirea accesului la finanțare și revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul și după criza COVID-19, prin sprijinirea investițiilor pe termen lung și a nevoilor de capital de lucru ale întreprinderilor. Se preconizează că cel puțin 1 500 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
249	Investiția 2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din resursele alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	0	100	T2	2026	Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului sunt aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
250	Investiția 2.2. Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	Jalon	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României.	Acord semnat				T4	2021	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României. a. Criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere. b. Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU (eventuală suplimentare a unui produs existent în cadrul compartimentului UE), îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Fondul European de Investiții (FEI) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Instrumentul de finanțare va lua forma unei garanții de portofoliu, implementate de FEI, și va furniza finanțare și investiții IMM-urilor cu până la 249 de angajați, întreprinderilor cu până la 500 de angajați și persoanelor fizice („beneficiarilor”) prin intermediul capitalului circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor pentru investiții sau al leasingului, destinate investițiilor și finanțării pentru îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi și în sectorul rezidențial și al clădirilor. Se preconizează că cel puțin 250 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Scopul instrumentului va fi de a aborda provocările cu care se confruntă în prezent România în sprijinirea investițiilor în sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile. Obiectivele specifice și ambițiile în materie de eficiență energetică ale instrumentului, precum și structura și criteriile de eligibilitate vor fi pe deplin aliniate și vor corespunde celor ale instrumentului InvestEU UE – componenta pentru UE, în curs de elaborare. Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
253	Investiția 2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	Jalon	Semnarea acordului de finanțare între Fondul European de Investiții și Guvernul României pentru crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru redresare (denumit în continuare „fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului.	Acord semnat				T4	2021	Semnarea acordului de finanțare între Fondul European de Investiții și Guvernul României și adoptarea politicii de investiții a fondului. Acesta din urmă: - va fi adoptat de organele de conducere ale instrumentului financiar; - va respecta Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. - va include criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării sustenabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu; - va include cerința beneficiarii care obțin peste 50 % din veniturile proprii în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active incluse pe lista de excludere să adopte și să publice planuri privind tranziția verde. Fondul va oferi sprijin sub formă de instrumente financiare (capitaluri proprii) IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, întreprinderilor aflate în stadii incipiente și avansate de dezvoltare, precum și proiectelor de infrastructură axate pe energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Sprijinul va fi furnizat prin intermediul fondurilor de capital de risc și al fondurilor de infrastructură. Numărul-țintă de beneficiari este de 100. Gestionarea fondului va fi încredințată Fondului european de investiții (FEI). Se va institui un comitet de investiții care va fi responsabil de aprobarea operațiunilor cu intermediarii, în conformitate cu propunerile administratorul fondului (FEI), pe baza nevoilor pieței și într-un mod deschis și conform cu condițiile pieței. Comisioanele de management ale FEI vor include un element de performanță. Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
255	Investiția 2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.	Comitetul pentru investiții aprobă 100 % din valoarea totală a finanțării sau a investițiilor vizate	Procent (%)	0	100	T2	2026	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
256	Investiția 2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	Jalon	Instituirea instrumentului financiar („fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului.					T1	2022	Semnarea acordului de finanțare dintre Fondul European de Investiții și Guvernul României și adoptarea politicii de investiții a fondului. Acesta din urmă: - va fi adoptat de organele de conducere ale instrumentului financiar; - va respecta Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. - va include criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului „de a nu prejudicia semnificativ” (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării sustenabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu; - va include un angajament de a investi cel puțin 33 % din fonduri pentru a sprijini tranziția climatică și 16 % din fonduri pentru sprijinirea tranziției digitale, utilizând metodologia din anexele VI și VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Fondul va oferi sprijin prin instrumente financiare (de îndatorare) pentru cel puțin 8 întreprinderi mari (cu peste 500 de angajați și/sau o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane EUR și un bilanț anual total de peste 43 de milioane EUR), entități publice și vehicule cu scop special, prin investiții care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și investiții în digitalizare și în active fixe, cu scopul de a încuraja un volum mai mare de investiții care să contribuie la obiectivele climatice și digitale din partea societăților-țintă și, de asemenea, de a încuraja dezvoltarea și extinderea întreprinderilor, care, la rândul său, va crea noi oportunități economice și va sprijini redresarea economică. Suma alocată domeniilor de intervenție legate de climă, în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, este de 33 de milioane EUR. Suma alocată domeniilor de intervenție legate de digitalizare, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, este de 16 milioane EUR. Fondul poate include, de asemenea, cheltuieli suplimentare legate de climă și digitalizare. Managementului fondului va fi încredințat Băncii Europene de Investiții (BEI). Se va institui un comitet de investiții care va incluse experți independenți și va fi responsabil de aprobarea componentelor legate de granturi a proiectelor destinatarilor finali (entitățile în care s-a investit), în conformitate cu propunerile administratorul fondului (BEI), pe baza nevoilor pieței și într-un mod deschis și conform cu condițiile pieței. Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
258	Investiția 2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	Țintă	100 % din beneficiarii vizați au beneficiat de sprijin.		Procent (%)	0	100	T2	2026	100 % din beneficiarii vizați au beneficiat de sprijin
259	Investiția 2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat - Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor	Jalon	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României.					T4	2021	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României. a)Criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere. b)Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. c)Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU, îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Instrumentul financiar ia forma unei garanții de portofoliu, pusă în aplicare de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și furnizează finanțare și investiții pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile în sectorul rezidențial și al clădirilor, pentru IMMuri cu (până la 249 de angajați), societăți cu până la 500 de angajați și persoane fizice („beneficiari”). Acordul de garantare poate prevedea, de asemenea, finanțarea transportului durabil și a soluțiilor bazate pe biodiversitate/natură/a infrastructurii verzi, precum și a altor categorii de beneficiari. Se preconizează că cel puțin 100 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
261	Investiția 2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat - Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	0	100	T2	2024	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al investițiilor vizate vor fi fost aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU
262	Investiția 3.1. Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	Jalon	Selectarea administratorului schemei	Comunicarea selecției				T1	2022	Selectarea unui administrator al schemei care va implementa schema de minimis (lansarea cererii de propuneri, evaluarea, contractarea și monitorizarea proiectelor). Criteriile de selecție a proiectelor vor asigura: -asumarea angajamentului de a investi 100 % din fonduri pentru a sprijini tranziția digitală, în conformitate cu domeniile de intervenție 010, 012, 021c și 021d din anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. -Conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Atunci când depune cererea pentru acordul de finanțare, planul de afaceri va prezenta orice riscuri potențiale care pot decurge pentru mediu și care sunt metodele de abordare a acestora. Se pune în aplicare un sistem eficace de gestionare și control, inclusiv prin luarea de măsuri corective ori de câte ori este necesar și prin efectuarea de controale prin sondaj la nivelul IMM-urilor.
264	Investiția 3.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă	Jalon	Selectarea administratorului schemei	Comunicarea selecției				T3	2022	Selectarea unui administrator al schemei care va implementa schema de minimis (lansarea cererii de propuneri, evaluarea, contractarea și monitorizarea proiectelor). Se vor acorda granturi societăților care doresc să emită acțiuni, precalificate pentru cotare, în conformitate cu condițiile Bursei de Valori București, pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Scopul este de a pregăti societățile care aderă la regulile de cotare ale Bursei de Valori București să beneficieze cu succes de fonduri de pe piața de capital pe oricare dintre segmentele de piață disponibile. Pentru a se asigura respectarea Orientărilor tehnice DNSH (2021/C58/01), întreprinderile care au obținut mai mult de 50 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active incluse pe lista de excludere au obligația de a adopta și de a publica planuri privind tranziția verde. Se exclud următoarele activități și active: (i) activitățile și activele legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval; (ii) activitățile și activele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (iii) activitățile și activele legate de depozite de deșeuri, incineratoare și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor și (iv) activitățile și activele în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.
265	Investiția 3.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă	Țintă	Numărul de contracte de finanțare semnate		Număr	0	2	T3	2025	Cel puțin 2 contracte de finanțare se vor semna cu întreprinderile care vor permite cotarea la Bursa de Valori București.
266	Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	Jalon	Intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care se alocă finanțarea necesară de 500 de milioane EUR pentru sprijinirea extinderii capacităților naționale până la prima dezvoltare industrială și participarea sau asocierea la un proiect multinațional.	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare				T2	2022	Hotărârea Guvernului va stabili cadrul de reglementare care va indica procedurile și termenele de depunere a proiectelor, criteriile de eligibilitate și cerințele pentru potențialii beneficiari și va stabili, de asemenea, o alocare bugetară de 500 de milioane EUR. Vor fi stabilite informații suplimentare în funcție de participarea și a altor state membre la aceste proiecte. Se preconizează că proiectul multinațional - Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare va fi executat în principal prin participarea sau asocierea la un proiect important de interes european comun.
267	Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	Țintă	Entități selectate pentru a participa sau a se asocia la proiect		Număr	0	10	T4	2025	Cel puțin zece entități vor fi selectate pentru a participa sau a se asocia la proiectul multinațional – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare Cel puțin 360 de milioane EUR din fondurile alocate au fost angajate prin semnarea de contracte cu entitățile selectate.
268	Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	Țintă	Entități din consorțiile care participă la cererile de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU)		Număr	0	3	T4	2022	Cel puțin 3 entități din consorții vor participa la cererile de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU). Participanții la proiectul multinațional privind procesoarele de mică putere și cipurile semiconductoare contribuie, într-un context multinațional, la crearea de capacități în domeniul în care întreprinderea comună KDT JU lansează cereri de propuneri de proiecte. Activitățile celor două mecanisme sunt complementare.
270	Reforma 2. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Jalon	Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) este instituită și operațională	Adoptarea unui act normativ pentru operaționalizarea Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)				T4	2021	Operaționalizarea unei unități temporare de implementare a reformelor în cadrul mecanismului de sprijinire a politicilor, cu mandatul de a implementa și a monitoriza recomandările mecanismului de sprijin al politicilor care au fost transpuse în reforme ale ecosistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare. Noua unitate, cu sprijinul mecanismului de sprijin al politicilor, va reproiecta, în coordonare cu autoritățile publice relevante, arhitectura și funcțiile sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, pentru a îmbunătăți calitatea investițiilor în cercetare și inovare pentru un sistem rezilient și performant. În acest scop, mandatul unității se va axa, printre altele, pe 5 priorități: a)guvernanța sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare; b)condițiile-cadru pentru cercetarea publică, resursele umane pentru cercetare și inovare; c)internaționalizarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare; d)parteneriatele public-privat în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării; e)impactul fondurilor structurale asupra sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare. Unitatea va fi operațională în perioada 2021-2026 și va avea un număr de 17 angajați în echivalent normă întreagă.
276	Reforma 4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	Jalon	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare	Act(e) juridic(e) pentru simplificarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare				T2	2026	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare. Actul (actele) juridic(e) vor asigura centralizarea treptată într-un punct unic de contact electronic (site) care oferă informații utilizatorilor pentru fiecare cerere de proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare finanțată din fonduri publice. În plus, aceste dispoziții: -vor raționaliza legislația națională referitoare la contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor de cercetare, dezvoltare și inovare care asigură digitalizarea procedurilor legate de contractare, finanțare, monitorizare și evaluare; -vor asigura publicarea rezultatelor științifice ale proiectelor finanțate din fonduri publice, cu excepția proiectelor în domeniul securității și apărării, -vor asigura că toate proiectele de CDI finanțate din fonduri publice sunt evaluate de cercetători recunoscuți la nivel internațional înainte de aprobarea de către autoritatea publică contractantă, asigurând evitarea conflictelor de interese. Noua unitate națională de inovare (RoInnovation) va fi organizată ca o entitate cu personalitate juridică, subordonată Autorității Naționale de Cercetare, responsabilă de promovarea inovării în sectorul privat, de atragerea de investiții private complementare și în sinergie cu finanțarea publică a CDI, precum și de sprijinirea transferului rezultatelor inovării către economie și societate. Sursele stabile și previzibile de finanțare pentru RoInnovation vor fi alocate din instrumentele de finanțare nerambursabile alocate statelor membre ale Uniunii Europene, din schemele de finanțare rambursabilă, din veniturile proprii și din alocările de la bugetul național.
277	Reforma 4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	Țintă	27 % din proiectele CDI finanțate din fonduri publice au ca partener cel puțin o entitate comercială		Procent (%)	0	27	T2	2026	27 % din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate din fonduri publice au ca partener cel puțin o entitate comercială, inclusiv IMM-uri și start-upuri.
278	Reforma 5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	Jalon	Intrarea în vigoare a unei legi încurajează, facilitează și reglementează integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare din România.	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a unei legi care încurajează, facilitează și reglementează integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare din România				T4	2022	Legea va intra în vigoare pentru a aborda problema gradului ridicat de fragmentare a sistemului de cercetare din România. Acest lucru va încuraja, facilita și reglementa integrarea instituțiilor de cercetare. Cadrul legislativ va ține seama de recomandările mecanismului de sprijinire a politicilor din cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2022 și va preciza cel puțin: -o evaluare externă periodică (adică o dată la 5 ani) a tuturor institutelor de cercetare și dezvoltare din România, inclusiv a celor de la nivel universitar, pe baza standardelor internaționale favorabile excelenței științifice și impactului socio-economic, în vederea abordării gradului ridicat de fragmentare a sistemului de cercetare și dezvoltare și a integrării acestora în Spațiul european de cercetare. Unul dintre criteriile care trebuie incluse în evaluare este măsura în care organizațiile de cercetare exploatează în comun structuri de cercetare. -accesul organizațiilor de cercetare la sprijin financiar și nefinanciar, corelat cu rezultatele evaluării periodice menționate anterior.
279	Reforma 5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	Țintă	Procentul organizațiilor de cercetare care exploatează în comun infrastructuri și structuri de cercetare		Procent (%)	0	25%	T2	2026	25 % dintre organizațiile de cercetare vor utiliza în comun infrastructură și structuri de cercetare.
280	Investiția 5. Instituirea și operaționalizarea centrelor de competențe	Jalon	Instituirea a 5 centre de competență	Se înființează cinci centre de competență				T4	2022	Pentru a aborda fragmentarea tematică a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare, se va organiza o cerere de propuneri competitive pentru selectarea a 5 proiecte complexe de cercetare, dezvoltare și inovare. Schema de finanțare se numește „Centrul de competențe”. Pe baza propunerilor de proiecte depuse în urma cererii de propuneri competitive, deschise și transparente organizate de Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării, se vor înființa 5 centre de competență, câte unul pentru fiecare misiune Orizont. Scopul este de a implementa misiunile Orizont Europa la nivel național în mod coordonat și de a aborda problema fragmentării tematice. Centrele de competență vor fi selectate pe baza: -unor proiecte complexe și aplicate de cercetare, dezvoltare și inovare propuse de consorții formate din organizații publice și private de cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, care vor pune în aplicare împreună agenda strategică de cercetare și inovare a misiunii corespunzătoare din cadrul programului Orizont Europa și vor furniza soluții de cercetare, dezvoltare și inovare pentru comunitățile locale. -Valoarea științifică a proiectului, nivelul său de excelență și coerența agendei de cercetare propuse cu agenda strategică de cercetare a misiunilor Orizont Europa vor fi principalele criterii de evaluare pentru selectarea propunerilor finanțate – una pentru fiecare misiune Orizont Europa. -Capacitatea administrativă, experiența și calitatea planului de management al proiectului vor fi, de asemenea, evaluate în cursul procesului de evaluare a proiectului desfășurat împreună cu experți internaționali. Complementaritatea între membrii consorțiului și experiența anterioară în materie de colaborare sunt, de asemenea, criterii care vor fi utilizate în procesul de selecție. -Activitățile eligibile sunt activități de cercetare și inovare, echipamente de cercetare modernizate, activități de diseminare și activități de sprijin (studii privind implementarea fiecărei misiuni în România), costuri legate de drepturile de proprietate intelectuală. -o cartografiere a resurselor de cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv a echipamentelor și infrastructurilor, legate de domeniile tematice ale misiunilor, care să fie, de asemenea, modernizate și utilizate în comun de către candidați. -Un buget eligibil de maximum 5 milioane EUR/proiect și cu un număr minim de 5 parteneri (5 organizații publice de cercetare, dezvoltare și inovare + 5 organizații private de cercetare, dezvoltare și inovare). Va exista un buget maxim pentru IMM-uri de 200 000 EUR și un buget maxim pentru o organizație publică de cercetare, dezvoltare și inovare de 500 000 EUR. IMM-urile vor cofinanța activitățile de cercetare și inovare cu 25 %. -Un parteneriat cu autoritățile publice de la diferite niveluri de guvernanță și cu societatea civilă în vederea identificării de soluții de cercetare, dezvoltare și inovare legate de misiunile Orizont Europa. Ca atare, autoritățile publice vor fi implicate ca părți terțe fără a fi direct legate de consorțiul de cercetare al centrului de competențe și se vor număra printre destinatarii unora dintre produsele/serviciile/soluțiile identificate de cercetătorul din centrele de competențe. Fiecare centru de competențe selectat va urmări să sprijine cel puțin 3 candidaturi care depășesc pragul pentru Orizont Europa până în 2026.

J.COMPONENTA 10: Fondul local

Această componentă a planului de redresare și reziliență abordează provocările legate de disparitățile teritoriale și sociale din zonele urbane și rurale, precum și mobilitatea urbană.

Obiectivul acestei componente este de a sprijini o transformare urbană și rurală prin utilizarea unor soluții verzi și digitale. Printre reformele care sprijină investițiile se numără modificări de reglementare pentru a sprijini abordarea zonelor urbane și rurale funcționale, prin implementarea zonelor metropolitane și a consorțiilor administrative pentru a spori accesul la serviciile sociale publice locale, la educație, la asistență medicală, la locuințe și la o planificare teritorială îmbunătățită. Componenta include, de asemenea, reforme pentru mobilitatea urbană durabilă și ar trebui privită în legătură cu componenta „Transport sustenabil”. Investițiile sprijinite de aceste reforme vizează construirea de locuințe pentru tinerii vulnerabili și pentru specialiști din sănătate și învățământ, reînnoirea parcurilor de vehicule destinate transportului public, infrastructura pentru un transport ecologic și mai sigur, modernizarea clădirilor publice locale și elaborarea/actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în format digital.

Reformele și investițiile contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări (recomandările specifice de țară) transmise României în 2019 și 2020, cu privire la următoarele necesități: (i) „să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și tranziția digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale” (recomandarea specifică de țară 3, 2020), „ținând seama de disparitățile regionale” (recomandarea specifică de țară 4, 2019); (ii) „să ofere soluții adecvate de substituire a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți” (recomandarea specifică de țară 2, 2020) și „să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale” (recomandarea specifică de țară 3, 2019); (iii) „să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional” (recomandarea specifică de țară 4, 2020).

J.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă

Obiectivul reformei este de a sprijini mobilitatea în zonele urbane și rurale, prin soluții de transport digitale și verzi.

Reforma constă în intrarea în vigoare a actelor juridice privind mobilitatea urbană durabilă, inclusiv a măsurilor de stimulare a reînnoirii parcului de vehicule destinate transportului public cu vehicule nepoluante și măsuri de creștere a siguranței rutiere și de asigurare a unor standarde naționale minime de calitate.

Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul la soluții de mobilitate durabile și sigure în zonele urbane și rurale.

Investiția constă în modernizarea infrastructurii de transport, cu vehicule suplimentare de transport public cu emisii zero, construirea de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice la nivel local/metropolitan și furnizarea de sisteme de transport inteligente și alte infrastructuri TIC pentru a spori securitatea rutieră, a reduce timpul de călătorie și congestiile traficului.

Investiția 3a. Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini furnizarea de servicii publice locale.

Această măsură finanțează renovarea clădirilor publice din orașe și comune care sunt destinate furnizării de servicii publice către cetățeni (de exemplu, clădirile primăriei, clădirile pentru servicii sociale).

Această măsură completează investiția 3: Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale.

J.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
288	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației în domeniul mobilității urbane durabile	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ privind mobilitatea urbană durabilă				T4	2022	Legislația privind mobilitatea urbană durabilă va cuprinde: -măsuri de stimulare a reînnoirii parcului de vehicule destinate transportului public cu vehicule nepoluante și măsuri de asigurare a unor standarde minime de calitate la nivel național și a accesului la transportul public; -întocmirea Ghidului de elaborare a planurilor de mobilitate urbană durabilă în conformitate cu Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă COM(2020) 789 (Comunicarea Comisiei) și evaluarea și verificarea calității planurilor de mobilitate urbană durabilă -dispoziții care să oblige localitățile urbane să stabilească zone cu emisii scăzute, benzi preferențiale (inclusiv benzi de autobuz) pentru un transport public curat; -măsuri de reducere a riscurilor pentru siguranța rutieră la nivel urban și măsuri care să permită limitarea spațiului pentru autoturismele private și punerea în aplicare și monitorizarea politicilor de parcare la nivel local; -măsuri care să permită dezvoltarea infrastructurii pentru a încuraja utilizarea transportului public, a bicicletelor și mersul pe jos în condiții de siguranță și securitate; -măsuri care să permită punerea în aplicare a nodurilor intermodale pentru a facilita transportul în zona urbană funcțională/zona metropolitană. Legislația va fi elaborată în concordanță cu: -dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, ale Regulamentului (UE) privind siguranța generală (GSR) (2019/2144), care va intra în vigoare la 6 iulie 2022; -politica urbană a României, care va include dispoziții privind densitatea populației (asigurarea eficienței serviciului de transport public) și accesibilitatea populației la serviciile de transport (procent din populație aflat la mai puțin de 0,5 km distanță de o linie de transport public unde există o frecvență maximă de 20 de minute); -standardele minime de servicii pentru transportul public colectiv care vor fi stabilite prin modificări/completări la Legea nr. 92/2007 privind serviciile publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale; -reformele privind siguranța rutieră și mobilitatea regională și urbană instituite în cadrul componentei „Transport sustenabil” (jaloanele 65-68).
289	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Jalon	Intrarea în vigoare a ordinului de ministru privind instituirea unei structuri care să acorde asistență tehnică pentru elaborarea de planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) și actualizarea PMUD instituite și operaționale	Dispoziție în ordinul ministerial care indică intrarea în vigoare a structurii care să acorde asistență tehnică pentru elaborarea PMUD				T4	2022	Se va înființa un organism național sub supravegherea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și în coordonare cu ministerele de linie, cum ar fi Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului; acest organism va fi responsabil cu sprijinirea orașelor în elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, precum și cu evaluarea și verificarea calității PMUD. Administrația publică centrală va sprijini orașele în elaborarea/actualizarea PMUD prin organizarea de reuniuni periodice ale Grupului național pentru optimizarea PMUD din România, organizat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care va reuni actorii relevanți (reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai mediului universitar, ai mediului privat, ai ONG-urilor). Secretariatul Grupului național va fi asigurat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
293	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Țintă	Creșterea cu 20 % a volumului total anual de pasageri care utilizează transportul public local în 2025 comparativ cu 2019		Procent	0	20	T2	2026	Ținta se referă la creșterea cu 20 % a volumului total anual de pasageri care utilizează transportul public local în anul 2025 comparativ cu anul 2019 și se va calcula pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică.
294	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziționarea de vehicule nepoluante)	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema de finanțare va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea beneficiarilor care sunt selectați prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și transparente, care va include, printre altele, următoarele specificații: -alinierea obligatorie a investițiilor la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat sau în curs de elaborare; -asigurarea acoperirii cu servicii de mobilitate în zona funcțională și periurbană. Asigurarea prioritizării și promovării transportului public în traficul local prin planificarea benzilor preferențiale și a benzilor de autobuz pe arterele cele mai frecventate/aglomerate; -deținerea unui contract de servicii publice cu operatori economici în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007; -clasificarea obligatorie a vehiculelor achiziționate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) privind siguranța generală (GSR) (2019/2144), care va intra în vigoare la 6 iulie 2022; -Criterii pentru finanțarea exclusivă a vehiculelor cu emisii zero: autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie și microbuze. Se va acorda prioritate investițiilor realizate în zone urbane sau rurale funcționale.
296	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Vehicule suplimentare cu emisii zero livrate		Număr	1 618	2 753	T2	2026	Certificate de recepție care confirmă livrarea a 1 135 de vehicule cu emisii zero (de exemplu autobuze, tramvaie, troleibuze și microbuze) în zonele urbane și rurale. În zonele rurale, investițiile sunt limitate la microbuze.
298	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea contractelor pentru furnizarea STI/alte infrastructuri TIC	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea beneficiarilor ce vor fi selectați prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și transparente, care va include, printre altele, următoarele specificații: -alinierea obligatorie a investițiilor la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat; -asigurarea acoperirii cu servicii de mobilitate în zona funcțională și periurbană. Asigurarea prioritizării și promovării transportului public în traficul local prin planificarea benzilor preferențiale și a benzilor de autobuz pe arterele cele mai frecventate/aglomerate. Următoarele acțiuni vor fi eligibile în cadrul sistemelor de transport inteligente (în conformitate cu domeniul de intervenție 076 – Digitalizarea transportului urban) -Gestionarea inteligentă a traficului -Soluții de taxare -Soluții integrate de parcare inteligentă -Centre de control al traficului -Sisteme de avertizare privind adaptarea vitezei -Sisteme de siguranță pentru zona de lucru -Sistem de semaforizare interconectat -Monitorizarea timpilor și a vitezei de călătorie -Sisteme de cântărire în mișcare -Semnal de prioritate pentru utilizarea vehiculelor de urgență -Panouri cu mesaje dinamice -Planificator de călătorii pentru transportul public -Sisteme integrate de informare a pasagerilor Alte tipuri de infrastructuri TIC (în orașe și municipii) – conceptul „Smart City/Smart Village” (oraș inteligent/sat inteligent) va fi, de asemenea, eligibil în ceea ce privește evoluțiile tehnologice (în concordanță cu domeniul de intervenție 021b Dezvoltarea de servicii și structuri de sprijin foarte specializate pentru administrațiile publice și întreprinderi ), cum ar fi: -Utilizarea dronelor pentru inspectarea zonelor sau a situațiilor de risc (zone montane) -Centru de monitorizare a situației în timp real din oraș -Sisteme inteligente de gestionare a sistemelor spațiale verzi -Extinderea sistemului WiFi în spațiile publice -Mobilier urban inteligent -Sistem de monitorizare și siguranță a spațiului public -Valorificarea obiectivelor de patrimoniu prin digitalizare sau reconstrucție digitală -„Ghișeu unic” pentru întreprinderi -Platformă pentru atragerea investițiilor -Platformă de comunicare cu cetățenii și de formare a inițiativelor comunitare -Centre de inovare ale comunităților locale -Dezvoltarea sau modernizarea infrastructurii de educație și formare profesională -Digitalizarea sistemului de învățământ -Baze de date GIS metropolitane -Platformă de date deschise -Funcționar public virtual -Servicii de cloud -Platformă de servicii publice digitale -Sisteme de înregistrare și de eliberare a documentelor -Centru de date urbane și monitorizarea în timp real a stării orașului -Aplicație pentru orașe (aplicație de informare a cetățenilor și de identificare a problemelor la nivel local) -Plata online a impozitelor -Sistem de planificare online – site internet care le permite cetățenilor să se înregistreze online la diferite birouri APL -Chioșcuri de informare pentru serviciile publice -Platformă online și/sau aplicație mobilă pentru cartografierea consumului de energie la nivel de cartier sau de oraș -Rețea de electricitate inteligentă care poate fi implementată în diferite zone cu locuințe colective (rețea inteligentă) -Automatizarea sistemelor de irigații pentru spațiile verzi -Infrastructură de salubrizare „inteligentă” -Monitorizare în timp real a stării infrastructurii tehnice și municipale și a consumului.
300	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Unități administrativ-teritoriale cu sisteme de transport inteligente livrate sau extinse și sisteme electronice de emitere a biletelor sau alte infrastructuri TIC		Număr	0	491	T2	2026	Certificate de recepție care confirmă faptul că sistemele de transport inteligente și sistemele electronice de emitere a biletelor sau alte infrastructuri TIC au fost livrate sau extinse în 491 de unități administrativ-teritoriale.
301	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea contractelor pentru construirea de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea beneficiarilor ce vor fi selectați prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și transparente, care va include, printre altele, următoarele specificații: -alinierea obligatorie a investițiilor la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat sau în curs de elaborare; -asigurarea acoperirii cu servicii de mobilitate în zona funcțională și periurbană; asigurarea prioritizării și promovării transportului public în traficul local prin planificarea benzilor preferențiale și a benzilor de autobuz pe arterele cele mai frecventate/aglomerate; -deținerea unui contract de servicii publice cu operatori economici în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007. Până în 2026, municipiile reședință de județ (inclusiv fiecare sector din București) vor asigura, fiecare, dezvoltarea a minimum 40 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice accesibile publicului/unității administrativ-teritoriale.
303	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Număr de puncte de reîncărcare instalate pentru vehiculele electrice		Număr	0	3920	T2	2026	Certificate de recepție a instalării și raport de punere în funcțiune pentru 3 920 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice.
322a	Investiția 3.a. Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale	Țintă	Renovarea energetică a clădirilor publice		Număr de mp	0	551 036,48	T2	2026	Certificate de recepție a finalizării lucrărilor care acoperă suprafața totală renovată și certificate de performanță energetică care confirmă o reducere cu 30 % a cererii de energie primară la nivel de clădire.

J.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă

Obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate (de exemplu mobilitatea, locuințele sau alte servicii publice furnizate la nivel local).

Reforma constă în intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane și a cadrului politicii urbane a României.

Reforma 3. Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale

Obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone rurale, inclusiv celor din comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii (de exemplu mobilitatea, locuințele sau alte servicii publice furnizate la nivel local).

Reforma constă în înființarea de consorții administrative în zonele rurale funcționale care sunt unități administrative rurale învecinate integrate din punct de vedere economic și social și care se confruntă cu provocări și oportunități similare pentru dezvoltarea lor.

Reforma 4. Creșterea calității locuințelor

Obiectivul acestei reforme este de a reduce privarea severă de locuințe pentru categoriile și grupurile vulnerabile, în special pentru persoanele din comunitățile marginalizate din zonele urbane și rurale.

Reforma constă în intrarea în vigoare a unui act juridic pentru a asigura implementarea Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune aferent.

Reforma 5. Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor

Obiectivul reformei este de a sprijini amenajarea globală a teritoriului prin documente și proceduri simplificate și digitalizate de amenajare a teritoriului și un acces sporit la documentele de planificare spațială și teritorială și transparența acestora.

Reforma constă în intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și în furnizarea unei noi platforme de date, ca parte a Observatorului teritorial, pentru a centraliza documentele standardizate și digitalizate de planificare spațială și teritorială.

Investiția 2. Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul la locuințe de calitate pentru tinerii aflați în dificultate și pentru specialiștii din sănătate și învățământ care oferă astfel de servicii în comunitățile marginalizate și grupurilor marginalizate.

Investiția constă în construirea de noi unități locative pentru tinerii din comunitățile și grupurile vulnerabile. Acesta constă, de asemenea, în construirea de case pentru profesioniștii din domeniul sănătății și al educației din zonele urbane și rurale.

Investiția 3. Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini furnizarea de servicii publice locale.

Investiția finanțează renovarea clădirilor publice din orașe și comune care sunt destinate furnizării de servicii publice către cetățeni (de exemplu, clădirile primăriei, clădirile pentru servicii sociale).

Această măsură completează investiția 3a. Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale.

Investiția 4. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul digital la documentele de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Investiția finanțează elaborarea sau actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism, inclusiv a planurilor de mobilitate urbană durabilă.

J.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
307	Reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă – Politica urbană a României	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane				T2	2022	Legea zonelor metropolitane: -va defini criteriile de delimitare a zonelor metropolitane și a competențelor în materie de politică ale acestora, și anume: mobilitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea urbană, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local care abordează, printre altele, problemele comunităților marginale/periferice, inclusiv așezările informale; -va institui un organism de coordonare la nivelul zonei metropolitane pentru a orienta și supraveghea punerea în aplicare a politicilor și a investițiilor în unitățile administrativ-teritoriale care aparțin zonei metropolitane, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea infrastructurii verzi și accesul la locuri de muncă, la servicii de sănătate și educație, inclusiv pentru persoanele din zonele defavorizate/periferii, precum și de a asigura oportunități economice sporite pentru așezările din zonele periurbane din jurul nucleului urban; -va asigura un cadru transparent și previzibil (inclusiv criterii, metodologie) pentru constituirea bugetului fiecărei zone metropolitane, pe baza contribuțiilor din partea unităților administrative care alcătuiesc zona urbană funcțională și, atunci când este necesar, a transferurilor de la administrația centrală prin programe naționale de dezvoltare, finanțate anual de la bugetul de stat, pe baza criteriilor de performanță legate de obiectivele de politică urmărite la nivelul fiecărei zone metropolitane; va permite achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și servicii la nivelul zonei funcționale.
308	Reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de instituire a Cadrului politicii urbane a României	Dispoziție a hotărârii de guvern care indică intrarea în vigoare a Cadrului politicii urbane a României				T4	2022	Hotărârea de guvern: -va defini rolurile și responsabilitățile autorităților publice de la nivel național și local pentru punerea în aplicare a politicii urbane a României; -va integra principiile dezvoltării durabile, inclusiv prin punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură, în documentele de urbanism; -va operaționaliza indicatorii-cheie de performanță derivați din obiectivele prioritare ale politicii urbane a României (cu alte cuvinte, îmbunătățirea mobilității, îmbunătățirea amenajării teritoriului, îmbunătățirea condițiilor de locuit, servicii publice locale pentru comunitățile marginalizate/periferice și acces la transportul public); -va stabili un mecanism de finanțare stabil și previzibil pentru punerea în aplicare a politicii urbane; -va încuraja cooperarea locală prin stimularea proiectelor de dezvoltare urbană durabilă propuse la nivelul zonelor urbane funcționale și aliniate la planurile de dezvoltare urbană integrată durabilă.
310	Reforma 3. Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale		Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale.	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ				T4	2022	Modificările Codului administrativ vor institui consorții administrative în zonele rurale funcționale [astfel cum sunt definite în conformitate cu metodologia gradului de urbanizare (DEGURBA)] care prezintă un anumit grad de integrare economică și socială și/sau se confruntă cu provocări și oportunități similare pentru dezvoltarea lor (de exemplu, proximitatea față de resursele naturale comune, expunerea la aceleași șocuri structurale). Modificările legislative: -vor defini regimul juridic și responsabilitățile consorțiilor administrative instituite pe baza unei abordări a zonelor rurale funcționale, în vederea îmbunătățirii eficienței serviciilor publice sociale, educaționale și de sănătate, precum și a sprijinului pentru persoanele care desfășoară activități independente în agricultură (cum ar fi accesul la piețe și cooperarea sporită), precum și a eficacității punerii în aplicare a investițiilor, care vor conduce la îmbunătățirea coeziunii teritoriale, a integrării zonelor rurale și a capitalizării durabile a patrimoniului natural și cultural; -vor înființa un organism corespunzător fiecărui consorțiu administrativ care va desfășura activități specifice pentru mai multe autorități publice locale și va contribui la punerea în aplicare a obiectivelor strategice ale autorităților publice implicate. Organismul va gestiona următoarele tipuri de servicii publice: amenajarea teritoriului și urbanism; achiziții publice; investiții; gestionarea domeniului public și privat; servicii financiare și contabile; servicii juridice; asistență socială; registrul agricol; registrul de stare civilă; cadastru. -vor asigura un buget transparent și previzibil, alcătuit din contribuții din partea unităților administrative care formează consorțiile administrative și din transferuri din partea administrației centrale pe baza unor criterii de performanță transparente legate de obiectivele de politică de la nivelul zonei rurale funcționale; -vor face posibilă integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unitățile administrative ale consorțiilor în vederea furnizării de servicii publice într-un timp mai scurt pentru cetățeni și antreprenori, inclusiv prin achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și servicii, la nivelul zonelor rurale funcționale.
312	Reforma 4. Creșterea calității locuințelor	Jalon	Intrarea în vigoare a actului legislativ de implementare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune de reducere a privării severe de locuință	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ de implementare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune de reducere a privării severe de locuință				T2	2022	Actul legislativ va asigura punerea în aplicare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune în vederea îmbunătățirii calității locuințelor pentru categoriile și grupurile vulnerabile, reducând privarea severă de locuință, în special pentru persoanele din comunitățile marginalizate din zonele urbane și rurale. Strategia și planul de acțiune: -vor fi însoțite de o cartografiere a necesităților de locuințe, în special în comunitățile și grupurile marginalizate, inclusiv în așezările informale, în zonele urbane și rurale (conform versiunii actualizate a Atlasului comunităților marginalizate); -vor asigura o abordare care garantează complementaritatea/corespunde cu investițiile existente sau viitoare ale centrelor comunitare integrate (adică furnizarea de servicii educaționale, sociale și de asistență medicală de bază) finanțate în cadrul FSE+ și al fondurilor viitoarei politici de coeziune; -vor asigura acces complementar la educație și la servicii de sănătate în comunitățile marginalizate (astfel cum au fost identificate în versiunea actualizată a Atlasului comunităților marginalizate); -nu vor conduce la segregare socială; -vor asigura posibilitatea de a utiliza zonele metropolitane, consorțiile administrative și asociațiile de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea investițiilor.
315	Reforma 5. Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	Jalon	Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	Dispoziție în actul juridic care indică intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor				T2	2026	Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va conține dispoziții privind: -- reducerea termenelor pentru emiterea actelor administrative, precum și introducerea de noi mecanisme pentru a asigura procese administrative digitalizate în construcții; - posibilitatea de a crea structuri de planificare la nivelul zonelor urbane funcționale; -cerințe privind actualizarea și transpunerea planurilor spațiale și urbane în sistemele de informații geografice (SIG), precum și cerințe privind alinierea acestora la următoarele principii ale politicii urbane a României: promovarea transportului durabil și creșterea siguranței rutiere, utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi și albastre, inclusiv la nivelul zonelor urbane și rurale funcționale; - cerința ca documentele de planificare urbană actualizate să includă dispoziții care vizează reducerea timpului de deplasare și a distanței pentru populația din zonele urbane și rurale funcționale.
316	Reforma 5. Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	Jalon	Platformă de date digitale urbane interoperabile (componentă a Observatorului teritorial)	Platforma de date digitale urbane interoperabile (ca parte a Observatorului teritorial) este disponibilă este disponibilă pentru utilizare				T2	2026	O platformă digitală urbană interoperabilă va fi disponibilă în vederea utilizării, ca parte a Observatorului teritorial, și va permite: -accesul public la cele mai recente documente de planificare spațială și teritorială care corespund tuturor unităților administrativ-teritoriale din țară; -posibilitatea ca autoritățile publice locale să emită certificate de urbanism; -disponibilitatea datelor într-un format interoperabil pentru a facilita integrarea cu bazele de date ale tuturor autorităților publice relevante (de exemplu, administrația fiscală); -furnizarea de date în timp real (de exemplu, date privind reglementările urbane sau date privind restricțiile și utilizarea permisă a terenurilor) către părțile interesate, inclusiv publicul larg; -gestionarea dinamică a planificării urbane (și anume actualizarea continuă a datelor ținând seama de modificările aduse – de exemplu, modificări ale indicatorilor planurilor urbanistice generale prin intermediul planurilor urbane zonale) Platforma va fi concepută astfel încât să fie cloud-ready, pentru a putea utiliza cloudul guvernamental.
317	Investiția 2. Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	Jalon	Semnarea tuturor contractelor de finanțare pentru construirea de locuințe pentru tinerii care provin din comunități și grupuri vulnerabile și pentru specialiști din sănătate și învățământ din zonele urbane sau rurale	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema de finanțare a granturilor va fi elaborată pe baza dispozițiilor Strategiei naționale a locuirii și ale planului de acțiune, în conformitate cu specificațiile jalonului 312. Schema de finanțare va fi deschisă tuturor unităților administrativ-teritoriale/zonelor metropolitane/consorțiilor administrative și va respecta următoarele specificații obligatorii: A)locuințele pentru tineret vor fi acordate unităților administrativ-teritoriale/consorțiilor administrative/zonelor metropolitane pe baza unui plan de acțiune integrat pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale tinerilor din comunitățile și grupurile vulnerabile și din gospodăria acestora, inclusiv măsuri de promovare a integrării sociale și economice a grupurilor vizate. Tinerii beneficiari trebuie să îndeplinească cumulativ condiția de a proveni dintr-o comunitate/grup vulnerabil, de a avea vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani și un venit per membru de familie sub salariul mediu lunar per economie; nu dețin o casă/nu au deținut o casă, trăind în prezent în condiții de locuit supraaglomerate/precare. Criteriile vor lua în considerare, de asemenea, dacă tinerii au unul sau mai mulți copii aflați în îngrijire/care locuiesc în gospodărie. B)unitățile locative pentru specialiștii din sănătate și învățământ vor fi acordate unităților administrativ-teritoriale/consorțiilor administrative/zonelor metropolitane pe baza unui plan de acțiune integrat pentru îmbunătățirea serviciilor medicale sau educaționale pentru comunitățile și grupurile vulnerabile, astfel cum au fost identificate prin cartografierea nevoilor, în special în comunitățile și grupurile marginalizate. De asemenea, investiția se va realiza în corelație cu investițiile în componentele Educație, Sănătate (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, cu scopul creșterii accesului la servicii medicale de bază) și Valul renovării din cadrul planului național de redresare și reziliență, precum și cu investiția 3 a componentei de față (Reabilitarea moderată a clădirilor ce adăpostesc servicii publice), cu programele operaționale (2014-2020 și 2021-2027) sau cu alte programe.
318	Investiția 2. Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	Țintă	Unități locative construite pentru tinerii care provin din comunități/grupuri vulnerabile și pentru profesioniștii din domeniul sănătății și al educației		Număr	0	2225	T2	2026	Numărul de unități locative construite pentru tinerii care provin din comunități/grupuri vulnerabile și numărul de unități locative construite în orașe sau zone rurale pentru profesioniștii din domeniul sănătății și al educației, atestate de certificatele de recepție la finalizarea lucrărilor. Unitățile locative vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce va fi confirmat prin certificate de performanță energetică.
320	Investiția 3. Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale	Jalon	Semnarea contractelor pentru renovarea moderată a clădirilor publice	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru renovarea moderată a clădirilor publice, printre acestea numărându-se următoarele condiții: -sunt eligibile numai orașele și comunele; -sunt eligibile numai clădirile publice al căror scop este furnizarea de servicii publice locale (de exemplu, clădirile primăriei, clădirile pentru servicii sociale); -proiectele de modernizare moderată vor duce la o reducere cu 30 % a necesarului de energie primară, astfel cum o demonstrează certificatele de performanță energetică. În cazul investițiilor pentru renovarea moderată a clădirilor publice, costurile sistemului fără eficiență energetică nu vor depăși 10 % din costul total.
322	Investiția 3. Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale	Țintă	Renovarea energetică a clădirilor publice		Număr de mp	0	556 948,36	T2	2026	Certificate de recepție la finalizarea lucrărilor care acoperă suprafața totală renovată și certificate de performanță energetică care confirmă o reducere cu 30 % a cererii de energie primară la nivel de clădire.
323	Investiția 4. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	Jalon	Semnarea contractelor pentru elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism și a planurilor de mobilitate urbană durabilă.	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea elaborării/actualizării planurilor de amenajare a teritoriului, de planificare urbană și de mobilitate urbană durabilă. Redactarea/actualizarea documentației se va realiza în format digital, în conformitate cu dispozițiile jalonului 288 și ale jalonului 315. PMUD va fi aprobat de Grupul național pentru optimizarea PMUD instituit în conformitate cu dispozițiile stabilite în jalonul 289, iar documentația de amenajare a teritoriului și urbanism va fi încărcată în Observatorul teritorial. Va fi asigurată integrarea cu platforma digitală descrisă în jalonul 316.
325	Investiția 4. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	Țintă	Planurile de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană durabilă sunt publicate pe platforma Observatorului teritorial		Număr	0	146	T2	2026	Cel puțin 146 de planuri de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană vor fi publicate pe platforma Observatorului teritorial.

K.COMPONENTA 11: Turism și cultură

Obiectivul componentei „Turism și cultură” este de a spori coeziunea socială, economică și teritorială și de a crea noi locuri de muncă, în special în zonele rurale, și anume:

(1)promovarea transformării socioeconomice durabile în zonele rurale și defavorizate prin dezvoltarea unei rețele de organizații regionale de management al destinației și prin sprijinirea investițiilor în turismul local;

(2)sprijinirea mobilității durabile prin crearea unei rețele naționale velo care să includă și rutele de ciclism EuroVelo; și

(3)reducerea decalajului în ceea ce privește accesul la cultură între zonele rurale și marile zone urbane.

Reformele și investițiile vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări transmise României în 2019 și 2020, cu privire la necesitatea următoare: „să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și tranziția digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale” (recomandarea specifică de țară 3, 2020), „ținând seama de disparitățile regionale” (recomandarea specifică de țară 4, 2019).

K.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 3.a. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural

Obiectivul acestei reforme este de a stabili cadrul juridic și administrativ pentru lucrătorii din sectorul cultural.

Această măsură constă în adoptarea actelor juridice privind sistemul de finanțare a proiectelor culturale și sprijinirea lucrătorilor din sectoarele culturale.

Această măsură completează subreforma 3.: Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural.

Investiția 5. Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul la cultură în localitățile defavorizate din punct de vedere cultural.

Această măsură constă într-un program-pilot de finanțare cu autoritățile locale pentru a sprijini programele culturale și un program-pilot de finanțare a proiectelor de educație culturală pentru instituțiile publice de învățământ din zonele rurale și orașele mici.

Investiția 6. Instituirea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta un sistem digital pentru acordarea de finanțare publică în sectoarele culturale.

Această măsură constă în implementarea unui sistem digital pentru a facilita accesul la finanțare pentru operatorii culturali naționali.

Investiția 7. Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii de a produce filme și de a accelera tranziția digitală a producătorilor și distribuitorilor de film din România.

Această măsură constă în finanțarea producătorilor de filme și mass-media pentru dobândirea de competențe digitale în producție și distribuție.

K.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
345	Reforma 3.a. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice privind cadrul juridic aplicabil lucrătorilor din sectorul cultural	Dispoziție în actele juridice care indică intrarea în vigoare a cadrului juridic pentru statutul lucrătorilor din sectorul cultural				T1	2025	Actele juridice vor intra vigoare cu privire la cadrul juridic aplicabil lucrătorilor din sectorul cultural, care: -vor defini ocuparea forței de muncă în „muncă artistică” și „activitate culturală”; -vor stabili standarde pentru ocuparea forței de muncă, impozitare și securitate socială, asigurând o remunerare proporțională și accesul la prestații (de exemplu, șomaj și protecția sănătății); - vor stabili dispoziții pentru identificarea artiștilor culturali independenți și accesul acestora la sistemele de protecție socială.
347	Investiția 5. Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural	Jalon	Localitățile mici cu acces la cultură	Plata finanțării pentru proiecte culturale implementate în localități mici				T2	2026	Plăți de finanțare de către Administrația Fondului Cultural Național pentru proiecte implementate în 50 de localități cu populație sub 50 000 de locuitori.
348	Investiția 6. Instituirea sistemului digital pentru procesele de finanțare culturală	Jalon	Sistemul digital pentru procesele de finanțare culturală	Sistemul digital pentru procesele de finanțare culturală accesibil online				T3	2025	Sistemul digital pentru procesele de finanțare culturală este accesibil online. Acesta va simplifica evaluarea cererilor și a proiectelor și va permite înregistrarea granturilor culturale publice pentru a preveni dubla finanțare. Acesta va permite colectarea de date pentru analiza cheltuielilor culturale și va oferi acces public la informații neconfidențiale privind proiectele.
350	Investiția 7. Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme	Țintă	Producătorii și distribuitorii de filme care participă la cursuri de formare pentru capacitatea de competențe digitale		Număr	0	40	T3	2025	Certificate pentru cursuri de formare în domeniul competențelor digitale ale producătorilor și distribuitorilor de filme de la 40 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul cinematografic și al mass-mediei.

K.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)

Obiectivul acestei reforme este de a spori competitivitatea sectorului turismului din România și de a promova transformarea socioeconomică durabilă în zonele rurale și defavorizate prin adoptarea cadrului necesar pentru operaționalizarea organizațiilor de management al destinației.

Punerea în aplicare a acestei reforme constă în adoptarea unui cadru legislativ necesar pentru funcționarea organizațiilor de management al destinației și elaborarea unui plan de acțiune dedicat valorificării patrimoniului cultural în vederea creșterii competitivității sectorului turismului din România.

Instituirea și operaționalizarea organizațiilor de management al destinației se vor baza pe Recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) incluse în studiul „Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației”.

Cadrul legislativ necesar pentru funcționarea organizațiilor de management al destinației include, de asemenea, o descriere detaliată a mecanismului de finanțare și un model clar de guvernanță. Planul de acțiune se va desfășura în conformitate cu setul de măsuri propuse în strategia de dezvoltare a organizațiilor de management al destinației și va fi în concordanță cu rezultatele activității de cartografiere.

Organizația de management al destinației va fi o persoană juridică care pune în aplicare politica de dezvoltare turistică a fiecărei destinații specifice, inclusiv politica de comercializare a destinației, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, reunind o serie de alte organizații, cum ar fi: operatori economici, instituții din sectorul public, asociații profesionale și patronale și organisme de reglementare. Organizațiile regionale de management al destinației vor fi concepute pentru a forma o rețea eficientă axată pe avantajele competitive locale și vor lucra în parteneriat cu autoritatea națională pentru turism.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale

Obiectivul acestei investiții este implementarea a 12 rute turistice tematice.

Această măsură constă în publicarea rutelor turistice și modernizarea/reabilitarea siturilor turistice.

Investiția 2. Modernizarea/crearea de muzee și memoriale

Obiectivul acestei investiții este de a intensifica turismul cultural prin crearea sau modernizarea de muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor.

Această măsură constă în modernizarea sau construirea de muzee sau situri memoriale.

Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național

Obiectivul acestei reforme este de a contribui la dezvoltarea economică a orașelor mici și a zonelor rurale prin adoptarea unui cadru legislativ, instituțional și de investiții pentru trasee cicloturistice și forme durabile de turism.

Implementarea acestei reforme va consta într-o reformă de reglementare pentru a stabili entitățile relevante, criteriile pentru traseele cicloturistice și stimulentele pentru promovarea cicloturismului.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 martie 2022.

Investiția 3. Instituirea și operaționalizarea Centrului Național de Coordonare Velo

Obiectivul acestei investiții este de a contribui la mobilitatea durabilă prin promovarea ciclismului prin intermediul unui nou Centru Național de Coordonare Velo.

Implementarea acestei investiții va include un studiu privind traseele cicloturistice la nivel național, care va constitui baza pentru digitalizarea pistelor și traseelor velo și pentru dezvoltarea unei platforme naționale eVelo, cu o aplicație digitală integrată pentru toate traseele cicloturistice și un site web dedicat.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2022.

Investiția 4. Construirea a 236,05 km de piste pentru biciclete

Obiectivul acestei investiții este de a spori transportul durabil prin construirea infrastructurii de piste pentru biciclete.

Această măsură constă în construirea de piste pentru biciclete pe teritoriul României.

Reforma 3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural

Obiectivul acestei reforme este de a stabili cadrul juridic și administrativ pentru lucrătorii din sectorul cultural.

Această măsură constă în adoptarea actelor juridice privind sistemul de finanțare a proiectelor culturale și sprijinirea lucrătorilor din sectoarele culturale.

Această măsură completează subreforma 3.a.: Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural.

K.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
326	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Jalon	Toate zonele optime de destinație pentru organizațiile de management al destinației (OMD-uri) din România au fost cartografiate	Au fost publicate toate zonele optime de destinație pentru OMD-uri din România				T1	2022	Organizațiile de management al destinației vor identifica zonele de destinație optime pe baza următoarelor criterii: - capacitatea lor de a atrage turiști internaționali; - promovarea transformării socioeconomice durabile/ecologice în zonele rurale și defavorizate, în complementaritate cu componenta Fondul local (de exemplu, în ceea ce privește zonele rurale funcționale); - potențialul de creare de noi locuri de muncă.
327	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Jalon	Plan de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România	Adoptarea planului de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România				T1	2022	Planul de acțiune va fi conform cu pachetele turistice multiple ale OMD-urilor. Planul de acțiune va acoperi perioada 2022-2026 și va include obiective anuale și multianuale specifice, precum și următoarele acțiuni principale: a) stabilirea tipurilor de situri, cu impact național și internațional, care vor fi utilizate pentru promovarea turismului în România și vor contribui la promovarea transformării socioeconomice durabile/ecologice în zonele rurale și defavorizate; și b) stabilirea rutelor culturale care sunt rezultatul exercițiului de cartografiere. Planul de acțiune detaliază, de asemenea, principalii actori, rolurile și responsabilitățile acestora, precum și rezultatele preconizate.
328	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ printr-o ordonanță de urgență a guvernului, care va include o descriere clară a mecanismului de finanțare pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de OMD-uri și un model clar de guvernanță	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de înființare a OMD-urilor				T3	2022	Legislația va include o descriere clară a mecanismului de finanțare pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de OMD-uri regionale și locale (organizații de management al destinației) și un model solid de guvernanță. Principalele elemente ale cadrului juridic vor fi următoarele: -scopul legislației, definirea OMD-urilor la diferite niveluri teritoriale, precum și a OMD-urilor tematice; -identificarea membrilor; -criteriile minime pentru ca o destinație să fie eligibilă să formeze un OMD pentru a reprezenta destinația; -forma de organizare – OMD-ul va avea o adunare generală, un consiliu de administrație și personalul care va reprezenta partea executivă. OMD-urile vor fi înregistrate cu dispoziții statutare, pentru a avea o strategie și un plan de acțiune, pentru a dispune de fondurile necesare pentru punerea în aplicare a strategiei. În ceea ce privește membrii, OMD-ul va fi un organism reprezentativ al operatorilor economici din domeniul turismului de destinație, al asociațiilor de turism și al altor părți interesate relevante și al autorităților publice de la nivel local sau județean; -descrierea atribuțiilor consiliului de administrație și ale adunării generale; -sistemul de vot și procesul decizional; -mecanismul de finanțare; -obiectivele OMD-urilor și monitorizarea rezultatelor cu responsabilități specifice. Un OMD se va înființa luând în considerare unitățile geografice (județe, localități) cu obiectivul de a promova turismul local sau regional.
331	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Țintă	Situri care sunt incluse în rutele culturale		Număr	0	225	T1	2022	Cel puțin 225 de situri vor fi incluse în rutele culturale, vor fi alese pe baza cartografierii și vor fi poziționate în principal în zonele rurale și defavorizate pentru a atrage turiști și a crea noi locuri de muncă în industria turismului. „Siturile” sunt punctele de atracție turistică (precum castele, fortificații, mănăstiri, case tradiționale) care vor fi incluse în cele 12 rute culturale, vor fi alese de un comitet și se vor baza pe un proces de consultare. Criteriile minime de selecție sunt: a) criteriile teritoriale, economice și sociale, inclusiv creșterea economică, locurile de muncă, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate; b) capacitatea proiectului de a genera un impact asupra atractivității turismului și creșterea participării culturale, caracterul unic la nivel național, avantajele comparative și competitive; c) includerea siturilor legate de tema rutelor finanțate anterior în cadrul Programului Operațional Regional și al Programului Național pentru Dezvoltare Rurală; d) includerea siturilor pe lista patrimoniului mondial UNESCO sau pe lista temporară sau orientativă; e) includerea siturilor în categoria clădirilor istorice care nu sunt considerate monumente istorice. Printre rutele culturale vor fi incluse numai acele situri care le oferă în prezent acces turiștilor.
332	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Jalon	Semnarea contractelor de promovare a celor 12 rute	Semnarea contractelor				T3	2022	Semnarea contractelor pentru dezvoltarea turismului pe fiecare rută culturală. Vor fi incluse următoarele activități: - digitalizarea siturilor incluse în cadrul rutei; - crearea unei aplicații dedicate vizitatorilor; - marcarea și semnalizarea rutei/siturilor incluse în cadrul rutei; - crearea unei oferte culturale comune.
335	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Jalon	Site-uri deschise pentru vizitatori	Situri restaurate, consolidate, refăcute sau conservate deschise vizitatorilor				T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor (restaurare/consolidare/refacere/conservare) din 201. Aceste site-uri vor fi deschise vizitatorilor.
337	Investiția 2. Modernizarea/crearea de muzee și memoriale	Țintă	Muzee sau memoriale deschise publicului		Număr	0	6	T2	2026	Șase muzee sau memoriale deschise publicului, după cum urmează: Se vor construi următoarele trei muzee și memoriale: - Galeria Istorică a Transilvaniei - Locul memorial și centrul pentru vizitatori Râpa Robilor; Memorialul strămutării forțate a persoanelor și al industrializării, Satu Mare. Aceste clădiri nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va confirma prin certificate de performanță energetică: Următoarele trei muzee și memoriale vor fi restaurate, renovate sau modernizate: -Memorialul Revoluției din 1989, Timișoara; -Memorialul Victimelor, Sighet; -Muzeul Ororilor Comunismului, Sfântu Gheorghe.
338	Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul				T1	2022	Cadrul de reglementare (hotărâri de guvern) pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice va include următoarele elemente: - înființarea instituțiilor responsabile cu operaționalizarea și monitorizarea infrastructurii de cicloturism (inclusiv a Centrului Național de Coordonare Velo); - stabilirea tipologiilor și caracteristicilor traseelor cicloturistice; - stimulente normative pentru utilizarea cicloturismului.
339	Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	Jalon	Traseele Centrului Național de Coordonare Velo sunt instituite și operaționale	Adoptarea hotărârii de guvern pentru înființarea Centrului Național de Coordonare Velo				T2	2022	Centrul Național de Coordonare (CNC) pentru trasee velo va fi înființat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. CNC va deveni operațional și va începe elaborarea studiului și a aplicației eVelo.
340	Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	Jalon	Studiu cuprinzător privind distribuția teritorială a traseelor cicloturistice naționale	Studiu publicat				T3	2022	Studiul aprofundat va stabili distribuția teritorială a traseelor cicloturistice (2 404 km de piste pentru biciclete) pe baza unor criterii-cheie (de exemplu, reducerea congestiei traficului, promovarea ecoturismului), identificând actorii relevanți și integrând inițiativele existente de consolidare a patrimoniului natural și cultural, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 338. Pe baza rezultatelor studiului, se va lansa procesul de achiziții publice pentru punerea în practică a traseelor cicloturistice.
341	Investiția 3. Instituirea și operaționalizarea Centrului Național de Coordonare Velo	Jalon	Platforma națională integrată eVelo și aplicație pentru telefoane inteligente	Dezvoltarea și publicarea platformei și a aplicației				T3	2022	Dezvoltarea și publicarea unei aplicații digitale integrate pentru furnizarea de informații tematice legate de cicloturism. Aplicația integrată include crearea platformei naționale eVelo (un site internet pentru traseele cicloturistice naționale) și a unei aplicații tematice pentru telefoane inteligente, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 340.
342	Investiția 4. Construirea a 236,05 km de piste pentru biciclete	Jalon	Semnarea contractelor privind pistele pentru biciclete	Semnarea contractelor				T4	2022	Semnarea contractelor de finanțare pentru construirea a 236,05 km de noi piste pentru biciclete, în urma unui proces de licitație deschis și competitiv. Procesul de licitație va începe cu publicarea schemei de finanțare care stabilește eligibilitatea, criteriile și condițiile de atribuire a contractelor. Schema financiară va fi elaborată de Centrul Național de Coordonare Velo. După finalizarea procesului de licitație, vor începe lucrările pe cei 236,05 km de piste pentru biciclete.
343	Investiția 4. Construirea a 236,05 km de piste pentru biciclete	Jalon	Piste pentru biciclete construite și accesibile pentru ciclism	Piste pentru biciclete construite				T2	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor pentru un total de 236,05 km de piste pentru biciclete construite.
344	Reforma 3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind sistemul de finanțare a sectorului cultural	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru finanțarea sectorului cultural				T3	2022	Jalonul se axează pe asigurarea unui sistem stabil de finanțare a proiectelor culturale. Legea actualizată va stabili un mecanism stabil de finanțare din bugetul de stat pentru sectorul cultural, axat pe: reducerea decalajului în ceea ce privește accesul la cultură între zonele rurale/orașele mici și marile zone urbane, sprijinirea diversității culturale și a incluziunii sociale și a egalității de gen, sprijinirea industriilor creative, creșterea potențialului economic al sectorului cultural. Legile care vor fi aprobate și vor intra în vigoare sunt: - cadrul legislativ privind finanțarea nerambursabilă a culturii (Ordonanța Guvernului 51/1998); - finanțarea în domeniul audiovizual în concordanță cu orientările comunitare. Modificările legislative se vor baza, printre altele, pe rezultatele obținute prin cartografierea ofertelor publice și private de servicii culturale la nivel național și local, pe identificarea și furnizarea unor surse suplimentare previzibile și transparente de finanțare, pe un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică.

L.COMPONENTA 12: Sănătate

Componenta „Sănătate” a planului de redresare și reziliență va consta în patru reforme și două investiții care abordează principalele provocări din sistemul de sănătate. Cele mai importante sunt reducerea ratei mortalității evitabile, reducerea disparităților regionale, sociale și între mediul rural și cel urban în ceea ce privește accesul la servicii medicale de bază, creșterea accesului la servicii medicale de calitate, îmbunătățirea infrastructurii spitalicești și prespitalicești, precum și optimizarea cheltuielilor pentru îngrijirea medicală și gestionarea resurselor.

Această componentă va contribui la punerea în aplicare a recomandării specifice de țară adresată României privind îmbunătățirea accesului la asistență medicală și a eficienței sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu (recomandarea specifică de țară 3, 2019). Componenta abordează, de asemenea, recomandarea privind consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate (recomandarea specifică de țară 1, 2020).

L.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate

Obiectivul acestei reforme este de a spori eficiența cheltuielilor cu sănătatea publică prin adoptarea unor modificări legislative și prin lansarea ca pilot a unei scheme de granturi pentru recompensarea celor mai performanți furnizori de asistență medicală.

Reforma constă în mecanisme financiare care recompensează performanța furnizorilor de asistență medicală prin intermediul „Fondului pentru calitatea serviciilor de sănătate” și în elaborarea unui nou model de contract-cadru care să reglementeze condițiile de furnizare a asistenței medicale.

Reforma 2. Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară

Reforma vizează creșterea capacității administrative a autorităților centrale și locale de a gestiona în mod eficient proiectele de infrastructură din sănătate prin înființarea și punerea în funcțiune a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), ca instituție publică cu personalitate juridică și subordonată Ministerului Sănătății. În momentul în care va avea capacitate instituțională deplină, ANDIS va fi în măsură să gestioneze proiecte majore de infrastructură de sănătate publică, precum și să furnizeze expertiză tehnică la cererea autorităților locale.

Implementarea reformei va consta în înființarea ANDIS, dotarea acesteia cu un sediu central și personal (inclusiv numirea unui președinte și a unui consiliu director), activități de formare a personalului și consultanță și asistență tehnică pentru proiectele care intră în portofoliul ANDIS. Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2022.

Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate

Obiectivul reformei este de a sprijini dezvoltarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor forței de muncă din sistemul de sănătate din România și de a preveni corupția.

Reforma constă în modificări legislative pentru revizuirea cadrului privind resursele umane din domeniul sănătății, crearea unui centru de excelență pentru gestionarea serviciilor de sănătate, precum și a unor centre de formare și formarea personalului medical.

Investiția 1. Infrastructura medicală prespitalicească

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini accesibilitatea asistenței medicale de bază.

Investiția constă în investiții în cabinete ale medicilor de familie sau ale asocierilor de cabinete de asistență medicală primară, în unități de îngrijire ambulatorie, în centre comunitare integrate și în cabinete de planificare familială.

Investiția 2. Infrastructura spitalelor publice

Obiectivul acestei investiții este de a construi și echipa spitale publice.

Investiția constă în noi infrastructuri spitalicești publice, echipamente și dispozitive medicale, unități de terapie intensivă pentru nou-născuți și echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale.

L.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
351	Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial privind indicatorii de performanță și de calitate care urmează să fie utilizați pentru selectarea unităților medicale care vor fi finanțate din Fondul pentru calitatea serviciilor medicale	Dispoziție din ordinul ministerial care indică intrarea în vigoare a ordinului ministerial de adoptare a setului de indicatori de calitate a îngrijirii și a metodologiei necesare pentru selectarea unităților medicale beneficiare				T4	2022	Ministerul Sănătății va elabora și va adopta un set de indicatori de proces, indicatori de rezultat și indicatori raportați la pacienți care urmează să fie utilizați pentru evaluarea furnizorilor de servicii medicale, precum și metodologia de selecție bazată pe performanță a unităților beneficiare. Setul de indicatori va include indicatori precum: proporția de pacienți cu evenimente adverse, îmbunătățirea pe scala durerii (scorul din scala analoagă vizuală), rata infecțiilor dobândite în spital, informații de calitate aflate la dispoziția pacienților.
352	Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a actului juridic pentru un nou model de contract-cadru pentru sistemul de asigurări de sănătate	Dispoziție în actul juridic care indică intrarea sa în vigoare				T2	2023	Noul model de contract-cadru pentru sistemul de asigurări de sănătate: -Conține indicatori de eficiență pentru cheltuielile Fondului Național de Asigurări de Sănătate, care trebuie raportați periodic; -Extinde domeniului de aplicare al serviciilor ambulatorii; -Mandatează protocoale de îngrijire preventivă și programe de depistare timpurie la nivelul asistenței medicale primare; -Permite telemedicina și capacitățile de consultare la distanță pentru unele servicii medicale; -Include dispoziții privind stimulentele financiare și mecanismele de sprijin pentru furnizorii de asistență medicală care deservesc populațiile rurale insuficient deservite; -Extinde domeniul de aplicare definit al serviciilor acoperite la asistența primară, specializată și comunitară.
355	Reforma 2. Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ de instituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ de instituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)				T2	2022	Cadrul legislativ va stabili următoarele funcții pentru această agenție: - pregătirea și implementarea în timp util a proiectelor de investiții prioritare în infrastructura de sănătate publică, conform specificațiilor și în cadrul bugetului aprobat; - emiterea de instrucțiuni, recomandări și norme metodologice aplicabile pentru pregătirea, implementarea și finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică; -furnizarea de asistență specializată în domeniul proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică ministerelor, spitalelor publice sau altor autorități publice; -stabilirea și implementarea programului multianual al proiectelor de investiții prioritare în infrastructura de sănătate publică; -monitorizarea implementării proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică; -înființarea unui centru de excelență în gestionarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică; -stabilirea de parteneriate și încheierea de acorduri de finanțare a proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică. Președintele ANDIS va fi numit, iar recrutarea personalului pentru cele 15 roluri-cheie din organigrama ANDIS finalizată se va încheia în momentul în care agenția devine operațională.
356	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reforma managementului serviciilor de sănătate și a managementului resurselor umane din sănătate				T2	2022	Modificările vizează legea principală care reglementează sectorul sănătății (Legea nr. 95 din 2006, astfel cum a fost modificată). În plus, pentru a operaționaliza modificările aduse acestei legi vor intra în vigoare mai multe hotărâri de guvern. Principalele dispoziții ale actelor legislative nou introduse: - vor adapta criteriile de competență pentru înscrierea la concursurile pentru posturi de conducere în domeniul sănătății; - vor ajusta criteriile de calitate pentru programele de formare în domeniul managementului serviciilor de sănătate; - vor actualiza cerințele pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor medicale; - vor dezvolta și vor consolida corpul de experți în managementul serviciilor de sănătate; - vor dezvolta auditarea și evaluarea programelor de formare în domeniul managementului serviciilor de sănătate. Actele normative nou adoptate vor contribui la profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate, prin elaborarea criteriilor de competență pentru personalul de specialitate.
357	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate	Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate prin hotărâre de guvern				T2	2022	Legea va stabili un nou cadru strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate, în concordanță cu obiectivele generale ale sistemului de sănătate. Principalele elemente ale cadrului strategic vor fi următoarele: (i) generarea resurselor umane în sănătate; (ii) gestionarea resurselor umane în sănătate; (iii) gestionarea motivării resurselor umane; (iv) guvernanța forței de muncă în sănătate.
358	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Dezvoltarea resurselor umane din sănătate	Adoptarea planurilor de acțiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate prin ordin al ministrului sănătății				T4	2022	Planurile de acțiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane din asistența medicală primară și comunitară, ambulatorie și de spital, precum și sănătate publică operaționalizează cadrul strategic pentru a transforma nivelul de cunoștințe, aptitudini și competențe al resurselor umane din sănătate. Vor fi elaborate 5 planuri de acțiune individualizate, iar domeniile vizate includ formarea inițială, dezvoltarea profesională continuă, mixul de competențe, partajarea sarcinilor, transferul sarcinilor. Se preconizează că planurile de acțiune vor fi în concordanță cu indicatorii de performanță stabiliți pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate prevăzută în reforma 1. Personalul medical vizat include medici, asistenți medicali, farmaciști, dentiști, moașe și asistenți medicali comunitari, precum și alte categorii de profesioniști din domeniul sănătății.
360	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Țintă	Construirea și echiparea a două centre de dezvoltare a competențelor pentru formarea personalului medical public			0	2	T2	2026	Se vor construi și se vor echipa două centre de dezvoltare a competențelor pentru formarea personalului din sectorul public care lucrează în domeniul asistenței medicale.
361	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Formarea personalului medical	Plăți efectuate pentru formarea personalului medical				T4	2025	Plăți efectuate pentru formarea a 4 000 de membri ai personalului medical: fie în legătură cu gestionarea resurselor umane în instituțiile de sănătate publică, fie în legătură cu integritatea și prevenirea corupției în domenii legate de sănătate.
365	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Operaționalizarea portalului transparenta.ms.ro privind utilizarea resurselor publice	Publicarea datelor pe portalul transparenta.ms.ro privind utilizarea resurselor publice din sănătate				T4	2024	Utilizarea resurselor publice va deveni mai transparentă prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro. Datele incluse vor acoperi resursele utilizate de instituțiile centrale și locale, inclusiv de spitale, precum și la lista întreprinderilor cărora li s-au atribuit contracte de achiziții publice și a autorităților contractante.
366	Investiția 1. Infrastructura medicală prespitalicească	Jalon	Adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate	Adoptarea Manualului centrelor comunitare integrate, inclusiv a orientărilor pentru prioritizarea investițiilor în centrele comunitare integrate printr-un ordin al ministrului sănătății.				T4	2021	Centrele comunitare integrate vor beneficia de investiții bazate pe orientările metodologice prioritare care urmează să fie elaborate de Ministerul Sănătății în consultare cu reprezentanții autorităților publice locale. Aceste orientări prioritare fac parte integrantă din Manualul centrelor comunitare integrate. Prioritizarea unităților administrativ-teritoriale va ține cont de: - numărul de persoane vulnerabile per comunitate (minimum 500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social sau economic); - disponibilitatea la asociere cu alte localități vulnerabile; - existența la nivelul comunității a unui asistent medical comunitar și a unui asistent social/tehnician de asistență socială; - unitățile administrativ-teritoriale fără medic de familie sau cu un număr insuficient de medici de familie raportat la populație; - existența unei hotărâri de consiliu local pentru înființarea centrelor comunitare integrate; - identificarea localității ca zonă rurală marginalizată.
367	Investiția 1. Infrastructura medicală prespitalicească	Țintă	Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară dotate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și localități marginalizate		Numărul	0	2 000	T2	2025	Cel puțin 2 000 de asocieri de cabinete sau cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate sau renovate. Cel puțin 75 % din toate asociațiile de cabinete sau medicii de familie trebuie să fie situate în regiuni sau localități marginalizate. Regiunile/localitățile marginalizate sunt cele fără acces sau cu acces limitat la asistența medicală primară. Criteriile de marginalizare și gradul de marginalizare sunt stabilite la nivel regional conform metodologiilor de calcul al indicelui dezvoltării umane locale și al indicelui de dezvoltare prezentate în Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România și în Studiul de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei.
369	Investiția 1. Infrastructura medicală prespitalicească	Țintă	Unități de asistență medicală ambulatorie nou construite sau renovate și echipate		Număr	0	30	T4	2024	Cel puțin 30 de unități de asistență medicală ambulatorie vor fi nou construite sau renovate și echipate. Din cele 30 de unități de asistență medicală ambulatorie, cel puțin 20 de unități de asistență medicală ambulatorie trebuie să fie situate în regiuni sau localități mai puțin dezvoltate, având în vedere Atlasul zonelor urbane marginalizate, care face parte din jalonul 367.
370	Investiția 1. Infrastructura medicală prespitalicească	Țintă	Centre comunitare integrate construite/renovate și echipate		Număr	0	54	T2	2026	54 de centrele comunitare integrate vor fi construite sau renovate și echipate. Centrele comunitare construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce va fi confirmat prin certificate de performanță energetică. Cel puțin 27 de centre comunitare integrate construite sau renovate vor fi situate în regiuni și localități marginalizate, astfel cum sunt definite în ținta T369. Pentru centrele comunitare construite și renovate, se eliberează certificate de recepție pentru următoarele echipamente, inclusiv locul în care au fost instalate: I. Echipamente pentru funcționarea birourilor, care pot include, dar nu se limitează la: birouri, scaune de birou, inclusiv pentru pacienți, fișete, dulapuri, imprimante multifuncționale (cu scaner), calculatoare/laptopuri cu acces la internet sau o structură funcțională de internet 24 de ore din 24 pentru asigurarea intervențiilor în telemedicină. II. Echipamente pentru consultații, care pot include, dar nu se limitează la: masă ginecologică și/sau canapea pentru consultații care să conțină suporturi pentru examinare obstetrică și ginecologică, monitor al funcției vitale, stetoscop, trusă microchirurgicală, frigider pentru produse organice, echipamente de ecografie. III. Set de asistență medicală (care poate include, dar nu se limitează la: sfigmomanometru cu stetoscop, stetoscop fetal, pulsoximetru, termometru pentru copii și adulți, trusă chirurgicală de unică folosință, cântare pentru sugari și adulți, tavă renală, container pentru minideșeuri, test rapid pentru ruperea membranei fetale, hârtie PH, guler cervical universal sau consumabile medicale).
372	Investiția 1. Infrastructura medicală prespitalicească	Țintă	Cabinete de planificare familială dotate sau dotate și renovate		Număr	0	24	T2	2026	24 de cabinete de planificare familială vor fi echipate sau echipate și renovate. Echipamentele vor include laboratoarele medicale și echipamentele de imagistică, care pot include, dar nu se limitează la: analizor la punctul de îngrijire – pentru infecțiile cu transmitere sexuală, scaner cu ultrasunete cu sonde ginecologice ultraportabile, microscop, echipament IT sau frigider.
375	Investiția 2. Infrastructura spitalelor publice	Țintă	Spitale publice care primesc echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții		Număr	0	25	T2	2024	Cel puțin 25 de spitale publice vor primi echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, care pot include, fără a se limita la, echipamente pentru controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii și unitățile de terapie intensivă prin intermediul unor instalații de climatizare specifice, precum și al unor instalații pentru dezinfectarea personalului medical (de exemplu, echipamente de decontaminare a mediului, sterilizare, recipiente pentru deșeuri)
376	Investiția 2. Infrastructura spitalelor publice	Țintă	Unități de terapie intensivă pentru nou-născuți dotate		Număr	0	25	T2	2026	25 de unități de terapie intensivă vor primi investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal, cu scopul diagnosticării precoce, tratamentului antenatal/neonatal și postnatal. Investiția va consta în: - extinderea capacității infrastructurii spitalicești dedicate pacienților critici neonatali (i) cu 65 de paturi suplimentare – inclusiv infrastructura și echipamentele aferente, care pot include, dar nu se limitează la aparate de ventilație mecanică, incubatoare, aparate de monitorizare a semnelor vitale, injectomate și pompe de injecție; (ii) dotarea a 200 de paturi existente cu echipamente medicale adecvate. - dotarea infrastructurii existente pentru screening cu echipamente care pot include, dar nu se limitează la: mixer aer-oxigen pentru camera de nașteri și pentru secția de cezariene, monitor SN, monitor SOC, ventilator de transport cu FiO2 reglabil 21-100 %, incubator de transport, dispozitiv laser, aparat RetCam, oftalmoscop indirect, inclusiv instrumente; - achiziționarea a 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală (nivelul 3); - construirea și dotarea a opt centre regionale de formare pentru personalul medical prevăzut pentru tratarea pacienților neonatali critici. Echipamentele pentru centrele de formare pot include, dar nu se limitează la: - manechine și simulatoare didactice necesare în programele de formare, de exemplu simulator complex, cu module multiple pentru scenarii de ventilație mecanică, simulator cardiac cu ultrasunete, simulator haptic virtual, pentru endoscopie și colonoscopie; - simulator pentru bronhoscopie bazat pe realitatea virtuală, simulator ECMO; - simulator avansat destinat situațiilor de urgență și model de resuscitare pentru anomalii congenitale la nou-născuți; - manechin pentru ventilație mecanică.
377	Investiția 2. Infrastructura spitalelor publice	Țintă	Construirea și/sau dotarea de noi unități medicale/spitale publice		Număr	0	5	T2	2026	Se vor construi și/sau se vor dota următoarele unități sanitare publice/spitale publice: -Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești -Spitalul Județean de Urgență Bistrița -Spitalul Clinic Județean Cluj -Pavilion politraumă nou, Craiova -Pavilion politraumă nou, Sibiu Investițiile vor consta în: - Infrastructură spitalicească publică nouă; - Echipamente medicale și aparatură pentru infrastructura sanitară nou construită, care pot include, dar nu se limitează la: paturi, unități de decontaminare, echipamente IT (cel puțin 11,19 milioane EUR), cărucioare de urgență, defibrilatoare, pompe de perfuzie, sisteme de monitorizare fiziologică (inclusiv consolă centrală), sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijiri acute, ventilatoare pentru unități de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general. Cel puțin 91 de milioane EUR din alocarea de 174 de milioane EUR sau clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) conform orientărilor naționale, ceea ce se va confirma prin certificate de performanță energetică. Această cerință nu se aplică proiectelor în care investiția constă doar în achiziționarea de echipamente noi. Pentru a asigura coerența cu informațiile privind calcularea costurilor furnizate pentru această investiție și în completarea criteriilor deja menționate, vor fi atinse, de asemenea, următoarele ținte: -cel puțin 237 de paturi instalate în clădirile NZEB; -cel puțin 205 paturi instalate în clădirile NZEB+ [și anume clădirile care înregistrează o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB)]; -cel puțin 868 de paturi trebuie să fie dotate; -cel puțin 868 de paturi trebuie să fie dotate cu echipamente informatice noi;

L.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Investiția 3. Spitale publice

Obiectivul acestei investiții este de a construi și echipa spitale publice.

Investiția constă în construirea și echiparea a trei spitale publice noi.

Investiția 4. Modernizarea asistenței medicale de urgență

Obiectivul acestei investiții este de a reînnoi o parte din parcul de vehicule pentru răspunsul serviciilor de urgență și de prim ajutor.

Investiția constă în achiziționarea de ambulanțe noi.

L.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
531	Investiția 3. Spitale publice	Jalon	Construirea și dotarea centrului de diagnosticare și tratare a tuberculozei Zerlendi București	Construirea și dotarea unei noi unități spitalicești				T2	2026	Construirea și dotarea centrului de diagnosticare și tratare a tuberculozei Zerlendi București. Clădirile vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) conform orientărilor naționale, ceea ce se va confirma prin certificate de performanță energetică. Se vor elibera certificate de recepție pentru echipamente medicale și aparatură care pot include, dar nu se limitează la: paturi, unități de decontaminare, echipamente IT, cărucioare de urgență, defibrilatoare, pompe de perfuzie, sisteme de monitorizare fiziologică (inclusiv consolă centrală), sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijiri acute, ventilatoare pentru unități de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general.
532	Investiția 3. Spitale publice	Jalon	Construirea și dotarea Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș	Construirea și dotarea unei noi unități spitalicești				T2	2026	Construirea și dotarea Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. Clădirile vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) conform orientărilor naționale, ceea ce se va confirma prin certificate de performanță energetică. Se vor elibera certificate de recepție pentru echipamente medicale și aparatură care pot include, dar nu se limitează la: paturi, unități de decontaminare, echipamente IT, cărucioare de urgență, defibrilatoare, pompe de perfuzie, sisteme de monitorizare fiziologică (inclusiv consolă centrală), sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijiri acute, ventilatoare pentru unități de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general.
533	Investiția 3. Spitale publice	Jalon	Construirea și dotarea secției de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Sf Apostol Andrei Constanța.	Construirea și dotarea unei noi unități spitalicești				T2	2026	Construirea și dotarea secției de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Sf Apostol Andrei Constanța. Clădirile vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) conform orientărilor naționale, ceea ce se va confirma prin certificate de performanță energetică. Se vor elibera certificate de recepție pentru echipamente medicale și aparatură care pot include, dar nu se limitează la: paturi, unități de decontaminare, echipamente IT, cărucioare de urgență, defibrilatoare, pompe de perfuzie, sisteme de monitorizare fiziologică (inclusiv consolă centrală), sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijiri acute, ventilatoare pentru unități de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general.
534	Investiția 4. Modernizarea asistenței medicale de urgență	Țintă	Achiziționarea de ambulanțe noi		Număr	0	1200	T2	2026	1 200 de ambulanțe noi vor fi achiziționate și livrate. Dintre acestea, 1 000 vor fi ambulanțe de tip B 4x4, iar 200 vor fi ambulanțe de tip C. Se vor elibera certificate de recepție pentru a demonstra că ambulanțele au fost achiziționate. Ambulanțele care urmează să fie achiziționate trebuie să dispună de cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului, pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

M.COMPONENTA 13: Reforme sociale

Această componentă include o serie de reforme și investiții menite să consolideze securitatea socială în România.

Obiectivul componentei este de a sprijini persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv lucrătorii, copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele inactive și persoanele în vârstă, prin sporirea accesului la serviciile sociale. Reformele care sprijină investițiile includ modificări legislative menite să prevină separarea copiilor de familie, să abordeze procesul de dezinstituționalizare pentru persoanele cu dizabilități, să înceapă furnizarea venitului minim de incluziune, să reducă munca nedeclarată și să le permită persoanelor inactive să își găsească un loc de muncă. Măsurile vor sprijini, de asemenea, reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă, precum și instituirea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim. Investițiile complementare sunt legate de crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de separare de familie, reabilitarea și renovarea infrastructurii de servicii sociale pentru persoanele cu dizabilități, crearea unei platforme digitale pentru introducerea sistemului de tichete de muncă pentru lucrătorii casnici și crearea de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă.

Aceste investiții și reforme vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate României în ultimii doi ani, și anume „să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune” (recomandarea specifică 3, 2019), „să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea” (recomandarea specifică 3, 2019) și „să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți” (recomandarea specifică 2, 2020).

M.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie

Obiectivul acestei reforme este de a preveni separarea copiilor de familie.

Această măsură constă în adoptarea unor acte juridice pentru a preveni separarea copilului de familie.

Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități

Obiectivul acestei reforme este de a accelera procesul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități și de a preveni instituționalizarea acestora.

Această măsură constă în adoptarea unor acte juridice pentru a accelera procesul de dezinstituționalizare a tuturor persoanelor cu dizabilități instituționalizate în prezent și pentru a preveni instituționalizarea.

Reforma 3. Furnizarea venitului minim de incluziune (VMI)

Obiectivul acestei reforme este de a spori asistența socială și de a reduce sărăcia, reducând în același timp sarcina administrativă pentru administrațiile publice și pentru beneficiari.

Această măsură constă în adoptarea unor acte juridice care să stabilească normele metodologice de punere în aplicare a VMI. Instituirea platformei digitale pentru a sprijini această reformă este inclusă în componenta 7. Transformarea digitală.

Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici

Obiectivul acestei reforme este de a reduce munca nedeclarată și de le a permite persoanelor inactive să își găsească un loc de muncă.

Această măsură constă în adoptarea unor acte juridice care să instituie sistemul de tichete de muncă și să creeze locuri de muncă formale pentru prestatorii casnici care sunt înregistrați în prezent ca șomeri sau inactivi și să îi integreze în sistemul de securitate socială și de asigurări de sănătate.

Reforma 5. Asigurarea stabilirii unui salariu minim

Obiectivul reformei este de a institui un mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective și în conformitate cu crearea de locuri de muncă și competitivitatea țării.

Această măsură constă în adoptarea de acte juridice care prevăd crearea unui nou mecanism și a unei formule pentru a stabili în mod obiectiv nivelul salariului minim.

Investiția 1. Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie

Obiectivul acestei investiții este de a preveni separarea copiilor de familie.

Această măsură constă în autorizarea unei rețele de centre de servicii de zi pentru a preveni separarea copiilor de familie.

Investiția 2. Reabilitarea, renovarea și extinderea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza și îmbunătăți numărul serviciilor sociale oferite persoanelor cu dizabilități pentru a sprijini dezinstituționalizarea acestora.

Această măsură constă în autorizarea de noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități și în modernizarea altor centre comunitare pentru persoanele cu dizabilități.

Investiția 3. Instituirea sistemului de tichete de muncă pentru prestatorii casnici și beneficiarii serviciilor

Obiectivul acestei investiții este de a pune la dispoziție sistemul de tichete de muncă pentru prestatorii casnici și beneficiarii serviciilor.

Această măsură constă în furnizarea unei platforme digitale care este pusă la dispoziție pentru utilizarea tichetelor de muncă de către prestatorii casnici și beneficiarii serviciilor.

Investiția 4. Crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă

Obiectivul investiției este de a oferi acces la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate pentru persoanele în vârstă.

Această măsură constă în autorizarea centrelor de servicii de zi.

M.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
378	Reforma 1. Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie	Jalon	Intrarea în vigoare a unui act legislativ necesar pentru a preveni separarea copiilor de familie și sprijinirea familiilor vulnerabile	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ necesar pentru a preveni separarea copiilor de familie și sprijinirea familiilor vulnerabile				T4	2022	Legea va crea un cadru pentru punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv, de exemplu, consiliere și sprijin pentru părinți și copii, centre de zi pentru copiii expuși riscului de separare de părinți, centre de zi pentru copiii cu dizabilități) astfel încât să se prevină în mod eficace separarea copilului de familie și sprijinirea familiei în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copilului expus riscului de separare. Actul legislativ va cuprinde: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică.
379	Reforma 1. Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie	Țintă	Reducerea numărului de copii care intră în sistemul de protecție socială		Număr	12 139	6 100	T2	2026	Numărul copiilor care intră în sistemul de protecție socială a scăzut cu 6 039 comparativ cu 31.12.2020, conform datelor furnizate de autoritățile locale și verificate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopție (ANPDCA).
380	Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Jalon	Intrarea în vigoare a actului legislativ pentru punerea în aplicare și operaționalizarea Ghidului privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ				T4	2022	Intrarea în vigoare a actului legislativ pentru punerea în aplicare și operaționalizarea Ghidului privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare a tuturor persoanelor cu dizabilități care în prezent sunt instituționalizate, astfel încât să fie definit un „parcurs de trai independent” pentru fiecare persoană, realizat în conformitate cu principiile managementului de caz. Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare va fi anexat la Strategia națională, ambele fiind aprobate printr-o hotărâre a guvernului. Actul legislativ va cuprinde, de asemenea: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor planificate în ghid -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică. Actul normativ se va baza pe o cartografiere completă a situației individuale a tuturor persoanelor cu dizabilități care în prezent sunt instituționalizate în România.
381	Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de sprijinire a punerii în aplicare a strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ pentru sprijinirea punerii în aplicare a strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării				T4	2022	Intrarea în vigoare a legii de sprijinire a punerii în aplicare a strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării, care prevede măsuri privind definirea unui „parcurs de trai independent” pentru majoritatea persoanelor cu dizabilități care sunt în prezent instituționalizate. Actul legislativ va cuprinde: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor planificate; -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică.
383	Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Țintă	Persoane cu dizabilități dezinstituționalizate		Număr	0	5 411	T2	2026	5 411 persoane cu dizabilități dezinstituționalizate comparativ cu 31.12.2020, conform datelor furnizate de autoritățile locale și verificate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD).
384	Reforma 3. Furnizarea venitului minim de incluziune (VMI)	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației de aprobare a normelor de punere în aplicare a VMI	Dispoziție legislativă care indică normele de punere în aplicare a VMI				T3	2022	Legislația va stabili normele metodologice de aplicare a legii privind VMI, menținând, în același timp, cel puțin același nivel de adecvare pentru prestațiile și condițiile de eligibilitate prevăzute în legislația aplicabilă în prezent (Legea 196/2016), cu scopul de a reduce sărăcia, de a stimula ocuparea forței de muncă prin măsuri de activare și de a crește nivelul de educație.
386	Reforma 3. Furnizarea venitului minim de incluziune (VMI)	Țintă	Măsuri de activare primite		% (procent)	0	60%	T2	2025	Cel puțin 60 % dintre beneficiarii venitului minim de incluziune care au capacitate de muncă vor fi beneficiat de cel puțin una dintre următoarele măsuri de activare începând din 2023: servicii de formare sau recalificare, informare și consiliere profesională, mediere la locul de muncă și propuneri de locuri de muncă, consiliere și asistență pentru începerea unei activități independente sau a unei întreprinderi, stimularea mobilității forței de muncă, precum și înscrierea în programe de educație de tip „a doua șansă”.
387	Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației și a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de aplicare a sistemului de tichete de muncă				T1	2022	Intrarea în vigoare a legii privind instituirea sistemului de tichete de muncă pentru a stimula angajarea formală a lucrătorilor casnici care sunt în prezent înregistrați ca șomeri sau inactivi.
392	Reforma 5. Asigurarea stabilirii unui salariu minim	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim	Dispoziție din actele juridice care indică intrarea lor în vigoare				T1	2024	Actele juridice vor institui un nou mecanism și o formulă pentru a stabili nivelul salariului minim în mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și ținând seama de acțiunile Uniunii.
394	Investiția 1. Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie	Țintă	Centre de zi pentru a preveni separarea copiilor de familie		Număr	0	145	T4	2025	145 de centre de servicii de zi vor fi autorizate și cel puțin 10 % vor fi situate în comunități cu o populație romă semnificativă, pentru a preveni separarea copiilor de familii. 140 de centre de zi vor respecta cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu orientările naționale. Cinci centre de zi vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce va fi confirmat prin certificate de performanță energetică. Distribuția spațială a centrelor de zi se va baza pe o cartografiere care identifică nevoile de servicii și infrastructură pentru copiii expuși riscului de separare de familii.
395	Investiția 2. Reabilitarea, renovarea și extinderea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	Țintă	Servicii comunitare modernizate pentru persoanele cu dizabilități		Număr	0	50	T4	2024	50 de servicii comunitare modernizate (25 de centre de zi și 25 de centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități) prin reabilitare, renovare sau echipamente. Centrele comunitare modernizate vor fi selectate dintre serviciile sociale existente (autorizate la momentul selecției) și vor furniza servicii unui număr de cel puțin opt beneficiari pe zi, în conformitate cu autorizația lor.
396	Investiția 2. Reabilitarea, renovarea și extinderea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	Țintă	Noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități		Număr	0	31	T2	2026	vor fi autorizate 31 de servicii comunitare noi (25 de clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero și 6 clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero +) pentru persoanele cu dizabilități (de exemplu, centre de zi, servicii de asistență și sprijin sau centre de servicii de recuperare neuromotorie pentru pacienți). Fiecare va furniza servicii unui număr de cel puțin opt beneficiari pe zi, în conformitate cu autorizația lor.
397	Investiția 3. Instituirea sistemului de tichete de muncă pentru prestatorii casnici și beneficiarii serviciilor	Jalon	Platforma digitală pentru utilizarea tichetelor de muncă de către prestatorii casnici și beneficiarii serviciilor	Platformă digitală accesibilă online				T4	2023	Platforma digitală va fi accesibilă online și va permite înregistrarea prestatorilor casnici, înregistrați anterior ca șomeri sau inactivi, ca prestatori de servicii și înregistrarea beneficiarilor de servicii ca utilizatori ai serviciilor casnice. Platforma va permite: -Efectuarea de tranzacții legate de tichete (de exemplu, cumpărarea de tichete, codificarea orelor de lucru) în format digital -Codificarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (de exemplu, numărul de ore, tipul de activitate casnică desfășurată) -Interoperabilitatea digitală cu alte baze de date naționale
400	Investiția 4. Crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă	Țintă	Centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă autorizate		Număr	0	63	T2	2026	63 de centre de servicii de zi vor fi autorizate. Centrele vor oferi asistență socială și servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puțin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasa la centru. Distribuția spațială a centrelor de servicii de zi se va baza pe cartografierea efectuată în conformitate cu jalonul 399.

M.3. Descrierea reformelor pentru împrumut

Reforma 6. Îmbunătățirea legislației privind economia socială

Obiectivul acestei reforme este de a utiliza mai bine potențialul întreprinderilor din cadrul economiei sociale de a inova și de a contribui la provocările sociale și de mediu.

Această măsură constă în adoptarea unor acte juridice pentru sustenabilitatea structurilor economiei sociale.

Reforma 7. Reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă

Obiectivul acestei reforme este de a spori calitatea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă.

Această măsură constă în adoptarea unor acte juridice care să sprijine furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung de calitate pentru persoanele în vârstă.

M.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
398	Reforma 6. Îmbunătățirea legislației privind economia socială	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor de aplicare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor de aplicare				T2	2022	Reglementările modificate vor cuprinde: -o procedură simplificată de înregistrare a întreprinderilor sociale; -o mai bună direcționare a activităților economice și a utilizării forței de muncă, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor grupurilor vulnerabile și ale comunităților marginalizate; -măsuri identificate pentru îmbunătățirea sustenabilității structurilor economiei sociale, de exemplu regimuri preferențiale de achiziții publice pentru bunuri și servicii.
399	Reforma 7. Reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă	Jalon	Intrarea în vigoare a unei legi pentru adoptarea și implementarea Strategiei naționale privind îngrijirea pe termen lung	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ pentru sprijinirea punerii în aplicare a Strategiei naționale adoptate privind îngrijirea pe termen lung				T4	2022	Lege privind strategia adoptată, inclusiv privind măsurile de îmbătrânire activă, precum și măsurile de acoperire a nevoilor medicale de îngrijire pe termen lung și serviciile comunitare pentru persoanele în vârstă. Legea va cuprinde: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică -revizuirea standardelor minime de calitate. Actul normativ se va baza pe o cartografiere completă la nivel comunitar (comunal/orășenesc/județean) a populației în vârstă potențial dependente sau în situații de risc (de exemplu, sărăcie, probleme de sănătate, izolare, grad ridicat de dependență).

N.COMPONENTA 14: Buna guvernanță

Obiectivele componentei sunt, prin intermediul unui set de reforme și investiții pe scară largă: (i) de a îmbunătăți guvernanța în condițiile unui sistem de luare a deciziilor previzibil, fundamentat și participativ; (ii) de a asigura furnizarea de servicii publice de calitate de către un corp de funcționari publici profesioniști și bine pregătiți, care să răspundă adecvat provocărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și mediului de afaceri. Astfel se va consolida reziliența și capacitatea de adaptare la tranziția verde și digitală.

Obiectivele specifice ale componentei sunt următoarele:

1. O mai bună coordonare, elaborare și implementare a politicilor guvernamentale, transparență sporită și încredere în sectorul public.

2. Management performant al resurselor umane în sectorul public.

3. O politică de salarizare în sectorul public coerentă, corelată cu performanța și sustenabilă pe termen lung (remunerare unitară echitabilă).

4. Consolidarea independenței sistemului judiciar prin îmbunătățirea accesului la justiție și creșterea eficienței la nivelul sistemului judiciar.

5. Un sistem național de achiziții mai eficient, inclusiv prin consolidarea capacității administrative a autorităților/entităților contractante, într-un cadru legal flexibil și coerent.

6. Îmbunătățirea proceselor de formulare a politicilor publice/deciziilor publice prin consultarea părților interesate.

7. Creșterea rezilienței companiilor de stat ca urmare a aplicării principiilor guvernanței corporative.

Această componentă cuprinde nouă reforme și două investiții.

Se preconizează că măsurile incluse în componentă vor aborda o serie de provocări evidențiate în recomandarea specifică fiecărei țări de a îmbunătăți eficiența achizițiilor și de a asigura punerea în aplicare integrală și sustenabilă a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice; de a îmbunătăți calitatea și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări eficace ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative și implicarea adecvată a partenerilor sociali (recomandările specifice de țară 3, 4 și 5 din 2019 și recomandarea specifică de țară 4 din 2020).

N.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți calitatea și transparența elaborării politicilor publice și a planificării legislative la toate nivelurile administrației.

Această măsură constă în adoptarea de metodologii, sisteme și instrumente juridice pentru a sprijini planificarea strategică, analiza impactului în materie de reglementare, consultarea publică, transparența și utilizarea bugetării programelor.

Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței strategice pentru politicile în domeniul climei, al dezvoltării durabile și al mediului

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți politicile climatice și de dezvoltare durabilă și de mediu la toate nivelurile administrației publice.

Această măsură constă în crearea unui mecanism interinstituțional de monitorizare și prioritizare a inițiativelor climatice, de acordare a accesului la instrumentele digitale și de consolidare a capacităților în procesul de elaborare a politicilor de dezvoltare durabilă.

Reforma 3. Modernizarea managementului resurselor umane în sectorul public

Obiectivul acestei reforme este de a spori recrutarea transparentă și bazată pe merite în funcția publică.

Această măsură constă în adoptarea unor acte juridice și procedurale pentru dezvoltarea carierei și gestionarea personalului contractual, desfășurarea de concursuri naționale de recrutare și punerea în aplicare a unor cadre digitalizate și bazate pe competențe în materie de resurse umane.

Reforma 4. Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public

Obiectivul acestei reforme este de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, echitatea și transparența în ceea ce privește remunerarea în sectorul public.

Această măsură constă în adoptarea unui nou cadru juridic pentru un sistem de salarizare în sectorul public unificat și orientat spre performanță.

Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

Obiectivul reformei este de a eficientiza funcționarea instituțiilor judiciare.

Măsura constă în adoptarea de acte juridice care acoperă independența sistemului judiciar, precum și de acte juridice de modificare a codurilor penale pe baza deciziilor Curții Constituționale în domeniul Codului penal și al Codului de procedură penală.

Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției

Obiectivul reformei este de a intensifica lupta împotriva corupției, prin prevenirea și reprimarea acesteia.

Măsura constă în adoptarea unor acte juridice de revizuire a cadrului strategic anticorupție, de transpunere a Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și de creștere a ratei de ocupare a posturilor de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Reforma 7. Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică

Obiectivul acestei reforme este de a spori integritatea funcției publice.

Această măsură constă în actualizarea și consolidarea actelor juridice privind integritatea pentru toți funcționarii publici.

Reforma 8. Modernizarea și raționalizarea sistemului național de achiziții publice

Obiectivul acestei reforme este de a spori eficiența, transparența și funcționalitatea sistemului de achiziții publice și de a sprijini punerea în aplicare a politicilor strategice de achiziții publice.

Această măsură constă în actualizarea cadrului legislativ, creșterea capacității instituționale, adăugarea unor noi caracteristici instrumentelor digitale și creșterea interoperabilității pentru procesele de achiziții publice.

Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți guvernanța corporativă a tuturor întreprinderilor de stat din România prin aplicarea standardelor OCDE.

Reforma constă în modificarea legislației relevante privind întreprinderile de stat.

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind redresarea și reziliența, România a solicitat sprijin tehnic prin intermediul instrumentului de asistență tehnică pentru punerea în aplicare a reformei de îmbunătățire a cadrului privind guvernanța corporativă în întreprinderile de stat.

Investiția 4. Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate

Obiectivul acestei măsuri este de a asigura o participare sporită la procesul de elaborare a politicilor privind drepturile sociale.

Măsura constă în adoptarea de acte juridice pentru a remedia deficiențele procesului de dialog social și pentru a asigura consultarea semnificativă a părților interesate relevante.

Investiția 5. Monitorizarea și implementarea planului

Obiectivul acestei investiții este de a crea și de a pune la dispoziție sistemul informatic integrat, care face parte din cloudul guvernamental și care urmează să fie conectat la alte sisteme naționale și ale UE utilizate în scopul punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență.

Măsura constă în două etape: prima etapă se referă la punerea la dispoziție a sistemului informatic integrat în vederea utilizării, iar a doua etapă acoperă interconectivitatea acestuia cu alte sisteme de gestionare și control al fondurilor europene și al fondurilor de la bugetul național, precum și integrarea cu cloudul guvernamental.

N.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr Nr.	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
401	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative	Dispoziție în legi și în hotărârile de guvern care indică intrarea în vigoare a legilor și, respectiv, a hotărârilor de guvern pentru îmbunătățirea raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative				T1	2022	Intrarea în vigoare a următoarelor acte legislative: (1) Hotărârea de Guvern de stabilire a procedurilor pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și actualizarea strategiilor guvernamentale; (2) Hotărârea de Guvern de stabilire a procedurilor de planificare strategică și programare bugetară pentru asigurarea unei legături adecvate între politicile prioritare și buget. Programele bugetare ministeriale vor pune în aplicare recomandările privind analizele cheltuielilor (care sunt introduse în secțiunea privind reforma fiscală și reforma sistemului de pensii din prezentul document) în conformitate cu metodologia elaborată în cooperare cu Ministerul Finanțelor (MF). (3) Hotărârea de Guvern privind actualizarea metodologiei de evaluare ex-ante a impactului proiectelor de reglementări. Metodologia actualizată se va axa pe introducerea principiilor inovării și „digital în mod implicit” (digital by default), precum și pe proceduri specifice pentru consolidarea punerii în aplicare și a raportării anuale. (4) Hotărârea de Guvern privind aprobarea metodologiei privind principiul numărului constant („One in, one out”) pentru reducerea sarcinii administrative. (5) Hotărârea de Guvern privind cadrul procedural și metodologic pentru evaluarea ex-post a regulamentelor.
402	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Un nou sistem de gestionare și planificare strategică utilizat în toate ministerele	Un nou sistem de gestionare și planificare strategică este disponibil pentru utilizare în toate ministerele de resort				T2	2023	Toate ministerele utilizează sistemul de gestionare și planificare strategică pentru a-și elabora planurile, care sunt actualizate și monitorizate prin intermediul platformei Planuri Strategice Instituționale (ISP), deoarece este extinsă la toate ministerele.
403	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Țintă	Trei ministere au planificat și utilizat bugetele pentru fiecare program		Număr	0	3	T2	2025	Trei ministere vor fi planificat și utilizat bugete pentru fiecare program prin aplicarea metodologiei de planificare strategică instituțională (ISP).
404	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de operaționalizare a structurii de control al calității în materie de reglementare				T1	2022	Actul legislativ se va baza pe studiul efectuat de Secretariatul General al Guvernului privind instituirea unui mecanism de control al calității la nivelul Centrului Guvernului. Noua structură va efectua controlul normativ al calității evaluărilor impactului și evaluărilor. Aceasta va fi alcătuită dintr-un comitet de experți sprijinit de un secretariat tehnic, similar Comitetului de control normativ, care este activ în prezent la nivelul Comisiei Europene. Actul legislativ va stabili următoarele: (1) procedura de selecție pentru experții comitetului; (2) normele și procedurile comitetului și ale secretariatului tehnic (inclusiv fișele posturilor); (3) orientări privind modul de evaluare a calității documentelor; (4) strategia de comunicare în interiorul și în afara guvernului; (5) activități de formare.
406	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Personal al organizațiilor societății civile instruit pentru a spori capacitatea administrativă	Personalul societății civile a finalizat sesiunile de formare				T4	2025	Creșterea capacității administrative a personalului organizațiilor societății civile prin participarea acestuia la sesiunile de formare.
407	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Îmbunătățirea planificării politicilor publice, a evaluării impactului și a procesului de consultare a părților interesate	Planul pentru o mai bună legiferare 2026-2030 adoptat				T2	2026	Planul pentru o mai bună legiferare 2026-2030 adoptat pentru îmbunătățirea planificării politicilor publice, intensificarea organizațiilor societății civile și a implicării părților interesate, precum și un mecanism obligatoriu de consultare. Cel puțin, Planul adoptat pentru o mai bună legiferare 2026-2030 trebuie să includă Planul de lucru al guvernului (GWAP) cu termene pentru inițiativele legislative și să se asigure că legislația planificată apare pe platforma informatică existentă www.e-consultare.gov.ro și că se efectuează activități suficiente de creștere a vizibilității și de sensibilizare pentru ca aceasta să servească drept portal de informare pentru procesul de consultare.
410	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și asigurarea respectării corespunzătoare a Registrului Unic al Transparenței a Intereselor (RUTI)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și punerea în aplicare a RUTI				T3	2022	Orientările și procedurile aferente vor implementa în mod corespunzător registrul public creat de Guvern în 2016, care înregistrează reuniunile factorilor de decizie (guvernamentali) cu reprezentanții grupurilor de interese și servește, de asemenea, ca registru voluntar pentru grupurile de interese.
411	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență	Dispoziție din hotărârea de guvern care indică intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență				T3	2022	Hotărârea de Guvern privind Metodologia de utilizare a ordonanțelor de urgență va preciza circumstanțele în care pot fi utilizate aceste ordonanțe și modul în care se evaluează impactul acestora (ex post, ex ante), precum și procedurile aferente de elaborare și aprobare a acestora și rolul Secretariatului General al Guvernului și al Ministerului Justiției pentru asigurarea filtrării și a controlului general al calității.
412	Reforma 1. Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să asigure publicarea textului integral al legilor după ce au fost modificate	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ privind publicarea textului integral al legilor după ce acestea au fost modificate				T3	2022	Modificările aduse Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă vor asigura publicarea textului integral al legilor după ce acestea au fost modificate, ceea ce în prezent nu se realizează în mod sistematic.
413	Reforma 2. Consolidarea guvernanței strategice pentru politicile în domeniul climei, al dezvoltării durabile și al mediului	Jalon	Operaționalizarea unui comitet interinstituțional privind schimbările climatice	Comitetul interinstituțional privind schimbările climatice este operaționalizat				T2	2022	Comitetul privind schimbările climatice se va axa, în conformitate cu mandatul său propus, pe: (i) stabilirea unor politici prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în conformitate cu obiectivele Pactului verde european și cu calendarul asumat de România prin intermediul Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC); (ii) coordonarea, monitorizarea și evaluarea autorităților responsabile cu punerea în aplicare a politicilor și măsurilor în cadrul activităților PNIESC; (iii) aprobarea indicatorilor de măsurare a angajamentelor României în materie de climă. Prioritățile comitetului vor fi stabilite și decise în cadrul reuniunilor sale, iar acestea pot fi de natură legislativă, financiară sau fiscală, legate de dezvoltarea politicilor publice pentru investiții verzi sau de stabilirea cadrului metodologic sau administrativ. Prioritățile vor fi aprobate anual în mod oficial de către Guvern și se va adopta un plan de acțiune privind etapele de realizare a fiecărei priorități propuse, termene clare de realizare pentru fiecare etapă și instituțiile responsabile.
415	Reforma 2. Consolidarea guvernanței strategice pentru politicile în domeniul climei, al dezvoltării durabile și al mediului	Jalon	Stabilirea rolului de expert în domeniul dezvoltării durabile și pregătirea unui program de formare	Dispoziție din actul juridic care indică intrarea în vigoare a rolului experților în domeniul dezvoltării durabile și care confirmă acreditarea programului de formare pentru experții în domeniul dezvoltării durabile.				T1	2026	Jalonul impune intrarea în vigoare a actelor juridice care stabilesc rolul „expertului în domeniul dezvoltării durabile” în administrația publică. Experții în domeniul dezvoltării durabile au finalizat un program de formare acreditat.
416	Reforma 3. Modernizarea managementului resurselor umane în sectorul public	Jalon	Concurs pilot și organizarea concursului național de recrutare a funcționarilor publici	Publicarea raportului de analiză ex post a concursului pilot. Realizarea concursului național de recrutare a funcționarilor publici.				T1	2026	În urma realizării unui concurs pilot și a publicării analizei ex post aferente, se introduce și se utilizează o nouă procedură de recrutare a funcționarilor publici la nivel național.
418	Reforma 3. Modernizarea managementului resurselor umane în sectorul public	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru adoptarea unor cadre de gestionare a resurselor umane bazate pe merit și de competențe în administrația publică centrală	Copii ale actelor juridice de adoptare unor cadre de gestionare a resurselor umane bazate pe merit și de competențe în administrația publică centrală				T1	2026	Intră în vigoare acte juridice pentru a sprijini dezvoltarea carierei pe bază de merit a funcționarilor publici și gestionarea personalului contractual. Se adoptă un cadru de competențe pentru procedurile de recrutare și de evaluare a performanței în administrația publică centrală.
420	Reforma 4. Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public	Jalon	Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea angajaților din sectorul public	Dispoziție din actele juridice privind remunerarea angajaților din sectorul public care indică intrarea sa în vigoare				T2	2026	Noile acte juridice privind remunerarea angajaților din sectorul public vor stabili o metodologie de calcul unificată pentru a asigura un sistem salarial sustenabil din punct de vedere fiscal, echitabil și legat de performanță. Nivelurile salariilor de bază din sectorul public în vigoare în august 2025 vor rămâne neschimbate și reprezintă punctul de plecare pentru conceperea reformei. În 2027, creșterea nominală a masei salariale totale nu va depăși creșterea nominală a PIB-ului pentru 2027, astfel cum a preconizat Comisia Europeană în previziunile sale din primăvara anului 2026. De asemenea, aceasta este în concordanță cu obiectivul MTFSP de reducere a masei salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031. Reforma va sprijini ținta de deficit public pentru 2027 de 5,3 % din PIB implicită în recomandarea revizuită a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. Metodologia propusă pentru recalcularea salariilor se va baza pe: -o structură de clasificare unică pentru toate familiile profesionale și o clasificare revizuită a locurilor de muncă din sectorul public, concepută pe baza unei metodologii analitice de evaluare a locurilor de muncă; -o grilă unică de salarizare pentru sectorul public, care să corespundă tuturor locurilor de muncă din sectorul public reglementate de actuala Lege a salarizării (Legea-cadru nr. 153/2017); -revizuirea sistemului de remunerație variabilă, care acoperă toate drepturile salariale în afara salariului de bază, și plafonarea valorii primelor la 20 % din salariul de bază, la nivelul fiecărui ordonator de credite principal. Noile acte juridice includ mecanisme instituționale de prevenire a creșterilor ad-hoc ale componentelor de bază și variabile ale salariilor. Printre acestea, actele juridice stabilesc în mod clar mandatul instituțional comun și responsabilitatea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor în ceea ce privește conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea, gestionarea și revizuirea politicii salariale din sectorul public. Actele juridice definesc o foaie de parcurs privind evoluția nivelurilor salariului de bază pentru fiecare familie de locuri de muncă pentru următorii cinci ani.
421	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025	Dispoziție a hotărârii de guvern care indică adoptarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar				T1	2022	Ministerul Justiției va pregăti noua strategie pe baza analizelor interne și a propunerilor primite în timpul procesului de consultare publică, după care strategia va fi aprobată și va intra în vigoare. Strategia va cuprinde doi piloni: (1) primul pilon va include politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept. Rezultatele politicilor de consolidare a statului de drept vor fi evaluate în mod obiectiv prin intermediul unor indicatori de realizare specifici, care vor fi elaborați în cadrul strategiei. Măsurile și indicatorii vor fi pregătiți ținând seama de constatările Raportului privind statul de drept; (2) pilonul al doilea va include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar, cum ar fi: a) utilizarea eficientă a resurselor umane (de ex. volumul de muncă); b) politica de optimizare a infrastructurii instanțelor, inclusiv a infrastructurii fizice; c) transformarea digitală – prin intermediul următoarelor măsuri: -interacțiunea digitală a justițiabililor și a oricărei entități interesate cu sistemul judiciar; -semnătura electronică și sigiliul electronic; -disponibilitatea unei comunicări îmbunătățite a datelor pentru dosarul electronic (care reprezintă o opțiune pentru ca justițiabilii să aibă acces electronic la dosarele judiciare); -elaborarea unei strategii la nivelul întregului sector judiciar pentru digitalizarea arhivei fizice. Progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei vor fi monitorizate și evaluate utilizând un set de indicatori elaborați pe baza unor resurse obiective, cum ar fi Tabloul de bord privind justiția în UE și Raportul CE privind statul de drept.
422	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate				T2	2022	Actul legislativ va transpune Directiva (UE) 2019/1153 și va introduce mai multe modificări legate de extinderea mandatului instituțional, țintind aspecte precum: administrarea și valorificarea bunurilor confiscate și colaborarea cu alte organisme relevante în procesul de recuperare a prejudiciilor.
423	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Intrarea în vigoare a „legilor justiției” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii)	Dispoziție din fiecare lege care indică intrarea sa în vigoare				T2	2023	Noile legi ale justiției vor prevedea o mai mare independență a judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesia de magistrat și avansarea în carieră pe criterii de merit, răspunderea magistraților, precum și protecția acestora împotriva oricăror interferențe și abuzuri.
424	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii				T4	2022	Modificările necesare ale Codului penal și ale Codului de procedură penală vor fi adoptate și vor intra în vigoare pentru a alinia dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală care au intrat în vigoare în 2014 la dispozițiile Constituției, în conformitate cu deciziile relevante ale Curții Constituționale naționale privind constituționalitatea modificărilor recente aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
426	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a noii Strategii naționale anticorupție	Dispoziție din hotărârea de guvern care indică adoptarea Strategii naționale anticorupție				T4	2021	Obiectivele generale ale noii strategii anticorupție vor viza: (1) reducerea impactului corupției asupra cetățenilor; (2) consolidarea managementului integrității și a capacității administrative pentru a preveni și combate corupția; (3) consolidarea integrității în domenii prioritare; (4) îmbunătățirea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative; (5) creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție. Obiectivele specifice ale noii strategii anticorupție vor viza: (1) formarea practicienilor implicați în prevenirea și combaterea infracțiunilor împotriva mediului; (2) alocarea resurselor necesare pentru funcționarea optimă a DNA (Direcția Națională Anticorupție), a structurii de sprijin a Parchetului European, a serviciului tehnic și pentru suplimentarea posturilor de ofițeri de poliție judiciară; (3) promovarea unificării practicii judiciare în materie de corupție. În această privință, DNA va efectua o analiză a practicii judiciare în domeniul cazurilor de corupție. Noua strategie va stabili noi domenii prioritare: corupția legată de mediu, legătura dintre corupție și criminalitatea organizată, integritatea în domeniul protejării bunurilor culturale. Strategia va revizui, de asemenea, legislația privind integritatea și, prin urmare, va aduce posibile îmbunătățiri în ceea ce privește legislația specifică referitoare la: - conflictele de interese, incompatibilități; - declarația de avere; - ușile turnante (pantouflage); - consilierul de etică; - standardul general pentru publicarea din oficiu a informațiilor de interes public la nivelul autorităților publice centrale și locale (pentru a asigura coerența aplicării).
427	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Țintă	O creștere a valorii activelor sechestrate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate		Procent (%)	0	50	T4	2025	Se va atinge o creștere a valorii activelor sechestrate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate Nivelul de referință pentru acest obiectiv este reprezentat de valoarea activelor confiscate, gestionate de agenție, în iunie 2021 (aproximativ 45 de milioane EUR).
429	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Țintă	Rata de ocupare a 85 % din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție		Procent (%)	0	85	T2	2023	Rata de ocupare a 85 % din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
430	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii				T1	2022	Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor. Legea va transpune Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și va include dispoziții suplimentare, specifice contextului național, pentru a aborda în mod eficient aspectele legate de politica în materie de integritate.
431	Reforma 7. Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică	Jalon	Intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea	Dispoziție legală care indică intrarea sa în vigoare				T1	2026	Legea consolidată privind integritatea va intra în vigoare. în urma unei evaluări și analize prealabile a legilor existente privind integritatea.
432	Reforma 7. Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică	Jalon	Adoptarea unor acte juridice revizuite privind etica și conduita pentru membrii Guvernului	Dispoziție din fiecare act juridic revizuit privind etica și conduita pentru membrii Guvernului care indică intrarea sa în vigoare				T1	2026	Codul de etică și conduită revizuit: -va clarifica implicațiile pentru membrii Guvernului ale dispozițiilor actuale privind conflictele de interese; -va extinde definiția conflictelor de interese dincolo de interesele financiare personale; -va introduce o cerință de divulgare ad-hoc atunci când apare un conflict de interese; -va stabili unui set de restricții privind cadourile, ospitalitatea, avantajele și alte beneficii pentru membrii Guvernului; -va introduce norme privind modul în care membrii Guvernului colaborează cu lobbyiștii și cu alte părți terțe.
433	Reforma 8. Modernizarea și raționalizarea sistemului național de achiziții publice	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind căile de atac				T1	2022	Modificarea legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016) va introduce obligația semnării contractului cu ofertantul câștigător imediat după adoptarea deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), înainte de soluționarea în instanță a plângerii împotriva unei decizii a CNSC.
435	Reforma 8. Modernizarea și raționalizarea sistemului național de achiziții publice	Țintă	Organismele centrale de achiziții (CPB) sunt utilizate de autoritățile locale		Numărul de organisme centralizate de achiziții publice (CPB) pentru autoritățile locale	3	7	T4	2025	Patru organisme centrale de achiziții suplimentare (CPB) pentru autoritățile locale vor fi configurate și dotate cu resurse (cum ar fi materiale de birou, echipamente informatice și servicii de comunicații) și know-how.
437	Reforma 8. Modernizarea și raționalizarea sistemului național de achiziții publice	Jalon	Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) este interconectat și interoperabil cu alte baze de date	Sistemul SEAP interconectat și interoperabil				T2	2026	Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) va fi interconectat și interoperabil cu alte baze de date, de exemplu: Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției. SEAP va include funcționalități pentru utilizarea formularelor electronice standard ale UE, a evaluării electronice a ofertelor, a procedurilor dinamice de achiziție cu evaluare automată a calificărilor și a instrumentelor pentru contractele electronice, facturarea electronică, plățile electronice și gestionarea contractelor.
439	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind întreprinderile de stat				T4	2022	Intrarea în vigoare a Legii nr. 111/2016 modificate, eliminându-se toate excepțiile, inclusiv pentru companiile de stat de la nivel local. Aceste modificări vor (i) separa funcția de reglementare de funcția de proprietate, (ii) vor elimina orice avantaj direct sau indirect care ar putea deriva din deținerea de către stat, fie în ceea ce privește normele/reglementările pieței, finanțare, impozitare sau achiziții publice, (iii) vor garanta că orice întreprindere de stat urmărește obținerea profitabilității.
440	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Jalon	Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă	Dispoziție din decizia premierului privind intrarea în vigoare a Deciziei premierului privind organizarea și funcționarea grupului operativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului				T4	2022	Pe baza recomandărilor unui grup de experți independenți, se înființează un grup operativ permanent, în conformitate cu standardele OCDE de guvernanță corporativă, care devine operațional (și anume, mandatat legal și dotat cu resurse) pentru a asigura monitorizarea aplicării standardelor de guvernanță corporativă, are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație, monitorizează, evaluează, controlează și publică raportarea periodică a indicatorilor de performanță și aplică sancțiuni pentru întreprinderile de stat care nu respectă indicatorii-cheie de performanță.
441	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Jalon	Publicarea tabloului de bord de monitorizare care enumeră indicatorii-cheie de performanță (ICP) financiari și nefinanciari pentru toate întreprinderile deținute de stat	Tabloul de bord de monitorizare a fost publicat				T2	2023	Grupul operativ: - va identifica indicatorii-cheie de performanță financiari și nefinanciari standard pentru monitorizarea performanței tuturor întreprinderilor deținute de stat; - va aproba indicatorii-cheie de performanță financiari și nefinanciari pentru toate întreprinderile deținute de stat; - va publica un tablou de bord de monitorizare pentru raportarea și monitorizarea progreselor anuale în ceea ce privește atingerea indicatorilor-cheie de performanță pentru toate întreprinderile deținute de stat.
441a	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Jalon	Publicarea unei evaluări a tuturor întreprinderilor deținute de stat pe baza progreselor înregistrate în realizarea indicatorilor-cheie de performanță financiari și nefinanciari raportați în tabloul de bord	Evaluarea tuturor întreprinderilor deținute de stat este publicată				T2	2023	Grupul operativ va efectua și va publica o evaluare a tuturor întreprinderilor deținute de stat, pe baza indicatorilor-cheie de performanță raportați în tabloul de bord. Evaluarea va consta în: - o evaluare bazată pe indicatori-cheie de performanță financiari pentru toate întreprinderile deținute de stat; și - o evaluare bazată atât pe indicatori-cheie de performanță financiari, cât și pe indicatori-cheie de performanță nefinanciari pentru întreprinderile deținute de stat care intră în sfera de competență a autorităților publice de la nivel central. Evaluarea se va baza pe o metodologie de evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește realizarea indicatorilor-cheie de performanță financiari și nefinanciari, elaborată de grupul operativ. Grupul operativ va prezenta recomandări pentru vânzarea sau cotarea întreprinderilor deținute de stat pe baza evaluării tuturor întreprinderilor deținute de stat.
442	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Țintă	Reducerea numirilor interimare în consiliile de administrație/de supraveghere cu 50 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel central și cu 10 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel local		Procent (%)	0	60	T4	2023	Numărul numirilor interimare în consiliile de administrație/de supraveghere ale întreprinderilor deținute de stat se va reduce cu 50 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel central și cu 10 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel local. Reducerea numărului de numiri interimare se calculează în funcție de nivelul de referință din 2020. Listele membrilor permanenți și interimari ai consiliilor de administrație ale tuturor întreprinderilor deținute de stat, precum și datele de începere și de încheiere a mandatului acestora vor fi furnizate ca dovadă pentru reducerea numirilor interimare.
443	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Țintă	Companii centrale de stat cotate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și transporturilor		Număr	0	3	T2	2026	Cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor, în plus față de listarea a cel puțin 15 % din acțiunile Hidroelectrica, care este vizată de obiectivul 122 din secțiunea referitoare la componenta „Energie” a prezentului document.
449	Investiția 4. Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social, care să prevadă un dialog social și negocieri colective semnificative și oportune, în conformitate cu recomandările OIM	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind dialogul social				T4	2022	Intrarea în vigoare a unei noi legi privind dialogul social, negociată cu partenerii sociali. Legea va remedia deficiențele procesului de dialog social, astfel cum au fost evidențiate în recomandarea specifică de țară relevantă, și va fi în conformitate cu recomandările Organizației Internaționale a Muncii emise în aprilie 2018 și menționate în considerentul 25 din recomandările specifice de țară pentru 2020. De asemenea, legea va prevedea o revizuire a definiției sectoarelor economice ca bază pentru contractele colective la nivel de sector.
450	Investiția 5. Monitorizarea și implementarea planului	Jalon	Audit și controale: informații pentru monitorizarea implementării planului de redresare și reziliență	Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de registre				T4	2021	Un sistem de registre pentru monitorizarea punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență va deveni operațional înainte de prima cerere de plată (cu excepția prefinanțării). Sistemul va include cel puțin următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
451	Investiția 5. Monitorizarea și implementarea planului	Jalon	Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului privind mecanismul financiar, de implementare, de control și de audit, inclusiv un mandat clar pentru cele trei instituții.				T4	2021	Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului de adoptare a cadrului instituțional pentru planul național de redresare și reziliență și a activităților desfășurate de instituțiile componente care încredințează MIPE competența și mandatul de a exercita toate sarcinile de monitorizare, verificare, control și recuperare, de elaborare și de semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene, a declarației de gestiune și a rezumatului auditului. Același cadru va încredința, de asemenea, Ministerului Finanțelor competența pentru sarcinile legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare împreună cu MIPE și, de asemenea, va specifica activitățile pe care autoritatea de audit le va desfășura în cadrul mandatului său pentru planul național de redresare și reziliență.

O.COMPONENTA 15: Educație

Această componentă a Planului de redresare și reziliență al României constă din 6 subcomponente care abordează principalele provocări din sistemul de educație. Subcomponentele se înscriu în proiectul „România Educată”, care este strategia globală pentru reformarea sistemului de educație din România. Subcomponentele sunt enumerate mai jos.

I.Educația și îngrijirea copiilor preșcolari: dezvoltarea unui sistem unitar, favorabil incluziunii și de calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, care să îmbunătățească accesul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani, pe baza unui mecanism eficient de cooperare inter-instituțională și de coordonare intersectorială.

II.Părăsirea timpurie a școlii: reforma învățământului obligatoriu prin creșterea autonomiei școlilor pentru a preveni și a reduce părăsirea timpurie a școlii, prin programe de incluziune socială și prin asigurarea egalității de șanse;

III.Educație și formare profesională (EFP) și învățământ dual: crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior;

IV.Digitalizarea educației digitalizarea procesului educațional, inclusiv prin modificări ale cadrului juridic, pentru a permite abordări integrate și îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru elevi, cât și pentru profesori;

V.Infrastructură: modernizarea infrastructurii școlare și universitare în zonele urbane și rurale, inclusiv prin modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul;

VI.Guvernanța sistemului de învățământ: reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului, cu o autonomie sporită a școlilor, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerența și competența în organizarea acestora.

Componenta include 6 reforme și 18 investiții, precum și o reformă globală pentru adoptarea legislației privind implementarea proiectului „România Educată”.

Componenta contribuie la abordarea recomandării specifice adresate României cu privire la ameliorarea calității și a caracterului incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, precum și la îmbunătățirea competențelor, inclusiv a celor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior (recomandarea specifică nr. 3, 2019). De asemenea, componenta abordează recomandarea privind consolidarea competențelor și a învățării digitale și asigurarea accesului egal la educație (recomandarea specifică nr. 2, 2020).

O.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Elaborarea și adoptarea pachetului de acte juridice pentru aplicarea proiectului „România Educată”

Obiectivul acestei reforme este adoptarea și intrarea în vigoare a pachetului de acte juridice pentru proiectul „România Educată”, care este strategia globală pentru reformarea sistemului de educație din România. Toate reformele și investițiile subsecvente fac parte integrantă din această strategie.

I.Educația și îngrijirea copiilor preșcolari:

Reforma 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate

Obiectivul reformei este de a spori accesul copiilor la educația și îngrijirea timpurie de la naștere până la începutul învățământului primar.

Această măsură constă în adoptarea unui program-cadru intersectorial pentru serviciile de educație timpurie, care stabilește responsabilitățile ministerelor implicate, precum și în adoptarea unor planuri operaționale anuale de punere în aplicare și a unor acte juridice actualizate pentru serviciile de educație timpurie.

Investiția 1. Construirea și dotarea creșelor

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea sistemului de educație timpurie prin construirea de creșe.

Investiția constă în construirea și echiparea creșelor.

Această măsură completează investiția 1a în compartimentul de împrumuturi.

Investiția 2. Înființarea, echiparea și aprobarea serviciilor complementare pentru grupurile defavorizate

Obiectivul acestei investiții este de a crește capacitatea sistemului și a calității serviciilor de educație timpurie, prin furnizarea de servicii copiilor provenind din medii defavorizate.

Investiția constă în înființarea, echiparea și aprobarea de servicii complementare pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani.

Investiția 3. Program-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie

Obiectivul acestei investiții este profesionalizarea personalului care lucrează în domeniul serviciilor de educație timpurie.

Investiția constă în programe de formare, atât pentru formatori, cât și pentru personalul care lucrează în servicii standard și complementare de educație timpurie.

II.Părăsirea timpurie a școlii:

Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii

Obiectivele acestei reforme sunt (a) punerea în aplicare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație pentru a reduce absenteismul, a îmbunătăți rezultatele la evaluări, a obține o rată mai mare de participare la examenele naționale și un procent mai mare de elevi care finalizează învățământul obligatoriu, prin utilizarea unei abordări descentralizate și prin creșterea autonomiei școlilor în ceea ce privește utilizarea resurselor; și (b) monitorizarea, cu ajutorul instrumentului informatic al Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, a elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii și sprijinirea unităților de învățământ în colectarea de date relevante, realizarea planurilor de activități individualizate și formare.

Aceste obiective vor fi atinse prin intrarea în vigoare, până la 31 decembrie 2021, a unei Hotărâri de Guvern pentru implementarea Programului Național pentru abandon școlar și prin extinderea instrumentului informatic de avertizare timpurie în educație la nivel național, printr-un ordin ministerial care va intra în vigoare la 31 decembrie 2022.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2022.

Această reformă va fi completată de 2 investiții conexe.

Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar

Obiectivul acestei investiții este de a reduce părăsirea timpurie a școlii.

Investiția constă în acordarea de granturi școlilor cu risc de abandon școlar pentru a reduce numărul de școli cu risc mediu și ridicat de abandon școlar.

III.Educație și formare profesională (EFP) și învățământ dual:

Investiția 5. Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii

Obiectivul acestei investiții, care constă în module de formare, este pregătirea și furnizarea unei formări pentru utilizatorii din școli ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (instrumentul informatic MATE) pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii.

Reforma 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior

Obiectivul acestei reforme este de a crea o educație duală centrată pe nevoile elevilor și aliniată la nevoile pieței muncii, atât prin creșterea numărului de domenii, de calificări și de absolvenți, cât și prin punerea la dispoziție a unui parcurs educațional complet pentru elevii înscriși în învățământul dual de nivel liceal, astfel încât aceștia să poată urma programele de învățământ terțiar (calificare 3-7).

Reforma constă în intrarea în vigoare a actelor juridice de aprobare a metodologiei de organizare a rutei duale complete cu o durată de patru ani ce dă acces la învățământul terțiar.

Această reformă este completată de trei investiții conexe 34 :

Investiția 6. Construirea și dotarea campusurilor profesionale în cadrul consorțiilor regionale

Obiectivul acestei investiții este de a asigura accesul egal la educația și formarea profesională, prin parteneriate cu operatorii economici sau cu alți parteneri pentru a adapta EFP la cerințele pieței muncii.

Investiția constă în înființarea de consorții regionale pentru a sprijini angajatorii să joace un rol activ în domeniul formării profesionale a elevilor și a studenților și în construirea, în cadrul consorțiilor regionale menționate mai sus, de campusuri profesionale integrate, liceale și universitare, pentru educație și formare profesională.

Investiția 14. Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic

Obiectivul acestei investiții este de a dota atelierele de practică în școlile EFP.

Investiția constă în acordarea de sprijin școlilor EFP.

IV.Digitalizarea educației

Reforma 5. Adoptarea cadrului juridic pentru digitalizarea educației

Reforma urmărește să asigure cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea competențelor digitale pentru elevi prin definirea profilului de competențe pentru profesioniștii din domeniul educației.

Reforma constă în intrarea în vigoare a actelor juridice pentru digitalizarea proceselor și a conținutului educațional și pentru efectuarea de evaluări online, precum și în stabilirea standardelor minime și optime pentru calitatea activităților educaționale online și a cadrului național de referință pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale elevilor din învățământul preuniversitar.

Această reformă va fi completată de patru investiții conexe 35 :

Investiția 8. Program de formare în domeniul pedagogiei digitale pentru personalul didactic

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini competențele pedagogice digitale pentru cadrele didactice.

Investiția constă într-un program de formare pentru cadrele didactice în domeniul pedagogiei digitale și al competențelor digitale.

Investiția 9. Echipamente digitale și resurse tehnologice pentru școli și instituțiile de învățământ extrașcolare

Obiectivul acestei investiții este de a pune la dispoziție echipamentele digitale și resursele tehnologice pentru școlile preuniversitare și instituțiile de învățământ extrașcolar.

Investiția constă în asigurarea infrastructurii și a echipamentelor digitale pentru unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ extrașcolar preuniversitar.

Investiția 16a. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului

Obiectivul acestei investiții este de a spori infrastructura digitală și competențele digitale ale studenților și ale cadrelor didactice universitare.

Această măsură completează investiția 16 în compartimentul de împrumuturi.

V.Infrastructură:

Reforma 6. Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar

Obiectivele acestei reforme sunt (a) sporirea calității și siguranței mediilor de învățare, inclusiv în ceea ce privește reglementările pentru materiale didactice, mobilier, echipamente de laborator și ateliere tehnologice; și (b) dezvoltarea și adoptarea cadrului juridic pentru promovarea tranziției către clădiri verzi în școli.

În contextul tranziției către clădiri verzi și inteligente, autoritățile române vor actualiza legislația privind proiectarea, dotarea și funcționarea școlilor, inclusiv reglementările privind materialele didactice, mobilierul și echipamentele laboratoarelor și a laboratoarelor științifice și vor elabora o metodologie pentru funcționarea și organizarea școlilor verzi.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2022.

Această reformă va fi însoțită de 3 investiții în infrastructura aferentă școlilor 36 :

Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi

Obiectivul acestei investiții este de a asigura sustenabilitatea unităților de învățământ preuniversitar prin tranziția la școli verzi și mobilitate verde (microbuze electrice).

Investiția constă în renovarea unei rețele de școli durabile și ecologice și în achiziționarea de microbuze școlare pentru transportul elevilor, în special din localitățile izolate, în zonele rurale.

Această măsură completează investiția 10a în compartimentul de împrumuturi.

Investiția 11. Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de știință/cabinetele școlare

Obiectivul acestei investiții este de a pune la dispoziție facilitățile necesare pentru asigurarea standardelor de calitate în școlile preuniversitare, centrele județene de resurse și asistență educațională și unitățile de învățământ extrașcolar.

Investiția constă în asigurarea echipamentelor necesare pentru laboratoarele școlare sau atelierele școlare și sălile de clasă.

VI.Guvernanța sistemului de învățământ:

Reforma 7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului

Obiectivul acestei reforme este ca școlile să beneficieze de un management mai eficient și de o mai mare autonomie.

Măsura constă în publicarea unei analize a guvernanței în sistemul de învățământ preuniversitar și într-un program-pilot pentru școli.

Investiția 18. Program de formare și îndrumare pentru personalul de conducere din domeniul educației

Obiectivul acestei investiții este de a oferi sprijin pentru profesionalizarea managementului în sistemul de învățământ.

Investiția constă în formare și îndrumare pentru personalul de conducere din domeniul educației.

O.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
452	Reforma 1. Elaborarea și adoptarea pachetului de acte juridice pentru aplicarea proiectului „România Educată”	Jalon	Intrarea în vigoare a pachetului de acte juridice pentru aplicarea proiectului „România Educată”	Dispoziție din pachetul de acte juridice care indică intrarea în vigoare a proiectului „România Educată”				T3	2023	Pachetul de acte juridice va asigura aplicarea proiectului „România Educată”. Se vor organiza consultări cu părțile interesate pentru pregătirea pachetului de acte juridice.
453	Reforma 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate	Jalon	- Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (OM) de adoptare a programului-cadru intersectorial - Intrarea în vigoare a MO care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie	- Dispoziție legală în OM care indică intrarea în vigoare a programului-cadru intersectorial - Dispoziție legală în OM care indică intrare în vigoare a regulamentului privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie				T4	2022	Ordinul ministerial, semnat de ministrul educației, ministrul muncii și protecției sociale, ministrul sănătății și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, va adopta și va operaționaliza, în cursul primului an al programului, programul-cadru intersectorial privind dezvoltarea serviciilor de educație timpurie, ca servicii unitare, incluzive și de calitate. Ordinul ministerial va cuprinde: -programul-cadru intersectorial, cu responsabilitățile fiecărui minister; -planuri operaționale anuale de implementare pentru punerea în aplicare a programului-cadru intersectorial. Aceste planuri anuale vor defini termenele și responsabilitățile și vor clarifica aspectele cooperării în ceea ce privește monitorizarea implementării măsurilor respective. Un pas suplimentar va fi adoptarea până la 31 decembrie 2022 a unui ordin ministerial care să reglementeze înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie, în vederea pregătirii lansării schemei de granturi.
454	Reforma 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate	Țintă	Numărul de copii cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani înscriși la serviciile de educație timpurie		Număr	22 506	32 506	T3	2026	Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani înscriși în serviciile de educație timpurie va crește cu cel puțin 10 000 de copii față de anul școlar 2019/2020. Ținta se va calcula pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică.
456	Investiția 1. Construirea și dotarea creșelor	Jalon	Semnarea contractelor cu operatorii publici (municipalități) pentru construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe	Semnarea contractelor				T2	2022	Semnarea contractelor, cu distribuție teritorială, pentru grădinițe, unități de învățământ preșcolar și servicii de educație și îngrijire timpurie. Schema de granturi se va bazează pe următoarele criterii: (i) existența unei strategii la nivel local de dezvoltare a acestor servicii; (ii) numărul copiilor cu vârsta până în 3 ani raportat la capacitatea de cuprindere a serviciilor existente pe o rază de maximum 2-3 km; (iii) numărul de cereri din partea părinților, nesoluționate, pentru acest tip de servicii (cel puțin 50); (iv) o analiză a nevoilor, ținând seama de nevoile specifice ale comunităților marginalizate; (v) clădirile nouconstruite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
457	Investiția 1. Construirea și dotarea creșelor	Țintă	Creșe construite și dotate		Număr	0	80	T2	2026	Certificate de recepție la finalizarea lucrărilor și certificate de livrare a echipamentelor care să demonstreze că au fost construite și dotate 80 de creșe.
459	Investiția 2. Înființarea, echiparea și aprobarea serviciilor complementare pentru grupurile defavorizate	Țintă	Servicii complementare înființate, echipate și aprobate de inspectoratele școlare județene		Număr	0	25	T3	2026	Cel puțin 25 de servicii complementare înființate și echipate, atestate prin certificate de recepție și aprobate de inspectoratele școlare județene, în spații puse la dispoziție de comunitate/diverse instituții de învățământ publice și private, din localitățile îndepărtate/defavorizate. Fiecare serviciu complementar va avea 2 săli de clasă/grupuri. Serviciile complementare vor putea oferi sprijin educațional per serviciu pentru cel puțin 20 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani, pentru un total de cel puțin 500 de copii care beneficiază de sprijin.
460	Investiția 3. Program-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie	Țintă	Participanți formați		Număr	0	5420	T1	2026	Certificate de participare la curs pentru participanții la trei programe de formare: - două programe de formare continuă pentru 420 de formatori: un program de formare pentru aplicarea unei programe specifice, cu module pentru personalul didactic și nedidactic, inclusiv un modul de educație digitală; un program de formare pentru formatori (din trei sectoare: social, educație și sănătate), pentru a monitoriza calitatea serviciilor de educație timpurie; - un program de formare pentru 5 000 de membri ai personalului didactic și nedidactic care lucrează în servicii standard și complementare de educație timpurie, inclusiv cei din serviciile nou înființate.
462	Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de stabilire a implementării Programului național pentru reducerea abandonului școlar	Dispoziție a hotărârii de guvern care indică intrarea în vigoare a Programului național pentru reducerea abandonului școlar				T4	2021	Va intra în vigoare o Hotărâre de Guvern privind realizarea programului național pentru reducerea abandonului școlar, inclusiv punerea în aplicare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație în școlile incluse în program, cu obiective stabilite în timp, fundamentat pe dovezi și rentabil. Programul național de implementare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație va permite o abordare integrată și sistemică la nivel local, regional și național.
463	Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii	Jalon	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial de utilizare a instrumentului MATE la nivel național	Dispoziție legală în OM care indică intrarea în vigoare a utilizării la nivel național a instrumentului MATE în toate școlile din învățământul primar și secundar inferior				T4	2022	Ordinul ministerial va prevedea utilizarea modulului informatic MATE la nivel național. Modulul informatic identifică riscurile, iar programul național include unitățile educaționale cu un grad ridicat de risc de abandon școlar (rata tinerilor care nu au terminat ciclul secundar inferior și care nu sunt înscriși nici în sistemul de învățământ, nici în cel de formare), respectiv unitățile care vor primi granturi.
464	Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar	Jalon	Procedură de ofertare pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație	Publicarea cererii de propuneri				T4	2021	Cerere de propuneri pentru atribuirea de granturi în favoarea unităților de învățământ pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. Toți indicatorii sunt calculați pe baza unei ponderi care analizează cantitatea, adică numărul de elevi și de cadre didactice, sau calitatea, adică notele obținute la evaluarea națională. Pe baza indicelui de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii, școlile incluse în MATE au fost clasificate în trei categorii, în funcție de prioritatea intervenției: ridicată, medie și scăzută. Unitățile de învățământ cu prioritate ridicată, care necesită o intervenție imediată, sunt considerate a fi cele care primesc un punctaj total cuprins între 3,5 și 5 și care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată a abandonului școlar, o rată scăzută de participare și rezultate slabe la evaluarea națională. Acestor școli li se va acorda prioritate pentru finanțare. Activitățile eligibile includ: -activități pedagogice și de sprijin; -activități extracurriculare; -lucrări minore și achiziționarea de bunuri; -subvenții pentru elevii din grupuri vulnerabile de asigurare a tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior pentru finalizarea învățământului obligatoriu; -parteneriate cu ONG-uri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare Școlile vor deveni responsabile pentru rezultatele elevilor și pentru actualizări periodice cu privire la progresele înregistrate, prin transferarea informațiilor respective în sistemul MATE de colectare a datelor.
465	Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar	Țintă	Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1)		Număr	0	750	T1	2022	750 de unități de învățământ vor primi granturi pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. Toți indicatorii sunt calculați pe baza unei ponderi care analizează cantitatea, adică numărul de elevi și de cadre didactice, sau calitatea, adică notele obținute la evaluarea națională. Pe baza indicelui de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii, școlile incluse în MATE au fost clasificate în trei categorii, în funcție de prioritatea intervenției: ridicată, medie și scăzută. Unitățile de învățământ cu prioritate ridicată, care necesită o intervenție imediată, sunt considerate a fi cele care primesc un punctaj total cuprins între 3,5 și 5 și care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată a abandonului școlar, o rată scăzută de participare și rezultate slabe la evaluarea națională. Acestor școli li se va acorda prioritate pentru finanțare. Activitățile eligibile includ: -activități pedagogice și de sprijin; -activități extracurriculare; -lucrări minore și achiziționarea de bunuri; -subvenții pentru elevii din grupuri vulnerabile de asigurare a tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior pentru finalizarea învățământului obligatoriu; -parteneriate cu ONG-uri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare Școlile vor deveni responsabile pentru rezultatele elevilor și pentru actualizări periodice cu privire la progresele înregistrate, prin transferarea informațiilor respective în sistemul MATE de colectare a datelor.
466	Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar	Țintă	Instituții de învățământ suplimentare care beneficiază de granturi		Număr	750	2300	T3	2026	Unități de învățământ suplimentare vor primi granturi pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. Se va acorda prioritate unităților de învățământ cu prioritate medie și ridicată pentru finanțare. Printre activitățile eligibile se numără, de exemplu: -activități pedagogice și de sprijin; -activități extracurriculare; -lucrări minore și achiziții de bunuri, inclusiv echipamente digitale; -granturi pentru elevii din grupurile vulnerabile; sau -parteneriate cu ONG-uri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare
468	Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar	Țintă	Reducerea numărului de școli cu risc mediu și ridicat de abandon școlar		Număr	2 300	1725	T3	2026	Numărul școlilor cu risc mediu și ridicat de abandon școlar se va reduce cu 575. Indicele de vulnerabilitate se utilizează pentru a confirma reducerea de 25 % a cohortei de intervenție cu prioritate ridicată și medie, cu o valoare de referință chiar înainte de alocarea lotului 1 al granturilor.
469	Investiția 5. Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii	Jalon	Curs de formare online oferit utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE	Curs de formare online oferit utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE				T3	2025	Descrierea specificațiilor unui curs de formare online pentru utilizatorii instrumentului informatic SIIR și MATE. Numărul participanților la formare va fi vizibil pe https://mate.edu.ro/harta-formare/. Modulele cursului de formare trebuie să fie adaptate la: -nevoile și competențele elevilor (educație favorabilă incluziunii), abordările didactice centrate pe elev, competența interculturală și evaluarea formativă; -îmbunătățirea condițiilor de predare; -furnizarea de cursuri de formare pentru utilizarea modulului informatic MATE; -campanii de sensibilizare pentru elevi și cadre didactice, care ar putea fi adaptate pentru elevii din grupurile defavorizate; -sprijinirea competențelor socioemoționale ale elevilor pentru finalizarea învățământului obligatoriu.
470	Reforma 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a Metodologiei de organizare a rutei duale complete și a noilor calificări rezultate din ruta duală completă	Dispoziție a hotărârii de guvern care indică intrarea în vigoare a metodologiei de organizare a rutei duale complete și a noilor calificări rezultate din ruta duală completă				T3	2022	Noua metodologie: -va urmări îmbunătățirea rezultatelor școlare în educația și formarea profesională (EFP); -va asigura un parcurs educațional complet pentru elevii înscriși în programe de învățământ dual de nivel liceal și terțiar (calificare 3-7); -va asigura corespondența dintre nivelurile Cadrului Național al Calificărilor, actele de studii/calificare ce se eliberează, tipul de programe de educație și formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare, nivelurile de referință ale Cadrului european al calificărilor, precum și condițiile de acces corespunzătoare fiecărui nivel de calificare.
471	Reforma 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior	Țintă	Ponderea elevilor înscriși în ruta profesională, în raport cu numărul de elevi de liceu		Procent (%)	17%	22%	T3	2026	O creștere cu cinci puncte procentuale a ponderii elevilor înscriși pe ruta profesională (de exemplu, elevii din învățământul profesional tehnic, liceele tehnologice, inclusiv traseul dual complet), în raport cu numărul de elevi de liceu, calculat pe baza datelor raportate în SIIR. Valoarea de referință pentru calcularea creșterii va fi numărul de elevi înscriși în anul școlar 2020-2021.
472	Investiția 6. Construirea și dotarea campusurilor profesionale în cadrul consorțiilor regionale	Țintă	Cinci campusuri profesionale integrate construite și dotate în cadrul a cinci consorții regionale		Număr	0	5	T3	2026	Se vor construi cinci campusuri profesionale integrate pentru educație și formare profesională în cadrul a cinci consorții regionale. Fiecare dintre cele cinci consorții regionale va cuprinde cel puțin următoarele tipuri de entități: autorități publice locale, întreprinderi locale, școli profesionale și tehnice, universități tehnice. Campusurile profesionale integrate nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va confirma prin certificate de performanță energetică. Fiecare campus profesional integrat construit va fi dotat pentru ateliere digitale, atestat prin certificate de recepție.
477	Reforma 5. Adoptarea cadrului juridic pentru digitalizarea educației	Jalon	Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și resurse pentru scop educațional online și pentru asigurarea unui impact durabil al investițiilor propuse.	Dispoziție legală în OM care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind standardele în materie de echipare				T1	2022	Noul ordin ministerial va defini standardele minime privind echipamentele tehnice pentru școli pentru a asigura calitatea activităților educaționale desfășurate în mediul virtual și prin intermediul tehnologiei virtuale.
478	Reforma 5. Adoptarea cadrului juridic pentru digitalizarea educației	Jalon	Intrarea în vigoare a legii care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic	Dispoziție a legii care indică intrarea în vigoare a actului legislativ care stabilește profilul viitorului cadru didactic în ceea ce privește competențele digitale și evaluarea competențelor digitale				T2	2022	Noua lege care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic: -va stabili profilul de competențe al profesionistului în educație, precum și mecanismul de validare a competențelor digitale ale cadrelor didactice în cadrul examenelor de grad didactic, în conformitate cu Cadrul european al competențelor digitale pentru personalul din domeniul educației 37 ; -va integra în Programul-cadru de învățământ, în Programele de formare psihopedagogică și în cel aferent Masteratului didactic, a unor module pentru dezvoltarea competențelor digitale ale viitoarelor cadre didactice și pentru familiarizarea și utilizarea de metode și tehnici de predare moderne, conform Cadrului DigCompEdu; -Va elabora cadrul de derulare a inspecției școlare (monitorizarea și evaluarea activităților didactice derulate în mediul virtual). va elabora metodologii de evaluare pentru mediul online, a performanțelor școlare ale elevilor, inclusiv va elabora o platformă de evaluare securizată a competențelor elevilor.
479	Reforma 5. Adoptarea cadrului juridic pentru digitalizarea educației	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice de instituire a Cadrului național de referință pentru competențe digitale în învățământul preuniversitar	Dispoziție din actul juridic care indică intrarea în vigoare a Cadrului național de referință pentru competențe digitale				Q2	2024	Intrarea în vigoare a actelor juridice prin care se instituie Cadrul național de referință pentru îmbunătățirea competențelor digitale în învățământul preuniversitar în conformitate cu DigComp: Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni 38 .
480	Investiția 8. Program de formare în domeniul pedagogiei digitale pentru personalul didactic	Țintă	Profesori formați în domeniul pedagogiei digitale și al competențelor digitale		Număr	0	100 000	T1	2026	Certificate de participare la programele de formare pentru pedagogia digitală și competențe digitale pentru cel puțin 100 000 de profesori, inclusiv din zonele rurale și defavorizate.
482	Investiția 9. Asigurarea echipamentelor digitale și a resurselor tehnologice pentru școli și instituțiile de învățământ extrașcolare	Jalon	Școli și instituții de învățământ extrașcolare dotate cu resurse tehnologice	Școli și instituții de învățământ extrașcolare dotate cu resurse tehnologice				T4	2025	Certificate de recepție care atestă livrarea și punerea în funcțiune a echipamentelor în școli și instituții de învățământ extrașcolar, după cum urmează: -Cel puțin 4 300 sunt echipate cu noi resurse tehnologice pentru laboratoarele IT. -Cel puțin 3 600 sunt echipate cu infrastructuri tehnologice și echipamente noi. -Cel puțin 1 100 de laboratoare inteligente achiziționate.
485	Reforma 6. Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ privind sporirea calității mediilor de învățare	Dispoziție legală în lege care indică intrarea în vigoare a noului cadru legislativ privind sporirea calității mediilor de învățare				T2	2022	În contextul tranziției către clădiri verzi și inteligente, este necesară reformarea cadrului de reglementare privind proiectarea, dotarea și funcționarea școlilor. Noua lege va include: -norme privind proiectarea și funcționarea clădirilor pentru școli și licee (Normativ 010/1997); -actualizarea/redactarea cerințelor privind dotările minime prin actualizarea următoarelor acte legislative: Dotări minime pentru clasele V-VIII, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3486/2006, norme privind dotările minime pentru învățământul primar, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3263/2006, Standarde și reglementări în învățământul preșcolar, anexa 1 Standarde pentru materialele didactice și anexa 2 privind standardele minime în materie de echipament, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3850/2010. Cadrul de reglementare pentru implementarea investițiilor în tranziția către clădiri verzi va fi completat de reglementări privind funcționarea școlilor verzi și de metodologii pentru funcționarea și organizarea școlilor verzi, inclusiv un curriculum adaptat, care vor stabili repere didactice pentru a încuraja elevii să adopte un comportament care respectă mediul natural.
486	Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi	Jalon	Livrarea de microbuze electrice	Microbuze electrice livrate				T4	2024	Certificate de recepție la nivel județean care atestă livrarea a 1 218 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
487	Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi	Țintă	Zonă școlară preuniversitară renovată		Număr (m2)	0	18289	T3	2026	Certificatele de recepție la finalizarea lucrărilor vor confirma faptul că a fost renovată o suprafață de cel puțin 18 289 m2 din zonele școlare preuniversitare. Lucrările de renovare pot include, dar nu se limitează la izolarea termică, panouri solare, laboratoare de științe ale naturii, spații verzi sau instalații pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Zonele renovate vor asigura o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării, care trebuie demonstrată prin certificate de performanță energetică.
489	Investiția 11. Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de știință/cabinetele școlare	Jalon	Semnarea contractelor financiare de echipare a sălilor de clasă cu mobilier	Semnarea contractelor financiare de echipare a sălilor de clasă cu mobilier				T3	2022	Semnarea contractelor financiare de echipare a sălilor de clasă ale unităților de învățământ preuniversitar, a centrelor județene de resurse și asistență educațională și a unităților de învățământ extracuriculare din rețeaua școlară, pe baza standardelor minime privind echiparea sălilor de clasă/a laboratoarelor/a atelierelor școlare. Pentru a asigura coerența acestora, Ministerul Educației va formula recomandări pentru beneficiari cu privire la specificațiile tehnice care trebuie incluse în caietul de sarcini. Se va acorda prioritate unităților de învățământ care nu au beneficiat de acest tip de investiții în ultimii 5 ani.
490	Investiția 11. Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de știință/cabinetele școlare	Jalon	Semnarea contractelor financiare de echipare a laboratoarelor de știință școlare/cabinetelor școlare	Semnarea contractelor financiare de echipare a laboratoarelor de știință din școli/cabinetelor școlare				T3	2022	Semnarea contractelor financiare de echipare a laboratoarelor de știință/cabinetelor școlare ale unităților de învățământ preuniversitar, a centrelor județene de resurse și asistență educațională și a unităților de învățământ extracuriculare din rețeaua școlară, pe baza standardelor minime privind echiparea sălilor de clasă/a laboratoarelor/a cabinetelor școlare. Pentru a asigura coerența acestora, Ministerul Educației va formula recomandări pentru beneficiari cu privire la specificațiile tehnice care trebuie incluse în caietul de sarcini. Toate cabinetele și laboratoarele de știință școlare, altele decât laboratoarele ITC, vor fi echipate cu mobilier, materiale și echipamente didactice, pe baza standardelor de dotare aprobate în cadrul reformei 6. Se va acorda prioritate unităților de învățământ care nu au beneficiat de acest tip de investiții în ultimii 5 ani și care sunt situate în zonele rurale.
491	Investiția 11. Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de știință/cabinetele școlare	Jalon	Săli de clasă din învățământul preuniversitar și laboratoare de știință/cabinete școlare echipate	Săli de clasă din învățământul preuniversitar și laboratoare de știință/cabinete școlare echipate				T4	2025	Certificate de recepție care atestă livrarea și punerea în funcțiune a mobilierului, a materialelor și a echipamentelor de uz didactic pentru dotarea a 85 000 de săli de clasă și laboratoare de științe/cabinete școlare ale instituțiilor de învățământ.
494	Reforma 7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului	Jalon	Semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori	Semnarea contractului				T1	2022	Reforma guvernanței se va baza pe analiza funcțională a sistemului de educație și formare profesională și se va desfășura pe două niveluri: I. Reforma managementului și II. Descentralizare Ministerul Educației va contracta asistență tehnică externă pentru: -analiza guvernanței actuale a sistemului de învățământ preuniversitar; -formularea de recomandări și a unui plan de îmbunătățire a managementului unităților de învățământ prin intermediul unui program-pilot; -furnizarea de orientări pentru conceperea programului de formare și îndrumare. În vederea creșterii capacității sistemului de management al învățământului preuniversitar și a creșterii autonomiei școlilor va fi elaborat un plan de măsuri.
495	Reforma 7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului	Jalon	Analiza guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și planul de acțiune publicate	Analiza guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și planul de acțiune publicate				T3	2026	Se va publicat un plan de acțiune pe baza analizei și a recomandărilor asistenței tehnice externe prevăzute pentru reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar. Următoarele acțiuni se vor executa ulterior: -Revizuirea metodologiei de recrutare a directorilor de școli; -Revizuirea metodologiei de recrutare și evaluare a inspectorilor școlari, pe baza criteriilor de performanță; -O schemă de granturi pentru a sprijini 60 de școli să testeze abordarea de creștere a autonomiei la nivel școlar, punând accentul pe programa școlară, guvernanță și gestionare.
497	Investiția 14. Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic	Jalon	Ateliere de practică în școlile EFP sunt dotate	Ateliere de practică în școlile EFP sunt dotate				T4	2025	Certificate de recepție care atestă livrarea și punerea în funcțiune a echipamentelor pentru 500 de ateliere de practică în școlile EFP.
502	Investiția 16a. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	Țintă	Universități sprijinite		Număr	0	60	T1	2026	Certificatele de recepție vor atesta furnizarea de infrastructuri digitale pentru 60 de universități. Certificatele de participare la programul de îmbunătățire a competențelor digitale și o listă centralizată a participanților vor dovedi realizarea de investiții în competențele digitale ale membrilor comunității academice.
507	Investiția 18. Program de formare și îndrumare pentru personalul de conducere din domeniul educației	Țintă	Formarea personalului de conducere din domeniul educației		Număr	0	10 000	T3	2026	Certificate de participare la programele de formare și îndrumare pentru 10 000 de membri ai personalului de conducere din domeniul educației. Programul de formare va fi furnizat de furnizori de formare acreditați.

O.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

i. Educația și îngrijirea copiilor preșcolari:

Investiția 1a. Construirea și dotarea creșelor

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea sistemului de educație timpurie prin construirea de creșe.

Investiția constă în construirea și echiparea creșelor.

Această măsură completează investiția 1 în compartimentul de sprijin financiar nerambursabil.

II.Educație și formare profesională (EFP) și învățământ dual:

Investiția 13. Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP)

Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea digitală a școlilor care aparțin rețelei EFP.

Investiția constă în achiziționarea de echipamente digitale pentru școlile EFP.

III.Digitalizarea educației

Investiția 16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului

Obiectivul acestei investiții este de a spori infrastructura digitală și competențele digitale ale studenților și ale cadrelor didactice universitare.

Această măsură completează investiția 16a în compartimentul de sprijin financiar nerambursabil.

IV.Infrastructură:

Investiția 10a. Construirea rețelei de școli verzi

Obiectivul acestei investiții este de a asigura sustenabilitatea unităților de învățământ preuniversitar prin tranziția la școli verzi.

Investiția constă în construirea de școli durabile și ecologice.

Această măsură completează investiția 10 în compartimentul de sprijin financiar nerambursabil.

Investiția 17. Asigurarea infrastructurii universitare (cazare, cantine, spații de recreere)

Obiectivul acestei investiții este construirea și modernizarea a trei tipuri de infrastructuri în campusurile universitare.

Investiția constă în construirea și modernizarea spațiilor de recreere și de lectură, a cantinelor și a locurilor de cazare din campusurile universitare.

O.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
457a	Investiția 1a. Construirea și dotarea creșelor	Țintă	Creșe construite și dotate		Număr	0	30	T2	2026	Certificate de recepție la finalizarea lucrărilor și certificate de livrare a echipamentelor care să demonstreze că au fost construite și dotate 30 de creșe.
488	Investiția 10a. Construirea rețelei de școli verzi	Țintă	Noua zonă școlară verde este construită		Număr (m2)	0	32 764	T3	2026	Certificatele de recepție la finalizarea lucrărilor vor confirma faptul că au fost construite școli verzi cu o suprafață totală de cel puțin 32 764 m2. Școlile verzi nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va demonstra prin certificate de performanță energetică.
496	Investiția 13. Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP)	Jalon	Școli EFP dotate cu echipamente digitale pentru laboratoarele IT	Școli EFP dotate cu echipamente digitale pentru laboratoarele IT				T4	2025	Certificate de recepție care atestă livrarea și punerea în funcțiune a echipamentelor digitale și a infrastructurii subiacente necesare pentru echiparea predării pentru 500 de laboratoare IT din școlile EFP.
500	Investiția 16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	Jalon	Semnarea contractelor de granturi destinate centrelor tehnologice inovatoare din universități	Semnarea contractelor				T2	2022	Semnarea contractelor pentru granturi destinate unui număr de 60 universități pentru finanțarea unor măsuri integrate menite să îmbunătățească infrastructura digitală și să dezvolte competențele studenților și ale cadrelor didactice universitare: -operaționalizarea centrelor digitale universitare; -programe de formare în domeniul competențelor digitale; -dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale studenților pentru sectorul digital; -programe de orientare profesională pentru studenți în vederea alegerii ocupațiilor TIC emergente; -programe de formare a noilor competențe de predare/evaluare în sistem hibrid; dezvoltarea competențelor digitale avansate pentru 1 000 de studenți la nivel universitar și de masterat.
503	Investiția 17. Asigurarea infrastructurii universitare (cazare, cantine, spații de recreere)	Jalon	Construirea și modernizarea spațiilor de recreere și de lectură, a cantinelor și a locurilor de cazare.	Construirea și modernizarea spațiilor de recreere și de lectură, a cantinelor și a locurilor de cazare.				T3	2026	Construirea a 6 131 de spații de recreere și de lectură, a 130 de cantine și a 498 de locuri de cazare și modernizarea a 3 565 de spații de recreere și de lectură, a 1 815 cantine și a 10 647 de locuri de cazare în campusurile universitare, demonstrată prin certificate de recepție la finalizarea lucrărilor. Infrastructura renovată va asigura o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării, care trebuie demonstrată prin certificate de performanță energetică ex ante și ex post. Infrastructura nou-construită va respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va demonstra prin certificate de performanță energetică. Cel puțin 40 % din numărul total de 22 786 de spații de agrement și de lectură, cantine și locuri de cazare trebuie să fie destinate studenților care provin din medii defavorizate.

P.COMPONENTA 16: REPowerEU

Scopul capitolului privind REPowerEU este de a contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili în România, prin sprijinirea implementării surselor regenerabile de energie și a renovărilor în materie de eficiență energetică care îi vizează în special pe consumatorii cei mai vulnerabili și prin creșterea capacității rețelei de transport al energiei electrice de a integra sursele regenerabile de energie.

Componenta abordează recomandările specifice de a reduce dependența globală de combustibilii fosili adresate României în 2022 și 2023. În special, contribuie la accelerarea tranziției către o energie curată, mai ales prin implementarea mai rapidă a energiei din surse regenerabile și prin îmbunătățirea capacității rețelei, astfel încât să permită capacității nou-create să funcționeze pe piață. Aceasta contribuie, de asemenea, la creșterea ritmului și a nivelului de ambiție al renovărilor energetice ce vizează îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la informații și prin furnizarea unor opțiuni de finanțare durabile. În fine, contribuie la furnizarea și dobândirea aptitudinilor și competențelor necesare pentru tranziția verde (recomandările specifice 3 din 2022 și 3 din 2023).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu va aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH [C(2023) 6454 final].

P.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1: Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie

Obiectivul acestei reforme este de a institui un acte juridice specifice și cadrul de reglementare specific pentru zonele de accelerare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, cu procese de autorizare scurte și simple.

Reforma constă, de asemenea, în semnarea contractelor de concesiune în zonele de accelerare, după o primă rundă de proceduri de licitație.

Reforma 2. Înființarea de ghișee unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei

Obiectivul reformei este să instituie birouri de tip ghișeu unic (OSS) dedicate serviciilor de consiliere în domeniul energiei, pentru a spori gradul de conștientizare și a facilita renovările ce vizează eficiența energetică și instalațiile de energie din surse regenerabile în rândul proprietarilor de locuințe.

Reforma constă în înființarea unor birouri fizice și a unui punct de contact online pentru a raționaliza procesul de documentare pentru aceste renovări și instalații de energie din surse regenerabile.

Investiția 2: Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile

Obiectivul investiției este instalarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile.

Investiția constă în instalarea unei capacități de 950 MW din surse regenerabile de energie.

Investiția 4: Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru introducerea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării

Investiția urmărește să sporească introducerea energiei din surse regenerabile prin furnizarea de sprijin financiar proprietarilor de locuințe.

Această investiție constă în distribuirea de bonuri valorice pentru instalarea de noi sisteme de panouri solare sau de sisteme de stocare a energiei electrice.

Investiția 5: Digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice

Obiectivul investiției este de a spori flexibilitatea și de a aborda blocajele din rețeaua de energie electrică gestionată de operatorul de transport și de sistem (OTS).

Investiția constă în instalarea de panouri solare și instalații de stocare a energiei electrice în substațiile electrice ale OST pentru a reduce consumul propriu de energie electrică, achiziționarea de echipamente pentru a reduce durata medie a intervențiilor în rețeaua OST și echiparea unui centru de date.

Investiția 7: Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru sprijinirea îmbunătățirilor în materie de eficiență energetică ale gospodăriilor

Această investiție vizează reducerea cererii de energie primară a gospodăriilor, oferind proprietarilor de locuințe sprijin financiar pentru renovarea combinată ce vizează eficiența energetică și instalarea de panouri solare pe clădirile rezidențiale unifamiliale numai pentru gospodăriile afectate de sărăcie energetică și consumatorii de energie vulnerabili.

Investiția constă în plata de bonuri valorice pentru realizarea de renovări eficiente ce vizează eficiența energetică a locuințelor lor.

Investiția 8: Alocarea contratelor pentru diferență

Obiectivul acestei investiții este sprijinirea implementării capacităților eoliene onshore prin intermediul unei runde de alocare a contractelor pentru diferență (CfD).

Această investiție constă în semnarea contractelor pentru diferență cu dezvoltatorii de proiecte de succes (beneficiarii finali).

P.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr	Măsură	Jalon /Țintă	Denumire	Indicator calitativ (pentru jaloane)	Indicator cantitativ pentru ținte			Calendar		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
508	Reforma 1. Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	Jalon	Echipamente pentru Agenția Domeniilor Statului (ADS)	Echipamentul este livrat				T2	2026	Au fost eliberate certificate de livrare pentru următoarele echipamente: 1. cel puțin două servere care susțin noul sistem digital performant și patru laptopuri echipate cu software-uri (de exemplu, Self-CAD, TopoLT, DIGI I Terra); 2. cel puțin patru drone cu stații de transmisie RTK; 3. cel puțin patru vehicule de teren cu emisii zero.
509	Reforma 1. Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice	Dispoziție privind intrarea în vigoare				T2	2026	Modificările aduse actelor juridice și de reglementare vor intra în vigoare și vor introduce un cadru pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului care sunt administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS) ca zone de accelerare a investițiilor în surse regenerabile de energie (SRE), inclusiv, printre altele, dar fără a se limita la: 1.desemnarea zonelor de accelerare a producerii de energie din surse regenerabile pe terenurile degradate; 2.procese de autorizare realizate în termen de șase luni; 3.digitalizarea procedurii de autorizare (ghișeu unic).
510	Reforma 1. Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	Jalon	Crearea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului	Registrul național unic este înființat și pus în funcțiune				T1	2026	Se va crea și se va pune în funcțiune un registru național unic pentru terenurile aflate în proprietatea statului. Terenurile sunt clasificate pe baza unor criterii clare de clasificare și identificare a categoriilor de folosință a terenurilor, fiind incluse 84 000 hectare de teren (identificate în prealabil ca fiind degradate/neproductive) care au fost desemnate ca zone de accelerare pentru producerea de energie din surse regenerabile, cu excepția cazului în care studii pedologice independente confirmă inadecvarea acestora.
511	Reforma 1. Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	Jalon	Semnarea contractelor de concesiune în zonele de accelerare	Semnarea contractelor				T2	2026	În urma unei prime runde de proceduri de licitație, trebuie să fie semnate contracte de concesiune funciară pentru construirea de noi capacități de producție de energie din surse regenerabile în zonele aflate în proces de accelerare.
516	Investiția 4. Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru introducerea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării	Țintă	Instalarea de panouri solare și sisteme de stocare a energiei electrice de către gospodării		Numărul de bonuri valorice	0	61 000	T2	2026	Plata bonurilor valorice se va atesta pentru fiecare gospodărie prin certificate de recepție care confirmă instalarea de panouri solare (cu o capacitate netă de cel puțin 3 kW) și/sau sisteme de stocare a energiei electrice (cu o capacitate utilizabilă de cel puțin 5 kWh). Sistemele de stocare a energiei electrice de sine stătătoare vor fi eligibile pentru sprijin numai în cazul în care proprietarii de locuințe dețin deja un sistem solar fotovoltaic cu o capacitate netă de cel puțin 3 kW.
523	Reforma 2. Înființarea de ghișee unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor juridice și de reglementare pentru înființarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei	Dispoziție privind intrarea în vigoare				T1	2024	Intrarea în vigoare a actelor juridice și de reglementare care prevăd cadrul pentru înființarea unor birouri fizice ale ghișeului unic, însărcinate cu furnizarea către proprietarii de locuințe a unor servicii de consiliere în domeniul energiei. Cadrul instituit prin actele juridice trebuie să conțină dispoziții care să specifice sarcinile, guvernanța și structura de finanțare a ghișeelor unice.
524	Reforma 2. Înființarea de ghișee unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei	Țintă	Formarea personalului ghișeului unic		Număr	0	84	T1	2024	Certificate de finalizare a formării pentru 84 de membri ai personalului ghișeului unic pentru a îndeplini diferite roluri în birourile ghișeului unic.
525	Reforma 2. Înființarea de ghișee unice pentru furnizarea către prosumatori de servicii de consiliere în domeniul energiei pentru renovările ce vizează eficiența energetică și producția de energie din surse regenerabile	Țintă	Deschiderea ghișeelor unice fizice		Număr	0	42	T1	2026	42 de birouri ale ghișeelor unice fizice sunt pregătite pentru servicii și deschise cetățenilor.
124	Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile	Jalon	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară)					T1	2022	Procedura de ofertare pentru selecția proiectelor de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară) este publicată. Criteriile de selecție asigură conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” [C(2023) 6454 final]. Cererea de propuneri este deschisă atât IMM-urilor, cât și marilor investitori.
125	Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile	Țintă	Capacitatea instalată și racordată la rețea		Megawatt (MW)	0	950	T2	2026	Se vor emite certificate de recepție a instalării unei capacități de cel puțin 950 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară), împreună cu certificate de racordare la rețea, în conformitate cu condițiile prevăzute la jalonul 124.
518	Investiția 5: Digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice	Țintă	Reducerea consumului anual de energie electrică		GWh	18	9	T2	2026	Se va (vor) elibera un certificat (certificate) de recepție pentru instalarea a 11,25 MW de panouri solare fotovoltaice și a unei capacități de stocare a energiei de 5 MW (în 29 de substații), însoțit(e) de un raport de expertiză independentă care să certifice o reducere estimată de 50 % a consumului anual de energie electrică în comparație cu scenariul de referință din 2022.
520	Investiția 5: Digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice	Țintă	Durata medie a intervențiilor în rețeaua OST		Procent (%)	100%	50%	T2	2026	Un raport de expertiză independentă va certifica reducerea duratei medii a intervențiilor în rețeaua OTS, completat de certificate de livrare și instalare a următoarelor echipamente: (i) echipamente pentru întreținerea liniilor de transmisie și a stațiilor electrice (incluzând, printre altele, dar fără a se limita la, dispozitive de măsurare și control al liniilor electrice, transformatoare, izolații, legare la pământ și macarale și platforme de lucru mobile înalte) și (ii) software pentru digitalizarea serviciilor de întreținere (inclusiv SCADA). Ca regulă generală, toate vehiculele trebuie să fie cu emisii zero. Cu toate acestea, în cazul în care nu este disponibilă o tehnologie cu emisii zero pentru o anumită categorie, se va utiliza numai cea mai bună tehnologie cu emisii scăzute disponibilă.
522	Investiția 5: Digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice	Jalon	Centrul de date în uz	Centrul de date este înființat și în funcțiune				T1	2026	Un raport de expertiză independentă va certifica înființarea centrului de date, completat de certificate de livrare și instalare a echipamentelor și a software-ului (inclusiv, printre altele: servere, routere, firewall-uri, containere electrice), analizoare de trafic de rețea (inclusiv, printre altele, analizorul de trafic L2-7; patru porturi SFP; aparate de emisie-recepție SFP multimod și SFP monomod) și securitatea rețelei (inclusiv, printre altele firewall-uri, întrerupătoare PoE, routere de distribuție).
529	Investiția 7. Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru sprijinirea îmbunătățirilor în materie de eficiență energetică ale gospodăriilor	Țintă	Renovarea energetică a locuințelor		Număr (locuințe)	0	13 351	T3	2026	Certificat de recepție la finalizarea lucrărilor de renovare pentru cel puțin 13 351 de locuințe, împreună cu certificate de performanță energetică ex ante și ex post care să demonstreze o economie de energie primară de minimum 30 % per locuință. Fiecare renovare ce vizează eficiența energetică este completată de instalarea de panouri solare cu o capacitate netă de cel puțin 3 kW, care sunt conectate la rețea. Vor fi eligibile numai gospodăriile vulnerabile și cele afectate de sărăcie, precum și locuințele din categoriile de eficiență energetică G, F, E sau D. Locuințele clasificate în clasele de risc seismic RsI și RsII sunt excluse de la finanțarea intervențiilor în materie de eficiență energetică.
535	Investiția 8. Alocarea contratelor pentru diferență	Jalon	Semnarea contractelor pentru diferență pentru proiectele de generare de energie electrică din surse regenerabile	Semnarea contractelor pentru diferență				T1	2026	Sunt semnate contracte pentru diferență pentru proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile în valoare de 350 088 169 EUR pentru instalațiile eoliene onshore.

P.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Investiția 4a: Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru implementarea introducerii energiei din surse regenerabile de către gospodării

Această investiție urmărește să sporească introducerea energiei din surse regenerabile prin furnizarea de sprijin financiar proprietarilor de locuințe.

Investiția constă în distribuirea de bonuri valorice pentru instalarea de noi sisteme de panouri solare sau de sisteme de stocare a energiei electrice.

P.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial

Măsură

Jalon
/Țintă

Denumire

Indicator calitativ (pentru jaloane)

Indicator cantitativ
pentru ținte

Calendar

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

Valoare de referință

Obiectiv

Trimestru

516a

Investiția 4a. Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru implementarea introducerii energiei din surse regenerabile de către gospodării

Țintă

Instalarea de panouri solare și sisteme de stocare a energiei electrice de către gospodării

Numărul de bonuri valorice

61 000

2026

Plata bonurilor valorice se va atesta pentru fiecare gospodărie prin certificate de recepție care confirmă instalarea de panouri solare (cu o capacitate netă de cel puțin 3 kW) și/sau sisteme de stocare a energiei electrice (cu o capacitate utilizabilă de cel puțin 5 kWh). Sistemele de stocare a energiei electrice de sine stătătoare vor fi eligibile pentru sprijin numai în cazul în care proprietarii de locuințe dețin deja un sistem solar fotovoltaic cu o capacitate netă de cel puțin 3 kW.

1.2. Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență

Costurile totale estimate ale Planului de redresare și reziliență al României sunt de 21 410 527 593 EUR.

2. SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR

2.1. Contribuția financiară

Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:

2.1.1. Prima tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

146	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G
69	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar	J	Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune
113	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	T	Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune
142	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	A fost instituit și este operațional grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală
150	C7.R3 Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	J	Adoptarea Strategiei naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026
211	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Asistență tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în conformitate cu legislația națională privind achizițiile publice
212	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului prin care se instituie un comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea, cu sprijin din partea furnizorului de asistență tehnică, a sistemului de pensii și a intervențiilor la nivel de politici în sistemul de pensii
220	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor T Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	T	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală
366	C12.I1 Infrastructura medicală prespitalicească	J	Adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate
426	C14.R6 Intensificarea luptei împotriva corupției	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a noii Strategii naționale anticorupție
450	C14.I5 Monitorizarea și implementarea planului	J	Audit și controale: informații pentru monitorizarea implementării planului de redresare și reziliență
451	C14.I5 Monitorizarea și implementarea planului	J	Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit
462	C15.R3 Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de stabilire a implementării Programului național pentru reducerea abandonului școlar
464	C15.I4 Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar	J	Procedură de ofertare pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație
		Valoarea tranșei	2 037 146 414 EUR

2.1.2. A doua tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

124	C6.I1 Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile	J	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară)
143	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	Finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental
191	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înscrierea contribuabililor persoane juridice în SPV (Spațiul Privat Virtual)
195	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru
213	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2
387	C13.R4 Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	J	Intrarea în vigoare a legislației și a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici
401	C14.R1 Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	J	Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative
404	C14.R1 Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	J	Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare
421	C14.R5 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025
430	C14.R6 Intensificarea luptei împotriva corupției	J	Intrarea în vigoare a legii de transpunere a directivei privind protecția avertizorilor de integritate
433	C14.R8 Modernizarea și raționalizarea sistemului național de achiziții publice	J	Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016)
465	C15.I4 Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar	T	Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1)
477	C15.R5 Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației	J	Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și resurse pentru scop educațional online și pentru asigurarea unui impact durabil al investițiilor propuse.
494	C15.R7 Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului	J	Semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori
65	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	J	Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră
114	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	J	Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului
144	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică
145	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	Intrarea în vigoare a noii legi privind interoperabilitatea
153	C7.I1 Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	J	Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției
147	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Publicarea cererii de ofertă pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații să acorde licențe 5G
200	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare
355	C12.R2 Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ de instituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)
356	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate
357	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate
413	C14.R2 Îmbunătățirea guvernanței strategice pentru politicile în domeniul climei, al dezvoltării durabile și al mediului	J	Operaționalizarea unui comitet interinstituțional privind schimbările climatice
422	C14.R5 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
456	C15-I1 Construirea și dotarea creșelor	J	Semnarea contractelor cu operatorii publici (municipalități) pentru construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe
478	C15.R5 Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației	J	Intrarea în vigoare a legii care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic
485	C15.R6 Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar	J	Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ privind sporirea calității mediilor de învățare
		Valoarea tranșei	2 147 491 242 EUR

2.1.3. A treia tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

22	C2.R1 Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a actelor juridice subsecvente	J	Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030
23	C2.R1 Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a actelor juridice subsecvente	J	Intrarea în vigoare a ordonanțelor ministeriale modificate de stabilire a normelor obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 2020-2030
148	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Recomandările prevăzute în setul de instrumente al UE privind conectivitatea sunt implementate
149	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE-2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Alocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvențe radio
152	C7.R4 Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni	J	Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică pentru definirea ocupațiilor noi digitale în clasificarea ocupațiilor (COR)
384	C13.R3 Furnizarea venitului minim de incluziune (VMI)	J	Intrarea în vigoare a legislației de aprobare a normelor de punere în aplicare a VMI
410	C14.R1 Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	J	Intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și asigurarea respectării corespunzătoare a Registrului Unic al Transparenței a Intereselor (RUTI)
411	C14.R1 Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	J	Intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență
412	C14.R1 Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	J	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să asigure publicarea textului integral al legilor după ce au fost modificate
470	C15.R4 Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a Metodologiei de organizare a rutei duale complete și a noilor calificări rezultate din ruta duală completă
489	C15.I11 Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/cabinetele școlare	J	Semnarea contractelor financiare de echipare a sălilor de clasă cu mobilier
490	C15.I11 Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/cabinetele școlare	J	Săli de clasă din învățământul preuniversitar și laboratoare de știință/cabinete școlare echipate
66	C4.R1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	J	Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislația privind monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea normelor de siguranță rutieră
115	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	T	Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit
121	C6.R2 Reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic	J	Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic
151	C7.R3 Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	J	Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României
192	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	T	Noi contribuabili persoane juridice înscriși în SPV
193	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Intrarea în vigoare a cadrului juridic aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal se aprobă printr-un ordin al președintelui ANAF
194	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal
199	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele semnificative de investiții publice și efectuarea unei evaluări ex post a analizei cheltuielilor de către Consiliul Fiscal
205	C8.R4 Revizuirea cadrului fiscal	J	Analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile
206	C8.R4 Revizuirea cadrului fiscal	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor
215	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
221	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor T Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	T	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală
222	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor T Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	T	Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală – 30 %
230	C8.I4 Instituirea vămii electronice	T	Infrastructură hardware și software modernizată
288	C10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	J	Intrarea în vigoare a legislației în domeniul mobilității urbane durabile
289	C10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	J	Intrarea în vigoare a ordinului de ministru privind instituirea unei structuri care să acorde asistență tehnică pentru elaborarea de planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) și actualizarea PMUD instituite și operaționale
294	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziționarea de vehicule nepoluante)
298	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea contractelor pentru furnizarea STI/alte infrastructuri TIC
301	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea contractelor pentru construirea de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice
351	C12.R1 Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	J	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial privind indicatorii de performanță și de calitate care urmează să fie utilizați pentru selectarea unităților medicale care vor fi finanțate din Fondul pentru calitatea serviciilor medicale
358	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Dezvoltarea resurselor umane din sănătate
378	C13. R1 Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie	J	Intrarea în vigoare a unui act legislativ necesar pentru a preveni separarea copiilor de familie și sprijinirea familiilor vulnerabile
380	C13. R2 Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	J	Intrarea în vigoare a actului legislativ pentru punerea în aplicare și operaționalizarea Ghidului privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare
381	C13. R2 Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	J	Intrarea în vigoare a legislației de sprijinire a punerii în aplicare a strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării
424	C14.R5 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală
439	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	J	Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat
440	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	J	Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă
449	C14.I4 Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate	J	Intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social, care să prevadă un dialog social și negocieri colective semnificative și oportune, în conformitate cu recomandările OIM
453	C15.R2 Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate	J	- Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (OM) de adoptare a programului-cadru intersectorial - Intrarea în vigoare a MO care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie
463	C15.R3 Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii	J	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial de utilizare a instrumentului MATE la nivel național
		Valoarea tranșei	1 833 810 414 EUR

2.1.4. A patra tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

RO-C[C2]-R[R1.0]-M[24]	Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier printr-o nouă Strategie forestieră națională și actele juridice subsecvente	J	Intrarea în vigoare a actelor normative de modificare și completare a legislației actuale în domeniul forestier.
RO-C[C2]-I[I5.0]-M[41]	Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene	J	Aprobarea conceptului de proiect
RO-C[C4]-R[R1.0]-M[59]	Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră și reducerea poluării aerului	J	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) în funcție de poluarea aerului și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare)
RO-C[C4]-R[R1.0]-M[60]	Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră și reducerea poluării aerului	J	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto
RO-C[C6]-R[R1.0]-T[119]	Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	T	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de cărbune/lignit
RO-C[C6]-R[R2.0]-M[122]	Reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic	J	Listarea pe bursă a cel puțin 15 % din acțiunile Hidroelectrica
RO-C[C6]-R[R3.0]-M[123]	Bugetarea verde	J	Instituirea și utilizarea unei metodologii de planificare bugetară verde
RO-C[C7]-I[I1.0]-T[154]	Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	T	Instituții publice conectate prin intermediul cloud-ului guvernamental
RO-C[C7]-I[I4.0]-M[163]	Digitalizarea sistemului judiciar	J	Centralizarea cererilor
RO-C[C7]-I[I6.0]-M[169]	Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	J	Sistemul online REGES funcțional
RO-C[C7]-I[I7.0]-M[172]	Introducerea formularelor electronice (eForms) în domeniul achizițiilor publice	J	Introducerea utilizării formularelor electronice standard în cadrul procedurilor de achiziții publice
RO-C[C7]-I[I14.0]-T[182]	Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România	T	Huburi care vor permite accesul la serviciile de tip ISP pentru instituțiile și entitățile de interes public
RO-C[C8]-I[I2.0]-T[219]	Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	T	Formarea personalului cu privire la sistemul de management al riscurilor
RO-C[C8]-I[I2.0]-T[223]	Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	T	Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală: 60 %
RO-C[C8]-I[I2.0]-T[224]	Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	T	Sporirea numărului de audituri cu 10 %
RO-C[C8]-I[I3.0]-M[228]	Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	J	Sporirea securității cibernetice a sistemului informatic al Ministerului de Finanțe și al ANAF
RO-C[C8]-I[I6.0]-M[235]	Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile	J	Instrumentul de modelare economică este actualizat
RO-C[C8]-I[I8.0]-M[238]	Banca Națională de Dezvoltare este funcțională	J	Achiziționarea de software (licențe) și hardware (laptopuri), servicii IT pentru personal, cursuri de formare pentru personalul Băncii Naționale de Dezvoltare și pentru personalul Ministerului Finanțelor.
RO-C[C8]-R[R3.0]-M[201]	Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Efectuarea unei analize a cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației
RO-C[C8]-R[R3.0]-M[202]	Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele
RO-C[C8]-R[R4.0]-M[207]	Revizuirea cadrului fiscal	J	Act(e) juridic(e) pentru reducerea și/sau eliminarea altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica și de a eficientiza sistemul fiscal - legislației de extindere a impozitării ecologice
RO-C[C8]-R[R5.0]-M[209]	Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare	J	Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare
RO-C[C8]-R[R6.0]-M[214]	Reforma sistemului public de pensii	J	Actul (actele) juridic(e) privind sistemul de pensii
RO-C[C8]-I[I9.0]-M[239]	Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată	J	Toate dosarele de pensii recalculate
RO-C[C9]-R[R2.a]-M[273]	Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	J	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) pentru instituirea unui organism unic care să înglobeze consiliile existente, să asigure coordonarea interministerială și să comunice cu sectorul privat
RO-C[C9]-R[R3.0]-M[274]	Reforma carierei de cercetător	J	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) privind cariera și statutul cercetătorului
RO-C[C9]-R[R3.0]-T[275]	Reforma carierei de cercetător	T	Instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor au inițiat procesul de elaborare, aplicare și evaluare a planurilor de acțiune
RO-C[C9]-I[I2.a]-T[252]	Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	T	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
RO-C[C9]-I[I3.a]-T[263]	Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	T	Numărul de contracte de finanțare semnate
RO-C[C9]-I[I8.0]-T[284]	Program pentru atragerea resurselor umane din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare	T	Proiecte conduse de cercetători internaționali
RO-C[C9]-I[I9.0]-T[285]	Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite în cadrul concursului pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie	T	Beneficiari ai mărcii de excelență Marie Sklodowska Curie
RO-C[C9]-I[I10.0]-T[287]	Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră	T	Centre regionale înființate pentru orientarea profesională în cercetare
RO-C[C11]-R[R3.a.0]-M[345]	Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	J	Intrarea în vigoare a actelor juridice privind cadrul juridic aplicabil lucrătorilor din sectorul cultural
RO-C[C11]-I[I6.0]-M[348]	Instituirea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii	J	Sistemul digital pentru procesele de finanțare culturală
RO-C[C11]-I[I7.0]-T[350]	Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme	T	Producătorii și distribuitorii de filme care participă la cursuri de formare pentru capacitatea de competențe digitale
RO-C[C12]-R[R1.0]-M[352]	Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	J	Intrarea în vigoare a actului juridic pentru un nou model de contract-cadru pentru sistemul de asigurări de sănătate
RO-C[C12]-R[R3.0]-M[365]	Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Operaționalizarea portalului transparenta.ms.ro privind utilizarea resurselor publice
RO-C[C12]-I[I1.0]-T[367]	Infrastructura medicală prespitalicească	T	Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară dotate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și localități marginalizate
RO-C[C12]-I[I1.0]-T[369]	Infrastructura medicală prespitalicească	T	Unități de asistență medicală ambulatorie nou construite sau renovate și echipate
RO-C[C12]-I[I2.0]-T[375]	Infrastructura spitalelor publice	T	Spitale publice care primesc echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții
RO-C[C13]-R[R5.0]-M[392]	Asigurarea stabilirii unui salariu minim	J	Intrarea în vigoare a actelor juridice care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim
RO-C[C13]-I[I2.0]-T[395]	Reabilitarea, renovarea și extinderea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	T	Servicii comunitare modernizate pentru persoanele cu dizabilități
RO-C[C13]-R[R3.0]-T[386]	Furnizarea venitului minim de incluziune (VMI)	T	Măsuri de activare primite
RO-C[C13]-I[I3.0]-M[397]	Instituirea sistemului de tichete de muncă pentru prestatorii casnici și beneficiarii serviciilor	J	Platforma digitală pentru utilizarea tichetelor de muncă de către prestatorii casnici și beneficiarii serviciilor
RO-C[C14]-R[R1.0]-M[402]	Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	J	Un nou sistem de gestionare și planificare strategică utilizat în toate ministerele
RO-C[C14]-R[R1.0]-T[403]	Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	T	Trei ministere au planificat și utilizat bugetele pentru fiecare program
RO-C[C14]-R[R1.0]-M[406]	Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	J	Personal al organizațiilor societății civile instruit pentru a spori capacitatea administrativă
RO-C[C14]-R[R2.0]-M[415]	Consolidarea guvernanței strategice pentru politicile în domeniul climei, al dezvoltării durabile și al mediului	J	Stabilirea rolului de expert în domeniul dezvoltării durabile și pregătirea unui program de formare
RO-C[C14]-R[R5.0]-M[423]	Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Intrarea în vigoare a „legilor justiției” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii)
RO-C[C14]-R[R6.0]-T[427]	Intensificarea luptei împotriva corupției	T	O creștere a valorii activelor sechestrate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
RO-C[C14]-R[R6.0]-T[429]	Intensificarea luptei împotriva corupției	T	Rata de ocupare a 85 % din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
RO-C[C14]-R[R7.0]-M[432]	Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică	J	Adoptarea unor acte juridice revizuite privind etica și conduita pentru membrii Guvernului
RO-C[C14]-R[R8.0]-T[435]	Modernizarea și raționalizarea sistemului național de achiziții publice	T	Organisme centrale de achiziții (CPB) operaționale sunt utilizate de autoritățile locale
RO-C[C14]-R[R8.0]-M[437]	Modernizarea și raționalizarea sistemului național de achiziții publice	J	Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) este interconectat și interoperabil cu alte baze de date
RO-C[C14]-R[R9.0]-M[441]	Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	J	Publicarea tabloului de bord de monitorizare care enumeră indicatorii-cheie de performanță (ICP) financiari și nefinanciari pentru toate întreprinderile deținute de stat
RO-C[C14]-R[R9.0]-M[441a]	Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	J	Publicarea unei evaluări a tuturor întreprinderilor deținute de stat pe baza progreselor înregistrate în realizarea indicatorilor-cheie de performanță financiari și nefinanciari raportați în tabloul de bord
RO-C[C15]-R[R1.0]-M[452]	Elaborarea și adoptarea pachetului de acte juridice pentru aplicarea proiectului „România Educată”	J	Intrarea în vigoare a pachetului de acte juridice pentru aplicarea proiectului „România Educată”
RO-C[C15]-R[R5.0]-M[479]	Adoptarea cadrului juridic pentru digitalizarea educației	J	Intrarea în vigoare a actelor juridice de instituire a Cadrului național de referință pentru competențe digitale în învățământul preuniversitar
RO-C[C15]-I[I5.0]-T[469]	Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) și intervenții sistemice pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii	J	Curs de formare online oferit utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE
RO-C[C16]-R[R2.0]-M[523]	Înființarea de ghișee unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei	J	Intrarea în vigoare a actelor juridice și de reglementare pentru înființarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei
RO-C[C16]-R[R2.0]-T[524]	Înființarea de ghișee unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei	T	Formarea personalului ghișeului unic
RO-C[C16]-R[R2.0]-T[525]	Înființarea de ghișee unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei	T	Deschiderea ghișeelor unice fizice
		Valoarea tranșei	2 620 279 973

2.1.5. A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

RO-C[C1]-I[I6.0]-M[19]	Livrarea cadastrului apelor	J	Cadastrul apelor livrat
RO-C[C3]-I[I3a.0]-T[56]	Capacități instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor	T	Cumpărarea de echipamente digitale
RO-C[C3]-I[I3a.0]-T[57]	Capacități instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor	T	Livrarea a 400 de misiuni de control utilizând echipamente digitale
RO-C[C4]-R[R1.0]-T[61]	Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră și reducerea poluării aerului	T	Vehicule noi nepoluante achiziționate de autoritățile contractante
RO-C[C4]-R[R1.0]-T[62]	Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră și reducerea poluării aerului	T	Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) și creșterea numărului de vehicule cu emisii zero
RO-C[C6]-R[R1.0]-M[118]	Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	J	Semnarea contractelor pentru diferență pentru energia din surse regenerabile în urma rundelor de licitație
RO-C[C6]-I[I5a.0]-T[141]	Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial	T	Livrarea proiectelor de eficiență energetică
RO-C[C7]-I[I1.0]-T[155]	Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	T	Centre de date Tier III și Tier IV funcționale
RO-C[C7]-I[I10.0]-M[177]	Transformarea digitală în managementul funcției publice	J	Platformele interoperabile pentru managementul standardizat al resurselor umane în administrația publică centrală sunt funcționale
RO-C[C7]-I[I11.0]-T[178]	Introducere unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații în zonele albe	J	Conectarea satelor din zonele albe la internet de foarte mare viteză
RO-C[C7]-I[I13.0]-T[181]	Dezvoltarea de sisteme de securitate pentru protecția spectrului guvernamental	J	Instalarea amplasamentelor de recepție la nivel național
RO-C[C7]-I[I17.0]-T[186]	Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	J	Biblioteci transformate în centre digitale
RO-C[C7]-I[I19a.0]-T[190]	Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	J	Formarea personalului IMM-urilor în domeniul competențelor digitale
RO-C[C9]-I[I5.a]-T[281]	Înființarea de centre de competențe	T	Buget atras de proiecte CDI din sectorul privat
RO-C[C12]-R[R3.0]-T[361]	Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	T	Formarea personalului medical
RO-C[C13]-I[I1.0]-T[394]	Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie	T	Centre de zi pentru a preveni separarea copiilor de familie
RO-C[C14]-R[R3.0]-M[416]	Modernizarea managementului resurselor umane în sectorul public	J	Concurs pilot și organizarea concursului național de recrutare a funcționarilor publici
RO-C[C14]-R[R3.0]-M[418]	Modernizarea managementului resurselor umane în sectorul public	J	Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru adoptarea unor cadre de gestionare a resurselor umane bazate pe merit și de competențe în administrația publică centrală
RO-C[C14]-R[R7.0]-M[431]	Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică	J	Intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea
RO-C[C14]-R[R9.0]-T[442]	Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	T	Reducerea numirilor interimare în consiliile de administrație/de supraveghere cu 50 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel central și cu 10 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel local
RO-C[C15]-I[I3.0]-T[460]	Program-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie	T	Participanți formați
RO-C[C15]-I[I8.0]-T[480]	Program de formare în domeniul pedagogiei digitale pentru personalul didactic	T	Profesori formați în domeniul pedagogiei digitale și al competențelor digitale
RO-C[C15]-I[I9.0]-M[482]	Asigurarea echipamentelor digitale și a resurselor tehnologice pentru școli și instituțiile de învățământ extrașcolare	J	Școli și instituții de învățământ extrașcolare dotate cu resurse tehnologice
RO-C[C15]-I[I10.0]-M[486]	Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi	J	Livrarea de microbuze electrice
RO-C[C15]-I[I11.0]-M[491]	Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de știință/cabinetele școlare	J	Săli de clasă din învățământul preuniversitar și laboratoare de știință/cabinete școlare echipate
RO-C[C15]-I[I14.0]-M[497]	Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic	J	Ateliere de practică în școlile EFP sunt dotate
RO-C[C15]-I[I16a.0]-T[502]	Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	T	Universități sprijinite
RO-C[C15]-I[I8.0]-T[535]	Alocarea contractelor pentru diferență (CFD)	J	Semnarea contractelor pentru diferență pentru proiectele de generare de energie electrică din surse regenerabile
		Valoarea tranșei	1 183 352 246 EUR

2.1.6. A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

RO-C[C2]-I[I1.0]-T[26]	Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	T	Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite
RO-C[C2]-I[I1.0]-T[28]	Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	T	Crearea de noi zone de păduri urbane
RO-C[C2]-I[I2.0]-T[29]	Capacități moderne de producere a materialului forestier de reproducere	T	Pepiniere noi sau reabilitate
RO-C[C2]-I[I3.0]-M[34]	Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030	J	Intrarea în vigoare a actului (actelor) legislativ(e) pentru desemnarea zonelor de protecție strictă
RO-C[C2]-I[I4]-M[39]	Sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos	J	Rețea de monitorizare, comunicare și transmitere date privind sturionii sălbatici
RO-C[C2]-I[I5.0]-M[42]	Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene	J	Modernizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor
RO-C[C3]-I[I1a.0]-T[49]	Construcția de centre de colectare a deșeurilor cu aport voluntar la nivel județean sau la nivel de oraș/localitate	T	Centre de colectare cu aport voluntar construite
RO-C[C4]-I[I3a.0]-M[530]	Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	J	Construirea de drumuri noi
RO-C[C5]-I[I1.a]-T[103a]	Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	T	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale
RO-C[C5]-I[I1.a]-T[103b]	Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	T	Puncte de reîncărcare noi pentru vehicule electrice instalate
RO-C[C5]-I[I1.a]-T[106a]	Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	T	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice
RO-C[C6]-R[R1.0]-M[116]	Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	J	Intrarea în vigoare a actelor juridice și de reglementare
RO-C[C6]-R[R1.0]-T[119a]	Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	T	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de cărbune/lignit
RO-C[C6]-R[R1.0]-T[120]	Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	T	Capacitate suplimentară de energie din surse regenerabile instalată și conectată la rețea
RO-C[C6]-I[4a.0]-T[139]	Noi capacități de stocare a energiei electrice	T	Capacitatea de stocare a energiei electrice este instalată
RO-C[C7]-I[I2.0]-T[157]	Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud	T	Aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native sau cloud-ready dezvoltate sau migrate către soluții de tip platformă ca serviciu (PaaS) sau infrastructură ca serviciu (IaaS).
RO-C[C7]-I[I3.0]-M[158]	Instituirea sistemului de eHealth	J	Instituțiile de sănătate publică au primit finanțare în cadrul cererii de propuneri pentru digitalizarea lor.
RO-C[C7]-I[I3.0]-M[160]	Instituirea sistemului de eHealth	J	Noua PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate) este funcțională
RO-C[C7]-I[I3.0]-M[161]	Instituirea sistemului de eHealth	J	Infrastructura informatică a spitalelor publice din România a fost înlocuită sau modernizată.
RO-C[C7]-I[I4.0]-M[164]	Digitalizarea sistemului judiciar	J	Sistemul electronic de înregistrare a cauzelor și de informații ECRIS V și transformarea digitală a sistemului judiciar
RO-C[C7]-I[I4.0]-M[166]	Digitalizarea sistemului judiciar	J	Înființarea centrului de date
RO-C[C7]-I[I5.0]-M[167]	Digitalizare în domeniul mediului	J	Sistem funcțional de monitorizare a pădurilor din România, cu măsuri de combatere a exploatării forestiere ilegale
RO-C[C7]-I[I5.0]-T[168]	Digitalizare în domeniul mediului	T	Servicii publice de mediu digitalizate
RO-C[C7]-I[I6.0]-T[170]	Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	T	Servicii digitale în domeniul muncii și protecției sociale funcționale
RO-C[C7]-I[I6.0]-M[171]	Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	J	Formări privind competențele digitale pentru angajați
RO-C[C7]-I[I8.0]-M[173]	Cartea de identitate electronică și semnătura digitală	J	Emiterea de cărți de identitate electronică
RO-C[C7]-I[I9.0]-T[175]	Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale	T	Acordarea de granturi ONG-urilor pentru proiecte de digitalizare
RO-C[C7]-I[I12.0]-T[179]	Asigurarea protecției securității cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private, importante pentru securitatea națională.	T	Sprijin pentru securitatea infrastructurii entităților
RO-C[C7]-I[I12.0]-M[180]	Asigurarea protecției securității cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private, importante pentru securitatea națională.	J	Sporirea capacității centrelor naționale Cyberint
RO-C[C7]-I[I15.0]-M[184]	Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie	J	Furnizarea setului de instrumente de securitate cibernetică guvernamentală
RO-C[C7]-I[I16.0]-M[185]	Program de formare pentru funcționarii publici în domeniul competențelor digitale	J	Cursuri de formare oferite funcționarilor publici
RO-C[C7]-I[I17.0]-T[187]	Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	T	Cetățeni care au beneficiat de cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale
RO-C[C7]-I[I8.0]-M[174]	Cartea de identitate electronică și semnătura digitală	J	Măsuri de sprijin pentru utilizarea cărții de identitate electronică
RO-C[C8]-I[I1.0]-M[216]	Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	J	Serviciile digitale și sistemele electronice critice sunt funcționale
RO-C[C8]-I[I1.0]-T[217]	Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	T	Servicii disponibile online pentru contribuabilii persoane juridice
RO-C[C8]-I[I1.0]-M[218]	Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	J	Platforma de licitații online pentru evaluarea bunurilor imobile și mobile cu o valoare semnificativă este funcțională (în funcție de tipul de activ) operaționalizată
RO-C[C8]-I[I2.0]-M[225]	Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin managementul integrat al riscurilor	J	Registrul electronic al riscurilor este funcțional
RO-C[C8]-I[I2.0]-M[226]	Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	J	Sistemul de administrare fiscală este funcțional, inclusiv volumele mari de date/analiza
RO-C[C8]-I[I3.0]-M[227]	Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	J	Modernizarea infrastructurii hardware și software și a infrastructurii de sprijin pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili
RO-C[C8]-I[I3.0]-T[229]	Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	T	80 % din infrastructura IT hardware și software nu are o vechime mai mare de 4 ani
RO-C[C8]-I[I4.0]-T[232]	Instituirea vămii electronice	T	Sunt funcționale sisteme informatice destinate vămilor
RO-C[C8]-I[I4.0]-T[233]	Instituirea vămii electronice	T	Procentul activităților vamale desfășurate pe cale electronică
RO-C[C8]-I[I5.0]-M[234]	Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG
RO-C[C8]-I[I7.0]-M[237]	Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal	J	Este funcțional un sistem informatic care permite un model automat de evaluare a proprietăților
RO-C[C8]-R[R1.0]-T[196]	Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	T	Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală
RO-C[C8]-R[R1.0]-M[197]	Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Reforma structurală a ANAF și modificările legislative pentru creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale
RO-C[C8]-R[R2.0]-M[198]	Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice	J	Îmbunătățirea funcționării administrației vamale
RO-C[C8]-R[R5.0]-M[210]	Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare	J	Banca Națională de Dezvoltare este evaluată pe bază de piloni
RO-C[C8]-I[I10.0]-M[240]	Servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare	J	Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice este funcțional
RO-C[C9]-R[R2.a]-T[271]	Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	T	Ponderea recomandărilor adoptate din cadrul Mecanismului de sprijin al politicilor Raportul de țară privind România
RO-C[C9]-R[R2.a]-M[272]	Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	J	Instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI
RO-C[C10]-R[R1.0]-T[293]	Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	T	Creșterea cu 20 % a volumului total anual de pasageri care utilizează transportul public local în 2025 comparativ cu 2019
RO-C[C10]-I[I1.0]-T[296]	Mobilitate urbană durabilă	T	Vehicule suplimentare cu emisii zero livrate
RO-C[C10]-I[I1.0]-T[300]	Mobilitate urbană durabilă	T	Unități administrativ-teritoriale cu sisteme de transport inteligente livrate sau extinse și sisteme electronice de emitere a biletelor sau alte infrastructuri TIC
RO-C[C10]-I[I1.0]-T[303]	Mobilitate urbană durabilă	T	Număr de puncte de reîncărcare instalate pentru vehiculele electrice
RO-C[C10]-I[I3.0]-T[322a]	Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale	T	Renovarea energetică a clădirilor publice
RO-C[C11]-I[I5.0]-M[347]	Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural	J	Localitățile mici cu acces la cultură
RO-C[C12]-R[R3.0]-T[360]	Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	T	Construirea și echiparea a două centre de dezvoltare a competențelor pentru formarea personalului medical public
RO-C[C12]-I[I1.0]-T[370]	Infrastructura medicală prespitalicească	T	Centre comunitare integrate construite/renovate și echipate
RO-C[C12]-I[I1.0]-T[372]	Infrastructura medicală prespitalicească	T	Cabinete de planificare familială dotate sau dotate și renovate
RO-C[C12]-I[I2.0]-T[376]	Infrastructura spitalelor publice	T	Unități de terapie intensivă pentru nou-născuți dotate
RO-C[C12]-I[I2.0]-T[377]	Infrastructura spitalelor publice	T	Construirea și/sau dotarea de noi unități medicale/spitale publice
RO-C[C13]-R[R1.0]-T[379]	Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie	T	Reducerea numărului de copii care intră în sistemul de protecție socială
RO-C[C13]-R[R2.0]-T[383]	Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	T	Persoane cu dizabilități dezinstituționalizate
RO-C[C13]-I[I2.0]-T[396]	Reabilitarea, renovarea și extinderea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	T	Noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități
RO-C[C13]-I[I4.0]-T[400]	Crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă	T	Centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă autorizate
RO-C[C14]-R[R1.0]-M[407]	Îmbunătățirea calității procesului decizional al administrației publice	J	Îmbunătățirea planificării politicilor publice, a evaluării impactului și a procesului de consultare a părților interesate
RO-C[C14]-R[R4.0]-M[420]	Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public	J	Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea angajaților din sectorul public
RO-C[C14]-R[R9.0]-T[443]	Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	T	Companii centrale de stat cotate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și transporturilor
RO-C[C15]-R[R2.0]-T[454]	Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate	T	Numărul de copii cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani înscriși la serviciile de educație timpurie
RO-C[C15]-R[R4.0]-T[471]	Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior	T	Ponderea elevilor înscriși în ruta profesională, în raport cu numărul de elevi de liceu
RO-C[C15]-R[R7.0]-M[495]	Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului	J	Analiza guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și planul de acțiune publicate
RO-C[C15]-I[I1a.0]-T[457]	Construirea și dotarea creșelor	T	Creșe construite și dotate
RO-C[C15]-I[I2.0]-T[459]	Înființarea, echiparea și aprobarea serviciilor complementare pentru grupurile defavorizate	T	Servicii complementare înființate, echipate și aprobate de inspectoratele școlare județene
RO-C[C15]-I[I4.0]-T[466]	Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar	T	Instituții de învățământ suplimentare care beneficiază de granturi
RO-C[C15]-I[I4.0]-T[468]	Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar	T	Reducerea numărului de școli cu risc mediu și ridicat de abandon școlar
RO-C[C15]-I[I6.0]-T[472]	Construirea și dotarea campusurilor profesionale în cadrul consorțiilor regionale	T	Cinci campusuri profesionale integrate construite și dotate în cadrul a 5 consorții regionale
RO-C[C15]-I[I10.0]-T[487]	Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi	T	Zonă școlară preuniversitară renovată
RO-C[C15]-I[I18.0]-T[507]	Program de formare și îndrumare pentru personalul de conducere din domeniul educației	T	Formarea personalului de conducere din domeniul educației
RO-C[C16]-I[I2.0]-T[125]	Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile	T	Capacitatea instalată și racordată la rețea
RO-C[C16]-R[R1.0]-M[508]	Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	J	Echipamente pentru Agenția Domeniilor Statului (ADS)
RO-C[C16]-R[R1.0]-M[509]	Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	J	Intrarea în vigoare a actelor juridice
RO-C[C16]-R[R1.0]-M[510]	Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	J	Crearea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului
RO-C[C16]-R[R1.0]-M[511]	Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie	J	Semnarea contractelor de concesiune în zonele de accelerare
RO-C[C16]-I[I4.0]-T[516]	Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru introducerea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării	T	Instalarea de panouri solare și sisteme de stocare a energiei electrice de către gospodării
RO-C[C16]-I[I5.0]-T[518]	Digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice	T	Reducerea consumului anual de energie electrică
RO-C[C16]-I[I5.0]-T[520]	Digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice	T	Durata medie a intervențiilor în rețeaua OST
RO-C[C16]-I[I5.]-M[522]	Digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice	J	Centrul de date în uz
RO-C[C16]-I[I7]-T[529]	Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru sprijinirea îmbunătățirilor în materie de eficiență energetică ale gospodăriilor	T	Renovarea energetică a locuințelor
		Valoarea tranșei	3 743 975 225 EUR

2.2. Împrumut

Tranșele menționate la articolul 3 alineatul (2) se organizează după cum urmează:

2.2.1. Prima tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

78	C4.R2 Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	J	Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (C.N.A.I.R.) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (C.N.I.R.)
1	C1.R1 Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006
247	C9.I2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	J	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României
250	C9.I2.2 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	J	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României
253	C9.I2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	J	Semnarea acordului de finanțare dintre Fondul European de Investiții și Guvernul României pentru crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru redresare (denumit în continuare „fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului.
259	C9.I2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor	J	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României
270	C9.R2 Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	J	Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) este instituită și operațională
		Valoarea tranșei	907 669 494 EUR

2.2.2. A doua tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

2	C1.R1 Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene	J	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”
95	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	J	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea ce vizează eficiența energetică și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale
96	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	J	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice
189	C7.I19 Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	J	Lansarea cererii de propuneri pentru „Sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale”
256	C9.I2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	J	Instituirea instrumentului financiar („fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului
262	C9.I3.1 Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	J	Selectarea administratorului schemei
326	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	J	Toate zonele optime de destinație pentru organizațiile de management al destinației (OMD-uri) din România au fost cartografiate
327	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	J	Plan de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România
331	C11.I1 Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	T	Situri care sunt incluse în rutele culturale
338	C11.R2 Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	J	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul
30	C2.R2 Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate pentru Strategia Europeană privind biodiversitatea	J	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității
97	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	J	Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale
98	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	J	Cerere de propuneri de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) (clădiri publice)
129	C6.I2 Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei	J	Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 60 MWH2
133	C6.I3 Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate	J	Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată
140	C6.I5 Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial	J	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru investiții în eficiența energetică în industrie
266	C9.I4 Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	J	Intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care se alocă finanțarea necesară de 500 de milioane EUR pentru sprijinirea extinderii capacităților naționale până la prima dezvoltare industrială și participarea la un proiect multinațional.
307	C10.R2 Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă – Politica urbană a României	J	Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane
312	C10.R4 Îmbunătățirea calității locuințelor	J	Intrarea în vigoare a actului legislativ de implementare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune de reducere a privării severe de locuință
339	C11.R2 Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	J	Traseele Centrului Național de Coordonare Velo sunt instituite și operaționale
398	C13.R6 Îmbunătățirea legislației privind economia socială	J	Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor de aplicare
500	C15.I16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	J	Semnarea contractelor de granturi destinate centrelor tehnologice inovatoare din universități
		Valoarea tranșei	1 080 198 230 EUR

2.2.3. A treia tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

43	C3.R1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	J	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară
46	C3.R1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	J	Intrarea în vigoare a actelor normative necesare pentru operaționalizarea gestionării unitare a deșeurilor în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor
127	C6.R5 Reducerea intensității energetice a economiei prin instituirea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie
241	C9.R1 Transparență legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	J	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze pe deplin procedurile legate de întreprinderi
242	C9.R1 Transparență legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	J	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să simplifice și să asigure transparența și aplicabilitatea testului IMM
328	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ printr-o hotărâre de guvern, care va include o descriere clară a mecanismului de finanțare pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de OMD-uri și un model clar de guvernanță
332	C11.I1 Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	J	Semnarea contractelor de promovare a celor 12 rute
340	C11.R2 Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	J	Studiu cuprinzător privind distribuția teritorială a traseelor cicloturistice naționale
341	C11.I3 Instituirea și operaționalizarea Centrului Național de Coordonare Velo	J	Platforma națională integrată eVelo și aplicație pentru telefoane inteligente
344	C11.R3 Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	J	Intrarea în vigoare a legii privind sistemul de finanțare a sectorului cultural
3	C1.R1 Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene	J	Acorduri de implementare semnate cu autoritățile locale care participă la programul „Prima conectare la apă și canalizare”
79	C4.R2 Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	J	Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.
90	C5.R1 Un cadru juridic și de reglementare simplificat și actualizat pentru a sprijini renovarea clădirilor ce vizează eficiența energetică	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ existent privind programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009)
91	C5.R1 Un cadru juridic și de reglementare simplificat și actualizat pentru a sprijini renovarea clădirilor ce vizează eficiența energetică	J	Cadrul tehnic de reglementare privind investițiile pentru tranziția către clădiri verzi și digitale este operațional
93	C5.R2 Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	J	Adoptarea și punerea în aplicare a Strategiei de reducere a riscului seismic pentru reabilitarea seismică a fondului construit existent.
94	C5.R2 Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	J	Intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor
99	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	J	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale
100	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	J	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice
243	C9.R1 Transparență legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	J	Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice”
264	C9.I3.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă	J	Selectarea administratorului schemei
268	C9.I4 Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	T	Entități din consorțiile care participă la cererile de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU)
278	C9.R5 Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	J	Intrarea în vigoare a unei legi încurajează, facilitează și reglementează integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare din România
280	C9.I5 Instituirea și operaționalizarea centrelor de competențe	J	Instituirea a 5 centre de competență
308	C10.R2 Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de instituire a Cadrului politicii urbane a României
310	C10.R3 Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale	J	Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale
317	C10.I2 Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	J	Semnarea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de locuințe pentru tinerii care provin din comunități și grupuri vulnerabile, pentru locuințe de urgență și pentru specialiști din sănătate și învățământ din zonele urbane sau rurale
320	C10.I3 Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale	J	Semnarea contractelor pentru renovarea moderată a clădirilor publice
323	C10.I4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	J	Semnarea contractelor pentru elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism și a planurilor de mobilitate urbană durabilă
342	C11.I4 Construirea a 236,05 km de piste pentru biciclete	J	Semnarea contractelor privind pistele pentru biciclete
399	C13.R7 Reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă	J	Intrarea în vigoare a unei legi pentru adoptarea și implementarea Strategiei naționale privind îngrijirea pe termen lung
		Valoarea tranșei	775 449 927 EUR

2.2.4. A patra tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/țintă	Denumire

RO-C[C1]-R[R2.0]-M[4]	Reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor	J	Intrarea în vigoare a legii care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România
RO-C[C1]-I[I1.0]-T[6]	Construirea de rețele de apă și sisteme de canalizare în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți	T	Rețele de distribuție a apei construite
RO-C[C1]-I[I1.0]-T[8]	Construirea de rețele de apă și sisteme de canalizare în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți	T	Rețele de canalizare construite
RO-C[C1]-I[I2.0]-T[10]	Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți	T	Sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare construite în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți.
RO-C[C1]-I[I2.0]-T[12]	Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți	T	Rețele de canalizare construite în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți
RO-C[C1]-I[I4.0]-T[17]	Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță	T	Baraj și polder existente reabilitate
RO-C[C1]-I[I5.0]-T[18]	Dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență	T	Administrațiile bazinelor hidrografice dotate
RO-C[C2]-R[R2.0]-M[31]	Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate pentru Strategia Europeană privind biodiversitatea	J	Intrarea în vigoare a actului normativ aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității
RO-C[C3]-R[R1.0]-M[45]	Sprijinirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	J	Aprobarea planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară și executarea acțiunilor specifice incluse în acesta.
RO-C[C3]-I[I1b.0]-T[51]	Instituirea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de oraș/localitate	T	Certificate de recepție pentru livrarea insulelor ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor
RO-C[C3]-I[I1c.0]-T[53]	Instituirea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de oraș/localitate	T	Centre integrate de colectare a deșeurilor construite
RO-C[C3]-I[I1d.0]-T[54]	Instituirea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de oraș/localitate	T	Instalații de reciclare a deșeurilor construite sau livrate
RO-C[C3]-I[I2.0]-T[55]	Construirea sau livrarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile	T	Construirea de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile
RO-C[C4]-I[I1.0]-M[75]	Modernizarea infrastructurii feroviare	J	Infrastructură feroviară modernizată furnizată
RO-C[C4]-I[I2.0]-M[77]	Material rulant feroviar	J	Livrarea materialului rulant modernizat
RO-C[C4]-R[R2.0]-T[81]	Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	T	Îmbunătățirea performanțelor sistemului feroviar în ceea ce privește punctualitatea trenurilor
RO-C[C4]-I[I3.0]-M[84]	Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	J	Construirea de drumuri noi
RO-C[C4]-I[I3.0]-T[85]	Creșterea durabilității infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	T	Eliminarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră
RO-C[C5]-I[I1.0]-T[103]	Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	T	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale
RO-C[C5]-I[I1.0]-T[106]	Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	T	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice
RO-C[C5]-I[I1.0]-T[106b]	Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent.	T	Puncte de reîncărcare noi pentru vehicule electrice instalate
RO-C[C5]-I[I2.0]-M[107]	Publicarea Registrului național digital al clădirilor	J	Registrul național digital al clădirilor publicat
RO-C[C5]-R[R1.0]-T[92]	Un cadru juridic și de reglementare simplificat și actualizat pentru a sprijini renovarea clădirilor ce vizează eficiența energetică	T	Reducerea timpului necesar pentru eliberarea autorizațiilor de construcție
RO-C[C5]-I[I4.0]-M[110]	Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	J	Structuri în cadrul Institutului Național al Patrimoniului pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcție istorice
RO-C[C5]-I[I4.0]-T[112]	Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	T	Cel puțin 200 de profesioniști certificați pentru renovările ce vizează eficiența energetică a clădirilor istorice
RO-C[C6]-R[R4.0]-M[126]	Instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru hidrogenul din surse regenerabile	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul
RO-C[C6]-R[R6.0]-M[128]	Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire	J	Intrarea în vigoare a actelor legislative care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii
RO-C[C6]-I[I2.0]-T[131]	Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei	T	Capacitatea de producție de hidrogen verde
RO-C[C6]-I[I3.0]-T[134]	Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibilă și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate	T	Centrale de cogenerare și încălzire centralizată
RO-C[C6]-I[I4.0]-T[138]	Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică	T	S-au dat în folosință celulele și panourile fotovoltaice
RO-C[C7]-I[I18.0]-T[188]	Transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru robotice în administrația publică	T	Tehnologia de automatizare a proceselor de lucru (RPA) și promovarea inteligenței artificiale (IA) în administrația publică
RO-C[C8]-I[I11.0]-M[240a]	Injecție de capital în Banca Națională de Dezvoltare	J	Politica de investiții
RO-C[C8]-I[I11.0]-M[240b]	Injecție de capital în Banca Națională de Dezvoltare	J	Injecție de capital
RO-C[C9]-R[R1.0]-T[244]	Transparență legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	T	Reducerea perioadei necesare pentru îndeplinirea cerințelor de reglementare legate de mediul de afaceri
RO-C[C9]-R[R1.0]-T[245]	Transparență legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	T	Acte legislative/modificări referitoare la IMM-urile cărora li s-a aplicat testul
RO-C[C9]-R[R4.0]-M[276]	Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	J	Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) ce vizează crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare
RO-C[C9]-R[R4.0]-T[277]	Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	T	27 % din proiectele CDI finanțate din fonduri publice au ca partener cel puțin o entitate comercială
RO-C[C9]-R[R5.0]-T[279]	Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	T	Procentul organizațiilor de cercetare care exploatează în comun infrastructuri și structuri de cercetare
RO-C[C9]-I[I1.0]-M[246]	Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri	J	Platforme digitale conectate la cloudul guvernului și accesibile
RO-C[C9]-I[I2.1]-T[249]	Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	T	Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din resursele alocate instrumentului sunt aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU
RO-C[C9]-I[I2.3]-T[255]	Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	T	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
RO-C[C9]-I[I2.4]-T[258]	Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	T	100 % din beneficiarii vizați au beneficiat de sprijin
RO-C[C9]-I[I2.5]-T[261]	Instrumente financiare pentru sectorul privat – Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor	T	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
RO-C[C9]-I[I3.2]-T[265]	Scheme de ajutor pentru sectorul privat - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă	T	Numărul de contracte de finanțare semnate
RO-C[C9]-I[I4.0]-T[267]	Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare	T	Entități selectate pentru a participa sau a se asocia la proiect
RO-C[C10]-R[R5.0]-M[315]	Dezvoltarea sistemului de planificare - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	J	Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
RO-C[C10]-R[R5.0]-M[316]	Dezvoltarea sistemului de planificare - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	J	Platformă de date digitale urbane interoperabile (componentă a Observatorului teritorial)
RO-C[C10]-I[I2.0]-T[318]	Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	T	Unități locative construite pentru tinerii care provin din comunități/grupuri vulnerabile și pentru profesioniștii din domeniul sănătății și al educației
RO-C[C10]-I[I3.0]-T[322]	Renovarea clădirilor publice pentru a sprijini furnizarea de servicii publice mai bune de către unitățile administrativ-teritoriale	T	Renovarea energetică a clădirilor publice
RO-C[C10]-I[I4.0]-T[325]	Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	T	Planurile de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană durabilă sunt publicate pe platforma Observatorului teritorial
RO-C[C11]-I[I1.0]-M[335]	Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	J	Site-uri deschise pentru vizitatori
RO-C[C11]-I[I2.0]-T[337]	Modernizarea/crearea de muzee și memoriale	T	Muzee sau memoriale deschise publicului
RO-C[C11]-I[I4.0]-M[343]	Construirea a 236,05 km de piste pentru biciclete	J	Piste pentru biciclete construite și accesibile pentru ciclism
RO-C[C12]-I[I3.0]-M[531]	Spitale publice	J	Construirea și dotarea centrului de diagnosticare și tratare a tuberculozei Zerlendi București
RO-C[C12]-I[I3.0]-M[532]	Spitale publice	J	Construirea și dotarea Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș
RO-C[C12]-I[I3.0]-M[533]	Spitale publice	J	Construirea și dotarea secției de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Sf Apostol Andrei Constanța.
RO-C[C12]-I[I4.0]-T[534]	Modernizarea asistenței medicale de urgență	T	Achiziționarea de ambulanțe noi
RO-C[C15]-I[I1a.0]-T[457a]	Construirea și dotarea creșelor	T	Creșe construite și dotate
RO-C[C15]-I[I10a.0]-T[488]	Construirea rețelei de școli verzi	T	Noua zonă școlară verde este construită
RO-C[C15]-I[I13.0]-M[496]	Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP)	J	Școli EFP dotate cu echipamente digitale pentru laboratoarele IT
RO-C[C15]-I[I17.0]-M503]	Asigurarea infrastructurii universitare (cazare, cantine, spații de recreere)	J	Construirea și modernizarea spațiilor de recreere și de lectură, a cantinelor și a locurilor de cazare.
RO-C[C16]-I[I4a.0]-T[516a]	Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile de către gospodării	T	Instalarea de panouri solare și sisteme de stocare a energiei electrice de către gospodării
		Valoarea tranșei	5 081 154 428 EUR

3.SECȚIUNEA 3: MĂSURI SUPLIMENTARE

3.1.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență

Monitorizarea și punerea în aplicare a Planului de redresare și reziliență al României se desfășoară astfel:

·La nivel central, coordonarea este asigurată de Comitetul interministerial de coordonare a planului, responsabil cu examinarea progreselor înregistrate în implementarea planului, în strânsă cooperare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). MIPE a fost numit coordonator național pentru pregătirea, negocierea și aprobarea planului, fiind asistat de Ministerul Finanțelor (pentru sarcinile legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare), fiind instituită o structură specializată în acest sens.

·MIPE este responsabil, de asemenea, de controlul și monitorizarea planului, inclusiv de monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor, precum și de asigurarea prevenirii, detectării și corectării neregulilor grave. În fine, același minister este responsabil, de asemenea, de întocmirea și semnarea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune.

·Implementarea planului va fi asigurată de ministerele de resort și de structurile subordonate ale acestora, prin încheierea de acorduri de finanțare cu MIPE.

3.2.Măsuri pentru asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente

Pentru a asigura accesul deplin al Comisiei la datele subiacente relevante, România instituie următoarele măsuri:

MIPE, în calitate de coordonator național al planului, este responsabil de coordonarea, controlul și monitorizarea generală a planului. În special, acesta acționează ca organism de coordonare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele, în timp ce auditurile sunt responsabilitatea autorității de audit. MIPE coordonează raportarea în ceea ce privește jaloanele și țintele, toți indicatorii relevanți, dar și informațiile financiare calitative și alte date, cum ar fi cele privind destinatarii finali. Înregistrarea datelor se efectuează în sistemul informatic al MIPE.

În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după atingerea jaloanelor și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, România trebuie să prezinte Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare și, după caz, a împrumutului. România se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care justifică în mod corespunzător cererea de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopuri de audit și control.