COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 22.10.2025
COM(2025) 648 final
ANEXĂ
la
Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10687/21 INIT; ST 10687/21 ADD 1) din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației
{SWD(2025) 340 final}
ANEXĂ
SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
1.Descrierea reformelor și a investițiilor
A. COMPONENTA 1.1: O ECONOMIE REZILIENTĂ, VERDE ȘI DIGITALĂ
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Croației adoptă o abordare orizontală amplă în ceea ce privește abordarea unora dintre deficiențele structurale ale economiei croate. Creșterea economică și convergența Croației cu restul Uniunii sunt îngreunate de productivitatea scăzută, de investițiile relativ scăzute ale sectorului privat, de accesul limitat la finanțare al celor mai inovatoare întreprinderi și, în general, de un mediu de afaceri caracterizat de o sarcină administrativă și parafiscală relativ ridicată și de reglementarea excesivă a profesiilor. În plus, ponderea producției industriale este cea mai scăzută în rândul statelor membre din Europa Centrală și de Est, iar Croația este, de asemenea, în urma țărilor similare în ceea ce privește nivelul investițiilor destinate inovării, produselor de nivel tehnologic superior și tranziției verzi și celei digitale.
Obiectivele componentei sunt triple:
-Îmbunătățirea mediului de afaceri prin continuarea reformelor în vederea reducerii sarcinilor administrative și parafiscale și a liberalizării în continuare a profesiilor reglementate.
-Realizarea unei mai bune alocări a resurselor de capital în cadrul economiei prin elaborarea unor modificări ale cadrului de reglementare pentru a stimula investițiile din sectorul privat; sprijinirea, prin granturi și instrumente financiare preferențiale, a investițiilor productive ale întreprinderilor, în special pentru adoptarea tehnologiilor ecologice; și îmbunătățirea accesului la modalități de finanțare alternative sau inovatoare.
-Sprijinirea întreprinderilor în adaptarea operațiunilor lor la noul mediu digital, cu un accent special pe sectoarele culturale și creative, care au fost afectate în mod deosebit de măsurile de izolare care au restricționat serviciile cu prezență fizică.
Componenta abordează recomandarea specifică fiecărei țări prin furnizarea de lichidități întreprinderilor mici și mijlocii, prin reducerea taxelor parafiscale și a restricțiilor din reglementarea pieței de bunuri și servicii, prin promovarea investițiilor private și prin concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și a celei digitale (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020). Aceasta contribuie, de asemenea, la abordarea recomandării de reducere a celor mai împovărătoare taxe parafiscale și a reglementării excesive a pieței produselor și serviciilor (recomandarea specifică fiecărei țări 4, 2019).
Componenta este împărțită în două subcomponente, C1.1.1 (Consolidarea competitivității și a tranziției verzi a economiei) și C.1.1.2 (Stimularea inovării și digitalizarea economiei).
A.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Subcomponenta C1.1.1 – Consolidarea competitivității și a tranziției verzi a economiei
Obiectivul acestei subcomponente este de a promova activitatea economică, competitivitatea și investițiile prin reducerea în continuare a sarcinii administrative și parafiscale asupra întreprinderilor, continuarea liberalizării profesiilor reglementate, creșterea accesului la credite cu ajutorul granturilor, al împrumuturilor concesionale și al instrumentelor de capital, atragerea de investiții străine directe și sprijinirea sectoarelor culturale și creative în tranziția lor digitală.
Reforma C1.1.1 R1 – Continuarea reformei mediului de afaceri și de reglementare.
Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți în continuare mediul de afaceri din Croația prin:
-digitalizarea serviciilor furnizate întreprinderilor de stat și de administrațiile publice;
-îmbunătățirea condițiilor de reglementare pentru întreprinderi și reducerea în continuare a sarcinii administrative și fiscale și
-adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea evaluării impactului economic.
Reforma include adoptarea celui de al 5-lea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative și a taxelor parafiscale și nefiscale, instituirea unui sistem informatic pentru monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor și pentru actualizarea și digitalizarea registrului taxelor nefiscale.
Adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea procedurilor de evaluare a impactului economic utilizate în administrația publică pentru a sprijini mai bine inovarea și adoptarea de noi modele de afaceri. În acest context, testul de evaluare a impactului asupra IMM-urilor este transferat pe o platformă digitală pentru a facilita colaborarea administratorilor publici și pentru a sprijini formarea și comunicarea online. Formarea continuă a funcționarilor publici în domenii specifice face parte din investiție. Măsurile din cadrul investiției includ punerea în aplicare a unui cadru de reglementare, care să permită testarea controlată a noilor modele de afaceri.
Această reformă se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Reforma C1.1.1 R2 – Continuarea reformei profesiilor reglementate
Obiectivul reformei este de a stimula productivitatea economiei croate prin continuarea liberalizării piețelor serviciilor. Această măsură constă în simplificarea sau eliminarea a cel puțin 50 de cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale, în conformitate cu planurile de acțiune privind liberalizarea piețelor serviciilor și ținând seama de recomandările Băncii Mondiale.
Reforma C1.1.1 R3 – Promovarea cadrului strategic pentru promovarea investițiilor private
Obiectivul reformei este de a face din Croația o destinație atractivă pentru investiții prin dezvoltarea și adoptarea unui cadru strategic pentru promovarea și facilitarea investițiilor străine directe. Această măsură constă în adoptarea unui cadru strategic pentru promovarea investițiilor, inclusiv a unui plan național, a unui plan de acțiune, a unei noi legi privind promovarea investițiilor și a unei platforme digitale de coordonare.
Reforma C1.1.1 R6 – Dezvoltarea unor sectoare culturale și creative reziliente
Reforma include intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind mass-media electronică și drepturile de autor și drepturilor conexe, care stabilesc protecția juridică efectivă a autorilor de conținut creativ, cultural și mediatic pe internet, ținând seama de necesitatea de a elimina obstacolele din calea comercializării cu succes a conținutului protejat pe internet. Se preconizează că noul cadru juridic va stimula antreprenorii să își adapteze procesele de afaceri la standardele industriale de pe piața unică digitală, prin dezvoltarea de modele de afaceri online noi și inovatoare, precum și de produse și servicii noi și inovatoare.
Se preconizează că cadrul reformat privind drepturile de autor va încuraja industriile culturale și creative prin asigurarea unui cadru juridic stabil pentru crearea de platforme și aplicații online, facilitând acordarea de licențe online pentru conținutul creativ, cultural și media, promovând astfel diversitatea culturală, lingvistică și mediatică. Se preconizează că modificările aduse cadrului juridic privind mass-media și drepturile de autor vor facilita distribuția transfrontalieră a programelor de televiziune și radio, prin stabilirea unor norme clare privind așa-numita circulație directă a semnalelor, și vor facilita reutilizarea conținutului public pentru crearea de noi produse și servicii inovatoare pe piața unică digitală. În plus, reforma legislativă asigură transparența în ceea ce privește publicarea structurilor de proprietate legate de Registrul beneficiarilor reali și publicarea acestor informații pe site-ul web al furnizorului și se introduce, de asemenea, o mai mare transparență în ceea ce privește informațiile privind sumele și sursele de finanțare.
Investiția C1.1.1 R1-I1 – Digitalizarea serviciilor guvernamentale și ale administrației publice furnizate sectorului întreprinderilor (G2B)
Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesibilitatea, transparența și eficiența serviciilor publice furnizate întreprinderilor prin digitalizarea acestora în anumite domenii prioritare, cum ar fi înregistrarea întreprinderilor și acordarea de licențe. Această măsură constă în adoptarea unei strategii de reglementare și a unui plan de acțiune pentru IMM-uri, lansarea unei platforme de plată a taxelor, modernizarea sistemului START cu puncte de acces și un modul de acordare a licențelor și digitalizarea procedurilor de investiții.
Investiția C1.1.1 R1-I2 – Menținerea reducerii sarcinii administrative și fiscale
Obiectivul investiției este de a îmbunătăți în mod substanțial mediul de afaceri din Croația. Această măsură constă în punerea în aplicare a unor planuri de acțiune succesive pentru a reduce taxele parafiscale și nefiscale, pentru a reduce sarcinile administrative și pentru a digitaliza testul IMM prin intermediul unei noi platforme de colaborare.
Investiția C1.1.1 R4-I1 – Sprijin pentru întreprinderi în vederea tranziției către o economie eficientă din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor
Obiectivul acestei investiții este de a finanța, prin granturi, investiții productive ale întreprinderilor mici, mijlocii și cu capitalizare medie în tehnologii verzi care contribuie la o economie eficientă din punct de vedere energetic și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor în industriile mari consumatoare de energie. Această măsură constă în lansarea de cereri de propuneri și acordarea de granturi IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie pentru investiții în proiecte de economie circulară și în tehnologii cu emisii scăzute.
Investiția C1.1.1 R4-I2 – Instrument financiar pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii
Obiectivul investiției este de a încuraja în continuare activitatea de investiții pe piața croată prin asigurarea unor condiții de finanțare mai favorabile pentru IMM-uri în faza de creștere și dezvoltare (entități cu acces la finanțare) și prin sprijinirea accesului la finanțare al unor grupuri-țintă specifice care, de obicei, nu au un astfel de acces (cum ar fi microîntreprinzătorii, întreprinderile nou-înființate, tinerii antreprenori, investițiile în CDI, operatorii economici care investesc în zone mai puțin dezvoltate). Această măsură constă în instituirea de instrumente financiare prin intermediul HAMAG BICRO și HBOR pentru a acorda împrumuturi și subvenții la rata dobânzii pentru investițiile IMM-urilor în competitivitate, digitalizare și tranziția verde.
Investiția C1.1.1 R4-I3 – Instrument financiar pentru întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile mari
Obiectivul investiției este de a promova competitivitatea și tranziția verde și digitală a întreprinderilor cu capitalizare medie și a întreprinderilor mari prin furnizarea unor surse de finanțare mai favorabile ca o condiție esențială pentru creșterea investițiilor pe termen scurt și mediu. Această măsură constă în instituirea de fonduri de garantare și de subvenționare a dobânzilor prin intermediul HBOR pentru a finanța investiții în competitivitate, digitalizare și tehnologii ecologice.
Investiția C1.1.1 R4-I4 – Instrument financiar pentru entitățile din sectorul public
Obiectivul investiției este de a oferi finanțare preferențială entităților publice pentru proiecte de infrastructură economică, municipală, de transport și socială, precum și pentru proiecte în domeniul tehnologiei care contribuie la tranziția verde și digitală a sectorului public, cu o alocare planificată de 26 544 562 EUR (200 000 000 HRK). Această măsură constă în crearea de fonduri de subvenționare a dobânzilor prin intermediul HBOR pentru a finanța entități publice pentru investiții durabile în infrastructură și tehnologie.
Investiția C1.1.1. R4-I5 – Injecție de capital în HBOR pentru sprijinirea investițiilor digitale strategice și a investițiilor strategice verzi
Această măsură vizează sprijinirea potențialului de creștere al economiei croate prin ajustarea structurală a nivelului sprijinului public disponibil pentru a aborda disfuncționalitățile pieței și ineficiențele din cadrul economiei, în două domenii specifice, tranziția digitală și tranziția verde.
Măsura constă într-o injecție de capital în valoare de 277 398 368 EUR în Banca Croată pentru Restructurare și Dezvoltare (HBOR).
HBOR adoptă o nouă politică de investiții pentru utilizarea capitalurilor proprii suplimentare. Politica de investiții include descrierea produsului (produselor) financiar (financiare) cu tipul preconizat de beneficiari finali eligibili pe care se preconizează că îl va sprijini inițial prin capitaluri proprii suplimentare, inclusiv calendarul preconizat pentru punerea în aplicare și valoarea preconizată a fiecărui produs financiar. HBOR utilizează, pentru capitalurile proprii suplimentare, același sistem de audit și control care a fost evaluat pozitiv de Comisie în conformitate cu articolul 157 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.
Politica de investiții impune ca produsele financiare pe care le sprijină capitalurile proprii suplimentare să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stațiile de tratare mecano-biologică. În plus, în cazul sprijinului general acordat întreprinderilor, politica de investiții exclude întreprinderile care se concentrează în mod substanțial în următoarele sectoare: (I) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe (ii) industriile mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2; (III) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante; (IV) colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor, (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în domeniul mediului de către beneficiarii finali.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.
Investiția C1.1.1 R5-I1 – Investiții în instrumente financiare de capitaluri proprii și de cvasicapital
Obiectivul investiției este de a asigura o dezvoltare mai rapidă a întreprinderilor private care nu pot obține finanțare din partea instituțiilor financiare tradiționale, cu o alocare planificată de 29 862 632 EUR (225 000 000 HRK). Această măsură constă în crearea de instrumente de capital propriu și de cvasicapital prin intermediul HBOR și FEI pentru a canaliza investițiile în capital privat, fonduri cu capital de risc și coinvestiții.
Investiția C1.1.1 R6-I1 – Transformarea și consolidarea competitivității industriilor culturale și creative
Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea și competitivitatea industriilor culturale și creative. Această măsură constă în furnizarea de finanțare, prin granturi, pentru consolidarea capacității microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor persoane juridice și fizice care își desfășoară activitatea în domeniul sectoarelor culturale și creative.
Investiția C1.1.1 R6-I2 – Instituirea unui sistem de verificare a faptelor și de publicare a informațiilor din mass-media
Obiectivul investiției este de a consolida capacitatea de combatere a dezinformării. Investiția sprijină instituirea unui sistem de verificare a veridicității informațiilor privind mass-media de către Agenția pentru mass-media electronică, inclusiv dezvoltarea de cadre, instrumente și competențe.
Subcomponenta C.1.1.2 – Stimularea inovării și digitalizarea economiei
Obiectivul acestei subcomponente este de a îmbunătăți poziția economiei croate în lanțul valoric prin stimularea inovării și a digitalizării în sectorul privat. Măsurile acestei subcomponente includ adoptarea unui cadru legislativ mai favorabil investițiilor, oferind întreprinderilor tinere și inovatoare sprijin administrativ și financiar pentru a promova dezvoltarea și comercializarea de produse inovatoare și oferind sprijin întreprinderilor pentru tranziția lor digitală.
Reforma C1.1.2 R1 – Reforma sistemului de stimulente pentru C &D@@
Obiectivul reformei este de a crește numărul de întreprinderi care investesc și dimensiunea investițiilor în C &D.
Această măsură constă în analizarea actualului sistem de stimulente fiscale pentru C &Dși în modificarea cadrului juridic pentru a simplifica procedurile, a reduce sarcinile și a îmbunătăți accesibilitatea.
Investiția C1.1.2 R2-I2 – Investiții în capacitatea de gestionare a întreprinderilor mici și mijlocii
Obiectivul investiției este de a ajuta întreprinderile să își extindă activitățile, să își sporească productivitatea și să creeze locuri de muncă prin furnizarea de sprijin în materie de consultanță în afaceri IMM-urilor în vederea creșterii capacității lor de gestionare.
Această măsură constă în furnizarea de consiliere, formare și mentorat IMM-urilor în vederea consolidării capacității de gestionare.
Investiția C1.1.2 R2-I3 – Finanțarea granturilor pentru întreprinderile nou-înființate
Obiectivul acestei investiții este de a stimula creșterea întreprinderilor nou-înființate în sectoarele de înaltă tehnologie și bazate pe cunoaștere în faza precomercială, prin sprijinirea dezvoltării de produse, creșterea capacității de producție și a gradului de pregătire pentru investiții.
Această măsură constă în acordarea de granturi întreprinderilor nou-înființate în faza precomercială pentru a sprijini dezvoltarea de produse, extinderea capacității și disponibilitatea investițiilor.
Investiția C1.1.2 R2-I4 – Consolidarea activităților de accelerare
Obiectivul investiției este de a sprijini instituirea unui program de accelerare în Croația. Această măsură constă în furnizarea de mentorat, sprijin pentru pregătirea pentru investiții și accesul la rețelele de investitori pentru grupuri de până la 120 de întreprinderi nou-înființate pe o perioadă de cel puțin trei luni.
Investiția C1.1.2 R2-I5 – Comercializarea proiectelor de inovare
Obiectivul investiției este de a încuraja comercializarea proiectelor de inovare pentru proiecte mature aproape de intrarea pe piață și de a crește exporturile de produse, servicii sau tehnologii inovatoare de către IMM-uri prin sprijinirea creării de canale de vânzare și distribuție pe piețele străine și prin consolidarea legăturilor dintre instituțiile științifice și industrie, precum și între întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mai mari. Această măsură constă în acordarea de granturi IMM-urilor cu proiecte de inovare mature pentru a finanța adaptarea produselor, lansarea pe piață și internaționalizarea.
Investiția C1.1.2 R3-I2 – vouchere de digitalizare
Obiectivul investiției este de a sprijini IMM-urile să dezvolte un model de afaceri digital, să își consolideze capacitatea de digitalizare sau de îmbunătățire a securității cibernetice prin introducerea unui sistem de vouchere. Această măsură constă în furnizarea de vouchere IMM-urilor pentru competențe digitale, securitate cibernetică și proiecte de transformare digitală.
Investiția C1.1.2 R3-I3 – Granturi pentru digitalizare
Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor croate prin furnizarea de sprijin financiar pentru implementarea soluțiilor digitale în operațiunile lor comerciale. Această măsură constă în acordarea de granturi IMM-urilor pentru a implementa instrumente digitale, a consolida competențele digitale și a dezvolta produse și servicii digitale inovatoare.
A.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
1
|
C1.1.1. R1
|
M
|
Adoptarea de către guvernul croat a Strategiei de evaluare a efectelor economice ale reglementării asupra sectorului IMM-urilor și a planului de acțiune aferent
|
Adoptarea strategiei și a planului de acțiune
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Concentrându-se în primul rând asupra impactului economic al reglementării asupra sectorului IMM-urilor, MINGOR adoptă o strategie politică de reglementare obligatorie pentru ministere, care atribuie în mod clar responsabilități de gestionare și operaționale în etapele de efectuare a testului obligatoriu pentru IMM-uri în cursul procesului de reglementare. Pe baza strategiei privind politica de reglementare, se adoptă un plan de acțiune pentru a organiza, planifica, coordona și monitoriza punerea în aplicare de către ministerele de resort a instrumentelor și metodologiilor relevante (în primul rând, pentru testul IMM și alte analize economice ale reglementării, în cazul în care se detectează un impact economic semnificativ).
|
|
2
|
C1.1.1. R1-I1
|
M
|
Platforma digitală operațională pentru plata taxelor
|
Platforma digitală pentru plata taxelor operaționale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Se instituie o platformă unică de plată pentru taxele obligatorii ca nou serviciu public digital pentru a optimiza procesul administrativ existent și pentru a oferi următoarele funcționalități:
(1) lista taxelor care trebuie plătite de operatorul economic
(2) calendarul plăților cu termenele-limită pentru decontarea acestora
(3) posibilitatea plății online directe a taxelor
(4) prezentare generală a angajamentelor plătite.
|
|
3
|
C1.1.1. R1-I1
|
M
|
Modernizarea sistemelor START
|
Începeți platforma cu servicii suplimentare modernizate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Platforma digitală pentru înființarea societăților cu răspundere limitată, denumită platforma START, este modernizată prin digitalizarea serviciilor suplimentare în scopul înregistrării și raportării și al integrării sistemelor existente pentru întreprinderile nou-înființate. Prima acțiune include investiții care se bazează pe platforma digitală existentă numită START pentru înființarea de societăți cu răspundere limitată și pentru a permite utilizatorilor să înregistreze noi corporații online. Acțiuneasa extinde funcționalitățile platformei START în vederea creșterii volumului de servicii, a îmbunătățirii accesului și disponibilității sistemului și a asigurării faptului că toate datele comerciale noi sunt integrate într-o singură bază de date. În al doilea rând, în platforma START se introduc noi funcționalități prin modernizarea și conectarea sa cu diferitele baze de date ale registrului comerțului, pentru a permite accesul la procedura administrativă prin autentificare digitală. În al treilea rând, se instituie o platformă digitală de acordare a licențelor (START Plus) pentru a spori transparența condițiilor de intrare pe piață, precum și transparența reglementărilor comerciale.
|
|
4
|
C1.1.1. R1-I1
|
T
|
Înființarea de puncte de acces fizic la platforma START
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Pentru a spori utilizarea platformei START și pentru a integra mai bine procesele inițiate prin intermediul platformelor digitale și fizice, trebuie create 20 noi puncte de acces fizic la platforma START.
|
|
5
|
C1.1.1. R1-I1
|
M
|
Digitalizarea proceselor specifice MINGOR în temeiul Legii privind proiectele de investiții strategice din Republica Croația, al Legii privind promovarea investițiilor și al Legii privind ajutoarele de stat pentru proiecte de cercetare și dezvoltare și continuarea digitalizării și a creării de rețele ale sistemului JRPI
|
Digitalizarea proceselor specifice MINGOR
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Această etapă necesită digitalizarea proceselor de punere în aplicare a Legii croate privind proiectele de investiții strategice, a Legii privind promovarea investițiilor și a Legii privind ajutoarele de stat pentru proiecte de cercetare și dezvoltare, precum și continuarea digitalizării și a creării de rețele ale Registrului unic al infrastructurii întreprinderilor (JRPI). Acest lucru implică simplificarea procedurilor de mai sus, dezvoltarea și actualizarea în continuare a bazei de date electronice JRPI privind întreprinderile și punerea în aplicare a unei platforme digitale pentru depunerea și accesarea cererilor.
|
|
6
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a planului de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale 2020
|
|
% (procent)
|
0
|
100
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale 2020, adoptat de guvernul croat în mai 2020 și care conține 33 de măsuri de reducere a taxelor nefiscale și parafiscale și 17 măsuri de reducere a taxelor pentru examenele profesionale, va reduce direct costurile pentru sectorul privat.
|
|
7
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a măsurilor din planurile de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative asupra economiei 2018, 2019, 2020
|
|
% (procent)
|
61,02
|
95
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Punerea în aplicare a măsurilor de reducere a sarcinii administrative identificate în planurile de acțiune pentru 2018, 2019 și 2020, reprezentând cel puțin 95 % din reducerea preconizată a costurilor. Planurile de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative optimizează și digitalizează procesele administrative identificate ca fiind cele mai împovărătoare pentru sectorul privat. Toate măsurile de reducere a sarcinilor se stabilesc în cooperare cu reprezentanți ai comunității de afaceri, ai camerelor și ai asociațiilor profesionale.
|
|
8
|
C1.1.1. R1-I2
|
M
|
Digitalizarea testului de evaluare a impactului asupra IMM-urilor prin dezvoltarea unei platforme digitale pentru colaborarea coordonatorilor, formarea online și comunicarea reciprocă
|
Platforma digitală în funcțiune
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Utilizarea serviciilor de consultanță în domeniul informatic dezvoltă și instituie o platformă digitală pentru punerea în aplicare a testului IMM. Platforma constă într-o bază de date informatică cu teste pentru IMM-uri, o bază de date cu valori standardizate utilizate pentru calcularea evaluării impactului și permite monitorizarea și monitorizarea sistematică a impacturilor calculate, a rapoartelor analitice și a simulărilor de impact. O parte integrantă a platformei, pe lângă baza de date, formează un portal dedicat comunicării reciproce și schimbului de experiență între experții naționali care formează rețeaua pentru o mai bună legiferare.
Toate activitățile sunt puse în aplicare prin proiecte de asistență tehnică (IST).
|
|
9
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a acțiunilor noului plan de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale
|
|
Număr (EUR)
|
0
|
132 722 808
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Un element important în evaluarea mediului de afaceri îl reprezintă diferitele taxe sub formă de taxe parafiscale și taxe administrative. Toate taxele care rezultă din dispozițiile de reglementare publică plătite de întreprinderi organismelor administrației centrale, autorităților locale și regionale sau altor organisme cu competențe publice sunt analizate și luate în considerare.
Punerea în aplicare a măsurilor de reducere a sarcinii impuse întreprinderilor de taxele parafiscale și nefiscale din noul/al doilea plan de acțiune pentru reducerea taxelor parafiscale și parafiscale are ca rezultat o reducere directă a costurilor de cel puțin 132 722 808 EUR.
|
|
10
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a primului set de măsuri prevăzute în noul/al cincilea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative pentru antreprenori
|
|
Număr (EUR)
|
0
|
132 722 808
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Elaborarea unui nou/celui de al cincilea plan de acțiune privind reducerea sarcinii administrative va continua optimizarea și digitalizarea proceselor administrative identificate ca fiind cele mai împovărătoare pentru sectorul privat. Acesta asigură un mediu juridic și administrativ mai favorabil pentru întreprinderi, continuând să pună în aplicare măsuri de reducere a sarcinilor, de simplificare și de reducere a costurilor pentru întreprinderi.
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în noul/al cincilea plan de acțiune privind reducerea sarcinii administrative a economiei reduce sarcina asupra antreprenorilor cu cel puțin 132 722 808 EUR. Punerea în aplicare a măsurilor se asigură prin cooperarea dintre Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile și Biroul central de stat pentru dezvoltarea societății digitale.
|
|
11
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a celui de-al doilea set de măsuri prevăzute în noul/al cincilea plan de acțiune pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă a antreprenorilor
|
|
Număr (EUR)
|
132 722 808
|
265 445 617
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în noul/al cincilea plan de acțiune privind reducerea sarcinii administrative a economiei reduce sarcina asupra antreprenorilor cu cel puțin 132 722 808 EUR față de obiectivul stabilit la 4Q/2024.
|
|
12
|
C1.1.1. R2
|
T
|
Simplificarea sau eliminarea a cel puțin 50 cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale
|
|
Număr
|
250
|
300
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Obiectivul include simplificarea sau eliminarea totală a cel puțin 50 cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale, pe baza punerii în aplicare a celui de al doilea și a celui de al treilea plan de acțiune pentru liberalizarea piețelor de servicii, inclusiv profesiile de avocați, notari, consilieri fiscali, auditori, farmaciști și farmacii, fizioterapeuți, arhitecți, ingineri și ghizi turistici, ținând seama de recomandările proiectului de asistență tehnică în cooperare cu Banca Mondială, precum și recomandări privind:
— Cheltuielile de înregistrare și de afiliere la camerele profesionale;
— Drepturi exclusive fragmentate în profesii individuale (de exemplu, arhitecți și ingineri);
— Asigurarea examenului profesional postuniversitar (de exemplu, arhitecți și ingineri);
— Restricții impuse consilierilor fiscali în ceea ce privește participațiile și interesele de conducere sau drepturile de vot.
|
|
13
|
C1.1.1. R3
|
M
|
De instituire a unui cadru strategic pentru promovarea investițiilor private
|
Adoptarea unui plan de acțiune pentru stimularea investițiilor și punerea în funcțiune a unei platforme digitale pentru a coordona și a asigura promovarea și sprijinirea eficace a investițiilor la nivel internațional, național și regional.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se stabilește un cadru strategic pentru promovarea investițiilor private, pe baza analizei și recomandărilor, constând în adoptarea și publicarea Planului național de promovare a investițiilor pentru perioada 2023-2030, a Planului de acțiune pentru stimularea investițiilor 2023-2028 și intrarea în vigoare a unei noi legi privind promovarea investițiilor, precum și punerea în funcțiune a unei platforme digitale operaționale pentru coordonare și promovarea și sprijinirea eficace a investițiilor la nivel internațional, național și regional. Jalonul trebuie să includă trei studii analitice: furnizarea i) unei revizuiri a peisajului instituțional, ii) a unei evaluări a impactului investițiilor străine directe și iii) a unor recomandări pentru modificări de reglementare, instituționale și de proiectare a stimulentelor fiscale; adoptarea cadrului strategic, inclusiv a unui plan de acțiune și instituirea unei platforme digitale pentru a facilita punerea în aplicare. Se preconizează că cadrul strategic va asigura coerența politicilor și coordonarea între diferitele ministere și instituții care se ocupă de promovarea și facilitarea investițiilor, va maximiza impactul investițiilor asupra productivității, a creării de locuri de muncă și a dezvoltării regionale și va sprijini tranziția digitală și climatică a Croației.
|
|
14
|
C1.1.1. R4-I1
|
M
|
Publicarea cererilor de finanțare pentru investiții care vizează activități ecologice cu criterii de eligibilitate stabilite pentru solicitanți și proiecte (inclusiv criterii de conformitate DNSH)
|
Publicarea anunțului de cerere de propuneri pentru granturi
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Lansarea de cereri de propuneri de granturi pentru a sprijini tranziția verde a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie către o economie eficientă din punct de vedere energetic. Granturile sprijină dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor verzi în procesele de afaceri ale întreprinderilor pentru a reduce impactul negativ asupra climei și a mediului, pentru a promova producția durabilă, pentru a spori ocuparea forței de muncă în locuri de muncă mai durabile și pentru a consolida competitivitatea locală și regională (în conformitate cu taxonomia UE).
Criteriile de selecție/eligibilitate trebuie să reflecte cerințele domeniilor de intervenție aplicabile din anexele VI și VII la Regulamentul privind MRR și să se asigure că proiectele sprijinite respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
Această măsură nu sprijină investițiile în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Granturile sprijină investițiile întreprinderilor din sectorul privat care vizează:
— Proiecte axate pe economia circulară prin integrarea aspectelor legate de utilizarea eficientă a resurselor în producția și ciclul de viață al produselor, inclusiv aprovizionarea durabilă cu materii prime primare și secundare și/sau
— Decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și reducerea semnificativă a emisiilor în aceste industrii, inclusiv prin demonstrarea unor tehnologii inovatoare cu emisii scăzute.
|
|
15
|
C1.1.1. R4-I1
|
T
|
Acordarea de fonduri IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie pentru investiții care vizează activități ecologice
|
|
Număr
|
0
|
290
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Contracte semnate cu cel puțin 250 de IMM-uri și cu cel puțin 40 de întreprinderi cu capitalizare medie pentru a acorda fonduri, în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție stabilite în etapa #14.
|
|
16
|
C1.1.1. R4-I2
|
M
|
Instituirea unui instrument financiar pentru sprijinirea investițiilor microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii
|
Acorduri publicate între (i) ministerul de resort (MINGOR sau MINFIN) și HAMAG BICRO și (ii) ministerul de resort (MINGOR sau MINFIN) și HBOR pentru a oferi condiții favorabile de finanțare pentru investițiile și activele de capital circulant necesare pentru realizarea investițiilor și/sau creșterea amplorii operațiunilor operatorilor economici.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Măsura încurajează investițiile microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii în noi tehnologii, achiziționarea de utilaje și echipamente moderne și creșterea capacității de producție și de servicii, precum și măsuri de tranziție verde (cum ar fi adoptarea tehnologiilor verzi, introducerea unor modele de afaceri bazate pe economia circulară, surse regenerabile de energie, eficiența energetică).
Această măsură nu sprijină investițiile în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Măsura cuprinde 4 instrumente financiare:
1) microcredite directe din partea Agenției croate pentru IMM-uri, inovare și investiții (HAMAG BICRO) de până la 100 000 EUR pentru întreprinderile care întâmpină dificultăți în accesarea împrumuturilor bancare comerciale, pentru o perioadă de până la zece ani, cu rate preferențiale ale dobânzii și cerințe mai scăzute în materie de garanții pentru împrumuturi. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 49 816 843 EUR (375 744 000 HRK). Minimum 9 519 695 EUR (71 726 143 HRK) sunt dedicate sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 7 916 199 EUR (59 644 601 HRK) pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 32 380 949 EUR (243 974 260 HRK) se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței. Acest instrument financiar va fi gestionat separat de alte instrumente ale HAMAG BICRO pentru a se asigura că orice fonduri neutilizate sau restituite din acest instrument, prin rambursarea capitalului, vor fi utilizate în scopuri similare și cu aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.
2) împrumuturi directe de la Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (HBOR) de peste 100 000 EUR pentru grupuri țintă specifice, cum ar fi întreprinderile nou-înființate, tinerii antreprenori, femeile antreprenoare, investițiile în zone defavorizate, mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic și CDI, care, din cauza unui grad mai ridicat de risc, nu au acces la finanțare bancară, cu rate preferențiale ale dobânzii și cerințe mai scăzute în materie de garanții pentru împrumuturi. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 66 361 404 EUR (500 000 000 HRK). Minimum 12 681 260 EUR (95 546 955 HRK) sunt dedicate sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 10 545 231 EUR (79 453 045 HRK) pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 43 134 913 EUR (325 000 000 HRK) se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței. Acest instrument financiar este gestionat separat de alte instrumente ale HBOR pentru a se asigura că orice fonduri neutilizate sau restituite din acest instrument, prin rambursarea capitalului, sunt utilizate în scopuri similare și cu aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.
3) instituirea unei subvenționări a ratei dobânzii de către HAMAG BICRO pentru relaxarea condițiilor de creditare a împrumuturilor bancare acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii care utilizează instrumentele de garantare existente ale HAMAG BICRO. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 3 272 281 EUR (24 655 001 HRK). Minimum 625 313 EUR (4 711 421 HRK) sunt dedicate sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 519 985 EUR (3 917 827 HRK) pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 2 126 983 EUR (16 025 753 HRK) se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței.
4) înființarea de către HBOR a unui fond de subvenționare a ratei dobânzii pentru facilitarea condițiilor de creditare a împrumuturilor bancare acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii care utilizează instrumentele de credit HBOR existente. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 26 544 562 milioane EUR (200 000 000 HRK). Minimum 5 072 504 EUR (38 218 782 HRK) sunt dedicate sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, 4 218 093 milioane EUR (31 781 218 HRK) pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 17 253 965 milioane EUR (130 000 000 HRK) se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței.
Pentru proiectele care contribuie la tranziția verde, sunt avute în vedere condiții de creditare mai favorabile decât pentru proiectele care nu se axează pe tranziția verde.
Combinarea acestor instrumente financiare cu finanțare din alte surse ale UE sau naționale este permisă cu condiția să nu existe o dublă finanțare a investiției.
Politica de investiții a tuturor celor patru instrumente financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Din valoarea totală a măsurii:
(I) minimum 27 898 772 EUR se alocă pentru sprijinirea proceselor de producție ecologice și a utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri, preconizându-se că cel puțin 11 128 934 EUR vor fi alocați pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
(II) 23 199 509 EUR se alocă pentru sprijinirea IMM-urilor în digitalizarea operațiunilor;
(III) 94 896 808 EUR se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței.
|
|
17
|
C1.1.1. R4-I2
|
T
|
Împrumuturi/subvenții la dobândă acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii
|
|
Număr
|
0
|
750
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Acordarea a 750 împrumuturi/subvenții la rata dobânzii de către HAMAG BICRO microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate cu politica de investiții și cu criteriile de eligibilitate definite în cadrul jalonului #16.
|
|
18
|
C1.1.1. R4-I2
|
T
|
Împrumuturi/subvenții la dobândă acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii
|
|
Număr
|
0
|
350
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Acordarea a 350 de împrumuturi/subvenții la rata dobânzii de către HBOR microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii în conformitate cu politica de investiții și cu criteriile de eligibilitate definite la etapa #16.
|
|
19
|
C1.1.1. R4-I3
|
M
|
Instituirea unui instrument financiar pentru a sprijini investițiile întreprinderilor cu capitalizare medie și ale întreprinderilor mari
|
Acord între ministerul competent (MINGOR sau MINFIN) și HBOR pentru a oferi condiții de finanțare favorabile (de stimulare) și garanții pentru investițiile și capitalul circulant necesare pentru realizarea investițiilor și/sau creșterea amplorii activității economice publicate.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Se instituie un nou fond de garantare „umbrelă”, care vizează întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile mari, pentru a emite garanții individuale sau de portofoliu pentru împrumuturi pentru investiții și împrumuturi pentru capital circulant necesare pentru punerea în aplicare a investițiilor și pentru creșterea întreprinderilor cu capitalizare medie și a entităților mari. Alocarea totală pentru fondul de garantare umbrelă se ridică la 59 633 685 EUR.
Orice fonduri neutilizate sau restituite din acest instrument, prin rambursarea capitalului, sunt utilizate în scopuri similare și cu aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.
Se instituie un fond de subvenții la dobândă pentru împrumuturile acordate și comisioanele/primele emise pentru întreprinderile cu capitalizare medie și entitățile mari, cu o alocare totală de 46 544 562 EUR, pentru stimularea investițiilor noi și a creșterii întreprinderilor.
Măsurile propuse includ cooperarea cu intermediarii financiari (bănci și societăți de leasing) pentru a obține un efect de „atragere în sectorul privat”.
Ambele instrumente financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
Această măsură nu sprijină investițiile în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Beneficiarii care au obținut peste 10 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activitățile sau activele de pe lista de excludere adoptă și publică planuri de tranziție verde.
Din valoarea totală a măsurii:
(I) minimum 26 544 562 EUR se alocă pentru sprijinirea proceselor de producție ecologice și a utilizării eficiente a resurselor în întreprinderile cu capitalizare medie și în întreprinderile mari, preconizându-se că cel puțin 10 617 824 EUR vor fi alocați pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
(II) 79 633 685 EUR se alocă investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței.
Instrumentele financiare sunt utilizate pentru investiții în tehnologii noi, actualizate și avansate (mașini și echipamente), în extinderea și consolidarea capacității de afaceri (extinderea instalațiilor și capacităților de producție și de servicii), cu o preferință pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile, al eficienței energetice, al economiei circulare, al protecției mediului, al digitalizării producției, al achizițiilor publice și al proceselor de vânzare.
|
|
20
|
C1.1.1. R4-I3
|
T
|
Numărul de proiecte finanțate pentru întreprinderi cu capitalizare medie și întreprinderi mari
|
|
Număr
|
0
|
75
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 75 de proiecte (în valoare totală de cel puțin 331 807 021 EUR) de întreprinderi cu capitalizare medie și entități mari sprijinite prin garanții/subvenții din MRR din fondul de garantare pentru investiții și fonduri de lucru pentru proiecte în conformitate cu politica de investiții și cu criteriile de eligibilitate din cadrul jalonului 19.
|
|
21
|
C1.1.1. R4-I4
|
M
|
Instituirea unui instrument financiar pentru o finanțare mai favorabilă a entităților publice
|
Acord între ministerul competent (MINGOR sau MINFIN) și HBOR care conține criterii de eligibilitate și de compatibilitate pentru activitățile și beneficiarii măsurilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Sprijin financiar pentru întreprinderile și instituțiile deținute de stat sau de unitățile administrației publice locale, regionale și regionale care dispun de condiții favorabile pentru a stimula investițiile în (i) infrastructura economică, municipală, de transport și socială necesară și (ii) investițiile în noile tehnologii și sisteme necesare pentru creșterea eficienței entităților din sectorul public, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor publice și a reducerii costurilor finanțării din partea sectorului public.
Măsura include, de asemenea, investiții în proiecte de tranziție verde ale sectorului public, cum ar fi adoptarea tehnologiilor verzi, introducerea modelelor de afaceri ale economiei circulare, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică.
Instrumentele financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale beneficiarilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu și cerința ca beneficiarii care au obținut peste 10 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active din lista de excludere să adopte și să publice planuri de tranziție verde.
Această măsură nu sprijină investițiile în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Din suma totală de 26 544 562 EUR (200 000 000 HRK) alocată măsurii:
minimum 7 963 368 EUR sau 30 % sunt destinate sprijinirii proceselor de producție ecologice și a utilizării eficiente a resurselor în sectorul public, preconizându-se că cel puțin 3 185 347 EUR vor fi alocați pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; (II) 18 581 193 EUR se alocă investițiilor care vizează îmbunătățirea sustenabilității și a calității infrastructurii. Această distribuire a fondurilor trebuie definită atât în contractul HBOR, cât și în contractele cu intermediari financiari (bănci și societăți de leasing).
|
|
22
|
C1.1.1. R4-I4
|
T
|
Credite acordate pentru proiecte din sectorul public
|
|
Număr
|
0
|
132 722 808
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Acordarea de împrumuturi subvenționate de către HBOR în valoare de cel puțin 132 722 808 EUR pentru proiecte din sectorul public, în conformitate cu politica de investiții și cu criteriile de eligibilitate din cadrul jalonului #21.
|
|
444
|
C1.1.1. R4-I5
|
M
|
Politica de investiții pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice
|
Adoptarea unei politici de investiții
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Adoptarea unei noi politici de investiții pentru HBOR pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar.
Politica de investiții asigură faptul că suma de 74 303 410 EUR din capitalul propriu suplimentar este dedicată sprijinirii investițiilor verzi strategice, aliniată la domeniile de intervenție cărora li s-a atribuit un coeficient climatic de 100 % în temeiul anexei VI la Regulamentul (UE) 2021/241, care poate include, dar nu se limitează la sprijin pentru noi capacități de:
I)surse regenerabile de energie eoliană instalate și conectate la rețea. Proiectele hibride cu stocare a energiei sunt, de asemenea, eligibile.
II)surse de energie regenerabile fotovoltaice instalate și conectate la rețea. Proiectele hibride cu stocare a energiei sunt, de asemenea, eligibile.
III)surse regenerabile de energie instalate și conectate la rețea (cu excepția energiei eoliene fotovoltaice, dar incluzând energia geotermală). În cazul energiei geotermale, forajul nu include nicio explorare sau extracție de petrol sau gaze. Nu există echipamente achiziționate sau utilizate în astfel de scopuri. Se asigură că emisiile de metan sunt reduse la minimum și rămân cu mult sub pragul de 20,000 de tone de CO2 echivalent/an. De asemenea, se asigură faptul că forajul geotermal nu are un impact negativ asupra deficitului de apă și asupra calității apei.
Politica de investiții asigură faptul că suma de 203 094 958 EUR din capitalul propriu suplimentar este dedicată sprijinirii investițiilor digitale strategice, aliniată la domeniile de intervenție cărora li s-a atribuit un coeficient digital de 100 % în temeiul anexei VI la Regulamentul (UE) 2021/241, care poate include, dar nu se limitează la, sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor, inclusiv comerțul electronic, activitățile economice electronice și procesele comerciale în rețea, centrele de inovare digitală, laboratoarele vii, antreprenorii din domeniul internetului și întreprinderile nou-înființate din domeniul TIC, B2B.
|
|
445
|
C1.1.1. R4-I5
|
M
|
Injecția de capital pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice
|
Certificatul de transfer
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Croația transferă 277 398 368 EUR către HBOR pentru a-și majora capitalul propriu.
Pe lângă injecția de capital în HBOR, care constituie investiția din MRR, Croația transmite, până la 31 august 2026, un raport în care prezintă acțiunile întreprinse de HBOR pentru punerea în aplicare a politicii de investiții, inclusiv măsurile luate pentru punerea în aplicare a produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini inițial capitalul propriu suplimentar, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a produselor respective.
|
|
23
|
C1.1.1. R5-I1
|
M
|
Crearea unui instrument de finanțare prin capitaluri proprii și cvasicapital
|
Acordul publicat între ministerul competent (MINGOR sau MINFIN) și HBOR pentru investiții în fonduri de capital de risc, creșterea fondurilor de capital privat existente dezvoltate în cooperare cu FEI și/sau dezvoltarea de noi fonduri și/sau coinvestiții
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
În cadrul cooperării existente cu Fondul European de Investiții (FEI), HBOR instituie un instrument financiar care vizează creșterea sau atingerea dimensiunii maxime a fondurilor de capital privat și de capital de risc active pe piața croată și crearea de noi fonduri și/sau coinvestiții.
Fondurile de capital privat și fondurile cu capital de risc sunt înființate cu participarea a 30 % din investitorii privați în raport cu dimensiunea țintă a fondului individual.
Instrumentele financiare asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale beneficiarilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu și cerința ca beneficiarii care au obținut peste 10 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active din lista de excludere să adopte și să publice un plan de tranziție verde.
Această măsură nu sprijină investițiile în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Toate activitățile sunt direcționate către proiecte „viabile din punct de vedere financiar”, a căror viabilitate financiară este determinată de societățile de administrare a fondurilor în conformitate cu politicile de investiții stabilite de FEI și HBOR. La implementarea investiției, HBOR se asigură că resursele sunt utilizate în conformitate cu limitele descrise în descrierea măsurii, precum și în lista de „excludere” descrisă în instrumentul financiar pentru IMM-uri, entități cu capitalizare medie și mari.
|
|
24
|
C1.1.1. R5-I1
|
T
|
Investiții în instrumente de capitaluri proprii și cvasicapital
|
|
Număr
|
0
|
29 862 632
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
O investiție de 29 862 632 EUR efectuată în capital propriu și/sau cvasicapital de capital de risc și fonduri de capital de risc sau coinvestiții cu fonduri, toate în conformitate cu politica de investiții și cu criteriile de eligibilitate definite în cadrul jalonului #23 relevant.
|
|
25
|
C1.1.1. R6
|
M
|
Modificări ale cadrului juridic
|
Intrarea în vigoare a Legii privind mass-media electronică și a Legii privind drepturile de autor și drepturile conexe
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Modificările aduse Legii privind mass-media electronică și Legii privind drepturile de autor și drepturile conexe sprijină întreprinderile din domeniul sectoarelor culturale și creative să își adapteze întreprinderile la piața unică digitală și la noul cadru de reglementare al UE și al Croației, consolidând capacitatea de adaptare la noile condiții de afaceri și de transformare rapidă în acestea, realizând competitivitatea și valorificând potențialul pieței.
|
|
26
|
C1.1.1. R6-I1
|
T
|
Investiții în transformarea și competitivitatea industriilor culturale și creative
|
|
Număr
|
0
|
100
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 100 de măsuri de sprijin acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și altor persoane juridice și fizice din domeniul industriilor culturale și creative pentru a-și consolida capacitatea de adaptare la noul cadru legislativ și de reglementare al pieței unice digitale și de a crea, promova și distribui noi produse și servicii inovatoare.
|
|
27
|
C1.1.1. R6-I2
|
M
|
Instituirea unui sistem de verificare a faptelor
|
Existența unui sistem de verificare a veridicității informațiilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se instituie un sistem de verificare a veridicității informațiilor din mass-media. Investiția include:
-Un grant acordat Agenției pentru mass-media electronică pentru instituirea unui sistem de consolidare a capacității de verificare a faptelor, inclusiv elaborarea de proceduri și norme, registre și baze de date în scopul verificării faptelor și dezvoltarea de programe și platforme tehnologice și de sisteme de comunicare media, consolidând competențele digitale ale verificatorilor veridicității informațiilor.
-Un grant pentru crearea unei baze de date și crearea unui sistem de publicare a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate și a surselor de finanțare ale societăților din domeniul mass-mediei
|
|
28
|
C1.1.2. R1
|
M
|
De modificare și completare a cadrului juridic privind stimulentele fiscale pentru C &D@@
|
Intrarea în vigoare a Legii de modificare a Legii privind ajutoarele de stat pentru proiecte de cercetare și dezvoltare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
În vederea creșterii numărului de întreprinderi care investesc în C &Dși a creșterii investițiilor private în C &D, se efectuează o analiză a sistemului actual de stimulente fiscale pentru C &D. Intră în vigoare modificări ale cadrului juridic pentru stimulentele fiscale în domeniul C &Dpentru a încuraja sectorul privat să crească intensitatea investițiilor sale în C &D, să crească numărul beneficiarilor de stimulente fiscale în domeniul C &D, să simplifice procedurile și să reducă sarcinile administrative, îmbunătățind în același timp transparența și accesibilitatea.
Modificările Legii privind ajutoarele de stat se efectuează pe baza rezultatelor analizei efectuate cu privire la caracterul adecvat și eficacitatea sistemului actual de stimulente fiscale și implică părțile interesate relevante, în special MFIN și administrația fiscală. MINGOR pregătește amendamentele legislative și le supune procedurii parlamentare.
|
|
29
|
C1.1.2. R2-I2
|
T
|
Sprijinirea IMM-urilor în vederea îmbunătățirii capacității de gestionare
|
|
Număr
|
0
|
150
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 150 de întreprinderi mici și mijlocii primesc sprijin în materie de consiliere în afaceri pentru a-și îmbunătăți planurile de afaceri, capacitatea de gestionare sau îndrumarea și îndrumarea individuală în afaceri.
|
|
30
|
C1.1.2. R2-I3
|
T
|
Acordarea de sprijin pentru stimularea dezvoltării întreprinderilor nou-înființate în sectoarele de înaltă tehnologie și cunoaștere
|
|
Număr
|
0
|
141
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Acordarea de ajutoare în urma evaluărilor propunerilor de proiecte în cadrul cererii de „ajutor nerambursabil la înființare” cu scopul de a stimula creșterea întreprinderilor nou-înființate în faza precomercială în sectoarele de înaltă tehnologie și cunoaștere prin sprijinirea dezvoltării de produse, creșterea capacității de producție și a gradului de pregătire pentru investiții, cel puțin 141 de întreprinderi nou-înființate beneficiind de ajutorul acordat. Aceasta include modernizarea, proiectarea, validarea performanței, validarea pieței, testarea, dezvoltarea liniilor-pilot, protecția proprietății intelectuale și serviciile externe menite să dezvolte o idee inovatoare, precum și formarea privind atenuarea nevoilor de finanțare și evaluarea riscurilor legate de acestea. Activitățile finanțate pot include, de asemenea, o parte din costurile accesului la rețelele sau clusterele de afaceri globale, adoptarea de noi instrumente de marketing și accesul la noi piețe. Beneficiarii eligibili includ IMM-urile inovatoare, în termen de până la cinci ani de la înregistrare, care nu sunt generate de o fuziune și care se încadrează în definiția IMM-urilor inovatoare în conformitate cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA).
|
|
31
|
C1.1.2. R2-I4
|
T
|
Sprijinirea creșterii întreprinderilor nou-înființate prin instituirea unui program de accelerare.
|
|
Număr
|
0
|
120
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Programul Accelerator oferă mentorat, sprijin pentru investiții și acces la rețelele de investitori pentru cel puțin 120 de întreprinderi nou-înființate pe o perioadă de cel puțin trei luni.
|
|
32
|
C1.1.2. R2-I5
|
T
|
Sprijin pentru proiectele de comercializare a inovării
|
|
Număr
|
0
|
95
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Acordarea de ajutoare pentru cel puțin 95 de întreprinderi mici și mijlocii cu proiecte de inovare mature (nivelul 7 de maturitate tehnologică sau superior) pentru comercializarea și internaționalizarea activităților lor de marketing, vânzare și distribuție legate de un produs inovator lansat pe piața internă.
Această investiție vizată sprijină adaptarea unui produs sau serviciu dezvoltat și pregătirea pentru lansarea acestora pe piață. Activitățile eligibile pentru adaptarea unui produs dezvoltat includ testarea suplimentară și integrarea rezultatelor testelor în produsul final, serviciile de consiliere, consolidarea capacităților, auditurile studiilor de fezabilitate, proiectarea produselor și protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Activitățile eligibile pentru pregătirea lansărilor de produse includ pregătirea sau revizuirea unui plan de afaceri sau a unui plan de comercializare, cercetarea de piață și testarea, testarea produselor cu potențiali clienți, pregătirea producției și investițiile în produse în serii zero, precum și activitățile operaționale de comercializare.
Acesta sprijină IMM-urile cu proiecte de inovare mature care sunt aproape de lansarea pe piață și care se preconizează că vor acorda prioritate propunerilor care contribuie la tranziția verde.
|
|
33
|
C1.1.2. R3-I2
|
T
|
Sprijin sub formă de granturi sub formă de vouchere
|
|
Număr
|
0
|
1 500
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 1 500 de IMM-uri care beneficiază de vouchere de sprijin pentru digitalizare. Voucherele sunt utilizate pentru a-i ajuta pe angajați să își îmbunătățească competențele digitale, inclusiv competențele legate de tehnologiile cloud, să testeze sustenabilitatea ideilor și să conceapă strategii pentru o posibilă transformare digitală, să achiziționeze servicii de marketing digital, să sporească securitatea cibernetică prin introducerea unor controale de securitate ale sistemului sau pentru dezvoltarea sau implementarea de produse și servicii digitale complexe.
|
|
34
|
C1.1.2. R3-I3
|
T
|
Sprijin sub formă de granturi pentru transformarea digitală a IMM-urilor croate
|
|
Număr
|
0
|
360
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Contractele se semnează cu cel puțin 360 de IMM-uri care acordă granturi pentru proiecte de digitalizare a întreprinderilor.
Un proiect eligibil de digitalizare a întreprinderii include următoarele: (I) introducerea unui nou mod de a desfășura activități economice; sau (ii) o îmbunătățire verificabilă în ceea ce privește noile capacități de producție, opțiuni de livrare sau practici comerciale.
|
A.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma C1.1.1 R5 – Diversificarea piețelor de capital și îmbunătățirea accesului la finanțare alternativă
Obiectivul acestei măsuri este de a crea un cadru strategic și acțiuni pentru dezvoltarea pieței naționale de capital. Reforma constă în adoptarea unei strategii urmate de un plan de acțiune.
Reforma C1.1.1 R7 – Instituirea Forumului de sprijin pentru finanțarea durabilă
Obiectivul reformei este de a consolida contribuția sectorului financiar la tranziția verde și de a-l sprijini în punerea în aplicare a cerințelor de reglementare în domeniul finanțării durabile. Măsura constă în adoptarea unui plan de acțiune și instituirea unei platforme a părților interesate.
Investiția C1.1.1. R4-I6 Investiții – Injecție de capital în HBOR pentru sprijinirea investițiilor strategice în domeniul apărării și securității
Această măsură vizează sprijinirea potențialului de creștere al economiei croate prin ajustarea structurală a nivelului sprijinului public disponibil pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și ineficiențele din cadrul economiei în domeniul apărării și securității.
Măsura constă într-o injecție de capital în valoare de 133 214 015 EUR în Banca Croată pentru Restructurare și Dezvoltare (HBOR).
HBOR adoptă o nouă politică de investiții pentru utilizarea capitalurilor proprii suplimentare. Politica de investiții include descrierea produsului (produselor) financiar (financiare) cu tipul preconizat de beneficiari finali eligibili pe care se preconizează că îl va sprijini inițial prin capitaluri proprii suplimentare, inclusiv calendarul preconizat pentru punerea în aplicare și valoarea preconizată a fiecărui produs financiar. HBOR utilizează, pentru capitalurile proprii suplimentare, același sistem de audit și control care a fost evaluat pozitiv de Comisie în conformitate cu articolul 157 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.
Politica de investiții impune ca produsele financiare pe care le sprijină capitalurile proprii suplimentare să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, pentru împrumuturi sau instrumente echivalente, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval
, (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante
, (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare
și stațiile de tratare mecano-biologică
. În ceea ce privește capitalul, politica de investiții exclude întreprinderile care se concentrează
în mod substanțial în următoarele sectoare: (I) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe
; (II) industriile mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2
; (III) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante
; (IV) colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor
, (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în materie de mediu de către destinatarii finali ai facilității.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.
A.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Nu.
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
373
|
C1.1.1.R5
|
M
|
Adoptarea cadrului strategic pentru dezvoltarea pieței de capital în Croația și a planului de acțiune aferent
|
Cadrul strategic și planul de acțiune pentru sprijinirea dezvoltării pieței naționale de capital adoptate de guvernul croat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Ministerul Finanțelor, în cooperare cu părțile interesate relevante, elaborează un cadru strategic pentru dezvoltarea pieței de capital în Republica Croația și un plan de acțiune, care urmează să fie adoptat de guvernul croat.
Planul de acțiune însoțește cadrul strategic și include calendare pentru punerea în aplicare a activităților individuale. Strategia (cadrul strategic pentru dezvoltarea pieței de capital în Croația) oferă o analiză a situației pieței de capital din Croația, identificând principalele obstacole în calea funcționării acesteia ca sursă alternativă de finanțare și oportunități de diversificare și dezvoltare a acesteia. Se abordează cel puțin următoarele elemente:
I.Rolul marilor investitori instituționali pe piața de capital, inclusiv al instituțiilor din al doilea pilon (în special fondurile de pensii obligatorii și societățile de asigurări de pensii) și al societăților de asigurări;
II.Extinderea posibilităților și simplificarea procedurilor de cotare la bursă, ținând seama de întreprinderile de stat, de IMM-uri și de întreprinderile cu capitalizare medie;
III.Creșterea lichidității, a diversificării și a cifrei de afaceri pe piața de capital, inclusiv stimularea activității de formare a pieței;
IV.Promovarea unei piețe mai profunde pentru instrumentele financiare, cum ar fi obligațiunile corporative și obligațiunile guvernamentale, precum și instrumentele financiare derivate pe mărfuri și securitizările;
V.Dezvoltarea infrastructurilor existente ale pieței financiare, inclusiv a opțiunilor de îmbunătățire a modelului de afaceri al contrapărții centrale;
VI.Adaptarea cadrului de reglementare pentru a răspunde mai bine obiectivului de dezvoltare a pieței de capital;
VII.Consolidarea alfabetizării financiare a investitorilor;
VIII.Consolidarea cadrului pentru finanțarea durabilă.
|
|
375
|
C1.1.1. R7
|
M
|
Adoptarea primului plan de acțiune pentru sprijinirea obiectivelor privind finanțarea durabilă
|
A fost adoptat primul plan de acțiune cu măsuri de sprijinire a obiectivelor finanțării durabile, stabilind termene-limită pentru punerea în aplicare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Ministerul Finanțelor elaborează un prim plan de acțiune cu măsuri și calendare pentru punerea în aplicare a activităților individuale care sprijină sectorul financiar în slujba intereselor tranziției verzi și facilitează pregătirea în timp util a noilor cerințe de reglementare și a altor inițiative în domeniul finanțării durabile.
Se instituie o platformă comună denumită Forumul de sprijin pentru finanțarea durabilă (SFSF), cu scopul de a face schimb de informații și de a interconecta sectorul financiar (bancar și nebancar) cu ministerele de resort, cu autoritățile de supraveghere, cu experți și cu alte părți interesate.
|
|
446
|
C1.1.1. R4-I6
|
M
|
Politica de investiții pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității
|
Adoptarea unei politici de investiții
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Adoptarea unei noi politici de investiții pentru HBOR pentru utilizarea capitalului propriu suplimentar.
Politica de investiții asigură alocarea a 133 214 EUR din capitalul propriu suplimentar pentru sprijinirea investițiilor în sectoarele strategice de apărare și securitate ale economiei croate, care pot include, dar nu se limitează la, sprijin pentru:
(I)construirea de structuri de protecție și de infrastructuri de protecție civilă;
(II)construirea și modernizarea infrastructurii cu dublă utilizare;
(III)investiții în securitatea cibernetică;
(IV)modernizarea întreprinderilor;
(V)sprijin pentru cercetare și dezvoltare (C &D).
|
|
447
|
C1.1.1. R4-I6
|
M
|
Injecția de capital pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității
|
Certificatul de transfer
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Croația transferă 133 214 015 EUR către HBOR pentru a-și majora capitalul propriu.
Pe lângă injecția de capital în HBOR, care constituie investiția din MRR, Croația transmite, până la 31 august 2026, un raport în care prezintă acțiunile întreprinse de HBOR pentru punerea în aplicare a politicii de investiții, inclusiv măsurile luate pentru punerea în aplicare a produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini inițial capitalul propriu suplimentar, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a produselor respective.
|
B. COMPONENTA 1.2: TRANZIȚIA ENERGETICĂ PENTRU O ECONOMIE DURABILĂ
Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Croației este de a facilita decarbonizarea sectoarelor energiei și transporturilor, inclusiv dezvoltarea de tehnologii inovatoare, și de a contribui la atingerea obiectivului pentru 2030 privind o pondere de 36,6 % a surselor regenerabile de energie, care a fost stabilit în Planul național croat privind energia și clima (PNEC), și la îndeplinirea contribuției Croației la obiectivul UE în materie de eficiență energetică de 32,5 % până în 2030. Aceasta urmărește, de asemenea, să contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în transporturi cu 14 % până în 2030. Reformele din cadrul componentei constau în inițiative legislative menite (i) să elimine barierele și procedurile administrative care limitează utilizarea surselor regenerabile de energie; (II) finalizarea certificării operatorului de sistem de transport al gazelor; și (iii) promovarea utilizării combustibililor alternativi în transporturi, inclusiv a hidrogenului și a biocombustibililor avansați.
Se preconizează că reformele și investițiile componentei vor contribui la tranziția verde și la atingerea obiectivului climatic prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei și transporturilor, în conformitate cu Planul național privind energia și clima.
Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației cu privire la necesitatea de a „concentra politica legată de investiții asupra [...] eficienței energetice, a surselor regenerabile de energie” (recomandările specifice fiecărei țări pentru 3, 2019) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi [...], în special asupra [...] producției și utilizării curate și eficiente a energiei” (recomandarea specifică țării 3, 2020).
B.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C.1.2 R1 – Decarbonizarea sectorului energetic
Obiectivul reformei este de a facilita decarbonizarea sectoarelor energiei și transporturilor și de a sprijini contribuția națională la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile. Reforma include:
-Modificări legislative ale Legii privind piața energiei electrice și ale Legii privind cogenerarea de înaltă eficiență pentru a atenua obstacolele de reglementare și administrative care limitează dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile, pe baza rezultatelor unei analize aprofundate a blocajului existent și în urma consultărilor publice, precum și pe baza introducerii unui sistem bazat pe prime pentru sprijinirea investițiilor în surse regenerabile de energie, care să faciliteze instalarea unei capacități suplimentare de 1 500 MW de aprovizionare cu energie din surse regenerabile (SRE).
-Decizia privind eliberarea unui certificat către OTS Plinacro adoptată de autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA), care finalizează separarea activităților de transport pe piața gazelor și care separă supravegherea operatorului de sistem de transport al gazelor (OTS) de activitățile de furnizare și producție deținute de stat.
-Adoptarea unui nou act legislativ privind combustibilii alternativi în transporturi pentru a crea un cadru legislativ pentru introducerea combustibililor alternativi în sectorul transporturilor și pentru a promova producția și utilizarea biocombustibililor avansați și a hidrogenului în transporturi. Se elaborează strategia de dezvoltare a hidrogenului, care definește obiectivele pentru 2030 pentru producția de hidrogen verde în Croația.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C1.2 R1-I1 – Revitalizarea, construirea și digitalizarea sistemului energetic și a infrastructurii de sprijin pentru decarbonizarea sectorului energetic
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini electrificarea și decarbonizarea sectorului energetic și de a moderniza conectarea rețelei sud-nord din Croația.
Investiția constă în modernizarea rețelei de înaltă tensiune și a rețelei de distribuție, modernizarea cablurilor subterane care conectează 6 insule la rețeaua continentală, instalarea de contoare inteligente și instalarea de noi capacități de stocare a energiei.
Investiția C1.2 R1-I2 – Promovarea eficienței energetice, a căldurii și a energiei din surse regenerabile pentru decarbonizarea sectorului energetic
Obiectivul acestei investiții este de a spori eficiența energetică în industrie și de a spori utilizarea surselor regenerabile de energie.
Investiția constă în explorarea potențialului geotermal, în sprijinirea eficienței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile în industrie pentru întreprinderi, precum și în adoptarea Programului de eficiență energetică.
Investiția C1.2 R1-I3 – Utilizarea hidrogenului și noile tehnologii
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți utilizarea hidrogenului și a noilor tehnologii în Croația, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul transporturilor și în industrie, prin adoptarea Legii privind combustibilii alternativi pentru transport și a Strategiei de dezvoltare a hidrogenului.
Această investiție se finalizează până la 31 martie 2022.
B.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
36
|
C1.2. R1
|
M
|
Publicarea unui document de evaluare cu recomandări pentru reducerea barierelor și a procedurilor administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie
|
Publicarea unui document de evaluare de către Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Documentul oferă o evaluare și recomandări privind măsurile de politică menite să reducă barierele și procedurile administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie. Analiza și recomandările includ, de asemenea, măsuri de promovare a autoconsumului de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie din surse regenerabile.
|
|
37
|
C1.2. R1
|
M
|
Intrarea în vigoare a legislației și/sau a reglementărilor menite să îmbunătățească utilizarea surselor regenerabile de energie, inclusiv introducerea unui sistem bazat pe premii pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie.
|
Intrarea în vigoare a legislației și/sau a reglementărilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Legea revizuită privind piața energiei electrice și Legea privind cogenerarea de înaltă eficiență reduc barierele și procedurile administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie, inclusiv măsuri de promovare a autoconsumului de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie din surse regenerabile. Sistemul bazat pe premii pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie va fi pe deplin operațional.
|
|
38
|
C1.2. R1
|
M
|
Certificarea Plinacro de către autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA)
|
Decizie privind emiterea unui certificat adoptat de autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Separarea completă a gestionării operatorului de sistem de transport al gazelor (Plinacro) de activitățile de furnizare și producție ale statului și certificarea acesteia de către autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA).
|
|
39
|
C1.2. R1-I1
|
M
|
Autorizație de construcție acordată pentru modernizarea rețelei de înaltă tensiune
|
Autorizație de construcție acordată de Ministerul Planificării Fizice, Construcțiilor și Bunurilor Statului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Autorizația de construcție acordată, în urma examinării și/sau a evaluării corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele, efectuată în raport cu obiectivele de conservare specifice sitului, în conformitate cu cerințele directivei. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.
|
|
40
|
C1.2. R1-I1
|
T
|
Finalizarea modernizării cablurilor subterane care conectează 6 insule la rețeaua continentală
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Cel puțin șase insule trebuie să aibă o conexiune la rețeaua electrică modernizată la continent (insulele planificate sunt Krk, Cres, Lošinj, Brač, Hvar și Korčula). Investiția va include înlocuirea vechilor cabluri submarine cu cabluri noi, ecologice.
|
|
41
|
C1.2. R1-I1
|
T
|
Finalizarea modernizării rețelei de înaltă tensiune (220/110 kV)
|
Finalizarea modernizării rețelei de înaltă și medie tensiune (220/110 kV)
|
kilometri
|
0
|
300
|
TRIMESTRUL 3
|
2024
|
Modernizarea a cel puțin 300 km de linie electrică de înaltă tensiune, ceea ce trebuie să contribuie la consolidarea conexiunilor la rețea.
|
|
42
|
C1.2. R1
|
T
|
O capacitate suplimentară instalată de 1 500 MW de SRE
|
|
Număr
|
0
|
1 500
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
O capacitate nouă de SRE instalată de cel puțin 1 500 MW.
|
|
43
|
C1.2. R1-I1
|
T
|
Numărul de contoare inteligente instalate
|
|
Număr
|
0
|
40 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Au fost instalate cel puțin 40 000 de contoare inteligente de energie electrică.
|
|
376
|
C1.2. R1-I1
|
T
|
Numărul de contoare inteligente instalate
|
|
Număr
|
40 000
|
100 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Au fost instalate cel puțin 60 000 de contoare inteligente de energie electrică.
|
|
44
|
C1.2. R1-I1
|
M
|
Modernizarea rețelei de înaltă tensiune (220/110 kV) și a rețelei de distribuție
|
Rețea de înaltă tensiune (220/110 kV) și rețea de distribuție modernizată
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Trebuie furnizată dovada modernizării a cel puțin 250 km de linie electrică de înaltă tensiune și a 96 km de cabluri submarine pentru rețeaua de distribuție.
|
|
377
|
C1.2. R1-I1
|
M
|
Noua capacitate de stocare a bateriilor de energie
|
Noi capacități de stocare a bateriilor de energie instalate
|
|
0
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se furnizează dovada instalării de noi depozite de baterii de energie cu o capacitate de 100 MHW.
|
|
45
|
C1.2. R1-I2
|
M
|
Adoptarea de către guvern a unui program de eficiență energetică pentru decarbonizarea sectorului energetic
|
Intrarea în vigoare a Programului de eficiență energetică pentru decarbonizarea sectorului energetic, elaborat de Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Programul de eficiență energetică definește domeniile de investiții în eficiența energetică și în sistemele de termoficare, inclusiv prioritățile de investiții până în 2030. Planificarea investițiilor include modernizarea sistemelor de încălzire centralizată și a industriilor mari consumatoare de energie, punând accentul pe eficiența energetică și pe potențialul de energie din surse regenerabile.
Programul va fi aliniat la actualizarea planificată a planului național privind energia și clima, care va specifica un obiectiv mai ridicat pentru ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, inclusiv măsuri specifice.
|
|
46
|
C1.2. R1-I2
|
T
|
Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile în industrie
|
|
Număr
|
0
|
50
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
50 de contracte atribuite întreprinderilor beneficiare, în urma unei licitații publice pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie și a măsurilor de eficiență energetică în întreprinderile mici, mijlocii și mari.
Contractele includ măsuri de îmbunătățire a proceselor de producție în industriile prelucrătoare și corespunzătoare domeniilor de intervenție pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă [024 – Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri și măsuri de sprijin și 024bis – Eficiență energetică și proiecte demonstrative în întreprinderi mari și măsuri de sprijin] din anexa VI/VII] și respectă Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
În special, punerea în aplicare a măsurilor privind eficiența energetică și/sau energia din surse regenerabile conduce la o reducere minimă de 20 % a consumului de energie în instalațiile de producție. Pentru renovarea energetică a clădirilor care însoțesc instalația de producție, care sunt legate exclusiv de procese industriale sau de producție, punerea în aplicare a măsurilor conduce la o reducere minimă de 40 % a consumului de energie.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), lista activităților este exclusă de la măsurile prevăzute în contracte: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval [1]; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante [2]; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare [3] și stații de tratare mecano-biologică [4]; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință impun ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi stipulate în contracte.
|
|
47
|
C1.2. R1-I2
|
T
|
Contracte semnate pentru explorarea potențialului geotermal
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se semnează șase contracte pentru explorarea potențialului geotermal. Alte două contracte vor fi semnate pentru forarea puțurilor geotermale de explorare.
Proiectul nu va include nicio explorare sau extracție de petrol sau gaze. Nu trebuie să existe echipamente achiziționate sau utilizate în astfel de scopuri.
Se asigură că nu există emisii de metan. De asemenea, se asigură faptul că forajul geotermal nu va avea niciun impact negativ asupra deficitului de apă și asupra calității apei.
Această măsură nu prevede sprijin pentru sistemele de încălzire centralizată care utilizează surse de energie fosile și nici investiții în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
|
|
48
|
C1.2. R1-I2
|
M
|
Rezultatele potențialului geotermal pentru încălzirea centralizată puse la dispoziția publicului
|
Rezultate publicate pe site-ul Agenției croate pentru hidrocarburi
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Rezultatele activităților de explorare sunt puse la dispoziția publicului, publicate pe site-ul Agenției pentru hidrocarburi.
|
|
49
|
C1.2. R1-I3
|
M
|
Intrarea în vigoare a Legii privind combustibilii alternativi pentru transport
|
Intrarea în vigoare a Legii privind combustibilii alternativi pentru transport
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Până în 3Q/2021, Legea privind combustibilii alternativi pentru transport a intrat în vigoare și este în conformitate cu acquis-ul UE. Actul promovează producția și utilizarea biocombustibililor avansați/hidrogenului în transporturi.
|
|
50
|
C1.2. R1-I3
|
M
|
Adoptarea Strategiei de dezvoltare a hidrogenului
|
Intrarea în vigoare a Strategiei privind hidrogenul pentru Croația
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Strategia de dezvoltare a hidrogenului include obiective cuantificate privind potențialul de producție al hidrogenului verde până în 2030, pe baza electrolizei. Strategia detaliază în special rolul potențial al hidrogenului verde în decarbonizarea sectorului transporturilor.
|
C. COMPONENTA 1.3: ÎMBUNĂTĂȚIREA GESTIONĂRII APEI ȘI A DEȘEURILOR
Scopul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Croației este de a contribui la conservarea mediului, la conservarea biodiversității și la adaptarea la schimbările climatice, creând astfel condiții pentru consolidarea rezilienței ecologice, sociale și economice.
Investițiile planificate în cadrul componentei 1.3 vizează reducerea deficitului de investiții în sectoarele apei și gestionării deșeurilor, estimat la aproape 7 % din PIB-ul Croației din 2019. Investițiile sunt sprijinite prin reforme menite să consolideze sectorul apei și să îmbunătățească gestionarea apei în Croația. În plus, se adoptă noi acte legislative privind deșeurile și planuri de gestionare a deșeurilor pentru a promova economia circulară în conformitate cu noul Plan de acțiune al UE pentru economia circulară.
Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației în 2019 și 2020, la necesitatea de a „concentra politica legată de investiții asupra [...] infrastructurii de mediu, ținând seama de disparitățile regionale” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2019) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi [...], în special asupra infrastructurii de mediu” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020).
C.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C1.3 R1 – Punerea în aplicare a programului de gestionare a apei
Obiectivul acestei reforme este de a aborda fragmentarea furnizorilor publici de apă din Croația. Scopul său este de a consolida și de a reduce numărul furnizorilor de apă, pentru a îmbunătăți eficiența și guvernanța acestora. Această reformă introduce un sistem de evaluare comparativă pentru monitorizarea și raportarea performanței operaționale și financiare a furnizorilor de servicii de alimentare cu apă și contribuie la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a investițiilor în infrastructură.
Această reformă este pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a modificărilor la patru regulamente:
-Regulamentul privind domeniile de servicii;
-Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei, inclusiv stabilirea sistemului de evaluare comparativă
-Regulamentul privind metodologia de stabilire a prețurilor serviciilor de alimentare cu apă și
-Regulamentul privind condițiile specifice pentru furnizarea de servicii de alimentare cu apă.
Reforma include elaborarea unui program multianual de investiții pentru infrastructura de apă și de ape uzate pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a investițiilor C1.3 R1-I1 și C1.3 R1-I2, precum și complementarități cu alte finanțări din partea UE.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C1.3 R1-I1 – Program public de dezvoltare a apelor uzate
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți colectarea și epurarea apelor uzate în Croația.
Această măsură constă în construirea și reconstrucția rețelelor publice de canalizare, precum și în construirea de stații de epurare a apelor uzate. Investiția C1.3 R1-I2 – Programul public de dezvoltare a alimentării cu apă
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți infrastructura de alimentare cu apă.
Această măsură constă în construirea și reconstrucția conductelor de alimentare cu apă și achiziționarea de dispozitive de contorizare.
Investiția C1.3 R1-I3 – Programul de reducere a riscurilor de dezastre
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți protecția împotriva inundațiilor și biodiversitatea.
Această măsură constă în construirea de diguri defensive împotriva inundațiilor și în revitalizarea sistemelor de apă dulce.
Reforma C1.3 R2 – Punerea în aplicare a gestionării durabile a deșeurilor
Obiectivul acestei reforme este de a crea un nou cadru juridic pentru a facilita prevenirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor, în vederea accelerării tranziției către economia circulară.
Această măsură constă în intrarea în vigoare a legislației și în adoptarea unor planuri de gestionare a deșeurilor.
Investiția C1.3. R2-I1 – Programul de reducere a eliminării deșeurilor
Obiectivul acestei investiții este de a asigura infrastructura necesară pentru a reduce depozitarea deșeurilor și pentru a promova reciclarea.
Această măsură constă în construirea infrastructurii relevante.
Investiția C.1.3 R2-I2 – Program de reabilitare pentru depozitele de deșeuri închise și siturile contaminate cu deșeuri periculoase
Obiectivul acestei investiții este remedierea a zece depozite de deșeuri închise.
Această măsură constă în reabilitarea a cel puțin zece depozite de deșeuri închise și/sau contaminate cu deșeuri periculoase.
C.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nu.
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
59
|
C1.3. R1
|
M
|
Adoptarea programului multianual de construcție a apelor uzate urbane și a apelor uzate urbane
|
Publicarea Programului multianual pentru construcții de apă și apă uzată
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Guvernul Republicii Croația adoptă programul multianual de construcție a apei și a apelor uzate, care acoperă investițiile necesare, inclusiv prioritizarea, pentru a respecta cerințele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. Planul include, de asemenea, o evaluare a riscurilor și măsuri de atenuare.
|
|
60
|
C1.3. R1
|
M
|
Modificări ale cadrului juridic în sectorul apei
|
Intrarea în vigoare a patru modificări legislative privind: I) Regulamentul privind domeniile de servicii;
II) Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei; III) Regulamentul privind
metodologia de stabilire a prețurilor serviciilor de alimentare cu apă; Regulamentul privind condițiile specifice pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apă, care va reforma operatorii publici din domeniul apei;
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Regulamentul privind zonele de servicii, Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei, Regulamentul privind metodologia de stabilire a prețurilor serviciilor legate de utilizarea apei și Regulamentul privind condițiile specifice pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apă se modifică pentru a crea condiția juridică prealabilă pentru consolidarea operatorilor din domeniul apei.
Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor din domeniul apei include, de asemenea, temeiul juridic pentru crearea unui sistem obligatoriu de evaluare comparativă a societăților de utilități publice, pus la dispoziția publicului, precum și pentru asigurarea faptului că cel puțin rezumatele rapoartelor anuale auditate ale societăților de utilități publice sunt puse la dispoziția publicului.
|
|
61
|
C1.3. R1
|
T
|
Integrarea furnizorilor de servicii de alimentare cu apă
|
|
Număr
|
200
|
40
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Integrarea în 40 a celor 200 furnizori publici existenți, în conformitate cu principiul unui singur furnizor de apă pentru fiecare zonă de servicii.
|
|
63
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită
|
|
Număr
|
0
|
115
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Cel puțin 115 km de rețea publică de canalizare (drenaj) construită sau reconstruită
Investiția asigură respectarea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale în zonele vizate, în conformitate cu Programul multianual privind apa și apele uzate.
|
|
64
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de infrastructură pentru apele uzate
|
|
Număr
|
0
|
60
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Se semnează cel puțin 60 contracte de lucrări pentru proiectele de infrastructură privind apele uzate legate de contractele care urmează să fie atribuite până la sfârșitul anului 2023.
Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în conformitate cu procedurile de autorizare în temeiul EIM în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și cu procedura de screening și/sau evaluarea corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2000 în cauză.
|
|
65
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Stații de epurare a apelor uzate construite
|
|
Număr
|
0
|
12
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se modernizează sau se construiesc cel puțin 12 de stații de epurare a apelor uzate.
|
|
66
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită
|
|
Număr
|
0
|
807
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 807 km de rețea publică de canalizare (drenaj) construită sau reconstruită
|
|
68
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
Număr
|
0
|
226
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Cel puțin 226 km de rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită.
Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de scurgere în infrastructură (ILI) ≤ 1,5, precum și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce scurgerile cu peste 20 %.
|
|
69
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Dispozitive de măsurare a apei instalate pe siturile de captare a apei
|
|
Număr
|
0
|
526
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Cel puțin 526 dispozitive de măsurare instalate pe siturile de captare a apei, pentru măsurarea cantităților de apă.
|
|
70
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de alimentare cu apă
|
|
Număr
|
0
|
100
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Numărul de contracte de lucrări semnate pentru proiecte bazate pe apă se referă la contracte care urmează să fie atribuite până la sfârșitul anului 2023.
Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în conformitate cu procedurile de autorizare în temeiul EIM în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și cu procedura de screening și/sau evaluarea corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.
|
|
71
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
Număr
|
0
|
517
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Cel puțin 517 km de rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită.
Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de scurgere în infrastructură (ILI) ≤ 1,5, precum și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce scurgerile cu peste 20 %.
|
|
72
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
Număr
|
0
|
1023
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 1 023 km de rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită.
Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de scurgere în infrastructură (ILI) ≤ 1,5, precum și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce scurgerile cu peste 20 %.
|
|
74
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de protecție împotriva inundațiilor
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Cel puțin 20 contracte de lucrări încheiate pentru proiecte în sectorul protecției împotriva inundațiilor, legate de contracte care urmau să fie atribuite până la sfârșitul anului 2022.
Criteriile de licitație se axează pe măsuri de soluții bazate pe natură și pe infrastructura verde. Contractele garantează că proiectele vor fi puse în aplicare în conformitate cu acquis-ul UE și cu regulamentele de mediu, precum și cu anexele la Regulamentul delegat al Comisiei [C (2021) 2800 final] de completare a Regulamentului (UE) 2020/852.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). Toate activitățile trebuie să respecte cerințele legislației UE privind apa, astfel cum au fost încorporate în legislația croată. Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în conformitate cu procedurile de autorizare în temeiul EIM în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și cu procedura de screening și/sau evaluarea corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.
|
|
75
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
Număr
|
0
|
13
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Cel puțin 13 km de structuri de protecție împotriva inundațiilor construite pentru a proteja împotriva efectelor nocive ale apei;
|
|
76
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Cursuri de apă revitalizate
|
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Cel puțin 2 km de cursuri de apă refăcute, inclusiv revitalizarea manșoanelor abandonate, contactul permanent cu râul și cu mânecă și investițiile în infrastructura aferentă.
|
|
77
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
Număr
|
0
|
65
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Cel puțin 65 km de structuri de protecție împotriva inundațiilor construite pentru a proteja împotriva efectelor nocive ale apei.
|
|
78
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Cursuri de apă revitalizate
|
|
Număr
|
0
|
16
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Cel puțin 16 km de cursuri de apă refăcute, inclusiv revitalizarea manșoanelor abandonate, contactul permanent cu râul și cu mânecă și investițiile în infrastructura aferentă.
|
|
79
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
Număr
|
0
|
77
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 77 km de structuri de protecție împotriva inundațiilor construite pentru a proteja împotriva efectelor nocive ale apei.
|
|
81
|
C1.3. R2
|
M
|
Adoptarea Legii privind gestionarea deșeurilor
|
Intrarea în vigoare a Legii privind gestionarea deșeurilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Noua lege privind gestionarea deșeurilor reglementează prevenirea generării de deșeuri, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea acestora, în conformitate cu conceptul de economie circulară și cu Pactul verde european. Actul va include măsuri specifice de sprijinire a economiei circulare, și anume elaborarea unei foi de parcurs privind economia circulară, a unor scheme de răspundere extinsă a producătorilor și a unor scheme de plată în funcție de cantitatea generată. Legea va aborda toate recomandările Comisiei din Raportul de alertă timpurie pentru Croația din 2018.
|
|
82
|
C1.3. R2
|
M
|
Revizuirea Planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2017-2022
|
Publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Croația a modificărilor aduse planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2017-2022
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Adoptarea și publicarea Planului revizuit de gestionare a deșeurilor în Croația pentru perioada 2017-2022, în conformitate cu noul Plan de acțiune privind economia circulară, în urma consultărilor publice. Planul revizuit specifică un obiectiv de 50 % pentru reciclarea, sortarea, reutilizarea și repararea deșeurilor până în 2022, precum și un obiectiv separat pentru colectarea și reciclarea deșeurilor biologice. Aceasta include, de asemenea, măsuri specifice de încurajare a ambiției unităților locale și regionale, cum ar fi acțiuni de comunicare pentru a asigura colectarea separată eficace la sursă sau aspecte digitale. Planul include o evaluare a situației actuale, a schemelor de colectare existente și o evaluare a deficitului de investiții pentru închiderea depozitelor de deșeuri. Acesta furnizează o listă de priorități pentru investițiile planificate în materie de deșeuri, capacitatea viitoarelor instalații de tratare a deșeurilor, precum și informații cu privire la modul în care vor fi determinate amplasamentele viitoare ale siturilor. Planul ia în considerare, de asemenea, sprijinirea consolidării capacităților pentru punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură.
|
|
83
|
C1.3. R2
|
M
|
Adoptarea planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2023-2029
|
Publicarea Planului croat de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2023-2029 în Monitorul Oficial al Republicii Croația
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Adoptarea și publicarea planului Croației de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2023-2029, coroborat cu noile obiective prevăzute în Legea privind gestionarea deșeurilor și în Planul de acțiune privind economia circulară, în urma consultărilor publice. Planul specifică un obiectiv de cel puțin 55 % pentru reciclarea, sortarea, reutilizarea și repararea deșeurilor până în 2025, precum și un obiectiv pentru colectarea și reciclarea deșeurilor biologice.
|
|
84
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (49 %)
|
|
% (procent)
|
66
|
49
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Ponderea deșeurilor municipale trimise spre eliminare se reduce la 49 % ca urmare a investițiilor în infrastructură pentru reducerea depozitării deșeurilor, inclusiv înființarea de centre de reutilizare, construirea de instalații de sortare pentru deșeurile municipale colectate separat, construirea de instalații de tratare biologică a deșeurilor biologice colectate separat, construcția și echiparea siturilor de colectare civică și a șantierelor de reciclare a deșeurilor din construcții, achiziționarea de echipamente pentru colectarea separată a fracțiunilor utile de deșeuri municipale.
|
|
85
|
C1.3. R2
|
T
|
Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (51 %)
|
|
% (procent)
|
56
|
51
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Ponderea deșeurilor municipale trimise spre eliminare se reduce la 51 % față de nivelul de referință de 56 % raportat în 2022. Ponderea deșeurilor municipale trimise spre eliminare se calculează în conformitate cu metodologia de calcul prevăzută în decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1004 (norme pentru calcularea, verificarea și raportarea datelor privind deșeurile în conformitate cu Directiva 2008/98/CE).
|
|
86
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Instalații de sortare construite
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Au fost construite cel puțin 6 instalații de sortare.
|
|
87
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Instalații construite pentru tratarea deșeurilor biologice colectate separat
|
|
Număr
|
0
|
3
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 3 instalații construite pentru tratarea deșeurilor biologice colectate separat.
|
|
88
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Amplasament funcțional fix/mobil de sortare a deșeurilor
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Cel puțin 20 de amplasamente fixe sau mobile de sortare a deșeurilor construite sau livrate.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
90
|
C1.3. R2-I2
|
T
|
Reabilitarea depozitelor de deșeuri
|
|
Număr
|
0
|
10
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 10 depozite de deșeuri/situri contaminate cu deșeuri periculoase remediate.
|
|
378
|
C1.3. R2-I1
|
M
|
Intrarea în vigoare a Regulamentului privind taxa pe depozitele de deșeuri
|
Dispoziție dintr-un regulament privind taxa de depozitare a deșeurilor care indică intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Regulamentul privind taxa de depozitare a deșeurilor intră în vigoare și prevede o taxă unitară care permite calcularea taxei de depozitare a deșeurilor în conformitate cu Legea privind gestionarea deșeurilor.
Regulamentul stabilește dispoziții prin care se majorează treptat taxa de depozitare a deșeurilor pentru a elimina treptat depozitarea deșeurilor reciclabile și recuperabile și pentru ca veniturile să fie utilizate în conformitate cu Legea privind gestionarea deșeurilor.
|
|
380
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Echipamente pentru tratarea deșeurilor biologice
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se livrează cel puțin 20 de echipamente pentru tratarea deșeurilor biologice.
Se livrează cel puțin 30 de echipamente pentru reciclare și/sau reutilizare.
|
|
381
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Construirea de stații de transfer al deșeurilor
|
|
Număr
|
0
|
15
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Se construiesc cel puțin 15 stații de transfer al deșeurilor.
|
C.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
R eFormC1.3 R3 – Punerea în aplicare în continuare a programului de gestionare a apei
Obiectivul acestei reforme este de a aborda în continuare principalele provocări politice cu care se confruntă sectorul apei din Croația.
Reforma constă în adoptarea legislației, a planului național și a planurilor operatorilor din domeniul apei privind reducerea pierderilor de apă în sistemele publice de alimentare cu apă și instituirea unui organism național de monitorizare a pierderilor de apă.
Investiția C1.3 R3-I1 – Investiții suplimentare în programul public de dezvoltare a apelor uzate
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți și mai mult infrastructura de colectare și epurare a apelor uzate.
Această măsură constă în construirea și reconstrucția suplimentară a rețelelor publice de canalizare, precum și în construirea de stații de epurare a apelor uzate.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția C1.3 R3-I2 – Investiții suplimentare în programul public de dezvoltare a alimentării cu apă
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți, în plus, infrastructura de alimentare cu apă.
Această măsură constă în construirea și reconstrucția suplimentară a conductelor de alimentare cu apă.
Investiția C1.3 R3-I3 – Investiții suplimentare în programul de reducere a riscurilor de dezastre
Obiectivul acestei investiții este de a pune în aplicare investiții suplimentare în programul de reducere a riscurilor de dezastre.
Această măsură constă în construirea de structuri de protecție împotriva inundațiilor și revitalizarea sistemelor de apă dulce.
C.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Nu.
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
382
|
C1.3. R3
|
M
|
Adoptarea Planului național de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă
|
Planul național de acțiune pentru reducerea pierderilor adoptat de apele croate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Apele croate adoptă Planul național de acțiune pentru reducerea pierderilor și îl publică pe pagina lor de internet. Planul național de acțiune include lista activităților planificate pentru reducerea pierderilor de apă, inclusiv estimările investițiilor și sursele de finanțare. Planul acoperă perioada 2024-2026, cu o perspectivă pentru 2030, în conformitate cu Programul multianual privind tratarea apelor și a apelor urbane reziduale din 2030.
|
|
383
|
C1.3. R3
|
M
|
Autoritatea Națională de Monitorizare a Pierderilor de Apă instituite
|
Înființarea Autorității Naționale de Monitorizare a Pierderilor de Apă
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se înființează Autoritatea Națională de Monitorizare a Pierderilor de Apă, care are autoritatea de a supraveghea realizarea măsurilor prevăzute în Planul național de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă și de a verifica planurile de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă ale operatorilor din domeniul apei.
|
|
384
|
C1.3. R3
|
T
|
Adoptarea planurilor de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă ale operatorilor din domeniul apei
|
|
Număr
|
0
|
40
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se adoptă cel puțin 40 planuri individuale de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă ale operatorilor din domeniul apei.
Fiecare plan include scheme organizaționale și planuri de educare a angajaților, măsuri de îmbunătățire a datelor sistemului, măsuri de optimizare a sistemului de alimentare cu apă, măsuri active de control al scurgerilor, măsuri de abordare a pierderilor aparente, măsuri de planificare și măsuri de înlocuire a rețelei.
|
|
385
|
C1.3. R3
|
M
|
Intrarea în vigoare a Regulamentului Consiliului pentru servicii de apă
|
Dispoziție din Regulamentul Consiliului pentru servicii de apă care indică intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Regulamentul Consiliului privind serviciile de apă intră în vigoare. Acesta prevede publicarea obligatorie a deciziilor Consiliului pentru servicii de apă, publicarea obligatorie a interpretărilor competente ale Legii privind serviciile de apă, ale Legii privind finanțarea gestionării apei și ale statutului autorității de reglementare și prevede, de asemenea, formarea profesională obligatorie a personalului.
|
|
386
|
C1.3. R3
|
T
|
Consolidarea capacităților Consiliului pentru servicii de apă
|
|
Număr
|
0
|
7
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Consiliul pentru servicii de apă recrutează cel puțin șapte membri ai personalului cu normă întreagă, fără a include consilieri numiți.
|
|
388
|
C1.3. R3-I1
|
T
|
Stații de epurare a apelor uzate construite
|
|
Număr
|
12
|
31
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se construiesc cel puțin 19 stații suplimentare de epurare a apelor uzate.
|
|
389
|
C1.3. R3-I1
|
T
|
Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită
|
|
Număr
|
775
|
851
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se construiesc sau se reconstruiesc cel puțin 76 km suplimentari de rețea publică de canalizare.
|
|
391
|
C1.3. R3-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
Număr
|
956
|
1087
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 131 km suplimentari de rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită.
Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de scurgere în infrastructură (ILI) ≤ 1.5, precum și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau pentru a reduce scurgerile cu peste 20 %.
|
|
440
|
C1.3 R3-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
Număr
|
77
|
79
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Construirea a cel puțin 2 km suplimentari de structuri de protecție împotriva inundațiilor.
|
|
441
|
C1.3 R3-I3
|
T
|
Cursuri de apă revitalizate
|
|
Număr
|
16
|
23
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 7 km suplimentari de cursuri de apă refăcute.
|
D. COMPONENTA 1.4: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT COMPETITIV, DURABIL DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC ȘI EFICIENT
Sectorul transporturilor este unul dintre principalii emițători de gaze cu efect de seră (GES) din Croația, reprezentând 27 % din totalul emisiilor în 2018, din care transportul rutier de călători a reprezentat 71,6 %, transportul rutier de mărfuri 24,7 %, transportul feroviar 0,8 %, transportul maritim și fluvial 2,4 %, iar traficul aerian intern 0,5 % din emisii. Se preconizează că modernizarea infrastructurii de transport existente prin investiții în tipuri de transport durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente, inovatoare și competitive va juca un rol esențial în punerea în aplicare eficace a tranziției verzi și a celei digitale.
Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Croației este de a dezvolta o rețea de transport uniformă cu infrastructura dezvoltată de transport feroviar și public și intermodalitatea între diferitele moduri de transport, de a crește ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și amprenta de mediu a sectorului transporturilor, precum și de a promova mobilitatea durabilă a persoanelor și a mărfurilor.
Această componentă include reforme și investiții în toate modurile de transport (feroviar, rutier, maritim, aerian, urban și pe căi navigabile interioare) și acoperă toate regiunile Croației.
Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandării specifice adresate Croației privind „necesitatea de a concentra investițiile în tranziția verde și în cea digitală” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020) și „transportul urban și feroviar durabil” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
D.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C1.4 R1 – Reforma sectorului rutier
Obiectivul reformei este de a reduce costurile de funcționare ale întreprinderilor, de a alinia obligațiile financiare la fluxurile de numerar, de a spori siguranța rutieră și, astfel, de a reduce mortalitatea rutieră. Se preconizează că introducerea unui nou sistem de taxare rutieră va reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin eliminarea blocajelor și a locurilor periculoase de pe drumuri. Ca parte a acestei reforme, legislația care reglementează sectorul rutier se actualizează prin intrarea în vigoare a modificării Legii privind drumurile.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția C1.4 R1-I2 – Îmbunătățirea sistemului de exercitare a drepturilor persoanelor cu handicap în domeniul mobilității
Investiția urmărește să accelereze și să faciliteze exercitarea de către persoanele cu handicap a drepturilor lor în domeniul mobilității prin introducerea unui document unic pentru persoanele cu handicap, care să le permită să își exercite toate drepturile de mobilitate, să simplifice mediul administrativ pentru utilizatorii finali ai serviciilor publice digitale în domeniul mobilității și să îmbunătățească accesul la serviciile publice digitale pentru persoanele cu handicap. Investiția urmărește, de asemenea, să îmbunătățească protecția datelor cu caracter personal ale utilizatorilor și să armonizeze practicile decizionale care afectează drepturile persoanelor cu handicap în domeniul mobilității. Se preconizează că investiția va permite instituțiilor de stat să monitorizeze mai ușor și mai cuprinzător drepturile dobândite și să asigure accesul eficient al publicului la toate datele. Se preconizează că investiția va reduce costurile cu forța de muncă ale angajaților din serviciile de stat și locale cu 15 % până la 35 %.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C1.4 R1-I3 – Sistemul național de stocare electronică și de schimb de date în transportul rutier rutier (NSCP)
Obiectivul investiției este de a spori eficiența și sustenabilitatea transportului rutier.
Investiția constă în instituirea Sistemului național de stocare și schimb de date privind transportul rutier (National Road Transport Electronic Storage and Data Exchange System – NSCP).
Investiția C1.4 R1-I4 – Sistemul de raportare și control pentru transportul rutier de persoane și de mărfuri
Obiectivul investiției este de a spori siguranța rutieră prin instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri. Sistemul de control de raportare face legătura între datele din sistemul central de prelucrare a tahografelor (SOTAH) și înregistrările naționale ale cardurilor de tahograf și ale înregistrărilor conexe aflate sub responsabilitatea Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii din Republica Croația și contribuie la digitalizarea sectorului transporturilor din Croația.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C1.4 R1-I5 – Monitorizarea transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)
Obiectivul investiției este de a îmbunătăți transportul rutier de mărfuri periculoase.
Investiția constă în dezvoltarea unui sistem de monitorizare a transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR).
Reforma C1.4 R2 – Reforma sectorului feroviar
Reforma vizează creșterea competitivității și a eficienței sectorului feroviar pentru a oferi servicii mai bune clienților de transport de călători și de marfă și pentru a spori competitivitatea economică a Croației. Pentru a sprijini reforma, guvernul croat adoptă o scrisoare de politică sectorială pentru sectorul feroviar până la 30 iunie 2021, în care prezintă calea de urmat în domenii-cheie legate de reforma și modernizarea sectorului feroviar și stabilește planuri de punere în aplicare pentru guvern și întreprinderile feroviare, inclusiv măsuri și acțiuni detaliate în ceea ce privește:
·Guvernanța sectorului;
·Administrarea societăților și a operațiunilor feroviare;
·Investiții sectoriale și planificarea finanțării;
·Dezvoltarea cunoștințelor, a tehnologiilor și a competențelor în sectorul feroviar.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția C1.4 R2-I3 – Eliminarea „blocajelor” din infrastructura feroviară
Obiectivul investiției este de a aborda blocajele din rețeaua feroviară a Croației.
Investiția constă în eliminarea a cinci blocaje din rețeaua feroviară a Croației.
Investiția C1.4 R2-I4 – Modernizarea Zagreb Kustošija – Zagreb ZK – Zagreb GK
Obiectivul investiției este de a moderniza tronsonul de cale ferată Zagreb Kustošija – Zagreb Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor, de a îmbunătăți calitatea și disponibilitatea transportului feroviar local și regional de călători, de a integra mai bine căile ferate în sistemul de transport public al orașului Zagreb, precum și de a crește ponderea transportului feroviar și a transportului public local în zona mai largă a orașului Zagreb. Proiectul contribuie la atingerea obiectivului de finalizare a rețelei centrale TEN-T până la 31 decembrie 2030.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C1.4 R2-I6 – Utilizarea tehnologiilor ecologice în transportul feroviar de călători
Obiectivul investiției este de a spori transportul feroviar de călători pe linii neelectrificate.
Investiția constă în două prototipuri de trenuri de baterii produse.
Investiția C1.4 R2-I7 – Modernizarea sistemelor informatice
Obiectivul investiției este de a îmbunătăți calitatea serviciilor feroviare.
Investiția constă în modernizarea sistemelor informatice de transport de călători.
Reforma C1.4 R3 – Reforma navigației maritime și interioare
Obiectivul reformei este dezvoltarea unui transport maritim și pe căile navigabile interioare sustenabil și eficient, care să contribuie la creșterea siguranței navigației, la asigurarea revitalizării căilor navigabile interioare, la îmbunătățirea conectivității transporturilor insulelor și la îmbunătățirea infrastructurii portuare pentru a reduce impactul negativ al sectorului transporturilor asupra mediului. Ca parte a acestei reforme, intră în vigoare noua Lege privind transportul costier regulat și sezonier, noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime și noua Lege privind navigația interioară și porturile.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C1.4 R3-I1 – Program de modernizare a porturilor deschise traficului public
Obiectivul investiției este modernizarea infrastructurii portuare și creșterea calității transportului maritim public.
Investiția aprobă un nou terminal pentru pasageri al portului municipal Split și modernizarea portului Bol – Brač.
Investiția C1.4 R3-I3 – Construirea unui nou feribot prin cablu „Križnica”, municipalitatea Pitomača
Obiectivul investiției este de a construi un nou feribot pe cablu „Križnica” de-a lungul râului Drava în municipalitatea Pitomača, pentru a asigura conectivitatea transporturilor și a încuraja dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate. Investiția include un feribot electric nou, alimentat cu energie solară, care să sporească capacitatea de transport și să contribuie la ecologizarea sectorului transporturilor.
Investiția se finalizează până la 30 octombrie 2022.
Investiția C1.4 R4-I1 – Achiziționarea de vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public urban și suburban regulat
Obiectivul investiției este de a moderniza transportul public urban și suburban regulat de călători și de a spori utilizarea vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute.
Investiția constă în achiziționarea de autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen).
Investiția C1.4 R4-I2 – Modernizarea flotei de tramvaie
Obiectivul investiției este modernizarea flotei de tramvaie în orașele Osijek și Zagreb.
Investiția constă în livrarea de noi tramvaie.
Investiția C1.4 R5-I1 – Electrificarea și ecologizarea sistemului de handling la sol și de alimentare cu energie electrică de la aeroportul Zadar
Obiectivul investiției este de a asigura un sistem ecologic de handling la sol al aeronavelor și de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie.
Investiția constă în electrificarea și înverzirea serviciilor de handling la sol ale aeronavelor pe aeroportul Zadar.
Investiția C1.4 R5-I2 – Cercetare, dezvoltare și producție de noi vehicule de mobilitate și infrastructură de sprijin
Obiectivul investiției este de a spori siguranța transporturilor, sporind în același timp eficiența și reducând congestionarea traficului și emisiile totale de poluanți generate de transportul autovehiculelor în orașul Zagreb.
Investiția constă în dezvoltarea și punerea în aplicare a unui nou serviciu de transport urban de vehicule electrice complet autonome.
Investiția C1.4 R5-I3 – Program de cofinanțare pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi
Obiectivul investiției este de a spori eficiența energetică a transportului rutier prin reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Investiția constă în cofinanțarea vehiculelor electrice alternative (electrice și/sau pe bază de hidrogen).
D.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
91
|
C1.4. R1
|
M
|
Modificările aduse Legii privind drumurile
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind drumurile
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Printre altele, modificările aduse Legii privind drumurile:
— Asigurarea interoperabilității sistemelor de taxare rutieră electronică pe întreaga rețea rutieră a Uniunii, pe autostrăzile urbane și interurbane, pe drumurile principale și secundare și pe diferite structuri, cum ar fi tunelurile sau podurile și feriboturile;
— Facilitează schimbul transfrontalier de date privind înmatricularea vehiculelor în ceea ce privește vehiculele și proprietarii sau deținătorii de vehicule pentru care s-a identificat neplata oricărui tip de taxă rutieră în Uniune;
— Să includă dispoziții care să stimuleze creșterea infrastructurii utilizate pentru circulația bicicletelor și a pietonilor;
— Să stabilească criterii și condiții privind acoperirea costurilor de taxare rutieră;
— Să abordeze scutirile de la obligația de a plăti taxele pentru dreptul de a construi și dreptul de servitute pe un drum public, prin eliminarea acestor scutiri de la legislație. Acest lucru creează condiții de concurență echitabile în ceea ce privește aceste taxe pentru toți antreprenorii.
|
|
92
|
C1.4. R1
|
M
|
Programul național de siguranță rutieră 2021-2030
|
Programul național de siguranță rutieră 2021-2030 adoptat de guvernul croat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Obiectivul Programului național de siguranță rutieră 2021-2030, elaborat de Ministerul de Interne în cooperare cu Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii și cu alte ministere de resort, este îmbunătățirea siguranței rutiere în Croația.
|
|
94
|
C1.4. R1-I2
|
T
|
Instituirea unui sistem funcțional pentru exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap în domeniul mobilității
|
|
% (procent)
|
0
|
50
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Ca parte a investiției, care instituie un sistem funcțional care facilitează solicitarea tuturor drepturilor de mobilitate de către persoanele cu handicap într-un singur loc și asigură o prelucrare mai rapidă a cererilor, se elaborează un document unic care să permită persoanelor cu dizabilități să utilizeze sistemul funcțional și să exercite aceleași drepturi pe întreg teritoriul Croației (card electronic de invaliditate) și cel puțin 50 % din cardurile avute în vedere se eliberează persoanelor cu dizabilități care au drepturi în domeniul mobilității.
|
|
95
|
C1.4. R1-I3
|
M
|
Instituirea unui sistem național de stocare electronică și de schimb de date privind transportul rutier rutier (NSCP)
|
Instituirea unui sistem național de stocare electronică și de schimb de date privind transportul rutier
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se instituie un sistem național de stocare electronică și de schimb de date în transportul rutier (NSCP).
|
|
96
|
C1.4. R1-I4
|
M
|
Instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri
|
Instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se instituie un sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de persoane și de mărfuri, care conectează datele din sistemul central de procesare a tahografului (SOTAH) și înregistrările naționale ale cardurilor de tahograf și înregistrările conexe, sub responsabilitatea Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii.
|
|
97
|
C1.4. R1-I5
|
M
|
Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)
|
Un sistem dezvoltat pentru monitorizarea transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se dezvoltă un sistem de monitorizare a transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR). Sistemul prevede monitorizarea transportului rutier de mărfuri periculoase prin introducerea autorizațiilor electronice de transport și a utilizării tahografelor.
|
|
98
|
C1.4. R2
|
M
|
Adoptarea scrisorii privind politica sectorială
|
Scrisoarea privind politica sectorială pentru sectorul feroviar, adoptată de guvernul croat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2021
|
Scrisoarea privind politica sectorială include: I) obiectivele-cheie ii) o revizuire a îmbunătățirilor avute în vedere, cum ar fi profesionalizarea, transparența operațiunilor și a activităților de gestionare și iii) un plan de punere în aplicare a măsurilor și acțiunilor de reformare și modernizare a sectorului feroviar, cum ar fi: adoptarea cadrului strategic pentru sectorul feroviar, a Planului național de dezvoltare a infrastructurii feroviare și a Planului național de gestionare a infrastructurii feroviare și a infrastructurilor de servicii; și dezvoltarea serviciilor de transport feroviar.
|
|
99
|
C1.4. R2
|
M
|
Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare și Planul Național de Management pentru Infrastructura Feroviară și Infrastructurile de Servicii
|
Planul național de dezvoltare a infrastructurii feroviare și Planul național de gestionare a infrastructurii feroviare și a infrastructurilor de servicii, adoptate de guvernul croat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare stabilește proiectele și activitățile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare. Planul național de gestionare a infrastructurii feroviare și a infrastructurilor de servicii stabilește proiectele și activitățile de gestionare, organizare a reglementării traficului feroviar și dezvoltare a serviciilor de transport feroviar.
|
|
100
|
C1.4. R2
|
M
|
Reorganizarea societăților feroviare și gestionarea afacerilor
|
Gestionarea societăților feroviare și a operațiunilor reorganizate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Reorganizarea administrării societăților și operațiunilor feroviare se finalizează.
|
|
104
|
C1.4. R2-I3
|
T
|
Cinci blocaje eliminate pe tronsoanele cu o limită actuală de viteză de circulație de 60 km/h
|
|
Număr
|
0
|
5
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Investiția are ca rezultat eliminarea a cinci blocaje de pe tronsoanele cu o limită de viteză actuală de 60 km/h.
|
|
105
|
C1.4. R2-I4
|
T
|
Linie de cale ferată dublă la Zagreb Kustošija – ZG Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor, pe o lungime de 3,4 km, reconstruită și modernizată
|
|
Număr (km)
|
0
|
3,4
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Linia de cale ferată cu două linii de cale ferată de pe tronsonul Zagreb Kustošija – Zagreb Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor, pe o lungime de 3,4 km, se reconstruiește și se modernizează.
Se furnizează dovezi privind respectarea procedurilor de autorizare în temeiul EIM, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE.
|
|
107
|
C1.4. R2-I6
|
T
|
Două prototipuri de trenuri de baterii produse
|
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Un prototip de tren cu motor electric cu baterie (BEMV) și un prototip de trenuri cu motor cu baterie (BMV) trebuie să fie produse, testate de tip și să obțină o misiune prealabilă pentru a funcționa.
Vor fi construite șase încărcătoare stabile de baterii.
|
|
108
|
C1.4. R2-I7
|
M
|
Modernizarea sistemelor informatice de transport de pasageri
|
Modernizarea sistemelor informatice de transport de călători
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Modernizarea sistemelor informatice de transport de călători include:
·Instalarea WIFI pe 40 trenuri;
·Instalarea sistemului GPS pe 40 trenuri;
·Modernizarea centrului de date al sistemului de vânzări; și
·Achiziționarea de echipamente pentru extinderea și modernizarea platformei de virtualizare.
|
|
109
|
C1.4. R3
|
M
|
Noua Lege privind traficul costier regulat și sezonier
|
Intrarea în vigoare a noii Legi privind transportul costier regulat și sezonier
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Noua Lege privind transportul maritim costier regulat și sezonier simplifică procedurile administrative actuale și creează condiții prealabile mai bune pentru o funcționare mai eficientă a transportului maritim public costier, prin reglementarea dispozițiilor referitoare la activitatea Agenției pentru transport maritim regulat de coastă, în special în secțiunea privind autorizarea rutelor de stat, precum și o mai bună utilizare și control al sistemelor informatice de transport public (sistemul SEOP).
|
|
110
|
C1.4. R3
|
M
|
Noua Lege privind navigația interioară și porturile
|
Intrarea în vigoare a noii Legi privind navigația interioară și porturile
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Noua Lege privind navigația interioară și porturile permite, atunci când este necesar pentru a asigura siguranța navigației, identificarea riscurilor specifice din (anumite părți ale) sectoarelor de căi navigabile interioare ale Croației.
|
|
111
|
C1.4. R3
|
M
|
Noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime
|
Intrarea în vigoare a noii Legi privind domeniul maritim și porturile maritime
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime reorganizează structura sistemului portuar deschis traficului public, care urmărește să asigure uniformitatea punerii în aplicare a obligațiilor legale de exploatare a porturilor publice și să raționalizeze costurile de gestionare.
|
|
112
|
C1.4. R3-I1
|
T
|
Noul terminal pentru pasageri din portul Orașului Split și portul modernizat Bol – Brač
|
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se construiește un nou terminal pentru pasageri în portul Orașului Split deschis traficului public. Săpăturile și digurile structurale submarine și deasupra mării ale digului principal și secundar trebuie construite în portul Bol – Brač deschis publicului.
|
|
114
|
C1.4. R3-I3
|
T
|
Un nou feribot prin cablu „Križnica” operațional peste râul Drava, în municipalitatea Pitomača
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Această investiție va avea ca rezultat construirea unui feribot electric alimentat cu energie solară care leagă continentul de insula Križnica, funcționând cu aprobarea Registrului Naval Croat.
|
|
116
|
C1.4. R4-I1
|
M
|
70 autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)
|
70 autobuze alimentate cu carburanți alternativi (electrice și/sau hidrogen) acceptate provizoriu
|
|
0
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se furnizează dovada acceptării tehnice provizorii ca urmare a construcției lor pentru 70 de autobuze electrice alternative noi (electrice și/sau pe bază de hidrogen).
|
|
117
|
C1.4. R4-I2
|
T
|
30 de tramvaie noi livrate pentru transportul public
|
|
Număr
|
0
|
30
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se livrează 30 de tramvaie noi.
|
|
118
|
C1.4. R5-I1
|
T
|
Electrificarea și înverzirea serviciilor de handling la sol ale aeronavelor pe aeroportul Zadar
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Electrificarea și înverzirea serviciilor de handling la sol ale aeronavelor, care includ: (I) instalarea de conexiuni fixe pentru alimentarea cu energie electrică a aeronavelor staționare, cu adaptările de proiectare și de siguranță necesare (fără creșterea capacității platformei); (II) înlocuirea echipamentelor mobile de handling la sol alimentate cu motorină cu unități alimentate cu energie electrică; și (iii) construirea unei centrale fotovoltaice de 610 kW și conectarea acesteia la sistemul fix de alimentare cu energie electrică și la stațiile de încărcare pentru echipamentele electrice mobile de handling la sol.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, proiectul trebuie pus în aplicare fără creșterea capacității platformei, iar echipamentele mobile de handling la sol alimentate cu motorină trebuie înlocuite cu unități alimentate cu energie electrică. Se furnizează dovezi că proiectul nu are un efect semnificativ asupra integrității siturilor Natura 2 000 în cauză.
|
|
119
|
C1.4. R5-I2
|
T
|
Prototipuri de verificare a vehiculelor complet autonome și electrice și încercări relevante
|
|
Număr
|
0
|
60
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Se produc și se testează prototipuri de verificare și se testează sistemele de conducere autonomă.
|
|
120
|
C1.4. R5-I2
|
M
|
Noua legislație privind conducerea autonomă
|
Intrarea în vigoare a noii legislații privind conducerea autonomă
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Noua legislație privind conducerea autonomă se referă, printre altele, la următoarele:
Elaborarea unei proceduri naționale de testare pentru conducerea autonomă;
Adaptarea legislației naționale privind siguranța rutieră pentru a permite circulația vehiculelor autonome;
Adaptarea normelor naționale de omologare de tip a vehiculelor;
Adaptarea normelor de siguranță rutieră pentru a permite transportul de călători cu vehicule autonome;
Adaptarea legislației naționale în materie de asigurări pentru a permite asigurarea vehiculelor și a serviciilor autonome.
|
|
122
|
C1.4. R5-I2
|
M
|
Un nou serviciu de transport urban al vehiculelor complet autonome și electrice, adaptat la nevoile pasagerilor cu handicap și o infrastructură specializată
|
Vehicule complet autonome și electrice adaptate la nevoile pasagerilor cu handicap produse și o infrastructură specializată care funcționează cu toate funcționalitățile instalate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Un nou serviciu de transport urban constând în:
(I)un parc de vehicule electrice complet autonome, capabil să îndeplinească toate funcțiile dinamice de conducere fără asistență din partea conducătorului auto cu ajutorul inteligenței artificiale;
(II)dezvoltarea și construirea unei infrastructuri specializate pentru parcul de vehicule autonome și electrice integrate în transportul public urban și
(III)dezvoltarea unei platforme software pentru operarea sistemului complet;
trebuie să fie funcționale, permițând funcționarea vehiculelor electrice noi complet autonome. Vehiculul electric nou complet autonom trebuie adaptat la nevoile pasagerilor cu handicap prin existența unor uși glisante mari care să permită o intrare mai ușoară în vehicul și a unui compartiment pentru bagaje care să poată găzdui scaune cu rotile.
|
|
123
|
C1.4. R5-I2
|
M
|
50 000 vouchere gratuite pentru călătorii cu vehicul complet autonom pentru persoanele cu handicap și/sau care se confruntă cu dificultăți în utilizarea altor mijloace de transport public
|
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Se eliberează un acord semnat cu orașul Zagreb și cu operatorul de transport public pentru emiterea a 50 000 vouchere de conducere gratuite, valabile timp de cel puțin 5 ani de la emitere, pentru persoanele cu handicap și/sau care se confruntă cu dificultăți în utilizarea altor mijloace de transport public.
|
|
124
|
C1.4. R5-I3
|
M
|
2 000 vehicule rutiere alimentate alternativ (electrice și/sau pe bază de hidrogen)
|
2 000 vehicule rutiere cu motor alternativ cofinanțate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se furnizează dovada cofinanțării a 2 000 de vehicule rutiere alternative noi (electrice și/sau hidrogen).
|
D.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C1.4 R1-I1 – Sistem electronic de taxare rutieră
Obiectivul investiției este de a reduce congestionarea traficului rutier și de a spori protecția mediului și siguranța rutieră.
Investiția constă în furnizarea unui nou sistem de taxare rutieră electronică.
D.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
93
|
C1.4. R1-I1
|
M
|
Noul sistem de taxare rutieră electronică
|
A fost livrat un nou sistem de taxare rutieră electronică
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se livrează software-ul (cum ar fi sistemul informatic central) și hardware-ul (cum ar fi noile portaluri de taxare rutieră cu camere) ale unui nou sistem de taxare rutieră electronică bazat pe o soluție de flux fără benzi multiple (MLFF) fără oprirea vehiculelor cu metode de plată fără contact pentru autostrăzile exploatate de Croated Motorways Ltd, autostrada Zagreb-Macelj (AZM) și BINA Istra. Se efectuează testul de primă instalare la fața locului a unui nou sistem de taxare rutieră electronică.
|
E. COMPONENTA 1.5: ÎMBUNĂTĂȚIREA UTILIZĂRII RESURSELOR NATURALE ȘI CONSOLIDAREA LANȚULUI DE APROVIZIONARE CU ALIMENTE
Această componentă a planului croat de redresare și reziliență vizează creșterea securității alimentare și a competitivității sectorului agroalimentar croat.
Componenta cuprinde: (I) crearea unei rețele de infrastructuri logistice pentru a consolida lanțul pieței de producție în sectorul fructelor și legumelor; (II) instituirea unui sistem de restructurare și consolidare a terenurilor agricole; (III) dezvoltarea de soluții digitale în sectorul agricol; și (iv) îmbunătățirea sistemelor de donare de alimente.
Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări privind „necesitatea de a lua toate măsurile necesare și de a răspunde în mod eficace la pandemie, de a susține economia și de a sprijini redresarea” (recomandările specifice fiecărei țări 1, 2020); „privind necesitatea de a spori accesul la serviciile digitale” (recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020) și privind „prioritizarea punerii în aplicare și a finanțării proiectelor de investiții publice și potențial public-privat pentru a sprijini redresarea economiei” (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
E.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C1.5 R1 – Crearea unei rețele de infrastructuri logistice pentru consolidarea lanțului de producție în sectorul fructelor și legumelor
Obiectivul reformei este de a organiza și de a corela oferta de ferme mici prin intermediul organizațiilor de producători pentru a încuraja punerea în comun, cooperarea, schimbul de experiență și de cunoștințe. Se preconizează că reforma va îmbunătăți poziția fermierilor în lanțurile de aprovizionare, în special în sectorul fructelor și legumelor, și va contribui la dezvoltarea de produse cu o valoare adăugată mai mare. Reforma include adoptarea de către guvernul croat a Programului operațional de consolidare a capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026.
Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția C1.5 R1-I1 – Construirea și echiparea centrelor logistice și de distribuție pentru fructe și legume
Obiectivul investiției este de a îmbunătăți concurența în sectorul fructelor și legumelor.
Această măsură constă în construirea și punerea în funcțiune a centrelor logistice de distribuție a fructelor și legumelor.
Investiția C1.5 R1-I2 Consolidarea poziției și vizibilității producătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente
Investiția urmărește să permită producătorilor să joace un rol mai important în guvernanța și structura de proprietate a centrelor logistice și de distribuție.
Această măsură constă în cursuri de formare pentru organizațiile de producători și în stabilirea unui sistem recognoscibil de etichetare a fructelor și legumelor.
Reforma C1.5 R2 – Îmbunătățirea sistemelor de restructurare și consolidare a terenurilor agricole
Obiectivul reformei este de a facilita procedurile de consolidare și monitorizarea continuă a terenurilor agricole, ceea ce va crea condiții prealabile pentru aplicarea metodelor agricole moderne, pentru construirea de infrastructuri (cum ar fi rețeaua de drumuri de teren și canalele de meliorare), precum și pentru gestionarea raporturilor juridice funciare pe terenurile agricole. Reforma contribuie la o utilizare mai eficientă a terenurilor agricole în agricultură, sporind productivitatea și durabilitatea producției agricole, cu accent pe conservarea mediului și îmbunătățirea vieții în zonele rurale. Ca parte a reformei, intră în vigoare noua Lege privind consolidarea terenurilor agricole.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția C1.5 R2-I2 – Programul de monitorizare a terenurilor agricole
Scopul acestei investiții este de a asigura condițiile pentru protecția eficace a terenurilor agricole, disponibilitatea continuă a datelor necesare pentru evaluarea stării solului și punerea în aplicare a politicii de gestionare durabilă.
Această măsură constă în modernizarea sistemului de informații operaționale pentru monitorizarea terenurilor agricole și înființarea a 90 stații permanente de monitorizare a terenurilor.
Reforma C1.5 R3 – Transformarea digitală a agriculturii
Obiectivul reformei este de a face serviciile publice din sectorul agricol mai accesibile pentru fermieri prin digitalizarea acestor servicii, reducând în același timp sarcina administrativă. Reforma include înființarea unei unități de coordonare care să planifice și să monitorizeze punerea în aplicare a tuturor investițiilor și să asigure îndeplinirea obiectivelor definite: serviciile publice digitalizate, platforma operațională pentru agricultură inteligentă și sistemul de informații privind trasabilitatea accesibil publicului.
Se preconizează că reforma va contribui la creșterea producției agricole, la asigurarea calității și a trasabilității produselor agricole și la asigurarea aplicării unor practici agronomice durabile pe termen lung pentru climă și mediu.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția C1.5 R3-I1 – Implementarea serviciilor publice digitale
Obiectivul acestei investiții este transformarea digitală a cel puțin 30 de servicii publice agricole. Investiția include, printre altele, pregătirea Planului de acțiune pentru transformarea digitală, care constituie baza pentru înregistrarea tuturor serviciilor agricole care urmează să fie digitalizate. Cel puțin 30 servicii publice care sunt înregistrate în planul de acțiune sunt digitalizate și puse la dispoziția beneficiarilor. Investiția reduce nevoia de servicii cu prezență fizică și contribuie la crearea de servicii publice digitale pentru fermieri.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C1.5 R3-I2 – Agricultură inteligentă
Scopul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a sectorului agricol al Croației.
Această măsură constă în crearea unei platforme pentru o agricultură inteligentă.
Investiția C1.5 R3-I3 – Sistem de trasabilitate
Obiectivele investiției sunt de a promova în continuare agricultura durabilă, în special de către micii producători locali, și de a informa în continuare consumatorii cu privire la importanța și disponibilitatea produselor obținute în mod durabil, la nivel local pe întreg teritoriul Croației. Se preconizează că investiția va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării rurale într-o serie de comunități locale și va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în produsele alimentare produse la nivel local și durabile. Investiția include instituirea unui sistem național de informații privind trasabilitatea, care să fie accesibil publicului.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Reforma C1.5 R4 – Îmbunătățirea sistemelor de donare de alimente
Obiectivul reformei este de a promova economia circulară în sectorul agroalimentar, de a reduce risipa de alimente și de a spori securitatea alimentară pentru cei mai săraci prin îmbunătățirea sistemului de donare de alimente. Reforma include înființarea unei bănci de alimente, consolidarea capacității de infrastructură a intermediarilor din lanțul de donare a alimentelor, lansarea unei platforme online pentru prevenirea risipei de alimente, modernizarea sistemului informatic de donare de alimente, încheierea de acorduri voluntare de prevenire a risipei de alimente între autoritățile relevante și părțile interesate din lanțul de aprovizionare cu alimente, mediul academic, comunitatea științifică și organizațiile societății civile, precum și punerea în aplicare a unei campanii de informare și educare privind prevenirea risipei de alimente și donarea de alimente.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C1.5 R4-I1 – Echiparea infrastructurii băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul de donare de alimente
Obiectivul investiției este consolidarea capacității de infrastructură a intermediarilor din lanțul de donații de alimente și a băncii de alimente pentru a crea condițiile prealabile de bază pentru creșterea cantităților de alimente donate, contribuind astfel la reducerea risipei de alimente și la creșterea securității alimentare pentru grupurile mai sărace ale populației. Investiția include punerea în aplicare a unor scheme de sprijin pentru infrastructura de dotare a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul de donare de alimente, elaborate de Ministerul Agriculturii și adoptate de guvernul croat.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
E.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
126
|
C1.5. R1
|
M
|
Programul operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026
|
Intrarea în vigoare a deciziei guvernului croat privind adoptarea Programului operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
În vederea punerii în aplicare a măsurii care vizează în principal consolidarea rolului și a capacității de gestionare a organizațiilor de producători (OP) în lanțul de producție și comercializare a fructelor și legumelor, guvernul croat adoptă Programul operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026. Aceasta include punerea în aplicare a următoarelor măsuri: (I) construirea și echiparea centrelor logistice de distribuție a fructelor și legumelor și (ii) consolidarea poziției și recunoașterea producătorilor din lanțul de aprovizionare cu fructe și legume.
|
|
127
|
C1.5. R1-I1
|
T
|
Un centru logistic de distribuție (LDC) construit și operațional
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Centrul de distribuție logistică (LDC) construit include o parte de recondiționare destinată recepției produsului, curățării, spălării, sortării și ambalării, precum și o parte de depozitare a unei capacități adecvate de primire și depozitare în cadrul refrigerării și al depozitării pe termen lung și un anumit nivel de prelucrare a produsului. Prelucrarea primară a fructelor și legumelor este planificată să utilizeze produse de calitate nestandardizată și, astfel, să evite risipa de alimente (risipa). Capacitatea de stocare a țărilor cel mai puțin dezvoltate este de cel puțin 3 000 până la maximum 12 000 de tone. Măsura se referă la construirea unei clădiri noi, cu un necesar de energie primară (PED) cu cel puțin 20 % mai mic decât clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).
|
|
128
|
C1.5. R1-I1
|
T
|
Cel puțin trei centre logistice de distribuție (LDC) construite și operaționale
|
|
Număr
|
1
|
3
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Centrul de distribuție logistică (LDC) construit în 3 include zone pentru recepția produsului, curățare, sortare și ambalare, precum și o capacitate de depozitare refrigerată și un anumit nivel de prelucrare a produsului. Capacitatea de stocare a fiecărei țări cel mai puțin dezvoltate este de cel puțin 3 000. Măsura se referă la construirea unei clădiri noi, cu o cerere de energie primară (PED) cu cel puțin 20 % mai mică decât clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) și care utilizează surse regenerabile de energie.
|
|
129
|
C1.5. R1-I2
|
T
|
Formarea organizațiilor de producători
|
|
Număr
|
0
|
3
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 3 organizații de producători (OP), implicând cel puțin 15 de persoane, trebuie să fi participat la cursuri de formare în domeniul gestionării și finanțării organizațiilor de producători (OP) legate de centrul logistic de distribuție.
|
|
130
|
C1.5. R1-I2
|
M
|
Sistemul de etichetare a fructelor și legumelor
|
Document emis care confirmă conformitatea noilor cerințe privind etichetarea sistemelor de calitate
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se aprobă un sistem de creare a unor etichete recognoscibile pe piața fructelor și legumelor. Sistemul este voluntar și complementar cu sistemul de calitate deja existent, elaborat de Ministerul Agriculturii.
|
|
131
|
C1.5. R2
|
M
|
Noua lege privind consolidarea terenurilor agricole
|
Intrarea în vigoare a noii legi privind consolidarea terenurilor agricole
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Noul act avut în vedere privind consolidarea terenurilor agricole, printre altele:
• Să introducă condiții pentru simplificarea procesului de consolidare;
• Reducerea numărului de organisme participante;
• Scurtarea timpului necesar pentru desfășurarea activităților în cadrul alocării;
• Aplicarea tehnologiilor informației și conectarea la bazele de date existente și noi ale diferitelor părți interesate, creând în același timp o bază de date privind calitatea solului.
|
|
133
|
C1.5. R2-I2
|
T
|
Modernizarea sistemului de informații operaționale pentru monitorizarea terenurilor agricole și înființarea a 90 stații permanente de monitorizare a stării terenurilor agricole
|
|
Număr
|
0
|
90
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Se instituie programul de monitorizare permanentă a stării terenurilor agricole. Rezultatele programului indică zonele de criză în care solurile sunt expuse unor amenințări. Modernizarea sistemului de informații pentru monitorizarea terenurilor agricole permite obținerea unor parametri comparabili.
Se instalează cel puțin 90 stații ca parte a sistemului modernizat de monitorizare a stării terenurilor agricole și acoperă toate subregiunile agricole.
|
|
134
|
C1.5. R3
|
M
|
Înființarea unei unități pentru implementarea și gestionarea proiectelor de transformare digitală în cadrul Ministerului Agriculturii
|
Decizia luată de ministrul agriculturii de a înființa o unitate pentru punerea în aplicare și gestionarea proiectelor de transformare digitală în cadrul Ministerului Agriculturii
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Unitatea instituită, în cooperare cu autoritățile relevante (agenția de plăți, Agenția croată pentru agricultură și alimentație și Oficiul central de stat pentru dezvoltarea societății digitale), planifică și monitorizează punerea în aplicare a tuturor investițiilor, pentru a asigura realizarea: cel puțin 30 de servicii publice digitalizate, platforma operațională pentru agricultură inteligentă și sistemul de informații privind trasabilitatea accesibil publicului.
|
|
135
|
C1.5. R3-I1
|
T
|
Digitalizarea a cel puțin 30 de servicii publice în agricultură enumerate în Planul de acțiune pentru transformarea digitală a serviciilor publice agricole
|
|
Număr
|
0
|
30
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Planul de acțiune pentru transformarea digitală reprezintă baza pentru înregistrarea tuturor serviciilor agricole care urmează să fie digitalizate. Planul de acțiune include un model și un proces de transformare pentru fiecare serviciu public înregistrat. Cel puțin 30 servicii publice care sunt înregistrate în planul de acțiune și sprijinite în cadrul planului de redresare și reziliență al Croației sunt digitalizate și puse la dispoziția beneficiarilor. Planul de acțiune definește serviciile publice individuale care urmează să fie digitalizate prin punerea în aplicare a proiectului. Cel puțin 30 servicii sunt digitalizate și puse la dispoziția beneficiarilor.
|
|
136
|
C1.5. R3-I2
|
M
|
Crearea unei platforme pentru o agricultură inteligentă
|
O platformă pentru o agricultură inteligentă pe deplin operațională
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
O platformă pentru o agricultură inteligentă este testată și pusă la dispoziția beneficiarilor. Platforma pentru o agricultură inteligentă oferă informații actualizate, structurate și furnizate în timp util direct de pe teren și de la ferme.
|
|
137
|
C1.5. R3-I3
|
M
|
Instituirea unui sistem de informații privind trasabilitatea
|
Sistemul de informații privind trasabilitatea operațional și accesibil publicului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Sistemul planificat de informații privind trasabilitatea permite o mai bună informare a consumatorilor prin monitorizarea trasabilității produselor agricole și alimentare. Sistemul este voluntar și este utilizat pentru unificarea și facilitarea urmăririi informațiilor, pentru facilitarea activităților comerciale și pentru furnizarea de informații consumatorilor prin intermediul codului QR. Sistemul este conceput astfel încât să se conecteze la alte sisteme electronice și să actualizeze în permanență informațiile privind trasabilitatea. Sistemul are, de asemenea, potențialul de a înregistra informații privind comercianții și intermediarii care nu intră niciodată în contact fizic cu produsul.
|
|
138
|
C1.5. R4
|
M
|
Platforma online pentru prevenirea risipei de alimente și sistemul informatic actualizat de donare de alimente
|
Platforma online pentru prevenirea risipei de alimente și modernizarea soluției tehnice pentru sistemul informatic pentru donarea de alimente este operațională și disponibilă publicului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Platforma online privind prevenirea și reducerea risipei de alimente este lansată pentru a disemina cele mai bune practici, a sensibiliza și a educa cu privire la problema risipei de alimente și a donării de alimente. Sistemul informatic de donare de alimente, care este deja în funcțiune, va fi modernizat cu noi funcționalități, fiind subliniată posibilitatea guvernanței regionale a sistemului și a reprezentării statistice a datelor.
|
|
139
|
C1.5. R4-I1
|
M
|
Schemă de sprijin pentru infrastructura de dotare a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul de donare de alimente
|
Punerea în aplicare a schemei de sprijin pentru infrastructura de dotare a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul de donare de alimente și plata fondurilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Schema de sprijin este pusă în funcțiune în urma unei cereri de propuneri publice și a contractelor încheiate, prin plata fondurilor, care sunt utilizate pentru construirea și renovarea instalațiilor de depozitare, a echipamentelor de depozitare și a mobilierului, a echipamentelor de răcire și de depozitare a alimentelor, a motostivuitoarelor cu furcă, a vehiculelor frigorifice, a vehiculelor și a echipamentelor informatice.
|
F. COMPONENTA 1.6: DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL, INOVATOR ȘI REZILIENT
Pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte negativ asupra sectorului turismului, atât la nivel mondial, cât și în Croația. Ca activitate strategică în Croația, turismul reprezintă 11,4 % din PIB și a înregistrat o scădere cu 55 % a numărului de nopți în 2020 comparativ cu anul precedent. Având în vedere aceste efecte ale crizei și evoluția așteptărilor în ceea ce privește cererea, scopul acestei componente a planului croat de redresare și reziliență este de a transforma și moderniza sectorul turismului, sporind în același timp competitivitatea, sustenabilitatea și reziliența acestuia prin atingerea următoarelor obiective generale:
-Să sporească reziliența și sustenabilitatea sectorului turismului prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale.
-Să contribuie la redresarea sectorului turismului în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin îmbunătățirea capacității de cazare și a coeziunii sociale și teritoriale.
-Creșterea economiei circulare în turism și promovarea consumului responsabil și creșterea efectelor indirecte ale turismului asupra activităților conexe.
Componenta sprijină abordarea recomandarea specifică fiecărei țări de a reduce cele mai împovărătoare taxe parafiscale (recomandarea specifică țării 4, 2019), de a lua toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia (recomandările specifice fiecărei țări 1 și 2020) și de a concentra la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature și de a promova investițiile private pentru a stimula redresarea economică (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
Această componentă contribuie, de asemenea, la obiectivele stabilite în celelalte subcomponente ale acestui plan, în special C1.5. Îmbunătățirea utilizării resurselor naturale și consolidarea lanțului de aprovizionare cu alimente și a C2.3. Transformarea digitală a societății și a administrației publice.
F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C1.6 R1 – Consolidarea rezilienței și a durabilității sectorului turismului
Reforma vizează stabilirea unui cadru organizațional și juridic eficient pentru gestionarea dezvoltării turismului durabil prin elaborarea Legii turismului, a Strategiei din 2030 pentru dezvoltarea durabilă a turismului, a Planului național pentru dezvoltarea durabilă a turismului până în 2027 și a evaluării strategice de mediu.
Reforma include:
-Ajutor administrativ și parafiscal suplimentar pentru sectorul turismului;
-Modificarea în continuare a cadrului legislativ care va permite o mai bună gestionare a dezvoltării turismului, încurajând în același timp investițiile întreprinderilor în inovare;
-Dezvoltarea unui nou model de turism care să ofere produse turistice mai diversificate, să contribuie la tranziția verde și digitală a antreprenorilor din turism și să asigure respectarea principiilor economiei circulare;
-Reducerea procedurilor operaționale care contribuie la demararea mai ușoară, mai rapidă și mai ieftină a activității de turism.
Operaționalizarea reformei sistemului de gestionare a turismului este, de asemenea, avută în vedere prin investiția C.2.3 R3-I15 – Stabilirea unor soluții de aplicare a turismului cu scopul de a degreva din punct de vedere administrativ antreprenorii și de a transforma modelul turistic în direcția sustenabilității. Reforma va fi pusă în aplicare în conformitate cu principiul consultării publice, implicând o gamă largă de părți interesate din ecosistemul turistic general, inclusiv antreprenori, asociații industriale și cadre universitare.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C1.6 R1-I1 – diversificarea regională și specializarea turismului croat prin investiții în dezvoltarea de produse turistice cu valoare adăugată ridicată
Această investiție urmărește să ofere sprijin financiar sub formă de granturi pentru dezvoltarea, adaptarea și modernizarea infrastructurii turistice publice pe întreg teritoriul Croației.
Măsura constă în investiții care dezvoltă în continuare infrastructura turistică, sporesc eficiența energetică și promovează produsele turistice în destinațiile turistice mai puțin dezvoltate.
Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția C1.6 R1-I2 – Consolidarea competitivității antreprenorilor și promovarea tranziției verzi și digitale a sectorului turismului
Investiția urmărește să ofere sprijin financiar pentru tranziția verde și digitală a sectorului turismului.
Obiectivul acestei investiții este de a pune în aplicare proiecte ecologice, cum ar fi creșterea eficienței energetice, utilizarea surselor regenerabile și a economiei circulare, adoptarea inovării și a tehnologiilor digitale și dezvoltarea de produse turistice ecologice și utilizarea eficientă a resurselor.
Investiția va fi finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția C1.6 R1-I3 – Consolidarea capacității sistemului pentru un turism rezilient și durabil
Obiectivul investiției este de a consolida reziliența capitalului uman în întregul sector al turismului, prin programe educaționale concepute special pentru nevoile pieței forței de muncă.
Principalele activități de investiții includ conceperea de programe educaționale care să răspundă nevoilor pieței forței de muncă și formarea persoanelor din cadrul acestor programe educaționale.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
F.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
140
|
C1.6. R1
|
M
|
Analiza scenariilor ca parte a Strategiei de dezvoltare a turismului durabil pentru 2030
|
Dezvoltarea analizei scenariului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Analiza scenariilor realizată în cadrul procesului de elaborare a strategiei stă la baza mobilizării investițiilor menționate în cadrul acestei subcomponente. Analiza scenariilor dezvoltă proiecția direcției de dezvoltare la nivel național și teritorial, în consultare cu principalele părți interesate din sector.
|
|
141
|
C1.6. R1
|
M
|
Adoptarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil până în 2030 a Guvernului Republicii Croația
|
Dispoziție privind intrarea în vigoare a Strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil până în 2030
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Ca parte a acestei reforme, procesul de transformare a modelului de dezvoltare a turismului în direcția durabilității va fi pus în aplicare prin elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului durabil din 2030, din punctul de vedere al durabilității socioeconomice, al durabilității mediului și al durabilității teritoriale.
Strategia, ca act pe termen lung de planificare strategică de importanță națională, va acorda, de asemenea, o atenție deosebită aspectelor legate de utilizarea terenurilor până în prezent, și anume turismul excesiv în destinații individuale, ca una dintre principalele probleme ale dezvoltării turismului. Strategia va oferi, de asemenea, un răspuns la modalitățile de a promova mai bine reducerea dezvoltării regionale inegale în Croația.
|
|
142
|
C1.6. R1
|
M
|
Elaborarea cadrului metodologic al contului satelit pentru turism durabil al Republicii Croația
|
Dispoziție privind intrarea în vigoare a cadrului metodologic al contului satelit pentru turism durabil
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
Sistemul de conturi satelit pentru sustenabilitatea turismului creează condițiile pentru gestionarea și monitorizarea dezvoltării turismului prin intermediul unor indicatori definiți de sustenabilitate a turismului, atât la nivel național, cât și la nivel regional.
Contul satelit devine un instrument de gestionare a politicilor publice. Colectarea și compilarea datelor vor fi armonizate cu Sistemul european de indicatori de turism (ETIS) și cu conceptele, definițiile, clasificările și normele contabile ale Sistemului de contabilitate economică și de mediu (SEEA). Pentru a îmbunătăți eficiența politicii regionale în domeniul turismului, va fi creat un Cont Satelitar Regional pentru Turism Durabil, cu adăugarea unor indicatori specifici ai activității turistice la nivel de destinație, ajustați pentru a semnala posibila apariție a turismului excesiv. Datele și analiza stau la baza atât a sectorului public, cât și a celui privat, orientarea strategică a planificării, precum și transformarea lor într-un instrument relevant de gestionare a politicilor.
|
|
143
|
C1.6. R1
|
M
|
Legea turismului de stabilire a unui cadru pentru monitorizarea și dezvoltarea sectorului turismului
|
Intrarea în vigoare a Legii turismului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Legea turismului oferă un cadru pentru monitorizarea și dezvoltarea sectorului turismului prin instituirea unui sistem de monitorizare și analiză a datelor, a unui sistem de stimulente, de monitorizare și analiză a investițiilor, prin definirea rolului principalelor părți interesate în dezvoltarea turismului și a cooperării interservicii, precum și prin definirea indicatorilor și a standardelor pentru asigurarea durabilității turismului (în special a standardelor verzi și digitale).
|
|
144
|
C1.6. R1-I1
|
M
|
Lansarea unor apeluri publice pentru tranziția verde și digitală a infrastructurii turistice publice existente și pentru dezvoltarea infrastructurii de turism public dincolo de principalele zone turistice și de coastă
|
Publicarea documentației de licitație pentru tranziția verde și digitală a infrastructurii existente de turism public și dezvoltarea infrastructurii de turism public dincolo de principalele zone turistice și de coastă
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Documentația de licitație specifică faptul că investițiile se axează pe proiecte care pot spori calitatea verde și digitală a infrastructurii turistice și pot reduce impactul asupra mediului și, în consecință, concentrarea oaspeților în sezonul respectiv. În principalele zone turistice și de coastă, conform indicelui de dezvoltare a turismului, numai investițiile în tranziția verde și digitală a infrastructurii turistice existente și până la 29 623 731 EUR din bugetul total al investiției sunt eligibile să contribuie la gestionarea durabilă a destinațiilor, reducând impactul asupra mediului în sezonul turistic. Criteriile de eligibilitate includ respectarea Orientărilor tehnice de a nu prejudicia în mod semnificativ (2021/C58/01).
|
|
145
|
C1.6. R1-I1
|
M
|
Finalizarea proiectelor atribuite pentru construirea și adaptarea infrastructurii turistice publice
|
Certificat de încheiere din partea inginerului supraveghetor.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Finalizarea a 10 de proiecte câștigătoare ale investiției pentru construirea și adaptarea infrastructurii turistice publice.
|
|
146
|
C1.6. R1-I2
|
M
|
Lansarea unor cereri publice de propuneri pentru consolidarea sustenabilității și stimularea tranziției verzi și digitale a antreprenorilor din domeniul turismului, cel puțin 50 % din totalul investițiilor sprijinind tranziția verde
|
Publicarea documentației de licitație pentru a consolida sustenabilitatea și a promova tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Documentația de licitație specifică faptul că cel puțin 29 862 632 EUR din investițiile totale vor fi acordate investițiilor axate pe atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea, pe digitalizarea activităților în conformitate cu criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau de eficiență energetică și pe reducerea deșeurilor, precum și pe tranziția către o economie circulară.
Criteriile de selecție a proiectelor contribuie la tranziția verde, în conformitate cu NRS, cu Tratatul verde pentru Europa, cu indicatorii de durabilitate definiți în studiul de fezabilitate pentru crearea unui cont satelit pentru turismul durabil al Republicii Croația și cu orientările pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului durabil pentru 2030. În conformitate cu principiile Orientărilor tehnice DNSH, solicitanții trebuie să demonstreze modul în care vor atenua impactul negativ asupra mediului care poate fi asociat proiectului și modul în care vor contribui la un impact pozitiv în timpul punerii în aplicare a proiectului.
Documentul de licitație atribuie cel puțin 29 862 632 EUR din investițiile totale pentru sprijinirea tranziției verzi și specifică, pentru investiția respectivă, criteriile de selecție/eligibilitate care reflectă cerințele domeniilor de intervenție aplicabile [3-100] din anexa [VI/VII] și conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) și conformitatea proiectelor sprijinite cu acquis-ul UE și național relevant în domeniul mediului.
|
|
147
|
C1.6. R1-I2
|
M
|
Finalizarea proiectelor câștigătoare ale investițiilor menite să consolideze sustenabilitatea și să promoveze tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului
|
Certificat de încheiere din partea inginerului supraveghetor.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Finalizarea a 37 de proiecte premiate pentru investițiile menite să consolideze sustenabilitatea și să promoveze tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului.
|
|
148
|
C1.6. R1-I3
|
T
|
Programe educaționale pentru consolidarea cunoștințelor și competențelor în domeniul turismului
|
|
Număr
|
0
|
10
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Programe educaționale elaborate pentru a consolida cunoștințele și competențele în domeniul turismului, inclusiv competențele digitale pentru funcționarii guvernamentali și publici din sistemul turistic, pentru șomeri și pentru educația angajatorilor
Programele educaționale elaborate se vor baza pe analize ale nevoilor pieței forței de muncă și vor avea ca rezultat o bază pentru consolidarea cunoștințelor și a competențelor în domeniul turismului, inclusiv a competențelor digitale pentru funcționarii guvernamentali din sistemul turistic și angajați în sistemul comunitar turistic, a șomerilor și a educației angajatorilor. Criteriile de selecție a programelor care urmează să fie elaborate vor fi de a contribui la realizarea obiectivelor tranziției digitale și verzi, și anume dobândirea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru punerea în aplicare a proiectelor finanțate prin investițiile C1.6 I2 și I1 ale acestei subcomponente, cum ar fi cunoștințele legate de construcțiile verzi, energia din surse regenerabile, produsele inovatoare, competențele antreprenoriale, gestionarea durabilă a destinațiilor.
|
|
149
|
C1.6. R1-I3
|
T
|
Persoane educate în cadrul programelor de educație legate de turism
|
|
Număr
|
0
|
1 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 1 000 de persoane participă la cursuri de formare în domeniul turismului.
|
G. COMPONENTA 2.1: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII DE ELABORARE ȘI PUNERE ÎN APLICARE A POLITICILOR ȘI PROIECTELOR PUBLICE
Componenta planului de redresare și reziliență al Croației urmărește să îmbunătățească calitatea procesului de elaborare a politicilor publice, să sporească capacitatea administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politici publice și de a depăși fragmentarea administrației publice prin consolidarea coordonării între ministerele relevante și prin îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și proiectelor publice. Componenta include măsuri pentru:
-Să faciliteze, prin utilizarea sporită a tehnologiilor digitale, elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și proiectelor publice la nivel central și local;
-Să ofere asistență beneficiarilor în pregătirea proiectelor și a documentației tehnice pentru proiectele din domeniul tranziției verzi și al celei digitale și
-Consolidarea mecanismelor de coordonare și gestionare a politicilor publice.
Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind creșterea capacității administrației de a elabora și de a pune în aplicare proiecte și politici publice (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2019) și la consolidarea capacității și a eficienței administrației publice de a concepe și a pune în aplicare proiecte și politici publice la nivel central și local (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2020).
G.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.1 R1 – Consolidarea mecanismelor de integrare și gestionare a politicilor publice prin profesionalizarea planificării strategice
Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți modul în care politicile publice sunt gestionate și puse în aplicare.
Această măsură constă în furnizarea de acte legislative pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor publice și, astfel, pentru a profesionaliza planificarea strategică și evaluarea impactului reglementărilor.
Reforma C2.1 R2 – Consolidarea capacității de pregătire și punere în aplicare a proiectelor UE
Cu scopul de a spori absorbția fondurilor Uniunii, această reformă sporește capacitatea de pregătire și de execuție a fondurilor Uniunii. În plus, Hotărârea de Guvern privind organismele din sistemul de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență definește autoritățile competente și responsabilitățile pentru îndeplinirea sarcinilor de punere în aplicare, instituie un organism central de coordonare în cadrul Ministerului de Finanțe pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului național de redresare și reziliență (PNRR) și mandatează Comitetul de punere în aplicare să asigure consecvența și coerența în utilizarea fondurilor Uniunii. Se pregătește o analiză a volumului de muncă pentru consolidarea capacității administrative în cadrul tuturor programelor operaționale. Statutul Agenției pentru auditul sistemului de implementare a programelor Uniunii Europene (ARPA) se adaptează pentru a-l alinia la Regulamentul (UE) 2021/241 și pentru a oferi mandatul legal pentru efectuarea de audituri în domeniul de aplicare al PNRR. Sistemul informatic utilizat pentru fondurile structurale și de investiții europene este modernizat pentru a permite colectarea, stocarea și monitorizarea datelor privind jaloanele și țintele, inclusiv la nivelul destinatarilor finali.
Această reformă se finalizează până la 31 ianuarie 2022 și înainte de transmiterea către Comisie a primei cereri de plată.
Investiția C2.1 R1-I1 – Optimizarea, standardizarea și digitalizarea proceselor de planificare strategică și de evaluare a impactului politicilor publice
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini digitalizarea planificării strategice, a punerii în aplicare și a evaluării politicilor publice.
Această măsură constă în dezvoltarea unei platforme informatice, sistemul informatic de planificare strategică, pentru a permite monitorizarea pregătirii documentelor strategice.
Investiția C2.1 R2-I1 – Furnizarea de asistență beneficiarilor în pregătirea documentației tehnice a proiectului
Obiectivul acestei măsuri este de a crește rata de succes și absorbția fondurilor UE.
Această măsură constă în cereri de propuneri menite să ofere asistență potențialilor beneficiari ai diferitelor fonduri ale UE pentru a accelera și a optimiza pregătirea documentației tehnice a proiectului.
G.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
150
|
C2.1. R1
|
M
|
Modificări ale Legii privind sistemul de planificare strategică și gestionare a dezvoltării din Republica Croația și ale statutului
|
Intrarea în vigoare a actului de modificare a Legii privind sistemul de planificare strategică și guvernanță pentru dezvoltarea Republicii Croația și a statutului aferent
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Modificările aduse Legii privind sistemul de gestionare a planificării strategice și a dezvoltării din Republica Croația și statutele care o însoțesc îmbunătățesc eficacitatea planificării strategice și profesionalizarea pregătirii documentelor strategice. Acesta include, de asemenea, o bază pentru fișele posturilor și competențele funcționarilor publici legate de planificarea strategică;
|
|
151
|
C2.1. R1
|
M
|
Modificări ale Actului privind evaluarea impactului reglementărilor
|
Intrarea în vigoare a actului de modificare a Actului privind evaluarea impactului reglementărilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Modificările aduse Actului privind evaluarea impactului normativ simplifică procesele ex post de evaluare a impactului în materie de reglementare, inclusiv metodologia și procedurile, pe baza recomandărilor instrumentului de sprijin tehnic ale proiectului legate de evaluarea ex post a impactului în materie de reglementare. Modificările includ, de asemenea, modificări ale fișelor de post și ale competențelor funcționarilor publici legate de evaluarea impactului în vederea profesionalizării coordonării, elaborării și monitorizării efectelor reglementării în administrația publică.
|
|
152
|
C2.1. R1
|
T
|
Reducerea sarcinii administrative care afectează în mod direct cetățenii, prin digitalizare și simplificarea procedurilor
|
|
% (procent)
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Reducerea cu cel puțin 20 % a sarcinii administrative comparativ cu 31 decembrie 2019, pentru cetățeni, prin utilizarea metodologiei modelului de costuri standard (MCS), prin digitalizarea și/sau simplificarea procedurilor.
|
|
153
|
C2.1. R1-I1
|
T
|
Digitalizarea tuturor proceselor operaționale care cartografiază în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului în materie de reglementare
|
|
% (procent)
|
0
|
100
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Toate procesele operaționale cartografiate în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului în materie de reglementare sunt digitalizate și utilizate prin intermediul platformei informatice (sistemul informatic pentru digitalizarea procesului de planificare strategică și evaluarea impactului în materie de reglementare). Sistemul informatic permite monitorizarea pregătirii documentelor strategice, a punerii în aplicare și a evaluării politicilor publice, precum și a evaluării impactului reglementărilor. Sistemul informatic include, de asemenea, un tablou de bord care oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor punerii în aplicare a politicilor publice.
|
|
156
|
C2.1. R2
|
M
|
Modificarea statutului ARPA pentru a redefini mandatul acestuia
|
Informații de intrare în vigoare a modificărilor aduse statutului ARPA
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Modificările aduse statutului Agenției de Audit al Sistemului de implementare a programelor Uniunii Europene (ARPA) definesc mandatul ARPA de a institui și a efectua audituri de sistem și controale legate de planul național de redresare și reziliență.
|
|
157
|
C2.1. R2
|
M
|
Instituirea sistemului de implementare și de audit și control pentru planul de redresare și reziliență
|
Intrarea în vigoare a deciziei guvernului croat privind organismele din sistemul de implementare a PNRR, înființarea organismului de coordonare în cadrul Ministerului Finanțelor și actualizarea procedurilor utilizate de organismele de implementare.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Decizia privind organismele din sistemul PRR definește autoritățile competente și responsabilitățile pentru îndeplinirea sarcinilor de implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv un organism central de coordonare din cadrul Ministerului de Finanțe pentru a asigura punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor MRR, inclusiv a reformelor, în timp ce Comitetul de punere în aplicare va asigura consecvența și coerența în utilizarea fondurilor UE.
Organismul de coordonare a planului de redresare și reziliență este instituit și pe deplin funcțional în cadrul Ministerului de Finanțe.
Toate procedurile utilizate de organismele de implementare pentru planul de redresare și reziliență trebuie actualizate și instituite.
|
|
158
|
C2.1. R2
|
M
|
Adoptarea Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE
|
Intrarea în vigoare a Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Pe lângă instituirea cadrului instituțional și a organismelor de desemnare prevăzute în lege, legea oferă, de asemenea, un cadru pentru instituirea activităților de consolidare a capacităților, care se preconizează că vor fi dezvoltate în continuare prin intermediul foii de parcurs pentru consolidarea capacității administrative. Prezenta foaie de parcurs este în curs de elaborare în cadrul programării fondurilor ESI. Legea recunoaște necesitatea de a consolida în continuare capacitatea beneficiarilor de a pregăti, aplica și pune în aplicare proiecte care sunt puse în aplicare prin intermediul programelor (operaționale) finanțate de UE.
|
|
159
|
C2.1. R2
|
M
|
Evaluarea capacității administrative
|
Se publică o analiză a volumului de muncă
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Se efectuează analize ale volumului de muncă pentru instituțiile implicate în sistemele de gestiune și control respective, ținând seama, de asemenea, de sarcina care decurge din Mecanismul de redresare și reziliență. Analiza furnizează informații adecvate în ceea ce privește nevoile în materie de capacitate administrativă în vederea atingerii acestora în timp util, inclusiv prin elaborarea unui set de recomandări pentru a aborda capacitatea insuficientă, dacă este necesar. Pe baza analizei și a recomandărilor, se alocă resursele necesare instituțiilor implicate.
|
|
160
|
C2.1. R2
|
M
|
Modernizarea sistemului informatic eFondovi: Sistemul de repertorii pentru audit și controale: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
|
Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de registre
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Trebuie să existe și să fie operațional un sistem de registru de date pentru monitorizarea implementării MRR.
Sistemul trebuie să includă cel puțin următoarele funcționalități:
(a) colectarea de date și monitorizarea atingerii jaloanelor și a țintelor;
(b) colectează, stochează și asigură accesul la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind MRR.
|
|
161
|
C2.1. R2-I1
|
T
|
Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală
|
|
Număr (Cuantum)
|
0
|
6 370 695
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Se acordă 6 370 695 EUR, prin decizii privind finanțarea pentru elaborarea documentației tehnice a proiectului elaborate de ministere, agenții naționale și autorități locale și regionale pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală.
|
|
162
|
C2.1. R2-I1
|
T
|
Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală
|
|
Număr
|
0
|
100
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se acordă granturi entităților publice pentru elaborarea documentației tehnice a proiectelor pentru cel puțin 100 proiecte de sprijinire a tranziției verzi și a celei digitale.
|
G.3.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C2.1 R1-I2 – Consolidarea capacității de planificare strategică și o mai bună legiferare
Obiectivul acestei investiții este de a contribui la asigurarea sustenabilității sistemului de planificare strategică și de a îmbunătăți calitatea pregătirii și punerii în aplicare a politicilor publice în Croația.
Această investiție dezvoltă module educaționale și organizarea de cursuri de formare, pentru a îmbunătăți performanța sarcinilor de planificare strategică în cadrul organismelor guvernamentale.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2025.
G.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
154
|
C2.1. R1-I2
|
T
|
Module de formare pentru planificarea strategică și evaluarea impactului în materie de reglementare la nivel național, regional și local
|
|
Număr
|
0
|
10
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Vor fi dezvoltate 10 module educaționale/de formare pentru planificarea strategică și o mai bună reglementare, pentru a asigura profesionalizarea muncii, inclusiv societățile de e-learning cu sprijin tehnic din partea NSPA (Școala Națională de Administrație Publică). Modulele vor fi dezvoltate până la sfârșitul anului 2024.
|
|
155
|
C2.1. R1-I2
|
T
|
Zile de formare efectuate pentru ofițerii care au legătură cu sistemul de planificare strategică și de punere în aplicare a impactului în materie de reglementare la nivel național și regional
|
|
Număr
|
0
|
15
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 15 zile de formare efectuate pentru a oferi cursuri de formare bazate pe module educaționale în sistemul de planificare strategică și de punere în aplicare a efectelor de reglementare la nivel național, regional și local.
|
H. COMPONENTA 2.2: ÎMBUNĂTĂȚIREA ÎN CONTINUARE A EFICIENȚEI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Componenta urmărește să modernizeze administrația publică a Croației și să o facă mai centrată pe utilizator, prin stimularea fuziunilor efective și funcționale ale unităților administrației publice locale, prin creșterea digitalizării, a interoperabilității, a câștigurilor de eficiență în alocarea resurselor la nivel local și prin reformarea sistemului de remunerare și a gestionării resurselor umane.
Obiectivele generale sunt îmbunătățirea capacității de a atrage și de a păstra angajați de înaltă calitate și talentați din administrația publică, precum și îmbunătățirea calității serviciilor publice în unitățile administrației publice locale și regionale, care sunt îngreunate de slaba capacitate administrativă și fiscală și de lipsa de transparență.
Componenta include reforme majore cu investiții conexe:
-Îmbunătățirea procesului de recrutare în administrația publică prin consolidarea sistemului de admitere a funcționarilor publici și îmbunătățirea în continuare a competențelor funcționarilor publici;
-Introducerea unor noi modele salariale și de muncă în administrația publică, inclusiv reformarea sistemului de salarizare din sectorul public, modernizarea sistemului de gestionare a resurselor umane și promovarea mobilității verticale și orizontale;
-Transformarea digitală a bazelor de conservare și a arhivelor;
-Asigurarea unei administrații locale funcționale și durabile prin optimizarea și descentralizarea în continuare a unităților administrației locale prin stimularea sprijinului pentru fuziuni funcționale și efective.
Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind necesitatea de a consolida eficiența administrației publice (recomandările specifice fiecărei țări 1 și 2019) și privind îmbunătățirea furnizării și a calității serviciilor în unitățile mai mici ale administrației publice locale (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2020).
Componenta include patru reforme și șapte investiții.
H.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.2 R1 – Îmbunătățirea recrutării în funcția publică
Această reformă vizează îmbunătățirea sistemului de recrutare în administrația publică pentru a asigura angajarea unor funcționari cu înaltă competență, care contribuie la îmbunătățirea eficienței administrației publice și permit o reorientare a administrației publice către nevoile cetățenilor. Reforma include modificări ale cadrului legislativ. Pe lângă reformă, autoritățile intenționează să dezvolte instrumente informatice, metodologii și conținutul necesar pentru verificarea competențelor, precum și măsuri de consolidare a capacităților.
Se introduce un sistem centralizat de selecție a funcționarilor publici, bazat pe planuri prestabilite, pe o analiză a volumului de muncă și pe nevoile reale ale autorităților publice în vederea recrutării unui profil specific de funcționari. În procesul de recrutare, candidații sunt testați online, asigurându-se o selecție transparentă și mai obiectivă a candidaților.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.
Investiția C2.2 R1-I1 – Sistemul de selecție centralizat
Această investiție urmărește să instituie un sistem de recrutare mai obiectiv și mai transparent, bazat pe nevoile și resursele financiare reale identificate. Acesta asigură recrutarea celor mai buni și mai competenți candidați, contribuind astfel la îmbunătățirea eficienței administrației publice.
Investiția include următoarele activități:
-Elaborarea unei analize comparative a proiectării sistemelor centralizate de ocupare a forței de muncă în statele membre ale UE și elaborarea unei propuneri pentru un nou model de ocupare a forței de muncă;
-Modificări ale cadrului legislativ, inclusiv ale Legii privind funcția publică, ale procedurilor de recrutare a funcționarilor publici în cadrul organismelor administrației de stat, al serviciilor profesionale și al oficiilor guvernamentale;
-Elaborarea de teste și de cursuri de formare standardizate;
-Dezvoltarea platformei informatice;
-Testarea și implementarea platformei informatice.
Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.2 R1-I2 – Examinarea e-statului
Această investiție urmărește să instituie un nou sistem pentru promovarea unui examen de stat prin mijloace electronice, asigurând o modalitate mai obiectivă, mai adecvată și mai valabilă de evaluare a cunoștințelor candidaților prin intermediul unui examen scris standardizat.
Investiția include dezvoltarea unei aplicații software prin care se furnizează procedurile de dezvoltare a materialului de testare pentru examinarea de stat, cererea de examinare, organizarea, desfășurarea și promovarea examenului de stat. Certificatul de examinare este pus la dispoziție în format electronic. Sistemul creează o bază de date cu sarcinile și materialele testelor, o bază de date a candidaților și asigură crearea de rapoarte referitoare la desfășurarea și rezultatele testelor. Un astfel de sistem permite monitorizarea și îmbunătățirea continuă a tuturor proceselor de dezvoltare și desfășurare a examenelor de stat. Sălile de testare din 4 centre de testare din Zagreb, Split, Rijeka și Osijek trebuie să fie echipate și puse la dispoziție pentru necesitățile examenului electronic, precum și ale sistemului centralizat de selecție (investiția C2.2.R1-I1).
Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Reforma C2.2 R2 – Noi modele salariale și de muncă în administrația publică și în administrația publică
Această reformă urmărește să introducă un sistem salarial echitabil, transparent, coerent și sustenabil din punct de vedere financiar în administrația de stat și în serviciul public, precum și un sistem standardizat, digitalizat și orientat către utilizator de gestionare a resurselor umane. Pentru a aborda noua realitate a muncii, se introduce un model de lucru inteligent, care să le ofere funcționarilor instrumentele și competențele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile de la distanță.
Pe baza unei analize a situației și a comparării salariilor din administrația publică și din administrația publică, se creează un nou sistem de plăți și se adoptă o nouă lege legislativă privind salariile funcționarilor publici și o nouă lege privind salariile din serviciile publice. Noile legi includ dispoziții pentru evaluarea locurilor de muncă în conformitate cu criteriile stabilite și pentru asigurarea armonizării salariilor în administrația de stat și în serviciile publice. Noul model de salarizare instituie un sistem de recompense bazat pe performanță (performanță profesională). Se modifică reglementările privind evaluarea și promovarea funcționarilor publici. Evaluarea performanței și a eficacității oferă baza pentru avansarea în carieră și promovare.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.
Investiția C2.2 R2-I1 – Îmbunătățirea sistemului de remunerare în administrația de stat și în serviciile publice
Această investiție instituie noul sistem de remunerare în administrația de stat și în serviciile publice, sprijinind reforma în același domeniu. Aceasta va asigura un sistem mai echitabil din punctul de vedere al funcționarilor publici, va deveni mai competitiv și mai sustenabil din punct de vedere fiscal, în ceea ce privește menținerea ponderii salariale totale în bugetul de stat și distribuția mai rațională a acestuia.
Se instituie un organism guvernamental unic de coordonare responsabilă de coordonarea interinstituțională a tuturor activităților, însoțit de echipe de experți, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali. Se analizează sistemul de remunerare actual și cadrul juridic actual și se elaborează o analiză comparativă cu statele membre omoloage. Pe baza analizelor, se elaborează noua propunere privind un nou sistem de remunerare și un nou cadru juridic, nouă funcționalități noi sunt incluse în sistemul informatic de gestionare a resurselor umane și se elaborează și se pune în aplicare o strategie de comunicare.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.
Investiția C2.2 R2-I2 – Introducerea modelului hibrid de acces la locul de muncă – munca inteligentă
Această investiție urmărește să introducă un model care să le permită funcționarilor publici să lucreze de la distanță, pentru a oferi un serviciu public continuu și de înaltă calitate, accesibil tuturor, și pentru a spori motivația funcționarilor. Acesta stabilește un flux de lucru inovator, bazat pe un element de flexibilitate în ceea ce privește timpul de lucru și locul de muncă, în funcție de nevoile proceselor și planurilor administrației publice. Dispozițiile legislative privind funcția publică și relațiile de muncă pentru introducerea unui model hibrid de muncă în administrația publică și în sistemul judiciar (Codul muncii, Legea privind funcția publică, Legea privind protecția muncii și statutul) se modifică pentru a permite angajaților să lucreze fără probleme și fără întrerupere.
Pentru a atinge obiectivele de mai sus, măsura prevede următoarele activități:
-Implicarea unor experți externi pentru identificarea situației actuale a condițiilor de muncă la distanță și pregătirea și punerea în aplicare a formării în domeniul managementului.
-Elaborarea unei propuneri de model și a unui plan pentru accesul hibrid la locul de muncă, cu o soluție normativă completă pentru punerea sa în aplicare de către experți externi.
-Modificări ale cadrului legislativ și ale metodologiilor de lucru.
-Achiziționarea de tehnologii informatice (laptopuri, tablete și telefoane inteligente și software-ul necesar), achiziționate prin procese transparente de achiziții publice.
-Formarea personalului.
Măsura se finalizează până la 30 septembrie 2023.
Reforma C2.2 R3 – Transformarea digitală a bazelor de conservare și a arhivelor
Această reformă urmărește să îmbunătățească gestionarea documentației de către autoritățile publice pentru a îmbunătăți procesele operaționale. Se preconizează că măsura va permite o furnizare mai eficientă a serviciilor administrației publice prin utilizarea unor soluții TIC puse în aplicare care să asigure interoperabilitatea și schimbul de date, reducerea costurilor, transparența întreprinderilor și protecția drepturilor cetățenilor.
În plus, autoritățile intenționează să dezvolte un serviciu public digital care să asigure accesul la bazele de conservare digitale construite pentru siturile culturale și istorice. În plus, elaborarea standardelor și criteriilor necesare îmbunătățește eficiența generală a administrației publice în acest context. Se are în vedere dezvoltarea sistemului de informații al arhivelor naționale, consolidarea infrastructurii și a capacităților umane în arhivele de stat și consolidarea capacității de digitalizare a înregistrărilor analogice pe suport de hârtie de către creatorii și proprietarii de documente, pentru a îmbunătăți serviciile publice digitale printr-un acces mai rapid la documentație și o mai bună aplicare a drepturilor utilizatorilor și ale tuturor cetățenilor interesați.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.
Investiția C2.2 R3-I1 – Implementarea infrastructurii digitale și a serviciilor administrației publice prin dezvoltarea unui sistem de bază de conservare
Această investiție constă în instituirea unui nou serviciu public digital legat de serviciile publice digitale existente, cu scopul de a reduce obstacolele administrative și de a permite funcționarilor să prelucreze cazurile mai rapid și mai eficient.
Această măsură constă în dezvoltarea unor baze digitale de conservare.
Investiția C2.2 R3-I2 – Îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor din sectorul public digital prin dezvoltarea Sistemului național de informații privind arhivele și consolidarea rețelei arhivelor naționale
Această investiție constă în îmbunătățirea gestionării și arhivării documentelor create de autoritățile publice și de sistemul judiciar prin asigurarea accesului tuturor autorităților publice în cauză.
Investiția constă în dezvoltarea unui sistem național de informații privind arhivele și în crearea unui nou serviciu e-Arhive, în cadrul infrastructurii de informații a statului.
Reforma C2.2 R4 – Administrație locală funcțională și durabilă
Această reformă urmărește să instituie un sistem eficient și de înaltă calitate de administrație locală și regională, stimulând atât integrarea funcțională, cât și integrarea efectivă a unităților administrației locale. Se preconizează că reforma va contribui la îmbunătățirea, eficiența și transparența furnizării de servicii publice pentru cetățeni, oferindu-le șanse egale de a răspunde nevoilor și intereselor lor, indiferent de locul lor de reședință.
Legislația relevantă, Legea privind execuția bugetului de stat pentru 2022 al Republicii Croația, se modifică și se instituie un mecanism de sprijin financiar pentru a stimula atât fuziunile funcționale, cât și cele efective. Se asigură resurse suficiente în bugetul de stat pentru a încuraja financiar fuzionarea efectivă a cel puțin 20 % din unitățile administrației publice locale și o fuziune funcțională a cel puțin 40 % din unitățile administrației publice locale. În faza de proiectare a mecanismului, se identifică o serie de modele de finanțare posibile pentru performanța comună, ținând seama de domeniul de aplicare al serviciilor pe care unitățile administrației locale și regionale trebuie să le furnizeze, astfel cum sunt definite prin lege, și de nevoile raportate ale unităților de a îndeplini sarcinile comune. Finalizarea cu succes a procesului de fuziune efectivă sau funcțională este o condiție prealabilă pentru alocarea de resurse suplimentare sau pentru cofinanțarea de la bugetul național. Decizia guvernului croat stabilește criteriile și nivelul stimulentelor, cu stimulente fiscale mai mari pentru fuziunile efective, în timp ce stimulentele pentru fuziunile funcționale depind de numărul și tipul de funcții avute în vedere pentru fuziune.
Modificări ale regulamentelor referitoare la mecanismul de sprijin financiar pentru autoritățile locale și regionale, care să permită acordarea de stimulente financiare pentru fuziuni.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2022.
Investiția C2.2 R4-I1 – O mai bună optimizare și descentralizare a unităților administrației locale și regionale prin sprijinirea fuziunilor funcționale și efective
Obiectivul acestei măsuri este de a oferi sprijin unităților administrației publice locale atunci când iau decizii de a se supune unor fuziuni funcționale sau efective pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor administrației locale.
Această investiție constă în modernizarea sistemului informatic pentru a sprijini reforma aferentă (C2.2 R4) și pentru a institui un sistem de înaltă calitate pentru promovarea fuziunilor funcționale și efective ale unităților administrației publice locale.
H.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
163
|
C2.2. R1
|
M
|
Modificarea cadrului legislativ pentru un sistem centralizat de selecție în administrația de stat, identificând calificările necesare ale funcționarilor publici și instituind un sistem modern de recrutare
|
Intrarea în vigoare a unui cadru legislativ modificat pentru un sistem centralizat de selecție a funcționarilor publici,
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Legislația revizuită include cel puțin următoarele măsuri:
— Definirea profilurilor profesionale specifice administrației naționale pentru a atrage competențele și aptitudinile necesare;
— Crearea unei platforme unice de ocupare a forței de muncă pentru a centraliza procedurile de recrutare în cadrul unei platforme unice pentru toate administrațiile naționale;
— Ajustarea procesului de recrutare pentru: tranziția de la un sistem bazat exclusiv pe cunoaștere la un sistem bazat în principal pe competențe și aptitudini adecvate; II) evaluarea competențelor pentru performanța funcționarilor publici; III) distincția între recrutările la nivel inițial, care ar trebui să se bazeze exclusiv pe competențe, și recrutarea de profiluri specializate, care ar trebui să combine competențele cu experiența profesională relevantă și să conducă la accesul la cariere la un nivel superior;
— Consolidarea angajamentului față de echilibrul de gen și asigurarea echității de gen în procesul de recrutare, precum și promovarea femeilor în posturile de conducere de nivel superior.
|
|
164
|
C2.2. R1-I1
|
T
|
100 % din totalul funcționarilor publici permanenți nou recrutați în cadrul organismelor guvernamentale sunt angajați exclusiv prin intermediul unui nou sistem centralizat, digitalizat și standardizat de selecție și recrutare, disponibil prin intermediul unei platforme informatice nou dezvoltate.
|
|
% (procent)
|
0
|
100
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se introduce și se pune în aplicare un sistem centralizat de selecție a funcționarilor publici pe baza unor planuri de primire prestabilite, bazate pe analize ale volumului de muncă și pe nevoile reale ale autorităților publice de a recruta un anumit profil de funcționari. Sistemul prevede că, în procesul de recrutare, candidații sunt testați online pentru a asigura o selecție mai transparentă și mai obiectivă a candidaților.
|
|
165
|
C2.2. R1-I2
|
T
|
100 % dintre funcționarii tuturor instituțiilor publice trebuie să promoveze examenul de stat, să promoveze digital examenul de stat, pe baza unui nou model de examen.
|
|
% (procent)
|
0
|
100
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
100 % dintre funcționarii tuturor instituțiilor publice, care trebuie să promoveze examenul de stat, trec examenul printr-un model complet digitalizat. Procesul de promovare a examenului de stat este digitalizat pentru ca sistemul de examinare să devină mai transparent, mai accesibil (în mai multe locuri din întreaga țară) și mai eficient.
|
|
166
|
C2.2. R2
|
M
|
Intrarea în vigoare a legilor privind salariile din administrația de stat și din serviciile publice și a reglementărilor privind mobilitatea
|
Intrarea în vigoare a Legilor privind salariile din administrația de stat și din serviciile publice și a reglementărilor privind mobilitatea verticală și orizontală a funcționarilor publici din administrația publică
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Noua legislație privind salariile în administrația de stat și în serviciile publice permite o evaluare echitabilă și transparentă a posturilor în conformitate cu criteriile stabilite, asigurând armonizarea gradelor și a primelor în funcția publică și în funcția publică, stabilirea coeficienților la nivel profesional în consultare cu partenerii sociali și instituirea unui sistem de recompense bazat pe performanță (performanță profesională). Se creează un nou sistem de plăți, iar noile legi privind salariile funcționarilor publici și ale serviciilor publice includ dispoziții pentru evaluarea corectă și transparentă a posturilor în conformitate cu criteriile stabilite și pentru asigurarea armonizării salariilor din administrația publică și din serviciile publice, precum și instituirea unui sistem de recompensare bazat pe performanța muncii.
Cadrul legislativ (Legea privind funcția publică și statutele) pentru mobilitatea verticală și orizontală se modifică. Aceasta include un plan de carieră care include un posibil acces la posturi de conducere de nivel mediu și superior și consolidarea legăturii dintre evoluția carierei și evaluarea performanței. În plus, stabilirea condițiilor prealabile pentru o piață eficientă a forței de muncă în administrația publică, inclusiv (a) crearea unui sistem de publicitate transparent și uniform pentru toate posturile vacante din administrația publică (b) posibilitatea de a candida pentru orice loc de muncă disponibil oriunde în administrația publică.
|
|
167
|
C2.2. R2-I1
|
T
|
Sistemul de gestionare a resurselor umane, Registrul funcționarilor publici și sistemul centralizat de salarizare (RegZap – Cop) sunt completate cu nouă funcționalități noi, digitalizând toate procesele conexe care simplifică și accelerează modificarea sistemului de salarizare.
|
|
Număr
|
0
|
9
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
În REGZAP-COP vor fi dezvoltate și implementate nouă funcționalități noi (acestea fiind: elaborarea de acte privind drepturile și obligațiile personalului, evaluarea, dosarele de lucru, planificarea și dezvoltarea carierei, piața internă a muncii și abordarea personalizată a sistemului de către funcționari, misiuni) pentru a sprijini punerea în aplicare a modificărilor propuse ale sistemului de salarizare.
|
|
168
|
C2.2. R2-I2
|
T
|
Cel puțin 20 % dintre funcționarii publici lucrează în cadrul modelului de muncă inteligentă
|
|
% (procent)
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
20 % dintre funcționarii publici lucrează deja în modelul de muncă inteligentă, permițându-le să lucreze de la distanță pentru a oferi un serviciu public continuu și de înaltă calitate, accesibil tuturor, și pentru a spori motivația funcționarilor.
|
|
169
|
C2.2. R2-I2
|
T
|
Cel puțin 60 % dintre funcționarii publici formați în domeniul metodelor de lucru inteligente
|
|
% (procent)
|
0
|
60
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
60 % dintre funcționarii publici sunt formați în ceea ce privește modelul de muncă inteligentă și au competențele necesare pentru a lucra de la distanță, pentru a oferi un serviciu public continuu și de înaltă calitate, accesibil tuturor, și pentru a spori motivația funcționarilor.
|
|
170
|
C2.2. R3
|
M
|
Instituirea unui serviciu de conservare electronică
|
Baza de e-conservare a serviciului public digital pe deplin funcțional și accesibil
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Prin instituirea infrastructurii digitale și a serviciilor de administrație publică, dezvoltarea unui sistem de baze de conservare îmbunătățește gestionarea documentației de către autoritățile publice și de către alți creatori de documente ca funcții de sprijin esențiale pentru toate procesele operaționale. Sistemul de conservare electronică permite o furnizare mai eficientă a serviciilor administrației publice utilizând soluții TIC puse în aplicare care asigură interoperabilitatea și schimbul de date, reducerea costurilor, transparența întreprinderilor și protecția drepturilor cetățenilor.
Se instituie serviciul public digital (baza de e-conservare) legat de serviciile publice digitale existente, eliminându-se obstacolele administrative din procesul de acordare a licențelor în temeiul Legii privind protecția și conservarea bunurilor culturale.
|
|
171
|
C2.2. R3
|
M
|
Instituirea unui sistem național de informații privind arhivele
|
Sistemul național de informații privind arhivele este pe deplin funcțional și accesibil
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Se instituie un sistem național de informații privind arhivele pentru a îmbunătăți gestionarea documentației de către autoritățile publice și alți creatori de documente, ca funcție de sprijin esențială pentru toate procesele operaționale.
|
|
172
|
C2.2. R3-I1
|
T
|
Crearea unui set de 60 baze de conservare accesibile publicului pentru cele mai complexe situri culturale și istorice de mare valoare monumentală
|
|
Număr
|
0
|
60
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
A fost creată și făcută publică o platformă informatică cu cel puțin 60 baze de conservare electronică.
Se dezvoltă o bază de e-conservare pentru siturile istorice culturale de mare valoare monumentală care îndeplinesc criteriile de punere în pericol și de urgență pentru finalizare în vederea lucrărilor de construcție planificate.
|
|
173
|
C2.2. R3-I2
|
T
|
600 creatorii de documente utilizează sistemul informatic de arhivare
|
|
Număr
|
0
|
600
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 600 creatori care utilizează sistemul național de informații pentru a gestiona și stoca documentația. .
Instituirea sistemului național de informații privind arhivele include următoarele activități:
·Consolidarea capacității de stocare în 8 arhive guvernamentale regionale pentru a transfera înregistrări permanente pe suport de hârtie;
·WArlling și selectarea documentelor pe suport de hârtie în cadrul autorităților judiciare;
·Eliminarea înregistrărilor de către autoritățile judiciare care au trecut de perioadele de păstrare și care nu mai sunt utilizate pentru procese comerciale obișnuite;
·Digitalizarea înregistrărilor pe suport de hârtie selectate care rămân în cadrul autorităților judiciare, în conformitate cu orientările profesionale pentru digitalizarea arhivelor și cu legislația în vigoare.
|
|
174
|
C2.2. R4
|
M
|
Modificarea cadrelor legislative pentru a încuraja fuziunea funcțională sau efectivă voluntară a unităților administrației publice locale (LGU) și adoptarea unei decizii a guvernului croat privind criteriile de acordare a stimulentelor fiscale pentru fuziunile funcționale sau efective voluntare
|
Intrarea în vigoare a cadrului legislativ
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Cadrul legislativ modificat și mecanismul de sprijin financiar încurajează o fuziune funcțională și eficace a unităților administrației publice locale (LGU), asigurând în același timp resurse suficiente în bugetul de stat pentru a încuraja financiar fuzionarea efectivă a cel puțin 20 % din LGU, adică cel puțin 40 % din LGU în perioada de până în 2026. În acest sens, LGU fuzionate funcțional păstrează aceleași resurse bugetare de care dispun înainte de fuziune, pentru o perioadă minimă de doi ani, stimulentele acoperă, de asemenea, costurile unice de combinare și furnizează resurse suplimentare pe baza economiilor realizate în următorii cinci ani. În plus, stimulentele pentru fuziunile reale ale LGU includ transferuri unice de capital pe o perioadă de cinci ani, care urmează să fie utilizate de LGU dedicate proiectelor de infrastructură. Decizia guvernului croat stabilește criteriile și nivelul stimulentelor, cu stimulente fiscale mai mari pentru fuziunile efective, în timp ce stimulentele pentru fuziunile funcționale depind de numărul și tipul de funcții avute în vedere pentru fuziune. În urma adoptării deciziei Guvernului Republicii Croația, în Jurnalul Oficial se publică o invitație publică adresată LGU pentru exprimarea interesului pentru fuziunea funcțională sau efectivă voluntară.
|
|
175
|
C2.2. R4-I1
|
M
|
Mecanism de sprijin pentru conexiuni funcționale și reale voluntare și instituirea unui sistem de sprijin complet pentru cuplarea funcțională și eficace a unităților
|
Există un mecanism de sprijin cuprinzător pentru fuziunile funcționale/efective ale unităților administrației publice locale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Un sistem informatic dezvoltat în cadrul proiectului Fondului social european „Optimizarea sistemului de autonomie locală și regională” va fi modernizat pentru a sprijini și încuraja unitățile locale de guvernare fie să execute sarcini în comun (fuziune funcțională), fie să fuzioneze efectiv cu alte unități autonome locale.
Sprijinul pentru continuarea procesului de optimizare funcțională a locurilor de muncă în cadrul unităților locale include:
— Chestionar (auto) de evaluare elaborat și completat de unitățile administrației publice locale pentru a evalua capacitatea unităților de a îndeplini sarcinile care intră în domeniul lor de aplicare și pentru a demonstra necesitatea și interesul pentru îndeplinirea în comun a sarcinilor, și anume fuziunea efectivă, în toate unitățile administrației publice locale;
— Orientări care se elaborează pe baza datelor menționate anterior.
— Identificarea operațiunilor adecvate pentru performanța comună a unităților individuale în vederea îmbunătățirii eficienței, identificarea potențialilor parteneri pentru fuziunile economice efective și finale, modelele propuse pentru fuziuni.
— Punerea în aplicare a unui sistem de asistență informatică pentru conectarea funcțională a sarcinilor unităților administrației publice locale
— Formarea a 50 de funcționari ai administrației de stat pentru a sprijini unitățile administrației locale în ceea ce privește legăturile funcționale și fuziunile efective sunt finalizate.
Finalizarea formării a 100 de funcționari ai unității administrației locale pentru a îndeplini sarcini comune ca parte a unei legături funcționale.
|
H.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma C2.2 R5 – Noi modele salariale și de muncă în administrația publică și în administrația publică – creșterea nivelului de ambiție al reformei prin stipularea unor cerințe specifice suplimentare privind conținutul statutelor
Această reformă urmărește să sporească nivelul de ambiție al punerii în aplicare a reformei R2 Noi modele salariale și de muncă în administrația publică și în administrația publică, prin adăugarea unor cerințe specifice privind conținutul statutelor care însoțesc Legea privind salariile din serviciile publice și publice adoptată în temeiul R2.
Decretele guvernamentale de sprijinire a Legii privind salariile din serviciile publice și publice definesc în detaliu intervalele de coeficienți și de grupe de salarizare în cadrul grilei uniforme de salarizare pentru organismele de stat și serviciile publice.
În plus, un regulament guvernamental stabilește titlurile posturilor, condițiile de repartizare într-un anumit post, clasificarea posturilor, gradul de salarizare în cauză și coeficienții de calcul al salariilor în cadrul gradului respectiv.
Coeficienții de calcul al salariilor se stabilesc pe baza unui exercițiu de evaluare a locului de muncă, luând în considerare criteriile standard de evaluare a locurilor de muncă și de clasificare, astfel cum sunt definite în Legea privind salariile din serviciile publice și publice (cum ar fi complexitatea locului de muncă, experiența profesională necesară, autonomia muncii și competențele și licențele suplimentare necesare). Modul în care criteriile standard urmează să fie aplicate în procesul de evaluare și clasificare a locurilor de muncă va fi stabilit prin regulamente ale Guvernului.
Evaluarea comparativă a locurilor de muncă urmărește să asigure punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare prin aplicarea unor criterii de referință standard uniforme și să elimine practica de până acum potrivit căreia locurile de muncă cu locuri de muncă identice sau similare, dar în organisme de stat sau servicii publice diferite, sunt plătite în mod diferit.
În cele din urmă, statutul urmărește să asigure că același grad este clasificat ca posturi de aceeași valoare sau aproape de aceeași valoare în ceea ce privește complexitatea locului de muncă, responsabilitățile, autonomia muncii și alte criterii standard.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.
H.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
.
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
393
|
C2.2.R5
|
M
|
Intrarea în vigoare a statutelor care reglementează noile modele salariale și sistemul centralizat de selecție în serviciile publice și civile
|
Intrarea în vigoare a regulamentelor guvernamentale de stabilire a criteriilor de reglementare a noilor modele de salarizare în serviciile publice și civile
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Intrarea în vigoare a șase statute care detaliază sistemul de remunerare a gradelor de remunerare și a coeficienților pentru angajații din administrația publică și din administrația publică, precum și procedura, criteriile și metoda de evaluare a performanței funcționarilor publici și a angajaților din cadrul organismelor de stat și al serviciilor publice. Statutul ține seama, după caz, de analiza efectuată de Banca Mondială în cadrul investiției C2.2.R2-I1.
Statutul definește:
— metoda de aplicare a criteriilor standard, prevăzute de Legea privind salariile în serviciile publice și civile, în procedura de evaluare și clasificare a posturilor în cadrul organismelor de stat și al serviciilor publice (echipele de experți din administrația de stat și din serviciile publice vor evalua posturile și, în colaborare cu Ministerul Justiției și Administrației sau cu Ministerul Muncii, Sistemului de Pensii, Familiei și Politicii Sociale, vor efectua o analiză de luat în considerare la stabilirea coeficienților de salarizare);
titlurile posturilor, condițiile de selecție în posturi, clasificarea posturilor și gradele de salarizare în cauză, precum și coeficienții de salarizare în funcția publică (ca urmare a consolidării sau a reducerii numărului de posturi);
— intervalele de coeficienți din gradele de salarizare ale grilei uniforme de salarizare pentru serviciile publice și publice;
— procedura, criteriile și metoda de evaluare a performanței funcționarilor (inclusiv a celor care ocupă funcții de conducere) și a angajaților din administrația publică.
|
I. COMPONENTA 2.3: TRANZIȚIA DIGITALĂ A SOCIETĂȚII ȘI A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Croația se situează pe locul 20în 2020 în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale (DESI), existând posibilități semnificative de îmbunătățire a accesibilității online a serviciilor publice. Conectivitatea digitală redusă a Croației împiedică, de asemenea, dezvoltarea în continuare a economiei digitale a țării și contribuie la decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale.
Obiectivul acestei componente este de a sprijini tranziția digitală a economiei și societății Croației. Aceasta include reforme și investiții menite să digitalizeze administrația publică, să sporească furnizarea de servicii publice online și să ofere acces la rețele de conectivitate la nivel de gigabit în zonele afectate de disfuncționalități ale pieței, inclusiv în zonele rurale.
Această componentă contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind necesitatea de a „consolidaprestațiile sociale și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a reduce sărăcia” (recomandările specifice fiecărei țări 2, 2019), „Creșterea accesului la infrastructura și serviciile digitale” (recomandările specifice fiecărei țări 2, 2020) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special în ceea ce privește banda largă de mare viteză” (recomandarea specifică 3, 2020).
Componenta include patru reforme și douăzeci de investiții.
I.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.3 R1 – Strategia privind Croația digitală și consolidarea cooperării și coordonării interinstituționale pentru o tranziție digitală reușită a societății și a economiei
Obiectivul acestei reforme este de a orienta transformarea digitală a societății și economiei Croației pentru următorul deceniu. Acesta oferă un cadru strategic, „Strategia digitală a Croației pentru 2030”, care stabilește cadrul pentru investițiile în tranziția digitală și definește obiective strategice în următoarele domenii: (I) tranziția digitală a economiei, (ii) digitalizarea administrației publice și a justiției, (iii) conectivitatea digitală/dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice în bandă largă și (iv) dezvoltarea competențelor digitale și a locurilor de muncă în sectorul digital.
Reforma instituie, de asemenea, un mecanism de coordonare a pregătirii și a punerii în aplicare a proiectelor care sprijină transformarea digitală a societății și a economiei la nivel național, regional și local, cu orientări pentru stabilirea unor criterii clare de stabilire a priorităților și de evaluare a investițiilor.
Reforma C2.3 R2 – Îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații
Obiectivul acestei reforme este de a sprijini furnizarea de servicii publice digitale și de a facilita interacțiunea dintre cetățeni/întreprinderi și administrația publică. Reforma urmărește, de asemenea, să introducă analize avansate ale datelor în administrația națională, cu scopul de a sprijini procesul decizional bazat pe date la toate nivelurile administrației.
Deși autoritățile publice din Croația utilizează în prezent sute de registre și baze de date diferite, se preconizează că reforma va crea condițiile prealabile pentru instituirea unui registru central (sistem central interoperabil) care interconectează registrele centrale (investiția C2.3.R2.I1), precum și pentru crearea unei baze de date centrale care să permită utilizarea analizei avansate a datelor pentru autoritățile competente (investiția C2.3.R2.I2).
Se preconizează că reforma va aduce schimbări sistemice, în direcția dezvoltării unor sisteme interoperabile la nivel național și a unui proces decizional bazat pe date. De asemenea, se preconizează că aceasta va îmbunătăți furnizarea online de servicii publice de calitate pentru întreprinderi și cetățeni.
Măsura definește o structură organizațională și de gestionare pentru gestionarea sistemului central de interoperabilitate, precum și catalogul serviciilor electronice care urmează să fie conectate la sistemul central de interoperabilitate. De asemenea, Comisia dezvoltă ecosistemul pentru colectarea, prelucrarea, analizarea, afișarea și schimbul de date, în vederea introducerii analizei datelor în administrația națională ca o nouă modalitate de lucru la toate nivelurile procesului decizional.
Această reformă se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.3 R2-I1 – Instituirea unui sistem central de interoperabilitate
Obiectivul acestei investiții este de a remedia fragmentarea actuală a registrelor, în conformitate cu Cadrul european de interoperabilitate (EIF).
Măsura constă în instituirea sistemului central de interoperabilitate.
Investiția C2.3 R2-I2 – Instituirea unui registru central de date și a unui sistem central de analiză a activităților
Obiectivul acestei investiții este de a construi un depozit central de date (DWH) pentru autoritățile guvernamentale, care se preconizează că va îmbunătăți sistemul de gestionare a datelor, prin facilitarea colectării datelor în formate standardizate, a prelucrării, analizării și partajării datelor între autoritățile publice (cum ar fi unitățile administrației de stat și locale). Platforma permite analiza datelor în timp real și produce instrumente avansate de analiză a datelor (cum ar fi indicatori de activitate predefiniți, tablouri de bord și rapoarte zilnice), care se preconizează că vor îmbunătăți în mod semnificativ procesul decizional bazat pe date la toate nivelurile administrației naționale.
O parte a depozitului de date este, de asemenea, accesibilă cetățenilor și întreprinderilor, pentru a permite sectorului privat să construiască și să dezvolte servicii cu valoare adăugată cu privire la datele și instrumentele analitice care le sunt puse la dispoziție.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.3 R3-I1 – Modernizarea Centrului de servicii partajate
Obiectivul acestei investiții este de a extinde capacitatea cloudului de stat (Shared Services Centre, „CDU”).
Măsura constă în modernizarea cloudului de stat și în creșterea numărului de utilizatori.
Investiția C2.3 R3-I2 – Consolidarea capacității poliției de a combate criminalitatea informatică
Obiectivul investiției este de a consolida capacitatea Ministerului de Interne de a combate criminalitatea informatică.
Investiția include achiziționarea de echipamente specializate pentru poliție pentru analiza probelor digitale, formarea specializată a ofițerilor de poliție pentru detectarea și combaterea atacurilor cibernetice și punerea în aplicare a unei campanii de prevenire publică care vizează întreprinderile și cetățenii în vederea sensibilizării cu privire la criminalitatea informatică.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.3 R3-I3 – Instituirea unui ghișeu unic pentru toate serviciile de asistență publică electronică
Obiectivul investiției este de a crea un ghișeu unic care să armonizeze și să centralizeze sistemul de asistență al tuturor serviciilor online ale administrațiilor publice. Se preconizează că ghișeul unic va oferi un serviciu nou și îmbunătățit pentru ca cetățenii și întreprinderile să comunice cu administrațiile publice și le va permite utilizatorilor să găsească cu ușurință informațiile solicitate. Ghișeul unic are, de asemenea, caracteristici care să le permită utilizatorilor să trimită feedback, să evalueze calitatea interacțiunii cu funcționarii publici și să efectueze o evaluare ulterioară, ceea ce se preconizează că va transforma interacțiunea dintre administrația publică din Croația și utilizatorii săi.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C2.3 R3-I4 – Consolidarea sistemelor CEZIH de infrastructură de informații în materie de sănătate
Obiectivul investiției este de a moderniza sistemul informatic central de sănătate al Republicii Croația (CEZIH), care este utilizat de toți actorii din sistemul de sănătate (cum ar fi spitalele, personalul medical, școlile medicale, instituțiile de sănătate publică, farmaciile, laboratoarele).
Investiția trebuie, în special, să migreze sistemul în cloud de stat (Centrul de servicii partajate) și să stabilească soluții de recuperare în caz de dezastru, pentru a asigura continuitatea activității și pentru a oferi un mod continuu, fiabil și securizat de funcționare a Sistemului central de informații privind sănătatea.
Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2024.
Investiția C2.3 R3-I5 – Proiect de implementare a cărții de identitate digitală
Obiectivul investiției este de a promova utilizarea semnăturilor electronice în interacțiunea cetățenilor cu administrația publică. Se preconizează că măsura va permite utilizatorilor de e-ID-uri să semneze documente pe platformele mobile prin utilizarea aplicației mobile Certilia.
Aceasta instituie un sistem de gestionare a identității digitale (IDP) și un sistem mobil de semnare pentru a elibera certificate la distanță pentru o semnătură electronică calificată la distanță. Eliberarea unui astfel de certificat este o condiție prealabilă pentru semnarea electronică a documentelor pe platformele mobile sau în aplicațiile de semnătură mobilă.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.3 R3-I6 – Investiții în rețeaua de infrastructuri informatice de stat
Obiectivul acestei investiții este modernizarea și extinderea capacității rețelei de infrastructuri informatice de stat (rețeaua DII).
Măsura constă în modernizarea rețelei DII și conectarea noilor utilizatori la rețeaua DII.
Investiția C2.3 R3-I7 – Îmbunătățirea sistemului de amenajare a teritoriului, construcții și active de stat prin digitalizare
Obiectivul acestei investiții este de a moderniza Sistemul de informații privind planurile spațiale (ISPU) într-un sistem integrat de informații pentru amenajarea teritoriului și de a permite digitalizarea procedurilor legate de pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor individuale.
Măsura constă în crearea de planuri spațiale de nouă generație și în modernizarea ISPU.
Investiția C2.3 R3-I8 – Crearea unei platforme mobile digitale
Obiectivul acestei investiții este de a crea o platformă mobilă de servicii publice digitale care să le permită cetățenilor să utilizeze cu ușurință serviciile publice online de pe telefoanele lor inteligente. „Serviciile eCitizens” existente au fost dezvoltate pentru calculatoarele personale și, în prezent, nu sunt adaptate la dispozitivele mobile și, prin urmare, este nevoie de o platformă adaptată la aplicațiile mobile.
Această investiție, utilizând tehnologii și standarde de ultimă generație, construiește o platformă care oferă o modalitate standardizată de a oferi servicii publice pe platformele mobile (cum ar fi cererea de dovadă a certificatului de naștere, cererea de dovadă a reședinței, înregistrarea unei schimbări a adresei; înmatricularea unui autovehicul). Acesta conectează toate registrele și bazele de date conexe la Bus central de schimb de date (Central Data Interchange Bus – GSB). Investiția permite, de asemenea, actualizarea Sistemului național de autentificare a identificării (NIAS) pentru a corespunde celor mai recente tendințe de autentificare pentru platformele mobile, punând în aplicare metode moderne de aplicare a datelor biometrice.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.3 R3-I9 – Instituirea unei noi platforme pentru Buletinul electronic al achizițiilor publice din Republica Croația
Obiectivul acestei investiții este de a crea o nouă platformă informatică pentru sistemul de achiziții publice electronice, cu scopul de a sprijini digitalizarea procesului de achiziții publice și de a pune în aplicare noile formulare standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice prevăzute în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei (formularele electronice).
Investiția modernizează platforma informatică a Avertisement electronic croat pentru achiziții publice (EOJN), care se bazează în prezent pe o tehnologie depășită și nu sprijină în mod corespunzător desfășurarea eficientă a procedurilor de achiziții publice. În special, măsura permite corelarea tuturor proceselor de achiziții publice (de la planul de achiziții publice, trecând prin desfășurarea procedurii până la datele privind plățile bazate pe contractele încheiate) și introduce căi de atac online (căi de atac electronice) ca fiind obligatorii și posibilitatea plății online a taxelor. Investiția stabilește, de asemenea, un cadru pentru urmărirea respectării anumitor criterii și obiective minime obligatorii (cum ar fi achizițiile publice strategice, ecologice sau inovatoare).
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C2.3 R3-I10 – Digitalizarea CES (eHZZ)
Obiectivul acestei investiții este digitalizarea Serviciului de ocupare a forței de muncă din Croația (CES – HZZ).
Măsura constă în punerea în funcțiune a sistemului de gestionare a identității digitale al CES și a sistemului digital de gestionare a resurselor umane, precum și în modernizarea digitalizării CES.
Investiția C2.3 R3-I11 – Modernizarea sprijinului TIC pentru HZMO (eHZMO)
Obiectivul acestei investiții este de a moderniza sistemul informatic al Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO) și de a digitaliza principalele sale procese operaționale.
Măsura constă în modernizarea sistemului informatic al HZMO.
Investiția C2.3 R3-I12 – Digitalizarea arhivelor HZMO (eArhiva)
Obiectivul acestei investiții este de a digitaliza arhivele Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO) și de a îmbunătăți performanța generală a activității HZMO și rentabilitatea arhivelor.
Măsura constă în operaționalizarea arhivelor digitale (Sistemul de gestionare a arhivelor digitale), precum și în scanarea și indexarea digitală a paginilor din arhiva națională.
Investiția C2.3 R3-I13 – Transformarea digitală a administrației fiscale
Obiectivul acestei investiții este de a moderniza sistemul de informații al administrației fiscale și de a spori eficiența administrației fiscale.
Măsura constă în punerea online la dispoziție a sistemului informațional al administrației fiscale modernizat și în asigurarea accesibilității acestuia.
Investiția C2.3 R3-I14 – Implementarea sistemului de plată fără numerar în economie prin facturi electronice cu arhive electronice integrate și contabilitate fiscală activă
Obiectivul acestei investiții este de a institui un sistem de contabilitate fiscală online cu scopul de a reduce sarcina administrativă a contribuabililor.
Investiția instituie un nou sistem informatic pentru înregistrarea facturilor electronice (facturi electronice) emise de autoritățile publice pentru plăți fără numerar în Sistemul de informații al administrației fiscale. Investiția instituie, de asemenea, un sistem de contabilitate online avansată în materie de TVA;
Se preconizează că investiția va contribui la simplificarea declarațiilor fiscale prin reducerea numărului de formulare necesare și va sprijini respectarea obligațiilor fiscale.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.3 R3-I15 – Stabilirea unor soluții de aplicare a turismului
Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta noi instrumente informatice care să contribuie la gestionarea eficace a dezvoltării turismului și să sprijine sustenabilitatea sectorului.
Măsura constă în punerea la dispoziție online a patru instrumente informatice și în asigurarea accesibilității acestora.
Investiția C2.3 R3-I16 – Digitalizarea proceselor sportive și recreative la nivel local și regional
Obiectivul acestei investiții este de a moderniza Sistemul de informații în sport (ISS) și de a facilita accesul la sistem pentru toate părțile interesate relevante.
Măsura constă în trei noi module de aplicare care sunt integrate în SSI modernizată.
Reforma C2.3 R4 – Consolidarea conectivității ca piatră de temelie a tranziției digitale a societății și a economiei
Obiectivul acestei reforme este de a pregăti terenul pentru asigurarea disponibilității rețelelor de comunicații electronice care oferă conectivitate la nivel de gigabit gospodăriilor și factorilor socioeconomici, în conformitate cu obiectivele societății europene a gigabiților.
Această reformă urmărește să asigure punerea în aplicare la timp și cuprinzătoare a cadrului strategic și de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, prin adoptarea Legii comunicațiilor electronice, în conformitate cu dispozițiile Directivei (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, precum și punerea în aplicare a obiectivelor Planului național privind banda largă în Croația pentru perioada 2021-2027.
Se preconizează că reforma va identifica și va aborda sarcina administrativă și barierele de reglementare legate de construirea rețelelor de conectivitate la nivel de gigabit, inclusiv a rețelelor 5G, pentru a încuraja investițiile în implementarea rețelelor 5G.
Această reformă este complementară investițiilor în conectivitatea digitală prin conexiuni în bandă largă în rețele fixe și în rețele fără fir și mobile avansate, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor 5G.
Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția C2.3 R4-I1 – Punerea în aplicare a proiectelor din cadrul Programului-cadru național pentru dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în domenii în care nu există un interes comercial suficient pentru investiții
Obiectivul acestei investiții este de a spori acoperirea națională în bandă largă cu conectivitate la nivel de gigabit în zonele în care nu există un interes comercial suficient, în conformitate cu Programul-cadru național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă.
Măsura constă în semnarea de acorduri de grant pentru punerea în aplicare a proiectelor în temeiul Cadrului național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă (ONP) și furnizarea accesului în bandă largă pentru gospodăriile din zonele NGA albe.
Investiția C2.3 R4-I2 – Construirea infrastructurii pasive de comunicații electronice
Obiectivul acestei investiții este de a spori disponibilitatea rețelelor gigabit în zonele rurale și slab populate în care nu există niciun interes comercial în construirea acestor rețele.
Măsura constă în semnarea unui acord de grant pentru construirea infrastructurii pasive de comunicații electronice și asigurarea accesului la tehnologia 5G pentru zonele rurale și slab populate.
I.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
176
|
C2.3. R1
|
M
|
Strategia privind Croația digitală
|
Intrarea în vigoare a Strategiei privind Croația digitală
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
„Strategia digitală pentru Croația 2030” definește în mod clar obiectivele și prioritățile strategice care vor sta la baza definirii acțiunilor în următoarele domenii: digitalizarea administrației publice și a sistemului judiciar; dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice în bandă largă; dezvoltarea competențelor digitale și a locurilor de muncă în domeniul digital.
|
|
177
|
C2.3. R2
C2.3. R2.I2
|
M
|
Crearea platformelor pentru sistemul central de interoperabilitate
|
Raport al Biroului central pentru dezvoltarea societății digitale (SDURDD) privind faptul că platformele sunt operaționale și testate pentru utilizare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Portalul național central de interoperabilitate furnizează un catalog al tuturor serviciilor disponibile, iar depozitul de date (DWH) este operațional pentru utilizare.
|
|
178
|
C2.3. R2-I1
|
M
|
Instituirea sistemului central de interoperabilitate
|
Raport al Biroului central pentru dezvoltarea societății digitale (SDURDD) privind faptul că sistemul este operațional și testat pentru utilizare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2024
|
Sistemul central interoperabil, care asigură interoperabilitatea registrelor, este online și accesibil. Acesta trebuie:
I)să asigure furnizarea online a 19 de proceduri administrative enumerate în anexa II la Regulamentul privind portalul digital unic pentru utilizatorii transfrontalieri din UE;
II)să includă portalul național central;
III)să integreze și să interconecteze în sistem cel puțin opt registre publice de bază suplimentare existente;
IV)să se asigure că informațiile din diferitele registre sunt consolidate într-un singur loc și sunt puse la dispoziția administrațiilor publice, a cetățenilor și a întreprinderilor.
|
|
179
|
C2.3. R3-I1
|
T
|
Modernizarea cloudului de stat
|
Raportul Biroului Central pentru Dezvoltarea Societății Digitale (SDURDD)
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
6 noile funcționalități trebuie să fie operaționale pentru a fi utilizate în cloud de stat (CDU) și să fie accesibile utilizatorilor:
— O platformă pentru dezvoltarea, implementarea și testarea aplicațiilor pentru utilizatori;
— O platformă pentru asistență TIC;
— Un sistem central de monitorizare a securității informațiilor pentru gestionarea potențialelor evenimente de securitate;
— O platformă de autentificare biometrică;
— O platformă de gestionare a conținutului digital al site-urilor web;
— O platformă pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain pentru cloud de stat.
|
|
180
|
C2.3. R3-I1
|
T
|
Creșterea numărului de utilizatori ai Centrului de servicii partajate
|
|
Număr
|
0
|
450
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
450 de utilizatori noi vor fi integrați în Centrul comun de servicii.
Integrarea platformei Centrului comun de servicii în spațiile europene comune ale datelor a început, astfel cum a confirmat furnizorul tehnologiei relevante care permite integrarea, recunoscând că:
I)meta catalog de date privind sănătatea situat în lacul Data a fost pregătit din punct de vedere tehnic și
II) dacă SPE (mediul de prelucrare securizat) a fost asigurat.
|
|
181
|
C2.3. R3-I2
|
M
|
Proiect-pilot privind securitatea cibernetică
|
Raportul Ministerului de Interne
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Se realizează un proiect-pilot pentru simularea de criză a sistemului – cu simularea infracțiunilor „dependente de mediul cibernetic” și a infracțiunilor „facilitate de mediul cibernetic”.
Sistemul este echipat cu componente software și hardware specifice pentru investigarea criminalității informatice, căutarea cu sursă deschisă pe internet și criminalistica digitală, precum și seturi de analiză a investigațiilor pentru analiza probelor digitale. Punerea în aplicare a proiectului îndeplinește condiția prealabilă necesară pentru modernizarea instrumentelor și sistemelor criminalistice, precum și a sistemelor de supraveghere secretă pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, necesară pentru creșterea nivelului de securitate cibernetică în Croația și în UE. Odată ce echipamentul a fost achiziționat și pe deplin operațional, se desfășoară un proiect-pilot de simulare a cercetării în domeniul criminalității informatice sub forma unui exercițiu de simulare de simulare a criminalității informatice, pentru a evalua contribuția echipamentelor la realizarea măsurilor și a obiectivelor proiectului de asigurare a respectării legislației în domeniul cibernetic.
|
|
182
|
C2.3. R3-I2
|
M
|
Campania publică de prevenire a securității cibernetice
|
Raportul Ministerului de Interne
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Se desfășoară o campanie publică de prevenire a manifestărilor și măsurilor de prevenire a criminalității informatice, monitorizată cu ajutorul următorilor indicatori:
numărul de activități preventive de sensibilizare și educare desfășurate de diferite grupuri-țintă cu privire la măsurile de comportament de autoprotecție în raport cu riscurile criminalității informatice
numărul de participanți la activități
— numărul de materiale preventive distribuite
— numărul de postări în mass-media (inclusiv toate mijloacele de comunicare în masă)
— numărul de răspunsuri ale grupurilor-țintă pe platformele de comunicare socială
— numărul și rezultatele prelucrate ale anchetelor online efectuate prin intermediul rețelelor sociale
numărul de evaluări ale grupurilor-țintă efectuate prin metode cantitative
|
|
183
|
C2.3. R3-I3
|
M
|
Înființarea unui ghișeu unic
|
Raport al Biroului central pentru dezvoltarea societății digitale (SDURDD) privind înființarea și funcționarea ghișeului unic
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Platforma ghișeului unic (JKC) care oferă informații și asistență pentru clienți cetățenilor și întreprinderilor într-un singur loc centralizat este creată și operațională în vederea utilizării.
|
|
184
|
C2.3. R3-I4
|
M
|
Sistemul informatic CEZIH
|
Raportul Ministerului Sănătății
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Sistemul central de informații privind sănătatea din Croația este operațional pentru utilizarea în cloud de stat (CDU)
|
|
185
|
C2.3. R3-I5
|
T
|
Semnătura electronică a cărții de identitate digitală
|
Raportul Agenției pentru Securitate Digitală (AKD)
|
Număr
|
0
|
300 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Aplicația mobilă Certilia se descarcă de 300 000 ori prin intermediul Google Play Store și App Store. În plus, se eliberează 100 000 certificate pentru semnătura electronică calificată la distanță. Aplicația mobilă Certilia și acreditările mobile personale permit unui număr de cel puțin 50 000 de utilizatori unici să execute procesul de autentificare de cel puțin 700 000 ori.
|
|
186
|
C2.3. R3-I6
|
M
|
Modernizarea rețelei infrastructurii de informații de stat (DII)
|
DII actualizat online și accesibil
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Rețeaua modernizată de infrastructură informațională de stat (DII) trebuie să fie online și accesibilă pentru utilizare.
Rețeaua:
I)Asigurarea posibilității de acces în bandă largă la o rețea de foarte mare capacitate pentru toate autoritățile publice
II)să asigure conectivitatea continuă a tuturor instituțiilor din sistem prin intermediul unui nou program care să sprijine supravegherea funcționării rețelei de către Centrul de monitorizare a rețelei electronice (NOC) și
III)instituirea unui sistem, disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, pentru a oferi asistență și depanare tehnică utilizatorilor.
|
|
187
|
C2.3. R3-I6
|
T
|
Noi utilizatori ai rețelei de infrastructuri informatice de stat (DII)
|
|
Număr
|
36
|
136
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 100 de utilizatori noi sunt conectați la rețeaua de infrastructuri informatice de stat.
Fiecare amplasament trebuie să dispună de infrastructură de fibră optică, precum și de echipamente terminale.
|
|
188
|
C2.3. R3-I7
|
M
|
Planurile spațiale digitale
|
Au fost create planuri de amenajare a spațiului digital
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Certificat de predare de către contractant pentru elaborarea și realizarea a 570 planuri spațiale de generație următoare (planuri spațiale în format digital).
|
|
189
|
C2.3. R3-I7
|
M
|
Modernizarea sistemului de informații privind planurile de amenajare a teritoriului
|
Module electronice online și accesibile, precum și imagini prin satelit achiziționate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Modulele electronice, care digitalizează procedurile în domeniul amenajării teritoriului, al construcțiilor și al activelor de stat ca parte a sistemului de informații privind planurile spațiale, trebuie să fie online și accesibile.
Se obțin imagini prin satelit ale zonei de înaltă rezoluție a Croației.
|
|
190
|
C2.3. R3-I8
|
T
|
Serviciile publice electronice digitale integrate în noua platformă mobilă
|
Raport al SDURDD conform căruia serviciile electronice din 20 sunt integrate și operaționale pentru utilizare
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Cel puțin 20 servicii electronice trebuie să fie integrate în platforma mobilă și să fie operaționale pentru utilizare, inclusiv: 1) cerere de certificat de înregistrare a nașterii, 2) cerere de dovadă a reședinței, 3) certificat de statut de student, 4) cerere inițială de admitere într-o instituție publică de învățământ superior, 5) cerere de recunoaștere academică a diplomelor, certificatelor sau a altor dovezi de studii sau cursuri, 6) servicii de asistență socială electronică, 7) cerere de eliberare a unui card european de asigurări sociale de sănătate, 8) cerere de carte fiscală (PK), 9) înregistrarea unei schimbări de adresă, 10) înmatricularea unui autovehicul care provine dintr-un stat membru sau este deja înmatriculat într-un stat membru, proceduri standard, 11) căsuța poștală electronică a utilizatorului, 12) comunicarea electronică cu instanțele, 13) contul meu – REGO, 14) solicitarea de informații privind pensiile din sistemele obligatorii, 15) calendarul pentru plata taxelor obligatorii, 16) asigurarea creanțelor salariale, 17) broșura de lucru electronică – evidența electronică a statutului de emplyment, 18) procedura administrativă electronică, 19) asigurarea că nu este în curs de desfășurare proceduri penale, 20) cardul electronic pentru copii – Mudrica.
|
|
191
|
C2.3. R3-I9
|
M
|
Crearea unei noi platforme de achiziții publice și a unei aplicații mobile
|
Prima procedură de achiziții publice lansată pe noua platformă de licitație electronică
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
Noua platformă pentru desfășurarea procedurilor de achiziții publice și aplicația mobilă sunt operaționale, procedura de achiziții publice fiind lansată pe noua platformă de licitație electronică.
|
|
192
|
C2.3. R3-I10
|
M
|
Sistemele de gestionare a identității digitale și a resurselor umane ale CES
|
Raportul CES/HZZ
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Sistemul de gestionare a identității digitale al CES și sistemul digital de gestionare a resurselor umane sunt instituite și operaționale.
|
|
193
|
C2.3. R3-I10
|
M
|
Modernizarea digitalizării CES
|
Procesele operaționale ale CES digitalizate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Automatizarea și digitalizarea proceselor operaționale ale CES, care permit circulația și prelucrarea centralizată a documentelor electronice, sunt furnizate de contractant. Ea cuprinde:
I)licențe software pentru sistemul de gestionare a incidentelor de securitate și a evenimentelor
II) un sistem de sprijinire a proceselor principale
III)sistemul e_Advisor (care include funcționalitatea de semnătură digitală și biometrică)
IV) arhivele digitale;
VI) un sistem de contabilitate
un sistem digital de gestionare a documentelor.
|
|
194
|
C2.3. R3-I11
|
M
|
Sistem informatic modernizat al Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)
|
Se furnizează sistemul informatic modernizat al Institutului Croat de Asigurări de Pensii.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Sistemul informatic și procesele operaționale de bază ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO) sunt furnizate de contractant.
Sistemul informatic livrat include module pentru gestionarea: I) calculele pentru pensii și prestațiile pentru copii, ii) evidențele privind contribuțiile și plățile, iii) datele privind beneficiarii, iv) căile de atac, procedurile de revizuire și litigiile, v) documentația și arhivele digitale, vi) datele analitice și contabile, vii) operațiunile financiare, vii) procesele de achiziții publice, de contractare și de comandă, viii) datoria și răspunderea (cumpărători/furnizori), ix) gestionarea activelor.
|
|
195
|
C2.3. R3-I12
|
M
|
Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)
|
Evidența HZMO privind predarea sistemului de operare pentru gestionarea arhivelor digitale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Sistemul de gestionare a arhivelor digitale (Sistemul de gestionare a arhivelor digitale) este operațional.
|
|
196
|
C2.3. R3-I12
|
M
|
Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)
|
Arhive scanate și indexate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Certificat de predare de către contractant pentru finalizarea lucrărilor de digitalizare și indexarea a 50 de pagini din arhivele naționale în noile Arhive Digitale.
|
|
197
|
C2.3. R3-I13
|
M
|
Modernizarea sistemului de informații privind administrația fiscală
|
Sistemul actualizat de informații privind administrația fiscală este online și accesibil
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Sistemul actualizat de informații privind administrația fiscală este online și accesibil.
Sistemul cuprinde:
I)O platformă care: (a) permite automatizarea proceselor comerciale ale administrației fiscale și (b) furnizează analiza datelor.
II)Certificat de predare din partea contractantului privind digitalizarea procedurilor de determinare și colectare din 340, inclusiv a procedurilor de evaluare și colectare a taxei pe valoarea adăugată, a contribuțiilor sociale și a impozitului pe profit, precum și a evidențelor contabile fiscale, a operațiunilor de plată și a sistemelor pentru schimbul european și internațional de date fiscale;
III)Infrastructură TIC de securitate care: (a) consolidează și modernizează infrastructura TIC, (b) crește nivelul de securitate TIC și (c) asigură continuitatea activității.
|
|
199
|
C2.3. R3-I14
|
M
|
Sistemul de facturi electronice și de contabilitate online a TVA
|
Raport al Ministerului Finanțelor – Administrația Fiscală
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Noul sistem de înregistrare a facturilor electronice în administrația fiscală pentru toți utilizatorii (modelul B2B și persoanele impozabile pentru achizițiile publice) și contabilitatea online avansată în materie de TVA trebuie să fie operaționale și gata de utilizare.
|
|
200
|
C2.3. R3-I15
|
T
|
Instrumente în sistemul informatic turistic
|
Raportul Ministerului Turismului și Sportului (MINTS)
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Instrumentele sunt livrate de contractant:
1) pentru proceduri administrative și neadministrative integrate pentru facilitarea operațiunilor comerciale și a comunicării cu administrația publică
2) pentru gestionarea destinațiilor, inclusiv o soluție de gestionare a fluxurilor turistice
3) informații de afaceri în domeniul turismului pentru a sprijini antreprenorii în procesul decizional în afaceri și în procesul decizional din sectorul public în procesul de elaborare a politicilor publice, utilizând date provenite de la diverse surse, inclusiv „registrul central al turismului”, „sistemul e-Visitor” și sistemul CROSTO
4) modernizarea digitalizării sistemului CROSTO, prin dezvoltarea unui „sistem digital de monitorizare a dezvoltării destinațiilor” pentru a monitoriza sustenabilitatea destinațiilor în conformitate cu „Sistemul european de indicatori turistici pentru gestionarea durabilă a destinațiilor” (ETIS).
|
|
201
|
C2.3. R3-I16
|
T
|
Noi module de aplicare pentru sistemul informatic sportiv
|
Raportul Ministerului Turismului și Sportului (MINTS)
|
Număr
|
0
|
3
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
În sistemul de informații privind sportul (ISS) modernizat vor fi integrate trei noi module de aplicare:
1) pentru asigurarea accesului direct la cluburile sportive, cu drepturi de introducere a datelor (inclusiv dosare sportive și fișe medicale ale sportivilor), la registrele de bază și la registrele sistemului de informații din sport
2) pentru finanțarea nevoilor publice în materie de sport ale unităților administrației locale și regionale;
3) pentru colectarea de date privind sportul și exercițiile fizice orientate spre sănătate, inclusiv stabilirea unei înregistrări în domeniul exercițiilor fizice orientate spre sănătate.
|
|
202
|
C2.3. R4
|
M
|
Optimizarea procesului de autorizare a investițiilor în conectivitate
|
Intrarea în vigoare a unui cadru juridic revizuit
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Un cadru juridic revizuit sprijină optimizarea procesului de acordare a licențelor și permite prezentarea infrastructurii de comunicații electronice în planurile spațiale. Noul cadru abordează sarcina administrativă și barierele de reglementare legate de construirea rețelelor de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G.
|
|
203
|
C2.3. R4-I1
|
M
|
Acorduri de grant semnate pentru punerea în aplicare a proiectelor în temeiul Cadrului național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă (ONP)
|
Raport al Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
Acordurile de grant pentru 20 proiecte din cadrul ONP se semnează ca urmare a procesului de selecție
|
|
204
|
C2.3. R4-I1
|
M
|
Accesul la internet în bandă largă pentru gospodăriile din zonele NGA albe
|
Raport al Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Certificat de finalizare care atestă că infrastructura de bandă largă a fost construită, permițând accesul în bandă largă de cel puțin 100 MBit/s (care poate fi modernizat la 1 giga), pentru descărcarea de către utilizatori, la cel puțin 40 136 de gospodării suplimentare din zonele NGA albe.
|
|
205
|
C2.3. R4-I2
|
M
|
Acord de grant semnat pentru construirea infrastructurii pasive de comunicații electronice
|
Raport al Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Semnarea acordului de grant și începerea punerii în aplicare a proiectului pentru construirea infrastructurii pasive de comunicații electronice
|
|
206
|
C2.3. R4-I2
|
T
|
Accesul la tehnologia 5G
|
Raport al Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii (MSTI)
|
Număr
|
0
|
14
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
14 stâlpii de comunicare pasivă se instalează în zona rurală și în zona slab populată (în care populația medie este mai mică de 20/km²). Se încheie contracte cu operatorii, care să ateste angajamentul operatorilor: I) să instaleze echipamente active pe cei 14 poli de comunicare pasivă, ii) să furnizeze servicii 5G prin intermediul echipamentelor active, până la sfârșitul anului 2026.
Gestionarea infrastructurii care urmează să fie construită prin intermediul investiției se efectuează exclusiv fără scop lucrativ, cu scopul de a se asigura că veniturile din închirierea infrastructurii acoperă toate costurile de exploatare și de întreținere a infrastructurii. În cazul în care veniturile din chirii depășesc costurile, excedentul este direcționat către extinderea sau construirea de noi capacități de infrastructură.
|
I.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C2.3 R3-I17 – Înființarea Registrului populației, familiei și gospodăriilor
Obiectivul acestei investiții este de a institui Registrul populației, familiei și gospodăriilor (în limba croată: Registar stanovništva, obitelji i kućanstva; în continuare: SOK), care furnizează date privind veniturile și activele populației, familiilor și gospodăriilor.
Măsura constă în intrarea în vigoare a unei legi de instituire a SOK.
I.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
394
|
C2.3 R3-I17
|
M
|
Legea privind înființarea Registrului populației, familiei și gospodăriilor (SOK)
|
Intrarea în vigoare a legii
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Intră în vigoare Legea privind înființarea SOK. Legea prevede că SOK:
I)unificarea procedurilor și a definițiilor utilizate pentru evaluarea drepturilor și obligațiilor care depind de veniturile sau activele persoanelor fizice, ale familiilor sau ale gospodăriilor.
II)să fie conectat la sistemul de impozitare electronică.
|
J. COMPONENTA 2.4: ÎMBUNĂTĂȚIREA GESTIONĂRII ACTIVELOR STATULUI
Guvernul deține întreprinderi de stat (IDS) generează aproximativ 7 % din valoarea adăugată a economiei în ansamblu și reprezintă 4 % din totalul locurilor de muncă. Având în vedere rolul lor semnificativ în economia croată, îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor deținute de stat și reducerea continuă a portofoliului de active publice pot conduce la o creștere distinctă a productivității globale.
Obiectivul componentei planului croat de redresare și reziliență este de a promova dezvoltarea economică și de a spori eficiența globală a întreprinderilor de stat, prin următoarele măsuri:
-Reducerea în continuare a numărului de întreprinderi deținute de stat.
-Îmbunătățirea gestionării proprietăților statului.
-Adaptarea cadrului național de reglementare pentru guvernanța corporativă la cele mai bune practici internaționale pe baza recomandărilor OCDE.
-Îmbunătățirea guvernanței în întreprinderile de stat care prezintă un interes deosebit pentru Republica Croația și a întreprinderilor deținute în proporție majoritară de administrația centrală și consolidarea coordonării între autoritățile naționale competente.
-Consolidarea capacității umane de monitorizare a guvernanței corporative în întreprinderile deținute de stat.
Componenta sprijină punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor deținute de stat și intensificarea vânzării de IDS și de active neproductive (recomandarea specifică fiecărei țări 4, 2019). Componenta contribuie, de asemenea, la angajamentele de aderare post-ERM II de consolidare a gestionării IDS.
J.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.4 R1 – Revizuirea listei întreprinderilor de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația
Obiectivul acestei reforme este de a raționaliza proprietatea statului prin adoptarea unei noi politici de proprietate care să stabilească criteriile pentru activele strategice și să actualizeze lista întreprinderilor deținute de stat care au un interes deosebit pentru Croația și să publice explicația care justifică decizia de a menține o întreprindere pe această listă.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2021.
Reforma C2.4 R2 – Îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile de stat de interes deosebit pentru Republica Croația și în întreprinderile deținute în proporție majoritară de administrația centrală.
Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
Reforma constă în dispoziția privind intrarea în vigoare a unui nou cadru juridic privind întreprinderile de stat care include recomandările OCDE și intrarea în vigoare a unei politici în materie de proprietate.
Reforma C2.4 R3 – Consolidarea capacității umane de monitorizare a guvernanței corporative în întreprinderile de stat
Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți capacitatea umană a administrației centrale de a monitoriza guvernanța întreprinderilor de stat.
Reforma constă în furnizarea de cursuri de formare pentru ministerele de resort și pentru unitățile centrale de coordonare în activitățile de guvernanță corporativă.
Reforma C2.4 R4 – Reducerea numărului de întreprinderi de stat care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația
Obiectivul acestei reforme este de a reduce numărul întreprinderilor de stat care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația prin facilitarea vânzării acestora.
Reforma C2.4 R5 – Optimizarea gestionării proprietăților aflate în proprietatea statului
Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți gestionarea proprietăților deținute de stat, comercializarea și rentabilitatea acestora.
Reforma constă în dezvoltarea unui sistem informatic administrativ și a unei metodologii pentru gestionarea proprietăților deținute de stat, care să conducă la activarea mai rapidă a activelor neutilizate.
J.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
207
|
C2.4. R1
|
M
|
A fost adoptată o nouă hotărâre a guvernului croat privind întreprinderile de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația
|
Publicarea listei revizuite a întreprinderilor de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația, în conformitate cu criteriile stabilite
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Guvernul adoptă și publică o nouă decizie de definire a unei noi liste a întreprinderilor de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația. Decizia include o explicație a motivelor pentru care o societate este menținută pe această listă. Societățile cotate la bursă – pentru care nu se demonstrează existența unui interes public – vor fi transferate în portofoliul Centrului de restructurare și vânzare (CERP) în vederea monetizării activelor.
Astfel, portofoliul activelor financiare ale Croației va fi separat în mod clar în partea care prezintă un interes deosebit și, prin urmare, va rămâne deținută de stat și partea care nu prezintă un interes special pentru Croația și care, prin urmare, va fi monetizată.
|
|
208
|
C2.4. R2
|
M
|
Un nou cadru juridic privind întreprinderile de stat, care să includă recomandările OCDE.
|
Dispoziție privind intrarea în vigoare a legii privind întreprinderile de stat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Noul cadru juridic pentru guvernanța întreprinderilor deținute de stat include dispoziții pentru respectarea orientărilor OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat și cuprinde cel puțin următoarele:
(I) O nouă lege care va armoniza regulamentul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat în Croația. În plus, prezenta lege prevede înființarea unei unități centrale de coordonare în vederea unei puneri în aplicare mai eficiente a politicii în materie de proprietate pe termen mediu, și anume coordonarea orizontală între autoritățile competente responsabile cu îndeplinirea funcțiilor de proprietate. Această lege consolidează autonomia și independența consiliului de administrație. Prezenta lege stabilește, de asemenea, că a) statul trebuie să numească/numească membri ai consiliului de supraveghere al întreprinderilor de stat în termen de 3 luni de la data la care postul devine vacant și b) că ministerul de resort propune un candidat guvernului pe baza unei recomandări din partea unității centrale de coordonare.
(II) o hotărâre a Guvernului de instituire a unei entități centrale de coordonare a acționariatului, cu mandatul și resursele adecvate, necesară pentru îndeplinirea efectivă a rolului său de coordonare. Entitatea elaborează standarde pentru guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat și monitorizează respectarea acestor standarde, monitorizează performanța întreprinderilor de stat și se angajează în raportări publice periodice.
|
|
442
|
C2.4. R2
|
M
|
Politica de proprietate pentru întreprinderile de stat
|
Intrarea în vigoare a politicii privind proprietatea
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Intrarea în vigoare a unei politici privind proprietatea, care să precizeze motivele pentru deținerea de către stat a întreprinderilor deținute de stat în totalitate sau în majoritate la nivel național și care să stabilească procesul de revizuire a listei întreprinderilor de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația.
|
|
209
|
C2.4. R3
|
T
|
Formarea ministerelor de resort și a unităților centrale de coordonare în activitățile de guvernanță corporativă
|
|
Număr
|
0
|
40
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 40 de persoane beneficiază de formare în domeniul gestionării SEO.
|
|
210
|
C2.4. R4
|
T
|
Realizarea vânzării a 90 de întreprinderi de stat care nu prezintă un interes special pentru Republica Croația și care sunt gestionate de CERP
|
|
Număr
|
0
|
90
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Vor fi vândute cel puțin 90 de întreprinderi de stat gestionate de CERP, care nu prezintă un interes deosebit pentru Croația.
|
|
211
|
C2.4. R4
|
T
|
Realizarea vânzărilor a 20 de întreprinderi de stat în portofoliul CERP.
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
|
|
212
|
C2.4. R5
|
M
|
Dezvoltarea unui sistem informatic și a unei metodologii pentru reducerea portofoliului imobiliar deținut de stat și activarea mai rapidă și mai eficientă a activelor publice neutilizate
|
Dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic și a unei metodologii
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se finalizează dezvoltarea unui sistem informatic pentru administrarea și gestionarea portofoliului imobiliar deținut de stat.
Elaborarea unei metodologii care să stabilească modul de gestionare eficace a înstrăinării proprietății deținute de stat pentru toate formele de proprietate care apar în gestionarea Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Proprietății de Stat (MIGP).
Sistemul informatic, împreună cu metodologia, permit reducerea portofoliului imobiliar deținut de stat și activarea mai rapidă și mai eficientă a activelor de stat neutilizate. Sistemul informatic stabilește o conexiune electronică la bazele de date ale altor administrații și instituții guvernamentale, îmbunătățind evidențele interne existente privind portofoliul imobiliar deținut de stat al grupului-țintă.
|
|
213
|
C2.4. R5
|
T
|
Creșterea comercializării, a raționalizării și a activării proprietăților deținute de stat
|
|
Număr
|
0
|
4 500
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
4 500 se încheie contracte de cesiune de bunuri imobile aflate în proprietatea statului.
|
K. COMPONENTA 2.5: O JUSTIȚIE MODERNĂ, ADAPTATĂ PROVOCĂRILOR VIITOARE
Unul dintre principalele obiective strategice prezentate în planul croat de redresare și reziliență este de a realiza un sistem de justiție eficient și eficace, care să contribuie la dezvoltarea economiei și să răspundă așteptărilor cetățenilor de a consolida în continuare statul de drept. Componenta include o reformă principală, care contribuie la reducerea numărului de cauze restante și la scurtarea procedurilor judiciare.
Componenta sprijină punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări privind necesitatea suplimentară de a reduce durata procedurilor judiciare și de a îmbunătăți comunicarea electronică în instanțe (recomandările specifice fiecărei țări 4 și 2019 și recomandările specifice fiecărei țări 4, 2020).
Componenta include o reformă și șase investiții.
K.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.5 R1 – Creșterea eficienței sistemului de justiție pentru a spori încrederea cetățenilor.
Scopul acestei măsuri este de a stabili un cadru juridic, organizațional și tehnologic care să contribuie la reducerea numărului de cauze restante și la reducerea duratei procedurilor judiciare.
Reforma constă în modificarea cadrului legislativ în domeniul justiției, adoptarea unui nou cadru de referință pentru activitatea judecătorilor și schimbări organizaționale.
Investiția C2.5 R1-I1 – Consolidarea sistemului de gestionare a cauzelor în instanță (eSpis).
Obiectivul investiției este de a moderniza în continuare sistemul eSpis (împreună cu toate modulele, în special e-Comunicarea pentru a permite comunicarea electronică pentru toate părțile implicate în procedurile judiciare) și de a trece la o soluție hardware și software centralizată pentru a permite o viitoare modernizare și sustenabilitate mai bună și mai ieftină a dezvoltării, dar și stabilitatea, operabilitatea și securitatea sistemului eSpis.
Investiția include adăugarea de noi funcționalități la sistemul eSpis, cu scopul de a îmbunătăți digitalizarea sistemului de justiție:
-Transmiterea electronică completă a documentelor către e-cetățeni cu căsuța poștală electronică a utilizatorului și informații privind distribuirea electronică în cazul transmiterii documentelor prin livrare fizică;
-Îmbunătățirea experienței utilizatorilor prin punerea în aplicare a unui plan de acțiune care să conțină recomandări privind aspecte de gestionare tehnică și informatică (recomandări privind procesele administrative și operaționale și recomandări tehnice);
-O nouă arhitectură integrată în Centrul de servicii partajate (State Cloud) pentru a reduce blocajele din sistem, a spori stabilitatea și a permite interoperabilitatea cu alte sisteme.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.5 R1-I2 – Îmbunătățirea sistemului de informații privind cartea funciară și cadastrul.
Scopul acestei măsuri este de a crește volumul și calitatea datelor corelate dintre registrul funciar și datele cadastrale din baza de date cu date funciare (BZP).
Investiția constă în creșterea datelor integrate de la 3,86 % la 60 %.
Investiția C2.5 R1-I3 – Elaborarea unui set de instrumente pentru publicarea publică și căutarea hotărârilor judecătorești.
Scopul investiției este de a institui un sistem de publicare a tuturor hotărârilor judecătorești cu preanonimizare automată prin programe informatice specifice și de a le publica pe un portal unic accesibil publicului, cu opțiuni de căutare detaliate, respectând normele privind protecția datelor cu caracter personal.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.5 R1-I4 – Implementarea proiectului Piața Justiției Zagreb Obiectivul investiției este modernizarea infrastructurii fizice prin punerea în aplicare a proiectului Piața Justiției Zagreb.
Investiția constă în construirea unui garaj subteran de 45 000 m².
Investiția C2.5 R1-I5 – Punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică pentru renovarea instalațiilor învechite ale autorităților judiciare.
Scopul investiției este de a moderniza și de a spori eficiența activității unora dintre autoritățile judiciare și penale de pe teritoriul Croației prin punerea în aplicare a unor măsuri de eficiență energetică, care vor contribui la tranziția verde. 20 clădirile din sistemul judiciar trebuie să respecte standardele privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică. Investițiile vizează, în medie, cel puțin o renovare de nivel mediu, astfel cum este definită în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor, având ca rezultat o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară; sau va realiza, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră (GES) în comparație cu emisiile ex ante. În plus, accesul în clădiri se adaptează la persoanele cu handicap. Pentru această investiție, se acordă prioritate amplasării autorităților judiciare în zone mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic din Croația.
Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2024.
Investiția C2.5 R1-I6 – Infrastructură informatică stabilă și rezilientă pentru Sistemul de informații privind justiția.
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți infrastructura sistemelor informatice din sistemul judiciar.
Investiția constă într-o infrastructură de rețea modernizată și în noi echipamente de rețea.
K.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
214
|
C2.5. R1
|
M
|
Furnizarea de instrumente electronice și capacități administrative adecvate pentru Consiliul Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și pentru Consiliul Procurorului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV)
|
Instrumente electronice și capacități administrative adecvate puse la dispoziția Consiliului Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și a Consiliului Procurorului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Sunt operaționale instrumente electronice și capacități administrative adecvate pentru Consiliul Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și pentru Consiliul Procurorului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV), în vederea îmbunătățirii calității activității ambelor consilii. Resursele umane ale acestora vor fi majorate cu 50 % față de nivelul de referință din 2021 (prin recrutarea a cel puțin 4 de persoane), iar legătura DSV și DOV cu registrul funciar comun și cadastrul comun (ZIS) și cu sistemul informatic al administrației fiscale este pusă în aplicare în vederea instituirii unui mecanism eficace de verificare a declarațiilor de avere ale funcționarilor publici.
|
|
215
|
C2.5. R1
|
M
|
Modificări adoptate la Legea privind falimentul și la Legea privind insolvența consumatorilor
|
Intrarea în vigoare a Legii privind falimentul și a Legii privind falimentul consumatorilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Modificările Legii privind falimentul și ale Legii privind insolvența consumatorilor (publicare în Monitorul Oficial), care asigură o mai mare eficiență a procedurilor de insolvență, îmbunătățesc sistemul de organizare și numire a practicienilor în insolvență și supravegherea prestării serviciului, descurajează creșterea potențială a numărului de cazuri ca urmare a condițiilor pandemiei de COVID-19 și modificarea articolului 212 din Legea privind falimentul referitor la procedurile de anulare.
|
|
216
|
C2.5. R1
|
M
|
Amendamente adoptate la Codul de procedură penală
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului de procedură penală
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Modificări ale Legii privind procedura penală care permit utilizarea TIC în procedurile penale, inclusiv introducerea audierilor la distanță, extinderea posibilității de a depune mărturie online pentru victimele infracțiunilor, posibilitatea de a comunica cu avocații prin intermediul unei conexiuni video securizate și pregătirea audierilor pentru persoanele acuzate aflate în arest preventiv, precum și introducerea comunicațiilor electronice.
|
|
217
|
C2.5. R1
|
T
|
Noi programe de formare introduse în cadrul programului de formare judiciară
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Se finalizează șase noi programe de formare în cadrul programului de formare judiciară pentru funcționarii judiciari și funcționarii autorităților judiciare din cadrul Academiei Judiciare:
— Dezvoltarea unor competențe diferite (competențe de gestionare și de gestionare pentru președinții de instanță, conducerea instanțelor pentru șefii de administrație și competențe de comunicare pentru personalul instanțelor – trei programe).
— Promovarea statului de drept și a drepturilor fundamentale printr-o educație de înaltă calitate în sistemul judiciar croat.
— Programe de formare specializate pentru judecătorii în materie de insolvență și cursuri de formare pentru judecătorii din domeniul dreptului familiei.
|
|
218
|
C2.5. R1
|
M
|
Adoptarea de modificări ale cadrului legislativ în domeniul justiției prin noua Lege privind procedura necontencioasă.
|
Intrarea în vigoare a modificărilor Codului de procedură civilă, ale Legii privind litigiile administrative, ale Legii privind cartea funciară, ale Legii privind instanțele judecătorești, ale Legii privind zona și sediul instanțelor, ale Legii notariale și ale noii Legi privind procedura necontencioasă.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
I) Modificări ale Codului de procedură civilă și ale Legii privind litigiile administrative, care vor contribui la scurtarea procedurilor judiciare, la accelerarea soluționării litigiilor administrative, la reducerea fluxului de cauze și a costurilor;
II) noua Lege privind procedura necontencioasă, care facilitează accesul cetățenilor la instanțe, asigură căi de atac de calitate și transparente și elimină insecuritatea juridică;
III) Modificări ale Legii privind notarii în vederea modernizării activității notarilor prin soluții TIC;
IV) Legea de modificare a Legii privind cartea funciară pentru gestionarea electronică a cauzelor și care permite o redistribuire mai eficientă a cauzelor în cadrul instanțelor;
V) Legea de modificare a Legii privind instanțele și a Legii privind zonele și sediile instanțelor, care permite specializarea judecătorilor și înființarea de unități familiale specializate în instanțele municipale, în vederea asigurării unui nivel mai eficace de protecție judiciară pentru grupurile sociale cele mai vulnerabile, copii, și care revizuiește condițiile de furnizare a expertizei și a interpretării, al căror sistem de formare profesională obligatorie va fi un element important. Competența de a decide cu privire la chestiuni legate de statut se transferă de la instanțe la Ministerul Justiției și Administrației Publice, iar sistemul de supraveghere și responsabilitate este consolidat.
|
|
219
|
C2.5. R1
|
T
|
Înființarea a patru centre de mediere în cadrul instanțelor comerciale din Zagreb, Split, Osijek și Rijeka și adoptarea unor amendamente la Legea privind medierea
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Modificări ale Legii privind medierea care promovează în continuare medierea voluntară în cauzele litigioase și în litigiile administrative, reducând durata cauzelor și costurile. Se înființează și intră în funcțiune patru centre de mediere la Zagreb, Split, Osijek și Rijeka, unde mediatorii sunt formați și se desfășoară proceduri de mediere. Centrul central din Zagreb și centrele regionale din Split, Osijek și Rijeka sunt situate în același loc ca și instanțele comerciale, Înalta Curte Comercială a Republicii Croația, și este posibil să se ofere părților sprijinul profesional necesar.
|
|
220
|
C2.5. R1
|
M
|
A fost adoptat un nou cadru de referință pentru activitatea judecătorilor și a fost introdus un instrument activ de gestionare a cauzelor judiciare
|
Criterii de referință orientative pentru activitatea judecătorilor adoptate, a fost introdus un instrument activ de gestionare a cauzelor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
Criterii de referință orientative pentru activitatea judecătorilor, care prevăd un număr mai mare de cauze care trebuie soluționate în vederea încurajării unui număr mai mare de cauze care trebuie soluționate, în special cauzele vechi. Utilizarea instrumentului pentru gestionarea activă a cauzelor în instanțele selectate, inclusiv la Tribunalul Civil Municipal din Zagreb, va avea ca rezultat o mai mare eficiență (crearea de liste de verificare, în special marcarea, instrumentele de autoevaluare bazate pe cadrul internațional pentru excelența judiciară).
|
|
221
|
C2.5. R1
|
T
|
Reducerea duratei litigiilor și a cauzelor comerciale
|
|
Număr
|
655
|
455
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Comparativ cu 2020: Reducerea cu cel puțin 200 de zile a duratei litigiilor și a cauzelor comerciale, astfel cum este definită în metodologia tabloului de bord privind justiția în UE.
|
|
222
|
C2.5. R1
|
T
|
Reducerea numărului total de cauze pendinte
|
|
Număr
|
464 770
|
395 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Comparativ cu 2020: Reducerea numărului tuturor cauzelor pendinte cu 69 770.
|
|
224
|
C2.5. R1-I1
|
M
|
Sistem eSpis modernizat, cu noi funcționalități și o nouă arhitectură integrată în Centrul comun de servicii (CDU)
|
Sunt puse în aplicare noi soluții digitale pentru a promova digitalizarea sistemului de justiție, inclusiv un sistem eSpis modernizat și cu o nouă arhitectură integrată în CDU.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Vor fi puse în aplicare noi caracteristici pentru a îmbunătăți digitalizarea sistemului de justiție:
— Transmiterea electronică completă a documentelor către e-cetățeni cu căsuța poștală electronică a utilizatorului și informații privind distribuirea electronică în cazul transmiterii documentelor prin livrare fizică;
— Îmbunătățirea experienței utilizatorilor prin punerea în aplicare a unui plan de acțiune care să conțină recomandări privind aspectele tehnice și gestionarea informatică (recomandări privind procesele administrative și operaționale șichestiuni tehnice);
— O nouă arhitectură integrată în cadrul Centrului comun de servicii pentru a reduce blocajele din sistem, a spori stabilitatea și a permite interoperabilitatea cu alte sisteme.
|
|
225
|
C2.5. R1-I2
|
T
|
60 % din înregistrarea funciară și din datele cadastrale integrate
|
|
% (procent)
|
3,86
|
60
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
A prezentat raportul final al contractantului care conține lista comunelor cadastrale cu procentul parcelelor cadastrale din baza de date de date funciare (BZP) pentru fiecare municipalitate cadastrală, care confirmă că 60 % din datele cadastrale și cadastrale au fost integrate. Raportul confirmă, de asemenea, că modulul software (asistent virtual) bazat pe inteligența artificială este creat.
|
|
226
|
C2.5. R1-I3
|
M
|
Toate hotărârile judecătorești noi de primă instanță și de al doilea grad de jurisdicție care pun capăt procedurilor sunt anonimizate și publicate pe portal
|
Este operațional un sistem de publicare publică și de căutare a hotărârilor judecătorești.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Noile funcționalități includ publicarea pe internet a tuturor hotărârilor pronunțate în primă instanță și în a doua instanță, cu opțiuni de căutare elaborate și metode automatizate de anonimizare care respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal.
|
|
227
|
C2.5. R1-I4
|
T
|
Construirea unei zone de garaj pentru Piața Justiției din Zagreb
|
|
Număr (brutto m²)
|
0
|
45 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se construiește un garaj cu o suprafață de 45 000 m², după cum reiese din:
1. un raport privind starea de construcție a clădirii, întocmit de inginerul supraveghetor, care să dovedească faptul că clădirea a fost construită
2.Studiu geodetic al clădirii construite
3.Cardul de performanță energetică a clădirilor
Investiția se referă la construirea unei clădiri noi, cu un necesar de energie primară (PED) cu cel puțin 20 % mai mic decât clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).
|
|
228
|
C2.5. R1-I5
|
T
|
Clădiri de instanțe nou renovate care respectă Regulamentul tehnic privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică în clădiri
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Renovarea a 20 de clădiri judiciare se finalizează. Clădirile nou-renovate trebuie să respecte standardele privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică. Investițiile vizează, în medie, cel puțin o renovare de nivel mediu, astfel cum este definită în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor, având ca rezultat o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară; sau trebuie să realizeze, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de GES în comparație cu emisiile ex ante. În plus, accesul în clădiri trebuie adaptat la persoanele cu handicap, iar această adaptare trebuie să fie însoțită de respectarea standardelor de protecție împotriva incendiilor și de protecție tehnică, precum și de proiectarea funcțională a interioarelor. În cadrul acestui ciclu de investiții, se acordă prioritate amplasării autorităților judiciare în zone mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic din Croația.
|
|
229
|
C2.5. R1-I6
|
M
|
Toate instanțele de prim grad de jurisdicție sunt echipate și îndeplinesc condițiile pentru a fi audiate de la distanță.
|
Organizarea de audieri la distanță în toate instanțele de prim grad de jurisdicție
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Condițiile prealabile prevăzute pentru audierile la distanță în toate instanțele de prim grad de jurisdicție sunt operaționale.
|
|
230
|
C2.5. R1-I6
|
M
|
Modernizarea infrastructurii TIC în cadrul organismelor judiciare
|
Dovada/certificatul de livrare a echipamentelor de rețea și a infrastructurii de rețea
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se furnizează dovada/certificatul de livrare a echipamentelor de rețea și a infrastructurii de rețea modernizate.
|
K.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C2.5 R1-I7 – Punerea în aplicare a proiectului Piața Justiției din Zagreb
Obiectivul investiției este modernizarea infrastructurii fizice prin punerea în aplicare a proiectului „Piața justiției”.
Investiția constă în construirea unei clădiri de 26 000 m².
K.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
443
|
C2.5. R1-I7
|
T
|
Clădire nou construită în Piața Justiției din Zagreb
|
|
Număr (brutto m²)
|
0
|
26 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se construiește o clădire de 26 000 m² în Piața Justiției din Zagreb, după cum reiese din:
1. un raport privind starea de construcție a clădirii, întocmit de inginerul supraveghetor, care să dovedească faptul că clădirea a fost construită
2.Studiu geodetic al clădirii construite
3.Cardul de performanță energetică a clădirilor
Investiția se referă la construirea unei clădiri noi, cu un necesar de energie primară (PED) cu cel puțin 20 % mai mic decât clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).
|
L. COMPONENTA 2.6: PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI
Obiectivul componentei planului croat de redresare și reziliență este de a consolida cadrul de prevenire și sancționare a corupției prin măsuri de i) a spori eficiența, coerența și deschiderea autorităților în lupta împotriva corupției, ii) de a îmbunătăți punerea în aplicare a Legii privind dreptul de acces la informații, iii) de a consolida guvernanța corporativă în întreprinderile deținute în proporție majoritară de unități ale administrației locale și regionale și iv) de a consolida capacitatea de recurs judiciar în cadrul procedurilor de achiziții publice.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind necesitatea suplimentară de a consolida cadrul de prevenire și sancționare a corupției pentru a garanta utilizarea legală, transparentă și eficientă a fondurilor publice (recomandarea specifică fiecărei țări 4, 2019).
L.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.6 R1 – Creșterea eficienței, coerenței și deschiderii autorităților în lupta împotriva corupției prin digitalizare, sporirea transparenței și îmbunătățirea coordonării.
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți coordonarea și cooperarea dintre autoritățile implicate în punerea în aplicare a documentelor naționale de politică anticorupție.
Reforma constă în modificări ale cadrului legislativ privind prevenirea conflictelor de interese și protecția persoanelor care raportează nereguli și într-o nouă strategie anticorupție pentru perioada 2021-2030.
Investiția C2.6 R1-I1 – Implicarea publicului larg în lupta împotriva corupției prin sensibilizarea publicului cu privire la nocivitatea corupției
Obiectivul acestei investiții este de a spori gradul de sensibilizare a publicului larg, a funcționarilor și a funcționarilor din administrația publică cu privire la nocivitatea corupției.
Această investiție constă în publicarea unui raport de evaluare a impactului efectelor campaniei naționale de informare împotriva corupției.
Investiția C2.6 R1-I2 – Digitalizarea sistemului etic al funcționarilor publici.
Investiția include dezvoltarea și punerea în funcțiune a unui sistem electronic de gestionare a infrastructurii de etică pentru a moderniza și a îmbunătăți activitatea comisarilor de etică, a Comisiei de etică și a funcționarilor angajați de Serviciul de etică și integritate.
Investiția este pusă în aplicare integral până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.6 R1-I3 – Îmbunătățirea sistemului informatic pentru declarațiile de avere al funcționarilor publici.
Obiectivul investiției este de a consolida în continuare procedura de depunere și prelucrare a declarațiilor de proprietate ale funcționarilor prin automatizarea unora dintre procesele din sistemul informatic existent pentru depunerea declarației de avere a unui funcționar.
Investiția se finalizează până la 30 iunie 2024.
Investiția C2.6 R1-I4 – Sprijinirea eficienței în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate
Obiectivul acestei investiții este de a spori eficiența în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate.
Investiția constă în renovarea birourilor PNUSKOK Zagreb și Split și în echipamente noi pentru 4 de centre regionale ale Oficiului Național de Poliție pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate (PNUSKOK).
Reforma C2.6 R2 – Îmbunătățirea punerii în aplicare a Legii privind dreptul de acces la informații
Legea privind dreptul de acces la informații este principalul instrument de exercitare a dreptului garantat prin Constituție al cetățenilor de a avea acces la informațiile deținute de autoritățile publice pentru a asigura transparența și deschiderea guvernului și în lupta împotriva corupției. Reforma include o evaluare aprofundată a legii și a efectelor acesteia asupra exercitării dreptului la informare, atât din perspectiva utilizatorilor, cât și a autorităților publice, urmată de adoptarea unor modificări ale Legii privind dreptul de acces pentru a reflecta recomandarea evaluării.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Reforma C2.6 R3 – Îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile deținute în proporție majoritară de unitățile administrației locale și regionale
Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți eficiența, transparența și responsabilitatea întreprinderilor publice locale. Această reformă constă în elaborarea unui manual pentru punerea în aplicare a recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în întreprinderile deținute în majoritate de unități ale administrației publice locale și regionale, evaluarea efectelor Programului anticorupție pentru perioada 2021-2022 pentru întreprinderile deținute în proporție majoritară ale unităților administrației locale și regionale și cursuri de formare.
Reforma C2.6 R4 – Consolidarea capacității de recurs judiciar în cadrul procedurilor de achiziții publice
Obiectivul reformei este de a consolida protecția judiciară în cadrul procedurilor de achiziții publice prin ateliere educaționale pentru judecători, care se preconizează că vor spori cunoștințele și gradul de conștientizare al acestora cu privire la gestionarea riscurilor de corupție și la căile de atac judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice. Atelierele sunt organizate de Academia Judiciară ca parte a dezvoltării profesionale pe tot parcursul vieții a funcționarilor judiciari.
Reforma se pune în aplicare până la 30 iunie 2024.
L.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
231
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2030
|
Noua strategie anticorupție 2021-2030 adoptată de Parlament și publicată în Jurnalul Oficial
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Strategia include măsuri de gestionare a riscurilor de corupție în domeniile prioritare și de îndeplinire a următoarelor cinci obiective:
• Consolidarea cadrului instituțional și normativ pentru combaterea corupției.
• Sporirea transparenței și a deschiderii activității autorităților publice.
• Consolidarea integrității și a sistemelor de gestionare a conflictelor de interese.
• Consolidarea potențialului anticorupție în sistemul de achiziții publice.
• Creșterea gradului de sensibilizare a publicului cu privire la nocivitatea corupției, necesitatea de a raporta neregulile și de a spori transparența.
|
|
232
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea noii legi privind prevenirea conflictelor de interese
|
Intrarea în vigoare a Legii de modificare a Legii privind prevenirea conflictelor de interese
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Legea privind prevenirea conflictelor de interese se modifică astfel încât i) să extindă domeniul de aplicare al legii în ceea ce privește destinatarii, inclusiv societățile deținute de unitățile administrației locale și regionale și societățile deținute de astfel de societăți, ii) să oblige anumite categorii de destinatari ai legii să completeze anual declarațiile de avere și să facă declarații în termenele stabilite, iii) să remedieze orice potențial conflict de interese, iv) să reglementeze posibilitatea de a stabili mai bine sancțiunile pentru încălcări prin introducerea principiului proporționalității în legislație, și să reglementeze anumite aspecte ale perioadei de răcire, inclusiv propunerile Comitetului pentru soluționarea conflictelor de interese cu privire la modalitățile de îmbunătățire a legislației în practică și v) să ofere un temei juridic pentru elaborarea unui model de cod deontologic pentru membrii organelor reprezentative ale unităților administrației locale și regionale, a cărui adoptare, punere în aplicare și supraveghere ar fi responsabilitatea organismelor reprezentative.
|
|
233
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea modificărilor la Legea privind protecția persoanelor care raportează nereguli
|
Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind protecția persoanelor care raportează nereguli
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Legea privind protecția persoanelor care raportează nereguli se modifică astfel încât i) să îmbunătățească dispozițiile legii, ii) să clarifice noțiunea de persoană confidențială și iii) să prevadă dispoziții pentru eliberarea unui certificat de înregistrare primit.
|
|
234
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea unui cod deontologic pentru parlamentari și a unui cod deontologic pentru funcționarii executivi
|
Intrarea în vigoare a Codului deontologic al parlamentarilor și a Codului deontologic al funcționarilor executivi
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Codul deontologic al parlamentarilor și funcționarilor executivi va oferi orientări privind conflictele de interese și alte aspecte legate de integritate.
|
|
235
|
C2.6. R1
|
T
|
Creșterea bugetului de personal pentru angajații organismelor anticorupție din sistemul judiciar.
|
|
% (procent)
|
100
|
110
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Creșterea cu 10 % a bugetului de personal comparativ cu 2020 (inclusiv recrutarea și mobilitatea în cadrul sistemului judiciar).
|
|
236
|
C2.6. R1
|
T
|
Majorarea bugetului pentru achiziționarea de instrumente și echipamente informatice de către autoritățile judiciare pentru investigarea infracțiunilor de corupție și de criminalitate organizată
|
|
% (procent)
|
100
|
120
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Creșterea cu 20 % a bugetului pentru serviciile informatice și echipamentele informatice destinate autorităților anticorupție din sistemul judiciar, comparativ cu 2020.
|
|
237
|
C2.6. R1
|
M
|
Crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor naționale anticorupție
|
Platforma informatică online și accesibilă
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea diferitelor domenii de prevenire a corupției: (1) protecția avertizorilor de integritate, (2) dreptul de acces la informații, (3) activitățile de lobby, (4) conflictele de interese, (5) coordonarea autorităților naționale pentru elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea punerii în aplicare a documentelor strategice naționale și de punere în aplicare, (6) actualizarea și publicarea listelor societăților de stat și ale întreprinderilor deținute de administrațiile locale și de unitățile administrației regionale, (7) raportarea către Biroul Ombudsmanului,
|
|
238
|
C2.6. R1
|
T
|
Reducerea duratei medii a acțiunilor în instanță pentru infracțiuni de corupție și criminalitate organizată
|
|
Număr
|
999
|
799
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Reducerea cu 200 de zile a duratei medii a procedurilor judiciare pentru infracțiuni de corupție și criminalitate organizată comparativ cu 1Q/2021 (999 de zile).
|
|
239
|
C2.6. R1-I1
|
M
|
Evaluarea efectelor campaniei naționale de informare împotriva corupției
|
Publicarea raportului de evaluare a impactului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Raportul de evaluare a impactului se publică. Acesta conține recomandări privind evaluarea efectelor campaniei mass-media naționale împotriva corupției.
|
|
240
|
C2.6. R1-I2
|
M
|
Instituirea unui sistem de informare pentru gestionarea infrastructurii etice a funcționarilor publici
|
Sistemul informatic a fost complet dezvoltat și pus în funcțiune
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se dezvoltă și se pune în funcțiune un sistem de gestionare etică electronică a infrastructurii în vederea modernizării și îmbunătățirii activității comisarilor de etică, a Comisiei de etică și a funcționarilor care lucrează în cadrul Serviciului de etică și integritate, cuprinzând funcționalități de prelucrare a cel puțin următoarelor categorii de plângeri:
— Plângeri privind modul în care sunt tratați cetățenii de către funcționari
— Plângeri privind comportamentul în apariții publice.
— Plângeri privind obținerea de beneficii materiale sau de altă natură.
— Plângeri privind conflictele de interese.
— Plângeri din partea funcționarilor publici cu privire la alți funcționari publici, inclusiv cu privire la comportamentul superiorilor.
|
|
241
|
C2.6. R1-I3
|
M
|
Îmbunătățirea sistemelor de informații privind declarațiile de avere pentru funcționarii publici și funcționarii judiciari
|
Sistemele de informații au fost modernizate și puse în aplicare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Sistemul actual de depunere a declarației de avere a funcționarilor este îmbunătățit prin permiterea completării automate a datelor din surse publice disponibile și prin îmbunătățirea condițiilor prealabile pentru verificarea informațiilor conținute în declarația de avere a funcționarilor publici și a funcționarilor judiciari.
|
|
242
|
C2.6. R1-I4
|
T
|
Modernizarea a 4 centre regionale ale Biroului Național de Poliție pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate (PN USKOK)
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Pentru centrele regionale PN USKOK din Zagrebși Split se prezintă rapoarte ale inginerilor Sprivind eficiența renovării energetice.
Certificatele de livrare pentru noile echipamente informatice, de exemplu pentru utilizarea instrumentelor software și a serverelor digitale de stocare a probelor, se eliberează pentru toate cele patru centre regionale.
|
|
243
|
C2.6. R2
|
M
|
Evaluarea efectelor Legii privind dreptul de acces la informații
|
Publicarea raportului de evaluare referitor la Legea privind dreptul de acces la informații
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Studiu publicat cu recomandări privind evaluarea efectelor Legii privind dreptul de acces la informații și impactul acesteia asupra segmentului de exercitare garantat prin Constituție din perspectiva utilizatorilor și a autorităților publice. Recomandările vor fi luate în considerare în contextul viitoarelor modificări ale Legii privind dreptul de acces.
|
|
244
|
C2.6. R3
|
M
|
Aplicarea recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în ceea ce privește deținerea majoritară a unităților locale și regionale
|
Publicarea unui manual de aplicare a recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în unitățile locale și regionale deținute în proporție majoritară
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Manual publicat la adresa:
— Aplicarea recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în proporție majoritară de către unitățile administrației publice locale și regionale.
— Introducerea și punerea în aplicare a unei funcții de conformitate în toate entitățile juridice obligate să o instituie. Importanța punerii în aplicare a politicilor anticorupție, a introducerii unui cod etic și a unei funcții de conformitate mai bine stabilite, pentru a confirma faptul că întreprinderea pune în aplicare cu atenție prevenirea comportamentelor neetice, precum și a unei culturi organizaționale care încurajează comportamentul etic și conformitatea.
|
|
245
|
C2.6. R3
|
M
|
Evaluarea efectelor punerii în aplicare a Programului anticorupție 2021-2022 pentru întreprinderile deținute în proporție majoritară din cadrul administrațiilor locale și al unităților administrației regionale
|
Publicarea raportului de evaluare a impactului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Raportul privind efectele punerii în aplicare se publică. Metodologia elaborată în raport permite evaluarea efectelor punerii în aplicare a programului anticorupție pentru întreprinderile deținute de unitățile administrației locale și regionale, precum și a viitoarelor astfel de documente.
Se organizează 5 de cursuri de formare a reprezentanților întreprinderilor deținute în majoritate de unități locale și regionale autonome cu privire la aplicarea Manualului pentru punerea în aplicare a recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în întreprinderile deținute în majoritate de unități locale și regionale, precum și cu privire la importanța consolidării integrității și a combaterii corupției.
Se organizează 3 mese rotunde și 1 conferințe privind guvernanța corporativă în societățile deținute în proporție majoritară de unități ale administrațiilor locale și regionale.
|
|
246
|
C2.6. R4
|
T
|
Formarea judecătorilor cu privire la gestionarea riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice și al protecției judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
20 de judecători ai Înaltei Curți Administrative a Croației sunt formați cu privire la gestionarea riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice și al căilor de atac judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice. În acest scop, Academia Judiciară va organiza 2 ateliere ca parte a dezvoltării profesionale pe tot parcursul vieții a funcționarilor judiciari, sub forma unei formări clasice/regulate și a învățării la distanță în funcție de circumstanțe, pentru a consolida în continuare protecția judiciară în cadrul procedurilor de achiziții publice.
|
M. COMPONENTA 2.7: CONSOLIDAREA CADRULUI BUGETAR
Această componentă vizează consolidarea în continuare a cadrului fiscal și a disciplinei fiscale prin noua Lege a bugetului, pentru a îmbunătăți procesele bugetare, a îmbunătăți raportarea financiară și a dezvolta un model de proiecție macroeconomică.
Consolidarea cadrului bugetar este unul dintre elementele-cheie pentru îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice, care, la rândul său, contribuie la stabilitatea macroeconomică și creează condițiile prealabile pentru creșterea ratelor potențiale de creștere, precum și pentru redresarea și reziliența economică.
Componenta abordează recomandările specifice fiecărei țări privind consolidarea cadrului bugetar (recomandarea specifică fiecărei țări 1 și 2019) și aplicarea politicilor bugetare care vizează obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu (recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2020).
M.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.7 R1 – Îmbunătățirea planificării bugetare și araportării
Obiectivul acestei reforme este de a modifica Legea bugetului pentru a îmbunătăți procesele bugetare și documentele bugetare aferente, precum și raportarea financiară, asigurând astfel dezvoltarea unui sistem eficient și durabil de gestionare a finanțelor publice.
Reforma include:
-Elaborarea și adoptarea noii Legi a bugetului.
-Asigurarea funcționalității depline a Comisiei de politică bugetară, prin numirea unui nou președinte pe baza unui apel public.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2022.
Reforma C2.7 R2 – Dezvoltarea unui model macroeconomic structural al economiei croate
Obiectivul reformei este de a dezvolta un model macroeconomic structural al economiei croate, care să fie adecvat pentru realizarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, simulând efectele politicilor economice și evaluările de impact ale șocurilor, și, în cele din urmă, de a consolida capacitatea Ministerului de Finanțe de a pregăti previziuni bugetare.
Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.
M.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
247
|
C2.7. R1
|
M
|
Consolidarea cadrului bugetar prin adoptarea Legii bugetului pentru îmbunătățirea proceselor bugetare
|
Intrarea în vigoare a noii Legi a bugetului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Noua Lege a bugetului stabilește procesul și documentele-cheie pentru pregătirea, adoptarea și execuția bugetului de stat, bugetul unităților administrației locale și regionale și al utilizatorilor lor extrabugetari, cadrul de împrumut pentru unitățile administrației publice locale și regionale, monitorizarea utilizării veniturilor proprii și a celor alocate, previziunea și controlul cheltuielilor viitoare, inclusiv al angajamentelor multianuale, permițând, de asemenea, o mai mare flexibilitate în punerea în aplicare a proiectelor UE și asigurând respectarea Directivei 2011/85 a Consiliului în vederea instituirii unui sistem mai eficient de raportare financiară și statistică.
|
|
248
|
C2.7. R1
|
M
|
Asigurarea funcționalității depline a Comisiei de politică bugetară.
|
Numirea de către Parlament a noului președinte al Comisiei pentru politică bugetară
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Numirea unui nou președinte al Comisiei pentru politică bugetară asigură funcționalitatea deplină a Comisiei și punerea în aplicare a Legii privind răspunderea fiscală (OG 111/2018).
|
|
249
|
C2.7. R2
|
M
|
Dezvoltarea unui model macroeconomic structural al economiei croate pentru elaborarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, planificare bugetară
și analize ale politicii economice
|
Elaborarea și utilizarea unui model de proiecție macroeconomică structurală pe deplin funcțională a economiei croate pentru a elabora proiecții care stau la baza bugetului anual.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Se elaborează un model macroeconomic structural al economiei croate pentru elaborarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, simularea efectelor politicilor economice și a impactului șocurilor și, în cele din urmă, consolidarea capacității Ministerului de Finanțe de a pregăti previziunile bugetare. Modelul inițial este elaborat până la sfârșitul anului 2021 și este pe deplin operațional până la jumătatea anului 2022, permițând elaborarea de proiecții care stau la baza bugetului pentru 2023. Rezultatele modelului se utilizează pentru pregătirea documentelor bugetare, îmbunătățind calitatea previziunilor bugetare pe termen mediu și, prin urmare, sustenabilitatea finanțelor publice.
|
N. COMPONENTA 2.8: CONSOLIDAREA CADRULUI ANTI-MONEY PRIVIND SPĂLAREA BANILOR
Obiectivul acestei componente este de a consolida capacitatea autorităților croate (autoritățile de supraveghere, Biroul de combatere a spălării banilor, autoritățile de aplicare a legii) de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului, de a îmbunătăți coordonarea și cooperarea acestora și de a sensibiliza în continuare toate părțile interesate implicate.
Această reformă este în conformitate cu Planul de acțiune al Croației pentru participarea la mecanismul european al cursului de schimb II (MCS II).
N.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.8 R1 – Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a preveni spălarea banilor
Scopul acestei reforme este de a menține eficiența sistemului financiar în conformitate cu standardele internaționale, prevenind în același timp fluxurile financiare nelegitime prin sensibilizarea tuturor instituțiilor și autorităților responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor de combatere a spălării banilor, prin stabilirea unui cadru pentru formarea periodică.
Reforma C2.8 R2 – Consolidarea cooperării dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere
Scopul acestei reforme este de a consolida cooperarea dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere prin îmbunătățirea schimbului de informații și de bune practici în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.
Reforma C2.8 R3 – Punerea în aplicare completă a planului de acțiune pentru reducerea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului
Obiectivul general al acestei reforme este de a pune în aplicare planul de acțiune pentru reducerea riscurilor identificate în evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului în Croația, adoptat de guvern. Planul de acțiune conține măsuri care vizează, de exemplu, consolidarea capacității administrative a Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, a Inspectoratului Financiar și a autorităților de supraveghere, creșterea numărului de activități de supraveghere, îmbunătățirea infrastructurii informatice și asigurarea formării ofițerilor tuturor entităților obligate în vederea consolidării cooperării și a capacității administrative.
Reforma C2.8 R4 – Consolidarea supravegherii combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului pe baza unei evaluări a riscurilor în sectorul financiar din Croația
Obiectivul general al acestei reforme este de a îmbunătăți cadrul pentru prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului în Croația și de a consolida capacitatea instituțională și administrativă, prin punerea în aplicare a recomandărilor formulate în cadrul proiectului Instrumentului de sprijin tehnic (IST) privind dezvoltarea unei abordări bazate pe riscuri în ceea ce privește supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
N.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
250
|
C2.8. R1
|
M
|
Sensibilizarea tuturor părților responsabile prin formare periodică
|
Cadrul pentru formarea continuă a personalului obligat să raporteze cu privire la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2020
|
Cadrul în vigoare pentru formarea continuă de către organismele de supraveghere și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a personalului tuturor instituțiilor și autorităților raportoare, inclusiv a responsabililor cu conformitatea în materie de combatere a spălării banilor și a conducerii instituțiilor de credit. Inițiativele educaționale avute în vedere în cadru se axează pe sensibilizarea cu privire la abordarea bazată pe riscuri în ceea ce privește aplicarea măsurilor de precauție privind clientela și pe obligația de a raporta activitățile suspecte. Ca parte a cadrului, organismele de supraveghere și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor furnizează periodic instituțiilor și autorităților informații actualizate cu privire la evoluțiile în materie de spălare a banilor.
|
|
251
|
C2.8. R2
|
M
|
Continuarea cooperării dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere
|
Se semnează un acord de cooperare actualizat între Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere privind schimbul de informații și cooperarea
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2020
|
Acordul de cooperare actualizat între Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere privind schimbul de informații și cooperarea, care include:
schimbul de date și informații necesare pentru procedurile de supraveghere;
II) schimbul de informații privind neregulile identificate la nivelul entităților raportoare;
III) schimbul de informații cu privire la cele mai recente tipologii identificate de Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și de autoritățile de supraveghere,
intensificarea activităților de supraveghere pe baza riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și
schimbul de date statistice în scopul evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național și evaluarea eficacității eforturilor sistemului de prevenire și detectare a spălării banilor și a finanțării terorismului.
|
|
252
|
C2.8. R2
|
T
|
Consolidarea supravegherii prin reuniuni periodice ale Grupului de lucru interinstituțional privind supravegherea
|
|
Număr
|
0
|
12
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Pentru a armoniza practicile de supraveghere, a îmbunătăți schimbul de experiență și cunoștințe între autoritățile de supraveghere și a face schimb de informații, Grupul de lucru interinstituțional privind supravegherea în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MIRS) va avea cel puțin 12 reuniuni între sfârșitul anului 2020 și sfârșitul anului 2024. Grupul de lucru interinstituțional privind supravegherea consolidează cooperarea dintre toate autoritățile de supraveghere responsabile cu supravegherea punerii în aplicare a măsurilor și acțiunilor prevăzute în Legea privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În special, Grupul de lucru interinstituțional privind supravegherea monitorizează: I) schimbul eficient de date statistice privind supravegherea efectuată, ii) schimbul de experiență în materie de supraveghere („cele mai bune practici”), iii) schimbul de informații privind neregulile detectate în aplicarea legii, (iv) consolidarea și coordonarea activităților de supraveghere și (v) schimbul de informații privind planurile de supraveghere.
|
|
253
|
C2.8. R3
|
M
|
Finalizarea punerii în aplicare a noului plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, pe baza unei evaluări naționale actualizate a riscurilor.
|
Finalizarea punerii în aplicare a noului plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin consolidarea în continuare a cooperării și a schimbului de informații
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Pe baza evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național în Republica Croația, se pune în aplicare pe deplin, până la 31 decembrie 2021, un plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Planul de acțiune conține măsuri de reducere a riscurilor identificate, dreptul public și alte organisme desemnate de deținători pentru punerea în aplicare a măsurilor individuale, precum și termenul de punere în aplicare a măsurilor. Planul ține seama de riscurile identificate de autoritățile de supraveghere (Banca Națională a Croației, Inspectoratul Financiar, Agenția Croată de Supraveghere a Serviciilor Financiare), Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, Parchetul de Stat din Republica Croația și entitățile juridice obligate (bănci și altele). Acesta consolidează în continuare cooperarea și schimbul de informații între toate instituțiile și autoritățile responsabile.
|
|
254
|
C2.8. R4
|
M
|
Consolidarea supravegherii sectorului financiar pe baza unei evaluări a riscurilor în domeniul CSB/CFT
|
Punerea deplină în aplicare a unor proceduri și metodologii consolidate pentru supravegherea bazată pe riscuri, elaborate în cadrul proiectului Instrumentului de sprijin tehnic (IST) „Supravegherea bazată pe riscuri a spălării banilor și a finanțării terorismului în sectorul financiar din Croația”, pentru a atenua în mod eficace riscurile identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Autoritățile iau măsuri, dacă este necesar prin adoptarea de acte legislative, pentru a consolida supravegherea sectorului financiar, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de Banca Națională a Croației și de Agenția croată de supraveghere a serviciilor financiare și utilizând o abordare bazată pe riscuri elaborată în conformitate cu rezultatele asistenței tehnice furnizate în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. Acțiunile consolidează capacitatea instituțională și administrativă și contribuie la îmbunătățirea eficacității întregului sistem de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului în Croația și, în cele din urmă, la îmbunătățirea cadrului general de combatere a spălării banilor în Croația.
|
O. COMPONENTA 2.9: CONSOLIDAREA CADRULUI PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE
Pentru a consolida cadrul privind achizițiile publice și a-l alinia la cele mai bune practici ale UE, această componentă a planului croat de redresare și reziliență include măsuri de îmbunătățire a sistemului de formare pentru achizițiile publice, de consolidare a sistemului de revizuire prin introducerea unor căi de atac electronice obligatorii și de încurajare a utilizării achizițiilor inovatoare. Sistemul consolidat de achiziții publice contribuie, printre altele, la combaterea corupției și conduce la o mai bună absorbție a fondurilor UE, care se preconizează că vor duce la îmbunătățirea mediului de afaceri, la creșterea investițiilor private, la productivitate și la crearea de noi locuri de muncă.
Componenta include trei reforme și o investiție care vizează sporirea transparenței și a eficienței sistemului de achiziții publice din Croația. Acestea vor contribui, de asemenea, la o mai bună prevenire a corupției, în special la nivel local (CSR 2019), și vor îmbunătăți capacitatea și eficiența administrației publice croate (CSR 2020).
O.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C2.9 R1 – Furnizarea continuă de formare în domeniul achizițiilor publice
Obiectivul reformei este de a îmbunătăți sistemul de formare în domeniul achizițiilor publice prin dezvoltarea de noi instrumente pentru dobândirea de cunoștințe teoretice și practice, aptitudini și competențe profesionale pentru punerea în aplicare a procedurilor de achiziții publice la toate nivelurile, eficientă din punctul de vedere al costurilor, eficientă și eficace. Aceasta se bazează pe o abordare cuprinzătoare pentru consolidarea competitivității părților interesate în sistemul de achiziții publice prin integrarea rezultatelor analizei volumului de muncă în cadrul acțiunii de investiții C2.9.R1-I1. În special, analiza definește nevoile de formare continuă și planificată a principalilor angajați din domeniul achizițiilor publice pe baza matricei de competențe care definește 30 de competențe și aptitudini.
În plus, Cadrul european al competențelor pentru profesioniștii din domeniul achizițiilor publice ProcurCompEU, care servește drept cadru comun de referință pentru practicienii din domeniul achizițiilor publice, se introduce în sistemul croat de formare până la 31 decembrie 2023. În primul rând, pentru persoanele fizice, cadrul facilitează identificarea și conceperea competențelor personale și profesionale. În al doilea rând, entitățile contractante o utilizează pentru a evalua și a îmbunătăți eficiența achizițiilor publice în organizarea lor. În cele din urmă, furnizorii de formare în domeniul achizițiilor publice trebuie să poată utiliza cadrul ProcurCompEU pentru a dezvolta programe cuprinzătoare de învățare și formare.
În al treilea rând, programele de formare generală, care vor fi, de asemenea, deschise ofertanților, vor spori nivelul de cunoștințe și competențe în desfășurarea procedurilor de achiziții publice din partea ofertanților, îmbunătățind nivelul de participare și succesul IMM-urilor la achizițiile publice.
Această reformă se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C2.9 R1-I1 – Analiza volumului de muncă al angajaților instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice
Această investiție furnizează o analiză a volumului de muncă pentru a determina numărul de actori, competențele necesare ale personalului și îmbunătățirile necesare ale sistemului de compensare. Se preconizează că punerea în aplicare a recomandării analizei va atinge și va menține un număr optim de personal cu înaltă calificare și motivat, care să răspundă nevoilor principalelor instituții de achiziții publice.
Inițiativa prevede:
-analiza volumului de muncă în cadrul organismelor de achiziții publice, inclusă în gestionarea fondurilor UE;
-descrierea sarcinilor pe care le îndeplinesc;
-definirea competențelor necesare.
Analiza volumului de muncă se bazează pe date istorice privind volumul de muncă, ținând seama, de asemenea, de tendințele preconizate ale volumului de muncă, inclusiv de nevoile de formare continuă și planificată a personalului cu privire la subiecte specifice legate de achiziții, cum ar fi achizițiile strategice, responsabile din punct de vedere social, sustenabile, achizițiile inovatoare și accesul IMM-urilor la această piață a achizițiilor publice.
Rezultatele analizei vor fi utilizate pentru a defini nevoile de formare continuă și planificată ale personalului instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR – Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile, SAFU – Agenția Centrală de Finanțe și Contractare și DKOM- Comisia de Stat pentru Supravegherea Achizițiilor Publice).
Această măsură se finalizează până la 30 septembrie 2022.
Reforma C2.9 R2 – Consolidarea sistemului de revizuire în domeniul achizițiilor publice
Obiectivul reformei este de a contribui la reducerea sarcinii administrative legate de sistemul de revizuire și de a contribui la combaterea corupției prin reducerea duratei medii de introducere a căilor de atac și prin impunerea obligativității căilor de atac electronice.
Reforma constă în modificări ale cadrului legislativ privind achizițiile publice pentru a introduce calea de atac electronică ca instrument obligatoriu în sistemul de achiziții publice și în reducerea timpului mediu de soluționare a căilor de atac.
Reforma C2.9 R3 – Achiziții publice inovatoare
Obiectivul reformei este de a spori utilizarea achizițiilor publice în domeniul inovării în Croația.
Această măsură include elaborarea și punerea în aplicare a unui program de formare privind achizițiile publice în domeniul inovării pentru achizitorii publici din Croația.
O.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
256
|
C2.9. R1
|
M
|
Orientări privind îmbunătățirea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice și punerea în comun a acestora
|
Publicarea orientărilor pe Portalul achizițiilor publice
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Pentru a încuraja în continuare implicarea IMM-urilor în procedurile de achiziții publice, se elaborează și se publică orientări pentru entitățile contractante și ofertanți pentru a încuraja participarea IMM-urilor pe piața achizițiilor publice. Orientările includ, de asemenea, cele mai importante dispoziții ale Legii privind achizițiile publice, menite să faciliteze concurența IMM-urilor pentru contractele de achiziții publice. Cooperarea cu asociațiile de întreprinderi în ceea ce privește furnizarea de formare specifică ofertanților în cadrul procedurilor de achiziții publice continuă. Orientările vor fi elaborate pe baza rezultatelor proiectului Programului de sprijin pentru reforme structurale.
|
|
257
|
C2.9. R1
|
M
|
Modificarea normelor privind formarea în domeniul achizițiilor publice
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Normelor privind formarea în domeniul achizițiilor publice
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Modificările cadrului legislativ în vederea îmbunătățirii formării în domeniul achizițiilor publice includ: stabilirea unei programe de învățământ pentru programele de actualizare a competențelor, definirea competențelor și a obiectivelor de învățare, (ii) integrarea ProcurCompEU în sistemul obligatoriu de formare și certificare pentru achizițiile publice; (III) cerința de a efectua o evaluare calitativă a cursurilor de formare.
Se preconizează că modificările vor oferi o abordare cuprinzătoare necesară pentru a asigura consolidarea capacității administrative a personalului din principalele instituții de achiziții publice, utilizând, de asemenea, recomandările din analiza volumului de muncă (R1-I1). Pe baza rezultatelor evaluării organizaționale și a priorităților strategice, se acordă prioritate cursurilor de formare care pot avea cel mai mare impact în atingerea obiectivelor, cum ar fi aspecte legate de integritate și transparență, planificarea adecvată a procedurilor, specificații tehnice echitabile și deschise, criterii clare de selecție și evaluare a ofertelor, gestionarea contractelor și modificări.
|
|
258
|
C2.9. R1
|
M
|
Integrarea unui cadru adaptat pentru formarea continuă a responsabililor cu achizițiile publice în cadrul ProcurCompEU în sistemul obligatoriu de formare și certificare pentru achizițiile publice.
|
Intrarea în vigoare a cadrului pentru formarea continuă a responsabililor cu achizițiile publice aliniat la ProcurCompEU;
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Instrumentul ProcurCompEU se adaptează la particularitățile Croației și este integrat în sistemul obligatoriu existent de formare și certificare în domeniul achizițiilor publice. Va fi creată o subpagină pe Portalul achizițiilor publice, unde instrumentele ProcurCompEU sunt disponibile și gratuite de către toate părțile interesate din sistemul de achiziții publice, iar organismul competent pentru politica în domeniul achizițiilor publice sprijină punerea în practică și supravegherea acestuia.
|
|
259
|
C2.9. R1-I1
|
M
|
Publicarea unei analize independente și a unor recomandări concrete pentru îmbunătățirea gestionării sarcinii administrative a întregului personal al instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR, SAFU, DKOM).
|
Publicarea analizei volumului de muncă al angajaților instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR, SAFU și DKOM), inclusiv a unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor și măsurilor privind resursele umane
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Experții externi independenți efectuează o analiză cuprinzătoare a volumului de muncă al personalului instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice inclus în fondurile UE, inclusiv descrierea sarcinilor pe care le îndeplinesc și a competențelor și a sistemului de compensare necesare. Raportul independent publicat se va baza pe o analiză cuprinzătoare a rolurilor din sistemul de achiziții publice și a volumului de muncă, ținând seama de datele istorice privind volumul de muncă și comparându-le cu tendințele în materie de creștere a volumului de muncă, inclusiv cu nevoile de formare pe teme specifice, cum ar fi achizițiile durabile și accesul la IMM-uri. Raportul include un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a măsurilor și recomandări de îmbunătățire pentru a asigura recrutarea și păstrarea personalului cu înaltă calificare.
|
|
260
|
C2.9. R2
|
M
|
Modificarea cadrului legislativ privind achizițiile publice, făcând din utilizarea căii de atac electronice un mijloc obligatoriu de introducere a unei căi de atac
|
Intrarea în vigoare a modificărilor Legii privind achizițiile publice și ale statutului (Ordonanța privind căile de atac în procedurile de achiziții publice)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Cadrul legislativ privind achizițiile publice (Legea privind achizițiile publice și statutele relevante) se modifică pentru a introduce calea de atac electronică ca mijloc obligatoriu de obținere a căilor de atac în sistemul de achiziții publice.
|
|
261
|
C2.9. R2
|
T
|
Reducerea timpului mediu de soluționare a căilor de atac și a deciziilor
|
|
Număr
|
35.2
|
29.2
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Numărul mediu de zile pentru soluționarea căilor de atac de la data primirii căii de atac se reduce cu cel puțin 6 de zile.
|
|
263
|
C2.9. R3
|
M
|
Programe și activități care vizează conceperea și gestionarea achizițiilor publice inovatoare
|
Program instituit pentru a oferi asistență și formare profesională achizitorilor în cadrul achizițiilor publice în domeniul inovării
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Prin utilizarea asistenței tehnice, instituțiile croate instituie programe pentru a oferi asistență profesională achizitorilor în cadrul procedurilor de achiziții legate de inovare. Centrul pentru concurență pentru achiziții publice inovatoare, înființat în cadrul HAMAG-BICRO (Agenția Croată pentru Întreprinderi Mici, Inovare și Investiții), va fi consolidat, iar personalul său va fi instruit pentru a oferi formare în domeniul achizițiilor publice în domeniul inovării pe cont propriu. Capacitatea administrativă a MINGOR (Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile) va fi, de asemenea, consolidată în același mod. Până în T1 2024 se pregătește un raport privind progresele înregistrate cu privire la această consolidare a capacităților.
În plus, se publică un manual pentru entitățile contractante, cu orientări privind modul de desfășurare a procedurilor de achiziții publice legate de inovare.
|
|
264
|
C2.9. R3
|
T
|
Formare privind achizițiile publice în domeniul inovării
|
|
Număr
|
0
|
150
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Reprezentanții a cel puțin 150 de achizitori publici sunt instruiți cu privire la achizițiile publice în domeniul inovării. Autoritățile monitorizează, de asemenea, utilizarea achizițiilor publice în domeniul inovării printr-o publicație statistică și desfășoară activități de sensibilizare pentru părțile interesate din sectorul privat.
|
P. COMPONENTA 3.1: REFORMA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL
Sistemul de învățământ din Croația se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Participarea la serviciile formale de îngrijire a copiilor și participarea la educația și îngrijirea timpurie (ECEC) sunt printre cele mai scăzute din UE, în mare parte din cauza lipsei de infrastructuri ECEC și a deficitului de cadre didactice, cu mari disparități regionale care exacerbează inegalitățile. Ciclul de școlarizare obligatorie (cu o durată de opt ani) este cu un an mai scurt decât standardul UE. Timpul anual de instruire în școlile primare este, de asemenea, mai mic decât media UE, deoarece multe școli își desfășoară activitatea în schimburi din cauza deficitului de infrastructură. Performanțele elevilor în ceea ce privește toate competențele de bază se situează sub media UE. Rata de absolvire a învățământului terțiar este una dintre cele mai scăzute din UE. Participarea la educația adulților este, de asemenea, foarte scăzută.
Obiectivul acestei componente este de a aborda toate aceste provocări. Aceasta include o reformă cuprinzătoare a sistemului de învățământ, care urmărește să sprijine accesul la educație și calitatea acesteia la toate nivelurile de educație. Acesta include, de asemenea, investiții complementare în infrastructura ECEC, în școli și în infrastructura digitală a învățământului superior.
Această componentă contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației în ultimii doi ani, cu privire la necesitatea „de arealiza reforma educației și de a îmbunătăți atât accesul la educație și formare la toate nivelurile, cât și calitatea și relevanța acestora pentru piața forțeide muncă” (CSR 2 2019) șide a „promova dobândirea de competențe” (CSR 2 2020).
P.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C3.1 R1 – Reforma structurală a sistemului de învățământ
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți accesul la educație și calitatea acesteia la toate nivelurile, în special pentru persoanele și copiii din grupuri dezavantajate din punct de vedere socioeconomic
.
·Educația și îngrijirea timpurie (ECEC)
Această reformă constă în îmbunătățirea accesului la educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC) pentru copiii cu vârste cuprinse între trei ani și începutul învățământului primar și în instituirea unui nou model de finanțare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțării ECEC.
·Școli primare
Scopul reformei este de a spori calitatea rezultatelor predării și învățării, în special pentru copiii care provin din medii socioeconomice defavorizate, prin punerea în aplicare a unui schimb unic, a predării cu o zi întreagă în școlile primare și prin creșterea numărului de ore de predare obligatorii. Reforma urmărește, de asemenea, să sprijine dezvoltarea continuă a cadrelor didactice și evaluarea externă sistematică a rezultatelor învățării în școlile primare.
Reforma modifică Legea educației pentru a introduce noul model de predare cu zi întreagă în școlile primare, modificând numărul minim de ore de predare obligatorii și programa școlară pentru școlile primare, și este însoțită de programe sistematice de dezvoltare a cadrelor didactice.
Acest subset de măsuri ale reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.
·Învățământ secundar
Scopul reformei este de a spori relevanța învățământului secundar, prin creșterea numărului de studenți înscriși în învățământul secundar general (programele „gimnazija”), reducând în același timp ponderea educației și formării profesionale (EFP) și îmbunătățind relevanța programelor profesionale pentru piața forței de muncă.
Reforma contribuie la consolidarea numeroaselor programe de formare profesională secundare existente, prin reducerea surplusului de programe de formare profesională și prin creșterea relevanței programelor pentru nevoile pieței forței de muncă. Reforma introduce noi programe de învățământ bazate pe standardele profesionale și de calificare din Cadrul croat al calificărilor (CROQF), care sunt însoțite de dezvoltarea de noi materiale didactice și de formarea profesională a cadrelor didactice din învățământul profesional.
Acest subset de măsuri ale reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.
·Educația adulților
Scopul reformei este de a spori calitatea și relevanța educației adulților. Noua lege privind educația adulților aliniază programele de educație a adulților la standardele de calificare din Cadrul croat al calificărilor (CROQF), care se preconizează că va facilita recunoașterea cunoștințelor și competențelor dobândite. Reforma prevede, de asemenea, introducerea unor conturi educaționale individuale pentru a permite fiecărei persoane să participe la învățarea pe tot parcursul vieții. Reforma introduce, de asemenea, un sistem de evaluare a furnizorilor de educație pentru adulți.
Acest subset de măsuri ale reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Această reformă este sprijinită de trei investiții (C3.1 R1-I1, C3.1 R1-I2, C3.1 R1-I3 și C3.1 R1-I4).
Investiția C3.1 R1-I1 – Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea instalațiilor ECEC
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari în Croația. Această măsură include construirea de noi instalații ECEC și renovarea celor existente, cu obiectivul de a crea 22 500 de noi locuri în ECEC.
Investiția C3.1 R1-I2 – Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea pe timp de zi într-un singur schimb
Obiectivul acestei măsuri este de a sprijini trecerea la învățământul de zi întreagă pentru școlile primare din Croația. Măsura constă în construirea de noi școli primare și modernizarea celor existente.
Investiția C3.1 R1-I3 – Construirea, modernizarea, renovarea și echiparea școlilor secundare
Obiectivul acestei măsuri este de a spori capacitățile infrastructurii fizice în școlile secundare. Măsura include construirea de noi școli secundare și modernizarea celor existente, inclusiv a infrastructurilor sportive ale școlilor.
Reforma C3.1 R2 – Modernizarea învățământului superior
Această reformă vizează îmbunătățirea disponibilității, a calității și a relevanței pentru piața forței de muncă a învățământului superior, precum și creșterea ponderii absolvenților de învățământ superior, în special din grupuri vulnerabile și subreprezentate.
Reforma include adoptarea unei noi Legi privind știința și învățământul superior și a unei noi legi privind asigurarea calității în știință și în învățământul superior, în vederea stabilirii unui nou model eficient de finanțare pentru universitățile publice și alte instituții publice de învățământ superior. Noul model de finanțare se bazează pe criterii transparente și pe indicatori de performanță legați de obiectivele de dezvoltare ale instituției. Se preconizează că introducerea noului model de finanțare va fi pusă în aplicare prin acorduri de program care acoperă activitățile de cercetare științifică și de predare ale universității/instituției pentru o perioadă de doi ani.
Reforma vizează, de asemenea, o mai bună aliniere a educației la nevoile pieței forței de muncă. Comisia continuă să instituie standarde de calificare pentru toate calificările din învățământul superior și să le includă în Registrul Cadrului croat al calificărilor (CROQF), care se preconizează că va alinia mai bine calificările din învățământul superior la nevoile pieței forței de muncă. Reforma instituie, de asemenea, un registru digital al diplomelor, ceea ce reprezintă un pas în direcția dezvoltării unui sistem de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților pentru a permite monitorizarea capacității de inserție profesională a absolvenților.
Reforma sprijină, de asemenea, legături mai strânse între activitățile de predare și de cercetare științifică, internaționalizarea și participarea universităților croate la alianțele universităților europene ale viitorului și sprijină transformarea digitală a învățământului superior.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C3.1 R2-I1 – Transformarea digitală a învățământului superior
Obiectivul acestei măsuri este de a sprijini transformarea digitală a învățământului superior și de a facilita învățarea online.
Măsura constă în investiții în infrastructuri digitale pentru predare și în instrumente digitale de predare.
P.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
265
|
C3.1. R1
|
M
|
Adoptarea cadrului juridic revizuit privind învățarea în rândul adulților
|
Intrarea în vigoare a cadrului juridic revizuit care reglementează învățarea în rândul adulților
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Cadrul juridic revizuit care reglementează educația adulților sprijină o mai bună corelare între oferta de programe și nevoile pieței forței de muncă, prin alinierea programelor de educație a adulților la conținutul standardelor de calificare din Cadrul croat al calificărilor (CROQF) și permițând recunoașterea învățării informale și non-formale.
|
|
266
|
C3.1. R1
|
M
|
Analiza cuprinzătoare a nevoilor în materie de învățământ secundar
|
Publicarea pe site-ul Ministerului Științei și Educației a rezultatelor analizei cuprinzătoare efectuate cu privire la nevoile învățământului secundar
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Se efectuează o analiză cuprinzătoare a nevoilor învățământului secundar pentru a sprijini măsurile de creștere a ponderii studenților înscriși în programele de învățământ secundar general, pentru a reduce ponderea studenților înscriși în programe de formare profesională excedentare și pentru a alinia programele de formare profesională la nevoile pieței forței de muncă.
|
|
267
|
C3.1. R1
|
M
|
Adoptarea modelului de finanțare a educației și îngrijirii copiilor preșcolari
|
Intrarea în vigoare a modelului de finanțare ECEC
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Guvernul croat adoptă un model de finanțare a costurilor de funcționare ale facilităților ECEC pentru municipalitățile/unitățile administrației locale cu o capacitate financiară mai redusă, pentru a asigura sustenabilitatea investiției după renovarea instalațiilor ECEC existente sau construirea de noi astfel de instalații.
|
|
268
|
C3.1. R1
|
M
|
Adoptarea amendamentelor pentru un model de predare cu o zi întreagă
|
Intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la legea care reglementează învățământul primar și secundar pentru învățământul de zi cu zi
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Modificările aduse legii care reglementează învățământul primar și secundar definesc condițiile pentru introducerea învățământului de zi cu zi.
|
|
269
|
C3.1. R1
|
T
|
Participarea la educația și îngrijirea timpurie
|
|
% (procent)
|
76,3
|
90
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Creșterea la 90 % a ponderii copiilor cu vârsta de până la 3 ani care frecventează ECEC trebuie să fie vizibilă din statisticile naționale oficiale.
|
|
270
|
C3.1. R1-I1
|
T
|
Numărul de locuri construite în ECEC
|
|
Număr
|
0
|
12 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se creează cel puțin 12 000 de locuri noi în ECEC ca urmare a investițiilor în infrastructură în construirea, modernizarea și reconstrucția instalațiilor ECEC.
Construirea și renovarea instalațiilor ECEC se bazează pe rezultatele unei analize a nevoilor care ia în considerare capacitățile școlii și evoluțiile demografice.
|
|
271
|
C3.1. R1-I2
|
T
|
Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite
|
|
Număr
|
0
|
286
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
286 săli de clasă din școlile primare trebuie construite sau reconstruite, creând capacități suplimentare. Se construiesc cel puțin 4 de săli de sport noi.
Construcția și renovarea școlilor primare se bazează pe evaluarea nevoilor de investiții în infrastructură, ținând seama de capacitățile școlii și de evoluțiile demografice.
|
|
396
|
C3.1. R1-I3
|
T
|
Numărul de săli de clasă de învățământ secundar renovate sau construite
|
|
Număr
|
0
|
52
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se renovează sau se construiesc cel puțin 52 de săli de clasă pentru programele de învățământ secundar general.
Construirea și renovarea școlilor care desfășoară programe de învățământ secundar se bazează pe evaluarea capacităților existente și a nevoilor de infrastructură fizică suplimentară.
|
|
273
|
C3.1. R2
|
M
|
Adoptarea noii Legi privind activitatea științifică și învățământul superior
|
Intrarea în vigoare a noii legi privind știința și învățământul superior
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Noul cadru permite reforma organizațională a universităților publice și a institutelor științifice și introduce un model de finanțare bazat pe performanță.
|
|
274
|
C3.1. R2-I1
|
T
|
Infrastructura și echipamentele digitale furnizate instituțiilor publice de învățământ superior
|
|
% (procent)
|
0
|
90
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 90 % dintre instituțiile publice superioare trebuie să fi beneficiat de modernizarea pasivă a infrastructurii digitale și de achiziționarea de echipamente.
|
P.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C3.1 R1-I4 – Construirea, modernizarea, reconstrucția și echiparea școlilor primare pentru predarea pe timp de zi într-un singur schimb
Obiectivul acestei investiții este ca toți elevii din învățământul primar să frecventeze școli cu un singur schimb. Această investiție constă în construirea de noi școli primare și în modernizarea celor existente, inclusiv a infrastructurilor sportive.
P.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
397
|
C3.1. R1-I4
|
T
|
Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite
|
|
Număr
|
286
|
1318
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 1032 săli de clasă suplimentare din școlile primare trebuie construite sau renovate pentru a crea capacități suplimentare. Se construiesc cel puțin 241 de săli de sport noi.
Construcția și renovarea școlilor primare se bazează pe evaluarea nevoilor de investiții în infrastructură, ținând seama de capacitățile școlii și de evoluțiile demografice.
|
Q. COMPONENTA 3.2: STIMULAREA CAPACITĂȚII DE CERCETARE ȘI INOVARE
Peisajul public croat al cercetării și inovării este foarte fragmentat. Investițiile insuficiente în cercetare, dezvoltare și inovare, în special în sectorul afacerilor, combinate cu o finanțare și un model organizațional inadecvate ale universităților și institutelor științifice, afectează întregul potențial al sectorului de cercetare croat. Prin urmare, productivitatea științifică, eficiența și transferul de cunoștințe rămân limitate. Condițiile prealabile pentru dezvoltarea resurselor umane în domeniile științei, ingineriei tehnologice și matematicii (STIM) și tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), care ar permite creșterea gradului de pregătire a societății pentru tranziția digitală, sunt subdezvoltate. Fragmentarea și ineficiența politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și lipsa de rezultate ale investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare reprezintă unele dintre principalele cauze ale încetinirii creșterii productivității și competitivității.
Această componentă urmărește să abordeze aceste provocări prin urmărirea următoarelor obiective:
-Îmbunătățirea sistemului de finanțare instituțională pentru universități și institute științifice pentru a motiva productivitatea științifică, eficiența și transferul de cunoștințe prin investiții directe și creșterea finanțării cercetării științifice.
-Creșterea investițiilor în infrastructura de cercetare și în capacitățile organizaționale ale universităților și institutelor științifice, ceea ce va permite o mai bună calitate a cercetării științifice, precum și creșterea atractivității carierelor în cercetare în Croația.
-Introducerea unui nou cadru favorabil pentru avansarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor, în conformitate cu particularitățile domeniilor științifice, atragerea și păstrarea tinerilor oameni de știință croați și a oamenilor de știință străini de înaltă calitate.
-Introducerea unui cadru instituțional și de programare mai eficient pentru schemele de finanțare a cercetării și dezvoltării.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind politica economică legată de investiții în domeniul cercetării și inovării (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019).
ÎNTREBAREA 1
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C3.2 R1 – Reforma și consolidarea capacităților de cercetare și dezvoltare ale sectorului public de cercetare
Obiectivul acestei reforme este de a spori calitatea și vizibilitatea internațională a cercetării publice, de a consolida cercetarea orientată și impactul științei asupra dezvoltării în continuare a inovării, a economiei și a societății prin reorganizarea sectorului public de cercetare. Reforma include următoarele acțiuni:
-Adoptarea unui nou model de acorduri de program pentru finanțarea sistemului public de cercetare științifică;
-Majorarea bugetului instituțiilor științifice pentru o cercetare cu un impact mai mare;
-Reducerea fragmentării sistemului de cercetare științifică prin integrarea instituțiilor de cercetare științifică în vederea tranziției către o organizare mai eficientă a universităților și a institutelor de cercetare;
-Îmbunătățirea calității activității de cercetare științifică prin promovarea tranziției către un sistem de finanțare bazat pe performanță.
Punerea în aplicare a reformei include adoptarea unei noi legi privind activitatea științifică și învățământul superior, care să ofere un cadru juridic și financiar pentru integrarea organizațională și funcțională a universităților și a institutelor științifice, precum și un dialog privind obiectivele instituționale și un nou cadru de finanțare bazat pe rezultate. Se preconizează că noul cadru juridic și financiar va conduce la publicații mai influente, la proiecte mai competitive, la o cooperare internațională mai strânsă și la un număr mai mare de proiecte în cooperare cu întreprinderile.
Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.
Investiția C3.2 R1-I1 – Dezvoltarea unui sistem de acorduri de program pentru finanțarea universităților și institutelor de cercetare axate pe inovare, cercetare și dezvoltare
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți sistemul de finanțare a activității științifice a universităților și a institutelor științifice, cu scopul de a obține o calitate mai bună și o mai mare relevanță a rezultatelor cercetării.
Această investiție constă în furnizarea de finanțare pentru cererile de proiecte de cercetare către entitățile publice de cercetare care semnează acorduri de program.
Reforma C3.2 R2 – Crearea unui cadru pentru atragerea studenților și cercetătorilor în domeniile STIM și TIC
Obiectivul acestei reforme este de a introduce un nou cadru favorabil pentru avansarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor în domeniile STIM și TIC, cu scopul de a spori numărul și calitatea cercetătorilor și a profesioniștilor din sectorul științific și de afaceri și de a spori potențialul de inovare. Pe termen lung, se preconizează că reforma va permite capitalului uman să se extindă de la instituțiile științifice la economie prin transferul de cunoștințe specializate, tehnologii avansate, colaborarea dintre mediul academic și mediul de afaceri prin intermediul platformelor tehnologice și dezvoltarea de întreprinderi nou-înființate și spin-off în domeniul înaltei tehnologii, precum și infrastructuri deschise de cercetare și tehnologie.
Carierele științifice devin mai atractive printr-o politică de recrutare clară, transparentă și bazată pe merit în domeniile-cheie ale cercetării științifice. Carierele științifice în domeniile STIM și TIC sunt promovate încă de la primele niveluri de educație. Cadrul legislativ se modifică pentru a aborda modelul necompetitiv și împovărător din punct de vedere administrativ de recrutare și promovare din sistemul de cercetare științifică al Croației.
Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.
Investiția C3.2 R2-I1 – Dezvoltarea unui model favorabil pentru avansarea în carieră a cercetătorilor și desfășurarea de cercetări științifice de vârf în domeniile STIM și TIC
Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta și de a introduce un nou cadru favorabil și un nou sistem de stimulente pentru dezvoltarea carierei cercetătorilor.
Investiția constă în cereri de granturi de cercetare pentru a stimula tinerii cercetători, programe de formare și mobilitate cu sectorul afacerilor.
Investiția C3.2 R2-I2 – Investiții în cercetare – infrastructură tehnologică în domeniile STIM și TIC
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini tranziția digitală prin investiții în proiecte-cheie de infrastructură pentru cercetarea aplicată și specifică.
Investiția constă în construirea a șase proiecte de infrastructură pentru a sprijini în mod direct activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare.
Reforma C3.2 R3 – Îmbunătățirea
eficiența investițiilor publice în cercetare, dezvoltare și inovare
Obiectivul acestei reforme este de a pune în aplicare un model de guvernanță mai funcțional și mai eficient pentru cercetarea competitivă și de a institui sisteme de dezvoltare și inovare care să permită un proces de selecție mai rapid, bazat pe merit, a proiectelor de cercetare.
Reforma include adoptarea unei noi legi privind Fundația croată pentru știință în vederea consolidării capacității Fundației croate pentru știință și a reducerii numărului de instituții implicate în prezent în gestionarea și punerea în aplicare a programelor de finanțare a cercetării și inovării. Acest nou cadru juridic permite transformarea și consolidarea capacității fundației într-un organism care, pe lângă competențele clar convenite și definite în cadrul coordonării interinstituționale în cadrul Consiliului Național pentru Inovare, asigură o abordare simplificată și sistematică a gestionării finanțării proiectelor.
Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2022.
Investiția C3.2 R3-I1 – Introducerea unui cadru mai funcțional de programare a finanțării proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți sistemul existent de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării (C &D & ampI) și de a sprijini dezvoltarea cercetării și a produselor de vârf.
Această investiție constă în cereri de propuneri de proiecte de cercetare în cadrul unui program-pilot de finanțare.
T2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
275
|
C3.2. R1
|
M
|
Noua lege privind știința și învățământul superior
|
Intrarea în vigoare a noii legi privind știința și învățământul superior
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Noul act legislativ va crea condiții juridice și financiare pentru reforma organizațională și funcțională a universităților publice și a institutelor științifice, precum și pentru finanțarea destinată realizării obiectivelor de dezvoltare instituțională.
|
|
276
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Finanțare alocată proiectelor de cercetare pe baza cererilor de propuneri interne ale organizațiilor de cercetare în cursul primului ciclu de doi ani de punere în aplicare a acordurilor privind programele
|
|
Număr (Cuantum)
|
0
|
17 619 079
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Suma de 17 619 079 EUR se acordă proiectelor de cercetare desfășurate de universități și institute de cercetare care au semnat acordurile de program. Proiectele sprijină activități științifice și de cercetare directe (proiecte de cercetare) și se bazează pe caietul de sarcini publicat, cu termeni de referință care includ criterii de eligibilitate care să asigure că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
|
277
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Ponderea universităților sau institutelor de cercetare care au semnat acorduri de program
|
|
% (procent)
|
0
|
65
|
TRIMESTRUL 3
|
2024
|
Cel puțin 65 % din universitățile și institutele științifice publice trebuie să fi semnat noi acorduri de program în conformitate cu dispozițiile noii Legi privind activitatea științifică și învățământul superior, care introduc un sistem bazat pe performanță al obiectivelor de finanțare pentru organizațiile științifice publice.
|
|
278
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Proiecte de cercetare finalizate, în domeniul „verde”, de către organizații științifice care au semnat noi acorduri de program
|
|
Număr
|
0
|
8
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Cel puțin 8 proiecte de cercetare care sprijină în mod direct tranziția verde, desfășurate de organizații științifice care au semnat noile acorduri de program, trebuie să fi fost finalizate pe baza unei cereri de proiecte bazate pe caietul de sarcini publicat.
|
|
279
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Finanțare alocată proiectelor de cercetare pe baza cererilor de propuneri interne ale organizațiilor de cercetare
|
|
Număr (Cuantum)
|
17 619 079
|
121 109 984
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
O sumă suplimentară de cel puțin 103 490 905 EUR se acordă proiectelor de cercetare desfășurate de universități și institute de cercetare care au semnat acordurile de program. Proiectele sprijină activități științifice și de cercetare directe (proiecte de cercetare) și se bazează pe caietul de sarcini publicat.
|
|
280
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Reorganizări ale instituțiilor de învățământ superior și ale institutelor științifice
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Pe baza modelului de reorganizare a instituțiilor de învățământ superior și a institutelor științifice elaborat de experți externi independenți și adoptat de Ministerul Științei, Educației și Tineretului în dialog cu mediul academic și cu partenerii sociali, se finalizează cel puțin șase (6) reorganizări ale instituțiilor de învățământ superior și ale institutelor științifice care implică cel puțin douăsprezece (12) instituții de învățământ superior și institute științifice.
|
|
281
|
C3.2. R2
|
M
|
Noul cadru juridic care reglementează cerințele de calitate pentru programele de studii, studiile doctorale și condițiile de muncă pentru instituțiile științifice
|
Intrarea în vigoare a unui nou cadru juridic
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Noul cadru juridic oferă o bază pentru un nou sistem de promovare bazat pe excelență și pe o mai bună reglementare a dezvoltării carierei, permițând astfel condiții pentru atragerea și păstrarea cercetătorilor de calitate. Noul cadru juridic va permite tinerilor oameni de știință să prospere pe baza unor criterii de calitate științifică recunoscute la nivel internațional și cu mai puține bariere administrative. Acesta include formule flexibile de lucru pentru a promova recrutarea cercetătorilor cu responsabilități de îngrijire.
Noul cadru juridic constă în:
1) noua Lege privind asigurarea calității în știință și învățământul superior
2) Ordonanța privind condițiile de selecție în titluri științifice
|
|
282
|
C3.2. R2-I1
|
T
|
Granturi acordate în temeiul cadrului de programare pentru creșterea disponibilității și a capacității de inserție profesională a absolvenților în domeniile STIM/TIC și pentru îmbunătățirea mobilității acestora în vederea cooperării naționale și internaționale
|
|
Număr
|
0
|
3 354
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Cel puțin 3 354 de subvenții se acordă prin decizii privind finanțarea proiectelor de către Ministerul Științei, Educației și Tineretului, în noul cadru de finanțare a programelor de cercetare care se axează pe recompensarea excelenței în cercetare, pe cooperarea cu industria și pe cooperarea internațională. Cadrul include granturi pentru: (I) burse STIM și TIC; (II) un program pentru tinerii cercetători; (III) un program de urmărire a parcursului; (IV) un program de mobilitate; (V) Începutul/divizarea întreprinderilor tinere de cercetători; și (vi) un program de stagii pentru antreprenoriat.
|
|
283
|
C3.2. R2-I2
|
T
|
Proiecte de infrastructură pentru cercetarea aplicată și specifică
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se finalizează șase proiecte de infrastructură științifică și tehnologică pentru cercetarea aplicată și specifică în domeniile STIM și TIC, care sprijină transformarea digitală și implică tineri cercetători. Infrastructura se bazează pe principiile inovării deschise și sprijină în mod direct domeniile tehnologiilor curate și tranziția verde și cea digitală.
Cel puțin 3 222 325 EUR se acordă pentru trei dintre cele șase proiecte de infrastructură științifică și tehnologică, și anume:
1)Marmură inteligentă
2)Fermă de musulmani inteligenți marmură
3)Locul de exploatare a vehiculelor maritime autonome marmură
pentru a sprijini numai și exclusiv articolele definite în pachetul de lucru 3: „Infrastructură și echipamente” din cadrul proiectului MARBLE. Niciun cuantum furnizat de alte programe sau instrumente ale Uniunii nu este luat în calcul la calcularea acestei sume.
Deciziile privind finanțarea de către Ministerul Științei, Educației și Tineretului, împreună cu extrasele din sistemul contabil național care indică sumele alocate și liniile bugetare, din care se pot distinge sursele de finanțare utilizate pentru diferitele părți și activități ale fiecăruia dintre cele 3 proiecte (MARBLE Smart Marina, MARBLE Smart Mussel Farm, amplasament de exploatare a vehiculelor marine autonome MARBLE), se transmit la depunerea cererii de plată corespunzătoare.
|
|
284
|
C3.2. R3
|
M
|
Noua lege privind Fundația croată pentru știință
|
Intrarea în vigoare a noii legi privind Fundația croată pentru știință.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Noua lege privind Fundația croată pentru știință definește o misiune clară a Fundației pentru coordonarea, conceperea, monitorizarea și evaluarea programului și evaluarea programelor și politicilor de finanțare a proiectelor de C &D, creând un sistem solid și independent pentru punerea în aplicare a selecției, finanțării și monitorizării efectelor proiectului de C &D.
|
|
285
|
C3.2. R3-I1
|
T
|
Granturi acordate în cadrul unui „program-pilot” care sprijină instituirea unui cadru reformat de C &D & ampI.
|
|
Număr
|
0
|
300
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Pe baza asistenței consultative din partea experților externi angajați pentru instituirea noului cadru instituțional și de programare în domeniul C &D & ampI și pentru conceperea de noi programe de C &D, au fost acordate cel puțin 300 de granturi pentru proiecte care vizează cooperarea între întreprinderi și organizații de cercetare sau transferuri de cunoștințe și tehnologie în cadrul unui „program-pilot” pentru a sprijini instituirea unui cadru reformat de C &D & ampI.
|
R. COMPONENTA 4.1: ÎMBUNĂTĂȚIREA MĂSURILOR DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ ȘI A CADRULUI JURIDIC PENTRU O PIAȚĂ MODERNĂ A FORȚEI DE MUNCĂ ȘI ECONOMIA VIITORULUI
Această componentă a planului croat de redresare și reziliență abordează aspecte legate de piața forței de muncă, și anume prin modernizarea reglementării pieței forței de muncă și prin elaborarea unor politici active specifice în domeniul pieței forței de muncă. Obiectivul general al reformelor și al investițiilor din cadrul acestei componente este de a contribui la creșterea ocupării forței de muncă în Croația, care este încă cu mult sub media UE, în pofida îmbunătățirilor din ultimii ani.
Obiectivele specifice urmărite de această componentă sunt următoarele:
-Elaborarea și punerea în aplicare a unor noi politici active în domeniul pieței forței de muncă care să sprijine crearea de locuri de muncă în domeniul verde și în cel digital
-Îmbunătățirea sistemului de incluziune și monitorizare a grupurilor vulnerabile pe piața forței de muncă
-Introducerea unui sistem de bonuri valorice pentru educația și perfecționarea adulților,în special dobândirea de competențe legate de tehnologiile verzi și digitale
-Îmbunătățiri ale legislației muncii
Această componentă abordează recomandarea specifică fiecărei țări de a consolida măsurile și instituțiile de pe piața forței de muncă și coordonarea acestora cu serviciile sociale (recomandările specifice fiecărei țări 2, 2019), precum și recomandarea specifică fiecărei țări de a propune dobândirea de competențe (recomandarea specifică fiecărei țări 2.4, 2020).
R.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C4.1 R1 – Elaborarea și punerea în aplicare a unor noi politici active specifice în domeniul pieței forței de muncă în scopul tranziției verzi și digitale a pieței forței de muncă
Obiectivul acestei măsuri este de a adopta noi politici active în domeniul pieței forței de muncă (ALMP) pentru a stimula ocuparea forței de muncă și activitățile independente legate de tranziția verde și cea digitală și pentru a spori competitivitatea și capacitatea de inserție profesională a forței de muncă în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă și cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile. Această măsură constă în adoptarea de noi politici active în domeniul pieței forței de muncă și în sprijinirea beneficiarilor, inclusiv a celor din grupurile vulnerabile.
Reforma C4.1 R2 – Consolidarea sistemului de incluziune și monitorizare a grupurilor vulnerabile pe piața forței de muncă prin îmbunătățirea proceselor serviciilor de ocupare a forței de muncă
Obiectivul acestei măsuri este de a consolida sprijinul acordat șomerilor și grupurilor vulnerabile. Această măsură constă în modificarea Legii privind piața forței de muncă, îmbunătățirea proceselor CES pentru crearea de profiluri și activare și acordarea de sprijin persoanelor vulnerabile.
Reforma C4.1 R3 – Instituirea unui sistem de bonuri valorice pentru educația, formarea și perfecționarea adulților
Obiectivul acestei reforme este de a spori capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor și de a corela mai bine cererea și oferta de pe piața forței de muncă prin sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții și a dobândirii de noi competențe, în special de competențe verzi și digitale.
Reforma include:
-Adoptarea unei noi Legi privind educația adulților, care vizează îmbunătățirea calității învățării în rândul adulților prin îmbunătățirea acreditării, monitorizării și evaluării instituțiilor de învățământ pentru adulți, introducerea de bonuri valorice pentru educația adulților și alinierea acestora la Cadrul croat al calificărilor în sistemul de învățământ pentru adulți.
-Cartografierea competențelor, cu accent pe competențele prioritare de pe piața forței de muncă, inclusiv competențele în deficit, competențele verzi și digitale, care vor fi utilizate pentru a actualiza catalogul de competențe și pentru a defini competențele și programele educaționale conexe care urmează să fie finanțate prin vouchere.
-Dezvoltarea unui instrument informatic pentru o evaluare cuprinzătoare a competențelor potențialilor beneficiari.
-Informarea grupurilor vulnerabile care utilizează orientări și consiliere pentru a spori participarea acestora la inițiativele de actualizare a competențelor, inclusiv la bonuri valorice.
-Operaționalizarea cererii de utilizare a voucherelor de către beneficiari, furnizori de educație, consilieri și angajatori.
Reforma se pune în aplicare până la 30 iunie 2025.
Investiția C4.1 R3-I1 – Punerea în aplicare a voucherelor pentru educația, formarea și perfecționarea adulților
Obiectivul investiției este de a finanța bonuri valorice pentru programe acreditate de educație, formare și perfecționare a adulților pentru a dobândi competențele necesare pe piața forței de muncă și, în special, în tranziția către o economie verde și digitală. Această măsură constă în acordarea de bonuri valorice pentru educația adulților, cu accent pe grupurile vulnerabile.
Reforma C4.1 R4 – Îmbunătățirea legislației muncii
Obiectivul acestei reforme este de a crea un cadru legislativ clar și modern, menit să îmbunătățească condițiile de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, să reglementeze mai bine noile forme de muncă și să încurajeze tranziția de la contracte fixe la contracte pe durată nedeterminată și de la munca nedeclarată la munca declarată.
Reforma include modificări ale Legii muncii, și anume:
(1)Reglementarea muncii efectuate de la domiciliu în scopul asigurării securității juridice pentru părțile la raportul de muncă în circumstanțe excepționale și obișnuite.
(2)Măsuri de descurajare a utilizării contractelor de muncă pe durată determinată nejustificate, în special a celor cu o durată extrem de scurtă, limitarea numărului de posibile contracte temporare succesive și prevenirea utilizării abuzive a unor astfel de contracte, în special în ceea ce privește recrutarea de către angajatorii afiliați, precum și o mai bună definire a noțiunii de „succes”.
(3)Consolidarea dreptului la muncă suplimentară pentru alți angajatori.
(4)Crearea unui cadru juridic care să reglementeze munca prin intermediul platformelor online ca formă de muncă specifică, prin stabilirea drepturilor și obligațiilor subiective care decurg din acest raport juridic specific – drepturi și obligații fundamentale pe bază de muncă, asigurare obligatorie, siguranță și securitate, perioade de repaus, încetarea contractelor, codecizie și asociere și drepturi în cadrul raporturilor colective de muncă.
(5)Revizuirea dispoziției legale privind încetarea automată a contractului de muncă la începutul vârstei de pensionare și revizuirea dispoziției privind concedierea obligatorie în cazul angajaților care ating vârsta de pensionare, cu scopul de a stimula lucrătorii să rămână activi, evitând în același timp sarcinile nejustificate pentru angajatori.
(6)Definirea adecvată a conceptului de remunerație și a tuturor componentelor sale, pentru a o corela mai bine cu salariul minim și pentru a facilita aplicarea reglementărilor în domeniul muncii și a normelor privind impozitarea veniturilor din muncă.
(7)Definirea acoperirii drepturilor conferite prin convenții colective printr-o mai bună corelare a acesteia cu apartenența, pentru a spori participarea scăzută a lucrătorilor la sindicate și la negocierile colective și, astfel, pentru a consolida dialogul social.
Reforma modifică Legea privind asigurarea obligatorie de sănătate prin transferarea către Institutul Croat de Asigurări de Sănătate a costului concediului medical pentru lucrătorii activi care sunt eligibili pentru pensionare pentru limită de vârstă.
Reforma include modificări ale legislației existente care reglementează relațiile de muncă și adoptarea unei noi legi privind combaterea muncii nedeclarate, precum și acțiuni nelegislative de combatere a muncii nedeclarate, și anume:
(1)Consolidarea cunoștințelor și competențelor părților interesate și ale instituțiilor care le supraveghează
(2)Crearea unor baze de date comune pentru monitorizarea eficace a aplicării legii
(3)Redefinirea și o mai bună armonizare a sancțiunilor impuse pentru munca nedeclarată
(4)Creșterea gradului de sensibilizare a publicului cu privire la beneficiile muncii legale și la dezavantajele muncii nedeclarate, inclusiv prin campanii care vor promova, de asemenea, posibilitățile de utilizare a unor măsuri active pe piața muncii legate de desfășurarea de activități independente, precum și prin cursuri de formare privind diferitele modalități de înregistrare a meșteșugurilor de afaceri pentru care se plătesc beneficii publice sub formă de sume forfetare, în conformitate cu normele fiscale.
(5)Crearea de evidențe electronice ale lucrătorilor și ale timpului de lucru în sectorul construcțiilor și apoi, treptat, în alte activități.
(6)O reglementare mai largă a răspunderii pentru neplata salariilor în lanțul contractual în cazul subcontractării.
(7)Definirea muncii nedeclarate în toate manifestările sale, consolidarea inspecțiilor și a sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor și reglementarea acțiunilor autorităților implicate în combaterea muncii nedeclarate.
(8)Definirea procesului de tranziție de la munca nedeclarată la munca declarată, mandatând angajatorii să înregistreze retroactiv un angajat din prima zi de muncă (și cel puțin trei luni) în termen de trei zile de la data la care inspecția detectează munca nedeclarată. În plus, încălcarea va implica o sancțiune în suma prevăzută pentru fiecare lucrător nedeclarat și o obligație de a plăti salariul, contribuțiile și prestațiile lucrătorului.
Reforma include modificări ale Legii privind salariul minim, și anume:
(1)Excluderea majorității suplimentelor salariale din cuantumul salariului minim și impunerea unor majorări minime pentru orele suplimentare, munca de noapte și munca duminică și în zilele de sărbătoare legală.
(2)Excluderea posibilității de a renunța la salariul minim pentru a preveni eventualele abuzuri din partea angajatorilor.
(3)Consolidarea controalelor efectuate de autoritățile de inspecție și redefinirea sancțiunilor pentru neplata salariilor minime.
(4)Consolidarea rolului Comisiei de experți pentru monitorizarea și analiza evoluției salariilor minime, încredințându-i acesteia analize ale impactului potențial al creșterilor salariului minim asupra economiei, ocupării forței de muncă, nivelului de trai și altor segmente ale vieții și muncii și, în consecință, să recomande orientări.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.
R.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
286
|
C4.1. R1
|
M
|
Completarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă
|
Au fost adoptate trei noi măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Serviciul croat de ocupare a forței de muncă adoptă trei noi măsuri pentru a sprijini crearea de locuri de muncă în tranziția verde și în cea digitală. Condițiile și criteriile de utilizare a fondurilor în cadrul acestor măsuri, precum și activitățile Serviciului public croat de ocupare a forței de muncă sunt concepute astfel încât să acorde prioritate reactivării și (auto) încadrării în muncă a persoanelor inactive, a șomerilor de lungă durată și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET).
|
|
287
|
C4.1. R1
|
T
|
Numărul de beneficiari ai noilor măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă
|
|
Număr
|
0
|
5 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 5 000 beneficiază de noile politici active în domeniul pieței forței de muncă, dintre care cel puțin 3 200 aparțin grupurilor vulnerabile. Aceste noi măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă constau în:
— Sprijin sub formă de granturi pentru ocuparea forței de muncă în locuri de muncă legate de tranziția verde și cea digitală;
— Sprijin sub formă de granturi pentru stagii legate de tranziția verde și cea digitală;
— Sprijin sub formă de granturi pentru activitățile independente legate de tranziția verde și cea digitală.
|
|
288
|
C4.1. R2
|
M
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind piața forței de muncă
|
Intrarea în vigoare a Legii de modificare a Legii privind piața forței de muncă
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2024
|
Intrarea în vigoare a unei legi modificate sau noi privind piața forței de muncă, care majorează cuantumul prestațiilor de șomaj și prelungește durata acestora, relaxează cerințele pentru lucrătorii vulnerabili și digitalizează procesul de solicitare a prestațiilor de șomaj în conformitate cu analiza efectuată.
|
|
289
|
C4.1. R2
|
M
|
Îmbunătățirea calității sprijinului pentru grupurile vulnerabile
|
Intrarea în vigoare a unui act delegat sau adoptarea unui cadru de reglementare intern privind consolidarea proceselor pentru activitatea CES pentru crearea de profiluri, segmentarea, integrarea și activarea grupurilor vulnerabile
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Noile procese ale Serviciului public de ocupare a forței de muncă din Croația sunt operaționale pentru crearea de profiluri, segmentarea, integrarea și activarea grupurilor vulnerabile, dezvoltarea de instrumente pentru corelarea șomerilor cu locurile de muncă vacante și operaționalizarea sistemului de monitorizare și evaluare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă.
|
|
290
|
C4.1. R2
|
T
|
Îmbunătățirea calității sprijinului pentru cel puțin 5 000 de persoane din grupuri vulnerabile
|
|
Număr
|
0
|
5 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Activitățile de informare a grupurilor vulnerabile permit includerea a 5 000 de noi utilizatori.
|
|
291
|
C4.1. R3
|
M
|
Dezvoltarea competențelor în funcție de nevoile pieței
|
Sistemul de vouchere în uz
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Sistemul de bonuri este operațional și utilizat pentru a finanța participarea exclusiv la programe educaționale elaborate pe baza Cadrului croat al calificărilor și puse în aplicare prin intermediul instituțiilor acreditate în conformitate cu noua Lege adoptată privind educația adulților. Sunt implicate cel puțin 25 de programe educaționale. Sistemul conține un catalog de competențe care cartografiază competențele existente și necesare pe piața forței de muncă, precum și o aplicație informatică pentru gestionarea și acordarea voucherelor. Sistemul de tichete aduce beneficii angajaților și șomerilor, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile (șomeri de lungă durată, persoane inactive sau tineri NEET).
|
|
292
|
C4.1. R3-I1
|
T
|
Utilizarea voucherelor pentru educație
|
|
Număr
|
0
|
40 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Vouchere acordate unui număr de cel puțin 40 000 de beneficiari unici, dintre care cel puțin 12 000 din grupuri vulnerabile.
|
|
293
|
C4.1. R4
|
M
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind salariul minim
|
Intrarea în vigoare a Legii de modificare a Legii privind salariul minim
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Noua Lege privind salariul minim exclude diferitele suplimente salariale din salariul minim și din majorările minime ale mandatului pentru orele suplimentare, munca de noapte, duminica și sărbătorile legale. Aceasta interzice, de asemenea, posibilitatea de a renunța la salariul minim pentru a preveni abuzurile, a consolida controlul organismelor de inspecție și a redefini sancțiunile pentru contravenienți.
|
|
294
|
C4.1. R4
|
M
|
Adoptarea Legii privind combaterea muncii nedeclarate și a noii legi a muncii
|
Intrarea în vigoare a Legii privind combaterea muncii nedeclarate și a Legii de modificare a Legii muncii
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Legea muncii modificată sau nouă reglementează munca în afara locului de muncă și munca pe platforme online, limitează numărul de contracte temporare succesive, consolidează dreptul la muncă pentru alți angajatori și revizuiește clauza de pensionare de 65 ani, modifică dispozițiile privind finanțarea concediului medical și a concedierii lucrătorilor la vârsta de pensionare, încurajează angajarea suplimentară și munca cu fracțiune de normă și include dispoziții care să permită flexibilitate în ceea ce privește timpul de lucru și locul de muncă și să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați. Legea nouă sau modificată privind combaterea muncii nedeclarate definește munca nedeclarată și toate manifestările acesteia, consolidează inspecțiile și stabilește dispoziții privind delictele, reglementează procesul de transfer al lucrătorilor de la munca nedeclarată la munca declarată.
|
|
295
|
C4.1. R4
|
T
|
Creșterea raportului dintre salariul minim și salariul mediu brut în 2024 la 50 % în
|
|
% (procent)
|
46,29
|
50
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
În consultare cu partenerii sociali și în cooperare cu Grupul de experți pentru monitorizarea și analiza evoluției salariilor minime, salariul minim se majorează la 50 % din salariul mediu din anul precedent.
|
|
296
|
C4.1. R4
|
T
|
Reducerea ponderii contractelor temporare la 17 %
|
|
% (procent)
|
18,1
|
17
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Modificările aduse Legii muncii creează condițiile pentru reducerea numărului de contracte temporare, care se preconizează că va scădea de la 18,1 % la maximum 17 %.
|
S. COMPONENTA 4.2: ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE PENSII PRIN CREȘTEREA GRADULUI DE ADECVARE A PENSIILOR
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Croației vizează consolidarea în continuare a sustenabilității sistemului de pensii, și anume prin stimularea prelungirii vieții profesionale, consolidarea celui de al doilea pilon al sistemului de pensii și creșterea celor mai mici pensii. Obiectivul general al reformei din cadrul acestei componente este de a îmbunătăți adecvarea și sustenabilitatea pensiilor.
S.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C4.2 R1 – Creșterea adecvării pensiilor prin continuarea reformei sistemului de pensii
Obiectivul acestei reforme este triplu: îmbunătățirea adecvării pensiilor, în special pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri, ii) îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii prin consolidarea celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii și iii) revigorarea eforturilor de reformă pe termen lung într-un mod incluziv din punct de vedere social, prin formarea unui grup de lucru care să implice toate părțile interesate principale și partenerii sociali. Această măsură constă în modificarea legislației privind pensiile pentru a crește pensiile minime și de urmaș, pentru a extinde opțiunile de investiții pentru fondurile de pensii din al doilea pilon și pentru a pune în aplicare reforme suplimentare pe baza recomandărilor grupului de lucru.
S.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
297
|
C4.2. R1
|
M
|
Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie
|
Intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea de pensii, nouă sau modificată.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Modificările aduse Legii privind asigurarea de pensie majorează pensia minimă și factorul de pensie utilizat pentru calcularea cuantumului pensiei de urmaș pentru a permite utilizarea unei părți din pensia de urmaș în plus față de o pensie personală (pentru limită de vârstă/invaliditate) în condiții legate de vârstă și venit, pentru pensionarii cu venituri mai mici.
|
|
298
|
C4.2. R1
|
M
|
Adoptarea Legii de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii
|
Adoptarea Legii de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii pentru a spori oportunitățile de investiții ale fondurilor de pensii obligatorii.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Domeniul de aplicare al investițiilor eligibile pentru fondurile de pensii din al doilea pilon este extins. Se adoptă o lege de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii, care va îmbunătăți și mai mult sistemul de economii individuale capitalizate pentru pensii în faza de acumulare, în vederea îmbunătățirii activității economice a entităților din sistemul capitalizat în beneficiul tuturor membrilor fondurilor de pensii. Decretul care urmează să fie adoptat de guvern va preciza mai în detaliu: (I) criteriile de clasificare a unui emitent drept emitent desemnat pentru finanțarea sau securitizarea unor proiecte de infrastructură pe teritoriul Republicii Croația; (II) procedura și conținutul cererii, și anume cererea de clasificare și (iii) procedura de evaluare și emitere a clasificării.
|
|
299
|
C4.2. R1
|
T
|
O creștere cu cel puțin 10 % a venitului total al pensiei pentru beneficiarii formei redefinite de pensie de urmaș.
|
|
% (procent)
|
0
|
10
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Modificările aduse calculului pensiei de urmaș conduc la o creștere a venitului total al pensiei cu cel puțin 10 % în total, în raport cu nivelurile din 2014, pentru beneficiarii unei pensii de urmaș și introduc posibilitatea de a utiliza o parte din pensia de urmaș în plus față de o pensie personală pentru beneficiarii de pensie mai mici (atât pentru limită de vârstă, cât și pentru invaliditate) în condiții legate de vârstă și venit.
|
|
300
|
C4.2. R1
|
M
|
Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie
|
Intrarea în vigoare a noii Legi privind asigurarea de pensie
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se înființează un grup de lucru care are sarcina de a analiza situația sistemului de pensii și de a discuta alte opțiuni pentru îmbunătățirea caracterului adecvat și a sustenabilității acestuia. Acesta este alcătuit din parteneri sociali, asociații de pensii, mediul academic, consultanți specializați și alte părți interesate. Concluziile și recomandările grupului de lucru sunt luate în considerare la modificarea cadrului legislativ.
Se adoptă cel puțin modificări: (I) creșterea pensiei minime de la 103 % din valoarea curentă a pensiei (AVM) la cel puțin 106 %; (II) tsă modifice raportul actual utilizat pentru indexarea pensiilor între indexarea salariilor și a prețurilor de consum de la 70: 30 la 85: 15, acordând o pondere mai mare indicelui care este mai favorabil pensionarilor; (III) să introducă un supliment anual la pensie pentru toți beneficiarii de pensii.
|
|
301
|
C4.2. R1
|
T
|
Creșterea pensiei minime cu 3 %
|
|
% (procent)
|
0
|
3
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
O creștere globală a pensiei minime cu cel puțin 3 % în termeni reali (adică peste indexarea regulată) comparativ cu 2020.
|
T. COMPONENTA 4.3: ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE PROTECȚIE SOCIALĂ
Această componentă a planului croat de redresare și reziliență abordează provocările legate de sistemul de protecție socială, atât în ceea ce privește prestațiile sociale, cât și serviciile sociale. Obiectivul general al reformelor și al investițiilor din cadrul acestei componente este de a reduce sărăcia, de a preveni excluziunea socială și de a dezvolta servicii sociale adaptate grupurilor vulnerabile, construind astfel o societate mai rezilientă.
Componenta include următoarele măsuri:
-Îmbunătățirea cadrului legislativ prin adoptarea noii Legi privind protecția socială și a trei documente strategice;
-Creșterea caracterului adecvat și a acoperirii prestației minime garantate, principala prestație de reducere a sărăciei la nivel național;
-Consolidarea tehnică și funcțională a prestațiilor sociale, la nivel național și local, cu introducerea indexării periodice și adaptarea criteriilor de eligibilitate;
-Armonizarea prețurilor serviciilor sociale în rândul diferiților furnizori existenți;
-Dezvoltarea de noi servicii sociale (mentorat social și asistenți familiali) cu scopul de a preveni instituționalizarea și excluziunea socială;
-Promovarea tranziției către îngrijirea pe termen lung la domiciliu și la nivelul comunității pentru persoanele în vârstă prin dezvoltarea de servicii neinstituționale, oferind în același timp suficiente capacități de cazare exclusiv pentru persoanele care au nevoie de îngrijire pe termen lung fără o alternativă viabilă la domiciliu și în comunitate.
Componenta abordează recomandarea specifică fiecărei țări de a consolida prestațiile sociale și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a reduce sărăcia (recomandările specifice fiecărei țări 2.2, 2019), de a îmbunătăți gradul de adecvare al prestațiilor de șomaj și al sistemelor de venit minim (recomandările specifice fiecărei țări 2.2 și 2020), precum și de a contribui la creșterea accesului la infrastructura și serviciile digitale (recomandările specifice fiecărei țări 2.3 și 2020) și la promovarea dobândirii de competențe (recomandarea specifică fiecărei țări 2.4, 2020).
T.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C4.3 R1 – Transparența și adecvarea prestațiilor sociale în sistemul de protecție socială
Obiectivul acestei măsuri este de a spori caracterul adecvat al principalelor beneficii sociale care vizează grupurile cele mai vulnerabile ale societății, de a contribui la reducerea inegalităților și a sarcinii administrative și de a spori transparența sistemului. Această măsură constă în adoptarea unui plan național de combatere a sărăciei, modificarea Legii privind protecția socială, integrarea prestațiilor, creșterea prestației minime garantate și extinderea sprijinului la mai mulți beneficiari.
Investiția C4.3 R1-I1 – Îmbunătățirea digitalizării sistemului de prestații sociale între nivelul național și cel local
Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta în continuare accesul funcțional la toate datele disponibile privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar în parte. Această măsură constă în asigurarea accesului funcțional al tuturor autorităților locale și regionale la datele integrate privind prestațiile sociale.
Investiția C4.3 R1-I2 – Dezvoltarea unei aplicații web privind posibilitatea de a primi prestații sociale la nivel național
Obiectivul acestei investiții este de a crea o aplicație web accesibilă cetățenilor, care să reunească prestațiile sociale în sistemul de protecție socială la nivel național și condițiile pentru furnizarea acestora. Condițiile pentru obținerea a 12 tipuri de prestații sociale în cadrul unui sistem de protecție socială la nivel național sunt disponibile în cerere.
Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Reforma C4.3 R2 – Dezvoltarea serviciului de mentorat social
Obiectivul acestei reforme este de a asigura o capacitate umană suficientă pentru a furniza servicii sociale, printr-o mai bună cooperare și schimb de date, beneficiarilor de prestații minime garantate și grupurilor dezavantajate de beneficiari. Reforma introduce un nou serviciu de mentorat social destinat persoanelor expuse riscului sau aflate deja într-o poziție marginalizată în societate, care va fi inclus în noua Lege privind protecția socială.
Investiția C4.3 R2-I1 – Introducerea serviciilor de mentorat social
Obiectivul acestei investiții este de a pune noul serviciu de mentorat social la dispoziția tuturor potențialilor beneficiari, în special a beneficiarilor de prestații minime garantate, a persoanelor cu handicap, a victimelor violenței, a persoanelor fără adăpost, a migranților, a romilor și a tinerilor care pleacă din sistemul de protecție socială, a persoanelor care execută pedepse cu închisoarea și a membrilor altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social. Această măsură constă în angajarea de mentori sociali instruiți și în instituirea unui sistem de sprijin individualizat și de cooperare între serviciile de asistență socială și de ocupare a forței de muncă. —
Reforma C4.3 R3 – Dezvoltarea serviciilor comunitare pentru prevenirea instituționalizării
Obiectivul acestei reforme este de a adopta Planul național pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2021-2027, care:
-Să identifice prioritățile pentru dezvoltarea serviciilor sociale;
-Să revizuiască nevoile pentru diferite forme de asistență socială, atât neinstituționalizată, cât și instituțională, cu un accent deosebit pe șomerii de lungă durată, persoanele cu handicap, beneficiarii prestațiilor minime garantate, victimele violenței și ale traficului de persoane, tinerii fără îngrijire, persoanele fără adăpost, migranții, romii și persoanele care execută pedepse cu închisoarea;
-Să elaboreze un plan sistematic de îngrijire pe termen lung, adaptat la cerințele specifice ale beneficiarilor;
-Să enumere obiectivele și criteriile de dezvoltare a serviciilor de rezidență pentru utilizatorii care depind în totalitate din punct de vedere funcțional de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi asigurate prin intermediul serviciilor extrainstituționale, al serviciilor de asistență comunitară și la domiciliu, precum și al altor servicii care îmbunătățesc calitatea vieții și permit utilizatorilor să locuiască mai mult în casele lor și în comunitate;
-Adaptarea serviciilor pentru a se concentra asupra capacitării persoanelor pentru a le influența statutul social prin trecerea de la excludere la incluziune și prin depunerea de eforturi în vederea extinderii rețelei lor sociale;
-Să dezvolte o îngrijire pe termen lung sistematică și integrată pentru persoanele în vârstă, care să acorde prioritate tranziției de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea persoanelor în vârstă la îngrijirea la domiciliu și la nivelul comunității;
-Sprijinirea dezvoltării serviciilor la domiciliu și a serviciilor comunitare de îngrijire pe termen lung;
-Să asigure disponibilitatea serviciilor instituționale numai pentru persoanele în vârstă care depind în totalitate din punct de vedere funcțional de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi asigurate prin servicii extrainstituționale;
-Planificarea timpului de îngrijire semi-rezidențial sau rezidențial, cu o preferință puternică pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, ținând seama de disponibilitatea serviciilor și de nevoile utilizatorilor.
În plus, ca parte a reformei, se elaborează standarde de tratament pentru asistenții familiali. Standardizarea practicilor profesionale în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de protecție a familiei contribuie la îmbunătățirea protecției copiilor, a adulților cu handicap și a persoanelor în vârstă, egalizând calitatea serviciului furnizat și prevenind instituționalizarea prin furnizarea de servicii direct la domiciliul utilizatorilor, în cooperare cu alte părți interesate relevante de la nivel local.
Reforma include modificări ale noii Legi privind protecția socială pentru:
-Să acorde prioritate dezinstituționalizării în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a determina schimbări structurale în acest domeniu de politică socială;
-Facilitarea și promovarea coordonării între serviciile sociale și asigurarea unei abordări coordonate pentru gama largă de servicii de calitate furnizate de acestea.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C4.3 R3-I1 – Consolidarea capacității profesioniștilor din domeniul serviciilor comunitare
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți capacitatea umană de a furniza servicii sociale prin activități educaționale și recrutarea de profesioniști. Investiția finanțează formarea și autorizarea a 750 de consilieri privind măsurile juridice de protecție a familiei și a 40 asistenți familiali. În plus, un număr de 400 de lucrători profesioniști din instituțiile de asistență socială sunt recrutați pentru a furniza servicii în afara instituțiilor. Investiția contribuie la dezvoltarea și accesibilitatea regională a serviciilor sociale comunitare și consolidează competențele profesioniștilor în ceea ce privește tratamentul standardizat în cadrul activităților familiale și de protecție juridică, pentru a preveni instituționalizarea copiilor, a tinerilor și a altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C4.3 R3-I3 – Îmbunătățirea digitalizării sistemului de protecție socială și punerea în aplicare a sistemului privind metodologia de calculare a prețurilor serviciilor sociale
Obiectivul acestei măsuri este de a dezvolta o nouă soluție de gestionare a datelor pentru furnizorii de servicii sociale, finanțată de la bugetul de stat. Principala funcționalitate a soluției dezvoltate de gestionare a datelor este colectarea automată a datelor, analiza calității și calcularea prețurilor serviciilor sociale. Investiția finanțează cerințele în materie de software, hardware și educație pentru a permite funcționalitatea deplină a soluției.
Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C4.3 R3-I4 – Construirea și echiparea centrelor de îngrijire a persoanelor în vârstă (servicii la domiciliu și comunitare și servicii instituționale)
Obiectivul acestei măsuri este de a construi centre pentru persoanele în vârstă pentru a găzdui 800 de adulți în vârstă care depind în totalitate din punct de vedere funcțional de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi asigurate prin intermediul serviciilor extrainstituționale. Această măsură constă în construirea de centre pentru persoanele în vârstă și de facilități pentru servicii comunitare.
T.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
302
|
C4.3. R1
|
M
|
Adoptarea Planului național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale pentru perioada 2021-2027
|
Adoptarea Planului național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, adoptat în perioada 2021-2027
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Planul național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale adoptat în perioada 2021-2027, care:
— Să definească obiectivul de reducere a ratei riscului de sărăcie la mai puțin de 15 % față de nivelul de referință de 18,3 % pentru 2019 și planul de punere în aplicare;
— Asigurarea unor condiții care să reducă în mod eficace sărăcia și excluziunea socială și să îmbunătățească viața de zi cu zi a persoanelor expuse riscului de sărăcie, precum și a persoanelor care se confruntă cu lipsuri materiale severe.
— Identificarea priorităților de dezvoltare pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și identificarea nevoilor în ceea ce privește grupurile vulnerabile din cadrul sistemelor.
|
|
303
|
C4.3. R1
|
M
|
Adoptarea noii Legi privind protecția socială
|
Intrarea în vigoare a noii Legi privind protecția socială
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Noua Lege privind protecția socială introduce următoarele modificări:
— Combinarea costurilor existente cu locuința și a indemnizațiilor pentru încălzire într-o singură indemnizație integrată;
— Dispoziția privind prestația minimă garantată se modifică prin majorarea cuantumului de bază la 1 000 HRK și prin creșterea cu cel puțin 25 % pentru gospodăriile cu copii prin relaxarea celor mai dificile criterii de eligibilitate, inclusiv o creștere a pragului de venit la 1 000 HRK;
— Introducerea unui nou serviciu de mentorat social;
— Schimbări structurale introduse în ceea ce privește îngrijirea pe termen lung, asigurând facilitarea dezinstituționalizării și a tranziției către servicii la domiciliu și la nivelul comunității;
— Dispoziție care să impună cooperarea și schimbul periodic de informații între instituțiile care furnizează servicii sociale și prestații sociale pentru a asigura o abordare coordonată a gamei de servicii furnizate.
|
|
304
|
C4.3. R1
|
T
|
Beneficiarii prestației minime garantate și compensațiile naționale pentru persoanele în vârstă
|
|
Număr
|
56 905
|
68 000
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Numărul total al beneficiarilor care primesc fie prestația minimă garantată, fie compensația națională pentru persoanele în vârstă se ridică la 68 000.
|
|
305
|
C4.3. R1
|
M
|
Adoptarea unei norme normative privind prestațiile sociale integrate funcțional
|
Intrarea în vigoare a Legii privind protecția socială sau a Legii privind suplimentul incluziv
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Modificări ale Legii privind protecția socială sau ale Suplimentului incluziv la prestații sociale integrate care:
— Modificarea prestației minime garantate prin majorarea sumei de bază la 160 EUR, prin decizie pe baza calculării cuantumului prestației minime garantate, și cu cel puțin 25 % pentru gospodăriile cu copii, și asigurarea integrării depline a prestației minime garantate (GMB) cu alte prestații sociale.
— Definirea integrării (funcționale) a prestațiilor sociale pe baza unei analize de specialitate;
— Să consolideze dispozițiile privind eligibilitatea pentru a beneficia de prestații sociale, printre altele printr-o mai bună utilizare a mijloacelor și prin testarea veniturilor;
— Să includă măsuri și dispoziții pentru a îmbunătăți acoperirea, caracterul adecvat și direcționarea prestațiilor sociale, pe baza unei analize a experților și cu un accent deosebit pe persoanele care suferă de sărăcie persistentă;
— Să conțină dispoziții privind procesul de monitorizare și implicarea părților interesate relevante în cursul punerii în aplicare;
— Introducerea indexării ca caracteristică standard a prestațiilor sociale
— Să conțină dispoziții privind evaluarea și monitorizarea eficacității și adecvării prestațiilor sociale;
|
|
398
|
C4.3. R1
|
M
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind protecția socială și adoptarea deciziei privind prestația minimă garantată
|
Intrarea în vigoare a Legii modificate privind protecția socială și adoptarea deciziei de către guvern
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Modificările aduse Legii privind protecția socială:
— Eliminarea dispozițiilor legale care impun rambursarea sumelor reprezentând prestația minimă garantată (GMB) plătită și impunerea de drepturi de ipotecă asupra proprietăților deținute de beneficiarii GMB;
— Reducerea sarcinii administrative pentru beneficiarii de OMG-uri prin instituirea unui mecanism statutar pentru eliminarea automată a drepturilor de retenție.
Guvernul adoptă o decizie pe baza calculării valorii prestației minime garantate. Decizia intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 și majorează suma de bază la 150 EUR.
|
|
307
|
C4.3. R1-I1
|
T
|
Accesul la datele unităților administrației publice locale privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar individual
|
|
Procent
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Toate unitățile administrației publice locale și regionale au acces funcțional la toate datele disponibile privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar individual.
|
|
308
|
C4.3. R1-I2
|
M
|
Disponibilitatea digitală a informațiilor privind prestațiile de protecție socială la nivel național
|
Aplicație web dezvoltată și funcțională pentru a furniza informații privind prestațiile sociale, cu criterii și condiții puse în aplicare pentru obținerea a 12 tipuri de prestații sociale în cadrul unui sistem de protecție socială la nivel național
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Pe baza dosarului proiectului și a unei specificații tehnice, se dezvoltă o aplicație web care este accesibilă tuturor cetățenilor. Cererea oferă acces la informații privind toate prestațiile de securitate socială existente în sistemul de protecție socială și posibilitatea orientativă de a le obține la nivel național. Criteriile și condițiile de obținere a 12 tipuri de prestații sociale în cadrul unui sistem de protecție socială la nivel național sunt disponibile în cerere.
|
|
309
|
C4.3. R2
|
T
|
Formarea profesioniștilor din domeniul mentoratului social
|
|
Număr
|
0
|
220
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Formarea mentorilor sociali se realizează prin intermediul a 15 module și se finalizează de 220 profesioniști. Acest serviciu respectă principiile profesiei de asistent social și completează activitățile deja existente ale centrelor de asistență socială. Aceasta abordează necesitatea de a coopera cu alți furnizori de servicii sociale din cadrul comunității și necesitatea de a implica în mod activ beneficiarii sistemelor de protecție socială în depășirea propriei lor excluderi sociale.
|
|
310
|
C4.3. R2-I1
|
T
|
Angajarea profesioniștilor din domeniul mentoratului social
|
|
Număr
|
0
|
220
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Angajarea a 220 de profesioniști în domeniul mentoratului social din toate cele 21 de servicii regionale ale Institutului croat de asistență socială.
|
|
312
|
C4.3. R3
|
M
|
Adoptarea Planului național pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2021-2027
|
Adoptarea Planului național pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2021-2027
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Planul național pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru perioada 2021-2027 va identifica prioritățile pentru dezvoltarea serviciilor sociale și va evidenția nevoile tuturor grupurilor de utilizatori pentru diferite forme de îngrijire, atât neinstituționale, cât și instituționale, în vederea realizării unui plan de îngrijire sistematic și cuprinzător, adaptat nevoilor utilizatorilor. De asemenea, planul definește și stabilește criteriile necesare pentru dezvoltarea serviciilor de rezidență, a serviciilor la domiciliu și comunitare, precum și a altor servicii care îmbunătățesc calitatea vieții și permit utilizatorilor să rămână mai mult timp în casele lor și în comunitate. Planul prezintă, de asemenea, introducerea unui serviciu de mentorat social, precum și tranziția de la serviciile instituționale la cele la domiciliu și la nivelul comunității în domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă, care:
— Sprijinirea dezvoltării serviciilor la domiciliu și a serviciilor comunitare pentru îngrijirea pe termen lung;
— Să asigure disponibilitatea serviciilor instituționale numai pentru persoanele în vârstă care depind în totalitate din punct de vedere funcțional de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi asigurate prin servicii extrainstituționale;
— Introducerea planificării serviciilor de îngrijire de tip semi-rezidențial sau rezidențial, cu o preferință puternică pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, ținând seama de disponibilitatea serviciilor și de nevoile utilizatorilor.
|
|
313
|
C4.3. R3
|
M
|
Adoptarea unor standarde de tratament pentru asistenții familiali
|
Adoptarea unor standarde de tratament pentru asistenții familiali
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Standardele elaborate pentru reglementarea activităților asistenților familiali permit furnizarea armonizată de servicii la fața locului în locuința beneficiarului, în cooperare cu alte părți interesate de la nivelul comunității locale.
|
|
314
|
C4.3. R3-I1
|
T
|
Consolidarea capacității umane de a furniza servicii comunitare
|
|
Număr
|
0
|
400
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Prevenirea instituționalizării se realizează prin recrutarea de noi profesioniști în serviciile sociale pentru a furniza servicii în afara instituțiilor și prin formarea și autorizarea consilierilor cu privire la măsurile legale de protecție a familiei. În special, se efectuează o formare continuă și specifică și acordarea de licențe profesioniștilor din instituțiile de asistență socială pentru punerea în aplicare a măsurilor legale de protecție a familiei pentru copii (educație și acordarea de licențe pentru un număr total de 750 de profesioniști din cadrul serviciilor sociale – Consilieri privind măsurile juridice de protecție a familiei și formarea a 30 asistenți familiali). Numărul de 400 de lucrători profesioniști este recrutat în instituții de asistență socială și în furnizori de servicii sociale.
|
|
316
|
C4.3. R3-I3
|
M
|
Sistemul informatic de calcul al prețurilor pentru serviciile sociale și furnizorii de servicii din rețea
|
Sistem informatic dezvoltat și funcțional pentru calcularea prețurilor pentru toate serviciile sociale și pentru toți furnizorii de servicii din rețea
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Sistem informatic de gestionare a datelor dezvoltat pentru a colecta și analiza în mod automat date și pentru a calcula prețurile pentru toate tipurile de servicii sociale furnizate și pentru toți furnizorii de servicii sociale din rețea. Investiția finanțează cerințele în materie de software, hardware și educație pentru a permite funcționalitatea deplină a soluției.
|
|
317
|
C4.3. R3-I4
|
T
|
Construirea de centre pentru îngrijirea instituționalizată, la domiciliu și comunitară a persoanelor în vârstă
|
|
Număr
|
0
|
8
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Construirea a opt centre pentru vârstnici, cu capacitate pentru 800 de beneficiari, exclusiv pentru persoanele care depind în totalitate din punct de vedere funcțional de îngrijirea instituționalizată și ale căror nevoi nu pot fi asigurate la nivel de casă sau de comunitate. În plus, centrele pentru persoanele în vârstă creează condiții pentru a oferi îngrijire comunitară și servicii extrainstituționale persoanelor în vârstă care locuiesc acasă.
|
T.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C4.3 R3-I2 – Îmbunătățirea digitalizării sistemului de protecție socială și conectarea centrelor de asistență socială cu furnizorii de servicii sociale
Obiectivul acestei investiții este de a actualiza aplicația de asistență socială la domiciliu care gestionează și înregistrează procedurile referitoare la recunoașterea drepturilor la servicii sociale de către furnizorii individuali de servicii. Investiția include integrarea aplicației în sistemul informatic unic de protecție socială, oferind o platformă digitală unică pentru monitorizarea și analizarea datelor privind utilizatorii și serviciile de asistență socială.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
T.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
315
|
C4.3. R3-I2
|
T
|
Sistemul unic de informații (sistemul informatic SocSkrb)
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Obiectivul acestei investiții este de a actualiza aplicația de asistență socială care gestionează și înregistrează procedurile referitoare la recunoașterea drepturilor la servicii sociale într-un sistem informatic funcțional unic care va implica toate părțile interesate în procesul de recunoaștere a drepturilor și de furnizare a serviciilor către utilizator, permițând astfel monitorizarea și analiza datelor privind utilizatorii și serviciile din sistemul de protecție socială, cum ar fi informații privind locurile disponibile pentru furnizorii de servicii și prețurile serviciilor lor. Soluția software dezvoltată este integrată în sistemul de informații SocSkrb existent utilizat de centrele de asistență socială. În cele din urmă, acest lucru va permite conectarea informatică a tuturor centrelor de asistență socială cu furnizorii de servicii sociale finanțate de la bugetul de stat.
|
U. COMPONENTA 5.1: CONSOLIDAREA REZILIENȚEI SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
Această componentă a planului croat de redresare și reziliență urmărește să abordeze provocările, agravate de pandemia de COVID-19, în ceea ce privește reziliența și sustenabilitatea sistemului de sănătate în ceea ce privește speranța de viață sub media UE, îngrijirea precară preventivă, cronică și pe termen lung. Obiectivul general al reformelor și al investițiilor din cadrul acestei componente este de a îmbunătăți eficiența, calitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate.
Componenta include următoarele măsuri:
-Introducerea unor noi modele de îngrijire pentru pacienți, cu un accent deosebit pe îngrijirea preventivă și cronică a pacienților bolnavi de cancer;
-Integrarea funcțională a spitalelor și consolidarea spitalelor de zi la nivel secundar și terțiar (orizontal și vertical);
-Creșterea ponderii specialiștilor familiali în numărul total de medici contractați în general și în echipele familiale;
-Îmbunătățirea sistemului digitalizat de achiziții publice comune pentru a include spitalele deținute de județe, cu scopul de a genera economii semnificative în sistem și de a îmbunătăți calitatea;
-Utilizarea pe scară largă a unui sistem central de preparare în 8 de spitale și introducerea unui sistem de distribuție a terapiei unitare în 40 spitale.
Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări privind consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, distribuția geografică echilibrată a lucrătorilor și a instalațiilor medicale, o cooperare mai strânsă între toate nivelurile de administrație și investițiile în e-sănătate (recomandările specifice fiecărei țări 1.2, 2020), precum și la creșterea accesului la infrastructura și serviciile digitale (recomandările specifice fiecărei țări 2.3 și 2020) și la promovarea dobândirii de competențe (recomandările specifice fiecărei țări 2.4 și 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
U.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C5.1 R1 – Îmbunătățirea eficienței, a calității și a accesibilității sistemului de sănătate
Obiectivul acestei măsuri este de a spori accesul egal la asistența medicală primară, în special în zonele rurale, îndepărtate și insulare, prin îmbunătățirea gamei și a calității serviciilor la nivelul medicilor de familie (medicii generaliști), reducând astfel sarcina asupra spitalelor. Pentru a urmări mai bine rezultatele în materie de sănătate, se instituie cadrul de evaluare a performanței sistemului de sănătate (HSPA) pentru a contribui la crearea unor indicatori-cheie de performanță în conformitate cu o metodologie definită, cu scopul de a corela măsurile cu obiectivele stabilite în documentele de strategie și reformele naționale, îmbunătățind actualitatea datelor privind sănătatea disponibile pentru analiza strategică și politică.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C5.1 R1-I4 – diagnosticarea imaginilor digitale ale centrului spitalicesc clinic „KBC Split”
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți diagnosticarea imaginilor digitale ale KBC Split, îmbunătățind astfel asistența medicală în domeniul prevenirii, tratamentului și diagnosticării bolilor. Investiția vizează creșterea calității și accesibilității asistenței medicale pentru toate categoriile de pacienți, îmbunătățirea rezultatelor clinice și furnizarea de diagnostice mai timpurii și de mai bună calitate, în special la pacienții pediatrici și oncologici. În special, aceasta digitalizează serviciile și procesele de sănătate, asigură transparența în furnizarea serviciilor de sănătate, optimizează utilizarea resurselor sistemului spitalicesc și asigură stabilitatea financiară viitoare. Investiția adaptează spațiul pentru a găzdui echipamentele medicale nou achiziționate, inclusiv echipamentul de rezonanță magnetică 3T, camera de angiologie digitală DSA pentru Neurointervenție, mașina RTG cu diascopic digital și camera gastroenterologică endoscopică.
Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C5.1 R1-I5 – Construirea și amenajarea blocului central de operare al Spitalului General „OB Varaždin”
Scopul investiției este de a optimiza resursele sistemului de sănătate spitalicesc, de a spori siguranța pacienților și de a oferi condiții adecvate pentru activitatea personalului medical. Această măsură constă în construirea și amenajarea unui bloc central de operare și în construirea de coridoare de legătură cu unitățile medicale existente.
Investiția C5.1 R1-I6 – Spitalul clinic de diagnostic digital „KB Dubrava”
Obiectivul acestei măsuri este de a achiziționa echipamente radiologice digitale pentru Institutul Clinic de Diagnostic și Intervenție KB Dubrava, care furnizează servicii unui număr de peste 350 000 de pacienți. În general, se preconizează că această investiție va îmbunătăți în mod semnificativ calitatea și accesibilitatea asistenței medicale pentru toate categoriile de pacienți, va îmbunătăți diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea post-tratament și, prin urmare, rezultatele clinice pentru toate grupurile de pacienți, inclusiv pentru pacienții care necesită cel mai complex tratament în clinici și în unitățile organizaționale ale spitalului. Prin urmare, se preconizează reducerea duratei spitalizării, a complicațiilor, a spitalizării în unitățile de terapie intensivă, a costurilor tratamentului și a listelor de așteptare. Investiția include achiziționarea de echipamente de ultimă generație.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.
Investiția C5.1 R1-I7 – Crearea de noi facilități pentru spitalizarea de zi și pentru chirurgia de o zi și internarea integrată în spitale de urgență și adaptarea Clinicii de Neurochirurgie din cadrul centrului spitalicesc clinic „KBC Sestre Milosrdnice”
Obiectivul acestei măsuri este de a crește capacitatea de tratare a pacienților cu cel puțin 22 % în comparație cu numărul de pacienți tratați în prezent. Se preconizează că investiția va îmbunătăți considerabil calitatea asistenței medicale pentru aproximativ 700 000 de pacienți tratați de KBC, dintre care aproximativ 300 000 reprezintă urgențe și aproximativ 40 000 de pacienți sunt tratați în spitale și intervenții chirurgicale de zi. Măsura dotează noi facilități pentru spitalul de zi și pentru chirurgia de o zi, precum și internarea integrată de urgență în spital și adaptează Clinicul Neurochirurgie din cadrul Centrului Spitalului Clinical (KBC) Sestre Milosrdnice.
Măsura se finalizează până la 31 martie 2024.
Investiția C5.1 R1-I8 – Tratamentul și tratamentul preoperațional al pacienților cu epilepsie farmaco-auxiliară în spitalul general „KB Dubrava”
Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea în continuare a Institutului de Neurologie KB Dubrava, precum și metodele preoperaționale și tratamentele epilepsiei la pacienții rezistenți la farmacie. Investiția include achiziționarea de echipamente de ultimă generație și adaptarea capacității spațiale.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.
Investiția C5.1 R1-I9 – Dezvoltarea centrului spitalicesc clinic „KBC Zagreb”, etapa III – echiparea cu echipamente medicale și nemedicale
Obiectivul acestei măsuri este de a permite aplicarea tehnologiilor moderne și creșterea accesului la asistență medicală la nivel terțiar și cuaternar. Această măsură constă în achiziționarea de echipamente medicale și nemedicale.În cadrul Centrului spitalicesc clinic (KBC) Zagreb.
Reforma C5.1 R2 – Introducerea unui nou model de îngrijire pentru principalele provocări în materie de sănătate
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți și de a armoniza calitatea serviciilor de asistență medicală. Această măsură constă în elaborarea unor orientări clinice integrate.
Investiția C5.1 R2-I1 – Achiziționarea de echipamente pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul pacienților bolnavi de cancer
Obiectivul acestei măsuri este de a asigura un tratament optim pentru toți pacienții oncologici din Croația, utilizând tehnici moderne de radioterapie. Această măsură constă în achiziționarea de echipamente medicale.
Investiția C5.1 R2-I2 – Achiziționarea și implementarea echipamentelor pentru crearea rețelei oncologice naționale și a bazei de date oncologice naționale
Obiectivul acestei măsuri este de a crea o rețea națională pentru baza de date oncologică națională, care să conecteze și să înregistreze datele din sistemele informatice spitalicești și din alte sisteme prin automatism. Această măsură constă în crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea pacienților oncologici și crearea unei rețele oncologice naționale.
Reforma C5.1 R3 – Introducerea unui sistem de gestionare strategică a resurselor umane în domeniul sănătății
Această reformă vizează creșterea accesului la asistență medicală pentru cetățeni, în special pentru cei din zonele rurale și din zonele mai puțin populate, îmbunătățind în același timp eficacitatea medicamentelor de urgență și asigurând un sistem de sănătate de înaltă calitate și eficient. În vederea atingerii acestui obiectiv, se asigură formare de specialitate pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în special pentru medicii de la nivelul asistenței medicale primare, precum și pentru asistenții medicali și tehnicienii din domeniul medicinei de urgență, realizându-se astfel o distribuție geografică echilibrată a cadrelor medicale și o ocupare suficientă a rețelei de servicii de sănătate publică. În plus, reforma prevede adoptarea Planului național de dezvoltare a sănătății pentru perioada 2021-2027, care:
— Definirea nevoilor de dezvoltare pentru realizarea unui sistem de sănătate flexibil, eficient și gestionat în mod global;
— Indicarea măsurilor de promovare cu succes a sănătății și de prevenire a bolilor;
— Să introducă coordonarea furnizorilor de asistență medicală și transformarea modelelor de tratament și reabilitare către gestionarea activă a procesului de îngrijire la toate etapele și nivelurile;
— Definirea integrării serviciilor de sănătate și a asistenței sociale și dezvoltarea unor modele integrate de îngrijire pe termen lung;
— Introducerea unor măsuri de control și îmbunătățire a calității asistenței medicale și a siguranței pacienților;
— Îmbunătățirea dispozițiilor privind gestionarea personalului;
— Să introducă obiective specifice care să contribuie indirect la realizarea obiectivului strategic stabilit în Strategia națională de reformă (NRS) până în 2030.
Creșterea speranței de viață a stării de sănătate contribuie la:
— Promovarea unui stil de viață sănătos și a prevenirii bolilor, care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică;
— Îmbunătățirea calității asistenței medicale prin îmbunătățirea eficacității, a siguranței, a accesibilității și a integrării funcționale a tuturor nivelurilor și părților asistenței medicale;
Introducerea noului model de îngrijire pentru principalele provocări în materie de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare, oncologice și rare și diabetul, pentru a prelungi durata și a îmbunătăți calitatea vieții
— Să transforme sistemul de sănătate într-un loc de muncă dezirabil prin guvernanță strategică, asigurând astfel numărul și distribuția optimă a angajaților din sistemul de sănătate;
— Îmbunătățirea modelului de finanțare și gestionare a sistemului de sănătate.
Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2021.
Investiția C5.1 R3-I1 – Finanțare centrală pentru specializări
Obiectivul acestei măsuri este de a se asigura că toate serviciile de sănătate sunt accesibile în mod adecvat publicului, având în vedere, de asemenea, deficitul de medici. Această măsură constă în asigurarea unei formări de specialitate pentru profesioniștii din domeniul sănătății, medicii la nivelul primar de bază al asistenței medicale, precum și în domeniul sănătății publice.
Investiția C5.1 R3-I2 – Formarea specializată a asistenților medicali și tehnicienilor în medicina de urgență
Obiectivul acestei măsuri este de a permite asistenților medicali și tehnicienilor din medicina de urgență să lucreze independent în cadrul serviciilor medicale de urgență. Această măsură constă în furnizarea de formare de specialitate pentru asistenți medicali și tehnicieni în medicina de urgență.
Reforma C5.1 R4 – Asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de sănătate
Obiectivul acestei măsuri este de a aborda creșterea nesustenabilă a arieratelor, procedurile inconsecvente și achiziționarea de medicamente costisitoare în sistemul de sănătate, cu scopul de a realiza un sistem public de sănătate sustenabil din punct de vedere financiar, prin realizarea unui standard uniform de pregătire, contractare și punere în aplicare a unor proceduri care influențează modalitățile și posibilitățile de furnizare a asistenței medicale. Reforma include revizuirea cadrului legislativ constând în Legea privind asistența medicală și Legea privind asigurările obligatorii de sănătate, cu următoarele elemente:
-Îmbunătățirea organizării activităților de medicină de urgență ale Institutului de Medicină de Urgență și îndeplinirea sarcinilor operaționale prin intermediul unor unități organizaționale definite;
-Reorganizarea serviciului de sănătate publică cu scopul de a spori eficiența acestuia, cu un accent deosebit pe prevenire și diagnosticare timpurie, pe îmbunătățirea răspunsului în situații de urgență și în circumstanțe speciale (pandemii);
-Transferul drepturilor de gestionare a spitalelor din județe și din orașul Zagreb către Republica Croația, pentru a obține o utilizare eficientă și eficace a capacităților existente și pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea asistenței medicale prin reorganizarea modelului de gestionare a spitalelor;
-Reducerea timpului de pe listele de așteptare pentru serviciile medicale individuale, optimizarea și o mai bună distribuire a resurselor de asistență medicală disponibile din asigurarea obligatorie de sănătate pentru a obține servicii de sănătate mai accesibile pentru persoanele asigurate;
-Consolidarea dispozițiilor privind gestiunea financiară, garantând în același timp capitalul financiar în scopul realizării stabilității financiare a sistemului public de sănătate;
-Modificări legislative pentru a asigura îndeplinirea la timp a obligațiilor de plată ale Fondului croat de asigurări de sănătate (HZZO).
Reforma trebuie să atingă următoarele obiective:
-Trebuie finalizată integrarea funcțională a cel puțin 8 de spitale;
-Cel puțin 85 % din categoriile de achiziții, reprezentând cel puțin 80 % din totalul cheltuielilor spitalelor gestionate de guvern, au fost achiziționate prin intermediul unei proceduri comune de achiziții publice.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C5.1 R4-I1 – Pregătirea centrală a preparatelor parenterale în 8 spitale croate
Obiectivul acestei măsuri este de a reduce costurile și de a asigura cel mai înalt nivel de siguranță în utilizarea medicamentelor parenterale, de a preveni erorile de medicație, zilele suplimentare de spitalizare și de a reduce sarcina medicilor și a asistenților medicali din departamentul spitalicesc. Această măsură constă în punerea în aplicare a unui sistem central de pregătire pentru preparatele parenterale în spitale.
Investiția C5.1 R4-I2 – Introducerea unui sistem de distribuție a terapiei unitare în 40 spitale croate
Obiectivul acestei măsuri este de a contribui la creșterea siguranței pacienților, la prevenirea erorilor de medicație, la controlul stocurilor de medicamente și la intensificarea acțiunilor de sensibilizare a pacienților, cu scopul de a îmbunătăți rezultatele generale ale tratamentului. Această măsură constă în introducerea unui sistem de distribuție a terapiei unitare în spitale.
Investiția C5.1 R4-I3 – Digitalizarea urmăririi medicamentelor prin intermediul instituțiilor de asistență medicală de nivel secundar și terțiar
Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea filierei medicamentelor pentru a permite sistemului de sănătate din Croația să monitorizeze consumul de medicamente. Această măsură constă în furnizarea unei soluții informatice integrate funcționale pentru monitorizarea completă a medicamentelor din sistemul spitalicesc de la farmacie la pacient.
Investiția C5.1 R4-I4 – Dezvoltarea unui sistem de monitorizare și prevenire a penuriei de medicamente în Croația
Obiectivul acestei măsuri este de a introduce o gestionare specifică a datelor privind stocurile de medicamente, care urmărește să permită o mai mare eficiență în achiziționarea de medicamente. Măsura stabilește un sistem operațional precis de monitorizare și analiză a cifrei de afaceri a anumitor medicamente.
Investiția C5.1 R4-I5 – Introducerea unui sistem de monitorizare a rezultatelor tratamentului pentru asistența medicală ambulatorie, cu accent pe pacienții cronici din farmaciile publice
Obiectivul acestei măsuri este de a realiza o planificare, monitorizare și evaluare mai sistematică a raportului cost-eficacitate al investițiilor în farmacoterapia pacienților din afara mediului spitalicesc. Măsura creează un program de monitorizare a rezultatelor pacienților în farmaciile publice.
Reforma C5.1 R5 – e-sănătate
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți capacitatea de gestionare printr-o utilizare mai eficientă a datelor și de a încuraja soluțiile inovatoare în materie de sănătate pentru a îmbunătăți gestionarea sistemului de sănătate. Reforma e-sănătății sprijină eforturile de asigurare a faptului că toate persoanele au acces la serviciile de sănătate necesare (inclusiv prevenire, tratament, reabilitare și îngrijire paliativă) de o calitate suficientă. Reforma include adoptarea cadrului național de telemedicină în vederea:
-Extinderea domeniului de aplicare al serviciilor de telemedicină și asigurarea interoperabilității cu sistemul național de informații privind sănătatea și a adecvării pentru viitoarele schimburi transfrontaliere;
-Transmiterea parametrilor esențiali pentru pacienți de la Serviciul de Sănătate de Urgență (HMS) la Serviciul Spitalicesc Comun de Urgență (OHBP) și monitorizarea ambulatorie la distanță.
-Instituirea supravegherii de la distanță a Serviciului de asistență medicală de urgență (HMS) și a unui plan de acțiune pentru introducerea supravegherii și a unui cadru de monitorizare a punerii în aplicare, pe baza analizei situației documentelor, a cadrului național și a planului de acțiune furnizate în cadrul instrumentului de sprijin tehnic asociat.
Sistemul național de gestionare a informațiilor privind e-sănătatea include următoarele funcționalități:
-Raportarea periodică cu privire la sănătatea populației ca bază pentru activități specifice de prevenire și gestionare a bolilor;
-Consolidarea capacităților naționale de analiză a datelor, inclusiv integrarea furnizorilor de asistență medicală și a interfețelor pacienților cu infrastructurile și practicile existente;
-Consolidarea capacităților naționale de implementare a inteligenței artificiale și a calculului de înaltă performanță, sporind nivelul securității cibernetice în domeniul e-sănătății și al competențelor digitale avansate pentru profesioniștii din domeniul sănătății, precum și pentru pacienți, prin intermediul tehnologiilor avansate, în special al inteligenței artificiale;
-Să permită dezvoltarea de noi servicii de sănătate pe baza datelor colectate în mod anonim disponibile în sistemul de sănătate.
Reforma este sprijinită de cinci investiții însoțitoare (C5.1 R5-I1-I5).
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C5.1 R5-I1 – Integrarea digitală a teatrelor de operații și a intervențiilor chirurgicale robotice la KBC Split
Obiectivul acestei măsuri este de a permite tratarea cuprinzătoare a pacienților cu boli maligne și integrarea măsurilor de optimizare a asistenței medicale. În acest mod, se preconizează că investiția va îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate prin introducerea unui nou model de îngrijire pentru pacienți, în special a unor noi tratamente chirurgicale de ultimă generație. Investiția abordează digitalizarea teatrelor operaționale și achiziționarea de echipamente pentru tratamentul avansat al cancerului în KBC Split.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.
Investiția C5.1 R5-I2 – TELECORDIS
Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea serviciilor cardiologice care permit monitorizarea continuă a stării pacienților, în special a celor cu boli cardiace cronice. Se preconizează că serviciile de diagnosticare cardiologică rapidă și accesibilă la nivelul asistenței medicale primare vor contribui la detectarea în timp util a problemelor de sănătate cardiace ale pacienților, la tratamentul adecvat și în timp util și la monitorizarea continuă a stării lor de sănătate. În plus, serviciul de telemedicină ECG Holter trebuie să ofere pacienților din zonele îndepărtate și rurale acces la asistență medicală specializată, sporind astfel în mod semnificativ disponibilitatea serviciilor medicale specializate în centrele locale ambulatorii, îmbunătățind performanța specialiștilor, îmbunătățind rezultatele pacienților, reducând listele de așteptare și costul furnizării de servicii medicale. Investiția include digitalizarea proceselor de diagnosticare și permite schimbul de date cu centrele specializate dispersate.
Măsura se finalizează până la 31 martie 2023.
Investiția C5.1 R5-I3 – Teletransfuzie
Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea serviciului de transfuzie și asigurarea disponibilității unui specialist în transfuzie la cerere pentru toate unitățile sanitare spitalicești cu unități de transfuzie, contribuind la o dezvoltare puternică a serviciului de telemedicină prin transmiterea digitală a datelor medicale și consolidând interconectarea tuturor unităților spitalicești cu unitățile de transfuzie.
Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C5.1 R5-I4 – Digitalizarea și integrarea sălilor de operație echipate cu chirurgie robotică în cadrul centrului spitalicesc clinic „KBC Sestre Milosrdnice”
Obiectivul acestei măsuri este digitalizarea teatrelor de operații și achiziționarea de echipamente avansate de tratare pentru noi tratamente chirurgicale moderne. Digitalizarea și integrarea sălilor de operație modifică planificarea, documentarea, stocarea și schimbul de date privind pacienții și tipurile și metodele de tratament operațional. Chirurgia roboților trebuie să îmbunătățească calitatea tratamentului chirurgical, să sporească siguranța pacienților, să asigure o mai mare transparență a tratamentului, un control mai bun al costurilor și rezultate în materie de sănătate, să consolideze și să consolideze resursele infrastructurii esențiale de informații în materie de sănătate, să introducă un sistem de servicii de sănătate fără hârtie și să contribuie la tranziția digitală.
Măsura se finalizează până la 31 martie 2024.
Investiția C5.1 R5-I5 – Digitalizarea și echiparea unităților de diagnosticare ale spitalului clinic „KB Merkur”
Obiectivul acestei măsuri este de a digitaliza și dota unitățile de diagnosticare, de a facilita monitorizarea procedurilor de dezvoltare a diagnosticului și de a furniza pacienților servicii de calitate îmbunătățite. Investiția include achiziționarea de dispozitive de ultimă generație.
Măsura se finalizează până la 31 martie 2023.
U.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
318
|
C5.1. R1
|
M
|
Adoptarea cadrului de evaluare a performanței sistemului de sănătate (HSPA)
|
Intrarea în vigoare a cadrului de evaluare a performanței sistemului de sănătate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2022
|
Evaluarea performanței sistemului de sănătate (HSPA) stabilește un cadru de măsurare a performanței în materie de sănătate, stabilind indicatori-cheie de performanță în conformitate cu o metodologie de evaluare definită, legată de procesul de corelare a măsurilor cu obiectivele stabilite în documentele de strategie și reformele naționale, de actualitatea datelor și de îmbunătățirea monitorizării rezultatelor în materie de sănătate.
|
|
319
|
C5.1. R1
|
T
|
Optimizarea timpului de diagnosticare – liste de așteptare
|
|
Număr de zile
|
400
|
270
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Perioada de așteptare pentru pacienții care beneficiază de tratament de diagnostic se reduce la 270 zile de la perioada actuală de așteptare de 400 zile.
|
|
323
|
C5.1. R1-I4
|
M
|
Modernizarea serviciilor de sănătate în centrul spitalicesc Clinical Centre KBC Split
|
Achiziționarea de echipamente pentru Institutul Clinic de Radiologie de Diagnostic și Intervenție KBC Split
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Instalarea de echipamente pentru Institutul Clinic de Radiologie de Diagnostic și Intervenție și la Institutul de Medicină Nucleară Clinică, precum și construirea și echiparea unei săli endoscopice hibride la Institutul de Gastroenterologie, pentru a permite introducerea unor noi proceduri de diagnosticare și terapeutice în centrul spitalelor clinice KBC Split. Echipamentul instalat trebuie să fie cel puțin rezonanță magnetică 3T, cameră digitală de angio DSA cu neurointervenție, mașină digitală cu raze X cu diascopic, cameră gastroenterologică endoscopică.
|
|
324
|
C5.1. R1-I5
|
T
|
Clădirea blocului operațional central cu conținutul însoțitor al Spitalului General Varaždin
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Construirea și echiparea clădirii blocului central de operare (COB) cu unități de terapie intensivă (JIL), sterilizare centrală, diagnosticare RTG, transfuzii și laboratoare medico-biochimice, precum și construirea de coridoare de legătură cu unitățile medicale existente.
|
|
325
|
C5.1. R1-I6
|
T
|
Dispozitive medicale pentru diagnostic în spitalul clinic (KB) Dubrava
|
|
Număr
|
0
|
8
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Achiziționarea și instalarea a opt dispozitive medicale de diagnosticare și echipamente radiologice digitale pentru Institutul Clinic de Radiologie de Diagnostic și Intervenție. Toate dispozitivele sunt planificate să fie instalate treptat, iar toate trebuie să fie operaționale cel târziu până la 30 iunie 2023.
|
|
326
|
C5.1. R1-I7
|
T
|
Noi facilități la Centrul Spitalului Clinic (KBC) Sestre Milosrdnice
|
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Centrul spitalicesc clinic (KBC) Sestre Milosrdnice este dotat cu facilități integrate de internare în spital de urgență, spitalicești de zi și unități chirurgicale de o zi, dotate cu echipamente medicale, nemedicale și mobilier.
|
|
327
|
C5.1. R1-I8
|
T
|
Dispozitive medicale pentru tratamentul operațional și tratamentul pacienților cu epilepsie rezistentă la farmacie în Spitalul Clinical (KB) Dubrava
|
|
Număr
|
0
|
10
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
În scopul dezvoltării în continuare a Institutului de Neurologie al Spitalului Clinical (KB) Dubrava, zece echipamente medicale (dispozitive) sunt instalate și puse în funcțiune până cel târziu la 30 iunie 2023. Investiția include achiziționarea de echipamente precum dispozitivele de înregistrare a canalelor SEEG 256, dispozitivele digitale EMNG și dispozitivele de imagistică cu canale EP 12. Dispozitiv de termocoagulare prin radiofrecvență (RF) și adaptarea capacității spațiale adecvate.
|
|
328
|
C5.1. R1-I9
|
M
|
Proiect de dezvoltare a Centrului spitalicesc clinic (KBC) Zagreb
|
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Achiziționarea de noi echipamente medicale și nemedicale pentru Centrul spitalicesc clinic (KBC) Zagreb. .
|
|
329
|
C5.1. R2
|
M
|
Îmbunătățirea și armonizarea calității asistenței medicale prin elaborarea de orientări clinice electronice
|
Orientări clinice elaborate și integrate în orientările electronice din sistemul de sănătate croat de către Ministerul Sănătății (MIZ).
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Ministerul Sănătății (MIZ) elaborează și integrează în sistemul de sănătate croat orientări clinice, precum și orientări electronice care armonizează calitatea asistenței medicale.
|
|
331
|
C5.1. R2-I1
|
T
|
Îmbunătățirea calității radioterapiei oncologice
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Șase spitale sunt echipate cu dispozitive medicale pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului. Investiția presupune construirea a opt rezervoare pentru acceleratoare de amplasare liniară), echipamente de radioterapie, 17 acceleratoare liniare VMAT, patru acceleratoare SBRT liniare, patru braciloterapie HDR, nouă simulatoare CT, echipamente de rețea de radioterapie, echipamente de dozimetrie, echipamente de fixare.
|
|
332
|
C5.1. R2-I2
|
T
|
Platformă IT unică pentru conectarea, monitorizarea și tratarea optimă a pacienților oncologici
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Platforma informatică uniformă permite colectarea datelor privind sănătatea, planificarea schimbărilor organizaționale și structurale, identificând riscurile. Toate instituțiile oncologice din Croația sunt incluse în rețeaua oncologică națională.
|
|
333
|
C5.1. R3
|
M
|
Planul național de dezvoltare a sănătății pentru perioada 2021-2027
|
Adoptarea Planului național de dezvoltare a sănătății pentru perioada 2021-2027
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2021
|
Planul național de dezvoltare a sănătății pentru perioada 2021-2027, ca act general de planificare sectorială, stabilește obiectivele, măsurile, proiectele și activitățile specifice care urmează să fie puse în aplicare sub auspiciile Ministerului Sănătății (MIZ), cu obiectivul principal de a îmbunătăți sistemul de sănătate și rezultatele în materie de sănătate. Planul național de dezvoltare a sănătății este în concordanță cu Programul de reformă al guvernului croat și cu Orientările Comisiei Europene privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Planul național de dezvoltare a sănătății definește nevoile de dezvoltare pe termen mediu prin:
— Definirea nevoilor de dezvoltare pentru realizarea unui sistem de sănătate flexibil, eficient și gestionat în mod global;
— Indicarea măsurilor de promovare cu succes a sănătății și de prevenire a bolilor;
— Introducerea coordonării furnizorilor de asistență medicală și transformarea modelelor de tratament și reabilitare către gestionarea activă a procesului de îngrijire, la toate etapele și la toate nivelurile;
— Definirea integrării serviciilor de sănătate și a asistenței sociale și dezvoltarea unor modele integrate de îngrijire pe termen lung;
Introducerea unor măsuri de control și îmbunătățire a calității asistenței medicale și a siguranței pacienților;
— Îmbunătățirea dispozițiilor privind gestionarea personalului.
— Introducerea unor obiective specifice care să contribuie indirect la realizarea obiectivului strategic stabilit în Strategia națională de reformă (NRS) până în 2030. Creșterea speranței de viață a stării de sănătate contribuie la:
— Promovarea unui stil de viață sănătos și a prevenirii bolilor, care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică;
— Îmbunătățirea calității asistenței medicale prin îmbunătățirea eficacității, a siguranței, a accesibilității și a integrării funcționale a tuturor nivelurilor și părților asistenței medicale;
Introducerea noului model de îngrijire pentru principalele provocări în materie de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare, oncologice și rare și diabetul, pentru a prelungi durata și a îmbunătăți calitatea vieții
— Să transforme sistemul de sănătate într-un loc de muncă dezirabil prin guvernanță strategică, asigurând astfel numărul și distribuția optimă a angajaților din sistemul de sănătate;
— Îmbunătățirea modelului de finanțare și gestionare a sistemului de sănătate.
În vederea realizării obiectivelor specifice, se definesc măsurile și acțiunile care urmează să fie puse în aplicare. Indicatorii de rezultat pentru fiecare dintre obiectivele specifice și indicatorii de rezultat se definesc pentru fiecare acțiune. Planul național de dezvoltare a sănătății include rezultatele cartografierii nevoilor de asistență medicală și socială în domeniul îngrijirii pe termen lung. Documentul în sine utilizează contribuții din alte acte și programe naționale (Cadrul strategic național împotriva cancerului până în 2030, Planul național pentru dezvoltarea spitalelor clinice, a spitalelor clinice, a spitalelor clinice și a spitalelor generale din Croația, cancerul național, diabetul, bolile rare) și recomandările (CSR) pentru Croația pentru 2019 și 2020.
|
|
399
|
C5.1. R3-I1
|
M
|
Crearea unui sistem centralizat de finanțare dedicat formării medicale de specialitate
|
Adoptarea deciziei de către guvern
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Instituționalizarea sprijinului financiar pentru specializările medicale se realizează prin instituirea unui sistem centralizat de finanțare dedicat formării medicale de specialitate, care vizează în principal remedierea deficiențelor din specialitățile medicale specifice, inclusiv asistența medicală primară și sănătatea publică, dar fără a se limita la acestea. Alocarea resurselor financiare în acest scop este desemnată exclusiv pentru a răspunde exigențelor rețelei de servicii de sănătate publică.
Acest sistem se construiește pentru a garanta recuperarea fondurilor din programele incomplete de formare medicală de specialitate, orientându-le către obiectivele predefinite ale sistemului centralizat de finanțare pentru formarea medicală de specialitate, cu un accent special pe remedierea deficitului de specialiști medicali cu deficiențe.
|
|
334
|
C5.1. R3-I1
|
T
|
Formare medicală de specialitate la nivelul primar de bază al asistenței medicale
|
|
Număr
|
0
|
467
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Se încheie contracte de formare medicală de specialitate pentru cel puțin 467 de lucrători din domeniul sănătății, inclusiv medici specializați în asistență medicală primară, medicină de urgență și sănătate publică. Aceste contracte sunt finanțate din fonduri alocate din sistemul centralizat de finanțare instituit pentru formarea medicală de specialitate.
|
|
335
|
C5.1. R3-I2
|
T
|
Absolvenți de formare specializată în medicină de urgență
|
|
Număr
|
0
|
375
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
În total, 375 de bachelori de asistenți medicali/tehnicieni medicali trebuie să fie formați în cadrul unei formări de specialitate de un an în medicina de urgență.
|
|
336
|
C5.1. R4
|
M
|
Modificarea Legii privind asistența medicală și a Legii privind asigurările obligatorii de sănătate
|
Intrarea în vigoare a Legilor de modificare a Legii privind asistența medicală și a Legii privind asigurările obligatorii de sănătate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Modificările aduse Legii privind asistența medicală permit ca noua decizie privind achizițiile publice comune să fie obligatorie și pentru instituțiile sanitare a căror participare a fost voluntară până în prezent și, prin urmare, crește numărul părților interesate vizate de achizițiile publice comune.
— Oficiul unic pentru medicină de urgență îmbunătățește organizarea activităților de medicină de urgență și îndeplinește sarcini operaționale pe întreg teritoriul Republicii Croația prin intermediul anumitor unități organizaționale;
— Reorganizarea serviciului de sănătate publică contribuie la creșterea eficienței și la consolidarea sistemului de sănătate publică, cu un accent deosebit pe prevenire și diagnosticare timpurie, pe îmbunătățirea răspunsului în situații de urgență și în circumstanțe speciale (pandemii);
Transferul drepturilor de gestionare ale spitalelor gestionate în prezent de județe și de orașul Zagreb către Republica Croația pentru a obține o utilizare rațională și de calitate a capacităților existente, pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea asistenței medicale prin reorganizarea modelului de gestionare a spitalelor.
Modificările aduse Legii privind asigurarea obligatorie de sănătate stabilesc criterii clare și transparente pentru stabilirea programului de măsuri de asistență medicală în cadrul asigurării obligatorii de sănătate, organismele care stabilesc și adoptă un program de măsuri și domeniul de aplicare al asistenței medicale care urmează să fie acoperite de asigurarea obligatorie de sănătate și respectarea altor acte legislative. Actul urmărește:
— Asigurarea unei asistențe medicale mai accesibile și mai oportune pentru persoanele asigurate, atunci când acestea au nevoie de aceasta;
— Reducerea listelor de așteptare pentru servicii medicale individuale, optimizarea și, în acest sens, o mai bună distribuire a resurselor de asistență medicală disponibile din asigurarea obligatorie de sănătate
— Furnizarea de finanțare în vederea realizării stabilității financiare, a sustenabilității acesteia și, în acest sens, a îmbunătățirii situației persoanelor asigurate în exercitarea asigurării obligatorii de sănătate;
Introducerea unei dispoziții care să favorizeze entitățile contractante ale HZZO în calitate de furnizori de servicii medicale de la asigurarea obligatorie de sănătate, în ceea ce privește plata obligațiilor HZZO față de acestea în termenele prevăzute de lege, pentru a garanta persoanelor asigurate dreptul la asistență medicală.
|
|
337
|
C5.1. R4
|
T
|
Integrarea funcțională a spitalelor
|
|
Număr
|
12
|
20
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Trebuie finalizată integrarea funcțională a cel puțin 8 de spitale, pentru a raționaliza sistemul spitalicesc prin reducerea/redistribuirea activităților și reducerea capacității staționare acute, consolidând spitalele de zi cu zi ca tratamente mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.
|
|
338
|
C5.1. R4
|
T
|
Procedura comună de achiziții publice pentru instituțiile sanitare
|
|
% (procent)
|
0
|
85
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Cel puțin 85 % din categoriile de achiziții, reprezentând cel puțin 80 % din totalul cheltuielilor spitalelor gestionate de guvern, sunt achiziționate prin intermediul unei proceduri comune de achiziții publice. Pentru atingerea obiectivului, pe baza modificării deciziei privind desfășurarea în comun obligatorie a unei proceduri specifice de achiziții publice pentru instituțiile sanitare – Ministerul Sănătății (MIZ): să decidă să desfășoare o procedură comună de achiziții publice;
II) încheie acorduri cu părțile interesate din domeniul achizițiilor publice comune; să înființeze grupuri de experți care să elaboreze specificații tehnice pentru categoriile în cauză; și iv) punerea în aplicare a categoriilor de achiziții menționate în decizia privind punerea în aplicare în comun obligatorie a unei proceduri specifice de achiziții pentru instituțiile sanitare – după intrarea în vigoare a specificațiilor tehnice. Procedurile de achiziții publice comune se desfășoară în conformitate cu Legea privind achizițiile publice și cu acordurile-cadru/încheierea contractelor.
|
|
339
|
C5.1. R4-I1
|
T
|
Gestionarea centrală a preparatelor parenterale în 8 spitale
|
|
% (procent)
|
0
|
75
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Cel puțin 75 % din preparatele parenterale din opt spitale croate se efectuează prin prepararea centrală a medicamentelor.
|
|
340
|
C5.1. R4-I2
|
T
|
Sistem de terapie unitară pentru forme solide de medicamente în 40 spitale croate
|
|
Număr
|
0
|
40
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Sistem de terapie unitară instalat în 40 spitale croate.
|
|
341
|
C5.1. R4-I3
|
T
|
Monitorizarea medicamentelor în sistemul spitalicesc, de la farmacie la pacient
|
|
Număr
|
0
|
30
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 30 spitale trebuie să dispună de o soluție informatică integrată funcțională pentru monitorizarea medicamentelor din sistemul spitalicesc, de la farmacie până la pacient.
|
|
342
|
C5.1. R4-I4
|
T
|
Sistem de monitorizare a deficitelor de medicamente bazate pe tehnologia blockchain
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Se dezvoltă o soluție software pentru a monitoriza penuria de medicamente în Croația și pentru a dezvolta un model integrat pentru anticiparea și prevenirea penuriei de medicamente. Medicamentele sunt monitorizate prin intermediul soluției software blockchain.
|
|
343
|
C5.1. R5-I5
|
T
|
Unități de diagnostic Centre Clinical Hospital Centre (KBC) Merkur
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Pentru a îmbunătăți calitatea serviciului, a crește numărul tratamentelor pacienților, a accelera și a spori disponibilitatea și calitatea asistenței medicale pentru toate categoriile de pacienți, echipamentul se instalează pentru cel puțin 4 de unități de diagnosticare la Centrul Spitalului Clinic (KBC) Merkur. Echipamentul instalat constă în:
— Aparate pentru ecocardiografie transtoracică și transesogastrică;
— Trei monitoare în scopuri legate de unitatea coronariană;
— Sistem de telemetrie a pacienților în spătarul deschis;
— O putere mai mare cu ultrasunete;
— Ultrasunete de putere redusă;
— Rezonanță magnetică MR 3T;
— Scaner pentru mamografie;
— Tomografie computerizată multidimensională (MSCT);
— Ultrasunete;
— Ultrasunete cu 3D/4D convex, 3D/4D vaginal, 2 D vaginal și 2 D convex sondă și imprimantă;
— Ultrasound Color Doppler, clasa înaltă.
|
|
344
|
C5.1. R4-I5
|
T
|
Monitorizarea rezultatelor tratamentului pacienților cronici nespitalizați din farmaciile publice
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Proiectul de monitorizare a pacienților și crearea de date structurate care vor fi puse la dispoziție prin intermediul Sistemului Central de Informații privind Sănătatea al Republicii Croația (CEZIH).
|
|
346
|
C5.1. R5
|
M
|
Îmbunătățirea și extinderea serviciilor de telemedicină
|
Intrarea în vigoare a unui cadru telemedical național care extinde domeniul de aplicare al serviciilor telemedicale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Reforma introduce dispoziții pentru instituirea unui cadru telemedical național funcțional pentru transmiterea parametrilor esențiali ai pacienților de la serviciul de sănătate de urgență (HMS) la serviciul spitalicesc comun de urgență (OHBP) și monitorizarea de la distanță a serviciului sanitar ambulatoriu de urgență (HMS). Proiectul trebuie să asigure: I). Analiza situațională; II) un cadru național pentru instituirea supravegherii serviciilor de sănătate de urgență de la distanță (HMS) și iii) un plan de acțiune pentru introducerea supravegherii și un cadru pentru monitorizarea punerii în aplicare.
Având în vedere resursele limitate și durata limitată a asistenței tehnice, componenta teleradiologie este doar o componentă introductivă la nivelul cartografierii celor mai bune practici.
|
|
347
|
C5.1. R5-I1
|
T
|
Săli de operare digitalizate, integrate (Firule și Križine) și sisteme robotizate la amplasamentul FiRule instalat și funcțional
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Proiectul include digitalizarea și integrarea a 4 de teatre operaționale în Firule și Križine, precum și a unui sistem robotic la situl Firule. Tranziția digitală, integrarea și chirurgia roboților trebuie să modifice parcursul tratamentului prin îmbunătățirea calității tratamentului chirurgical, îmbunătățirea siguranței pacienților, obținerea unei transparențe sporite a tratamentului, un control mai bun al costurilor și al rezultatelor în materie de sănătate, consolidarea și consolidarea resurselor infrastructurii de informații esențiale în materie de sănătate și modernizarea serviciilor medicale fără hârtie.
|
|
348
|
C5.1. R5-I2
|
T
|
Servicii de telecardiologie
|
|
Număr
|
0
|
40
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Obiectivul proiectului TeleCordis este de a instala echipamentele medicale și informatice necesare pentru executarea serviciilor de electrocardiogramă (ECG), de captare a presiunii și de electrocardiogramă cu 12 canale (ECG) în zonele îndepărtate și rurale care nu sunt acoperite suficient de aceste servicii, cum ar fi faptul că nu dispun de un specialist în cardiologie. Echipamentul este achiziționat (pachet per centru) și plasat în cel puțin 40 centre de acces la telemedicină. Programul se conectează cu centre specializate în telemedicină și furnizează un serviciu de telecardiologie.
|
|
349
|
C5.1. R5-I3
|
T
|
Servicii de teletransfuzie
|
|
Număr
|
0
|
35
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Proiectul Teletransfusion sprijină infrastructura existentă pentru procesele de tratament digital în cazul în care utilizează datele pacienților obținute din prescripția electronică și din dosarul electronic necesare pentru începerea tratamentului într-o unitate de asistență medicală secundară sau terțiară.
Proiectul conectează centrele de transfuzie spitalicească de pe teritoriul Croației (cel puțin 35 centre de transfuzie spitalicească) și pune la dispoziție serviciul 24 de ore pe zi șapte zile pe săptămână. Echipamentul se achiziționează (pachet per centru) și se plasează în centre de acces la telemedicină, programul se conectează cu centre specializate în telemedicină și asigură un serviciu de teletransfuzie.
|
|
350
|
C5.1. R5-I4
|
T
|
Teatre de operații Centrul Spitalului Clinical (KBC) Sestre milosrdnice echipat cu chirurgie robotică
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Cel puțin 4 săli de operare nou echipate cu tehnologie robotică de ultimă generație;
Trebuie să fie posibilă următoarea funcționalitate: obținerea tuturor datelor despre pacient în timp real pe ecranul monitorului în sala de operații în timpul operațiunii. În plus, trebuie să fie posibil ca toate materialele de imagistică ale pacientului să fie disponibile pe ecranul monitorului în timpul operațiunii, contribuind la proceduri mai sigure și mai eficace. Integrarea permite, de asemenea, utilizarea altor dispozitive de diagnosticare și terapeutice în același teatru de operații, care sunt, de asemenea, integrate în sistemul sălii de operații integrate.
|
U.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C5.1 R1-I1 – Introducerea farmaciilor mobile în asistența medicală primară
Obiectivul acestei investiții este de a furniza medicamente în zone în care nu există farmacii. Măsura constă în achiziționarea de farmacii mobile.
Investiția C5.1 R1-I2 – Unități mobile de îngrijire ambulatorie
Obiectivul acestei măsuri este de a institui un sistem mobil de asistență medicală primară ambulatorie în zonele rurale, îndepărtate și insulare. Măsura constă în instituirea sistemului clinic mobil.
Investiția C5.1 R1-I3 – Construirea și echiparea unităților de izolare clinică (3, 4 și 1/5 de clădiri) Clinica de boli infecțioase „Dr Fran Mihaljević”
Obiectivul acestei măsuri este de a asigura tratamentul bolilor infecțioase cu ajutorul unor tehnologii actualizate și inovatoare care vizează reducerea timpului de tratament, a costurilor și a furnizării de îngrijiri de înaltă calitate pacienților. Această măsură constă în construirea de clădiri și înlocuirea echipamentelor pentru clinica Clinică Fran Mihaljević, Clinic de boală infecțioasă.
U.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
320
|
C5.1. R1-I1
|
T
|
Accesul la îngrijiri farmaceutice și medicamente
|
|
Număr
|
0
|
8
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Se achiziționează cel puțin șase farmacii mobile rulante și cel puțin două farmacii de ambarcațiuni.
|
|
321
|
C5.1. R1-I2
|
T
|
Furnizarea de asistență medicală ambulatorie mobilă primară
|
|
Număr
|
0
|
33
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se instituie un sistem clinic mobil cu 33 vehicul ambulatoriu de asistență medicală primară în zonele rurale, îndepărtate și insulare.
Investiția include cartografierea capacităților necesare pentru a atinge obiectivul de acoperire a 80 % din serviciile mobile de asistență medicală primară ambulatorie în zonele rurale, îndepărtate și insulare.
În plus, se stabilește un model de contractare pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung a serviciului.
Ministerul Sănătății administrează formarea pentru creșterea capacității echipelor mobile de a furniza asistență medicală primară ambulatorie.
|
|
322
|
C5.1. R1-I3
|
T
|
Clădire nouă în complexul Clinicii de boli infecțioase Fran Mihaljević
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Proiectul constă în demolarea clădirilor existente (3, 4 și 1/5) și construirea unei clădiri noi ca parte a complexului. Proiectul include înlocuirea echipamentelor pentru clinica de boli infecțioase „Dr Fran Mihaljević”.
|
V. INIȚIATIVA 6.1: RENOVAREA CLĂDIRILOR
Parcul imobiliar actual al Croației este relativ vechi, iar rata renovării energetice a clădirilor a fost de doar 0,7 % pe an în perioada 2014-2020. Clădirile vechi și ineficiente sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie și 36 % din emisiile de CO2 și până la 30 % din clădiri se încadrează în categoria cu cele mai slabe performanțe. Majoritatea clădirilor cu cele mai slabe performanțe nu îndeplinesc cerințele minime de protecție împotriva cutremurelor, de protecție împotriva incendiilor sau de protecție a sănătății și, prin urmare, necesită o renovare cuprinzătoare. În plus, în martie și decembrie 2020, două serii de cutremure au lovit Croația și au cauzat daune materiale majore în orașul Zagreb, districtul Zagreb, districtul Krapina-Zagorje, districtul Sisak-Moslavina și districtul Karlovac. Conform evaluării rapide a nevoilor de daune (Guvernul Republicii Croația, 2020), nevoile totale de reconstrucție și recuperare în județele Zagreb, Zagreb și Krapina-Zagorje în urma cutremurului din martie au fost evaluate la aproximativ 17 469 000 000 EUR. Evaluarea daunelor provocate de cutremurul din decembrie este încă în curs de evaluare.
Această inițiativă din planul croat de redresare și reziliență se referă la investiții și reforme menite să încurajeze renovarea cuprinzătoare a clădirilor, inclusiv renovarea energetică, consolidarea structurală și renovarea post-cutremur. Renovarea acoperă locuințele colective și clădirile publice, inclusiv instituțiile de sănătate și de învățământ, precum și clădirile cu statut de bun cultural.
Inițiativa include reforme care sprijină procesul de renovare și decarbonizare a clădirilor, abordând în același timp barierele de pe piața construcțiilor și aspectele sociale: o reformă care vizează decarbonizarea clădirilor, ii) o reformă care vizează creșterea numărului de lucrători și de experți în domeniul eficienței energetice și al reconstrucției post-cutremur, iii) o reformă care vizează reducerea sarcinii administrative pentru solicitanți în procesul de renovare, iv) o reformă care vizează o mai bună cunoaștere a activităților seismice, v) o reformă care vizează promovarea și dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și spațiilor și vi) o reformă care vizează dezvoltarea unei gestionări sistematice a energiei și testarea unui nou model de finanțare a eficienței energetice.
Investițiile și reformele contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Croației în ultimii doi ani, la necesitatea de a „concentra politica în materie de investiții asupra [...] eficienței energetice, [...] și a infrastructurii de mediu (recomandările specifice fiecărei țări pentru 3 și 2019) și de a „concentra investițiile pe tranziția verde și [...], în special pe infrastructura de mediu [...] (recomandările specifice fiecărei țări pentru 3, 2020).
V.1.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C6.1 R1 – Decarbonizarea clădirilor
Reforma contribuie la inițiativa privind valul de renovări ale clădirilor existente și la transformarea parcului imobiliar existent într-un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat până în 2050.
Reforma include adoptarea unor programe de renovare în vederea eficienței energetice pentru perioada 2021-2030 pentru clădirile colective, clădirile publice și o categorie specială de clădiri cu statut de bun cultural, precum și adoptarea programului de reducere a sărăciei energetice în domenii de interes public special pentru perioada 2021-2025. Aceste programe încurajează renovarea aprofundată a clădirilor, acordând în același timp o atenție deosebită asigurării unui climat interior sănătos, protecției împotriva incendiilor și abordării riscurilor legate de intensificarea activității seismice, precum și reducerii sărăciei energetice.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2022.
Investiția C6.1 R1-I1 – Renovarea energetică a clădirilor
Obiectivul măsurii este de a reduce consumul de energie pentru încălzire și de a spori economiile de energie primară în clădirile colective și în clădirile din sectorul public. Această măsură constă în renovarea energetică a clădirilor publice și colective.
Investiția C6.1 R1-I3 – Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural
Obiectivul măsurii este renovarea clădirilor cu statut de bun cultural pentru a reduce consumul de energie. Această măsură constă în renovarea a două categorii de clădiri: bunuri culturale protejate individual și clădiri situate în cadrul entităților culturale și istorice protejate.
Reforma C6.1 R2 – Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea competențelor adecvate în contextul locurilor de muncă verzi necesare pentru reconstrucția post-cutremur
Obiectivul măsurii este de a aborda deficitul de forță de muncă calificată în construcții prin furnizarea de programe educaționale. Această măsură constă în publicarea planului național pentru dezvoltarea competențelor verzi, furnizarea de programe de educație a adulților privind renovarea energetică și un nou program de masterat privind clădirile durabile și reziliente seismice.
Reforma C6.1 R3 – Creșterea eficienței, reducerea sarcinii administrative și digitalizarea procesului de renovare
Obiectivul măsurii este de a furniza servicii cetățenilor pentru a reduce sarcina administrativă în procesul de renovare energetică și post-cutremur. Această măsură constă în dezvoltarea de servicii de tip ghișeu unic și în consolidarea capacităților profesionale ale angajaților din sectorul public.
Reforma C6.1 R4 – Modernizarea și integrarea datelor seismice pentru procesul de renovare și planificarea construirii și monitorizării viitoare a infrastructurii publice
Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți reziliența la risc în amenajarea teritoriului și în sectorul construcțiilor prin îmbunătățirea colectării și prelucrării datelor seismice. Această măsură constă în consolidarea capacităților necesare pentru colectarea și aplicarea datelor seismice pentru amenajarea teritoriului și practici de construcție mai sigure.
Investiția C6.1 R4-I1 – Dezvoltarea rețelei de date seismologice
Obiectivul măsurii este de a consolida capacitățile de monitorizare și analiză seismică. Această măsură constă în achiziționarea de echipamente seismice și în formarea experților care exploatează echipamentele și prelucrează datele.
Reforma C6.1 R5 – Introducerea unui nou model de strategii de reînnoire urbană ecologică și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului
Obiectivul măsurii este de a stabili un cadru pentru reînnoirea urbană ecologică care să promoveze dezvoltarea durabilă. Această măsură constă în adoptarea de programe privind gestionarea circulară a spațiului și a clădirilor și infrastructura verde urbană, adoptarea unor strategii ecologice de reînnoire urbană și punerea în aplicare a unui proiect-pilot.
Reforma C6.1 R6 – Proiect-pilot pentru instituirea și punerea în aplicare a gestionării sistematice a energiei și pentru dezvoltarea unui nou model de finanțare
Obiectivul măsurii este de a dezvolta și testa un model de monitorizare a consumului de energie în clădirile colective. Această măsură constă în punerea în aplicare a unui proiect-pilot privind instituirea colectării automate de date pentru monitorizarea consumului de energie și de apă în clădirile colective.
V.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nu.
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
351
|
C6.1. R1
|
M
|
Adoptarea unor programe naționale de renovare energetică pentru (i) clădirile colective, (ii) pentru clădirile care au statutul de bun cultural (atât pentru perioada 2021-30), cât și pentru (iii) reducerea sărăciei energetice în domenii de interes public special (pentru perioada 2021-25)
|
Publicarea pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Bunurilor Statului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Publicarea programelor de încurajare a renovării în profunzime a clădirilor, a sistemelor alternative de înaltă eficiență și care acordă o atenție deosebită asigurării unui climat interior sănătos, protecției împotriva incendiilor și riscurilor legate de intensificarea activității seismice. Se introduce o categorie specifică de renovare energetică a clădirilor cu statut de bun cultural care nu a fost încă inclusă în programele de renovare energetică pentru cofinanțare din partea UE în Croația.
Publicarea programului de reducere a sărăciei energetice în domenii de interes public special, pentru perioada 2021-2025, care acoperă renovarea cuprinzătoare a clădirilor din zonele de asistență și de îngrijire guvernamentală specială, consolidarea capacităților pentru atenuarea sărăciei energetice, reducerea consumului de energie la utilizatorii finali și, în consecință, reducerea emisiilor de CO2 generate de gospodăriile vulnerabile sau sărace din punct de vedere energetic.
|
|
352
|
C6.1. R1
|
M
|
Adoptarea programului de renovare energetică a clădirilor din sectorul public pentru perioada 2021-2030
|
Publicarea pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Bunurilor Statului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Publicarea programului de renovare energetică a clădirilor din sectorul public pentru perioada 2021-2030, care include o renovare cuprinzătoare a clădirilor din sectorul public, inclusiv măsuri de eficiență energetică și de utilizare eficientă a resurselor, reducând în același timp nevoile termice și consumul de energie al clădirilor publice și sporind utilizarea surselor regenerabile de energie și, în consecință, reducerea emisiilor de CO2.
|
|
353
|
C6.1. R1-I1
|
T
|
Contracte semnate pentru renovarea energetică a clădirilor publice și colective
|
|
EUR
|
0
|
66 361 404
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Contracte semnate în valoare de 66 361 404 EUR pentru renovarea energetică a clădirilor. Toate contractele pentru a preciza cerința relevantă în materie de eficiență energetică privind o reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (preconizându-se că o clădire are statutul de bun cultural), ceea ce asigură o creștere de 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu stadiul anterior renovării și respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 de instituire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile.
|
|
354
|
C6.1. R1-I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe
|
|
Număr (m²)
|
0
|
241 850
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică a cel puțin 241 850 m² de clădiri colective, îndeplinirea unei cerințe minime de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere de 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și respectă principiul DNSH. Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
|
355
|
C6.1. R1-I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor publice
|
|
Număr
(m²)
|
0
|
372 219
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică a cel puțin 372 219 m² de clădiri publice, îndeplinirea unei cerințe minime de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și respectă principiul DNSH.
Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
|
358
|
C6.1. R1-I3
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural
|
|
Număr (m²)
|
0
|
31 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică a cel puțin 31 000 m² de clădiri cu statut de bun cultural, realizând o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului, cu o cerință minimă de 20 % pentru fiecare clădire, în comparație cu stadiul anterior renovării.
Renovarea acestor clădiri este finanțată în proporție de 100 % și este în conformitate cu principiul DNSH.
Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
|
359
|
C6.1. R2
|
M
|
Publicarea Planului național de dezvoltare a competențelor în contextul locurilor de muncă verzi legate de eficiența energetică și de reconstrucția post-cutremur
|
Publicarea pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Bunurilor Statului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Publicarea Planului național de dezvoltare a competențelor, care îmbunătățește competențele locurilor de muncă verzi în contextul renovării energetice, al renovării post-cutremur, al infrastructurii verzi, al aplicării soluțiilor bazate pe natură și al gestionării circulare a spațiului și a clădirilor, pe baza unei revizuiri a programelor existente și a pregătirii și adaptării programelor educaționale definite de reformă.
|
|
360
|
C6.1. R2
|
M
|
Certificarea formării
|
Lista certificatelor eliberate de instituția de învățământ
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Instituția (instituțiile) de învățământ furnizează dovada finalizării programelor de educație a adulților în perioada post-cutremur și de renovare energetică de către 500 de participanți.
|
|
401
|
C6.1. R2
|
M
|
Înscrierea în noul program de masterat oferit
|
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru admiterea la noul program de masterat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se publică o cerere de candidaturi pentru admiterea la noul program de masterat care acoperă teme legate de renovare și eficiență energetică.
|
|
362
|
C6.1. R3
|
M
|
Înființarea și funcționarea unui ghișeu unic fizic pentru renovarea energetică și consolidarea seismică
|
Ghișeul unic operațional
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Ghișeul unic fizic este dezvoltat și operațional în zona afectată de cutremur, pentru a reduce sarcina administrativă pentru cetățeni. Investiția include adaptarea și modernizarea infrastructurii fizice într-un loc în care se înființează ghișeul unic, investiții în dezvoltarea și serviciile de întreținere a sistemelor online, investiții în funcționalitatea sistemului online, formarea personalului, formarea autorităților publice implicate și activități de promovare.
|
|
363
|
C6.1. R3
|
M
|
Înființarea și funcționarea unui ghișeu unic online pentru renovarea energetică și consolidarea seismică
|
Ghișeul unic online operațional
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Punerea în funcțiune a unui sistem online de tip ghișeu unic care să reunească toate informațiile necesare pentru renovarea energetică și reconstrucția post-cutremur.
Ghișeul unic se implementează în două etape: (I) serviciile de urgență necesare pentru renovarea structurală urgentă și repararea necesară a daunelor pentru a asigura un nivel de siguranță pentru cetățeni și instalații; (II) integrarea tuturor celorlalte servicii și informații necesare pentru renovarea cuprinzătoare și energetică cu serviciile și informațiile incluse pentru conceptul de „a reconstrui mai bine”.
|
|
364
|
C6.1. R3
|
T
|
Formarea completă a angajaților din sectorul public în vederea furnizării de servicii de tip ghișeu unic
|
|
Număr
|
0
|
80
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 80 de angajați din sectorul public au fost instruiți să furnizeze servicii care combină eficiența energetică și reconstrucția post-cutremur.
|
|
365
|
C6.1. R4
|
M
|
Integrarea datelor seismice
|
Date seismice integrate în bazele de experți pentru planurile de amenajare a teritoriului ale unităților administrației publice locale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Datele seismice sunt integrate în sistemul de amenajare a teritoriului și aplicate unui număr de 10 de baze de date pilot pentru planurile de amenajare a teritoriului ale administrațiilor locale.
|
|
366
|
C6.1. R4-I1
|
T
|
Unități de echipament seismic achiziționate
|
|
Număr
|
0
|
300
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Investiția consolidează capacitatea organizațională și de infrastructură a Studiului seismologic al Republicii Croația prin achiziționarea a cel puțin 300 de unități de echipament pentru a spori calitatea colectării, prelucrării și aplicării datelor seismice necesare pentru procesul de renovare a clădirilor, planificarea pentru dezvoltarea de noi instalații și monitorizarea infrastructurii publice, precum și consolidarea rezilienței Croației la cutremure și la riscurile asociate.
|
|
367
|
C6.1. R4-I1
|
M
|
Formare pentru angajații din cadrul anchetelor seismologice
|
Formare oferită
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se asigură cursuri de formare privind exploatarea echipamentelor și prelucrarea datelor pentru angajații anchetei seismologice din Republica Croația.
|
|
368
|
C6.1. R5
|
M
|
Adoptarea Programului de gestionare circulară a spațiului și a dezvoltării clădirilor pentru perioada 2021-2030 și a Programului de dezvoltare a infrastructurii urbane ecologice pentru perioada 2021-2030
|
Publicarea pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Bunurilor Statului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Programul de gestionare circulară a spațiului și de dezvoltare a clădirilor pentru perioada 2021-2030, care urmează să fie adoptat de guvern, stabilește obiective și măsuri pentru gestionarea circulară a spațiului și a clădirilor care, printre altele, încurajează măsurile de circularitate în planificarea clădirilor noi, reutilizarea clădirilor abandonate și extinderea durabilității spațiilor și clădirilor existente, sporind eficiența energetică și din punctul de vedere al utilizării resurselor a clădirilor și utilizarea surselor regenerabile de energie, reutilizarea produselor și materialelor de construcții, în scopul utilizării eficiente a resurselor spațiale și al reducerii generării de deșeuri din clădiri în conformitate cu planul actualizat de gestionare a deșeurilor, ca bază pentru elaborarea unor strategii ecologice de reînnoire urbană;
Programul de dezvoltare a infrastructurii urbane verzi pentru perioada 2021-2030, care urmează să fie adoptat de guvern, elaborează obiectivele și măsurile care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea efectelor insulelor termice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la îmbunătățirea calității vieții și a locuințelor în orașe, la îmbunătățirea sănătății umane, la îmbunătățirea calității zonelor urbane prin transformarea terenurilor insuficient utilizate și abandonate, la încurajarea investițiilor verzi, la sprijinirea refacerii și conservării speciilor și habitatelor în temeiul directivelor privind speciile și habitatele, în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, precum și la crearea de noi locuri de muncă și la realizarea de economii de energie, care reprezintă baza pentru dezvoltarea strategiilor de reînnoire urbană ecologică.
|
|
369
|
C6.1. R5
|
T
|
Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană ecologică
|
|
Număr
|
0
|
10
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Adoptarea a cel puțin 10 de strategii verzi de reînnoire urbană pentru a oferi baza pentru dezvoltarea unui spațiu durabil, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii urbane verzi și pe integrarea soluțiilor bazate pe natură, pe integrarea modelelor de gestionare circulară a spațiului și a clădirilor, pe consolidarea rezilienței la riscuri și la schimbările climatice și pe sprijinirea dezvoltării durabile globale.
|
|
370
|
C6.1. R5
|
T
|
Finalizarea unui proiect-pilot identificat prin strategii de reînnoire urbană ecologică
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se finalizează cel puțin un proiect-pilot identificat prin strategii de reînnoire urbană ecologică.
|
|
371
|
C6.1. R6
|
M
|
Proiect-pilot de gestionare sistematică a energiei finalizat cu succes, cu scopul de a testa un nou model de finanțare a renovărilor în materie de eficiență energetică
|
Publicarea unui proiect-pilot finalizat pe site-ul oficial al Ministerului Planificării Fizice, Construcțiilor și Bunurilor Statului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
În urma unui apel public, Ministerul Planificării Fizice, Construcțiilor și Bunurilor Statului, în cooperare cu Agenția guvernamentală croată pentru bunuri imobile, va pune în aplicare un proiect-pilot care să acopere toate sectoarele energiei și consumului de apă din unitatea pilot a administrației publice locale prin instituirea colectării automate de date privind consumul de energie și apă în clădirile colective din zona pilot selectată.
Obiectivul proiectului-pilot este de a realiza economii de energie și de apă prin instituirea și punerea în aplicare a unei gestionări sistematice a energiei și de a permite testarea posibilităților de punere în aplicare a noului model de finanțare pentru renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe, inclusiv o analiză cost-beneficiu pentru aplicarea acestuia la nivel național.
Pe baza proiectului-pilot, se elaborează orientări privind aplicarea la nivel național a modelului de gestionare a consumului de energie pentru clădirile cu mai multe locuințe.
|
V.3.
Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma C6.1 R7 – Utilizarea circulară a deșeurilor de construcții din clădiri cu statut de bun cultural: un proiect-pilot care analizează posibilitățile de schimb și de comerț
Obiectivul măsurii este de a examina posibilitățile de utilizare circulară a deșeurilor de construcții din clădiri cu statut de bun cultural. Această măsură constă în punerea în aplicare a unor proiecte-pilot și în adoptarea unor orientări naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții din clădirile cu statut de bun cultural.
Investiția C6.1 R1 – I4 Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural
Obiectivul acestei măsuri este de a spori nivelul de ambiție al măsurii existente C6.1 R1-I3 Renovarea energetică a clădirilor cu statutul de bun cultural. Orientările privind renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural se elaborează și se publică pe site-ul oficial al Ministerului Culturii și Mass-mediei. Orientările oferă recomandări privind măsurile de renovare energetică, soluțiile tehnice și materialele moderne și clarifică procedurile de pregătire a documentației și de obținere a autorizațiilor necesare.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2023.
V.4.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
402
|
C6.1. R7
|
M
|
Acorduri semnate privind punerea în aplicare a proiectelor-pilot
|
Acorduri semnate pentru punerea în aplicare a proiectelor-pilot
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2024
|
Acordurile pentru punerea în aplicare a proiectelor-pilot se semnează cu unitățile administrației autonome locale.
|
|
403
|
C6.1. R7
|
T
|
Proiecte-pilot finalizate
|
Finalizarea proiectelor-pilot cu amplasamente de infrastructură echipate și operaționale.
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Proiectele pilot se finalizează în două unități ale administrației publice locale selectate, axate pe reutilizarea deșeurilor din construcții din clădirile de patrimoniu cultural.
Două instalații de gestionare a deșeurilor din construcții sunt echipate și puse în funcțiune.
Proiectele sunt puse în aplicare în conformitate cu principiile DNSH.
În cazul achiziționării de vehicule, se acordă sprijin exclusiv vehiculelor cu emisii zero și/sau vehiculelor hibride reîncărcabile care emit mai puțin de 50 g CO2/km sau vehiculelor cu destinație specială pe baza celor mai bune tehnologii disponibile, în conformitate cu normele privind achizițiile publice.
Pentru ambele unități ale administrației publice locale se întocmește un inventar al clădirilor selectate care au statutul de bun cultural.
|
|
404
|
C6.1. R7
|
M
|
Orientări naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții din clădirile cu statut de bun cultural
|
Orientările naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții se publică în clădirile cu statut de bun cultural
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Se publică orientări privind utilizarea circulară a deșeurilor de construcții din clădiri cu statut de bun cultural. Se creează o platformă digitală privind inventarul clădirilor cu statutul de bun cultural.
|
|
405
|
C6.1. R1 – I4
|
M
|
Orientări privind renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural
|
Publicarea pe site-ul oficial al Ministerului Culturii și Mass-mediei
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Orientările pentru renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural se elaborează și se publică pe site-ul oficial al Ministerului Culturii și Mass-mediei. Orientările oferă recomandări privind măsurile de renovare energetică, soluțiile tehnice și materialele moderne și clarifică procedurile de pregătire a documentației și de obținere a autorizațiilor necesare.
|
W. COMPONENTA 7.1: Energie ȘI TRANSPORTUL SUSTALIABILOR (REPowerEU COMPONENT)
Principalul obiectiv al acestei componente este de a reduce dependența de combustibilii fosili, în special din Rusia, și de a accelera tranziția verde în întreaga economie. Acest lucru este planificat să fie realizat prin măsuri legate de rețelele energetice, de infrastructura de gaze naturale lichefiate și de gaze, de utilizarea surselor regenerabile de energie, de transportul cu emisii zero și de hidrogenul din surse regenerabile. Măsurile menționate sunt menite să contribuie la îmbunătățirea securității aprovizionării și a diversificării aprovizionării cu gaze a Uniunii, să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea producției și a utilizării surselor regenerabile de energie, cum ar fi biometanul durabil, hidrogenul din surse regenerabile și energia geotermală, să crească ponderea energiei din surse regenerabile și să accelereze utilizarea acesteia, să contribuie la creșterea securității energetice și să abordeze blocajele din distribuția energiei electrice, precum și să sprijine transportul cu emisii zero.
Dintre cele nouă măsuri din cadrul acestei componente, opt au o dimensiune transfrontalieră sau multinațională. Cele mai mari investiții cu o dimensiune transfrontalieră sau multinațională se referă la creșterea capacității terminalului GNL de pe insula Krk și la consolidarea infrastructurii de gaze, precum și la consolidarea capacităților de transport și distribuție ale rețelei de energie electrică. Alte investiții notabile cu dimensiune transfrontalieră sau multinațională se referă la utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, biometanul durabil și energia geotermală, precum și investițiile în vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public urban și suburban regulat și dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi în transportul rutier.
Investițiile și reformele contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țăriadresate Croației cu privire la necesitatea de a moderniza rețelele de transport și distribuție a energiei electrice (CSR 2022.3.3 și 2023.3.4), de a spori implementarea și utilizarea surselor regenerabile de energie (recomandările specifice fiecărei țări 2019.3.3, 2020.3.8, 2022.3.2, 2023.3.1 și 3.2), de a diversifica importurile de combustibili fosili (recomandarea specifică nr. 2022.3.1) și de a reduce dependența de combustibilii fosili în transporturi și de a promova transportul cu emisii zero (recomandările specifice 2019.3.3, 2020.3.7, 2022.3.5, 2023.3.1 și 3.6).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” [C (2023) 6454 final], în timp ce principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” nu se aplică investiției C7.1 I3 – Creșterea capacității terminalului GNL de pe insula Krk și consolidarea infrastructurii de gaze, în conformitate cu articolul 21c alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241.
W.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C7.1 R1 – Măsură extinsă: Decarbonizarea sectorului energetic
Obiectivul acestei măsuri este de a extinde reforma C1.2 R1: Decarbonizarea sectorului energetic în cadrul componentei 1.2 (Tranziția energetică pentru o economie durabilă).
Măsura constă într-un sistemde autoconsum pentru instalațiile de producere a energiei în autoaprovizionare.
Investiția C7.1 R1-I1 – Utilizarea hidrogenului și noile tehnologii (investiția C1.2.R1-I3transferată din decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată)
Obiectivul acestei investiții este de a spori utilizarea hidrogenului în Croația.
Investiția constă în finanțarea unui proiect privind hidrogenul din surse regenerabile, a stațiilor de încărcare a hidrogenului și a studiilor privind stocarea geologică a carbonului.
Investiția C7.1 R1-I2 – Instituirea unei economii bazate pe hidrogen
Obiectivul investiției este de a spori adoptarea producției de hidrogen din surse regenerabile și utilizarea acestuia.
Investiția constă în desemnarea Agenției croate pentru hidrocarburi ca organism de coordonare în domeniul hidrogenului în Croația și în acceptarea studiului privind planul de dezvoltare și punere în aplicare a strategiei croate privind hidrogenul până în 2050 de către Agenția croată pentru hidrocarburi.
Investiția C7.1 R1-I3 – Consolidarea utilizării surselor regenerabile de energie în transporturi și încălzire
Obiectivul investiției este de a spori gradul de utilizare asurselor regenerabile de energie.
Investițiile constau în lucrări de foraj geotermal efectuate și în adoptarea Planului de dezvoltare a potențialului geotermal.
Investiția C7.1 I1 – Măsură extinsă: Achiziționarea de vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public urban și suburban regulat
Obiectivul acestei măsuri este de a extinde investiția C1.4 R4-I1: Achiziționarea de vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public urban și suburban regulat în cadrul componentei 1.4 (Dezvoltarea unui sistem de transport competitiv, durabil din punct de vedere energetic și eficient).
Investiția constă în achiziționarea de autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau hidrogen) și de unități de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice.
Investiția C7.1 I2 – Măsură extinsă: Program de cofinanțare pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi și pentru dezvoltarea infrastructurilor pentru combustibili alternativi în transportul rutier
Obiectivul acestei măsuri este de a extinde investiția C1.4 R5-I3: Program de cofinanțare pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi și pentru dezvoltarea infrastructurilor pentru combustibili alternativi în transportul rutier în cadrul componentei 1.4 (Dezvoltarea unui sistem de transport competitiv, durabil din punct de vedere energetic și eficient).
Investiția constă în construirea și cofinanțarea de puncte de încărcare rapidă cu energie electrică.
W.2.
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
406
|
C7.1. R1
|
M
|
Intrarea în vigoare a legislației de instituire a noului sistem de autoconsum
|
Dispoziție dintr-un act juridic de instituire a noului sistem de autoconsum, care indică intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Noul sistem de autoconsum pentru instalațiile de producere a energiei în regim de autoaprovizionare se instituie și se aplică de la 1 ianuarie 2026. Noul sistem de autoconsum asigură egalitatea de tratament între toți consumatorii în ceea ce privește accesul la rețeaua de distribuție și taxele de rețea. Noul sistem reproiectează modul de calculare a remunerației pentru energia electrică autoprodusă injectată în rețea; toate taxele și comisioanele, inclusiv tarifele de rețea, trebuie să reflecte costurile, să fie proporționale și nediscriminatorii. În același timp, noul sistem creează stimulente pentru ca consumatorii să devină autoconsumatori, precum și pentru autoconsum. Nu se percep taxe și comisioane pentru energia electrică produsă în regie proprie care rămâne la sediul autoconsumatorului.
|
|
51
|
C7.1. R1-I1
|
M
|
Finanțarea unui proiect privind hidrogenul din surse regenerabile
|
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Grant acordat în valoare de 15.78 milioane EUR pentru finanțarea unui proiect integrat privind hidrogenul din surse regenerabile, care include livrarea la fața locului a electrolizorului cu o capacitate de cel puțin 10 MW de hidrogen din surse regenerabile, contractul semnat pentru instalarea electrolizorului și instalarea unei centrale fotovoltaice.
Proiectul trebuie să respecte condițiile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile și în actele delegate relevante (UE) 2023/1185 și (UE) 2023/1184.
|
|
52
|
C7.1. R1-I1
|
M
|
Lansarea unei licitații publice pentru o capacitate suplimentară de hidrogen
|
Lansarea unei licitații publice pentru o capacitate suplimentară de hidrogen
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Licitație publică lansată pentru construirea unei instalații care instalează o capacitate de producție de energie electrică pe bază de hidrogen din surse regenerabile de 20 MW, prin electroliză.
|
|
53
|
C7.1. R1-I1
|
T
|
Au fost construite cel puțin 2 de stații de încărcare cu hidrogen
|
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se construiesc cel puțin 2 stații de încărcare cu hidrogen. Îmbuteliatorii se bazează pe cel puțin 100 kg de hidrogen, cu potențial de creștere a capacității, dacă este necesar.
|
|
54
|
C7.1. R1-I1
|
M
|
Studii privind stocarea geologică a carbonului
|
Publicarea rezumatelor tehnice ale studiilor privind stocarea geologică a carbonului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Publicarea unui set de rezumate tehnice ale studiilor care abordează potențialul de stocare geologică subterană a CO2 în Croația (onshore și offshore). Studiile includ cartografierea structurilor geologice acceptabile pentru eliminarea permanentă a dioxidului de carbon și un studiu integrat privind eliminarea permanentă a dioxidului de carbon în situl Bockovci.
|
|
407
|
C7.1. R1-I2
|
M
|
Organismul de coordonare în domeniul hidrogenului
|
Dispoziție dintr-un act juridic care indică intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Intră în vigoare un act juridic prin care Agenția croată pentru hidrocarburi este desemnată ca organism de coordonare în domeniul hidrogenului în Croația.
|
|
408
|
C7.1. R1-I2
|
M
|
Studiul planului de dezvoltare și punere în aplicare a Strategiei croate privind hidrogenul până în 2050
|
Studiul planului de dezvoltare și punere în aplicare a strategiei croate privind hidrogenul până în 2050, acceptat de Agenția croată pentru hidrocarburi
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Studiul Planului pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a Strategiei croate privind hidrogenul până în 2050 analizează cea mai adecvată utilizare a hidrogenului în decarbonizarea economiei croate, punând accentul pe utilizarea hidrogenului pentru decarbonizarea sectoarelor dificil de electrificat, cum ar fi industria (procese la temperatură înaltă), vehiculele grele, transportul maritim și feroviar, înainte de a lua în considerare alte sectoare.
|
|
412
|
C7.1. R1-I3
|
M
|
Planul de dezvoltare a potențialului geotermal
|
Adoptarea și publicarea Planului de dezvoltare a potențialului geotermal de către Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Planul de dezvoltare geotermală a potențialului se adoptă și se publică. Planul stabilește zonele din Republica Croația în care potențialul geotermal este planificat să fie explorat, dezvoltat și exploatat.
|
|
413
|
C7.1. R1-I3
|
T
|
Lucrări de foraj geotermale efectuate
|
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se efectuează forarea a două puțuri geotermale de explorare în locația selectată.
Forajul nu include nicio explorare sau extracție de petrol sau gaze. Nu trebuie să existe echipamente achiziționate sau utilizate în astfel de scopuri.
Se asigură că emisiile de metan sunt reduse la minimum și rămân cu mult sub pragul de 20,000 de tone de CO2 echivalent/an. De asemenea, se asigură faptul că forajul geotermal nu are un impact negativ asupra deficitului de apă și asupra calității apei.
Această măsură nu sprijină sistemele de încălzire centralizată care utilizează surse de energie fosile sau investițiile în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
|
|
414
|
C7.1. I1
|
M
|
103 autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)
|
103 autobuze alimentate cu carburanți alternativi (electrice și/sau hidrogen) acceptate provizoriu
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se furnizează dovada acceptării tehnice provizorii ca urmare a construcției lor pentru 103 de autobuze electrice alternative noi (electrice și/sau pe bază de hidrogen).
|
|
415
|
C7.1. I1
|
T
|
O unitate de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice situate într-un vagon separat (HERMES)
|
|
Număr
|
0
|
1
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se instalează o unitate de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice situate într-un vagon separat (HERMES).
|
|
125
|
C7.1. I2
|
M
|
1 300 puncte de încărcare electrică rapidă
|
1 300 de puncte de încărcare electrică rapidă cofinanțate și construite
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se furnizează dovada cofinanțării și a construirii a 1 300 de puncte de încărcare cu o capacitate minimă de încărcare de 50 kW.
|
W.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția C7.1 R1-I4 – Consolidarea utilizării surselor regenerabile de energie în transporturi și încălzire
Obiectivul investiției este de a spori gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie.
Investiția constă în construirea infrastructurii de încărcare pentru autobuzele electrice.
Investiția C7.1 R1-I5 – Utilizarea biocombustibililor în transporturi (investiția C1.2.R1-I4 transferată din decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată)
Obiectivul acestei investiții este de a crește ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi.
Investiția constă în adoptarea planului de producție și utilizare a biocombustibililor în transporturi.
Investiția C7.1 R1-I6 – Consolidarea capacităților de transport și distribuție ale rețelei de energie electrică
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini electrificarea și decarbonizarea sectorului energetic.
Investiția constă în înlocuirea transformatoarelor vechi de energie electrică și în reconstrucția substațiilor electrice.
Investiția C7.1 I3 – Creșterea capacității terminalului GNL de pe insula Krk și consolidarea infrastructurii de gaze naturale
Obiectivul investiției este de a spori diversificarea aprovizionării cu gaze a Uniunii și de a spori securitatea aprovizionării cu gaze a statelor membre învecinate cu Croația.
Investiția constă în extinderea capacității terminalului GNL de pe insula Krk, în extinderea conductei Zlobin – Bosiljevo, în extinderea conductei Bosiljevo – Sisak – Kozarac, precum și în extinderea tronsonului Lučko – Zabok al interconexiunii Croația-Slovenia.
W.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
418
|
C7.1. R1-I4
|
M
|
Infrastructura de încărcare pentru autobuze electrice
|
Infrastructura de încărcare pentru autobuzele electrice construite
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Trebuie furnizată dovada construcției a cel puțin 150 stații de încărcare pentru autobuze electrice.
|
|
55
|
C7.1. R1-I5
|
M
|
Adoptarea planului de producție și utilizare a biocombustibililor în transporturi
|
Intrarea în vigoare a planului și a programului pentru producția și utilizarea biocombustibililor în transporturi
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Planul de producție și utilizare a biocombustibililor în transporturi intră în vigoare. Planul stabilește o politică de promovare a producției și a utilizării biocombustibililor avansați în transporturi în Republica Croația. Planul include o revizuire și o evaluare continuă a situației pieței biocombustibililor, a noilor modele de afaceri, a părților interesate, a măsurilor de promovare a creșterii producției și a utilizării biocombustibililor avansați în transporturi.
|
|
419
|
C7.1. R1-I6
|
T
|
Înlocuirea transformatoarelor electrice
|
|
Număr
|
0
|
8
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se înlocuiesc cel puțin opt transformatoare electrice vechi din sistemul de transport al energiei electrice de înaltă tensiune (110kv/220kv/400kv).
|
|
420
|
C7.1. R1-I6
|
T
|
Reconstrucția substațiilor electrice
|
|
Număr
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin două substații electrice din sistemul de transport al energiei electrice de înaltă tensiune (110kv/220kv/400kv) trebuie reconstruite.
|
|
421
|
C7.1. I3
|
M
|
Contract pentru echipamente pentru extinderea terminalului GNL de pe insula Krk
|
Semnarea contractului pentru echipamente
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Se semnează un contract pentru echipamente pentru extinderea terminalului GNL Krk, cu scopul de a extinde capacitatea la 700 000 m³ pe oră (m³/h).
|
|
422
|
C7.1 I3
|
T
|
Extinderea terminalului GNL de pe insula Krk
|
|
m³ pe oră
|
450 000
|
700 000
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Extinderea terminalului GNL de pe insula Krk trebuie să fie operațională cu o capacitate de gazeificare crescută de 700 000 m³/h. Capacitatea terminalului GNL de pe insula Krk crește de la 450 000 m³/h curent la 700 000 m³/h.
|
|
423
|
C7.1 I3
|
M
|
Contract de lucrări pentru extinderea gazoductului Zlobin – Bosiljevo
|
Semnarea contractului de lucrări
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
Se semnează un contract de lucrări pentru extinderea gazoductului Zlobin – Bosiljevo.
|
|
424
|
C7.1 I3
|
T
|
Construirea conductei extinse de gaz Zlobin – Bosiljevo
|
|
kilometri
|
0
|
58
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Se construiește gazoductul Zlobin – Bosiljevo expandat, cu o lungime de 58 km.
|
|
425
|
C7.1 I3
|
M
|
Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac
|
Licitație pentru achiziționarea conductelor lansate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Se lansează o licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac.
|
|
426
|
C7.1 I3
|
T
|
Construirea gazoductului extins Bosiljevo – Sisak – Kozarac
|
|
kilometri
|
0
|
122
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se construiește gazoductul extins Bosiljevo – Sisak – Kozarac, cu o lungime de 122 km, crescând capacitatea de transport al gazelor către Ungaria la 400 000 m³/h.
|
|
427
|
C7.1 I3
|
M
|
Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea tronsonului Lučko – Zabok al interconexiunii Croația-Slovenia
|
Licitație pentru achiziționarea conductelor lansate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Se lansează o licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea tronsonului Lučko – Zabok al interconexiunii Croația-Slovenia.
|
|
428
|
C7.1 I3
|
T
|
Construirea tronsonului extins Lučko – Zabok al interconexiunii Croația-Slovenia
|
|
kilometri
|
0
|
36
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se construiește tronsonul extins Lučko – Zabok al interconexiunii de gaze Croația-Slovenia, cu o lungime de 36 km, crescând capacitatea de transport al gazelor către Slovenia la 170 000 m³/h.
|
X. COMPONENTA 7.2: Energie RENOVAREA BUILOR (CAPITOLUL REPowerEU)
Principalul obiectiv al acestei componente este de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a accelera tranziția verde în întreaga economie. Acest lucru este planificat să fie realizat prin măsuri legate de renovarea clădirilor, combaterea sărăciei energetice și consolidarea competențelor verzi. Măsurile menționate sunt menite să contribuie la creșterea eficienței energetice a clădirilor, să reducă dependența de combustibilii fosili, să abordeze sărăcia energetică, să contribuie la creșterea securității energetice și să sprijine recalificarea forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi.
Dintre cele cinci măsuri din cadrul acestei componente, două au o dimensiune transfrontalieră sau multinațională, și anume investițiile în renovarea energetică a clădirilor și renovarea clădirilor deteriorate în urma cutremurelor cu renovare energetică.
Investițiile și reformele contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației cu privire la necesitatea de a reduce cererea de energie prin îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădirile rezidențiale (recomandările specifice fiecărei țări 2019.3.3, 2022.3.4, 2023.3.1 și 3.5), la necesitatea unor eforturi de politică menite să vizeze furnizarea și dobândirea competențelor necesare pentru tranziția verde (recomandarea specifică nr. 2023.3.7) și la creșterea utilizării și utilizării surselor regenerabile de energie (recomandările specifice fiecărei țări 2019.3.3, 2020.3.8, 2022.3.2, 2023.3.1 și 3.2).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” [C (2023) 6454 final].
X.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C7.2 R1 – Măsură extinsă: Creșterea eficienței, reducerea sarcinii administrative și digitalizarea procesului de renovare
Obiectivul măsurii este de a extinde reforma C6.1.R3: Creșterea eficienței, reducerea sarcinii administrative și digitalizarea procesului de renovare în cadrul inițiativei 6.1: Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în organizarea de ateliere participative, pregătirea unui program și a unui ghid pentru unitățile locale autonome și publicarea de materiale educaționale.
Reforma C7.2 R2 – Măsură extinsă: Introducerea unui nou model de strategii ecologice de reînnoire urbană și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului
Obiectivul măsurii este de a extinde reforma C6.1.R5: Introducerea unui nou model de strategii ecologice de reînnoire urbană și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului în cadrul inițiativei 6.1: Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în adoptarea unor strategii suplimentare de reînnoire urbană ecologică și în punerea în aplicare a unor proiecte-pilot suplimentare.
Investiția C7.2 I3 Renovarea clădirilor deteriorate în urma cutremurelor cu renovare energetică
Obiectivul măsurii este de a repara daunele cauzate clădirilor publice de cutremurele din 2020, de a spori reziliența seismică a clădirilor și de a spori eficiența energetică a acestora. Investiția constă în renovarea energetică a clădirilor publice afectate de cutremure.
Renovarea clădirilor în starea lor inițială înainte de daune este finanțată din Fondul de solidaritate al UE, după caz, în timp ce diferența față de renovarea completă, inclusiv creșterea eficienței energetice a clădirilor și creșterea rezilienței lor seismice (principiul „a reconstrui mai bine”), este finanțată prin această investiție.
X.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
429
|
C7.2 R1
|
T
|
Ateliere participative desfășurate
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Cel puțin șase ateliere participative privind dezvoltarea renovării energetice și a infrastructurii verzi se desfășoară în diferite unități autonome.
Se elaborează un program și un ghid privind organizarea de ateliere participative pentru reprezentanții unităților locale autonome.
Materialele educaționale ale atelierelor sunt puse la dispoziția publicului cel puțin pe portalul ghișeului unic.
|
|
430
|
C7.2 R2
|
T
|
Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană ecologică
|
|
Număr
|
10
|
70
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Se adoptă cel puțin 60 strategii de reînnoire urbană ecologică.
|
|
431
|
C7.2 R2
|
T
|
Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană ecologică
|
|
Număr
|
0
|
15
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se finalizează cel puțin 15 proiecte-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană ecologică.
|
|
448
|
C7.2 I3
|
T
|
Renovarea energetică și după cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure
|
|
Număr (m²)
|
0
|
22 178
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică și renovarea post-cutremur a cel puțin 22 178 m² de clădiri publice deteriorate de cutremure (în una sau mai multe dintre următoarele zone: orașul Zagreb, județul Krapina-Zagorje, județul Zagreb, județul Sisak-Moslavina, districtul Karlovac, județul Varaždin, județul Meonio imurje, județul Brod-Posavina, districtul Koprivnica-Križevci și județul Bjelovar-Bilogora), îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % față de consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural); care asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului comparativ cu stadiul anterior renovării și este în conformitate cu principiul DNSH.
Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
X.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma C7.2 R3 – Măsură extinsă: Introducerea unui nou model de strategii ecologice de reînnoire urbană și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului
Obiectivul măsurii este de a extinde reforma C6.1.R5: Introducerea unui nou model de strategii ecologice de reînnoire urbană și punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea circulară a clădirilor și a spațiului în cadrul inițiativei 6.1 Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în punerea în aplicare a unor proiecte-pilot suplimentare.
Reforma C7.2 R4 – Introducerea unui nou model de programe de învățare în rândul adulților menite să dezvolte aptitudini și competențe verzi în sectorul construcțiilor, inclusiv module de sprijinire a integrării lucrătorilor din țări terțe
Obiectivul măsurii este de a stabili un cadru pentru consolidarea competențelor lucrătorilor din țările terțe din sectorul construcțiilor. Măsura constă în dezvoltarea unui program de educație a adulților pentru lucrătorii din țări terțe în domeniul tehnologiilor de construcție eficiente din punct de vedere energetic, în dezvoltarea modulului de limbă croată în profesia de constructor și a unui modul intercultural. .
Investiția C7.2 I1 – Măsură extinsă: Renovarea energetică a clădirilor
Obiectivul măsurii este de a extinde investiția C6.1 R1-I1: Renovarea energetică a clădirilor în cadrul inițiativei 6.1: Renovarea clădirilor. Partea extinsă a măsurii constă în creșterea numărului de metri pătrați renovați de clădiri publice și colective și în instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice renovate prin această investiție.
Investiția C7.2 I2 – Renovarea clădirilor deteriorate în urma cutremurelor cu renovare energetică
Obiectivul măsurii este de a repara daunele cauzate de cutremurele din 2020 clădirilor cu mai multe apartamente și clădirilor publice, de a spori reziliența seismică a clădirilor și de a spori eficiența energetică a acestora. Investiția constă în renovarea energetică a clădirilor publice și colective afectate de cutremure și în instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice renovate prin această investiție.
Renovarea clădirilor în starea lor inițială înainte de daune este finanțată din Fondul de solidaritate al UE, după caz, în timp ce diferența față de renovarea completă, inclusiv creșterea eficienței energetice a clădirilor și creșterea rezilienței lor seismice (principiul „a reconstrui mai bine”), este finanțată prin această investiție.
X.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr
|
Măsură
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Q
|
Anul
|
|
|
432
|
C7.2 R3
|
T
|
Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană ecologică
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se finalizează cel puțin patru proiecte-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană ecologică.
|
|
433
|
C7.2 R4
|
M
|
Program educațional pentru lucrătorii din țări terțe
|
Elaborarea unui program educațional care să acopere teme de renovare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Se concep un program de educație a adulților care să acopere teme de renovare.
|
|
435
|
C7.2 I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe
|
|
Număr (m²)
|
0
|
361 431
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică a cel puțin 361 431 m² de clădiri colective, îndeplinirea unei cerințe minime de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirii cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și respectă principiul DNSH.
Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
|
436
|
C7.2 I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor publice
|
|
Număr (m²)
|
0
|
365 517
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică a cel puțin 365 517 m² de clădiri publice, îndeplinirea unei cerințe minime de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), ceea ce asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu starea anterioară renovării și respectă principiul DNSH.
Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
|
437
|
C7.2 I1
|
T
|
Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice
|
|
Număr
|
0
|
60
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
În cadrul acestei investiții se instalează cel puțin 60 de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice renovate.
|
|
438
|
C7.2 I2
|
T
|
Contracte semnate pentru renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe afectate de cutremure
|
|
EUR
|
0
|
13 000 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Contracte semnate prin care se atribuie cel puțin 13 milioane EUR pentru renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe afectate de cutremure. Toate contractele impun (i) o reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), care contribuie la realizarea unei creșteri cu cel puțin 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării și (ii) respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 de stabilire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile.
|
|
356
|
C7.2 I2
|
T
|
Renovarea energetică și după cutremur a clădirilor cu mai multe locuințe afectate de cutremure
|
|
Număr (m²)
|
0
|
78 350
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică și renovarea post-cutremur a cel puțin 78 350 m² de clădiri cu mai multe locuințe afectate de cutremure (într-una dintre următoarele zone: orașul Zagreb, județul Krapina-Zagorje, județul Zagreb, județul Sisak-Moslavina, districtul Karlovac, județul Varaždin, județul Meonio imurje, județul Brod-Posavina, districtul Koprivnica-Križevci și județul Bjelovar-Bilogora), îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % față de consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural); care asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului în comparație cu stadiul anterior renovării și respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.
Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
|
357
|
C7.2 I2
|
T
|
Renovarea energetică și după cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure
|
|
Număr
(m²)
|
0
|
574 317
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Renovarea energetică și renovarea post-cutremur a cel puțin 574 317 m² de clădiri publice deteriorate de cutremure (în una sau mai multe dintre următoarele zone: orașul Zagreb, județul Krapina-Zagorje, județul Zagreb, județul Sisak-Moslavina, districtul Karlovac, județul Varaždin, județul Meonio imurje, județul Brod-Posavina, districtul Koprivnica-Križevci și județul Bjelovar-Bilogora), îndeplinind o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % față de consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural); care asigură o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară la nivelul obiectivului comparativ cu stadiul anterior renovării și este în conformitate cu principiul DNSH.
Costul instalării cazanelor cu condensare în gaz care înlocuiesc cazanele existente pe bază de gaz, cărbune și petrol reprezintă cel mult 20 % din costul renovării.
|
|
439
|
C7.2 I2
|
T
|
Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice afectate de cutremure
|
|
Număr
|
0
|
50
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
În cadrul acestei investiții se instalează cel puțin 50 de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice renovate.
|
4.Costul total estimat al planului de redresare și reziliență
Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Croației sunt de 10 040 701 600 EUR.
Costurile totale estimate ale capitolului REPowerEU sunt de 2 721 804 579 EUR. În special, costurile totale estimate ale măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2023/435 sunt de 559 000 000 EUR, în timp ce costurile celorlalte măsuri din capitolul REPowerEU sunt de 2 162 804 579 EUR.
SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR
1. Financiară adecvată
Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
45
|
C1.2. R1-I2
|
M
|
Adoptarea de către guvern a unui program de eficiență energetică pentru decarbonizarea sectorului energetic
|
|
46
|
C1.2. R1-I2
|
T
|
Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile în industrie
|
|
49
|
C1.2. R1-I3
|
M
|
Intrarea în vigoare a Legii privind combustibilii alternativi pentru transport
|
|
59
|
C1.3. R1
|
M
|
Adoptarea programului multianual de construcție a apelor uzate urbane și a apelor uzate urbane
|
|
81
|
C1.3. R2
|
M
|
Adoptarea Legii privind gestionarea deșeurilor
|
|
82
|
C1.3. R2
|
M
|
Revizuirea Planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2017-2022
|
|
91
|
C1.4. R1
|
M
|
Modificările aduse Legii privind drumurile
|
|
92
|
C1.4. R1
|
M
|
Programul național de siguranță rutieră 2021-2030
|
|
98
|
C1.4. R2
|
M
|
Adoptarea scrisorii privind politica sectorială
|
|
109
|
C1.4. R3
|
M
|
Noua Lege privind traficul costier regulat și sezonier
|
|
110
|
C1.4. R3
|
M
|
Noua Lege privind navigația interioară și porturile
|
|
126
|
C1.5. R1
|
M
|
Programul operațional pentru consolidarea capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026
|
|
134
|
C1.5. R3
|
M
|
Înființarea unei unități pentru implementarea și gestionarea proiectelor de transformare digitală în cadrul Ministerului Agriculturii
|
|
140
|
C1.6. R1
|
M
|
Analiza scenariilor ca parte a dezvoltării turismului durabil
Strategia pentru 2030
|
|
156
|
C2.1. R2
|
M
|
Modificarea statutului ARPA pentru a redefini mandatul acestuia
|
|
157
|
C2.1. R2
|
M
|
Instituirea sistemului de implementare și de audit și control pentru planul de redresare și reziliență
|
|
158
|
C2.1. R2
|
M
|
Adoptarea Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE
|
|
159
|
C2.1. R2
|
M
|
Evaluarea capacității administrative
|
|
207
|
C2.4. R1
|
M
|
A fost adoptată o nouă hotărâre a guvernului croat privind întreprinderile de stat care prezintă un interes deosebit pentru Croația
|
|
231
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2030
|
|
232
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea noii legi privind prevenirea conflictelor de interese
|
|
247
|
C2.7. R1
|
M
|
Consolidarea cadrului bugetar prin modificarea Legii privind bugetul pentru a îmbunătăți procesele bugetare
|
|
248
|
C2.7. R1
|
M
|
Asigurarea funcționalității depline a Comisiei de politică bugetară.
|
|
250
|
C2.8. R1
|
M
|
Sensibilizarea tuturor părților responsabile prin formare periodică
|
|
251
|
C2.8. R2
|
M
|
Continuarea cooperării dintre Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și autoritățile de supraveghere
|
|
253
|
C2.8. R3
|
M
|
Finalizarea punerii în aplicare a noului plan de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, pe baza unei evaluări naționale actualizate a riscurilor.
|
|
265
|
C3.1. R1
|
M
|
Adoptarea cadrului juridic revizuit privind învățarea în rândul adulților
|
|
293
|
C4.1. R4
|
M
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind salariul minim
|
|
302
|
C4.3. R1
|
M
|
Adoptarea Planului național de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale pentru perioada 2021-2027
|
|
312
|
C4.3. R3
|
M
|
Adoptarea Planului național pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2021-2027
|
|
333
|
C5.1. R3
|
M
|
Planul național de dezvoltare a sănătății pentru perioada 2021-2027
|
|
351
|
C6.1. R1
|
M
|
Adoptarea unor programe naționale de renovare energetică pentru (i) clădirile colective, (ii) pentru clădirile care au statutul de bun cultural (atât pentru perioada 2021-30), cât și pentru (iii) reducerea sărăciei energetice în domenii de interes public special (pentru perioada 2021-25)
|
|
362
|
C6.1. R3
|
M
|
Un ghișeu unic fizic pentru renovarea energetică și seismică
consolidare instituită și operațională
|
|
368
|
C6.1. R5
|
M
|
Adoptarea Programului de gestionare circulară a spațiului și a dezvoltării clădirilor pentru perioada 2021-2030 și a Programului de dezvoltare a infrastructurii urbane ecologice pentru perioada 2021-2030
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
804 597 701 MIL.
|
2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
2
|
C1.1.1. R1-I1
|
M
|
Platforma digitală operațională pentru plata taxelor
|
|
6
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a planului de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale 2020
|
|
14
|
C1.1.1. R4-I1
|
M
|
Publicarea cererilor de finanțare pentru investiții care vizează activități ecologice cu criterii de eligibilitate stabilite pentru solicitanți și proiecte (inclusiv criterii de conformitate DNSH)
|
|
16
|
C1.1.1. R4-I2
|
M
|
Instituirea unui instrument financiar pentru sprijinirea investițiilor microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii
|
|
19
|
C1.1.1. R4-I3
|
M
|
Instituirea unui instrument financiar pentru a sprijini investițiile întreprinderilor cu capitalizare medie și ale întreprinderilor mari
|
|
21
|
C1.1.1. R4-I4
|
M
|
Instituirea unui instrument financiar pentru o finanțare mai favorabilă a entităților publice
|
|
25
|
C1.1.1. R6
|
M
|
Modificări ale cadrului juridic
|
|
36
|
C1.2. R1
|
M
|
Publicarea unui document de evaluare cu recomandări pentru reducerea barierelor și a procedurilor administrative care limitează utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie
|
|
50
|
C1.2. R1-I3
|
M
|
Adoptarea Strategiei de dezvoltare a hidrogenului
|
|
63
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită
|
|
68
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
131
|
C1.5. R2
|
M
|
Noua lege privind consolidarea terenurilor agricole
|
|
138
|
C1.5. R4
|
M
|
Platforma online pentru prevenirea risipei de alimente și modernizarea alimentelor
sistemul informatic de donare
|
|
160
|
C2.1. R2
|
M
|
Modernizarea sistemului informatic eFondovi: Sistemul de repertorii pentru audit
și controale: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
|
|
174
|
C2.2. R4
|
M
|
Modificarea cadrelor legislative pentru a încuraja fuziunea funcțională sau efectivă voluntară a unităților administrației publice locale (LGU) și adoptarea unei decizii a guvernului croat privind criteriile de acordare a stimulentelor fiscale pentru fuziunile funcționale sau efective voluntare
|
|
202
|
C2.3. R4
|
M
|
Optimizarea procesului de autorizare a investițiilor în conectivitate
|
|
214
|
C2.5. R1
|
M
|
Furnizarea de instrumente electronice și capacități administrative adecvate pentru Consiliul Judiciar de Stat (Državno sudbeno vijeće, DSV) și pentru Consiliul Procurorului de Stat (Državnoodvjetničko vijeće, DOV)
|
|
215
|
C2.5. R1
|
M
|
Modificări adoptate la Legea privind falimentul și la Legea privind insolvența consumatorilor
|
|
216
|
C2.5. R1
|
M
|
Amendamente adoptate la Codul de procedură penală
|
|
266
|
C3.1. R1
|
M
|
Analiza cuprinzătoare a nevoilor în materie de învățământ secundar
|
|
286
|
C4.1. R1
|
M
|
Completarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă
|
|
291
|
C4.1. R3
|
M
|
Dezvoltarea competențelor în funcție de nevoile pieței
|
|
303
|
C4.3. R1
|
M
|
Adoptarea noii Legi privind protecția socială
|
|
309
|
C4.3. R2
|
T
|
Formarea profesioniștilor din domeniul mentoratului social
|
|
352
|
C6.1. R1
|
M
|
Adoptarea programului de renovare energetică a clădirilor din sectorul public pentru perioada 2021-2030
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
804 597 701 MIL.
|
3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
1
|
C1.1.1. R1
|
M
|
Adoptarea de către guvernul croat a Strategiei de evaluare a efectelor economice ale reglementării asupra sectorului IMM-urilor și a planului de acțiune aferent
|
|
7
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a măsurilor din planurile de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative asupra economiei 2018, 2019, 2020
|
|
23
|
C1.1.1. R5-I1
|
M
|
Crearea unui instrument de finanțare prin capitaluri proprii și cvasicapital
|
|
37
|
C1.2. R1
|
M
|
Intrarea în vigoare a legislației și/sau a reglementărilor menite să îmbunătățească utilizarea surselor regenerabile de energie, inclusiv introducerea unui sistem bazat pe premii pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie.
|
|
60
|
C1.3. R1
|
M
|
Modificări ale cadrului juridic în sectorul apei
|
|
69
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Dispozitive de măsurare a apei instalate pe siturile de captare a apei
|
|
74
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de protecție împotriva inundațiilor
|
|
75
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
76
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Cursuri de apă revitalizate
|
|
83
|
C1.3. R2
|
M
|
Adoptarea planului de gestionare a deșeurilor al Republicii Croația pentru perioada 2023-2029
|
|
84
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (49 %)
|
|
99
|
C1.4. R2
|
M
|
Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare și Planul Național de Management pentru Infrastructura Feroviară și Infrastructurile de Servicii
|
|
111
|
C1.4. R3
|
M
|
Noua Lege privind domeniul maritim și porturile maritime
|
|
114
|
C1.4. R3-I3
|
T
|
Un nou feribot prin cablu „Križnica” operațional peste râul Drava, în municipalitatea Pitomača
|
|
141
|
C1.6. R1
|
M
|
Adoptarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil până în 2030 a Guvernului Republicii Croația
|
|
144
|
C1.6. R1-I1
|
M
|
Lansarea unor apeluri publice pentru tranziția verde și digitală a infrastructurii turistice publice existente și pentru dezvoltarea infrastructurii de turism public dincolo de principalele zone turistice și de coastă
|
|
146
|
C1.6. R1-I2
|
M
|
Lansarea unor cereri publice de propuneri pentru consolidarea sustenabilității și stimularea tranziției verzi și digitale a antreprenorilor din domeniul turismului, cel puțin 50 % din totalul investițiilor sprijinind tranziția verde
|
|
150
|
C2.1. R1
|
M
|
Modificări ale Legii privind sistemul de planificare strategică și
Gestionarea dezvoltării Republicii Croația și statutele
|
|
161
|
C2.1. R2-I1
|
T
|
Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală
|
|
165
|
C2.2. R1-I2
|
T
|
100 % dintre funcționarii tuturor instituțiilor publice trebuie să promoveze examenul de stat, să promoveze digital examenul de stat, pe baza unui nou model de examen.
|
|
176
|
C2.3. R1
|
M
|
Strategia privind Croația digitală
|
|
177
|
C2.3. R2
C2.3. R2.I2
|
M
|
Crearea platformelor pentru sistemul central de interoperabilitate
|
|
179
|
C2.3. R3-I1
|
T
|
Modernizarea cloudului de stat
|
|
195
|
C2.3. R3-I12
|
M
|
Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)
|
|
229
|
C2.5. R1-I6
|
M
|
Toate instanțele de prim grad de jurisdicție sunt echipate și îndeplinesc condițiile pentru a fi audiate de la distanță.
|
|
233
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea modificărilor la Legea privind protecția persoanelor care raportează nereguli
|
|
249
|
C2.7. R2
|
M
|
Dezvoltarea unui model macroeconomic structural al economiei croate pentru elaborarea de previziuni macroeconomice pe termen mediu, planificare bugetară
și analize ale politicii economice
|
|
256
|
C2.9. R1
|
M
|
Orientări privind îmbunătățirea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice și punerea în comun a acestora
|
|
259
|
C2.9. R1-I1
|
M
|
Publicarea unei analize independente și a unor recomandări concrete pentru îmbunătățirea gestionării sarcinii administrative a întregului personal al instituțiilor-cheie din sistemul de achiziții publice (MINGOR, SAFU, DKOM).
|
|
260
|
C2.9. R2
|
M
|
Modificarea cadrului legislativ privind achizițiile publice, făcând din utilizarea căii de atac electronice un mijloc obligatoriu de introducere a unei căi de atac
|
|
273
|
C3.1. R2
|
M
|
Adoptarea noii Legi privind activitatea științifică și învățământul superior
|
|
275
|
C3.2. R1
|
M
|
Noua lege privind știința și învățământul superior
|
|
281
|
C3.2. R2
|
M
|
Noul cadru juridic care reglementează cerințele de calitate pentru programele de studii, studiile doctorale și condițiile de muncă pentru instituțiile științifice
|
|
284
|
C3.2. R3
|
M
|
Noua lege privind Fundația croată pentru știință
|
|
294
|
C4.1. R4
|
M
|
Adoptarea Legii privind combaterea muncii nedeclarate și a noii legi a muncii
|
|
313
|
C4.3. R3
|
M
|
Adoptarea unor standarde de tratament pentru asistenții familiali
|
|
318
|
C5.1. R1
|
M
|
Adoptarea cadrului de evaluare a performanței sistemului de sănătate (HSPA)
|
|
323
|
C5.1. R1-I4
|
M
|
Modernizarea serviciilor de sănătate în centrul spitalicesc Clinical Centre KBC
Împarte
|
|
336
|
C5.1. R4
|
M
|
Modificarea Legii privind asistența medicală și a Legii privind asigurările obligatorii de sănătate
|
|
346
|
C5.1. R5
|
M
|
Îmbunătățirea și extinderea serviciilor de telemedicină
|
|
349
|
C5.1. R5-I3
|
T
|
Servicii de teletransfuzie
|
|
353
|
C6.1. R1-I1
|
T
|
Contracte semnate pentru renovarea energetică a clădirilor publice și colective
|
|
359
|
C6.1. R2
|
M
|
Adoptarea Planului național de dezvoltare a competențelor în contextul locurilor de muncă verzi legate de eficiența energetică și de reconstrucția post-cutremur
|
|
363
|
C6.1. R3
|
M
|
Înființarea și funcționarea unui ghișeu unic online pentru renovarea energetică și consolidarea seismică
|
|
366
|
C6.1. R4-I1
|
T
|
Unități de echipament seismic achiziționate
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
804 597 701 MIL.
|
4. A patra tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
39
|
C1.2. R1-I1
|
M
|
Autorizație de construcție acordată pentru modernizarea rețelei de înaltă tensiune
|
|
163
|
C2.2. R1
|
M
|
Modificarea cadrului legislativ pentru un sistem centralizat de selecție în administrația de stat, identificând calificările necesare ale funcționarilor publici și instituind un sistem modern de recrutare
|
|
166
|
C2.2. R2
|
M
|
Intrarea în vigoare a legilor privind salariile din administrația de stat și din serviciile publice și a reglementărilor privind mobilitatea
|
|
205
|
C2.3. R4-I2
|
M
|
Acord de grant semnat pentru construirea infrastructurii pasive de comunicații electronice
|
|
217
|
C2.5. R1
|
T
|
Noi programe de formare introduse în cadrul programului de formare judiciară
|
|
218
|
C2.5. R1
|
M
|
Adoptarea de modificări ale cadrului legislativ în domeniul justiției prin noua Lege privind procedura necontencioasă.
|
|
219
|
C2.5. R1
|
T
|
Înființarea a patru centre de mediere în cadrul instanțelor comerciale din Zagreb, Split, Osijek și Rijeka și adoptarea unor amendamente la Legea privind medierea
|
|
257
|
C2.9. R1
|
M
|
Modificarea normelor privind formarea în domeniul achizițiilor publice
|
|
267
|
C3.1. R1
|
M
|
Adoptarea modelului de finanțare a educației și îngrijirii copiilor preșcolari
|
|
276
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Finanțare alocată proiectelor de cercetare pe baza cererilor de propuneri interne ale organizațiilor de cercetare în cursul primului ciclu de doi ani de punere în aplicare a acordurilor privind programele
|
|
297
|
C4.2. R1
|
M
|
Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie
|
|
316
|
C4.3. R3-I3
|
M
|
Sistemul informatic de calcul al prețurilor pentru serviciile sociale și furnizorii de servicii din rețea
|
|
325
|
C5.1. R1-I6
|
T
|
Dispozitive medicale pentru diagnostic în spitalul clinic (KB) Dubrava
|
|
327
|
C5.1. R1-I8
|
T
|
Dispozitive medicale pentru tratamentul operațional și tratamentul pacienților cu epilepsie rezistentă la farmacie în Spitalul Clinical (KB) Dubrava
|
|
343
|
C5.1. R4-I5
|
T
|
Unități de diagnostic Centre Clinical Hospital Centre (KBC) Merkur
|
|
348
|
C5.1. R5-I2
|
T
|
Servicii de telecardiologie
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
306 EUR 166 382
|
5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
8
|
C1.1.1. R1-I2
|
M
|
Digitalizarea testului de evaluare a impactului asupra IMM-urilor prin dezvoltarea unei platforme digitale pentru colaborarea coordonatorilor, formarea online și comunicarea reciprocă
|
|
9
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a acțiunilor noului plan de acțiune pentru reducerea taxelor nefiscale și parafiscale
|
|
38
|
C1.2. R1
|
M
|
Certificarea Plinacro de către autoritatea națională croată de reglementare în domeniul energiei (HERA)
|
|
64
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de infrastructură pentru apele uzate
|
|
70
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Contracte de lucrări încheiate pentru proiecte de alimentare cu apă
|
|
71
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
94
|
C1.4. R1-I2
|
T
|
Instituirea unui sistem funcțional pentru exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap în domeniul mobilității
|
|
127
|
C1.5. R1-I1
|
T
|
Un centru logistic de distribuție (LDC) construit și operațional
|
|
139
|
C1.5. R4-I1
|
M
|
Schemă de sprijin pentru infrastructura de dotare a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul de donare de alimente
|
|
142
|
C1.6. R1
|
M
|
Elaborarea cadrului metodologic al contului satelit pentru turism durabil al Republicii Croația
|
|
143
|
C1.6. R1
|
M
|
Legea turismului de stabilire a unui cadru pentru monitorizarea și dezvoltarea sectorului turismului
|
|
151
|
C2.1. R1
|
M
|
Modificări ale Actului privind evaluarea impactului reglementărilor
|
|
168
|
C2.2. R2-I2
|
T
|
Cel puțin 20 % dintre funcționarii publici lucrează în cadrul modelului de muncă inteligentă
|
|
169
|
C2.2. R2-I2
|
T
|
Cel puțin 60 % dintre funcționarii publici formați în domeniul metodelor de lucru inteligente
|
|
170
|
C2.2. R3
|
M
|
Instituirea unui serviciu de conservare electronică
|
|
181
|
C2.3. R3-I2
|
M
|
Proiect-pilot privind securitatea cibernetică
|
|
183
|
C2.3. R3-I3
|
M
|
Înființarea unui ghișeu unic
|
|
191
|
C2.3. R3-I9
|
M
|
Crearea unei noi platforme de achiziții publice și a unei aplicații mobile
|
|
192
|
C2.3. R3-I10
|
M
|
Sistemele de gestionare a identității digitale și a resurselor umane ale CES
|
|
203
|
C2.3. R4-I1
|
M
|
Acorduri de grant semnate pentru punerea în aplicare a proiectelor în temeiul Cadrului național pentru dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă (ONP)
|
|
220
|
C2.5. R1
|
M
|
A fost adoptat un nou cadru de referință pentru activitatea judecătorilor și a fost introdus un instrument activ de gestionare a cauzelor judiciare
|
|
234
|
C2.6. R1
|
M
|
Adoptarea unui cod deontologic pentru parlamentari și a unui cod deontologic pentru funcționarii executivi
|
|
243
|
C2.6. R2
|
M
|
Evaluarea efectelor Legii privind dreptul de acces la informații
|
|
254
|
C2.8. R4
|
M
|
Consolidarea supravegherii sectorului financiar pe baza unei evaluări a riscurilor în domeniul CSB/CFT
|
|
258
|
C2.9. R1
|
M
|
Integrarea unui cadru adaptat pentru formarea continuă a responsabililor cu achizițiile publice în cadrul ProcurCompEU în sistemul obligatoriu de formare și certificare pentru achizițiile publice.
|
|
268
|
C3.1. R1
|
M
|
Adoptarea amendamentelor pentru un model de predare cu o zi întreagă
|
|
319
|
C5.1. R1
|
T
|
Optimizarea timpului de diagnosticare – liste de așteptare
|
|
337
|
C5.1. R4
|
T
|
Integrarea funcțională a spitalelor
|
|
338
|
C5.1. R4
|
T
|
Procedura comună de achiziții publice pentru instituțiile sanitare
|
|
369
|
C6.1. R5
|
T
|
Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană ecologică
|
|
371
|
C6.1. R6
|
M
|
Proiect-pilot de gestionare sistematică a energiei finalizat cu succes, cu scopul de a testa un nou model de finanțare a renovărilor în materie de eficiență energetică
|
|
398
|
C4.3. R1
|
M
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind protecția socială și adoptarea deciziei privind prestația minimă garantată
|
|
399
|
C5.1. R3-I1
|
M
|
Crearea unui sistem centralizat de finanțare dedicat formării medicale de specialitate
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
642 EUR 949 403
|
6.A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
40
|
C1.2. R1-I1
|
T
|
Finalizarea modernizării cablurilor subterane care conectează 6 insule la rețeaua continentală
|
|
77
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
120
|
C1.4. R5-I2
|
M
|
Noua legislație privind conducerea autonomă
|
|
167
|
C2.2. R2-I1
|
T
|
Sistemul de gestionare a resurselor umane, Registrul public
Funcționari și sistemul de salarizare centralizată (RegZap – Cop), este
completat cu nouă funcționalități noi, digitalizarea tuturor
procese care simplifică și accelerează modificarea
sistemul de salarizare
|
|
171
|
C2.2. R3
|
M
|
Instituirea unui sistem național de informații privind arhivele
|
|
182
|
C2.3. R3-I2
|
M
|
Campania publică de prevenire a securității cibernetice
|
|
184
|
C2.3. R3-I4
|
M
|
Sistemul informatic CEZIH
|
|
208
|
C2.4. R2
|
M
|
Un nou cadru juridic privind întreprinderile de stat, care să includă recomandările OCDE.
|
|
228
|
C2.5. R1-I5
|
T
|
Clădiri de instanțe nou renovate care respectă Regulamentul tehnic privind utilizarea rațională a energiei și protecția termică în clădiri
|
|
235
|
C2.6. R1
|
T
|
Creșterea bugetului de personal pentru angajații organismelor anticorupție din sistemul judiciar.
|
|
236
|
C2.6. R1
|
T
|
Majorarea bugetului pentru achiziționarea de instrumente și echipamente informatice de către autoritățile judiciare pentru investigarea infracțiunilor de corupție și de criminalitate organizată
|
|
241
|
C2.6. R1-I3
|
M
|
Îmbunătățirea sistemelor de informații privind declarațiile de avere pentru funcționarii publici și funcționarii judiciari
|
|
244
|
C2.6. R3
|
M
|
Aplicarea recomandărilor OCDE privind guvernanța corporativă în ceea ce privește deținerea majoritară a unităților locale și regionale
|
|
246
|
C2.6. R4
|
T
|
Formarea judecătorilor cu privire la gestionarea riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice și al protecției judiciare în cadrul procedurilor de achiziții publice
|
|
263
|
C2.9. R3
|
M
|
Programe și activități care vizează conceperea și gestionarea achizițiilor publice inovatoare
|
|
326
|
C5.1. R1-I7
|
T
|
Noi facilități la Centrul Spitalului Clinic (KBC) Sestre Milosrdnice
|
|
347
|
C5.1. R5-I1
|
T
|
Săli de operare digitalizate, integrate (Firule și Križine) și sisteme robotizate la amplasamentul FiRule instalat și funcțional
|
|
350
|
C5.1. R5-I4
|
T
|
Teatre de operații Centrul Spitalului Clinical (KBC) Sestre milosrdnice echipat cu chirurgie robotică
|
|
407
|
C7.1 R1-I2
|
M
|
Organismul de coordonare în domeniul hidrogenului
|
|
412
|
C7.1 R1-I3
|
M
|
Planul de dezvoltare a potențialului geotermal
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
505 EUR 174 531
|
7.A șaptea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
3
|
C1.1.1. R1-I1
|
M
|
Modernizarea sistemelor START
|
|
4
|
C1.1.1. R1-I1
|
T
|
Înființarea de puncte de acces fizic la platforma START
|
|
5
|
C1.1.1. R1-I1
|
M
|
Digitalizarea proceselor specifice MINGOR în temeiul Legii privind proiectele de investiții strategice din Republica Croația, al Legii privind promovarea investițiilor și al Legii privind ajutoarele de stat pentru proiecte de cercetare și dezvoltare și continuarea digitalizării și a creării de rețele ale sistemului JRPI
|
|
10
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a primului set de măsuri prevăzute în noul/al cincilea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative pentru antreprenori
|
|
12
|
C1.1.1. R2
|
T
|
Simplificarea sau eliminarea a cel puțin 50 cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale
|
|
13
|
C1.1.1. R3
|
M
|
De instituire a unui cadru strategic pentru promovarea investițiilor private
|
|
28
|
C1.1.2. R1
|
M
|
De modificare și completare a cadrului juridic privind stimulentele fiscale pentru C &D@@
|
|
30
|
C1.1.2. R2-I3
|
T
|
Acordarea de sprijin pentru stimularea dezvoltării întreprinderilor nou-înființate în sectoarele de înaltă tehnologie și cunoaștere
|
|
32
|
C1.1.2. R2-I5
|
T
|
Sprijin pentru proiectele de comercializare a inovării
|
|
41
|
C1.2. R1-I1
|
T
|
Finalizarea modernizării rețelei de înaltă tensiune (220/110 kV)
|
|
42
|
C1.2. R1
|
T
|
O capacitate suplimentară instalată de 1 500 MW de SRE.
|
|
43
|
C1.2. R1-I1
|
T
|
Numărul de contoare inteligente instalate
|
|
47
|
C1.2. R1-I2
|
T
|
Contracte semnate pentru explorarea potențialului geotermal
|
|
61
|
C1.3. R1
|
T
|
Integrarea furnizorilor de servicii de alimentare cu apă
|
|
85
|
C1.3. R2
|
T
|
Reducerea ponderii deșeurilor municipale trimise spre eliminare (51 %)
|
|
96
|
C1.4. R1-I4
|
M
|
Instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri
|
|
100
|
C1.4. R2
|
M
|
Reorganizarea societăților feroviare și gestionarea afacerilor
|
|
105
|
C1.4. R2-I4
|
T
|
Linie de cale ferată dublă la Zagreb Kustošija – ZG Zapadni Kolodvor – Zagreb Glavni Kolodvor, pe o lungime de 3,4 km, reconstruită și modernizată
|
|
118
|
C1.4. R5-I1
|
T
|
Electrificarea și ecologizarea sistemului de handling la sol al aeronavelor de pe aeroportul Zadar
|
|
135
|
C1.5. R3-I1
|
T
|
Digitalizarea a cel puțin 30 de servicii publice în agricultură enumerate în Planul de acțiune pentru transformarea digitală a serviciilor publice agricole
|
|
137
|
C1.5. R3-I3
|
M
|
Instituirea unui sistem de informații privind trasabilitatea
|
|
148
|
C1.6. R1-I3
|
M
|
Programe educaționale pentru consolidarea cunoștințelor și competențelor în domeniul turismului
|
|
164
|
C2.2. R1-I1
|
T
|
100 % din totalul funcționarilor publici permanenți nou recrutați în cadrul organismelor guvernamentale sunt angajați exclusiv prin intermediul unui nou sistem centralizat, digitalizat și standardizat de selecție și recrutare, disponibil prin intermediul unei platforme informatice nou dezvoltate.
|
|
178
|
C2.3. R2-I1
|
M
|
Instituirea sistemului central de interoperabilitate
|
|
185
|
C2.3. R3-I5
|
T
|
Semnătura electronică a cărții de identitate digitală
|
|
190
|
C2.3. R3-I8
|
T
|
Serviciile publice electronice digitale integrate în noua platformă mobilă
|
|
199
|
C2.3. R3-I14
|
M
|
Sistemul de facturi electronice și de contabilitate online a TVA
|
|
210
|
C2.4. R4
|
T
|
Realizarea vânzării a 90 de întreprinderi de stat care nu prezintă un interes special pentru Republica Croația și care sunt gestionate de CERP
|
|
212
|
C2.4. R5
|
M
|
Dezvoltarea unui sistem informatic și a unei metodologii pentru reducerea portofoliului imobiliar deținut de stat și activarea mai rapidă și mai eficientă a activelor publice neutilizate
|
|
224
|
C2.5. R1-I1
|
M
|
Toate hotărârile judecătorești noi de prim și de al doilea grad de jurisdicție care pun capăt procedurilor sunt anonimizate și publicate pe portal.
|
|
226
|
C2.5. R1-I3
|
M
|
Sistem eSpis modernizat, cu noi funcționalități și o nouă arhitectură integrată în Centrul comun de servicii (CDU)
|
|
238
|
C2.6. R1
|
T
|
Reducerea duratei medii a acțiunilor în instanță pentru infracțiuni de corupție și criminalitate organizată
|
|
240
|
C2.6. R1-I2
|
M
|
Instituirea unui sistem de informare pentru gestionarea infrastructurii etice a funcționarilor publici
|
|
252
|
C2.8. R2
|
T
|
Consolidarea supravegherii prin reuniuni periodice ale Grupului de lucru interinstituțional privind supravegherea
|
|
261
|
C2.9. R2
|
T
|
Reducerea timpului mediu de soluționare a căilor de atac și a deciziilor
|
|
277
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Ponderea universităților sau institutelor de cercetare care au semnat acorduri de program
|
|
288
|
C4.1. R2
|
M
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind piața forței de muncă
|
|
289
|
C4.1. R2
|
M
|
Îmbunătățirea calității sprijinului pentru grupurile vulnerabile
|
|
295
|
C4.1. R4
|
T
|
Creșterea la 50 % a raportului dintre salariul minim și salariul mediu brut în 2024.
|
|
296
|
C4.1. R4
|
T
|
Reducerea ponderii contractelor temporare la 17 %
|
|
299
|
C4.2. R1
|
T
|
O creștere cu cel puțin 10 % a venitului total al pensiei pentru beneficiarii formei redefinite de pensie de urmaș
|
|
301
|
C4.2. R1
|
T
|
Creșterea pensiei minime cu 3 %
|
|
305
|
C4.3. R1
|
M
|
Adoptarea unei norme normative privind prestațiile sociale integrate funcțional
|
|
308
|
C4.3. R1-I2
|
M
|
Disponibilitatea digitală a informațiilor privind prestațiile de protecție socială la nivel național
|
|
314
|
C4.3. R3-I1
|
T
|
Consolidarea capacității umane de a furniza servicii comunitare
|
|
378
|
C1.3. R2-I1
|
M
|
Intrarea în vigoare a Regulamentului privind taxa pe depozitele de deșeuri
|
|
408
|
C7.1 R1-I2
|
M
|
Studiul planului de dezvoltare și punere în aplicare a Strategiei croate privind hidrogenul până în 2050
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
699 EUR 096 086
|
8.A opta tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
78
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Cursuri de apă revitalizate
|
|
119
|
C1.4. R5-I2
|
T
|
Prototipuri de verificare a vehiculelor complet autonome și electrice și încercări relevante
|
|
133
|
C1.5. R2-I2
|
T
|
Modernizarea sistemului de informații operaționale pentru monitorizarea terenurilor agricole și înființarea a 90 stații permanente de monitorizare a stării terenurilor agricole
|
|
175
|
C2.2. R4-I1
|
M
|
Mecanism de sprijin pentru conexiuni funcționale și reale voluntare și instituirea unui sistem de sprijin complet pentru cuplarea funcțională și eficace a unităților
|
|
239
|
C2.6. R1-I1
|
M
|
Evaluarea efectelor campaniei naționale de informare împotriva corupției
|
|
242
|
C2.6. R1-I4
|
T
|
Modernizarea a 4 centre regionale ale Biroului Național de Poliție pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate (PN USKOK)
|
|
282
|
C3.2. R2-I1
|
T
|
Granturi acordate în temeiul cadrului de programare pentru creșterea disponibilității și a capacității de inserție profesională a absolvenților în domeniile STIM/TIC și pentru îmbunătățirea mobilității acestora în vederea cooperării naționale și internaționale
|
|
290
|
C4.1. R2
|
T
|
Îmbunătățirea calității sprijinului pentru cel puțin 5 000 de persoane din grupuri vulnerabile
|
|
298
|
C4.2. R1
|
M
|
Adoptarea Legii de modificare a Legii privind fondurile de pensii obligatorii.
|
|
339
|
C5.1. R4-I1
|
T
|
Gestionarea centrală a preparatelor parenterale în 8 spitale
|
|
342
|
C5.1. R4-I4
|
T
|
Sistem de monitorizare a deficitelor de medicamente bazate pe tehnologia blockchain
|
|
365
|
C6.1. R4
|
M
|
Integrarea datelor seismice
|
|
406
|
C7.1 R1
|
M
|
Intrarea în vigoare a legislației de instituire a noului sistem de autoconsum
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
204 095 476 MIL.
|
9.A noua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
11
|
C1.1.1. R1-I2
|
T
|
Punerea în aplicare a celui de-al doilea set de măsuri prevăzute în noul/al cincilea plan de acțiune pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă a antreprenorilor
|
|
15
|
C1.1.1. R4-I1
|
T
|
Acordarea de fonduri IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie pentru investiții care vizează activități ecologice
|
|
29
|
C1.1.2. R2-I2
|
T
|
Sprijinirea IMM-urilor în vederea îmbunătățirii capacității de gestionare
|
|
48
|
C1.2. R1-I2
|
M
|
Rezultatele potențialului geotermal pentru încălzirea centralizată puse la dispoziția publicului
|
|
51
|
C7.1 R1-I1
|
M
|
Finanțarea unui proiect privind hidrogenul din surse regenerabile
|
|
65
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Stații de epurare a apelor uzate construite
|
|
66
|
C1.3. R1-I1
|
T
|
Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită
|
|
72
|
C1.3. R1-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
79
|
C1.3. R1-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
86
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Instalații de sortare construite
|
|
87
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Instalații construite pentru tratarea deșeurilor biologice colectate separat
|
|
88
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Amplasament funcțional fix/mobil de sortare a deșeurilor
|
|
107
|
C1.4. R2-I6
|
T
|
Două prototipuri de trenuri de baterii produse
|
|
104
|
C1.4. R2-I3
|
T
|
Cinci blocaje eliminate pe tronsoanele cu o limită actuală de viteză de circulație de 60 km/h
|
|
112
|
C1.4. R3-I1
|
T
|
Noul terminal pentru pasageri în portul urban Split și portul modernizat Bol – Brač
|
|
117
|
C1.4. R4-I2
|
T
|
30 de tramvaie noi livrate pentru transportul public
|
|
122
|
C1.4. R5-I2
|
M
|
Un nou serviciu de transport urban al vehiculelor complet autonome și electrice, adaptat la nevoile pasagerilor cu handicap și o infrastructură specializată
|
|
136
|
C1.5. R3-I2
|
M
|
Crearea unei platforme pentru o agricultură inteligentă
|
|
149
|
C1.6. R1-I3
|
T
|
Persoane educate în cadrul programelor de educație legate de turism
|
|
152
|
C2.1. R1
|
T
|
Reducerea sarcinii administrative care afectează în mod direct cetățenii, prin digitalizare și simplificarea procedurilor
|
|
153
|
C2.1. R1-I1
|
T
|
Digitalizarea tuturor proceselor operaționale care cartografiază în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului în materie de reglementare
|
|
162
|
C2.1. R2-I1
|
T
|
Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală
|
|
186
|
C2.3. R3-I6
|
M
|
Modernizarea rețelei infrastructurii de informații de stat (DII)
|
|
187
|
C2.3. R3-I6
|
T
|
Noi utilizatori ai rețelei de infrastructuri informatice de stat (DII)
|
|
188
|
C2.3. R3-I7
|
M
|
Planurile spațiale digitale
|
|
189
|
C2.3. R3-I7
|
M
|
Modernizarea sistemului de informații privind planurile de amenajare a teritoriului
|
|
442
|
C2.4 R2
|
M
|
Politica de proprietate pentru întreprinderile de stat
|
|
230
|
C2.5. R1-I6
|
M
|
Modernizarea infrastructurilor TIC în cadrul organismelor judiciare
|
|
237
|
C2.6. R1
|
M
|
Crearea unei platforme informatice pentru monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor naționale anticorupție
|
|
264
|
C2.9. R3
|
T
|
Formare privind achizițiile publice în domeniul inovării
|
|
280
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Reorganizări ale instituțiilor de învățământ superior și ale institutelor științifice
|
|
285
|
C3.2. R3-I1
|
T
|
Granturi acordate în cadrul unui „program-pilot” care sprijină instituirea unui cadru reformat de C &D & ampI.
|
|
287
|
C4.1. R1
|
T
|
Numărul de beneficiari ai noilor măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă
|
|
300
|
C4.2. R1
|
M
|
Adoptarea modificărilor la Legea privind asigurarea de pensie
|
|
307
|
C4.3. R1-I1
|
T
|
Accesul la datele unităților administrației publice locale privind prestațiile sociale pentru fiecare beneficiar individual
|
|
310
|
C4.3. R2-I1
|
T
|
Angajarea profesioniștilor din domeniul mentoratului social
|
|
324
|
C5.1. R1-I5
|
T
|
Clădirea blocului operațional central cu conținutul însoțitor al Spitalului General Varaždin
|
|
329
|
C5.1. R2
|
M
|
Îmbunătățirea și armonizarea calității asistenței medicale prin elaborarea de orientări clinice electronice
|
|
331
|
C5.1. R2-I1
|
T
|
Îmbunătățirea calității radioterapiei oncologice
|
|
332
|
C5.1. R2-I2
|
T
|
Platformă IT unică pentru conectarea, monitorizarea și tratarea optimă a pacienților oncologici
|
|
340
|
C5.1. R4-I2
|
T
|
Sistem de terapie unitară pentru forme solide de medicamente în 40 spitale croate
|
|
344
|
C5.1. R4-I5
|
T
|
Monitorizarea rezultatelor tratamentului pacienților cronici nespitalizați din farmaciile publice
|
|
380
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Echipamente pentru tratarea deșeurilor biologice
|
|
429
|
C7.2 R1
|
T
|
Ateliere participative desfășurate
|
|
430
|
C7.2 R2
|
T
|
Adoptarea strategiilor de reînnoire urbană ecologică
|
|
444
|
C1.1.1. R4-I5
|
M
|
Politica de investiții pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
320 EUR 117 457
|
10.A zecea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
17
|
C1.1.1. R4-I2
|
T
|
Împrumuturi/subvenții la dobândă acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii
|
|
18
|
C1.1.1. R4-I2
|
T
|
Împrumuturi/subvenții la dobândă acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii
|
|
20
|
C1.1.1. R4-I3
|
T
|
Numărul de proiecte finanțate pentru întreprinderi cu capitalizare medie și întreprinderi mari
|
|
22
|
C1.1.1. R4-I4
|
T
|
Credite acordate pentru proiecte din sectorul public
|
|
24
|
C1.1.1. R5-I1
|
T
|
Investiții în instrumente de capitaluri proprii și cvasicapital
|
|
26
|
C1.1.1. R6-I1
|
T
|
Investiții în transformarea și competitivitatea industriilor culturale și creative
|
|
27
|
C1.1.1. R6-I2
|
M
|
Instituirea unui sistem de verificare a faptelor
|
|
31
|
C1.1.2. R2-I4
|
T
|
Sprijinirea creșterii întreprinderilor nou-înființate prin instituirea unui program de accelerare.
|
|
33
|
C1.1.2. R3-I2
|
T
|
Sprijin sub formă de granturi sub formă de vouchere
|
|
34
|
C1.1.2. R3-I3
|
T
|
Sprijin sub formă de granturi pentru transformarea digitală a IMM-urilor croate
|
|
44
|
C1.2. R1-I1
|
M
|
Modernizarea rețelei de înaltă tensiune (220/110 kV) a rețelei de distribuție
|
|
52
|
C7.1 R1-I1
|
M
|
Lansarea unei licitații publice pentru o capacitate suplimentară de hidrogen
|
|
53
|
C7.1 R1-I1
|
T
|
Au fost construite cel puțin 2 de stații de încărcare cu hidrogen
|
|
54
|
C7.1 R1-I1
|
M
|
Studii privind stocarea geologică a carbonului
|
|
90
|
C1.3. R2-I2
|
T
|
Reabilitarea depozitelor de deșeuri
|
|
95
|
C1.4. R1-I3
|
M
|
Instituirea unui sistem național de stocare electronică și de schimb de date privind transportul rutier rutier (NSCP)
|
|
97
|
C1.4. R1-I5
|
M
|
Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)
|
|
108
|
C1.4. R2-I7
|
M
|
Modernizarea sistemelor informatice de transport de pasageri
|
|
116
|
C1.4. R4-I1
|
M
|
70 autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)
|
|
123
|
C1.4. R5-I2
|
T
|
50 000 vouchere gratuite pentru călătorii cu vehicul complet autonom pentru persoanele cu handicap și/sau care se confruntă cu dificultăți în utilizarea altor mijloace de transport public
|
|
124
|
C1.4. R5-I3
|
T
|
2 000 vehicule rutiere alimentate alternativ (electrice și/sau pe bază de hidrogen)
|
|
125
|
C7.1 I2
|
M
|
1 300 puncte de încărcare electrică rapidă
|
|
128
|
C1.5. R1-I1
|
T
|
Cel puțin trei centre logistice de distribuție (LDC) construite și operaționale
|
|
129
|
C1.5. R1-I2
|
T
|
Formarea organizațiilor de producători
|
|
130
|
C1.5. R1-I2
|
M
|
Sistemul de etichetare a fructelor și legumelor
|
|
145
|
C1.6. R1-I1
|
M
|
Finalizarea proiectelor atribuite pentru construirea și adaptarea infrastructurii turistice publice
|
|
147
|
C1.6. R1-I2
|
M
|
Finalizarea proiectelor câștigătoare ale investițiilor menite să consolideze sustenabilitatea și să promoveze tranziția verde și digitală a antreprenorilor din domeniul turismului
|
|
172
|
C2.2. R3-I1
|
T
|
Crearea unui set de 60 baze de conservare accesibile publicului pentru cele mai complexe situri culturale și istorice de mare valoare monumentală
|
|
173
|
C2.2. R3-I2
|
T
|
600 creatorii de documente utilizează sistemul informatic de arhivare
|
|
180
|
C2.3. R3-I1
|
T
|
Creșterea numărului de utilizatori ai Centrului de servicii partajate
|
|
193
|
C2.3. R3-I10
|
M
|
Modernizarea digitalizării CES
|
|
194
|
C2.3. R3-I11
|
M
|
Sistem informatic modernizat al Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)
|
|
196
|
C2.3. R3-I12
|
M
|
Arhivele digitale ale Institutului Croat de Asigurări de Pensii (HZMO)
|
|
197
|
C2.3. R3-I13
|
M
|
Modernizarea sistemului de informații privind administrația fiscală
|
|
200
|
C2.3. R3-I15
|
T
|
Instrumente în sistemul informatic turistic
|
|
201
|
C2.3. R3-I16
|
T
|
Noi module de aplicare pentru sistemul informatic sportiv
|
|
204
|
C2.3. R4-I1
|
M
|
Accesul la internet în bandă largă pentru gospodăriile din zonele NGA albe
|
|
206
|
C2.3. R4-I2
|
T
|
Accesul la tehnologia 5G
|
|
209
|
C2.4. R3
|
T
|
Formarea ministerelor de resort și a unităților centrale de coordonare în activitățile de guvernanță corporativă
|
|
211
|
C2.4. R4
|
T
|
Realizarea vânzărilor a 20 de întreprinderi de stat în portofoliul CERP
|
|
213
|
C2.4. R5
|
T
|
Creșterea comercializării, a raționalizării și a activării proprietăților deținute de stat
|
|
221
|
C2.5. R1
|
T
|
Reducerea duratei litigiilor și a cauzelor comerciale
|
|
222
|
C2.5. R1
|
T
|
Reducerea numărului total de cauze pendinte
|
|
225
|
C2.5. R1-I2
|
T
|
60 % din înregistrarea funciară și din datele cadastrale integrate
|
|
227
|
C2.5. R1-I4
|
T
|
Construirea unei zone de garaj pentru Piața Justiției din Zagreb
|
|
245
|
C2.6. R3
|
M
|
Evaluarea efectelor punerii în aplicare a Programului anticorupție 2021-2022 pentru întreprinderile deținute în proporție majoritară din cadrul administrațiilor locale și al unităților administrației regionale
|
|
269
|
C3.1. R1
|
T
|
Participarea la educația și îngrijirea timpurie
|
|
270
|
C3.1. R1-I1
|
T
|
Numărul de locuri construite în ECEC
|
|
271
|
C3.1. R1-I2
|
T
|
Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite
|
|
274
|
C3.1. R2-I1
|
T
|
Infrastructura și echipamentele digitale furnizate instituțiilor publice de învățământ superior
|
|
278
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Proiecte de cercetare finalizate, în domeniul „verde”, de către organizații științifice care au semnat noi acorduri de program
|
|
279
|
C3.2. R1-I1
|
T
|
Finanțare alocată proiectelor de cercetare pe baza cererilor de propuneri interne ale organizațiilor de cercetare
|
|
283
|
C3.2. R2-I2
|
T
|
Proiecte de infrastructură pentru cercetarea aplicată și specifică
|
|
292
|
C4.1. R3-I1
|
T
|
Utilizarea voucherelor pentru educație
|
|
304
|
C4.3. R1
|
T
|
Beneficiarii prestației minime garantate și compensațiile naționale pentru persoanele în vârstă
|
|
317
|
C4.3. R3-I4
|
T
|
Construirea de centre pentru îngrijirea instituționalizată, la domiciliu și comunitară a persoanelor în vârstă
|
|
328
|
C5.1. R1-I9
|
M
|
Proiect de dezvoltare a Centrului spitalicesc clinic (KBC) Zagreb
|
|
334
|
C5.1. R3-I1
|
T
|
Formare medicală de specialitate la nivelul primar de bază al asistenței medicale
|
|
335
|
C5.1. R3-I2
|
T
|
Absolvenți de formare specializată în medicină de urgență
|
|
341
|
C5.1. R4-I3
|
T
|
Monitorizarea medicamentelor în sistemul spitalicesc, de la farmacie la pacient
|
|
354
|
C6.1. R1-I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe
|
|
355
|
C6.1. R1-I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor publice
|
|
358
|
C6.1. R1-I3
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural
|
|
360
|
C6.1. R2
|
M
|
Certificarea formării
|
|
364
|
C6.1. R3
|
T
|
Formarea completă a angajaților din sectorul public în vederea furnizării de servicii de tip ghișeu unic
|
|
367
|
C6.1. R4-I1
|
M
|
Formare pentru angajații din cadrul anchetelor seismologice
|
|
370
|
C6.1. R5
|
T
|
Finalizarea unui proiect-pilot identificat prin strategii de reînnoire urbană ecologică
|
|
376
|
C1.2 R1-I1
|
T
|
Numărul de contoare inteligente instalate
|
|
377
|
C1.2 R1-I1
|
M
|
Noua capacitate de stocare a bateriilor de energie
|
|
381
|
C1.3. R2-I1
|
T
|
Construirea de stații de transfer al deșeurilor
|
|
396
|
C3.1. R1-I3
|
T
|
Numărul de săli de clasă de învățământ secundar renovate sau construite
|
|
401
|
C6.1. R2
|
M
|
Înscrierea în noul program de masterat oferit
|
|
413
|
C7.1 R1-I3
|
T
|
Lucrări de foraj geotermale efectuate
|
|
414
|
C7.1 I1
|
M
|
103 autobuze pe bază de combustibili alternativi (electrice și/sau pe bază de hidrogen)
|
|
415
|
C7.1 I1
|
T
|
O unitate de energie pe bază de hidrogen pentru alimentarea locomotivelor electrice situate într-un vagon separat (HERMES)
|
|
431
|
C7.2 R2
|
T
|
Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană ecologică
|
|
445
|
C1.1.1. R4-I5
|
M
|
Injecția de capital pentru investiții digitale strategice și investiții verzi strategice
|
|
448
|
C7.2 I3
|
T
|
Renovarea energetică și după cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
695 EUR 152 190
|
2. Împrumut
Tranșele menționate la articolul 3 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.Prima tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
55
|
C7.1 R1-I5
|
M
|
Adoptarea planului de producție și utilizare a biocombustibililor în transporturi
|
|
405
|
C6.1 R1 – I4
|
M
|
Orientări privind renovarea energetică a clădirilor cu statut de bun cultural
|
|
421
|
C7.1 I3
|
M
|
Contract pentru echipamente pentru extinderea terminalului GNL de pe insula Krk
|
|
423
|
C7.1 I3
|
M
|
Contract de lucrări pentru extinderea gazoductului Zlobin – Bosiljevo
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
303 EUR 868 355
|
2.A doua tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
382
|
C1.3. R3
|
M
|
Adoptarea Planului național de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă
|
|
385
|
C1.3. R3
|
M
|
Intrarea în vigoare a Regulamentului Consiliului pentru servicii de apă
|
|
393
|
C2.2 R5
|
M
|
Intrarea în vigoare a statutelor care reglementează noile modele salariale și sistemul centralizat de selecție în serviciile publice și civile
|
|
425
|
C7.1 I3
|
M
|
Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea gazoductului Bosiljevo – Sisak – Kozarac
|
|
427
|
C7.1 I3
|
M
|
Licitație pentru achiziționarea de conducte pentru extinderea tronsonului Lučko – Zabok al interconexiunii Croația-Slovenia
|
|
438
|
C7.2 I2
|
T
|
Contracte semnate pentru renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe afectate de cutremure
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
455 EUR 802 533
|
3.A treia tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
154
|
C2.1. R1-I2
|
T
|
Module de formare pentru planificarea strategică și evaluarea impactului în materie de reglementare la nivel național, regional și local
|
|
315
|
C4.3. R3-I2
|
T
|
Sistemul unic de informații (sistemul informatic SocSkrb)
|
|
373
|
C1.1.1.R5
|
M
|
Adoptarea cadrului strategic pentru dezvoltarea pieței de capital în Croația și a planului de acțiune aferent
|
|
383
|
C1.3. R3
|
M
|
Autoritatea Națională de Monitorizare a Pierderilor de Apă instituite
|
|
386
|
C1.3. R3
|
T
|
Consolidarea capacităților Consiliului pentru servicii de apă
|
|
402
|
C6.1. R7
|
M
|
Acorduri semnate privind punerea în aplicare a proiectului-pilot
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
531 EUR 769 622
|
4.A patra tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
320
|
C5.1. R1-I1
|
T
|
Accesul la îngrijiri farmaceutice și medicamente
|
|
375
|
C1.1.1. R7
|
M
|
Adoptarea primului plan de acțiune pentru sprijinirea obiectivelor privind finanțarea durabilă
|
|
424
|
C7.1 I3
|
T
|
Construirea conductei extinse de gaz Zlobin – Bosiljevo
|
|
433
|
C7.2 R4
|
M
|
Program educațional pentru lucrătorii din țări terțe
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
822 EUR 976 794
|
5.A cincea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
155
|
C2.1. R1-I2
|
T
|
Zile de formare efectuate pentru ofițerii care au legătură cu sistemul de planificare strategică și de punere în aplicare a impactului în materie de reglementare la nivel național și regional
|
|
321
|
C5.1. R1-I2
|
T
|
Furnizarea de asistență medicală ambulatorie mobilă primară
|
|
384
|
C1.3. R3
|
T
|
Adoptarea planurilor de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă ale operatorilor din domeniul apei
|
|
388
|
C1.3. R3
|
T
|
Stații de epurare a apelor uzate construite
|
|
389
|
C1.3. R3
|
T
|
Rețea publică de canalizare construită sau reconstruită
|
|
391
|
C1.3. R3-I2
|
T
|
Rețea publică de alimentare cu apă construită sau reconstruită
|
|
394
|
C2.3 R3-I17
|
M
|
Legea privind înființarea Registrului populației, familiei și gospodăriilor (SOK)
|
|
422
|
C7.1 I3
|
T
|
Extinderea terminalului GNL de pe insula Krk
|
|
446
|
C1.1.1. R4-I6
|
M
|
Politica de investiții pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
580 EUR 654 154
|
6.A șasea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
93
|
C1.4. R1-I1
|
M
|
Noul sistem de taxare rutieră electronică
|
|
443
|
C2.5. R1-I7
|
T
|
Clădire nou construită în Piața Justiției din Zagreb
|
|
397
|
C3.1. R1-I4
|
T
|
Numărul de săli de clasă ale școlilor primare construite sau reconstruite
|
|
322
|
C5.1. R1-I3
|
T
|
Clădire nouă în complexul Clinicii de boli infecțioase Fran Mihaljević
|
|
356
|
C7.2 I2
|
T
|
Renovarea energetică și după cutremur a clădirilor cu mai multe locuințe afectate de cutremure
|
|
357
|
C7.2 I2
|
T
|
Renovarea energetică și după cutremur a clădirilor publice afectate de cutremure
|
|
403
|
C6.1. R7
|
T
|
Proiect-pilot finalizat
|
|
404
|
C6.1. R7
|
M
|
Orientări naționale privind utilizarea circulară a deșeurilor din construcții din clădirile cu statut de bun cultural
|
|
418
|
C7.1 R1-I4
|
M
|
Infrastructura de încărcare pentru autobuze electrice
|
|
419
|
C7.1 R1-I6
|
T
|
Înlocuirea transformatoarelor electrice
|
|
420
|
C7.1 R1-I6
|
T
|
Reconstrucția substațiilor electrice
|
|
426
|
C7.1 I3
|
T
|
Construirea gazoductului extins Bosiljevo – Sisak – Kozarac
|
|
428
|
C7.1 I3
|
T
|
Construirea tronsonului extins Lučko – Zabok al interconexiunii Croația-Slovenia
|
|
432
|
C7.2 R3
|
T
|
Finalizarea proiectelor-pilot identificate prin strategiile de reînnoire urbană ecologică
|
|
435
|
C7.2 I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor cu mai multe locuințe
|
|
436
|
C7.2 I1
|
T
|
Renovarea energetică a clădirilor publice
|
|
437
|
C7.2 I1
|
T
|
Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice
|
|
439
|
C7.2 I2
|
T
|
Instalarea de sisteme de energie din surse regenerabile în clădirile publice afectate de cutremure
|
|
440
|
C1.3 R3-I3
|
T
|
Structuri de protecție împotriva inundațiilor construite
|
|
441
|
C1.3 R3-I3
|
T
|
Cursuri de apă revitalizate
|
|
447
|
C1.1.1. R4-I6
|
M
|
Injecția de capital pentru investiții strategice în domeniul apărării și securității
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
1 559 085 514
|
SECȚIUNEA 3: DISPOZIȚII SUPLIMENTARE
1.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență
Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Croației se desfășoară în conformitate cu următoarele măsuri:
Se instituie o structură de guvernanță, monitorizare și punere în aplicare pe mai multe niveluri, cu sarcini și responsabilități specifice aplicabile la fiecare nivel, astfel cum se prevede mai jos:
a) Comitetul director, prezidat de prim-ministru, responsabil de conducerea politică și de monitorizarea punerii în aplicare a planului.
b) Comitetul de implementare, alcătuit din reprezentanți ai cabinetului prim-ministrului, ai organismului de coordonare, ai organismelor de punere în aplicare, ai autorității de audit, ai organismului responsabil cu transmiterea cererilor de plată și ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Fondurilor UE, responsabil cu monitorizarea generală și punerea în aplicare a planului, precum și cu asigurarea coerenței cu alte fonduri ale UE.
c) Organismul central de coordonare, înființat în cadrul Ministerului de Finanțe (Direcția pentru analiză macroeconomică) și însărcinat cu coordonarea operațională și monitorizarea planului de redresare și reziliență, inclusiv cu monitorizarea activă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor pe baza jaloanelor și a țintelor stabilite pentru fiecare componentă.
d) Autoritatea de Audit, Agenția de Audit a Sistemului de implementare a programelor Uniunii Europene, mandatată să efectueze audituri în domeniul de aplicare al planului croat de redresare și reziliență.
e) Organismul responsabil cu transmiterea cererilor de plată, Fondul Național din cadrul Ministerului Finanțelor, responsabil cu întocmirea și depunerea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune.
f) Organismele și agențiile de punere în aplicare responsabile cu punerea în aplicare a fiecărei măsuri specifice, precum și cu monitorizarea progresului proiectelor.
Planul croat de redresare și reziliență prevede că procedurile sunt instituite pentru a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabil, pe tot parcursul punerii în aplicare a măsurilor. În plus, aceste proceduri se aplică pentru a aborda toate neregulile grave (fraudă, corupție, conflicte de interese) și dubla finanțare, permițând efectuarea de controale și audituri la nivelul ministerului de resort. Pentru a asigura raportarea unor date fiabile, organismele de implementare responsabile pentru fiecare componentă efectuează controale administrative și la fața locului. Organismul de coordonare, în colaborare cu Fondul Național, efectuează verificări periodice ale veridicității și exactității datelor. În plus, autoritatea de audit va efectua controale de nivelul al doilea, pe baza unui ciclu semestrial, inclusiv audituri de sistem și audituri privind atingerea jaloanelor și a țintelor.
2.Modalități de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente
Pentru a oferi Comisiei acces deplin la datele subiacente relevante, Croația ia următoarele măsuri:
Organismul central de coordonare este responsabil de punerea în aplicare globală a planurilor de redresare și reziliență, de asigurarea coordonării cu alte autorități relevante din țară (inclusiv asigurarea coerenței în ceea ce privește utilizarea altor fonduri ale UE), de monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele și de furnizarea tuturor raportărilor necesare.
În îndeplinirea sarcinilor sale, organismul de coordonare se bazează pe sistemul informatic eFondovi, utilizat pentru monitorizarea fondurilor structurale și de investiții europene, care este actualizat cu funcționalități dezvoltate pentru raportarea cu privire la indicatorii calitativi și cantitativi ai planului de redresare și reziliență. Sistemul informatic permite colectarea de la beneficiarii proiectului a informațiilor privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordurilor de grant. Organismele de punere în aplicare sunt responsabile pentru exactitatea și exhaustivitatea datelor colectate. Organismul de coordonare, în cooperare cu fondul național, efectuează verificări periodice ale veridicității și exactității datelor.
În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Croația transmite Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Croația se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care justifică în mod corespunzător cererea de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopuri de audit și control.