EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

UE este o comunitate de valori înrădăcinate în istoria și identitatea Europei și ancorată în Tratatul UE. Astfel cum se prevede la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), aceste valori sunt comune tuturor statelor membre și includ democrația, respectarea drepturilor omului, nediscriminarea, egalitatea, statul de drept și pluralismul, iar diversitatea culturală, libertatea de exprimare, inclusiv a mass-mediei, precum și libertatea artistică și pluralismul sunt, de asemenea, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE.

Participarea și implicarea cetățenilor, transparența și responsabilitatea în procesul decizional, precum și respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept contribuie la vitalitatea democrației europene. Mass-media joacă un rol esențial în încurajarea opiniei publice și promovarea dezbaterii libere. Conținutul audiovizual și toate celelalte forme de expresie artistică, culturală și creativă, inclusiv patrimoniul cultural, sunt esențiale pentru diversitatea Europei și pentru consolidarea rezilienței societății și a înțelegerii reciproce. Dincolo de valoarea lor intrinsecă și de impactul lor social, aceste tipuri de conținut reprezintă vectori puternici ai creșterii economice durabile și ai competitivității, inovării și ocupării forței de muncă, precum și ai puterii necoercitive (soft power), ceea ce le face esențiale pentru viitorul Europei.

Importanța unei intervenții financiare a UE în aceste domenii constă în capacitatea lor de a promova guvernanța incluzivă și participativă, de a facilita cetățenia în cunoștință de cauză și activă, de a proteja și promova drepturile fundamentale, de a promova egalitatea și nediscriminarea și de a celebra diversitatea culturală și toate tipurile de expresii artistice. Sectoarele creative și mass-media prospere ale Europei, industria audiovizuală și bogăția culturilor și a patrimoniului său sunt esențiale pentru identitatea sa. Aceste domenii de politică se confruntă totuși cu provocări serioase care necesită un răspuns global din partea Uniunii.

Valorile Uniunii fac obiectul unor presiuni interne și externe, cum ar fi provocări la adresa statului de drept, inegalități, discriminare, încălcări ale drepturilor fundamentale, scăderea încrederii în instituțiile democratice, precum și slăbirea încrederii în procesele democratice. Persistă inegalitățile structurale, precum și violența și discriminarea pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, manifestate adesea prin rasism și alte forme de intoleranță. Între timp, rolul îndeplinit în mod tradițional de organizațiile independente ale societății civile în contrabalansarea acestor tendințe este pus sub semnul întrebării de slăbirea sprijinului financiar și politic.

Industriile mass-media europene reprezintă un reper de calitate și creativitate, dar, în prezent, acestea concurează cu platformele online globale în ceea ce privește atenția cetățenilor și a consumatorilor. Circulația conținutului audiovizual al UE este în continuare fragmentată la nivel național, iar jucătorii din afara UE captează cea mai mare parte a abonamentelor de tip „box office” și „streaming”. Deși industria jocurilor video a dobândit o poziție puternică în cultura digitală contemporană (mai mult de jumătate din populația UE joacă în mod regulat jocuri video), piața jocurilor video din Uniune continuă să fie dominată în mare măsură de concurenți de la nivel mondial. În cele din urmă, integritatea spațiului informațional este în pericol prin răspândirea dezinformării și creșterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor din partea unor actori ostili, cum ar fi Rusia. Amenințările la adresa pluralismului mass-mediei sunt agravate de fenomene precum concentrarea proprietății asupra mass-mediei. În paralel, mass-media de știri se confruntă cu scăderea veniturilor din publicitate și a vânzărilor, întrucât concurenții digitali au captat o parte tot mai mare din venituri și au modelat obiceiurile de consum. Ca urmare a tuturor acestor factori, viabilitatea mass-mediei este sub presiune.

Cultura și sectoarele și industriile culturale și creative din Uniune sunt fragmentate și la nivel național și lingvistic, reflectând bogata noastră diversitate. Acest lucru limitează colaborarea artistică transnațională, impactul asupra publicului, dezvoltarea de practici inovatoare, precum și reziliența și potențialul sectoarelor pentru competitivitate și consolidarea bunăstării societale. Profesioniștii din sectoarele culturale și creative se străduiesc să lucreze la nivel transfrontalier și să acceseze noi oportunități și piețe, ceea ce exacerbează dezechilibrele geografice și reduce circulația operelor culturale europene. Mobilitatea și cooperarea transfrontaliere limitate împiedică formarea de rețele, economiile de scară, punerea în comun a expertizei și crearea în comun, toate acestea fiind esențiale pentru susținerea carierelor și a sectoarelor culturale și creative puternice. Între timp, bogatul patrimoniu cultural al Europei se confruntă cu amenințări generate de o combinație de constrângeri bugetare, vulnerabilitate la poluare, schimbări climatice și dezastre naturale, precum și de deturnare sau distrugere.

În cele din urmă, sectoarele societale, creative, culturale și mass-media se confruntă cu dependențe tehnologice comune și ar putea beneficia de pe urma unor activități comune. Acestea sunt afectate de deficiențe financiare, de obstacole în calea accesului la finanțare, de dificultăți în utilizarea și adoptarea inovării aplicate, de lipsa adaptării la noi seturi de competențe și la transformarea digitală. Între timp, giganții din domeniul tehnologiei din afara UE influențează din ce în ce mai mult peisajul civic, mass-media și cultural, modelând consumul de conținut prin recomandări algoritmice, distribuție automatizată și conținut generat de inteligența artificială (IA).

Acestea sunt provocări de natură transnațională care nu pot fi abordate în mod eficace fără soluții, coordonare, direcționare și sprijin comune la nivelul UE. Acțiunile UE pot contribui la facilitarea cooperării, a consolidării capacităților și a învățării reciproce, precum și la optimizarea și combinarea potențialului acestor sectoare de a contribui la creșterea economică, la dezvoltarea societății și la diversitatea culturală.

Sprijinul UE pentru abordarea provocărilor care afectează cultura, mass-media și egalitatea, cetățenii, drepturile și valorile Uniunii a fost furnizat de-a lungul anilor prin diferite programe de finanțare. În cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, sprijinul pentru cultură, sectoarele culturale și creative și industriile audiovizuale a fost abordat prin programul „Europa creativă”, cu obiectivul de a proteja, dezvolta și promova diversitatea și patrimoniul cultural și lingvistic european și de a contribui la competitivitatea acestor sectoare, în special a sectorului audiovizual. Între timp, promovarea și protecția drepturilor și a valorilor Uniunii, astfel cum sunt consacrate în tratate, în cartă și în convenția internațională aplicabilă privind drepturile omului, au făcut în primul rând obiectul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV). CEDV a sprijinit organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea la nivel european, național, regional și local, inclusiv la nivel de bază, în activitatea lor de protejare și promovare a valorilor Uniunii. Sprijinul Uniunii în anumite domenii, cum ar fi mass-media de știri și combaterea dezinformării, a fost fragmentat în diferite programe. Componenta transsectorială a programului „Europa creativă” a inclus acțiuni specifice privind pluralismul mass-mediei, alfabetizarea mediatică și colaborările în domeniul mass-mediei, în timp ce linia de acțiuni multimedia a sprijinit furnizarea de informații cu privire la subiecte legate de UE. Până în prezent, combaterea dezinformării a fost finanțată prin intermediul programului Europa digitală.

Propunerea privind CFM 2028-2034 vizează abordarea „complexităților, deficiențelor și rigidităților” care există în prezent în bugetul UE și oferă un cadru mai concentrat, mai simplu, cu programe mai puține și cu un impact mai mare. Din acest motiv și pentru a spori flexibilitatea și capacitatea bugetului de a răspunde realităților în schimbare și problemelor emergente, prezenta propunere urmărește să raționalizeze intervenția UE în domeniile culturii, mass-mediei și egalității, cetățenilor, drepturilor și valorilor, exploatând legăturile și sinergiile acolo unde este cazul, respectând în același timp singularitatea și nevoile specifice ale fiecăruia dintre aceste domenii de politică.

În domeniul egalității, al cetățenilor, al drepturilor și al valorilor, propunerea va contribui la susținerea democrației și a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a egalității, la reducerea discriminării și la capacitarea societății civile. Noul program va contribui, de asemenea, la combaterea violenței pe criterii de gen, a violenței împotriva copiilor și a altor grupuri expuse riscurilor. În plus, acesta va contribui la consolidarea rezilienței și a participării democratice.

Mass-media este un motor al valorilor democratice, al diversității culturale și al creșterii economice. Sectorul mass-media cuprinde, printre altele, conținuturi precum filme, seriale, jocuri video, știri și informații, realitate imersivă și multimedia, precum și servicii precum proiecții cinematografice, transmisii de televiziune și radio, publicații tipărite și online, materiale video și podcasturi online. Pentru a fi relevante din punct de vedere social, industriile audiovizualului și mass-mediei trebuie să fie reziliente și competitive. Propunerea va sprijini un spațiu mass-media și audiovizual liber, competitiv și divers. Pe de o parte, aceasta va îmbunătăți producția, circulația, exploatarea proprietății intelectuale și consumul operelor audiovizuale și al altor forme de conținut media, cum ar fi jocurile. Pe de altă parte, aceasta va contribui la protejarea viabilității și a pluralismului pieței informațiilor, în special prin sprijinirea mass-mediei de știri și a independenței mass-mediei, inclusiv la nivel regional și local. De asemenea, va contribui la combaterea dezinformării și a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine.

Cultura și sectoarele culturale și creative sunt bunuri prețioase pentru Europa, proiectând imaginea unui continent dinamic pe scena mondială. Cuprinzând, printre altele, artele spectacolului, literatura și editarea de cărți, muzica și artele vizuale, patrimoniul cultural material și imaterial, arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, designul și artizanatul artistic, acestea produc semnificații pe diferite suporturi și în formate multiple. Intervenția UE în domeniul culturii va contribui la dezvoltarea creației și a cooperării culturale transfrontaliere, a participării culturale și a accesibilității la o diversitate de expresii culturale europene, precum și la protejarea și conservarea patrimoniului cultural. Propunerea va contribui, de asemenea, la creșterea circulației unei diversități de opere culturale și a mobilității profesioniștilor, precum și la promovarea incluziunii și a echității între generații prin cultură. În cele din urmă, aceasta va consolida dimensiunile sociale, economice și externe ale sectoarelor culturale și creative.

În concluzie, UE ar trebui să promoveze sinergii între mass-media, cultură și sferele civice, reunind entități publice și private, precum și promovând cooperarea și inovarea transsectoriale, pentru a aborda provocările comune și a contribui la reziliența societății și la participarea democratică.

Pe această bază, intervenția de finanțare a UE va fi cea mai în măsură să consolideze și să extindă mecanismele reușite existente, să abordeze mai bine provocările transnaționale și să acopere lacunele imposibil de abordat la nivelul statelor membre. Aceasta va asigura, de asemenea, o mai mare coerență și o mai bună aliniere între politica de reglementare și instrumentele de finanțare, precum și între politicile interne și externe. Prin urmare, propunerea va contribui la consolidarea societăților, a mass-mediei și a culturii Europei, va promova valorile Uniunii și participarea democratică și va contribui la deblocarea întregului potențial al Uniunii ca sursă de progres, dezvoltare durabilă și creștere economică.

Domeniile de politică vizate de prezenta propunere legislativă sunt ferm ancorate în tratatele UE, care oferă temeiurile juridice pentru acțiunea UE prin intermediul programelor de finanțare ale Uniunii și contribuie la obiectivele pe termen lung ale Uniunii. Propunerea prevede ca dată de aplicare data de 1 ianuarie 2028.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Drepturile fundamentale, valorile UE și democrația

Propunerea este pe deplin conformă cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu toate cadrele de politică și legislative relevante ale UE în domeniul egalității și al nediscriminării. De asemenea, contribuie la strategia privind o Uniune a egalității. O ambiție fundamentală a Uniunii Europene este de a se asigura, printr-o abordare multipartită și intersectorială, că toate persoanele, indiferent de gen, rasă, etnie, handicap, orientare sexuală, vârstă, religie sau convingeri, pot trăi fără discriminare și pot participa pe deplin în societate.

Angajamentul Uniunii Europene față de egalitate este ancorat în numeroase comunicări și planuri de acțiune esențiale. Strategia Comisiei Europene din 2020 pentru egalitatea persoanelor LGBTIQ și Strategia din 2021 privind egalitatea de gen subliniază angajamentul UE de a combate discriminarea și de a promova egalitatea în toate aspectele societății. Ambele strategii vor fi reînnoite, întrucât cele actuale se încheie în 2025. Acestea sunt completate de viitoarea Strategie a UE de combatere a rasismului pentru perioada 2026-2030, de Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2020-2030), de Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030) și de Strategia UE privind drepturile copilului, de Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030) și de componenta de lucru privind combaterea urii față de musulmani. Viitoarea strategie privind echitatea între generații este, de asemenea, relevantă în acest context.

Primul cadru cuprinzător al UE privind democrația a fost elaborat prin intermediul Planului de acțiune din 2020 pentru democrația europeană, al pachetului de măsuri din 2021 pentru consolidarea democrației și protejarea integrității alegerilor și al pachetului din 2023 privind apărarea democrației, în sinergie cu Planul de acțiune externă privind drepturile omului și democrația 2020-2027. Cea mai recentă legislație în acest context include Regulamentul privind transparența publicității politice și legislația UE care protejează persoanele implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva cererilor vădit nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”).

Viitorul scut european pentru democrație va urmări să protejeze și să consolideze în continuare democrația și reziliența democratică. Acesta va încerca să abordeze amenințările tot mai mari la adresa instituțiilor, a sistemelor și a proceselor democratice din cadrul UE și să consolideze încrederea și participarea cetățenilor la democrație. Viitoarea strategie a UE privind societatea civilă va urmări să protejeze și să capaciteze în continuare societatea civilă, transmițând un semnal puternic de recunoaștere a activității desfășurate de societatea civilă și a contribuției acesteia la politicile UE.

Mass-media și audiovizualul

Prezenta propunere legislativă se bazează, de asemenea, pe cadrul UE privind mass-media și audiovizualul, în care reglementarea, finanțarea și politicile se sprijină reciproc în mod eficace, facilitând astfel dezbaterea democratică, îmbogățind cultura noastră și stimulând transformarea digitală cu actori din domeniul mass-mediei din UE competitivi.

Aceasta va însoți politicile UE privind piața unică în sectorul audiovizual și în cel al mass-mediei, iar conceperea sa va completa și va consolida instrumentele legislative existente. Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) a stabilit un cadru de reglementare comun pentru serviciile mass-media audiovizuale în întreaga UE, inclusiv dispoziții precum promovarea operelor europene și independente, protecția minorilor și reglementarea publicității audiovizuale. Împreună cu DSMAV, programul propus va consolida capacitatea actorilor europeni din domeniul audiovizualului de a finanța, produce și difuza opere care pot fi suficient de vizibile pe diferitele mijloace de informare disponibile și care sunt atractive pentru public pe o piață din ce în ce mai deschisă și mai competitivă în Europa și în afara acesteia.

Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA), recent adoptat, prevede garanții pentru libertatea și pluralismul mass-mediei, inclusiv protecție împotriva interferențelor politice, o transparență sporită a proprietății asupra mass-mediei și obligații privind independența serviciilor publice de mass-media. Programul propus va completa EMFA prin furnizarea de sprijin financiar canalelor mass-media de știri și prin consolidarea independenței editoriale.

Acesta se va baza, de asemenea, pe Codul de conduită privind combaterea discursurilor de incitare la ură în mediul online, pe Planul de acțiune din 2018 împotriva dezinformării și pe Codul de conduită privind dezinformarea, integrat recent în cadrul de coreglementare al Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), prin îmbunătățirea alfabetizării mediatice și prin creșterea gradului de conștientizare a situației cu privire la spațiul de informare online din toate statele membre.

Cultura

În ceea ce privește cultura, patrimoniul cultural și sectoarele culturale și creative, inițiativa va însoți viitoarea Busolă culturală pentru Europa, care este concepută ca o abordare politică strategică menită să integreze cultura și sectoarele culturale și creative (SCC) în obiectivele generale de politică ale Uniunii și să orienteze și să valorifice dimensiunile multiple ale acestora.

Inițiativa se bazează pe o serie de inițiative-cheie de politică, printre care se numără Agenda europeană pentru cultură, planurile de lucru ale Consiliului în domeniul culturii, Strategia UE pentru relațiile culturale internaționale și Cadrul de acțiune european pentru patrimoniul cultural, toate acestea pledând pentru un rol mai important al culturii și al SCC în dezvoltarea socială, economică și internațională viitoare a Uniunii noastre. Aceasta se aliniază la inițiativele europene, cum ar fi noul Bauhaus european, acțiunea „Capitalele europene ale culturii” și acțiunea privind Marca patrimoniului european. De asemenea, inițiativa este în concordanță cu Declarația de la Roma din martie 2017, în care statele membre și instituțiile UE au avut în vedere o Uniune „în care cetățenii să beneficieze de noi oportunități de dezvoltare culturală și socială și de creștere economică. [...]; o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”.

În plus, inițiativa este coerentă cu Comunicarea Comisiei privind consolidarea identității europene prin educație și cultură, care prevede că „este în interesul comun al tuturor statelor membre să valorifice întregul potențial al educației și culturii, ca factori motrici ai creării de locuri de muncă, ai echității sociale și ai cetățeniei active, precum și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate”. De asemenea, inițiativa este în concordanță cu Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, la care Uniunea și statele sale membre sunt părți.

În cele din urmă, inițiativa trebuie privită în contextul viitoarei Strategii a UE privind turismul durabil, care vizează, printre altele, sprijinirea vizitatorilor să descopere rutele culturale și siturile de patrimoniu mai puțin cunoscute din întreaga Europă, încurajând astfel dezvoltarea economică și promovând locurile de muncă la nivel local.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Inițiativa este aliniată la prioritățile generale de politică ale Comisiei pentru perioada 2024-2029, și anume în ceea ce privește 1) sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților noastre și a modelului nostru social; 2) protejarea democrației și apărarea valorilor noastre; 3) prosperitatea și competitivitatea sustenabile ale Europei și 4) o Europă globală.

Coerența cu politicile de sprijinire a cetățenilor, de consolidare a societăților noastre și a modelului nostru social

În contextul cadrului financiar multianual (2028-2034), vor fi promovate sinergii între inițiativele privind mass-media, cultura, egalitatea, drepturile și valorile și intervenția viitoare în domeniile competențelor, educației, incluziunii sociale, solidarității, echității între generații, tineretului și coeziunii sociale și teritoriale. Aceste sinergii, cum ar fi alfabetizarea mediatică, competențele digitale, implicarea civică și educația civică și dezvoltarea și incluziunea competențelor prin creativitate și arte, vor fi promovate în concordanță cu obiectivele Strategiei europene pentru tineret și ale Raportului privind cetățenia UE. Inițiativa poate urmări, de asemenea, sinergii și complementarități cu intervențiile viitoare în cadrul gestiunii partajate care vizează consolidarea coeziunii sociale și teritoriale în cadrul UE.

Inițiativa completează unele inițiative care promovează principiile Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin politici sociale și de ocupare a forței de muncă, precum și Garanția europeană pentru copii. Aceasta include promovarea accesului egal la drepturi și promovarea diversității, inclusiv la nivel regional și local, ca mijloace de sprijinire a incluziunii sociale și a unor piețe echitabile ale forței de muncă, precum și de combatere a sărăciei în rândul copiilor. În calitate de actori-cheie în modelarea discursului public și în promovarea angajamentului democratic, cultura și mass-media sunt esențiale pentru construirea unor societăți reziliente și favorabile incluziunii. În contextul uniunii competențelor, inițiativa va contribui în mod activ la perfecționarea și recalificarea profesioniștilor din industriile culturale și creative, sprijinind adaptabilitatea acestora în fața tranziției digitale și a celei verzi și a schimbărilor de pe piața forței de muncă. În plus, prin consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative, programul favorizează crearea de locuri de muncă în aceste sectoare. În același timp, inițiativa va îmbunătăți consolidarea capacităților organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul egalității, al drepturilor și al valorilor.

Având în vedere riscurile tot mai mari legate de pericolele naturale, urgențele sanitare, accidentele tehnologice, amenințările în continuă evoluție la adresa securității și alte perturbări, prezenta inițiativă va spori reziliența funcțiilor societale vitale și va construi o Uniune mai rezilientă, mai sigură și mai pregătită, în concordanță cu obiectivele Strategiei UE privind o uniune a pregătirii.

Coerența cu politicile în domeniul justiției

Astfel, sinergia dintre drepturile fundamentale și politicile în domeniul justiției garantează că sistemele juridice nu numai că previn abuzurile, ci și promovează în mod activ demnitatea, egalitatea și libertatea. Această sinergie este esențială pentru consolidarea încrederii publice în instituțiile juridice, pentru promovarea coeziunii sociale și, în cele din urmă, pentru asigurarea faptului că justiția este accesibilă și semnificativă pentru toate persoanele. În acest scop, în contextul cadrului financiar multianual (2028-2034), vor fi încurajate sinergiile dintre acest program și viitorul program „Justiție”.

Coerența cu politicile pentru piața unică și competitivitate

Contribuind la competitivitatea mass-mediei, a audiovizualului și a sectoarelor culturale și creative, inițiativa va completa cadrul de politică al UE privind politica industrială și competitivitatea economică. În special, aceasta se bazează pe Raportul din 2024 privind piața unică și competitivitatea, care adoptă o abordare ecosistemică pentru a consolida reziliența și autonomia strategică a sectoarelor industriale esențiale, inclusiv a industriilor culturale și creative. Aceasta reflectă, de asemenea, obiectivele Busolei pentru competitivitate, care stabilește criterii de referință clare pentru îmbunătățirea productivității și a rezilienței pe termen lung a UE și pentru promovarea inovării.

În plus, inițiativa se referă la Comunicarea Comisiei din 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală”, care urmărește să valorifice potențialul IMM-urilor europene de a conduce dubla tranziție, pe baza a trei piloni: consolidarea capacităților și sprijin; reducerea sarcinii de reglementare și îmbunătățirea accesului pe piață și îmbunătățirea accesului la finanțare. Inițiativa contribuie, totodată, la noua Strategie a Comisiei Europene privind o uniune a economiilor și a investițiilor, care urmărește să sporească oportunitățile financiare pentru întreprinderi.

Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru dezvoltarea unor sisteme culturale, creative și mass-media favorabile incluziunii, bazate pe drepturi. Inițiativa va consolida sinergiile cu viitorul program-cadru pentru cercetare și inovare și cu viitorul Fond european pentru competitivitate. Acesta din urmă prevede sprijin pentru cercetarea multidisciplinară pe diverse teme, inclusiv democrația, valorile, egalitatea și dezinformarea, dar și pe teme digitale și industriale strâns legate de cultură, de sectoarele creative și de patrimoniul cultural. Sinergiile și complementaritățile vor trebui consolidate pentru a întări ecosistemul european de cercetare, astfel încât sectoarele culturale și creative și societatea civilă să beneficieze pe deplin de progresele înregistrate în domeniile cercetării și inovării europene. Programul va contribui astfel la asimilarea rezultatelor acțiunilor de cercetare și inovare finanțate în temeiul programului-cadru pentru cercetare.

În plus, propunerea contribuie la abordarea transformării digitale a Europei, în concordanță cu obiectivele deceniului digital 2030. Aceasta o va completa prin sprijinirea acțiunilor care promovează pregătirea digitală, dezvoltarea competențelor și inovarea aplicată în sectoarele societății, culturii și mass-mediei, cum ar fi Planul de acțiune privind continentul IA și Strategia privind aplicarea IA. Propunerea va însoți, de asemenea, reglementările existente, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul privind IA, prin creșterea accesului la conținutul audiovizual și mediatic, prin consolidarea alfabetizării mediatice, prin încurajarea concurenței loiale și a accesului la public independent de platforma utilizată. Colaborările transfrontaliere și disponibilitatea conținutului audiovizual ar consolida, de asemenea, interoperabilitatea produselor digitale.

Coerența cu politicile pentru o Europă globală

Odată adoptat, programul propus va completa acțiunile finanțate prin acțiunile externe ale Uniunii. De exemplu, prin promovarea schimburilor culturale și sprijinirea industriilor creative, a mass-mediei și a conținutului audiovizual din Uniune la nivel mondial, inclusiv prin colaborări internaționale, acesta va deschide noi piețe, va atrage talente la nivel mondial și va spori influența și atractivitatea UE pe scena mondială. Intervenția viitoare va include participarea țărilor terțe la program și sprijin pentru colaborările internaționale, permițând sinergii cu politicile UE privind acțiunea externă.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Propunerea se întemeiază pe articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolul 24, articolul 167 alineatul (5), articolul 168 alineatul (5) și articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), pentru a atinge obiectivele generale ale programului într-un mod cuprinzător.

Articolul 19 alineatul (2) din TFUE prevede adoptarea unor măsuri de stimulare pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre în combaterea discriminării bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală.

Implicarea democratică, participarea civică și promovarea societății civile sunt elemente constitutive esențiale ale noțiunii de cetățenie a Uniunii. Acestea constituie factori esențiali și facilitatori ai dreptului la liberă circulație și ședere în Uniune.

Articolul 21 alineatul (2) din TFUE prevede măsuri la nivelul Uniunii menite să faciliteze exercitarea drepturilor cetățenilor la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre. Acțiunile de informare a cetățenilor și a autorităților cu privire la drepturile de vot ale cetățenilor atunci când își au reședința într-un alt stat membru pot fi, de asemenea, reglementate de acest articol, deoarece, în practică, acestea facilitează, de asemenea, exercitarea dreptului unui cetățean la liberă circulație și ședere.

Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din TUE. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului 1 . Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a regulamentului menționat, susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene. Împreună cu celelalte drepturi prevăzute la articolul 24 din TFUE, acest drept asigură participarea directă a cetățenilor la viața democratică a Uniunii.

Articolul 167 alineatul (5) din TFUE însărcinează Uniunea să adopte măsuri de stimulare pentru a contribui la înflorirea culturilor statelor membre, cu respectarea diversității naționale și regionale a acestora și prin promovarea patrimoniului cultural comun. Acțiunile Uniunii încurajează cooperarea dintre statele membre și completează acțiunile acestora în domenii precum îmbunătățirea cunoștințelor și diseminarea culturii și istoriei popoarelor europene, precum și conservarea și protejarea patrimoniului cultural de importanță europeană.

Articolul 168 alineatul (5) din TFUE oferă un temei juridic pentru adoptarea unor măsuri de stimulare menite să protejeze și să îmbunătățească sănătatea umană. Violența, inclusiv cea împotriva copiilor și a femeilor, constituie un pericol pentru sănătatea fizică și mintală. Copiii sunt cetățeni vulnerabili și au nevoie de un nivel sporit de protecție împotriva acestor pericole, care includ adesea amenințări transfrontaliere. Violența împotriva femeilor constituie, de asemenea, o amenințare gravă pentru sănătatea fizică și mintală a victimelor, care necesită un nivel înalt de protecție.

Articolul 173 alineatul (3) din TFUE prevede că Uniunea poate decide cu privire la măsuri specifice în sprijinul acțiunilor întreprinse în statele membre pentru a asigura existența condițiilor necesare competitivității industriei Uniunii, inclusiv luarea de măsuri pentru a încuraja un mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Promovarea și protejarea culturii, a mass-mediei și a valorilor Uniunii necesită cooperare transnațională și eforturi coordonate care se extind dincolo de frontierele naționale. Acestea sunt domenii în care complexitatea provocărilor îngreunează abordarea lor de către statele membre în mod suficient pe cont propriu. Acțiunea coordonată la nivelul UE permite răspunsuri mai coerente și cu impact mai mare pentru a aborda provocările transnaționale și comune care încetinesc progresele și permit un impact sistemic prin identificarea și soluționarea lacunelor structurale care nu au fost prioritizate de statele membre. Bugetul UE joacă un rol esențial în facilitarea acestor răspunsuri colective. O astfel de abordare asigură, de asemenea, o mai mare coerență între politicile interne și promovarea de către Uniune a valorilor sale și a standardelor sale internaționale în străinătate.

Având în vedere amploarea și efectele programului propus, o acțiune la nivelul Uniunii aduce valoare adăugată, deoarece aceste obiective nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual. De exemplu, această acțiune consolidează sentimentul cetățeniei UE și înțelegerea reciprocă prin facilitarea activităților transfrontaliere care promovează implicarea civică, solidaritatea și participarea mai largă la cultură și mass-media. Aceasta asigură, totodată, standarde coerente și ridicate în întreaga UE și aplicarea efectivă a drepturilor consacrate în legislația UE în toate statele membre, ceea ce este esențial pentru protecția cetățenilor UE. În plus, acțiunea UE consolidează piața unică prin promovarea accesului echitabil și a mobilității, permițând în același timp o realizare mai eficientă prin cadre coordonate și proiecte comune la scară mai largă. Prin abordarea fragmentării, promovarea colaborării între statele membre și punerea în comun a resurselor la nivelul UE, inițiativa asigură faptul că industriile creative, societățile din domeniul audiovizualului și mass-media și creatorii pot beneficia pe deplin de piața unică. Aceasta îmbunătățește accesul la diverse conținuturi culturale și creative, sprijină pluralismul mass-mediei și sporește competitivitatea industriei audiovizuale europene.

Valoarea adăugată a finanțării UE în aceste domenii de politică a fost evidențiată de marea majoritate a respondenților la consultarea publică deschisă desfășurată de Comisie pentru noile programe ale UE (a se vedea mai jos).

•Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității deoarece nu depășește nivelul minim necesar pentru realizarea la nivelul UE a obiectivelor specificate și ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestora.

•Alegerea instrumentului

Noul program „AgoraEU” se bazează în principal pe programul „Europa creativă” (2021-2027), pe programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV) (2021-2027) și pe liniile de prerogative existente, reunind sprijinul financiar al UE pentru a susține cultura, mass-media și valorile Uniunii. Noul instrument ține seama de caracteristicile specifice ale diferitelor sectoare, de diferitele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, asigurând în același timp sinergii și complementarități.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Comisia a luat în considerare rezultatele evaluării finale a programului „Europa creativă” 2014-2020 și ale evaluării finale intermediare a programului „Europa creativă” 2021-2027, precum și evaluarea intermediară a programului CEDV și evaluările finale ale programului „Europa pentru cetățeni” și ale programelor „Drepturi, egalitate și cetățeni”, care au fost efectuate în perioada 2023-2025.

Evaluările au analizat performanța programelor, pe baza eficacității, eficienței, relevanței, coerenței, sustenabilității și valorii adăugate europene a acestora.

Rezultatele acestor evaluări indică faptul că programele existente și-au îndeplinit în mare măsură obiectivele de politică și au oferit valoare adăugată europeană, evidențiind în același timp domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește conceperea.

Evaluarea programului „Europa creativă” subliniază contribuția programului la obiectivul general de sprijinire a diversității culturale și lingvistice și a patrimoniului cultural prin creșterea accesului cetățenilor la o varietate de conținuturi care provin în special din afara frontierelor naționale și la obiectivul competitivității, ajutând operatorii din domeniul audiovizualului și alți operatori din domeniul creativ și cultural să își îmbunătățească competențele și să se extindă la nivel european. Acest program ocupă un loc unic, fiind singura sursă de finanțare pentru cooperarea transnațională, schimbul de bune practici, circulația și mobilitatea în aceste sectoare.

Evaluarea intermediară a programului CEDV a confirmat faptul că programul ocupă, de altfel, un spațiu în mare parte gol în peisajul de finanțare a valorilor și a drepturilor fundamentale, ca instrument specific al UE pentru protejarea și promovarea drepturilor fundamentale, a egalității și a nediscriminării, a democrației și a statului de drept în Europa. Evaluarea a arătat, de asemenea, rolul esențial jucat de program în sprijinirea organizațiilor societății civile care activează în domeniul drepturilor și valorilor, inclusiv a celor de la nivel local, care adesea nu ar dispune de alte surse de finanțare și forme de sprijin.

Evaluarea liniei de acțiuni multimedia (2021-2023) confirmă faptul că aceasta a fost eficace în consolidarea acoperirii știrilor despre afacerile UE dintr-o perspectivă europeană. Acțiunile au sprijinit producerea unui volum mare de conținut original, obținând o audiență notabilă.

•Consultările cu părțile interesate

O consultare publică a stat la baza evaluării impactului programelor UE în domeniile educației transfrontaliere, tineretului, culturii, mass-mediei, valorilor și societății civile în cadrul CFM post-2027. Aceasta s-a desfășurat în perioada 12 februarie-7 mai 2025. În total, consultarea a reunit 5 845 de răspunsuri valabile.

Răspunsurile au evidențiat o afirmare clară a rolului continuu al UE în promovarea cooperării transfrontaliere și în sprijinirea culturii, a mass-mediei, a democrației și a drepturilor fundamentale. De exemplu, respondenții au răspuns în proporție de 91 %, 88 %, 85 % și, respectiv, 78 % că este „foarte important” sau „important” să se „protejeze democrația și standardele democratice”, să se „promoveze respectarea drepturilor fundamentale (inclusiv a drepturilor copiilor și ale femeilor)”, să se „promoveze independența și pluralismul mass-mediei, combaterea dezinformării” și să se „promoveze diversitatea culturală și creativă”.

Răspunsurile la consultarea publică au confirmat, de asemenea, că finanțarea din partea UE a oferit valoare adăugată în comparație cu finanțarea la nivel național, local sau regional în domeniile vizate. De exemplu, 66 % dintre respondenți au considerat că „protejarea democrației și promovarea standardelor democratice” este un domeniu în care finanțarea UE oferă o valoare adăugată semnificativă. Aproape două treimi dintre respondenți au menționat sprijinul pentru sectorul audiovizual și al mass-mediei ca obiectiv de politică „important”. În final, aproximativ 80 % dintre respondenți văd o valoare adăugată în finanțarea UE pentru „promovarea diversității culturale și lingvistice” și „promovarea și conservarea patrimoniului cultural și a memoriei istorice europene” și 74 % pentru „asigurarea accesului pe scară largă la cultură și la patrimoniul cultural”.

Invitați să evalueze obstacolele care împiedică bugetul UE să își îndeplinească pe deplin obiectivele în domeniile de politică, respondenții au salutat, în general, accentul pus de Comisie pe o mai mare eficiență a finanțării, dar nu în detrimentul „identității” și al „încrederii”, menținând claritatea tematică și asumarea responsabilității de către părțile interesate.

Rezultatele cantitative arată că obstacolele menționate cel mai frecvent în toate grupurile au fost sarcina administrativă (identificată de 51 % dintre cetățeni și 56 % dintre organizații) și normele de conformitate complexe, specifice fondurilor (49 % dintre cetățeni și 52 % dintre organizații). Aceste aspecte reflectă preocupări legate nu numai de complexitatea reglementării, ci și de fragmentarea între instrumente și de ineficiențele în ceea ce privește punerea în aplicare. Printre obstacolele suplimentare s-au numărat lipsa de flexibilitate în ceea ce privește realocarea resurselor ca răspuns la nevoile emergente (45 % dintre cetățeni și 50 % dintre organizații), întârzierile în punerea în aplicare a programelor și în plata finanțării, precum și comunicarea insuficientă sau claritatea insuficientă cu privire la oportunitățile de finanțare. Autoritățile publice și ONG-urile, în special, au subliniat întârzierile ca sursă a impactului redus și a credibilității locale reduse.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Propunerea s-a bazat pe rapoarte și evaluări externe.

Propunerea s-a bazat pe numeroase studii și rapoarte, cum ar fi cele ale Parlamentului European, ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE și ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, care indică provocările tot mai mari și serioase care pun la încercare drepturile și valorile fundamentale în UE, precum și reziliența instituțiilor noastre democratice 2 .

În domeniul mass-mediei și al audiovizualului, propunerea s-a bazat pe concluziile Perspectivelor industriei mass-media europene, publicate în 2023 3 , care au oferit informații valoroase cu privire la provocările structurale ale industriei mass-media și audiovizuale (inclusiv jocurile). Întreprinderile mass-media din UE sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari din partea concurenților mondiali în ceea ce privește atenția și veniturile utilizatorilor. Cheltuielile de consum și consumul de mass-media au stagnat de la pandemia de COVID-19, platformele digitale agregând mai mult conținut și captând mai multe venituri din publicitate decât mass-media tradițională. Sectoarele se confruntă, de asemenea, cu costuri ridicate de adoptare a tehnologiilor, cu investiții private limitate și cu o dependență puternică de tehnologiile din afara UE. În plus, raportul a arătat că, în UE, circulația operelor audiovizuale la nivel transfrontalier este limitată, împiedicând potențialul industriei. Între timp, viabilitatea mass-mediei de știri se confruntă cu riscuri din ce în ce mai mari, cu scăderea veniturilor, scăderea ocupării forței de muncă și încrederea limitată a consumatorilor.

În domeniul culturii și al sectoarelor creative, propunerea s-a bazat pe reuniuni tematice, pe concluziile unor studii independente, pe concluziile Consiliului 4 , pe rezoluțiile Parlamentului European 5 , pe evaluarea acțiunii privind Marca patrimoniului european 6 și pe prima evaluare intermediară a acțiunii „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2020-2033 7 , precum și pe recomandările formulate de experți din statele membre în contextul metodei deschise de coordonare în domeniul culturii 8 . Aceste surse diverse subliniază relevanța persistentă a componentei „Cultură” a programului „Europa creativă”, subliniind, în același timp, domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri, în special în legătură cu tranziția digitală și tranziția verde și cu creșterea bruscă a IA, cu condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ, precum și cu contextul internațional.

•Evaluarea impactului

Prezenta propunere a făcut obiectul unei evaluări a impactului. Serviciile Comisiei au analizat mai multe opțiuni de politică alternative pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectoarele în cauză și au stabilit opțiunea care a servit mai bine domeniilor de politică și priorităților Comisiei. Diferitele opțiuni se excludeau reciproc. Una dintre opțiuni a fost continuarea programelor existente „Europa creativă” și CEDV ca programe de sine stătătoare, introducând în același timp unele îmbunătățiri progresive. O a doua opțiune a constat în reunirea programelor menite să protejeze valorile, mass-media și cultura Uniunii. O a treia opțiune a fost integrarea deplină în cadrul unui singur instrument de politici acoperite în prezent de CEDV, programul „Europa creativă”, împreună cu cele acoperite de Erasmus+ și Corpul european de solidaritate (CES).

Alte alternative au fost, de asemenea, luate în considerare, dar au fost eliminate într-un stadiu incipient. Una dintre acestea a fost întreruperea finanțării UE în domeniile acoperite în prezent de CEDV și de programul „Europa creativă”, dar a fost respinsă, având în vedere importanța problemelor care afectează sectoarele în cauză, importanța acordată acestor politici în orientările politice și evaluarea relevanței continue și a valorii adăugate a intervenției de finanțare a UE, susținută de evaluările respective efectuate la jumătatea perioadei. Opțiunea fuzionării alternative a programelor (de exemplu, numai componenta Media a programului „Europa creativă” cu programul CEDV) a fost, de asemenea, abandonată într-un stadiu incipient, deoarece nu ar fi fost aliniată în mod eficace la prioritățile politice sau nu ar fi luat în considerare în mod adecvat provocările cu care se confruntă sectoarele în cauză.

Principalele efecte potențiale ale celor trei opțiuni selectate (continuitate, integrare deplină și fuziune bazată pe obiective) au fost analizate în funcție de diferite dimensiuni sociale, economice și de mediu. După caz, analiza a acoperit, de asemenea, costurile și beneficiile, impactul asupra competitivității și IMM-urilor și asupra digitalizării, precum și contribuția acestora la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Cele trei opțiuni de politică au fost evaluate pe baza eficacității, eficienței, coerenței și proporționalității lor, aplicând evaluarea bazată pe criterii multiple sociale (SMCE).

Evaluarea opțiunilor și a impactului acestora a evidențiat faptul că o integrare bazată pe obiective de politică (fuziune bazată pe obiective) ar oferi un potențial mai bun în comparație cu cele două alternative. Aceasta ar permite o coordonare consolidată, o flexibilitate specifică și o utilizare mai eficientă a bugetului UE, fără a sacrifica orientarea politicilor sau accesibilitatea. Ar oferi echilibrul optim între simplificare și relevanța politică. De asemenea, este în concordanță cu solicitările părților interesate, care vizează simplificarea accesului la finanțare, flexibilitatea alocării resurselor și aplicarea normelor comune. În concordanță cu orientările politice, această opțiune urmează un principiu al „finanțării care se adaptează politicii”, reunind programe care vizează protejarea culturii, a mass-mediei și a valorilor Uniunii. Aceasta se va baza pe succesul programelor actuale, pe cele mai bune practici ale actualului CFM, după cum reiese din evaluări, pe o mai bună abordare a provocărilor transnaționale și comune, pe acoperirea deficitelor de finanțare la nivelul statelor membre și pe consolidarea coerenței între politicile interne și externe, sporind în același timp sinergiile, eficiența și eficacitatea și reducând suprapunerile. Aceasta va asigura vizibilitatea cuvenită fiecăruia dintre domeniile de politică incluse în programul reunit, cu respectarea deplină a dispozițiilor orizontale detaliate în Regulamentul (UE, Euratom) [202X/XXX, Regulamentul privind performanța] aplicabile tuturor programelor Uniunii. De asemenea, va intensifica acțiunile privind prioritățile transversale și sinergiile care afectează societatea, mass-media și sectoarele culturale și creative (de exemplu, competențele sectoriale, accesul la finanțare, adoptarea inovațiilor etc.).

Pe baza orientărilor privind o mai bună legiferare, prezentul raport de evaluare a impactului a fost prezentat Comitetului de control normativ (CCN) pentru controlul calității. CCN a emis un aviz cu privire la evaluarea impactului la 13 iunie 2025. CCN a formulat o serie de observații și recomandări privind domeniul de aplicare, definirea problemei și utilizarea evaluărilor, logica și obiectivele de intervenție, compararea opțiunilor și analiza costbeneficiu, guvernanța, coerența și monitorizarea și evaluarea viitoare. Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere legislativă a fost revizuită în conformitate cu observațiile comitetului.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Inițiativa va raționaliza gestionarea, guvernanța și punerea în aplicare la nivelul UE a programelor UE pentru a îmbunătăți eficiența pentru solicitanți, beneficiari și instituțiile UE. Procedurile de depunere a cererilor și de raportare vor fi simplificate și armonizate în continuare, prin introducerea unor norme comune sau aliniate, ceea ce le va permite solicitanților să răspundă mai ușor la cererile de propuneri care vizează obiective de politică complementare.

Pentru a simplifica punerea în aplicare și a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, utilizarea unor forme simplificate de finanțare (inclusiv finanțare nelegată de costuri și sume forfetare) va deveni forma standard de contribuție pentru rambursarea granturilor. Utilizarea sprijinului financiar acordat terților, care s-a dovedit eficientă pentru a face finanțarea UE mai accesibilă pentru organizațiile mici, va continua, de asemenea, și ar putea fi extinsă, după caz. În plus, utilizarea sporită a granturilor multianuale va avea, de asemenea, un impact pozitiv. Obstacolele cu care se confruntă organizațiile locale și solicitanții pentru prima dată vor fi abordate prin măsuri specifice de simplificare menite să abordeze circumstanțele acestora, prin îmbunătățirea comunicării și prin promovarea oportunităților de finanțare. Punerea în comun a resurselor, inclusiv în domenii precum monitorizarea, comunicarea internă și externă, va aduce economii de scară și va spori previzibilitatea finanțării UE pe scară mai largă în rândul beneficiarilor, al părților interesate și al cetățenilor UE.

•Drepturile fundamentale

Pe baza programelor anterioare „Europa creativă” și „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV) și a liniilor de prerogative preexistente, noul instrument vizează promovarea valorilor Uniunii, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, a egalității, a democrației, precum și a culturii și a mass-mediei.

Acesta este în concordanță cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și promovează aceste valori. Obiectivele noului program sunt strâns legate de promovarea drepturilor fundamentale și se conformează Cartei drepturilor fundamentale a UE. În special, prezenta propunere va contribui la promovarea și protecția drepturilor și principiilor consacrate la articolul 8 (Protecția datelor cu caracter personal), articolul 11 (Libertatea de exprimare, dreptul la informare, libertatea și pluralismul mass-mediei), articolul 12 (Libertatea de întrunire și de asociere), articolul 13 (Libertatea artelor și științei), articolul 15 (Libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă), articolele 20 și 21 (Egalitate și nediscriminare), articolul 22 (Diversitatea culturală și lingvistică), articolul 23 (Egalitatea între femei și bărbați), articolul 24 (Drepturile copilului), articolul 26 (Drepturile persoanelor cu handicap), articolul 31 (Condiții de muncă echitabile și corecte), articolul 32 (Interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncă), articolul 33 (Viața de familie și viața profesională), articolele 39-46 (Drepturile cetățenilor) din cartă.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

A se vedea anexa.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Prezenta inițiativă va fi monitorizată prin intermediul cadrului de performanță aferent bugetului pentru perioada 2028-2034 definit în Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța], care detaliază, de asemenea, normele specifice referitoare la evaluări. Evaluarea se efectuează în conformitate cu Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare și se va baza pe indicatori relevanți pentru obiectivele programului.

O parte a programului va fi pusă în aplicare de o agenție executivă sub supravegherea serviciilor Comisiei responsabile de program.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Obiectivele generale ale programului sunt promovarea diversității și a patrimoniului cultural și lingvistic, creșterea competitivității sectoarelor culturale și creative, în special a mass-mediei și a industriilor audiovizuale, protejarea libertății artistice și a mass-mediei, precum și protejarea și promovarea egalității, a cetățeniei active, a drepturilor și valorilor consacrate în tratate și în cartă, sporind astfel participarea democratică și reziliența societății în cadrul Uniunii.

În cadrul acestui obiectiv general, programul are trei componente separate:

în primul rând, componenta „Europa creativă – Cultură”, care va pune în aplicare următorul obiectiv specific:

(a)să contribuie la creația, cooperarea, participarea și accesibilitatea culturale transfrontaliere, precum și la circulația transfrontalieră a unei diversități de opere culturale, consolidând în același timp dimensiunile sociale, economice și internaționale ale sectoarelor culturale și creative;

în al doilea rând, componenta „MEDIA+”, care va pune în aplicare următoarele obiective specifice:

(a)să contribuie la diversitatea culturală și la competitivitatea industriilor audiovizualului și jocurilor video, în special prin îmbunătățirea creării și a distribuției transfrontaliere de conținut european și a accesului cetățenilor la acesta;

(b)să contribuie la un ecosistem de informații liber, viabil și divers al Uniunii, în special prin sprijinirea jurnalismului și a mass-mediei de știri libere și independente, prin îmbunătățirea accesului cetățenilor la informații fiabile și prin combaterea dezinformării;

în al treilea rând, componenta „Democrație, cetățeni, egalitate, drepturi și valori” („CEDV+”), care va pune în aplicare următoarele obiective specifice:

(a)să contribuie la protejarea și promovarea drepturilor fundamentale, a egalității și a nediscriminării și a drepturilor cetățenilor Uniunii consacrate în tratate, inclusiv a liberei circulații a cetățenilor, precum și la capacitarea societății civile;

(b)să contribuie la combaterea violenței bazate pe gen, a violenței împotriva copiilor și a altor grupuri expuse riscului de astfel de violență;

(c)să contribuie la consolidarea participării democratice și la respectarea statului de drept.

Pentru a maximiza impactul și a consolida sinergiile între componente, programul sprijină activitățile transversale și orizontale care contribuie la obiectivul general, în special prin dezvoltarea de sinergii între domeniile cultural, media și civic și prin promovarea colaborării și a inovării transsectoriale.

Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, prin abordări țintite.

2025/0550 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „AgoraEU” pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolul 24, articolul 167 alineatul (5), articolul 168 alineatul (5) și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 9 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 10 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În temeiul articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, acestea fiind comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați („valorile Uniunii”). Valorile Uniunii se reflectă în drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”). Articolul 3 din TUE mandatează, de asemenea, Uniunea să promoveze protecția drepturilor copilului. Articolul 10 din TUE prevede, de asemenea, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe democrația reprezentativă, că cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European și că cetățenii au dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii. Articolul 20 instituie cetățenia Uniunii și stabilește drepturi importante de care se bucură, printre altele, cetățenii Uniunii.

(2)Cultura și mass-media, precum și promovarea și respectarea valorilor Uniunii sunt componente esențiale ale unei Uniuni libere, echitabile, diverse, favorabile incluziunii și coezive. Participarea și implicarea cetățenilor, cu respectarea corespunzătoare a valorilor Uniunii, constituie baza vieții democratice a Uniunii, mass-media jucând un rol esențial în modelarea opiniei publice și a dezbaterii libere. Operele audiovizuale și toate celelalte forme de expresie culturală și creativă, inclusiv patrimoniul cultural, sunt esențiale pentru diversitatea Europei și pentru consolidarea rezilienței societății și a înțelegerii reciproce între cetățenii și comunitățile europene.

(3)Programul „AgoraEU” („programul”) va aduce o contribuție semnificativă la atingerea și realizarea acestor obiective, drepturi și valori.

(4)Programul ar trebui să succeadă programului „Europa creativă” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului 11 și programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului 12 . Acesta ar trebui să raționalizeze diverse acțiuni de finanțare în sprijinul libertății și pluralismului mass-mediei și ar trebui să combată dezinformarea și să susțină furnizarea de informații privind afacerile Uniunii. Mass-media liberă și pluralistă și societatea civilă se numără printre principalii gardieni ai sistemelor democratice ale Uniunii, jucând un rol esențial pentru reziliența democratică, și ar trebui sprijinite. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine sectoarele culturale, creative și mass-media, să valorifice puterea culturii și a diversității culturale, să consolideze spațiul informațional și să susțină eforturile Uniunii de a consolida o societate bazată pe drepturi, favorabilă incluziunii, egală și democratică. Prezentul regulament prevede un pachet financiar cu titlu indicativ pentru programul „AgoraEU” 13 . În sensul prezentului regulament, prețurile curente se calculează prin aplicarea unui deflator fix de 2 %.

(5)Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de natura și provocările specifice ale diferitelor domenii și sectoare de politică, de diferitele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice prin abordări țintite.

(6)Într-un mediu economic, social și geopolitic în schimbare rapidă, experiența recentă a demonstrat necesitatea unui cadru financiar multianual mai flexibil și a programelor sale. În acest scop și în concordanță cu obiectivele programului „AgoraEU”, finanțarea va ține seama în mod corespunzător de evoluția nevoilor politice și a priorităților Uniunii, astfel cum au fost identificate în documentele relevante publicate de Comisie, în concluziile Consiliului și în rezoluțiile Parlamentului European, asigurând în același timp o previzibilitate suficientă pentru punerea în aplicare.

(7)Sectoarele culturale și creative, inclusiv artele spectacolului (cum ar fi teatrul și dansul), literatura și editarea de cărți, muzica, artele vizuale, patrimoniul cultural material și imaterial, arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, artizanatul și designul (inclusiv designul vestimentar) servesc drept „bun public”, generând sens și încorporând valorile Uniunii. Ele reprezintă, de asemenea, un mare avantaj pentru Uniune și pentru regiunile sale, atrăgând turismul durabil și proiectând imaginea unui continent dinamic pe scena mondială. Programul ar trebui să țină seama, pe de o parte, de valoarea lor intrinsecă și artistică, precum și, pe de altă parte, de contribuțiile lor sociale și economice extrinseci, inclusiv la coeziunea socială și teritorială, bunăstare și sănătate, creștere economică și crearea de locuri de muncă, competitivitate, creativitate și inovare.

(8)Cu toate acestea, sectoarele culturale și creative sunt fragmentate la nivel național și lingvistic în Uniune. Ele se confruntă, de asemenea, cu provocări multiple, cum ar fi atacurile asupra libertății de exprimare artistică, condițiile de muncă precare, transformările digitale odată cu creșterea inteligenței artificiale și necesitatea de a se adapta la schimbările climatice. Programul ar trebui să ajute aceste sectoare să răspundă unor astfel de provocări, să își valorifice pe deplin potențialul și să se proiecteze cu fermitate în viitor, asigurând, în același timp, o participare cât mai largă, inclusiv din partea actorilor locali și regionali, prin diferite canale și în diferite formate.

(9)Patrimoniul cultural al Europei este o moștenire comună inestimabilă, care se confruntă cu constrângeri bugetare, dezastre naturale și provocate de om, schimbări climatice și conflicte regionale. Este important să se protejeze și să se păstreze o astfel de moștenire, îmbunătățind accesul la aceasta și promovând o identitate europeană colectivă. Conservarea digitală garantează, totodată, că generațiile viitoare pot învăța din patrimoniul lor cultural, îl pot aprecia și se pot inspira din acesta.

(10)Programul ar trebui, de asemenea, să acorde sprijin financiar acțiunilor „Marca patrimoniului european” și „Capitalele europene ale culturii”, care celebrează și conservă bogăția diversității și a patrimoniului cultural al Europei, conectându-le la nivel local și contribuind la strategii de dezvoltare bazate pe cultură.

(11)Sectoarele mass-media din Europa dețin o poziție unică în democrațiile, cultura și economiile noastre. Acestea cuprind, printre altele, conținuturi precum filme, seriale, jocuri video, știri și informații, realitate imersivă și multimedia, cât și servicii precum proiecții cinematografice, transmisii de televiziune și radio, publicații tipărite și online, materiale video publicitare și podcasturi online. Transformarea digitală, în special ascensiunea inteligenței artificiale, a accelerat convergența mass-mediei, a schimbat comportamentul consumatorilor, a perturbat modelele de afaceri și de venituri, precum și gestionarea și exploatarea proprietății intelectuale. Prin urmare, UE ar trebui să ajute mass-media din Uniune să prospere, să stimuleze inovarea și accesul la finanțare, să promoveze îmbogățirea și stimularea reciprocă între sectorul știrilor, sectorul audiovizual și alte sectoare mass-media și să sprijine colaborările între diferite tipuri de entități mass-media din întreaga Uniune.

(12)Sectorul audiovizual din Uniune se confruntă cu provocări generate de circulația transfrontalieră limitată, de schimbarea obiceiurilor de consum și de poziția dominantă a actorilor din afara Uniunii. Având în vedere aceste provocări, intervenția Uniunii ar trebui să sprijine capacitatea industriilor audiovizuale și de jocuri video europene de a crea, finanța, produce și disemina opere europene pe toate platformele care sunt disponibile și atractive pentru publicul din Uniune și din afara acesteia. Intervenția ar trebui să încurajeze adaptările transmedia ale proprietății intelectuale între diferite formate media, să contribuie la promovarea colaborării între statele membre cu capacități de piață diferite și să acompanieze cadrul de reglementare al Uniunii în domeniul audiovizualului.

(13)Canalele mass-media de știri și jurnaliștii din întreaga Uniune sunt supuși unei presiuni sporite, în special din cauza ascensiunii platformelor online mondiale, a schimbării obiceiurilor de consum și a răspândirii tot mai mari a dezinformării. Aceste provocări afectează veniturile din știri și distribuția acestora, subminând viabilitatea canalelor mass-media de știri și încrederea publicului în aceste canale și limitând accesul cetățenilor la diverse conținuturi jurnalistice europene produse în mod profesional. Uniunea ar trebui să sprijine un ecosistem de informații viabil, independent și divers, să protejeze jurnaliștii aflați în pericol, să promoveze libertatea și pluralismul mass-mediei și să consolideze integritatea spațiului informațional, prin promovarea de măsuri și prin consolidarea cooperării menite să combată dezinformarea și să sprijine alfabetizarea digitală și mediatică, inclusiv pentru tineri.

(14)Democrațiile din Uniune se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari. Scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile și procesele democratice este exacerbată de dezinformare, polarizare socială și ură care afectează procesele electorale și alte procese democratice. Este necesară o abordare la nivelul întregii societăți pentru ca democrația europeană să devină mai rezilientă.

(15)Protecția și promovarea drepturilor fundamentale contribuie la construirea unei Uniuni mai democratice. Nediscriminarea este un principiu fundamental al Uniunii consacrat la articolul 19 din TFUE și la articolul 21 din cartă. Eforturile depuse în direcția unei societăți egale și fără discriminare contribuie la valorificarea potențialului indivizilor în diversitatea lor și la creșterea culturală, economică și socială. Acestea contribuie, de asemenea, la abordarea cauzelor profunde importante ale violenței împotriva grupurilor vulnerabile, care, la rândul său, reprezintă un atac frontal la adresa egalității. Prin urmare, programul ar trebui să promoveze acțiuni de abordare a tuturor formelor de discriminare și intoleranță, și anume discriminarea directă și indirectă, acordând atenție formelor specifice de discriminare structurală și intersecțională, în vederea sprijinirii cadrelor de politică relevante ale Uniunii. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a tuturor formelor de xenofobie și rasism, a antisemitismului și a islamofobiei, a homofobiei, a bifobiei, a transfobiei, a interfobiei, a intoleranței și a discriminării bazate pe identitatea de gen, a intoleranței față de persoanele care aparțin minorităților, inclusiv romilor, precum și a discursurilor de incitare la ură. Programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la posibilitatea Uniunii de a-și îndeplini angajamentul asumat în calitate de parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, adoptată la 13 decembrie 2006 14 , de a promova, proteja și asigura exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap.

(16)Drepturile la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, consacrate la articolul 7 din cartă și, respectiv, la articolul 16 din TFUE și la articolul 8 din cartă, sunt puse în aplicare printr-un regulament 15 și o directivă 16 specifice. Cadrul juridic al Uniunii stabilește dispoziții menite să asigure faptul că dreptul la protecția datelor cu caracter personal este protejat în mod eficient. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Programul ar trebui să contribuie la creșterea gradului de conștientizare și ar trebui să realizeze studii și alte activități relevante în acest domeniu, inclusiv prin intermediul autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioade de evoluții tehnologice rapide.

(17)Egalitatea de gen reprezintă un drept fundamental și un obiectiv al Uniunii și ar trebui să fie sprijinită de program. În pofida numeroaselor realizări, există în continuare provocări semnificative, care necesită consolidarea angajamentului Uniunii. Acesta cuprinde: depunerea de eforturi pentru eliminarea violenței bazate pe gen, pentru cele mai înalte standarde de sănătate, inclusiv, în special, sănătatea sexuală și reproductivă, egalitatea de remunerare și autonimizarea economică, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și activitățile de îngrijire, egalitatea în materie de încadrare în muncă, oportunitățile de carieră și condițiile de muncă, educația de calitate și favorabilă incluziunii, participarea politică și reprezentarea egală, mecanismele instituționale care asigură respectarea drepturilor femeilor; combaterea activă a stereotipurilor de gen și abordarea discriminării intersecționale.

(18)Violența pe criterii de gen și violența împotriva femeilor, copiilor, tinerilor și altor grupuri de risc, cum ar fi persoanele LGBTIQ și persoanele cu handicap, constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale și persistă în continuare în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice. Violența împotriva femeilor și a persoanelor care aparțin altor grupuri expuse riscului este o încălcare a drepturilor omului și un atac frontal la adresa egalității. Astfel, prevenirea și combaterea unei astfel de violențe este un imperativ societal și contribuie la combaterea acestei discriminări, precum și la abordarea impactului violenței, inclusiv asupra sănătății. În același timp, asigurarea unei societăți fără discriminare va contribui, de asemenea, la abordarea cauzelor profunde ale violenței împotriva grupurilor vulnerabile, deoarece aceste fenomene au o legătură intrinsecă. Prin urmare, programul ar trebui să continue eforturile de lungă durată ale Uniunii de prevenire, răspuns și combatere a violenței la toate nivelurile, precum și de protejare și sprijinire a tuturor victimelor directe și indirecte și a supraviețuitorilor violenței, pe baza celor cinci generații consecutive ale programului și componentei Daphne 17 . Programul ar trebui să sprijine realizarea obiectivelor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011, punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind dezvoltarea și consolidarea unor sisteme integrate de protecție a copilului în interesul superior al copilului 18 , care să protejeze copiii împotriva oricărei forme de violență, precum și să contribuie la a permite Uniunii să își îndeplinească angajamentul asumat în calitate de parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, care protejează persoanele cu handicap împotriva oricărei forme de exploatare, violență și abuz.

(19)În conformitate cu acquis-ul Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre au înființat organisme independente pentru promovarea egalității de tratament („organisme de promovare a egalității”), care joacă un rol esențial în promovarea egalității și în asigurarea aplicării efective a legislației privind egalitatea de tratament. În plus, programul ar trebui să sprijine Rețeaua europeană a organismelor naționale de promovare a egalității (Equinet) compusă din organismele naționale de promovare a egalității, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2024/1499 a Consiliului 19 și în Directiva (UE) 2024/1500 a Parlamentului European și a Consiliului 20 , deoarece Equinet este singura entitate care asigură coordonarea activităților între organismele de promovare a egalității. Acest lucru este esențial pentru punerea în aplicare efectivă a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre.

(20)Cetățenii din întreaga Uniune, dintre care mulți călătoresc, locuiesc, studiază, muncesc sau desfășoară activități de voluntariat în alt stat membru în mod regulat sau cel puțin ocazional, ar trebui să simtă că au posibilitatea de a se bucura de drepturile lor cetățenești și de a-și exercita aceste drepturi, precum și de a avea încredere în accesul egal, în aplicarea deplină și în protecția drepturilor lor, fără nicio discriminare, indiferent de locul din Uniune în care se află. Cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, și anume dreptul la liberă circulație și ședere în Uniune, drepturile de vot atunci când își au reședința într-un alt stat membru, dreptul de a adresa petiții Parlamentului European în oricare dintre limbile oficiale, dreptul de a prezenta inițiative cetățenești și dreptul de a depune plângeri la Ombudsmanul European împotriva administrării defectuoase la nivel instituțional.

(21)Prin încurajarea cetățenilor să participe mai activ la viața democratică a Uniunii, se va consolida societatea civilă europeană și se va stimula dezvoltarea unei identități europene. Prin urmare, societatea civilă are nevoie să fie sprijinită în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor Uniunii și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor în temeiul dreptului Uniunii. Atunci când participă la viața democratică a Uniunii, cetățenii Uniunii contribuie la transpunerea în realitate a democrației reprezentative, principiu pe care se întemeiază funcționarea Uniunii și care concretizează valoarea democrației consacrată la articolul 2 din TUE.

(22)Pentru a aduce Uniunea mai aproape de cetățenii săi și pentru a încuraja participarea democratică, este nevoie de o serie întreagă de acțiuni și de eforturi coordonate. Cetățenia europeană și identitatea europeană ar trebui dezvoltate și promovate încurajând cetățenii să înțeleagă mai bine procesul de elaborare a politicilor și promovând angajamentului civic în acțiunile Uniunii. Sunt necesare activități de comemorare și o reflecție critică asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la istoria comună și pentru a pune bazele pentru construirea unui viitor comun și a unor valori comune. Mai mult, sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivel local, regional, național și transnațional în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, la participarea activă a acestora la viața democratică a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități care promovează înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural, diversitatea culturală și lingvistică, incluziunea socială și respectul pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență la Uniune și de cetățenie comună în cadrul unei identități europene, bazat pe înțelegerea comună a valorilor noastre europene comune, a culturii, a istoriei și a patrimoniului nostru.

(23)Organizațiile societății civile și alți actori din spațiul civic, cum ar fi organismele independente din domeniul drepturilor omului, organismele de promovare a egalității și instituțiile ombudsmanilor, joacă un rol vital în ceea ce privește contribuția la punerea în aplicare a politicilor, încurajarea participării cetățenilor, tragerea la răspundere a instituțiilor și stimularea unor schimbări pozitive. Programul ar trebui să contribuie la asigurarea unor resurse suficiente și a unui mediu propice pentru ca acestea să funcționeze în mod independent, liber, sigur și eficace. În acest scop, finanțarea din partea Uniunii ar trebui să completeze eforturile de la nivel național prin sprijinirea, protejarea, capacitarea și consolidarea capacităților acestora, astfel cum s-a subliniat în Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2018 21 , precum și în Concluziile Consiliului din 10 martie 2023 22 și 7 martie 2025 23 . Societatea civilă joacă, de asemenea, un rol important în asigurarea unei puneri în aplicare eficace a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului 24 prin promovarea unei culturi a exprimării opiniilor și a unui mediu favorabil pentru avertizori.

(24)Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat că Uniunea este o construcție juridică întemeiată pe premisa fundamentală potrivit căreia fiecare stat membru împărtășește cu toate celelalte state membre și recunoaște că acestea împărtășesc cu el valorile comune prevăzute la articolul 2 din TUE pe care se întemeiază Uniunea 25 . Această premisă se bazează pe caracteristicile specifice și esențiale ale dreptului Uniunii, inclusiv pe autonomia de care se bucură în raport cu dreptul statelor membre și cu dreptul internațional. Această premisă implică și justifică existența încrederii reciproce dintre statele membre în recunoașterea acestor valori și, așadar, în respectarea dreptului Uniunii care le pune în aplicare. Rezultă că respectarea de către un stat membru a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE constituie o condiție pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor în privința acestui stat membru. Prin urmare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat că, în domeniile de competență ale Uniunii, aceasta poate lua măsuri pentru a asigura respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE.

(25)Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu provocări care afectează democrațiile, cum ar fi ascensiunea extremismelor și a intoleranței, dezinformarea și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine din partea actorilor ostili, este esențial ca valorile Uniunii, cum ar fi respectarea drepturilor fundamentale, egalitatea și democrația, să fie în continuare cultivate, protejate, promovate, puse în aplicare și partajate în mod activ între cetățeni și popoare, astfel încât aceste valori să rămână în centrul proiectului Uniunii. O deteriorare a protecției acestora în orice stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii în ansamblu. Prin urmare, este esențial ca acest program să contribuie la protejarea valorilor Uniunii, printre care se numără respectarea drepturilor fundamentale, egalitatea și democrația.

(26)Având în vedere riscurile tot mai mari legate de pericolele naturale, dezastrele climatice și de mediu, urgențele sanitare, accidentele tehnologice, amenințările în continuă evoluție la adresa securității și alte perturbări, este esențial să se consolideze capacitatea Uniunii și a statelor membre de a anticipa crizele, de a se pregăti pentru acestea și de a răspunde la acestea. Programul ar trebui, așadar, să sprijine educația și implicarea cetățenilor în pregătirea pentru situații de criză, sporind astfel reziliența societății.

(27)Prin urmare, programul ar trebui să sprijine, de asemenea, acțiuni menite să protejeze și să consolideze democrația în Uniune, să consolideze încrederea publicului în democrație și în instituțiile democratice, să consolideze pregătirea democratică și reziliența, să încurajeze implicarea, participarea și sensibilizarea cetățenilor cu privire la istoria și valorile comune, sprijinind astfel exercitarea de către cetățeni a drepturilor lor, inclusiv a drepturilor lor electorale, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre în organizarea alegerilor. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la promovarea gândirii critice, a participării civice și a democrației prin educație, ca efort pe tot parcursul vieții, astfel încât toți cetățenii să aibă competențele de a recunoaște acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine și dezinformarea.

(28)Programul ar trebui să promoveze sinergiile și complementaritatea cu „Europa globală”, deoarece va contribui la promovarea relațiilor culturale internaționale ale Uniunii și la obiectivele acțiunii externe a Uniunii prin intermediul cooperării culturale.

(29)Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine finanțarea sprijinului tehnic și organizațional pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului 26 , sprijinind astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene. Împreună cu celelalte drepturi prevăzute la articolul 24 din TFUE, acest drept asigură participarea directă a cetățenilor la viața democratică a Uniunii.

(30)Pentru a se asigura coerența, garanția bugetară și instrumentele financiare din cadrul programului, inclusiv atunci când sunt combinate cu alte forme de sprijin nerambursabil în operațiuni de finanțare mixtă, ar trebui executate în conformitate cu normele aplicabile ale instrumentului InvestEU al Fondului european pentru competitivitate (FEC) prin acorduri încheiate pentru tipul respectiv de sprijin în cadrul instrumentului InvestEU al FEC.

(31)În cazul în care sprijinul acordat din partea Uniunii în cadrul programului trebuie furnizat sub forma unei garanții bugetare sau a unui instrument financiar, inclusiv atunci când este combinat cu sprijin nerambursabil în cadrul unei operațiuni de finanțare mixtă, acest sprijin trebuie furnizat exclusiv prin intermediul instrumentului InvestEU al FEC în conformitate cu normele aplicabile ale instrumentului InvestEU al FEC.

(32)Comisia ar trebui să poată împărți angajamentele bugetare în tranșe anuale. În acest caz, Comisia ar trebui să angajeze tranșele anuale în cursul punerii în aplicare a programului, ținând cont de evoluția acțiunilor care beneficiază de asistență financiară, de necesitățile estimate ale acestora, precum și de bugetul disponibil.

(33)Programului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului 27 . Acesta prevede normele privind întocmirea și execuția bugetului general al Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, donațiile nefinanciare, achizițiile, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(34)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 28 , cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului 29 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 30 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 31 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 883/2013 și (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă („OLAF”) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazurile de fraudă și de alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 32 . În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene și să se asigure că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(35)Programul urmează să fie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța], care stabilește normele pentru urmărirea cheltuielilor și cadrul de performanță pentru buget, inclusiv normele pentru asigurarea aplicării uniforme a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a principiului egalității de gen menționate la articolul 33 alineatul (2) literele (d) și, respectiv, (f) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, normele de monitorizare și raportare cu privire la performanța programelor și a activităților Uniunii, normele de instituire a unui portal de finanțare al Uniunii, normele de evaluare a programelor, precum și alte dispoziții orizontale aplicabile tuturor programelor Uniunii, cum ar fi cele privind informarea, comunicarea și vizibilitatea, ținând seama, în același timp, de domeniul de aplicare și de natura activităților și priorităților.

(36)Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine rolul birourilor programului, pe care statele membre au posibilitatea de a le institui și care ar trebui să ofere orientări și asistență solicitanților cu privire la oportunitățile de finanțare și la colaborările transfrontaliere, contribuind la vizibilitatea și diseminarea activităților de informare ale programului în conformitate cu Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța]. Birourile programului ar trebui să își îndeplinească funcțiile în mod independent și fără interferențe din partea autorităților publice în procesul lor decizional și nu ar trebui să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește gestionarea programului 33 .

(37)În temeiul articolului 85 alineatul (1) din Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului 34 , persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile să beneficieze de finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru cu care are legături țara respectivă sau teritoriul respectiv de peste mări.

(38)Participarea țărilor terțe la obiectivul specific „Audiovizual” necesită un anumit nivel de reciprocitate și de aliniere a reglementărilor. Din acest motiv, la încheierea acordurilor de asociere ar trebui să se țină seama de situația piețelor audiovizuale ale acestora, de apropierea cadrelor lor juridice de acquis-ul Uniunii în domeniul mass-mediei audiovizuale, în special de Directiva 2010/13/UE, și de accesul la schemele lor de sprijin. Acest lucru este deosebit de important pentru alte țări europene, ale căror opere audiovizuale beneficiază de dispozițiile Directivei 2010/13/UE care promovează operele europene, în special sistemul de cote. În cazul specific al țărilor în curs de aderare, al țărilor candidate și al țărilor potențial candidate, cerința de a-și alinia legislațiile naționale la Directiva 2010/13/UE a fost deja inclusă în Regulamentul (UE) 2021/818 de instituire a programului „Europa creativă”. Această condiție a reprezentat un stimulent eficient pentru accelerarea lucrărilor lor privind alinierea generală la acquis-ul UE în vederea aderării.

(39)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar, având în vederea natura transnațională a provocărilor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(40)Prezentul regulament instituie programul pentru perioada 2028-2034, care este succesorul programelor instituite prin Regulamentele (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818 pentru perioada 2021-2027. Prin urmare, Regulamentele (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818 ar trebui abrogate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „AgoraEU” („programul”) și stabilește obiectivele programului, bugetul acestuia pentru perioada 2028-2034, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării respective.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarea definiție:

„procedură de atribuire” înseamnă o procedură de atribuire, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, precum și procedurile de încredințare a punerii în aplicare și a furnizării de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare, de acordare a garanției bugetare sau de furnizare de sprijin în cadrul garanției bugetare.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)Obiectivele generale ale programului sunt promovarea diversității și a patrimoniului cultural și lingvistic, creșterea competitivității sectoarelor culturale și creative, în special a mass-mediei și a industriilor audiovizuale, protejarea libertății artistice și a mass-mediei, precum și protejarea și promovarea egalității, a cetățeniei active, a drepturilor și valorilor consacrate în tratate și în cartă, sporind astfel participarea democratică și reziliența societății.

(2)În cadrul obiectivelor generale stabilite la alineatul (1), programul are următoarele componente, punând în aplicare următoarele obiective specifice:

(a)componenta „Europa creativă – Cultură”:

I.să contribuie la creația, cooperarea, participarea și accesibilitatea culturale transfrontaliere, precum și la circulația transfrontalieră a unei diversități de opere culturale, consolidând în același timp dimensiunile sociale, economice și internaționale ale sectoarelor culturale și creative („cultură”);

(b)componenta „MEDIA+”:

I.să contribuie la diversitatea culturală și la competitivitatea industriilor audiovizualului și jocurilor video, în special prin îmbunătățirea creării și a distribuției transfrontaliere de conținut european și a accesului cetățenilor la acesta („audiovizual”);

II.să contribuie la un ecosistem de informații liber, viabil și divers al Uniunii, în special prin sprijinirea jurnalismului și a mass-mediei de știri libere și independente, prin îmbunătățirea accesului cetățenilor la informații fiabile și prin combaterea dezinformării („știri”);

(c)componenta „Democrație, cetățeni, egalitate, drepturi și valori” („CEDV+”):

I.să contribuie la protejarea și promovarea drepturilor fundamentale, a egalității și a nediscriminării și a drepturilor cetățenilor Uniunii consacrate în tratate, inclusiv a liberei circulații a cetățenilor, precum și la capacitarea societății civile („drepturi, egalitate, cetățeni și societatea civilă”);

II.să contribuie la combaterea violenței bazate pe gen, a violenței împotriva copiilor și a altor grupuri expuse riscului de astfel de violență („Daphne”);

III.să contribuie la consolidarea participării democratice și la respectarea statului de drept („participarea democratică și statul de drept”).

(3)Pentru a maximiza impactul și a consolida sinergiile între componentele menționate la alineatul (2), programul sprijină activitățile transversale și orizontale care contribuie la obiectivul general menționat la alineatul (1), în special prin dezvoltarea de sinergii între domeniile cultural, media și civic și prin promovarea colaborării și a inovării transsectoriale.

Capitolul II

Componenta „Europa creativă – Cultură”

Articolul 4

Cultură

În cadrul componentei „Europa creativă – Cultură”, obiectivul specific „Cultură”, care acoperă sectoarele culturale și creative, se axează pe:

(a)promovarea creației, a cooperării și a schimburilor transfrontaliere în diferite formate, inclusiv prin mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural și creativ, prin rezidențe artistice, precum și prin parteneriate între organizații de toate dimensiunile;

(b)îmbunătățirea accesului și a participării la cultură și la patrimoniul cultural pentru toți, în special pentru tineri, precum și consolidarea rezilienței sociale și a coeziunii sociale, în special a echității între generații, a egalității și a diversității, prin implicare culturală;

(c)sprijinirea circulației, distribuției, promovării și vizibilității diverselor conținuturi culturale europene prin diferite canale în întreaga Uniune și la nivel internațional, inclusiv prin intermediul platformelor europene pentru artiștii emergenți, sprijinirea entităților care vizează formarea și promovarea tinerilor artiști, premii care promovează talentul și excelența artistică, inițiative de turnee, festivaluri și traducere;

(d)consolidarea capacității și a competențelor în sectoarele culturale și creative de a stimula inovarea și competitivitatea și de a parcurge tranziția verde și pe cea digitală, inclusiv prin sprijinirea rețelelor de organizații culturale și creative și prin activități de formare și de învățare reciprocă;

(e)promovarea dezvoltării politicii culturale prin cooperare și schimb de bune practici la nivelul Uniunii și îmbunătățirea bazei de dovezi prin consolidarea colectării de date, prin analiză și prin acțiuni-pilot;

(f)promovarea relațiilor culturale internaționale ale Uniunii și contribuția la obiectivele acțiunii externe a Uniunii prin intermediul cooperării culturale;

(g)sprijinirea punerii în aplicare a Deciziilor nr. 445/2014/UE 35 și nr. 1194/2011/UE 36 ale Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii.

Punerea în aplicare a obiectivului specific „Cultură” se realizează cu respectarea deplină a libertății artistice și a diversității expresiilor culturale și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ.

Capitolul III

Componenta MEDIA+

Articolul 5

Audiovizual

În cadrul componentei MEDIA+, obiectivul specific „Audiovizual” se axează pe:

(a)sprijinirea creării de opere audiovizuale europene în formate și genuri multiple, cu potențialul de a ajunge la un public divers la nivel transfrontalier;

(b)promovarea circulației, distribuției, importanței și vizibilității transfrontaliere a operelor audiovizuale europene pe toate tipurile de suport în întreaga Uniune și la nivel internațional, inclusiv prin strategii de distribuție, marketing și instrumente de promovare coordonate;

(c)crearea de public pentru operele audiovizuale europene, inclusiv prin intermediul unei rețele de cinematografe, festivaluri și campanii de informare europene, și adresându-se în special tinerilor europeni și comunităților insuficient deservite;

(d)sprijinirea dezvoltării și creării de prototipuri de jocuri video europene și de conținut imersiv, inclusiv prin testarea pieței, prin promovare și facilitate a descoperirii, prin strategii bazate pe public, precum și prin distribuirea pe toate platformele;

(e)îmbunătățirea dezvoltării talentelor, sprijinirea accesului la finanțare, a schimburilor între întreprinderi și a creării de rețele, adoptarea de instrumente și modele de afaceri inovatoare și de strategii de exploatare crossmedia a proprietății intelectuale, în special ca răspuns la schimbările creative, tehnologice și de piață;

(f)promovarea dialogului în materie de politici, a schimbului de bune practici, a colectării de date și a analizei, inclusiv plata taxei de contribuție pentru participarea Uniunii în calitate de membru al Observatorului European al Audiovizualului;

(g)contribuția la punerea în aplicare a Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului 37 .

Punerea în aplicare a obiectivului specific „Audiovizual” se realizează cu respectarea deplină a libertății artistice și cu asigurarea colaborării între entitățile din statele membre cu capacități audiovizuale diferite.

Articolul 6

Știri

În cadrul componentei MEDIA+, obiectivul specific „Știri” se axează pe:

(a)protejarea canalelor mass-media de știri și a jurnaliștilor, în special în cazul în care aceștia se confruntă cu amenințări, monitorizarea, evaluarea și abordarea riscurilor la adresa libertății și pluralismului mass-mediei pe piața internă și promovarea standardelor jurnalistice și editoriale;

(b)îmbunătățirea producției, distribuției și consumului de conținut jurnalistic profesionist, inclusiv acoperirea afacerilor Uniunii, a jurnalismului de investigație, a știrilor locale și a mass-mediei de interes public;

(c)sprijinirea transformării digitale a organizațiilor de știri, a practicilor inovatoare, a noilor modele de producție, distribuție și afaceri, facilitarea accesului la finanțare și încurajarea activităților transfrontaliere și a recalificării și perfecționării profesioniștilor din domeniul mass-mediei de știri;

(d)consolidarea cooperării și promovarea măsurilor menite să monitorizeze și să protejeze spațiul informațional online, inclusiv detectarea și combaterea dezinformării și a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine, contribuind astfel la o mai mare reziliență în întreaga Uniune;

(e)promovarea activităților de alfabetizare digitală și mediatică pentru a le permite cetățenilor, inclusiv tinerilor, să utilizeze și să dezvolte o înțelegere critică a ecosistemului de informații;

(f)consolidarea dialogului în materie de politici, a colectării de date și a analizei și elaborarea de standarde comune, inclusiv prin sprijinirea activității Comitetului european pentru servicii mass-media.

Punerea în aplicare a obiectivului specific „Știri” se realizează cu respectarea deplină a independenței editoriale a mass-mediei și a standardelor profesionale.

Capitolul IV

Componenta CEDV+

Articolul 7

Drepturi, egalitate, cetățeni și societatea civilă

În cadrul componentei CEDV+, obiectivul specific „Drepturi, egalitate, cetățeni și societatea civilă” se axează pe:

(a)promovarea egalității și prevenirea și combaterea discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, precum și a tuturor formelor de rasism și intoleranță;

(b)promovarea egalității de gen, a integrării perspectivei de gen și a capacitării femeilor, precum și protejarea și promovarea exercitării depline a drepturilor de către femei;

(c)promovarea accesibilității și protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, sprijinirea punerii în aplicare de către UE a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(d)protejarea și promovarea drepturilor copilului;

(e)protejarea și promovarea libertății de exprimare, a dreptului la viață privată, a protecției datelor cu caracter personal, precum și a drepturilor în spațiul digital;

(f)cultivarea unui spațiu civic dinamic prin consolidarea capacității și furnizarea de sprijin financiar organizațiilor societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și a altor actori relevanți, care își desfășoară activitatea la toate nivelurile în ceea ce privește protejarea, promovarea și sensibilizarea cetățenilor cu privire la drepturile consacrate în tratat, promovarea rezilienței democratice a UE, a nediscriminării și a egalității și, în sens mai larg, a valorilor Uniunii, cum ar fi respectarea drepturilor fundamentale, statul de drept, democrația și protejarea și promovarea respectării cartei.

Articolul 8

Daphne

În cadrul componentei CEDV+, obiectivul specific „Daphne” se axează pe:

(a)prevenirea, răspunsul și combaterea la toate nivelurile a tuturor formelor de violență de gen împotriva femeilor și fetelor, a violenței domestice și a violenței împotriva copiilor, a tinerilor și a persoanelor în vârstă, a persoanelor LGBTIQ, a persoanelor cu handicap și a altor grupuri expuse riscurilor;

(b)protejarea și sprijinirea tuturor victimelor directe și indirecte și a supraviețuitorilor violenței, astfel cum se menționează la litera (a);

(c)sprijinirea realizării obiectivelor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice în Uniune.

Articolul 9

Participarea democratică și statul de drept

În cadrul componentei CEDV+, obiectivul specific „Participarea democratică și statul de drept” al programului se axează pe:

(a)protejarea și promovarea drepturilor care decurg din cetățenia Uniunii, precum și participarea și implicarea cetățenilor în viața democratică și civică a Uniunii și sprijinirea unor societăți deschise, reziliente, bazate pe drepturi și egale, întemeiate pe statul de drept;

(b)sprijinirea unor procese electorale și democratice libere, echitabile, reziliente, accesibile și favorabile incluziunii;

(c)promovarea conștiinței civice și a unei mai bune înțelegeri a Uniunii, a istoriei, memoriei și diversității sale comune, pentru a promova înțelegerea și toleranța reciproce.

Capitolul V

Priorități și activități transversale și orizontale

Articolul 10

În cadrul obiectivelor generale stabilite la articolul 3, programul sprijină următoarele priorități și activități transversale și orizontale:

(a)cooperarea și inovarea transsectoriale în domeniile cultural, media și civic, precum și protecția integrității discursului public, consolidând astfel reziliența democratică, pregătirea pentru societate și angajamentul cultural și civic;

(b)o utilizare responsabilă a instrumentelor inovatoare și a tehnologiilor de conținut, în special inteligența artificială, precum și dezvoltarea competențelor și consolidarea capacităților prin abordări transsectoriale;

(c)acțiuni pentru dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea legislației și a politicilor relevante ale Uniunii în domeniile culturii, mass-mediei și civice, inclusiv, după caz, prin cooperarea dintre autoritățile naționale și părțile interesate;

(d)în concordanță cu dispozițiile Regulamentului (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța], promovarea programului și a oportunităților sale de finanțare, inclusiv prin intermediul birourilor programului, sporind astfel raza de acțiune, vizibilitatea și diseminarea rezultatelor programului.

Finanțarea priorităților și activităților transversale și orizontale este determinată de natura și domeniul lor de aplicare.

Capitolul VI

Dispoziții financiare

Articolul 11

Buget

1.Pachetul financiar orientativ pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2028-2034 este de 8 582 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Angajamentele bugetare pentru activitățile care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi defalcate pe mai mulți ani, în tranșe anuale.

3.Creditele pot fi înscrise în bugetul Uniunii și după 2034 pentru a acoperi cheltuielile necesare și pentru a permite gestionarea acțiunilor care nu au fost finalizate până la încheierea programului.

4.Pachetul financiar menționat la alineatul (1) de la prezentul articol și cuantumurile resurselor suplimentare menționate la articolul 12 pot fi utilizate, de asemenea, pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, sisteme și platforme instituționale de tehnologie a informației, activități de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă sau cu personalul suportate de Comisie pentru gestionarea programului.

Articolul 12

Resurse suplimentare

1.Statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe pot aduce contribuții suplimentare financiare sau nefinanciare la program. Contribuțiile financiare suplimentare constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a), (d) sau (e) sau al articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

2.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, puse la dispoziție pentru program. Comisia execută direct sau indirect resursele respective, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) sau (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Acestea se adaugă cuantumului menționat la articolul 11 alineatul (1) din prezentul regulament. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză. În cazul în care Comisia nu și-a asumat un angajament juridic în cadrul gestiunii directe sau indirecte pentru sumele suplimentare puse astfel la dispoziția programului, sumele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi, la cererea statului membru în cauză, către unul sau mai multe programe-sursă sau către programele care le succed acestora.

Articolul 13

Finanțare alternativă, combinată și cumulativă

1.Programul se pune în aplicare în sinergie cu alte programe ale Uniunii. O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea Uniunii în contextul unui alt program poate primi o contribuție și în cadrul prezentului program. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare sau se poate aplica un set unic de norme tuturor contribuțiilor și se poate asuma un singur angajament juridic. În cazul în care toate contribuțiile Uniunii sunt furnizate pe baza costului eligibil, sprijinul cumulativ de la bugetul Uniunii nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii și poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

2.Procedurile de atribuire din cadrul programului pot fi desfășurate în comun cu statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe („parteneri la procedura de atribuire comună”), prin gestiune directă sau indirectă, cu condiția să se asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii. Aceste proceduri fac obiectul unui set unic de norme și duc la încheierea unor angajamente juridice unice. În acest scop, partenerii la procedura de atribuire comună pot pune resurse la dispoziția programului în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament sau partenerilor li se poate încredința punerea în aplicare a procedurii de atribuire, în cazurile aplicabile în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. În cadrul procedurilor de atribuire comune, reprezentanții partenerilor la procedura de atribuire comună pot fi, de asemenea, membri ai comitetului de evaluare menționat la articolul 153 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

Articolul 14

Țările terțe asociate la program

1.Programul poate fi deschis participării următoarelor țări terțe prin asociere totală sau parțială, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3 și cu acordurile internaționale relevante sau cu orice decizii adoptate în cadrul respectivelor acorduri și care sunt aplicabile:

(a)membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, precum și microstatelor europene;

(b)țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și țărilor potențial candidate;

(c)țărilor care intră în sfera politicii europene de vecinătate;

(d)altor țări terțe.

2.Acordurile de asociere pentru participarea la program:

(a)asigură un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la program;

(b)prevăd condițiile de participare la programul Uniunii, inclusiv calculul contribuțiilor financiare, constând într-o contribuție operațională și într-o taxă de participare, la un program și la costurile administrative generale ale acestuia;

(c)nu conferă țării terțe nicio competență decizională în ceea ce privește programul;

(d)garantează drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

(e)după caz, asigură protecția intereselor de securitate și de ordine publică ale Uniunii.

În sensul literei (d), țara terță în cauză acordă drepturile și accesul necesare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509 și al Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 și garantează faptul că deciziile de executare care impun o obligație pecuniară în baza articolului 299 din TFUE, precum și hotărârile și ordonanțele Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt executorii.

3.Acordurile de asociere prin care se acordă participarea la obiectivul specific „Audiovizual” menționat la articolul 3 țin seama de situația pieței audiovizuale din țara în cauză, inclusiv de apropierea cadrului juridic al acestora de acquis-ul Uniunii în domeniul mass-mediei audiovizuale și de accesul la schemele de sprijin echivalente ale acestuia, în special în ceea ce privește alte țări europene. Acordurile încheiate cu țările menționate la alineatul (1) litera (b) necesită alinierea legislației lor naționale la Directiva 2010/13/UE pentru a acorda participarea la obiectivul specific „Audiovizual”.

Articolul 15

Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea Uniunii

1.Programul este pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă cu entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.

1.Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată sub orice formă în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în special sub formă de granturi, premii, achiziții și donații nefinanciare.

2.În cazul în care sprijinul din partea Uniunii este furnizat sub forma unei garanții bugetare sau a unui instrument financiar, inclusiv atunci când este combinat cu sprijin nerambursabil în cadrul unei operațiuni de finanțare mixtă, este furnizat exclusiv prin intermediul instrumentului InvestEU al FEC și implementat în conformitate cu normele aplicabile ale instrumentului InvestEU al FEC prin acorduri încheiate pentru tipul respectiv de sprijin în cadrul instrumentului InvestEU al FEC.

3.Sprijinul din partea Uniunii acordat sub forma unei garanții bugetare se furnizează în limita cuantumului maxim al garanției bugetare stabilit în Regulamentul FEC.

4.În cazul în care utilizează instrumentului InvestEU al FEC, programul furnizează provizionarea pentru garanția bugetară și finanțarea pentru instrumentele financiare, inclusiv atunci când este combinat cu sprijin nerambursabil sub forma unei operațiuni de finanțare mixtă.

5.În cazul în care finanțarea din partea Uniunii se acordă sub formă de granturi, finanțarea se furnizează ca finanțare nelegată de costuri sau, atunci când este necesar, prin utilizarea opțiunilor simplificate privind costurile, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Finanțarea poate fi furnizată sub forma rambursării costurilor eligibile efective numai în cazul în care obiectivele unei acțiuni nu pot fi atinse în alt mod.

6.În sensul articolului 153 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, comitetul de evaluare poate fi compus parțial sau integral din experți externi independenți.

7.Entitățile care solicită finanțare în cadrul componentei „Europa creativă – Cultură” a programului, ale căror venituri anuale au provenit, în ultimii doi ani, în proporție de peste 50 % din surse publice, sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Acestea nu au obligația să prezinte documente suplimentare pentru a demonstra capacitatea respectivă.

Articolul 16

Eligibilitate

1.Se stabilesc criterii de eligibilitate pentru a sprijini îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, iar acestea se aplică tuturor procedurilor de atribuire din cadrul programului.

2.În cadrul procedurilor de atribuire desfășurate prin gestiune directă și indirectă, una sau mai multe dintre următoarele entități juridice pot fi eligibile pentru a furniza sau primi sprijin din partea Uniunii:

(a)entitățile stabilite într-un stat membru;

(b)entitățile stabilite într-o țară terță asociată;

(c)organizațiile internaționale;

(d)alte entități stabilite în țări terțe neasociate, în cazul în care finanțarea unor astfel de entități este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii și contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 3.

3.Pe lângă cele prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, țările terțe asociate menționate la articolul 14 alineatul (1) din prezentul regulament pot, după caz, să participe la oricare dintre mecanismele de achiziții prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și să beneficieze de acestea. Normele aplicabile statelor membre se aplică, mutatis mutandis, țărilor terțe asociate participante.

4.Procedurile de atribuire care afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce privește activele și interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, sunt restricționate în conformitate cu articolul 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

5.Programul de lucru menționat la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 poate preciza mai în detaliu criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul regulament sau poate stabili criterii de eligibilitate suplimentare pentru acțiuni specifice.

6.Se poate acorda un grant de funcționare Rețelei europene a organismelor naționale de promovare a egalității (Equinet), fără o cerere de propuneri, pentru a acoperi cheltuielile asociate programului de lucru permanent al Equinet.

Articolul 17

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Programele de lucru stabilesc, după caz, activitățile și cuantumurile aferente ale sprijinului din partea Uniunii care urmează să fie implementate prin intermediul instrumentului InvestEU al FEC.

Capitolul VII

Dispoziții finale

Articolul 18

Abrogare

Regulamentele (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2028.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentelor (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar al programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818.

Articolul 20

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2028.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președinta Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28

3.2.7.Contribuțiile terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

4.Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „AgoraEU” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818 pentru perioada 2028-2034

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Cultura, audiovizualul și mass-media, drepturile fundamentale, egalitatea și nediscriminarea, statul de drept, societatea civilă, participarea democratică.

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

Programul va sta la baza următoarelor obiective specifice:

a) să contribuie la creația, cooperarea, participarea și accesibilitatea culturale transfrontaliere, precum și la circulația transfrontalieră a unei diversități de opere culturale, consolidând în același timp dimensiunile sociale, economice și internaționale ale sectoarelor culturale și creative („cultură”);

b) să contribuie la diversitatea culturală și la competitivitatea industriilor audiovizualului și jocurilor video, în special prin îmbunătățirea creării și a distribuției transfrontaliere de conținut european și a accesului cetățenilor la acesta („audiovizual”);

c) să contribuie la un ecosistem de informații liber, viabil și divers al Uniunii, în special prin sprijinirea jurnalismului și a mass-mediei de știri libere și independente, prin îmbunătățirea accesului cetățenilor la informații fiabile și prin combaterea dezinformării („știri”);

d) să contribuie la protejarea și promovarea drepturilor fundamentale, a egalității și a nediscriminării și a drepturilor cetățenilor Uniunii consacrate în tratate, inclusiv a liberei circulații a cetățenilor, precum și la capacitarea societății civile („drepturi, egalitate, cetățeni și societatea civilă”);

e) să contribuie la combaterea violenței bazate pe gen, a violenței împotriva copiilor și a altor grupuri expuse riscului de astfel de violență („Daphne”);

f) să contribuie la consolidarea participării democratice și la respectarea statului de drept („participarea democratică și statul de drept”).

Pentru a maximiza impactul și a consolida sinergiile, programul sprijină activitățile transversale și orizontale care contribuie la obiectivele generale, în special prin dezvoltarea de sinergii între domeniile cultural, media și civic și prin promovarea colaborării și a inovării transsectoriale.

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Programul va avea un impact pozitiv asupra cooperării culturale transfrontaliere, asupra participării și accesibilității culturale, precum și asupra circulației diverselor opere culturale. Acest lucru se va realiza prin promovarea cooperării, a creării, a stabilirii de rețele și a schimbului de experiență în sectoarele culturale și creative (SCC), prin sprijinirea circulației diferitelor conținuturi culturale și a accesului la diversitatea și patrimoniul cultural, precum și prin sprijinirea mobilității artiștilor și a profesioniștilor din SCC dincolo de frontierele naționale. Acțiunile vor avea ca rezultat, printre altele, o mai bună dotare a SCC pentru a aborda principalele provocări, consolidarea potențialului creativ al SCC în ceea ce privește libertatea artistică, un conținut cultural mai divers care circulă dincolo de frontierele naționale, mai mulți artiști și profesioniști din SCC care își extind carierele, un acces sporit și mai incluziv la conținut și patrimoniu cultural mai divers, intensificarea parteneriatelor și a schimburilor culturale internaționale, intensificarea digitalizării, a accesului, a conservării și a reutilizării patrimoniului digital.

Programul va avea un impact pozitiv asupra sprijinirii creării și circulației conținutului audiovizual și mediatic al UE și a accesului la aceste conținuturi, precum și asupra unei piețe diverse a informațiilor. Sprijinul acordat operelor audiovizuale va contribui la consolidarea diversității culturale și a competitivității europene, de exemplu prin coproducții. Acesta va aduce îmbunătățiri, de asemenea, în ceea ce privește crearea și circulația de conținut de jocuri video și accesul la aceste conținuturi și va încuraja exploatarea crossmedia a proprietății intelectuale. Integritatea pieței informațiilor din UE va fi protejată prin sprijinirea pluralismului și independenței mass-mediei, a viabilității mass-mediei și a alfabetizării mediatice, precum și prin consolidarea conștientizării situației.

Programul va avea un impact pozitiv asupra protecției și promovării drepturilor fundamentale și a nediscriminării, precum și asupra unui spațiu civic prosper. Acțiunile vor avea ca efect creșterea vizibilității și a sensibilizării cu privire la drepturile fundamentale, reducerea discriminării și a hărțuirii. Acțiunile vor avea, de asemenea, efectul de a proteja persoanele, în special femeile, copiii și grupurile expuse riscului de violență, și de a sprijini victimele în abordarea consecințelor acesteia. Cetățenii și organizațiile vor putea participa în mod semnificativ la viața politică, economică, socială și culturală a societăților lor. Cetățenii vor putea să își exprime liber opiniile, să își aleagă liderii politici și să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul lor.

1.3.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Indicatorii de realizare și de rezultat în scopul monitorizării progreselor și realizărilor acestui program vor corespunde indicatorilor comuni prevăzuți în Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța].

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei

¨o acțiune nouă

¨ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 38

☒ prelungirea unei acțiuni existente

¨o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Programul va contribui la abordarea provocărilor specifice și comune și la promovarea sinergiilor în domeniile culturii, mass-mediei și civice, ținând seama, în același timp, de natura specifică și de provocările diferitelor domenii de politică, de diferitele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile lor specifice. Prin reunirea sprijinului în aceste domenii, Uniunea va fi mai bine pregătită să abordeze prioritățile de politică recurente, dar și pe cele noi și emergente, cum ar fi protejarea democrațiilor, a drepturilor și a egalității, promovarea unui spațiu propice pentru societatea civilă, contribuția la diversitatea culturală și lingvistică și la protecția patrimoniului cultural, consolidarea sectoarelor culturale și creative și creșterea rezilienței acestora, promovarea libertății și pluralismului mass-mediei și consolidarea creșterii economice a mass-mediei și a actorilor culturali.

Motivele acțiunii la nivelul UE (ex ante)

Finanțarea reglementată de program se concentrează asupra activităților în care intervenția UE poate aduce o valoare adăugată suplimentară în comparație cu acțiunea individuală a statelor membre.

În mod concret:

— abordarea provocărilor transnaționale și comune (de exemplu, restrângerea spațiilor civice, amenințările la adresa libertății și pluralismului mass-mediei, fragmentarea sectoarelor culturale, creative și mass-media de-a lungul frontierelor naționale și lingvistice): din cauza acestor provocări, statele membre au dificultăți în a le aborda în mod suficient pe cont propriu. Eforturile la nivelul UE permit cooperarea, consolidarea capacităților, învățarea reciprocă și punerea în comun a resurselor, schimbul de expertiză și de bune practici;

— finanțarea și politicile de la nivel național sunt insuficiente pentru a proteja și promova valorile și standardele democratice ale UE și pentru a proteja spațiul civic. Acest lucru este valabil și pentru competitivitatea și diversitatea globală a mass-mediei, a audiovizualului și a altor sectoare culturale și creative;

— sprijinul UE este esențial pentru a menține accesul la conținutul audiovizual și cultural în toate statele membre și un nivel ridicat de protecție a drepturilor fundamentale;

— sprijinul UE acoperă lacunele în materie de finanțare și servicii care nu sunt acoperite la nivelul statelor membre;

— acțiunea UE este esențială pentru promovarea valorilor Uniunii la nivel internațional, punând în aplicare standardele internaționale în mod coerent cu politicile interne.

Valoarea adăugată pe care se preconizează că o va avea intervenția (ex post)

— Acțiunea la nivelul UE va permite cooperarea transnațională, punerea în comun a resurselor și schimbul de bune practici între statele membre, conducând la răspunsuri mai coerente și cu un impact mai mare la provocările comune.

— Sprijinul UE va completa măsurile naționale prin sprijinirea domeniilor subfinanțate sau care nu mai sunt prioritare la nivel național.

— Acțiunea UE va spori mobilitatea și circulația profesioniștilor, consolidând funcționarea pieței interne și diversitatea culturală și lingvistică.

— Acțiunile la nivelul UE vor spori gradul de sensibilizare cu privire la drepturi și vor stimula sentimentul cetățeniei UE și înțelegerea reciprocă, printr-o mai mare conștientizare și apreciere a diversității culturale, prin protejarea și promovarea valorilor Uniunii, prin sprijinirea rezilienței democratice și societale, precum și printr-un spațiu de informare fiabil, obiective pe care intervențiile naționale nu le pot atinge pe deplin.

— Sprijinul UE va promova accesul transfrontalier la mass-media, audiovizual și alte conținuturi culturale și creative pentru cetățenii europeni.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Rezultatele evaluărilor la jumătatea perioadei pentru perioada 2021-2027 indică faptul că programele existente și-au îndeplinit în mare măsură obiectivele de politică și au oferit valoare adăugată europeană, evidențiind în același timp domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește conceperea. De exemplu, evaluarea intermediară a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV) a confirmat faptul că programul ocupă un spațiu în mare parte gol în peisajul de finanțare a valorilor și a drepturilor fundamentale. „Europa creativă” a contribuit la sprijinirea diversității culturale și lingvistice prin creșterea accesului cetățenilor la diverse conținuturi europene, precum și la sprijinirea operatorilor din domeniul audiovizualului și a altor operatori din domeniul creativ și cultural să se extindă la nivel european și să devină mai competitivi. Evaluarea acțiunilor multimedia a confirmat, de asemenea, valoarea adăugată a sprijinirii acoperirii independente a știrilor despre afacerile UE.

Evaluările indică, de asemenea, domenii în care se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește proiectarea. Printre acestea se numără extinderea sferei de cuprindere a programelor, facilitarea accesului, simplificarea gestionării, îmbunătățirea monitorizării, consolidarea sinergiilor și evitarea suprapunerilor cu alte programe, precum și creșterea flexibilității în vederea abordării noilor provocări.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Inițiativa face parte din propunerea privind cadrul financiar multianual 2028-2034.

1) Sinergii cu politicile de sprijinire a cetățenilor, de consolidare a societăților noastre și a modelului nostru social

Vor fi promovate sinergii între inițiativele din domeniul mass-mediei, al culturii, al valorilor și al drepturilor și intervenția viitoare în domeniile educației, solidarității și tineretului. Aceste sinergii, cum ar fi alfabetizarea mediatică, competențele digitale, implicarea civică și educația civică, educația în domeniul artelor și culturii, precum și dezvoltarea și incluziunea competențelor, vor fi promovate în concordanță cu obiectivele Strategiei europene pentru tineret și ale Raportului privind cetățenia UE, precum și cu alte inițiative de politică viitoare. Inițiativa completează unele inițiative din cadrul politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă. Promovarea accesului egal la drepturi și promovarea diversității vor sprijini incluziunea socială și piețele echitabile ale forței de muncă. Sectoarele culturale și creative și industriile mass-media vor contribui în mod activ la perfecționarea și recalificarea profesioniștilor, în contextul uniunii competențelor; de asemenea, inițiativa va favoriza probabil crearea de locuri de muncă în aceste sectoare. Sectoarele culturale și creative se vor concentra, de asemenea, pe îmbunătățirea condițiilor de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ.

2) Sinergii cu politicile în domeniul justiției

Alinierea dintre politicile în domeniul justiției și statul de drept creează un cadru solid care asigură responsabilitatea, promovează coerența juridică între statele membre și protejează drepturile fundamentale, sporind astfel încrederea și cooperarea în cadrul Uniunii. Relația dintre drepturile fundamentale și politicile în domeniul justiției este esențială pentru conturarea unor societăți corecte și echitabile. Drepturile fundamentale – care cuprind de la dreptul la un proces echitabil și absența discriminării până la protecția vieții private – definesc standardele esențiale pe care trebuie să le mențină sistemele de justiție și transpun principiile abstracte în măsuri și practici juridice concrete. De exemplu, legile antidiscriminare pun în aplicare principiul egalității în fața legii. Astfel, sinergia dintre drepturile fundamentale și politicile în domeniul justiției garantează că sistemele juridice nu numai că previn abuzurile, ci și promovează în mod activ demnitatea, egalitatea și libertatea. Această sinergie este esențială pentru consolidarea încrederii publice în instituțiile juridice, pentru promovarea coeziunii sociale și, în cele din urmă, pentru asigurarea faptului că justiția este accesibilă și semnificativă pentru toate persoanele. În acest scop, vor fi încurajate sinergiile dintre acest program și viitorul program „Justiție”.

3) Sinergii cu politicile pentru piața unică și competitivitate

Inițiativa va completa cadrul de politică al UE privind piața unică și competitivitatea economică. În special, aceasta se bazează pe Raportul din 2024 privind piața unică și competitivitatea, care adoptă o abordare ecosistemică pentru a consolida reziliența și autonomia strategică a sectoarelor industriale esențiale, inclusiv a industriilor culturale și creative. Aceasta reflectă, de asemenea, obiectivele Busolei pentru competitivitate, care stabilește criterii de referință clare pentru îmbunătățirea productivității pe termen lung a UE și pentru promovarea inovării.

Inițiativa va consolida sinergiile cu viitorul Fond european pentru competitivitate și viitorul program pentru cercetare și inovare. Aceasta include sprijin pentru cercetarea multidisciplinară pe diverse teme, inclusiv democrația, valorile, egalitatea și dezinformarea, dar și pe teme digitale și industriale strâns legate de sectoarele culturale și creative (de exemplu, realitatea extinsă, mediile imersive, noile mijloace de informare în masă). În plus, propunerea contribuie la abordarea transformării digitale a Europei, în concordanță cu obiectivele deceniului digital 2030.

4) Sinergii cu politicile pentru o Europă globală

Viitorul program va completa acțiunile finanțate prin acțiunile externe ale Uniunii. De exemplu, prin promovarea schimburilor culturale și sprijinirea mass-mediei și a conținutului audiovizual din UE la nivel mondial, inclusiv prin colaborări internaționale, acesta va deschide noi piețe, va atrage talente la nivel mondial și va spori influența și atractivitatea UE pe scena mondială.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

-
1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

☒ durată limitată

–☒ de la 1.1.2028 până la 31.12.2034

–☒ impactul financiar din 2028 până în 2034 pentru creditele de angajament și din 2028 până în 203x pentru creditele de plată.

¨ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

☒ Gestiune directă asigurată de Comisie

–☒ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii

–☒ prin intermediul agențiilor executive

¨ Gestiune partajată cu statele membre

☒ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–¨ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

–☒ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (de exemplu, UNESCO, OCDE, Consiliul Europei...)

–☒ Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

–¨ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

–☒ organismelor de drept public (de exemplu, organismelor evaluate pe piloni)

–☒ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

–☒ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate (organismelor evaluate pe piloni)

–¨ organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

–¨ organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

Programul va fi pus în aplicare prin gestiune directă (cu părți delegate Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură), precum și prin gestiune indirectă prin intermediul organizațiilor internaționale (de exemplu UNESCO, OCDE, Consiliul Europei...) și al altor organisme evaluate pe piloni, care s-au dovedit a avea succes în cadrele financiare multianuale (CFM) anterioare.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

(41)Normele de monitorizare și raportare pentru acest program vor respecta cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța].

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Majoritatea acțiunilor programului vor fi puse în aplicare în cadrul gestiunii directe și vor fi delegate parțial Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Modul actual de punere în aplicare s-a dovedit eficace în programele precedente, iar ratele de eroare sunt în prezent mai mici de 2 % pentru programul „Europa creativă”, pe baza rezultatelor preliminare pentru actualul CFM. Finanțarea va fi pusă în aplicare utilizând modurile de execuție oferite de Regulamentul financiar, în principal granturi și achiziții publice, deoarece acest lucru permite o mai bună adaptare a acțiunilor la nevoile politicii și o mai mare flexibilitate pentru a reajusta prioritățile, în special prin granturi. Granturile vor fi sub formă de costuri reale, sume forfetare, rate forfetare, costuri unitare sau o combinație a acestora. Utilizarea de bareme de costuri unitare și de alte măsuri simplificate va reduce marja de eroare a cererilor de decont al cheltuielilor. Se vor aplica o serie de măsuri (a se vedea mai sus) care să permită un acces mai bun, de exemplu pentru organizațiile mai mici, simplificarea orientărilor și a procedurilor pe baza Regulamentului financiar.

Gestiunea directă de către Comisie va permite, de asemenea, stabilirea de contacte directe cu beneficiarii/contractanții implicați în punerea în aplicare a activităților care servesc politicilor Uniunii.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Programul se confruntă cu aceleași riscuri ca și alte programe ale Comisiei care vizează beneficiari diverși ca natură. În special, unii beneficiari nu sunt recurenți sau nu dețin structuri administrative extensive. Riscurile sunt legate în principal de (1) asigurarea calității proiectelor selectate și implementarea lor tehnică ulterioară; (2) riscul de utilizare ineficientă sau neeconomică a fondurilor acordate, atât pentru granturi, cât și pentru achiziții publice; (3) fraudă.

Se așteaptă ca majoritatea acestor riscuri să fie reduse datorită: (1) conceperii atente a cererilor de propuneri; (2) orientărilor pentru solicitanți și beneficiari; (3) utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri în ceea ce privește costurile unitare, ratele forfetare și sumele forfetare, care au fost aplicate efectiv în actualul CFM și sunt prevăzute în Regulamentul financiar; (4) utilizării procedurilor și a sistemelor instituționale pentru gestionarea propunerilor și a granturilor (de exemplu, vademecumul granturilor, e-Grants etc.) pentru a asigura o aliniere deplină la cele mai bune practici în toate etapele ciclului de viață al grantului și al achizițiilor publice.

Strategia de control este formată din diferite elemente constitutive: (1) programarea, evaluarea și selectarea propunerilor pentru a asigura finanțarea numai a celor mai bune propuneri; (2) semnarea și monitorizarea acordurilor de grant, sub rezerva verificării ex ante atât la nivel financiar, cât și la nivel de politică; (3) audituri ex post bazate pe o „strategie de detectare” care vizează identificarea unui număr maxim de anomalii în vederea recuperării plăților necuvenite.

Anumite părți ale programului vor continua să fie puse în aplicare de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA), care utilizează aceleași proceduri instituționale aplicate în întreaga Comisie.

EACEA aplică un plan anual de audit ex post care acoperă toate acțiunile și confirmă o rată de eroare mai mică de 2 % pentru actualul CFM.

În prezent, EACEA este supravegheată de Comitetul său director, DG EAC și DG CNECT fiind direcțiile generale tutelare în ceea ce privește programul „Europa creativă”, precum și DG JUST în calitate de DG tutelară pentru programul CEDV. Se asigură raportarea periodică prin intermediul tablourilor de bord, precum și reuniuni periodice de coordonare cu direcțiile generale tutelare.

Costul controalelor programului se ridică la aproximativ 6 % din plățile efectuate de Comisie. Se preconizează că acest lucru va rămâne stabil sau va scădea ușor dacă se extinde și mai mult utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Obiectivul sistemului de gestiune și control este de a menține nivelurile preconizate ale riscului de eroare (la plată și la închidere) sub pragul de semnificație de 2 %.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Serviciile responsabile vor aplica în continuare strategia lor antifraudă – care este în concordanță cu strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) – pentru a asigura, printre altele, alinierea deplină la SAFC a controalelor lor antifraudă interne și faptul că abordarea lor privind gestionarea riscurilor legate de fraude se concentrează pe identificarea cazurilor cu risc de fraudă și a soluțiilor adecvate.

Atât strategia antifraudă a EACEA, cât și cea a Comisiei permit abordarea riscului de fraudă, în principal prin măsuri de prevenire a neregulilor care ulterior se intensifică în cazul detectării unor fraude. Următoarele măsuri vor continua să fie puse în aplicare atât la nivel de DG-uri tutelare, cât și la nivel de EACEA: monitorizarea pe bază de documente, monitorizarea misiunilor în conformitate cu o strategie de monitorizare definită, cerințe de raportare clare în acordurile de grant cu beneficiarii, reuniuni de lansare cu noi beneficiari, posibilitatea suprimării granturilor la nelivrarea rezultatelor sau nerespectarea anumitor condiții de finanțare, cum ar fi cele legate de comunicare.

Beneficiarii în cazurile de excludere sunt prezentați în baza de date privind detectarea timpurie și excluderea (EDES), iar cazurile sunt urmărite împreună cu OLAF și cu Parchetul European (EPPO).

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
2	06 01 02 Cheltuieli de sprijin pentru programul „AgoraEU”	Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
2	06 03 01 Europa creativă – Cultură	Dif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
2	06 03 02 MEDIA+	Dif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
2	06 03 03 CERV+	Dif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

			Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
			2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Credite operaționale
Linia bugetară 06 03 01 Europa creativă – Cultură	Angajamente	(1a)	0,230	0,238	0,247	0,256	0,265	0,275	0,285	1,796
	Plăți	(2a)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
Linia bugetară 06 03 02 MEDIA+	Angajamente	(1b)	0,409	0,424	0,439	0,455	0,472	0,489	0,506	3,194
	Plăți	(2b)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
Linia bugetară 06 03 03 CERV+	Angajamente	(1c)	0,460	0,477	0,494	0,512	0,531	0,550	0,569	3,593
	Plăți	(2c)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
Din care: 06 03 03 01 Egalitate, drepturi, cetățeni și valori	Angajamente		pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
	Plăți		pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
Din care: 06 03 03 02 Participarea democratică și statul de drept	Angajamente		pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
	Plăți		pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
Din care: 06 03 03 03 Daphne	Angajamente		pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
	Plăți		pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 39 40
Linia bugetară 06 01 02 Cheltuieli de sprijin pentru AgoraEU		(3)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
TOTAL credite	Angajamente	=1a+1b+3	1,099	1,139	1,180	1,223	1,268	1,313	1,360	8,582
	Plăți	=2a+2b+3	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm

Rubrica din cadrul financiar multianual

„Cheltuieli administrative” 41

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG: <EAC/CNECT/JUST>			Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
			2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
 Resurse umane			37,070	37,070	37,070	37,070	37,070	37,070	37,070	259,490
 Alte cheltuieli administrative			1,523	1,538	1,553	1,569	1585	1,602	1,619	10,988
TOTAL <…….>	Credite		38,593	38,608	38,623	38,639	38,655	38,672	38,689	270,478


TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4 din cadrul financiar multianual		(Total angajamente = Total plăți)	0	0	0	0	0	0	0	0

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4	Angajamente	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
din cadrul financiar multianual	Plăți	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

(42)Indicatorii de realizare și de rezultat în scopul monitorizării progreselor și realizărilor acestui program vor corespunde indicatorilor comuni prevăzuți în Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța].

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările



Anul
2028

Anul
2029

Anul
2030

Anul
2031

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 42

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 43 …

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

CREDITE VOTATE	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL 2028-2034
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
RUBRICA 4
Resurse umane	37,070	37,070	37,070	37,070	37,070	37,070	37,070	259,4900.000
Alte cheltuieli administrative	1,523	1,538	1,553	1,569	1,585	1,602	1,619	10,988
Subtotal de la RUBRICA 4	38,593	38,608	38,623	38,639	38,655	38,672	38,689	270,4780.000
În afara RUBRICII 4
Resurse umane	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
Alte cheltuieli cu caracter administrativ	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
Subtotal în afara RUBRICII 4

TOTAL

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)

CREDITE VOTATE		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		182	182	182	182	182	182	182
20 01 02 03 (delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
(cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
(cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza)		0	0	0	0	0	0	0
• Personal extern (în ENI)
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)		28	28	28	28	28	28	28
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
Linie de sprijin admin.	– la sediu	0	0	0	0	0	0	0
[XX.01.YY.YY]	– în delegațiile UE	0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 4		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 4		10	10	10	10	10	10	10
TOTAL		0	0	0	0	0	0	0
[XX.01.YY.YY]	– în delegațiile UE	0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 4		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 4		0	0	0	0	0	0	0
TOTAL		220	220	220	220	220	220	220

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

	Personal ce urmează să fie acoperit de personalul actual disponibil în cadrul serviciilor Comisiei	În mod excepțional, personal suplimentar*
		Personal ce urmează să fie finanțat în cadrul rubricii 4 sau Cercetare	Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA	Personal ce urmează să fie finanțat din taxe
Posturi din schema de personal	139	43	N/A
Personal extern (AC, END, INT)	25	3	10

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:

Funcționari și personal temporar
Personal extern

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

TOTAL credite pentru componenta digitală și IT	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
RUBRICA 4
Cheltuieli IT (corporative)	1,804	1,804	1,804	1,804	1,804	1,804	1,804	12,628
Subtotal de la RUBRICA 4	1,804	1,804	1,804	1,804	1,804	1,804	1,804	12,628
În afara RUBRICII 4
Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale	8,500	8,500	8,500	8,500	8,500	8,500	8,500	59,500
Subtotal în afara RUBRICII 4	8,500	8,500	8,500	8,500	8,500	8,500	8,500	59,500

TOTAL	10,304	10,304	10,304	10,304	10,304	10,304	10,304	72,128

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Inițiativa este în concordanță cu propunerea privind CFM 2028-2034.

3.2.7.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

– nu prevede cofinanțare din partea terților

– prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Total
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– asupra resurselor proprii

– asupra altor venituri

– vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 44
		Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

4.Dimensiunile digitale

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

Trimiterea la cerință	Descrierea cerinței	Actorii afectați sau vizați de cerință	Procese la nivel înalt	Categorii
Capitolul VI – articolul 11	[…] Asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului	Comisia Europeană; beneficiari	Punerea în aplicare a programului prin gestionarea directă a granturilor	Soluții digitale
Capitolul V – articolul 10	[...] inclusiv prin intermediul birourilor programului, sporind astfel raza de acțiune, vizibilitatea și diseminarea rezultatelor programului.	Comisia Europeană, autoritățile naționale; beneficiari	Diseminare	Soluții digitale
Capitolul II – articolul 4 litera (e)	[...] îmbunătățirea bazei de dovezi prin consolidarea colectării de date, prin analiză [...]	Comisia Europeană, agenții executive, beneficiari	Elaborarea de politici bazate pe date concrete, punerea în aplicare și monitorizarea programelor; evaluare	Soluții digitale, date
Capitolul III – articolul 5 litera (f)	Promovarea [...] colectării de date și a analizei [...]	Comisia Europeană, agenții executive, beneficiari	Elaborarea de politici bazate pe date concrete, punerea în aplicare și monitorizarea programelor; evaluare	Soluții digitale, date
Capitolul III – articolul 6 litera (f)	Accent pe [...] colectarea de date și analiză și elaborarea de standarde comune [...]	Comisia Europeană, agenții executive, beneficiari	Elaborarea de politici bazate pe date concrete, punerea în aplicare și monitorizarea programelor; evaluare	Soluții digitale, date

4.2.Date

Descriere detaliată a datelor în ceea ce privește domeniul de aplicare și orice standarde/specificații aferente

Tipul de date

Trimitere (trimiteri) la cerință

Standard și/sau specificație (dacă este cazul)

Țări, organizații, buget, participanți și priorități pentru fiecare proiect

Capitolul VI, articolul 11

Capitolul V, articolul 10

Capitolul II – articolul 4 litera (e)

Capitolul III, articolul 5 litera (f) și articolul 6 litera (f)

Regulamentul (UE, Euratom) (202X-XXXX, Regulamentul privind performanța)

eGrants și bazele de date ale oricărui organism de implementare din cadrul programului

Alinierea la Strategia europeană privind datele

Explicați modul în care cerința (cerințele) este (sunt) aliniată (aliniate) la Strategia europeană privind datele

Dispozițiile propunerii sprijină interoperabilitatea, reutilizarea și schimbul securizat de date, în concordanță cu Strategia europeană privind datele. În cazul în care sunt prelucrate date cu caracter personal (de exemplu, participanți), acestea se aliniază la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Arhitectura este, de asemenea, în concordanță cu Directiva privind datele deschise, întrucât datele agregate relevante fără caracter personal pot fi puse la dispoziție în vederea reutilizării de către cercetători sau organisme publice.

Alinierea la principiul „doar o singură dată”

Explicați modul în care a fost luat în considerare principiul „doar o singură dată” și cum a fost explorată posibilitatea de a reutiliza datele existente

Tablourile de bord stabilite reprezintă sursa trasabilității și a reutilizării datelor disponibile în urma punerii în aplicare a programului. Datele provin din formularele de cerere și din rapoartele finale, precum și, eventual, de la birourile programului.

Explicați modul în care datele nou create sunt ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile și respectă standarde de înaltă calitate

(43)Pentru componentele specifice ale programului, se va asigura trasabilitatea și reutilizarea datelor disponibile în urma punerii în aplicare a programului. Datele vor fi înregistrate prin intermediul documentelor privind ciclul de viață al proiectului și vor fi puse la dispoziție, în concordanță cu dispozițiile Regulamentului (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [privind performanța] în ceea ce privește transparența informațiilor privind performanța și realizările programelor prin intermediul portalului unic de acces.

Fluxul datelor

Tipul de date

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Actorul care furnizează datele

Actorul care primește datele

Factorul declanșator pentru schimbul de date

Frecvența (dacă este cazul)

Țări, organizații, buget, participanți și priorități pentru fiecare proiect

Capitolul VI – articolul 11

Capitolul V – articolul 10

Capitolul II – articolul 4 litera (e)

Capitolul III, articolul 5 litera (f) și articolul 6 litera (f)

Regulamentul (UE, Euratom) [202X-XXXX, Regulamentul privind performanța]

Beneficiari, birourile programului

Publicul larg

Comisia

Parlamentul European

Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul (UE, Euratom) [202X-XXXX, Regulamentul privind performanța]: Articolul XXX (Monitorizare) și articolul XXX (Raportul de punere în aplicare și evaluările retrospective).

Raportarea periodică a programului

Regulamentul (UE, Euratom) [202X-XXXX, Regulamentul privind performanța] articolul XXX (Monitorizare) și articolul XXX (Raportul de punere în aplicare și evaluările retrospective).

4.3.Soluții digitale

Soluție digitală	Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)	Principalele funcționalități obligatorii	Organismul responsabil	Cum este asigurată accesibilitatea?	Cum se ia în considerare potențialul de reutilizare?	Utilizarea tehnologiilor IA (dacă este cazul)
Soluția digitală # 1 – Platforma de gestionare directă a granturilor	Capitolul VI – articolul 11	Gestionarea directă a granturilor	Comisia Europeană	În conformitate cu standardul Comisiei	//	Platforma valorifică utilizarea inteligenței artificiale, după caz, și respectă principiul precauției.
Soluția digitală # 2 – Platformă (platforme) de diseminare	Capitolul V – articolul 10	Diseminarea rezultatelor programului	Comisia Europeană	În conformitate cu standardul Comisiei	//	Platforma valorifică utilizarea inteligenței artificiale, după caz, și respectă principiul precauției.

Soluția digitală # 1 – Platforma de gestionare directă a granturilor

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)	Explicarea modului în care se aliniază
Regulamentul privind IA	Atunci când va mobiliza IA, Comisia Europeană va asigura conformitatea cu Regulamentul privind IA.
Cadrul UE privind securitatea cibernetică	Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, Comisia Europeană asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament.
eIDAS	Nu se aplică
Portalul digital unic și IMI	Nu se aplică
Altele	//

Soluția digitală # 2 – Platformă (platforme) de diseminare

Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile)	Explicarea modului în care se aliniază
Regulamentul privind IA	Atunci când va mobiliza IA, Comisia Europeană va asigura conformitatea cu Regulamentul privind IA.
Cadrul UE privind securitatea cibernetică	Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, Comisia Europeană asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament.
eIDAS	Nu se aplică
Portalul digital unic și IMI	Nu se aplică
Altele	//

4.4.Evaluarea interoperabilității

Nu se aplică

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

Descrierea măsurii

Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe)

Rolul Comisiei

(dacă este cazul)

Actorii care urmează să fie implicați

(dacă este cazul)

Calendarul preconizat

(dacă este cazul)

(1) JO L 130, 17.5.2019, p. 55.

(2) Inclusiv Raportul PE 2021/2103(INI) intitulat „Restrângerea spațiului societății civile în Europa”; raportul FRA intitulat „Protecting civil society – update 2023” (Protejarea societății civile – actualizare 2023); indicele egalității de gen 2024 al EIGE: „Tackling violence against women, tackling gender inequalities” (Combaterea violenței împotriva femeilor, combaterea inegalităților de gen).

(3) A doua ediție a Perspectivelor industriei mass-media va fi publicată în iulie 2025.

(4) În special, Concluziile Consiliului din mai 2025 privind sprijinirea tinerilor artiști și profesioniști din domeniul cultural și creativ în lansarea carierei lor, Concluziile Consiliului din noiembrie 2024 privind îmbunătățirea și promovarea accesului la cultură, Concluziile Consiliului din mai 2024 privind capacitarea sectoarelor culturale și creative prin atragerea bazată pe date a unui public mai larg și Concluziile Consiliului din mai 2023 privind artiștii aflați în situații de risc și artiștii strămutați.

(5) Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la diversitatea culturală și condițiile pentru autorii de pe piața europeană a streamingului muzical [ 2023/2054(INI) ], Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2024 referitoare la implementarea programului „Europa creativă” 2021-2027 [ 2023/2003(INI) ], Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind cadrul UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și lucrătorilor din sectoarele culturale și creative [ 2023/2051(INI) ], Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2023 referitoare la viitorul sectorului european al cărții [ 2023/2053(INI) ], Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2022 referitoare la punerea în aplicare a Noii agende europene pentru cultură și a Strategiei UE pentru relațiile culturale internaționale [ 2022/2047(INI) ], Rezoluția Parlamentului European din 20 octombrie 2021 referitoare la situația artiștilor și la redresarea culturală în UE [ 2020/2261(INI) ].

(6) Evaluarea acțiunii privind Marca patrimoniului european (MPE) pentru perioada 2018-2024, realizată de PPMI pentru Comisia Europeană (iulie 2025).

(7) Prima evaluare intermediară a acțiunii „Capitala europeană a culturii” 2020-2033, realizată de Ecorys și KEA European Affairs pentru Comisia Europeană (iulie 2025).

(8) În special, Grupul de lucru MDC al experților din statele membre din iunie 2023 „Statutul și condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ” și Grupul de lucru MDC al experților din statele membre din 4 iunie 2021 intitulat „Către egalitatea de gen în sectoarele culturale și creative”.

(9) JO C , , p. .

(10) JO C , , p. .

(11) Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 34, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/818/oj).

(12) Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (JO L 156, 5.5.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/692/oj).

(13) După caz, sprijinul furnizat de program accelerează sau stimulează investițiile prin abordarea disfuncționalităților pieței sau a situațiilor de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, evitând suprapunerile sau excluderile și stimulând finanțarea privată, și are valoare adăugată la nivelul Uniunii.

(14) JO L 23, 27.1.2010, p. 35.

(15) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(16) JO L 119, 4.5.2016, p. 89.

(17)

Trei generații consecutive ale programului Daphne ( JO L 34, 9.2.2000, p. 1 ; JO L 143, 30.4.2004, p. 1 ; JO L 173, 3.7.2007, p. 19) și rezultatele componentelor Daphne ale programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” (JO L 354, 28.12.2013, p. 62) și ale programului CEDV (JO L 156, 5.5.2021, p. 1).

(18) C(2024) 2680 final (JO L, 2024/1238, 14.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/1238/oj ).

(19)

Directiva (UE) 2024/1499 a Consiliului din 7 mai 2024 privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității în domeniul egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, în domeniul egalității de tratament în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă, indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și în domeniul egalității de tratament între femei și bărbați în materie de securitate socială și în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii și de modificare a Directivelor 2000/43/CE și 2004/113/CE (JO L, 2024/1499, 29.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1499/oj ).

(20)

Directiva (UE) 2024/1500 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 mai 2024 privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament și a egalității de șanse între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă și de modificare a Directivelor 2006/54/CE și 2010/41/UE (JO L, 2024/1500, 29.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1500/oj ).

(21) 2018/2619(RSP) (JO C 390, 18.11.2019, p. 117, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2019.390.01.0117.01.RON&toc=OJ%3AC%3A2019%3A390%3AFULL ).

(22) ST-7388/23, Concluziile Consiliului privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE; rolul spațiului civic în protejarea și promovarea drepturilor fundamentale în UE.

(23) ST-6878/25, Concluziile Consiliului privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE: finanțare pentru promovarea, protejarea și asigurarea respectării drepturilor fundamentale.

(24) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1937/oj ).

(25) Acest lucru rezultă direct din Avizul 2/13, EU:C:2014:2454, punctul 168.

(26) Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană (JO L 130, 17.5.2019, p. 55, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/788/oj ).

(27) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).

(28) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1), ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/883/oj ).

(29) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1995/2988/oj ).

(30) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1996/2185/oj ).

(31) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1939/oj).

(32) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2017/1371/oj ).

(33) Pentru a promova programul la nivel național, pentru a furniza informații relevante cu privire la diferitele tipuri de sprijin financiar disponibile în cadrul politicii Uniunii și pentru a-i ajuta pe operatori să solicite sprijin în cadrul programului, programul sprijină înființarea de birouri în țările participante. Birourile trebuie să își pună în aplicare activitățile menite să sporească informarea, vizibilitatea și diseminarea rezultatelor programului în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 202X/XXXX, care instituie normele pentru urmărirea cheltuielilor și cadrul de performanță pentru buget, inclusiv normele aplicabile tuturor programelor Uniunii în ceea ce privește obligațiile de informare, comunicare și vizibilitate, inclusiv, în special, obligațiile beneficiarilor și ale partenerilor de implementare.

(34) Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda) (JO L 355, 7.10.2021, p. 6, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2021/1764/oj ).

(35) Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE (JO L 132, 3.5.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2014/445(1)/oj ). .

(36) Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011 de instituire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european (JO L 303, 22.11.2011, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2011/1194/oj ). .

(37) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (JO L 95, 15.4.2010, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2010/13/oj ).

(38) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(39) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(40) Pentru determinarea creditelor necesare, ar trebui utilizate cifrele anuale privind costurile medii disponibile pe pagina web BUDGpedia.

(41) Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(42) Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)”

(43) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.