COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 3.9.2025
COM(2025) 476 final
2025/0268(NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de instituire a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania în perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 2021/101
{SWD(2025) 255 final} - {SWD(2025) 256 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Centrala nucleară de la Ignalina, situată în apropierea orașului Visaginas, este compusă din două reactoare de putere cu tuburi de presiune, moderate cu grafit (reactoare RBMK-1500), același model ca la Cernobâl. Dezafectarea acestei centrale va contribui la creșterea securității nucleare, atât în regiune, cât și în întreaga UE.
În acest scop, obiectivul general al programului Ignalina (denumit în continuare „programul”) este de a ajuta Lituania să gestioneze problemele de securitate legate de dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina. Programul are, de asemenea, un potențial considerabil de a crea cunoștințe și de a sprijini statele membre ale UE și, după caz, țările terțe, în legătură cu propriile lor activități de dezafectare, în special cele care implică reactoare nucleare moderate cu grafit.
Programul s-a desfășurat în mai multe perioade de programare financiară încă de la începutul anilor 2000 și, în conformitate cu revizuirea în curs a planului de dezafectare, activitățile ar trebui să se încheie în 2049. Dezafectarea reactoarelor respective este o activitate de pionierat, care implică provocări tehnologice precum extragerea grafitului din zona activă a reactorului și gestionarea ulterioară a unui volum substanțial de grafit iradiat.
Programul este pe punctul de a încheia mai multe etape-cheie, cu ajutorul finanțării din cadrul financiar multianual 2021-2027. Printre acestea se numără: (i) finalizarea dezmembrării părții superioare și a celei inferioare a zonei active a reactorului la unitatea 1; (ii) lansarea contractului de dezmembrare a elementelor centrale ale zonelor active; și (iii) lansarea contractului pentru proiectarea și construirea instalației de depozitare intermediară a grafitului. Cu toate acestea, va fi necesară o finanțare suplimentară substanțială pentru a aborda principalele probleme de securitate radiologică care persistă în legătură cu dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina.
Programul a fost inițiat în timpul negocierilor de aderare a Lituaniei la Uniunea Europeană. Angajamentul Lituaniei de a închide și ulterior de a dezafecta cele două reactoare nucleare de concepție sovietică până la o dată convenită este consfințit în Tratatul de aderare a Lituaniei. În semn de solidaritate și recunoscând durata îndelungată necesară dezafectării centralei nucleare Ignalina și povară financiară excepțională aferentă, Uniunea Europeană s-a angajat, prin Protocolul nr. 4 la Tratatul de aderare a Lituaniei, să furnizeze asistență financiară corespunzătoare, pe baza nevoilor reale de finanțare și a capacității de absorbție a fondurilor, pentru dezafectarea centralei nucleare Ignalina.
Lituania și-a îndeplinit angajamentul asumat în tratatul de aderare cu privire la închiderea reactoarelor în termenul stabilit. Pe baza dispozițiilor privind centrala nucleară Ignalina conținute în Protocolul nr. 4 la Tratatul de aderare a Lituaniei, Consiliul Uniunii Europene a adoptat regulamente succesive, prin care procesul de dezafectarea fost extins dincolo de 2006,. În afară de sprijinul financiar din partea UE, programul Ignalina a beneficiat la început de sprijinul mai multor donatori internaționali (state membre ale UE, Norvegia și Elveția), care au contribuit la Fondul internațional de sprijin pentru dezafectarea centralei Ignalina, gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat
Obiectivul programului a fost ușor ajustat de-a lungul anilor pentru a răspunde mai bine nevoilor și pentru a asigura dezafectarea în condiții de siguranță a instalației. Inițial și până în 2013, asistența din partea UE a fost concepută să sprijine Lituania atât la închiderea, cât și la și dezafectarea reactoarele respective, și să abordeze consecințele închiderii anticipate a instalațiilor din cadrul centralei. Însă, în 2014, obiectivul programului a fost limitat la activitățile de dezafectare, și anume la măsurile referitoare la securitate. În următoarea etapă se recomandă ca programul să pună accent și pe activitățile de dezafectare cu aspecte problematice în ceea ce privește securitatea radiologică.
Depozitarea combustibilului uzat după ce a fost depozitat intermediar în condiții de siguranță (obiectiv îndeplinit de program) și depozitarea definitivă a deșeurilor radioactive într-un depozit geologic de adâncime nu intră în sfera programului și rămâne în responsabilitatea statului membru, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.
În ceea ce privește actualul CFM, principalul obiectiv general va fi completat de obiectivul de a disemina cunoștințele (generate de program) cu privire la procesul de dezafectare către toate statele membre ale UE și, după caz, către țări terțe, sporind astfel valoarea adăugată europeană a programului.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Bugetul UE ar trebui să asigure o Uniune Europeană sigură și securizată, cu cel mai înalt nivel de securitate nucleară și în care cunoștințele, experiențele și competențele dezvoltate în timpul activităților de dezafectare să fie partajate, furnizând produse de cunoaștere explicite cu privire la aspecte de guvernanță legate de dezafectare și de gestionarea deșeurilor, la bunele practici manageriale și la provocările tehnologice pentru toate statele membre ale UE și, după caz, pentru țările terțe care gestionează programe de dezafectare. Programul de asistență pentru dezafectare nucleară de la Ignalina a contribuit și va continua să contribuie la toate aceste obiective. Principala realizare a programului Ignalina este reducerea progresivă a nivelului de risc radiologic la care sunt expuși lucrătorii, populația și mediul din Lituania și din întreaga UE.
Programul se încadrează în cadrul de reglementare al UE în materie de securitate nucleară. Deosebit de relevante pentru program sunt: (i) Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive; (ii) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului și Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului de modificare a Directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare; și (iii) Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante. Se vor asigura coerența, consecvența și sinergiile programului cu alte politici și programe ale Uniunii, în special cu Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară și dezafectare [XXX].
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Temeiul juridic al acestui program este stabilit în Protocolul nr. 4 la Tratatul de aderare din 2003 care prevede că UE, din solidaritate cu Lituania, îi asigură și după 2006 o asistență comunitară suplimentară adecvată pentru efortul de dezafectare.
Acest temei juridic a fost confirmat de către Serviciul Juridic al Consiliului Uniunii Europene în procesul de adoptare a Regulamentului (Euratom) nr. 1369/2013 al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 2021/101 al Consiliului.
•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)
Programul Ignalina decurge din Tratatul de aderare a Lituaniei și constituie un angajament din partea Uniunii Europene față de Lituania. Programul se încadrează în domeniul de aplicare al Programului național lituanian în temeiul Directivei 2011/70/Euratom a Consiliului.
Valoarea adăugată europeană a acestui program a fost definită de la bun început în termeni de securitate nucleară și reducere a costurilor. Absența cofinanțării din partea UE ar încetini probabil procesul de dezafectare și ar duce la scăderea gradului de prioritate al programului față de alte programe naționale, precum și la diminuarea efectului de levier al UE în ceea ce privește obiectivele de siguranță, ceea ce, la rândul său, ar putea submina siguranța lucrătorilor, a publicului larg și a mediului. În stadiul actual de dezvoltare, programul încă aduce valoare în această privință, având în vedere problemele rămase în materie de securitate radiologică. Cu toate acestea, contribuția sa scade în mod natural pe măsură ce dezafectarea avansează.
Programul poate oferi, de asemenea, valoare adăugată europeană, punând un accent mai mare pe schimbul de cunoștințe și ajutând statele membre și, eventual, țările terțe, care se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește planurile lor de dezafectare. Într-adevăr, contribuția programului la asigurarea dezmembrarea reactoarelor de la Ignalina va genera acumularea de experiențe și cunoștințe de specialitate foarte pertinente, care pot fi utile și altor proiecte de dezafectare și care pot duce la sporirea nivelului de securitate în cadrul UE.
•Proporționalitatea
În următorul cadru financiar multianual (2028-2034), programul se va concentra asupra problemelor de securitate radiologică ale dezafectării centralei nucleare Ignalina în cazul cărora se poate obține cea mai mare valoare adăugată UE (adică scăderea progresivă a nivelului de risc radiologic asupra lucrătorilor, populației și mediului nu numai din Lituania, ci și din întreaga UE).
•Alegerea instrumentului
Conform evaluării ex ante, obiectivul propunerii ar putea fi atins cel mai bine prin intermediul unui regulament, sub forma unui instrument legislativ existent. Prin urmare, Comisia propune continuarea punerii în aplicare a programului prin gestiune indirectă prin intermediul entităților cărora le-a fost încredințată execuția, evaluate pe bază de piloni.
În plus, potrivit evaluării intermediare a programului, structura actuală (și anume faptul că programul Ignalina se încadrează ca program de cheltuieli specific) asigură o punere în aplicare eficace și eficientă a programului, factorii de succes fiind o definire clară a rolurilor și responsabilităților și un cadru de monitorizare consolidat.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente
Conform evaluării intermediare, programul actual este coerent cu politicile UE care vizează asigurarea celui mai înalt nivel de securitate nucleară. Sprijinul UE garantează că strategia de dezmembrare imediată din Lituania se desfășoară fără întreruperi și împiedică transferarea celei mai mari părți a poverii aferente către generațiile viitoare. În același timp, din motive istorice, acesta derogă parțial de la regula conform căreia statul membru în cauză trebuie să își asume responsabilitatea finală pentru furnizarea de resurse financiare adecvate pentru dezafectarea nucleară și gestionarea deșeurilor radioactive.
Lituania a avansat cu eficacitate și eficiență în procesul de dezafectare a reactoarelor în conformitate cu nivelul de referință convenit în 2020 (și anume în planul de dezafectare). Cu toate acestea, complexitatea programului determină apariția unor probleme și regrese. Însă sistemul de gestionare s-a dovedit capabil să facă față acestor provocări.
Evaluarea a constatat, de asemenea, că, datorită finanțării din partea UE în temeiul actualului cadru financiar multianual, nivelurile de securitate din amplasament urmează să se îmbunătățească în mod semnificativ. În Lituania, principalele evoluții la fața locului includ progrese constante în ceea ce privește: (i) tratarea deșeurilor rezultate din dezafectare și a deșeurilor moștenite; (ii) dezmembrarea sistemelor și a componentelor din partea superioară și inferioară a zonei active a reactorului (denumite zonele R1 și, respectiv, R2), precum și a tuburilor din canalele de grafit; și (iii) pregătirile pentru dezmembrarea grafitului iradiat din zona activă a reactorului, care este un proiect de pionierat de o amploare fără precedent.
Evaluarea a concluzionat, de asemenea, că: (i) sunt necesare măsuri specifice pentru a optimiza planul de personal al centralei nucleare de la Ignalina și ar trebui să se pună accent deosebit pe forța de muncă calificată în domenii critice, cum ar fi achizițiile publice; (ii) stabilirea unui nivel național de contribuție va contribui la creșterea responsabilității și a deciziilor de reducere a costurilor luate de beneficiar; (iii) deși este necesar, un nivel specific al contribuției naționale nu este suficient pentru a stimula dezafectarea eficientă și în termenul stabilit a centralei nucleare.
Având în vedere aceste concluzii, temeiul juridic propus pentru următorul cadru financiar multianual (2028-2034) va menține rata de cofinanțare prevăzută în temeiul juridic actual și va introduce un obiectiv de optimizare a organizării și dotării cu personal a centralei nucleare de la Ignalina.
Potrivit evaluării intermediare, structura de guvernanță a asigurat o punere în aplicare eficace și eficientă a programului. Printre factorii-cheie ai succesului se numără definirea clară a rolurilor și a responsabilităților, precum și un cadru de monitorizare consolidat. De asemenea, analiza a identificat domenii în care mai sunt posibile îmbunătățiri:
(i)creșterea implicării statului membru în vederea unei asumări sporite, în paralel cu o responsabilitate mai pronunțată a operatorului care se ocupă cu dezafectarea (beneficiarul final);
(ii)raționalizarea procedurilor de ameliorare a ritmului și a eficacității ciclului de management;
(iii)o mai bună aliniere la performanța altor programe de dezafectare.
De la începutul programului, asistența financiară din partea UE a fost implementată prin gestiune indirectă. Comisia propune să se încredințeze în continuare execuția bugetului programului actualelor entități cărora le-a fost încredințată execuția, evaluate pe bază de piloni.
•Consultarea cu părțile interesate
Propunerile de programe ale UE în temeiul cadrului financiar multianual 2028-2034 au fost precedate de șapte consultări publice, inclusiv cu privire la finanțarea UE pentru piața unică și cooperarea dintre autoritățile naționale, finanțarea UE pentru competitivitate și punerea în aplicare a finanțării UE cu statele membre și regiunile. Consultările au vizat o gamă largă de părți interesate, inclusiv publicul larg, întreprinderile, IMM-urile, autoritățile publice, beneficiarii fondurilor UE, organizațiile societății civile, mediul academic și părțile interesate internaționale.
Participanții la consultare au convenit asupra necesității unor investiții raționalizate în competitivitate și în alte priorități ale UE, completate de investiții în proiecte specifice în regiunile UE care pot sprijini condițiile-cadru, inclusiv pentru creșterea durabilă. De exemplu, anumite părți interesate au subliniat necesitatea sprijinului pentru a ajuta regiunile să realizeze tranziția curată, în timp ce altele au subliniat necesitatea de a stimula investițiile în zonele defavorizate, îndepărtate și depopulate sau în zonele afectate de schimbări structurale.
•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate
Documentele utilizate pentru pregătirea programului în temeiul următorului cadru financiar multianual includ rapoartele Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea și punerea în aplicare a programelor de asistență ale UE pentru dezafectare nucleară în Bulgaria, Slovacia și Lituania, precum și privind programul JRC de dezafectare și gestionare a deșeurilor.
•Evaluarea impactului
În conformitate cu Regulamentul financiar 2024/2509 al UE și cu Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare, programele care oferă continuitate în ceea ce privește conținutul și structura sau care au un buget relativ mic nu necesită o evaluare a impactului. Pentru aceste programe, va fi suficientă o evaluare ex ante sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei. În acest scop, documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere îndeplinește cerințele Comisiei privind o mai bună legiferare și furnizează analiza necesară pentru pregătirea propunerii.
Progresele înregistrate până în prezent în Lituania au fost semnificative. Este important ca programul să își mențină nivelul de prioritate pentru un sprijin suplimentar din partea UE în următorul cadru financiar multianual (2028-2034), deoarece are potențialul de a genera valoare adăugată semnificativă la nivelul UE, atât în ceea ce privește siguranța, cât și dobândirea de cunoștințe. Menținerea programului Ignalina ca program de cheltuieli specific răspunde mai eficient următoarelor nevoi:
–efectul de levier al UE în ceea ce privește obiectivele de siguranță;
–optimizarea câștigului de cunoștințe legate de dezafectarea reactoarelor nucleare în întreaga UE și în afara acesteia.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
În prezent, programul este pus în aplicare prin gestiune indirectă, cu ajutorul unor organisme de punere în aplicare evaluate pe bază de piloni. Conform evaluării intermediare a programului, s-a dovedit că structura actuală asigură punerea în aplicare eficace și eficientă a programului și, prin urmare, va fi menținută în următorul cadru financiar multianual, cu unele simplificări bazate pe lecțiile învățate din punerea în aplicare până în prezent.
Programul va continua să utilizeze programarea multianuală prevăzută în Regulamentul financiar. Planul detaliat multianual de dezafectare va fi utilizat ca bază pentru programare și monitorizare, sporind astfel eficiența și promptitudinea ciclului de programare. Acest plan poate fi revizuit periodic, în conformitate cu legislația lituaniană și în funcție de progresele înregistrate. În plus, raportarea anuală va fi simplificată, în conformitate cu cadrul comun de performanță pentru bugetul post-2027.
Sinergiile și complementaritățile posibile între programele din cadrul financiar multianual vor fi, de asemenea, exploatate ori de câte ori va fi posibil.
•Drepturile fundamentale
Programul nu are niciun impact asupra drepturilor fundamentale.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Alocarea bugetară propusă pentru perioada 2028-2034 se stabilește la 678 000 000 EUR în prețuri curente. Ea se bazează pe plățile anuale prevăzute în planul de dezafectare, ținând seama de pragurile propuse pentru cofinanțarea din partea UE. Deoarece nivelul de referință trasează o curbă progresivă aproape liniară, se au în vedere planuri anuale de angajamente și plăți, astfel cum sunt prezentate în fișa financiară legislativă.
Acțiunile cofinanțate în cadrul programului financiar propus se bazează pe planul de dezafectare detaliat, stabilit în conformitate cu Regulamentul nr. 1369/2013 al Consiliului. Acest plan definește sfera programului, starea finală a instalațiilor și termenele-limită. El vizează activitățile de dezafectare, calendarul aferent, costurile și resursele umane necesare. Planul a fost actualizat în 2020, iar o nouă revizuire este programată pentru 2027, în conformitate cu legislația lituaniană.
Necesarul de resurse umane și administrative pentru gestionarea programului rămâne neschimbat față de programul anterior.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Această inițiativă va fi monitorizată prin intermediul cadrului comun de performanță pentru bugetul post-2027. În conformitate cu acest cadru, ar trebui prezentat un raport de punere în aplicare în cursul etapei de punere în aplicare a programului. În plus, trebuie efectuată o evaluare retrospectivă în conformitate cu articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Această evaluare se efectuează în conformitate cu Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare și se bazează pe indicatori relevanți pentru obiectivele programului.
În 2014, Comisia a modificat guvernanța programului pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, pentru a stabili mai clar rolurile și responsabilitățile, și a introdus cerințe consolidate în ceea ce privește planificarea, monitorizarea și raportarea de către beneficiari. În conformitate cu această abordare de guvernanță revizuită, Lituania a numit un coordonator de program (ministru adjunct sau secretar de stat) responsabil cu programarea, coordonarea și monitorizarea programului de dezafectare la nivel național. S-a instituit un comitet cu funcții de monitorizare și de raportare, coprezidat de un reprezentant al Comisiei și de coordonatorul de program.
În plus, a fost înființat un comitet specific pentru gestionarea dezmembrării zonelor active ale reactorului (proiectul R3D), având în vedere relevanța activității atât din punctul de vedere al costurilor, cât și din punctul de vedere al calendarului. Având în vedere durata considerabilă a procesului de dezafectare, vor fi adoptate programe de lucru multianuale și decizii de finanțare, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar.
Comisia intenționează să încredințeze în continuare execuția bugetului programelor actualelor entități evaluate pe bază de piloni (gestiune indirectă), și anume Agenției naționale lituaniene, Agenției Centrale de Management de Proiect (CPMA) și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În plus, departamentele relevante ale Comisiei vor continua să urmărească îndeaproape implementarea proiectelor prin intermediul analizelor documentare și la fața locului, efectuate o dată la șase luni, și vor completa ciclul de programare, monitorizare și control cu o serie de controale tematice bazate pe o analiză a riscurilor.
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Articolul 3 din actul de bază propus stabilește obiectivele programului pentru cadrul financiar multianual 2028-2034. Acestea reflectă cele două aspecte-cheie ale valorii adăugate europene a programului, și anume îmbunătățirea securității nucleare și îmbunătățirea cunoștințelor statelor membre ale UE cu privire la procesul de dezafectare nucleară.
Luate împreună, articolele 3, 8 și 9 și anexa la propunere stabilesc un cadru care să asigure că finanțarea relevantă din partea UE se va concentra pe acțiuni care îndeplinesc cu adevărat obiectivul programului. Aceste articole și anexa clarifică repartizarea efortului între UE și Lituania în ceea ce privește dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina.
Dispoziția privind cofinanțarea și estimările costurilor din planul detaliat de dezafectare reflectă angajamentul UE față de Lituania, astfel cum este prevăzut în Tratatul de aderare.
Articolul 10 prevede utilizarea programelor de lucru multianuale pentru a reflecta durata programelor de dezafectare. Acesta stabilește procesul de revizuire a sferei programului de lucru multianual și oferă Comisiei instrumentele adecvate pentru a introduce măsuri corective, dacă este necesar.
Anexa prezintă în detaliu obiectivele specifice ale programului, și anume menținerea finanțării din partea UE pentru funcții esențiale, cum ar fi siguranța, utilizând în același timp scheme de cofinanțare pentru a alinia interesele părților interesate locale la cele ale UE.
2025/0268 (NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de instituire a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania în perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 2021/101
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Actul de aderare din 2003, în special articolul 3 alineatul (2) și Protocolul nr. 4 anexat,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În conformitate cu Protocolul nr. 4 la anexat la Actul de aderare din 2003, care vizează centrala nucleară Ignalina, Lituania s-a angajat să închidă unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare Ignalina până la 31 decembrie 2004 și, respectiv, până la 31 decembrie 2009, precum și să dezafecteze ulterior aceste unități.
(2)În conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul Actului de aderare și beneficiind de asistență din partea Uniunii, Lituania a închis cele două unități în termenele prevăzute și a înregistrat progrese semnificative în direcția dezafectării lor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a continua reducerea nivelului de risc radiologic. Pe baza estimărilor disponibile, sunt necesare resurse financiare suplimentare în acest scop după anul 2027.
(3)Dezafectarea centralei nucleare care face obiectul prezentului regulament trebuie să fie efectuată în conformitate cu legislația Uniunii în materie de securitate nucleară, respectiv cu Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului, și în materie de gestionare a deșeurilor, respectiv cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului. Potrivit acestei legislații, responsabilitatea finală pentru securitatea nucleară și pentru gestionarea în siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive revine Lituaniei.
(4)Recunoscând că închiderea timpurie și dezafectarea în consecință a centralei nucleare de la Ignalina, care are două reactoare RBMK de 1 500 MW moștenite de la Uniunea Sovietică, a fost fără precedent, reprezentând pentru Lituania o sarcină financiară excepțională, disproporționată în raport cu dimensiunea și cu forța economică a țării, Protocolul nr. 4 la Actul de aderare din 2003 a prevăzut că asistența Uniunii, în cadrul programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania (denumit în continuare „programul”), va continua fără întrerupere, fiind prelungită dincolo de anul 2006, pe perioada următoarelor perspective financiare.
(5)Prezentul regulament prevede un pachet financiar cu titlu indicativ pentru program.
(6)La punerea în aplicare a programului, ar trebui să se asigure consecvența, coerența și sinergiile cu politicile și programele relevante ale Uniunii, în special cu Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară și dezafectare instituit prin Regulamentul [XXX] al Consiliului.
(7)Într-un mediu economic, social și geopolitic extrem de dinamic, experiența recentă a demonstrat necesitatea existenței unui cadru financiar multianual și a unor programe ale Uniunii cu o flexibilitate sporită. În acest scop și în conformitate cu obiectivele programului, finanțarea ar trebui să țină seama în mod corespunzător de necesitățile dinamice impuse de politici și de prioritățile Uniunii, astfel cum au fost identificate în documentele relevante publicate de Comisie, în rezoluțiile Parlamentului European și în concluziile Consiliului, asigurând în același timp o previzibilitate suficientă pentru execuția bugetară.
(8)Programului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului. Acesta prevede normele privind întocmirea și execuția bugetului general al Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, donațiile nefinanciare, achizițiile, gestiunea indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.
(9)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 883/2013 și (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazurile de fraudă și de alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului. În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene și să se asigure că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(10)Programul urmează să fie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) XXX al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind performanța], care stabilește normele pentru urmărirea cheltuielilor și cadrul de performanță pentru buget, inclusiv normele pentru asigurarea aplicării uniforme a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a principiului egalității de gen menționate respectiv la articolul 33 alineatul (2) literele (d) și (f) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, normele de monitorizare și raportare cu privire la performanța programelor și a activităților Uniunii, normele de instituire a unui portal de finanțare al Uniunii, normele de evaluare a programelor, precum și alte dispoziții orizontale aplicabile tuturor programelor Uniunii, cum ar fi cele privind informarea, comunicarea și vizibilitatea.
(11)Prezentul regulament nu aduce atingere rezultatului vreunor viitoare proceduri privind ajutoarele de stat, care ar putea fi inițiate în conformitate cu articolele 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(12)Finanțarea în temeiul prezentului regulament ar trebui să vizeze prioritar activitățile care implementează obiectivele în materie de securitate ale dezafectării.
(13)Programul ar trebui să implice crearea de cunoștințe și schimbul de experiență. Cunoștințele și experiența dobândite, precum și lecțiile învățate în cadrul programului în ceea ce privește procesul de dezafectare nucleară și gestionarea deșeurilor ar trebui să fie diseminate în Uniune și dincolo de granițele acesteia, în coordonare și în sinergie cu instalațiile nucleare ale Comisiei din amplasamentele Centrului Comun de Cercetare (JRC), întrucât astfel de măsuri aduc cea mai mare valoare adăugată a UE și contribuie la securitatea lucrătorilor și a publicului larg, precum și la protecția mediului. Domeniul de aplicare, procedura și aspectele economice ale cooperării ar trebui să fie detaliate în programele de lucru multianuale și ar putea face, de asemenea, obiectul unor acorduri între statele membre și/sau cu Comisia.
(14)JRC ar trebui să faciliteze diseminarea cunoștințelor despre dezafectarea nucleară în rândul diferitelor părți interesate din Uniune într-un mod coordonat, de exemplu prin efectuarea de analize de piață, examinări și evaluări ale nevoilor de cunoștințe în Uniune și, după caz, în țări terțe, prin identificarea direcțiilor potențiale de cooperare, a părților interesate și a domeniilor în care cunoștințele create pe parcursul implementării programului ar aduce cea mai mare valoare adăugată, precum și prin elaborarea de formate pentru schimbul de cunoștințe. Diseminarea cunoștințelor create ar trebui finanțată de JRC. Orice stat membru ar trebui să poată iniția dezvoltarea de legături și schimburi în vederea diseminării cunoștințelor. După caz, astfel de schimburi ar putea implica țări terțe, în concordanță și în complementaritate cu acțiunile desfășurate în temeiul Regulamentului [XXX] al Parlamentului European și al Consiliului [Europa globală] și al Regulamentului [XXX] al Consiliului [INSC-D].
(15)Dezafectarea centralei nucleare Ignalina ar trebui să se realizeze prin recurgerea la cele mai bune competențe tehnice disponibile și cu respectarea naturii și a specificațiilor tehnologice ale instalațiilor care urmează a fi dezafectate, pentru a se asigura securitatea și cea mai mare eficiență posibilă, ținând seama de bunele practici la nivel internațional.
(16)Eficiența sporită a punerii în aplicare a programului ar trebui realizată printr-o reducere proporțională a forței de muncă care participă la activitățile de dezafectare a centralei nucleare Ignalina. Având în vedere activitățile de dezmembrare care urmează să fie efectuate în perioada 2028-2034 și ținând cont de alegerea centralei nucleare de la Ignalina de a externaliza dezmembrarea completă a zonelor centrale ale chesonului reactorului, reducerea forței de muncă implicate în activitățile de dezafectare ar trebui să fie de cel puțin o treime în comparație cu numărul de echivalente normă întreagă (ENI) la sfârșitul anului 2024.
(17)Lituania și Comisia ar trebui să asigure monitorizarea și controlul eficace ale evoluției procesului de dezafectare, astfel încât finanțarea alocată în temeiul prezentului regulament să genereze o valoare adăugată maximă a Uniunii, cu toate că responsabilitatea finală pentru dezafectare revine Lituaniei. Monitorizarea și controlul includ măsurarea eficace a progresului și adoptarea de măsuri corective, dacă este necesar. În acest scop, în cadrul programelor de lucru adoptate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/101 al Consiliului, a fost instituit un comitet cu funcții de monitorizare și informare, coprezidat de un reprezentant al Comisiei și al Lituaniei.
(18)Ar trebui ca valoarea creditelor alocate programului, precum și perioada de programare să poată fi revizuite pe baza rezultatelor raportului de punere în aplicare.
(19)Activitățile cofinanțate în temeiul prezentului regulament ar trebui identificate în limitele stabilite de planul de dezafectare prezentat de Lituania în temeiul Regulamentului (Euratom) nr. 1369/2013 și al revizuirilor ulterioare ale acestuia. Acest plan de dezafectare definește sfera programului, starea finală a instalațiilor și termenele-limită; el vizează activitățile de dezafectare, calendarul aferent, costurile și resursele umane necesare. Dacă este cazul, în conformitate cu dispozițiile legislației lituaniene sau într-un interval de timp mai scurt, în cazul oricărui eveniment semnificativ cu impact asupra conținutului planului respectiv, Lituania ar trebui să prezinte Comisiei un plan de dezafectare actualizat pentru a fi luat în considerare la pregătirea programelor de lucru multianuale.
(20)Activitățile din cadrul programului ar trebui derulate cu un efort financiar comun al Uniunii și al Lituaniei. A fost stabilit un prag maxim al cofinanțării din partea Uniunii, în concordanță cu practica de cofinanțare instituită în cadrul programelor precedente. Luând în considerare practica unor programe comparabile ale Uniunii și consolidarea economiei lituaniene, de la demararea programului și până la sfârșitul implementării activităților finanțate în temeiul prezentului regulament, rata de cofinanțare din partea Uniunii nu ar trebui să fie mai mare de 86 % din costurile eligibile. Restul cofinanțării ar trebui asigurat de Lituania și din alte surse decât bugetul Uniunii, de exemplu de către instituții financiare internaționale și alți donatori.
(21)S-a ținut seama în mod corespunzător de Raportul special nr. 22/2016 al Curții de Conturi, de recomandările acestuia și de răspunsul Comisiei.
(22)Programul se încadrează în domeniul de aplicare al Programului național lituanian în temeiul Directivei 2011/70/Euratom.
(23)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a obiectivelor programului, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(24)Metodele de execuție și formele de finanțare din partea Uniunii prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă luarea în considerare a utilizării de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și a finanțărilor care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.
(25)Programul înlocuiește programul instituit prin Regulamentul (UE) 2021/101 pentru perioada 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2027. Ca urmare, respectivul regulament trebuie abrogat,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament instituie programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania (denumit în continuare „programul”) și stabilește obiectivele programului, bugetul acestuia pentru perioada 1 ianuarie 2028 - 31 decembrie 2034, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(1)„dezafectare” înseamnă măsurile administrative și tehnice care permit eliberarea parțială sau totală de sub regimul de autorizare a unei instalații nucleare și care urmăresc să asigure protecția populației și a mediului pe termen lung, inclusiv reducerea nivelurilor de radionuclizi reziduali din materialele și din amplasamentul instalației;
(2)„plan de dezafectare” înseamnă un document care conține informații detaliate cu privire la procesul de dezafectare avut în vedere și care cuprinde strategia de dezafectare aleasă; calendarul, tipul și etapizarea activităților de dezafectare; strategia de gestionare a deșeurilor, inclusiv evacuarea; starea finală propusă; stocarea și depozitarea finală a deșeurilor rezultate în urma dezafectării; termenele pentru dezafectare; estimările de costuri pentru finalizarea procesului de dezafectare; și obiectivele, rezultatele așteptate, etapele, datele-țintă, precum și indicatorii-cheie de dezafectare corespunzători, inclusiv indicatorii bazați pe valoarea dobândită. Planul este elaborat de titularul de autorizație al instalației nucleare și se reflectă în programele de lucru multianuale ale Programului.
Articolul 3
Obiectivele programului
1.Programul are următoarele obiective generale:
(a)sprijinirea Lituaniei la punerea în aplicare a dezafectării centralei nucleare de la Ignalina, cu un accent special pe gestionarea provocărilor în materie de securitate radiologică și pe optimizarea eficienței punerii în aplicare a programului printr-o reducere proporțională a forței de muncă;
(b)crearea de cunoștințe privind procesul de dezafectare nucleară și gestionarea deșeurilor radioactive rezultate din activitățile de dezafectare, furnizarea de produse de cunoaștere explicite cu privire la aspectele de guvernanță legate de dezafectare și gestionarea deșeurilor, cele mai bune practici manageriale și provocările tehnologice.
(c)Cunoștințele menționate la primul paragraf litera (b) sunt diseminate la nivelul Uniunii și în afara acestuia, în toate domeniile relevante, dezvoltând potențiale sinergii la nivelul Uniunii, în cadrul programului Instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară și dezafectare (INSC-D), astfel cum se prevede la articolul [X] din Regulamentul (Euratom) [XXX].
2.Centrul Comun de Cercetare coordonează structurarea și diseminarea cunoștințelor menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (b) către statele membre și, după caz, către țările terțe. Activitățile respective sunt finanțate în cadrul programului INSC-D, cu fonduri de la Uniune în proporție de 100 % din costurile eligibile.
3.Obiectivul specific al programului va fi de a realiza asistența tehnică, demontarea și decontaminarea echipamentelor și chesoanelor reactoarelor de la Ignalina în conformitate cu planul de dezafectare, inclusiv gestionarea deșeurilor radioactive rezultate în urma activităților de dezafectare, precum și continuarea gestionării în condiții de siguranță a deșeurilor rezultate în urma dezafectării și a celor moștenite.
4.Descrierea detaliată a obiectivului specific menționat la alineatul (3) din prezentul articol figurează în anexă. Comisia poate, prin acte de punere în aplicare, să modifice anexa. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 4
Buget
1.Pachetul financiar orientativ pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2034 se stabilește la suma de 678 000 000 EUR în prețuri curente.
2.Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.
3.Creditele pot fi înscrise în bugetul Uniunii și după 2034 pentru a acoperi cheltuielile necesare și pentru a permite gestionarea acțiunii care nu au fost finalizată până la încheierea programului.
4.Pachetul financiar menționat la alineatul (1) din prezentul articol și cuantumurile resurselor suplimentare menționate la articolul 5 pot fi utilizate, de asemenea, pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, sisteme și platforme instituționale de tehnologie a informației, activități de informare, comunicare și vizibilitatea, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă sau cu personalul suportate de Comisie pentru gestionarea programului.
Articolul 5
Resurse suplimentare
1.Statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe pot aduce contribuții suplimentare financiare sau nefinanciare la program. Contribuțiile financiare suplimentare constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a), (d) sau (e) sau al articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.
2.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, puse la dispoziție pentru program. Comisia execută direct sau indirect resursele respective, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) sau (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Aceste resurse se adaugă cuantumului menționat la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament. Resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru în cauză. În cazul în care Comisia nu și-a asumat un angajament juridic în cadrul gestiunii directe sau indirecte pentru sumele suplimentare puse astfel la dispoziția programului, sumele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi, la cererea statului membru în cauză, către unul sau mai multe programe-sursă sau către programele care le succed acestora.
Articolul 6
Finanțare alternativă, combinată și cumulativă
1.Programul se pune în aplicare în sinergie cu alte programe ale Uniunii. O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea Uniunii în contextul unui alt program poate primi o contribuție și în cadrul programului. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare sau se poate aplica un set unic de norme tuturor contribuțiilor și se poate asuma un singur angajament juridic. În cazul în care contribuția Uniunii este bazată pe costurile eligibile, sprijinul cumulativ de la bugetul Uniunii nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii și poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.
2.Procedurile de atribuire din cadrul programului pot fi desfășurate în comun de către statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe („parteneri la procedura de atribuire comună”), prin gestiune directă sau indirectă, cu condiția să se asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Aceste proceduri fac obiectul unui set unic de norme și duc la încheierea unor angajamente juridice unice. În acest scop, partenerii la procedura de atribuire comună pot pune resurse la dispoziția programului în conformitate cu articolul 5 din prezentul regulament sau partenerilor li se poate încredința punerea în aplicare a procedurii de atribuire, în cazurile aplicabile în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. În procedurile de atribuire comună, reprezentanții partenerilor la procedura de atribuire comună pot fi și membri ai comitetului de evaluare la care se face trimitere la articolul 153 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.
Articolul 7
Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea Uniunii
1.Programul este pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă cu entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.
2.Finanțarea din partea Uniunii în temeiul programului poate fi acordată sub orice formă în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în special sub formă de granturi, premii, achiziții și donații nefinanciare.
Articolul 8
Eligibilitate
1.Numai activitățile de implementare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.
2.Programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 pot preciza mai în detaliu criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul regulament sau pot stabili criterii de eligibilitate suplimentare pentru acțiuni specifice.
Articolul 9
Rate de cofinanțare
Rata maximă de cofinanțare a Uniunii, aplicabilă în cadrul Programului nu trebuie să fie mai mare de 86 %. Restul cofinanțării se asigură de către Lituania, precum și din alte surse decât bugetul Uniunii.
Articolul 10
Programul de lucru
1.Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.
2.Programele de lucru trebuie să reflecte planul de dezafectare aplicabil, care servește drept referință pentru monitorizarea și evaluarea programului.
Articolul 11
Comitetul
1.Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.]
3.Atunci când avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, procedura respectivă se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă a membrilor comitetului solicită acest lucru.
Articolul 12
Abrogare
Regulamentul (UE) 2021/101 se abrogă de la 1 ianuarie 2028.
Articolul 13
Dispoziții tranzitorii
1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/101, cărora regulamentul respectiv continuă să se aplice până la încheierea lor.
2.Pachetul financiar al programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/101.
Articolul 14
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2028.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI12
1.1.Titlul propunerii/inițiativei12
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)12
1.3.Obiectiv(e)12
1.3.1.Obiectiv(e) general(e)12
1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)12
1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate12
1.3.4.Indicatori de performanță13
1.4.Obiectul propunerii/inițiativei:13
1.5.Motivele propunerii/inițiativei13
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei13
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.13
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare13
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare15
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor15
1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar16
1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)16
2.MĂSURI DE GESTIUNE17
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare17
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control17
2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse17
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor17
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)17
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor18
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI20
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)20
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor20
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale20
3.2.1,1.Credite din bugetul votat21
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale23
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24
3.2.3,1.Credite din bugetul votat24
3.2.3,2.Credite din venituri alocate externe24
3.2.3,3.Total credite24
3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat24
3.2.4,1.Finanțare din bugetul votat24
3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală25
3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual26
3.2.7.Contribuțiile terților27
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor27
4.Dimensiunile digitale27
4.1.Cerințe cu relevanță digitală27
4.2.Date28
4.3.Soluții digitale28
4.4.Evaluarea interoperabilității28
4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale28
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Regulament al Consiliului de instituire a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania în perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 2021/101
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
1.3.Obiectiv(e)
1.3.1.Obiectiv(e) general(e)
Obiectivul general al programului este de sprijinire a Lituaniei la punerea în aplicare a dezafectării centralei nucleare de la Ignalina, cu un accent special pe gestionarea provocărilor în materie de securitate radiologică și pe optimizarea eficienței punerii în aplicare a programului printr-o reducere proporțională a forței de muncă.
Programul creează cunoștințe privind procesul de dezafectare nucleară și gestionarea deșeurilor radioactive rezultate din activitățile de dezafectare. Aceste cunoștințe trebuie diseminate la nivelul Uniunii și, dacă este posibil, al țărilor terțe, în conformitate cu dispozițiile componentei interne a Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară și dezafectare (INSC-D), astfel cum este definit la articolul [X] din Regulamentul (Euratom) [XXX] al Consiliului. Centrul Comun de Cercetare coordonează structurarea și diseminarea cunoștințelor către statele membre.
1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)
Obiectivul specific al programului este de a realiza demontarea și decontaminarea echipamentelor și chesoanelor reactoarelor centralei nucleare Ignalina în conformitate cu planul de dezafectare, inclusiv gestionarea deșeurilor radioactive rezultate în urma activităților de dezafectare, precum și continuarea gestionării în condiții de siguranță a deșeurilor rezultate în urma dezafectării și a celor moștenite.
Descrierea detaliată a obiectivului specific figurează în anexă.
1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.
Siguranța. Ca urmare a finanțării acordate de Uniune, amplasamentele vor beneficia de un nivel de siguranță mult superior celui actual.
Dobândirea cunoștințelor. Experiența dobândită în urma proiectelor puse în aplicare în cadrul programului Ignalina în Lituania oferă o bază solidă de cunoștințe în UE pentru desfășurarea activităților de dezafectare actuale și viitoare. Acest program cofinanțat de UE poate viza să devină o referință solidă pentru chestiuni de guvernanță și practici de gestionare, cum ar fi metodologiile de estimare a costurilor sau planificarea, și pentru provocări tehnologice persistente cum ar fi dezmembrarea reactoarelor moderate cu grafit și gestionarea ulterioară a unui volum important de grafit iradiat. Expertiza și cunoștințele în materie de dezafectare ar fi, de asemenea, benefice pentru țările terțe cu centrale nucleare învechite.
1.3.4.Indicatori de performanță
A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.
Indicatorii privind realizările și rezultatele în scopul monitorizării progresului și al realizărilor acestui program vor corespunde indicatorilor comuni furnizați în Regulamentul (UE) [XXX] [Regulamentul privind performanța].
1.4.Obiectul propunerii/inițiativei:
o acțiune nouă
o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
prelungirea unei acțiuni existente
o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Programul Ignalina răspunde cerințelor temeiului său juridic (respectiv Tratatul de aderare a Lituaniei, în special Protocolul nr. 4 și articolul 56 din Actul de aderare din 2003).
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.
Ca o condiție pentru aderarea la UE, Lituania s-a angajat să închidă și, ulterior, să dezafecteze reactoarele nucleare de tip Cernobîl de la centrala nucleară Ignalina. În semn de solidaritate cu Lituania, Uniunea Europeană s-a angajat, prin Tratatul de aderare a Lituaniei, să furnizeze asistență financiară pentru dezafectarea centralei nucleare Ignalina.
Activitățile de dezafectare progresează cu unele întârzieri în comparație cu planul final de dezafectare din 2020. Este însă în interesul Uniunii să continue acordarea de sprijin financiar pentru dezafectare, contribuind astfel la desfășurarea acestei operațiuni în condiții de maximă siguranță. Programul oferă sprijin substanțial și durabil pentru protecția sănătății lucrătorilor și a publicului larg, pentru prevenirea degradării mediului și pentru asigurarea unor progrese reale în domeniul siguranței și securității nucleare.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
A fost efectuată o evaluare intermediară a programului, în conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare. Evaluarea intermediară a luat în considerare și a evaluat rezultatele și efectele, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată a Uniunii. Evaluarea s-a axat pe perioada 2021-2024 și a luat în considerare, după caz, și cadrul financiar anterior (2014-2020).
Pentru evaluarea intermediară, Comisia a cules informații și date pertinente, prin implicarea semnificativă a principalelor părți interesate (respectiv, ministerele, organismele de implementare, operatorii care realizează dezafectarea).
Principalele concluzii ale evaluării intermediare a programului au fost:
Coerența cu politicile UE. Programul este coerent cu politicile UE care vizează asigurarea celui mai înalt nivel de securitate nucleară. Sprijinul UE asigură că strategia de dezmembrare imediată este respectată constant în Lituania, prevenind astfel transferul unei poveri inutile către generațiile viitoare, deși derogă parțial, din motive istorice, de la responsabilitatea finală a statului membru, asigurarea unor resurse financiare adecvate pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și pentru gestionarea deșeurilor radioactive.
Progrese. În conformitate cu așteptările stabilite pentru CFM 2021-2027, Lituania a înregistrat progrese eficace și eficiente în ceea ce privește dezafectarea reactoarelor sale, în conformitate cu scenariul de referință (planul de dezafectare), însă apar unele întârzieri din cauza provocărilor și a regreselor cauzate de complexitatea programului.
Siguranța. Analiza a demonstrat că, în urma finanțării acordate de Uniune în acest CFM, amplasamentele vor beneficia de un nivel de siguranță mult superior celui actual. Toți combustibilii uzați au fost îndepărtați din clădirea reactorului și stocați în condiții de siguranță într-o instalație de ultimă generație. Deșeurile moștenite și cele rezultate din dezafectare sunt tratate și condiționate pentru eliminare, în vederea dezmembrării grafitului iradiat din zona activă a reactoarelor, care este un proiect de pionierat de o amploare fără precedent.
Contribuție financiară. Planul de dezafectare definește domeniul de aplicare, calendarul și bugetul programului. Planul este în curs de revizuire, cu un accent special pe calendar, ca urmare a schemei conceptuale a celui mai important proiect, și anume demontarea zonelor active ale reactorului.
Contribuție națională. Nivelurile atinse ale contribuției naționale par adecvate pentru a susține o bună eficiență, pe baza unui nivel adecvat de responsabilitate la nivel național, care incită beneficiarul să adopte un comportament econom. Cu toate acestea, definirea unui prag minim pentru contribuția națională este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a stabili stimulente pentru dezafectarea eficientă și în termenul stabilit. În acest scop, transferul explicit al riscurilor (depășiri de costuri, întârzieri) către statul membru ar avea un impact mai mare. Această practică a fost introdusă deja într-o anumită măsură în actualul CFM, unde a fost posibil.
Guvernanța. Structura de guvernanță a asigurat implementarea eficace și eficientă a programului și a compensat incertitudinile menționate privind aspectele legate de contribuția națională. Principalii factori de succes au fost definirea clară a rolurilor și a responsabilităților, precum și consolidarea cadrului de monitorizare. De asemenea, analiza a identificat domenii care mai necesită îmbunătățiri, cum ar fi:
(i)
creșterea implicării statului membru în vederea unei asumări sporite, în paralel cu o responsabilitate mai pronunțată a operatorului care se ocupă cu dezafectarea (beneficiarul final);
(ii)
raționalizarea procedurilor de ameliorare a respectării termenelor în cadrul ciclului de gestionare;
(iii)
îmbunătățirea comparabilității cu performanța altor programe.
Obiective. Evaluarea intermediară a confirmat că obiectivul general și principalele obiective specifice ale programului rămân valabile în actualul CFM. Cu toate acestea, unele dintre rezultatele preconizate, obiectivele de etapă, datele-țintă, precum și indicatorii de performanță corespunzători ar trebui să fie adaptați în conformitate cu cele mai recente actualizări ale planului de dezafectare pentru a permite o monitorizare eficace pentru perioada 2028-2034.
Dobândirea cunoștințelor. În cele din urmă, evaluarea intermediară a evidențiat faptul că experiența dobândită până în prezent în urma proiectelor puse în aplicare în cadrul programului oferă o bază solidă de cunoștințe în UE pentru desfășurarea activităților de dezafectare actuale și viitoare. Acest program cofinanțat de UE poate viza să devină o referință solidă pentru chestiuni de guvernanță și practici de gestionare, cum ar fi metodologiile de estimare a costurilor sau planificarea, și pentru provocări tehnologice persistente cum ar fi dezmembrarea reactoarelor moderate cu grafit și gestionarea ulterioară a unui volum important de grafit iradiat.
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
Alte instrumente disponibile ale UE pot fi utilizate în regiunea Visaginas, asigurând complementaritatea cu programul Ignalina. De exemplu, Fondul de coeziune ar putea susține măsurile de însoțire a tranziției economice și sociale aferente, inclusiv măsuri privind eficiența energetică și energia regenerabilă, precum și anumite alte activități care nu sunt legate de proceduri de securitate radiologică. Astfel, acest fond poate crea noi activități în regiune și poate utiliza cunoștințele specializate disponibile la nivel local, acționând ca un important vector al creării de locuri de muncă, al creșterii durabile și al inovării.
Ar trebui promovate sinergiile cu Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară și dezafectare, în special în ceea ce privește schimbul de experiență și de cunoștințe.
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
La evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare a programului în următorul CFM, au fost luate în considerare următoarele trei opțiuni de politică:
–
Opțiunea de politică 1 – Întreruperea programului Ignalina;
–
Opțiunea de politică 2 – Programul Ignalina pus în aplicare prin intermediul instrumentelor de gestiune partajată;
–
Opțiunea de politică 3 – Programul Ignalina ca program de cheltuieli specific.
Opțiunea de politică 1 (întrerupere) ar renunța la valorificarea obiectivelor de siguranță ale programului, precum și la exploatarea cunoștințelor dobândite în favoarea altor state membre ale UE; în plus, din punct de vedere politic, principiul solidarității care stă la baza programului până în prezent ar fi ignorat de Uniune, cu efect negativ asupra sentimentului european în Lituania.
Opțiunile de politică 2 și 3 sunt diferențiate în principal în ceea ce privește tema (coeziunea și siguranța) și mecanismul de punere în aplicare (fondurile ESI și programul de cheltuieli specifice).
Ambele soluții sunt adecvate pentru a răspunde nevoilor substanțiale de asumare sporită a responsabilității de către statul membru beneficiar și de stimulente mai puternice pentru continuarea dezafectării în timp util și în mod eficient. Cu toate acestea, opțiunea de politică 3 răspunde mai eficient următoarelor nevoi:
–
efectul de levier al UE în ceea ce privește obiectivele de siguranță;
–
exploatarea cunoștințelor dobândite pentru dezafectarea reactoarelor nucleare în întreaga UE și în afara acesteia.
1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar
durată limitată
–
în vigoare de la [01/01]2028 până la [31/12]2034
–
impact financiar din 2028 până în 2034 pentru creditele de angajament și din 2028 până în 2036 pentru creditele de plată
–durată nelimitată
–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,
–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.
1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)
Gestiune directă asigurată de către Comisie
– prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii
–
prin intermediul agențiilor executive
Gestiune partajată cu statele membre
Gestiune indirectă prin delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea
– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)
– Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții
– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar
– organismelor de drept public
– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate
– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate
– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant
–organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.
Observații
Actualele entități cărora le-a fost încredințată execuția, evaluate pe bază de piloni, pentru programul Ignalina (CPMA, BERD) vor continua să fie organisme de punere în aplicare în CFM 2028-2034.
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
Normele de monitorizare și raportare pentru acest program vor respecta cerințele prevăzute în Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de monitorizare a cheltuielilor și de evaluare a performanței bugetare, precum și a altor reguli orizontale pentru programele și activitățile Uniunii [„Regulamentul privind performanța bugetară”, COM(2025)545].
În plus, punerea în aplicare operațională a programului Ignalina este monitorizată de Comisie printr-o nouă guvernanță și prin introducerea unor cerințe sporite de planificare, monitorizare și raportare pentru beneficiari. În conformitate cu această abordare de guvernanță revizuită, Lituania a numit un coordonator de program (ministru adjunct sau secretar de stat) responsabil cu programarea, coordonarea și monitorizarea programului de dezafectare la nivel național. Există un comitet cu funcții de monitorizare și de raportare, care este coprezidat de un reprezentant al Comisiei și de coordonatorul de program. De două ori pe an, funcționarii Comisiei efectuează vizite la fața locului pentru a verifica progresul fizic.
A fost înființat un comitet specific pentru gestionarea dezmembrării zonelor active ale reactorului (proiectul R3D), având în vedere relevanța activității atât din punctul de vedere al costurilor, cât și din punctul de vedere al calendarului.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
Din evaluarea intermediară a programului Ignalina a reieșit că structura actuală de guvernanță asigură implementarea eficace și eficientă a programului. Principalii factori de succes sunt definirea clară a rolurilor și a responsabilităților, precum și consolidarea cadrului de monitorizare.
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
Riscurile referitoare la implementarea programului sunt inventariate pe baza unor analize documentare, a unor misiuni semestriale de monitorizare la fața locului și a utilizării metodei valorii dobândite care permite depistarea timpurie a întârzierilor și depășirea costurilor. Riscurile sunt apoi evaluate în urma unui proces care favorizează o abordare cantitativă. Registrul riscurilor și acțiunile aferente sunt revizuite și înregistrate cel puțin de două ori pe an. Cele mai mari riscuri legate de implementarea proiectului sunt monitorizate în paralel cu sistemele de management al riscurilor ale organismelor de implementare și ale beneficiarilor.
Analiza riscurilor furnizează informațiile necesare pentru elaborarea unei abordări de monitorizare și control bazate pe riscuri, inclusiv cerința de actualizare a raportării în sensul vizării zonelor de risc, definirea priorităților pentru misiunile de monitorizare și lansarea verificărilor tematice suplimentare.
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Costul controlului legat de programul Ignalina constă în două elemente separate. Pe de o parte, costul controalelor efectuate de serviciile Comisiei și, pe de altă parte, remunerația plătită entității căreia i-a fost încredințată execuția pentru controalele efectuate la nivel de entitate. Se preconizează că, la nivelul Comisiei, costul va rămâne stabil în ansamblu. În ultimii trei ani, costul estimat al controlului pentru CPMA și BERD pentru operațiunile lituaniene a fost estimat la aproximativ 0,3 % - 0,6 % din fondurile gestionate. Se preconizează că remunerația plătită entităților cărora le-a fost încredințată execuția va rămâne bazată pe suma controlată, în conformitate cu principiile stabilite de regulile fondului (BERD 1,96 milioane EUR în 2024 sau 5,5 % din valoarea proiectelor) sau de acordurile de contribuție (CPMA: 1,08 milioane EUR în 2024, adică 3,5 % din valoarea proiectelor).
În timp, programul s-a dovedit a fi eficient din punctul de vedere al costurilor, iar structura costurilor a rămas în general economică (costul controlului la nivelul Comisiei rămânând cu mult sub 1 %).
Structura de control, care se bazează, pe de o parte, pe expertiza dezvoltată de BERD și de CPMA și, pe de altă parte, pe o monitorizare consolidată a riscurilor și a operațiunilor de către Comisie, este considerată solidă și eficace. Există fluxuri solide de informații, care sprijină asigurarea DG ENER în acest sens. Ambele entități cărora le-a fost încredințată execuția au fost evaluate pe bază de piloni. Nu au existat observații de audit semnificative recente cu privire la cheltuieli. Riscul de eroare a fost estimat în ultimii ani la 0,5 % la momentul plății și la aproximativ 0,3 % la închidere.
Obiectivul sistemului de control este de a menține nivelurile preconizate ale riscului de eroare (la momentul efectuării plății la închidere) sub pragul de semnificație de 2 % pe bază anuală.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
DG ENER și-a elaborat și și-a implementat propria strategie antifraudă începând din noiembrie 2013, în conformitate cu orientările stabilite în metodologia OLAF. Strategia a fost actualizată ultima dată în octombrie 2020, iar planul de acțiune aferent a fost actualizat în iulie 2023. DG ENER se angajează să își actualizeze strategia antifraudă o dată la trei ani.
Actuala strategie se bazează pe analiza vulnerabilității la riscul de fraudă, pentru a se determina riscurile specifice de fraudă pentru DG ENER și pentru înțelegerea lor într-un context mai larg. Această evaluare a concluzionat că DG ENER face obiectul unor riscuri de fraudă de nivel moderat și scăzut.
Controalele destinate să asigure legalitatea și regularitatea operațiunilor sunt completate de planuri de acțiune anexate la strategie.
Acest plan de acțiune asigură în special:
–
Existența regulilor interne pentru tratarea și semnalarea suspiciunilor de fraudă;
–
Alocarea clară a responsabilităților pentru acțiunile antifraudă între unități și funcții;
–
Luarea în considerare a riscurilor de fraudă potențiale în cadrul exercițiului anual de evaluare a riscurilor pentru planul de management;
–
O prezență regulată în rețeaua pentru prevenirea și detectarea fraudei și la reuniunile comitetului care se ocupă de neregulile și fraudele, precum și contacte cu alte direcții generale și servicii;
–
Exploatarea funcției corespondentului local antifraudă, în conformitate cu planul de acțiune comun pentru domeniul cercetării;
–
Asigurarea unui nivel adecvat de cooperare cu OLAF;
–
Accesul personalului la sesiuni periodice de sensibilizare, la formare și, atunci când este necesar, la alte inițiative de consolidare a capacităților;
–
Evaluarea corespunzătoare a subiectelor cu risc potențial mai ridicat.
Implementarea strategiei este monitorizată și face obiectul unei informări, cel puțin de două ori pe an, către conducerea DG ENER.
Procesul de gestionare a riscurilor instituit pentru program ține seama în mod corespunzător de riscurile de conformitate și integritate. Există canale de informare solide între Comisie și entitățile cărora le-a fost încredințată execuția pentru a se asigura că sunt raportate eventualele probleme.
Entitățile cărora le-a fost încredințată execuția au, în cadrul gestiunii indirecte, un rol esențial în ceea ce privește prevenirea fraudei și a neregulilor. Evaluările succesive ale pilonilor au testat prezența unor controale adecvate și eficace în acest sens. BERD dispune de politici solide pentru a asigura conformitatea și integritatea, precum și pentru a preveni conflictele de interese. CPMA a instituit controalele necesare și face obiectul unor audituri periodice din partea organismelor naționale de audit. Normele programului asigură, de asemenea, accesul adecvat al personalului, al sediilor și al informațiilor nu numai la organismele naționale de audit, ci și la Curtea de Conturi Europeană și la autoritățile de anchetă.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
·Noile linii bugetare solicitate
·În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
.
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de cheltuieli
|
Contribuție
|
|
Număr
|
Dif./Nedif.
|
din partea țărilor AELS
|
din partea țărilor candidate și potențial candidate
|
din partea altor țări terțe
|
alte venituri alocate
|
2
|
04 01 05 Cheltuieli de sprijin pentru programul Ignalina
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
2
|
04 06 01 Asistență pentru dezafectarea nucleară pentru Lituania
|
Dif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale
–
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos
3.2.1.1.Credite din bugetul votat
milioane EUR (cu trei zecimale)
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
2
|
Dezafectare nucleară Lituania
|
DG: ENER (ÎN PREȚURI CURENTE MILIOANE EUR)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
Credite operaționale
|
04 06 01 Asistență pentru dezafectarea nucleară pentru Lituania
|
Angajamente
|
(1a)
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Plăți
|
(2a)
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
04 01 05 Cheltuieli de sprijin pentru programul Ignalina
|
|
(3)
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
TOTAL credite
|
Angajamente
|
=1a+3
|
91
|
124
|
87
|
84
|
94
|
94
|
104
|
678
|
pentru DG ENER
|
Plăți
|
=2a+3
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
TOTAL credite operaționale
|
Angajamente
|
(4)
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
|
Plăți
|
(5)
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
(6)
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII <2>
|
Angajamente
|
=4+6
|
91
|
124
|
87
|
84
|
94
|
94
|
104
|
678
|
din cadrul financiar multianual
|
Plăți
|
=5+6
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
4
|
„Cheltuieli administrative”
|
|
|
|
DG: ENER
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
Resurse umane
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
3,948
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,490
|
TOTAL PENTRU DG ENER
|
Credite
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
4,438
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4 din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
4,438
|
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4
|
Angajamente
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
din cadrul financiar multianual
|
Plăți
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
pm
|
=================================================================================================
milioane EUR (cu trei zecimale)
3.2.2.
Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)
Indicatorii privind realizările și rezultatele în scopul monitorizării progresului și al realizărilor acestui program vor corespunde indicatorilor comuni furnizați în Regulamentul [XXX] [Regulamentul privind performanța].
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
A se indica obiectivele și realizările
|
|
|
Anul
2028
|
Anul
2029
|
Anul
2030
|
Anul
2031
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)
|
TOTAL
|
|
REALIZĂRI
|
|
Tip
|
Costuri medii
|
Nu
|
Costuri
|
Nu
|
Costuri
|
Nu
|
Costuri
|
Nu
|
Costuri
|
Nu
|
Costuri
|
Nu
|
Costuri
|
Nu
|
Costuri
|
Total nr.
|
Cost total
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTALURI
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.2.3.
Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos
3.2.3.1. Credite din bugetul votat
CREDITE VOTATE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL 2028-2034
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
RUBRICA 4
|
Resurse umane
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
0,564
|
3,948
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,070
|
0,490
|
Subtotal RUBRICA 4
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
4,438
|
În afara RUBRICII 4
|
Resurse umane
|
|
|
|
|
|
|
|
pm
|
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
|
|
|
|
|
|
|
|
pm
|
Subtotal în afara RUBRICII 4
|
|
|
|
|
|
|
|
pm
|
|
TOTAL
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
0,634
|
4,438
|
===================================================================
Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.
3.2.4.
Necesarul de resurse umane estimat
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos
3.2.4.1.
Finanțare din bugetul votat
Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)
CREDITE VOTATE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
3
|
20 01 02 03 (delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 11 (Cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
•Personal extern (în ENI)
|
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Cheltuieli administrative Linie de sprijin
|
- la sediul central
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
[XX.01.AAAA]
|
- în delegațiile UE
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 02 (AC, END – cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 12 (AC, END - Cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – Rubrica 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – În afara rubricii 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
TOTAL
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
===================================================================
Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):
|
Personal ce urmează să fie acoperit de personalul actual disponibil în cadrul serviciilor Comisiei
|
În mod excepțional, personal suplimentar*
|
|
|
Personal ce urmează să fie finanțat în cadrul rubricii 4 sau Cercetare
|
Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA
|
Personal ce urmează să fie finanțat din taxe
|
Posturi din schema de personal
|
3
|
0
|
Nu se aplică
|
Nu se aplică
|
Personal extern (AC, END, INT)
|
0
|
0
|
Nu se aplică
|
Nu se aplică
|
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:
Funcționari și personal temporar
|
Gestionarea programului
Monitorizarea și controlul
Raportarea
Controlul financiar
|
Personal extern
|
|
3.2.5.
Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală
Obligatoriu: în tabelul de mai jos trebuie inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală generate de propunere/inițiativă.
În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 7 trebuie prezentate la linia desemnată.
Creditele de la rubricile 1 – 6 trebuie reflectate ca „Cheltuieli legate de politica IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate lor (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile furnizate în acest tabel trebuie să fie în concordanță cu detaliile prezentate în secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.
TOTAL credite pentru componenta digitală și IT
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2028-2034
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
RUBRICA 4
|
Cheltuieli IT (corporative)
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,175
|
Subtotal RUBRICA 4
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,175
|
În afara RUBRICII 4
|
Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Subtotal în afara RUBRICII 4
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
TOTAL
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,025
|
0,175
|
3.2.6.
Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
Propunerea/inițiativa:
poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)
necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM
necesită revizuirea CFM
3.2.7.
Contribuțiile terților
Propunerea/inițiativa:
nu prevede cofinanțare din partea terților
prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Total
|
|
2028
|
2029
|
2030
|
2031
|
2032
|
2033
|
2034
|
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
asupra resurselor proprii
asupra altor venituri
vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli
milioane EUR (cu trei zecimale)
Linia bugetară pentru venituri:
|
Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
|
Anul 2028
|
Anul 2029
|
Anul 2030
|
Anul 2031
|
Anul 2032
|
Anul 2033
|
Anul 2034
|
Articolul ………….
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).
4.Dimensiunile digitale
4.1.Cerințe cu relevanță digitală
Se consideră că prezenta propunere nu are relevanță digitală. Aceasta nu introduce, nu modifică și nu afectează utilizarea mijloacelor digitale, aspectele legate de date sau furnizarea de servicii digitale publice. Domeniul de aplicare al propunerii se limitează la instituirea unui program de asistență financiară pentru dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina din Lituania, inclusiv a dispozițiilor bugetare, procedurale și de punere în aplicare aferente. Acestea sunt dispoziții procedurale și bugetare care nu implică nicio modificare de fond în ceea ce privește aspectele digitale. Prin urmare, propunerea nu se încadrează în sfera principiului „digital în mod implicit”.
|
4.2.Date
4.3.Soluții digitale
4.4.Evaluarea interoperabilității
4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale