COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.9.2025

COM(2025) 463 final

2025/0255(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Justiție” pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentului (UE) 2021/693

{SEC(2025) 547 final} - {SWD(2025) 550 final} - {SWD(2025) 551 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare începând cu 1 ianuarie 2028 și este prezentată pentru o Uniune cu 25 de state membre. Pentru Irlanda și Danemarca se aplică dispozițiile Protocoalelor nr. 21 și nr. 22 anexate la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), astfel cum se ilustrează în secțiunea privind geometria variabilă de la pagina 8.

·Motivele și obiectivele propunerii

Articolul 3 din TUE prevede că „Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție”. Justiția este strâns legată de valorile Uniunii, astfel cum sunt consacrate la articolul 2 din TUE. Aceste valori fundamentale implică necesitatea unor sisteme judiciare independente care să funcționeze în cadrul unor sisteme de justiție eficiente și de înaltă calitate, capabile să protejeze drepturile și libertățile fundamentale garantate de dreptul Uniunii, în special prin asigurarea accesului la justiție al persoanelor suspectate, inculpate, căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare (MEA) și al victimelor infracțiunilor. Independența sistemului judiciar în sine decurge din tradițiile constituționale comune împărtășite de toate statele membre, din statul de drept menționat la articolul 2 din TUE, din obligația statelor membre de a stabili căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii în temeiul articolului 19 din TUE, precum și din dreptul fundamental la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești, astfel cum este consacrat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”). Pe lângă faptul că este în concordanță cu valorile Uniunii, un spațiu de justiție funcțional al Uniunii, cu sisteme naționale de justiție eficace, eficiente și reziliente, este necesar pentru o piață internă prosperă și reprezintă, de asemenea, o condiție prealabilă pentru creșterea economică și competitivitate.

În ultimii ani, UE a combinat mai multe instrumente pentru a construi un spațiu de justiție al Uniunii bazat pe încredere reciprocă. Au fost adoptate și sprijinite mai multe inițiative legislative și de politică 1 , inclusiv datorită finanțării specifice din partea UE.

De la lansarea sa în 2014, programul „Justiție” a sprijinit în mod activ crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, prin promovarea cooperării judiciare bazate pe recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor judecătorești. Programul a promovat, de asemenea, respectarea de către statele membre a statului de drept și a drepturilor fundamentale și a sprijinit buna funcționare a sistemelor judiciare independente. Acest lucru a condus la progrese concrete în întreaga UE, deoarece, de exemplu, sistemele naționale de justiție au devenit mai eficace, practicienii din domeniul dreptului fiind în prezent mai bine informați și dispunând de competențele necesare pentru a aplica acquis-ul relevant al UE, de exemplu în ceea ce privește utilizarea procedurilor și a mecanismelor de cooperare judiciară transfrontalieră. În același timp, continuă să se îmbunătățească protecția practică și promovarea drepturilor copiilor și ale altor grupuri vulnerabile (cum ar fi persoanele cu handicap) implicate în procedurile judiciare.

S-au înregistrat progrese semnificative 2 , dar realizarea unui spațiu de justiție al Uniunii eficace, eficient, accesibil, rezilient și digitalizat, bazat pe statul de drept, rămâne o provocare continuă. Acest lucru necesită o acțiune coordonată continuă din partea UE și a statelor sale membre. În Orientările politice pentru Comisia Europeană pentru perioada 2024-2029, președinta von der Leyen a subliniat că respectarea statului de drept ar trebui să rămână „o condiție sine qua non pentru a putea beneficia de finanțare din partea UE” 3 . Acest lucru subliniază rolul esențial pe care îl joacă finanțarea din partea UE în abordarea provocărilor persistente.

De fapt, în pofida angajamentului UE, protecția și promovarea drepturilor fundamentale reprezintă o provocare permanentă 4 . Aceste drepturi – cum ar fi dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil, precum și protecția avertizorilor și dreptul acestora la libertatea de exprimare, garanțiile procedurale asociate pentru persoanele suspectate și inculpate și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor MEA, precum și drepturile victimelor – sunt esențiale pentru justiție și statul de drept. Punerea lor efectivă în aplicare este esențială pentru a consolida încrederea în sistemul de justiție și pentru a se asigura că toți, inclusiv persoanele cele mai vulnerabile, își pot exercita efectiv drepturile în UE ca spațiu de justiție. Cu toate acestea, după cum arată și Raportul anual pe 2021 privind aplicarea cartei, aplicarea fragmentată a dreptului Uniunii și lacunele în materie de protecție jurisdicțională 5 reflectă provocările actuale din acest domeniu 6 .

În plus, progresele înregistrate în ceea ce privește digitalizarea în întreaga UE sunt inegale. Creșterea economică și competitivitatea UE se bazează din ce în ce mai mult pe digitalizare, inclusiv în sectorul justiției. Instrumentele digitale și inteligența artificială (IA) pot ajuta administrațiile publice, inclusiv instanțele judecătorești, să furnizeze servicii mai rapide, mai accesibile și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. În același timp, utilizarea serviciilor de certificare calificată, cum ar fi semnăturile și sigiliile electronice, aduce beneficii în ceea ce privește confortul și securitatea juridică în contextul tranzacțiilor transfrontaliere și devine din ce în ce mai relevantă pentru sisteme de justiție transparente și fiabile. Se preconizează, de asemenea, că viitoarea introducere a cadrului UE pentru identitatea digitală și a viitoarelor portofele europene pentru întreprinderi va facilita și mai mult digitalizarea și va consolida încrederea. Sistemele de justiție eficiente și transparente sporesc securitatea juridică, atrag investiții și consolidează cooperarea transfrontalieră în materie civilă și penală. Digitalizarea reduce sarcinile pentru profesioniștii din domeniul justiției, îmbunătățește accesul la dosarele judiciare și permite cetățenilor și întreprinderilor să interacționeze de la distanță cu instanțele. Acest lucru sporește transparența, reduce costurile și sprijină productivitatea economică. În plus, sistemele de justiție digitale sunt mai reziliente în timpul crizelor, asigurând continuitatea și întărind încrederea publicului.

Mediul economic, social și geopolitic aflat în schimbare rapidă creează incertitudini și provocări, inclusiv războiul la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Printre provocările care afectează, mai precis, spațiul de justiție al Uniunii se numără amenințările tot mai mari la adresa statului de drept, mai multe forme grave de criminalitate și obstacolele în calea accesului la justiție și a cooperării judiciare. Respectarea statului de drept este un factor-cheie al unui mediu de afaceri previzibil care stimulează investițiile și inovarea, precum și un considerent esențial pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. Respectarea statului de drept asigură buna funcționare și reziliența pieței interne, a cooperării în domeniul justiției pe baza încrederii și recunoașterii reciproce și reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru respectarea principiilor bunei gestiuni financiare a bugetului Uniunii. Respectarea statului de drept este necesară pentru aplicarea eficace, uniformă și transparentă a dreptului Uniunii și pentru accesul egal la justiție. Facilitarea cooperării în ceea ce privește formele grave de criminalitate, cum ar fi corupția, terorismul și infracțiunile împotriva mediului, este esențială pentru a menține statul de drept și încrederea în cei care guvernează instituțiile publice.

Printre alte provocări se numără obstacolele persistente în calea cooperării judiciare și a accesului la justiție. Accesul efectiv la justiție, inclusiv prin mijloace digitale, este o condiție prealabilă pentru creșterea economică. Dacă nu există un acces efectiv la justiție, sunt afectați atât cetățenii, cât și dezvoltarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Sistemele de justiție slabe, caracterizate prin ineficiență sau prin costuri ridicate, descurajează activitățile comerciale, împiedicând astfel creșterea economică 7 . Unul dintre principalele obstacole este faptul că, foarte adesea, comunicarea în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere se face încă pe suport de hârtie, ceea ce duce la întârzieri și costuri inutile. Unul dintre motive este viteza diferită de digitalizare a sistemelor naționale de justiție și lipsa unei interoperabilități suficiente între sistemele informatice naționale ale statelor membre și, în mod similar, între sistemele naționale și agențiile și organismele UE din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI). Pe lângă acest aspect, rămân evidente întârzierile și ineficiențele procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră. Accesul la justiție – și anume capacitatea tuturor de a căuta și de a obține o soluționare justă a problemelor juridice printr-o serie de servicii juridice și judiciare, într-un mod care respectă drepturile fundamentale, inclusiv accesul la informații juridice fiabile și exercitarea efectivă a garanțiilor procedurale – este încă problematic, mai ales în contexte transfrontaliere. Acest lucru afectează persoanele fizice, cum ar fi victimele și persoanele suspectate de săvârșirea de infracțiuni sau inculpate, precum și întreprinderile. În plus, instrumentele existente pentru colectarea de informații comparative cu privire la calitatea, independența și eficiența sistemelor judiciare ale statelor membre sunt încă insuficiente. Toți acești factori pot submina încrederea reciprocă a statelor membre în sistemele de justiție ale celorlalte state membre și, prin urmare, pot împiedica buna funcționare a spațiului de libertate, securitate și justiție al UE.

În final, nivelul de cunoștințe, competențe și sensibilizare cu privire la acquis-ul UE și la instrumentele digitale ale UE în rândul practicienilor din domeniul justiției este adesea insuficient. În pofida progreselor înregistrate 8 , nivelul de participare la formare diferă în continuare considerabil de la un stat membru la altul și de la o profesie juridică la alta. Acest lucru are un impact negativ asupra dezvoltării unei culturi judiciare europene comune, deoarece practicienii bine pregătiți joacă un rol esențial în asigurarea faptului că acquis-ul UE este pus în aplicare în mod corect și consecvent în întreaga UE. Profesioniștii din domeniul justiției nu dispun nici de competențele digitale necesare și nu sunt bine pregătiți pentru a utiliza instrumente și infrastructuri digitale. Formarea în domeniul dreptului Uniunii este, de asemenea, deosebit de importantă având în vedere următorii factori: (i) deteriorarea statului de drept și atacurile la adresa drepturilor fundamentale în unele state membre; (ii) necesitatea de a preveni și de a combate formele grave de criminalitate, inclusiv corupția; (iii) importanța tot mai mare a digitalizării și (iv) faptul că din ce în ce mai multe persoane își exercită dreptul de a locui și de a lucra într-un alt stat membru 9 .

Consecințele neabordării acestor provocări vor avea repercusiuni grave, deoarece majoritatea acestor aspecte au o dimensiune transnațională semnificativă și nu pot fi abordate în mod adecvat de către statele membre acționând individual. Crearea unui spațiu de justiție eficace al Uniunii are implicații profunde pentru viața politică, socială și economică a UE. Aceasta are, de asemenea, beneficii concrete pentru viața de zi cu zi a oamenilor și pentru operațiunile comerciale. Programul „Justiție” 2028-2034 va sprijini dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție al Uniunii bazat pe valorile Uniunii, statul de drept, recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă, precum și pe sisteme de justiție eficace, favorabile incluziunii, accesibile și reziliente, care reprezintă o condiție prealabilă pentru creșterea economică și competitivitate. Noul program va facilita, de asemenea, accesul la justiție, va promova cooperarea judiciară în materie civilă și penală și va promova formarea judiciară, cu un accent mai puternic pe digitalizarea justiției. Domeniile de politică vizate de prezenta propunere legislativă sunt ferm ancorate în tratatele UE, care oferă temeiurile juridice pentru acțiunea UE prin intervenție financiară. Programul „Justiție” va susține în continuare societăți deschise, democratice, pluraliste și mai echitabile și mai favorabile incluziunii în următorul cadru financiar multianual (2028-2034).

·Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

În ultimii ani, programul „Justiție” a sprijinit mai multe inițiative legislative și de politică și a contribuit în mod direct la realizarea mai multor priorități ale Comisiei 10 . Prioritățile enumerate mai jos sunt și vor deveni și mai relevante pentru programul „Justiție”:

1. „Protejarea democrației noastre, apărarea valorilor noastre”. Programul „Justiție” va sprijini cooperarea judiciară și accesul la justiție prin consolidarea statului de drept și a drepturilor fundamentale ca fundament democratic al UE. Noul accent sporit pus de program pe digitalizare va eficientiza sistemele judiciare, permițând un acces mai rapid la protecție juridică. Această nouă orientare completează în mod direct eforturile de protejare a democrației și a drepturilor fundamentale și de sporire a securității juridice, a protecției investițiilor, a echității procedurale și a încrederii publice în instituțiile democratice. Programul „Justiție” 2028-2034 va sprijini independența sistemului judiciar și va spori capacitatea de a asigura respectarea legilor, inclusiv a normelor relevante pentru protejarea democrației. Acesta va permite cooperarea judiciară transfrontalieră pentru a combate criminalitatea informatică transfrontalieră și va sprijini implementarea instrumentelor digitale care se aliniază la politicile mai ample de asigurare a respectării legislației digitale, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale 11 , Regulamentul privind inteligența artificială 12 și Actul european privind accesibilitatea 13 . Acesta va contribui la aplicarea cartei prin sprijinirea formării practicienilor în domeniul dreptului în materie de drepturi fundamentale. În acest scop, vor fi încurajate sinergiile, în special cu programul AgoraEU 14 .

2. „Sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților noastre și a modelului nostru social”. Programul „Justiție” va contribui la respectarea drepturilor fundamentale, de exemplu prin promovarea formării judiciare privind nediscriminarea și aplicarea cartei și va crea legături cu politicile de coeziune socială prin sprijinirea unei protecții juridice coerente în toate statele membre. Programul va sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale 15 prin asigurarea caracterului executoriu prin mecanisme de justiție mai accesibile. În plus, sistemele de justiție digitalizate, instituite acordând atenția cuvenită vulnerabilităților în materie de securitate și nevoilor tuturor persoanelor afectate, au potențialul de a îmbunătăți accesul la justiție, inclusiv prin reducerea barierelor, în special pentru copii și alte grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap, romii și alte comunități marginalizate. În acest sens, vor fi încurajate sinergiile cu programul Erasmus+ 16 și cu Planurile privind parteneriatele naționale și regionale 17 , inclusiv, în special în cadrul Fondului social european 18 . Prin îmbunătățirea accesibilității și practicarea unor prețuri mai abordabile (de exemplu, videoconferințele, depunerea electronică), justiția digitală poate informa mai bine părțile interesate, poate răspunde nevoilor multor persoane fizice și întreprinderi și poate reduce inegalitățile în ceea ce privește accesul la drepturi și servicii, prin consolidarea echității sociale și intergeneraționale și prin eficientizarea și sporirea incluziunii proceselor juridice.

3. „Atingerea obiectivelor împreună și pregătirea Uniunii noastre pentru viitor”. Programul „Justiție” va contribui la o Uniune mai integrată și mai eficace, inclusiv prin crearea și conectarea infrastructurii digitale în toate statele membre. Accentul sporit pus pe digitalizare va reduce sarcinile administrative pentru statele membre, va genera economii pentru cetățeni și întreprinderi, va îmbunătăți cooperarea transfrontalieră și va sprijini recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor judecătorești. În același timp, programul va sprijini obiectivul de simplificare a mecanismelor UE prin promovarea unei mai mari interoperabilități între sistemele naționale de justiție. În acest sens, vor fi încurajate sinergiile cu planurile de parteneriat național și regional pentru a asigura progrese în ceea ce privește digitalizarea sistemelor naționale de justiție atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

·Coerența cu alte politici ale Uniunii

1. „Un nou plan pentru prosperitatea și competitivitatea sustenabile ale Europei”. Digitalizarea justiției contribuie la creșterea economică și la competitivitate prin crearea unor sisteme de justiție mai eficiente, cu proceduri juridice simplificate și reducerea timpului și a costurilor pentru litigiile transfrontaliere în întreaga UE. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-uri și pentru întreprinderile nou-înființate. În acest sens, vor fi încurajate sinergiile cu planurile de parteneriat național și regional în domenii-cheie, cum ar fi competențele, consolidarea capacităților și digitalizarea. Programul va completa, de asemenea, planul de aprofundare a pieței unice (în special în sectorul serviciilor și în cel digital, precum și în sectorul serviciilor financiare) prin promovarea interoperabilității juridice și prin asigurarea mai ușoară a respectării normelor UE. Prin finanțarea unor activități aferente politicii de protecție a consumatorilor și a investitorilor, dreptului societăților comerciale, dreptului contractelor și combaterii spălării banilor, Programul privind piața unică și domeniul vamal pentru perioada 2028-2034 va completa programul „Justiție” și va contribui în mod direct la punerea în aplicare a politicii UE în domeniul justiției și la crearea unui spațiu de justiție al Uniunii. În plus, prin consolidarea statului de drept și a securității juridice, programul „Justiție” va consolida mediul de investiții și acțiunile care stau la baza uniunii economiilor și a investițiilor 19 și va sprijini Fondul european pentru competitivitate 20 prin crearea unui cadru juridic stabil pentru activitatea întreprinderilor. În cele din urmă, vor exista, de asemenea, sinergii în domeniul cercetării și inovării, în special în ceea ce privește necesitatea de a aprofunda înțelegerea utilizării noilor tehnologii avansate, cum ar fi IA, în sectorul justiției și, prin urmare, vor fi încurajate sinergiile cu următorul program-cadru pentru cercetare și inovare (Orizont Europa) 21 .

2. „O nouă eră pentru apărarea și securitatea europeană”: Programul „Justiție” facilitează cooperarea judiciară transfrontalieră, care este esențială pentru securitate și pentru combaterea criminalității organizate, a terorismului și a amenințărilor cibernetice. Programul sprijină, de asemenea, executarea mandatului european de arestare (MEA) și furnizează infrastructura digitală necesară pentru accesul legal transfrontalier la probele electronice și gestionarea cazurilor la nivel transfrontalier. În plus, programul „Justiție” sprijină măsurile anticorupție la nivelul UE. Acest lucru vine în completarea apelului la reflecție privind extinderea competenței Parchetului European (EPPO) la anchetarea formelor grave de criminalitate transfrontalieră, în special corupția, care afectează fondurile Uniunii și nu pot fi gestionate individual de statele membre. În plus, orientările politice pentru Comisia Europeană pentru perioada 2024-2029 22 includ ambiția de a consolida capacitatea Europol de a sprijini agențiile naționale de aplicare a legii și cooperarea sa cu alte agenții și organisme ale UE. Această ambiție este strâns aliniată la accentul sporit pus de program pe digitalizare, permițând transmiterea mai rapidă a probelor, coordonarea în timp real și o utilizare sporită a IA/analizei datelor securizate în asigurarea respectării legislației, în limitele cadrelor juridice aplicabile. Acesta se aliniază, de asemenea, la instituirea Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (ACSB), care va contribui la prevenirea utilizării sistemului financiar al Uniunii pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului. De asemenea, reforma Eurojust va contribui la o mai mare eficacitate a coordonării la nivelul UE a anchetelor și urmăririlor penale transfrontaliere, inclusiv datorită noilor instrumente digitale. În plus, digitalizarea justiției va oferi, de asemenea, reziliență tehnică, infrastructură securizată pentru sistemele juridice și cadre pentru urmărirea penală a criminalității informatice, completând astfel Uniunea pregătirii 23 și strategiile de apărare cibernetică 24 , precum și „ProtectEU – o strategie europeană de securitate internă” 25 . Având în vedere legăturile intrinsece dintre securitate și justiție pe teren, vor exista sinergii cu fondurile UE care vizează azilul, migrația și integrarea, gestionarea frontierelor și securitatea internă, de exemplu pentru a oferi o formare adecvată magistraților, inclusiv în legătură cu noile norme introduse de Pactul privind migrația și azilul, și pentru a asigura protecția eficace a victimelor criminalității, interoperabilitatea cu Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și cooperarea dintre agenții în domeniul justiției și al securității interne, inclusiv prin intermediul agențiilor și organismelor din domeniul justiției, cum ar fi Eurojust și EPPO.

3. „Europa în lume: punerea în valoare a forței și a parteneriatelor noastre”; Accentul pus de program pe statul de drept, cooperarea judiciară și accesul la justiție va reflecta modul în care acestea sunt promovate la nivel mondial, inclusiv prin punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) 26 . În acest sens, vor fi dezvoltate sinergii cu instrumentul „Europa globală” 27 , deoarece programul „Justiție” va contribui la acțiunea externă a UE prin consolidarea sistemelor judiciare din țările în curs de aderare în contextul procesului de extindere.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

·Temeiul juridic

·Geometrie variabilă

Prezentul regulament se bazează pe temeiurile juridice prevăzute în partea a treia titlul V din TFUE, referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție. În consecință, aplicarea regulamentului în Danemarca și Irlanda face obiectul dispozițiilor prevăzute în Protocolul nr. 21 și în Protocolul nr. 22 anexate la TUE și la TFUE.

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22, Danemarca nu participă la adoptarea de către Consiliu a măsurilor propuse în temeiul părții a treia titlul V din TFUE, iar aceste măsuri nu sunt obligatorii pentru Danemarca și nu se aplică în Danemarca.

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21, Irlanda nu participă la adoptarea de către Consiliu a măsurilor propuse în temeiul părții a treia titlul V din TFUE, iar aceste măsuri nu sunt obligatorii pentru Irlanda și nu se aplică în Irlanda. Cu toate acestea, Irlanda poate alege să participe la adoptarea și aplicarea oricărei astfel de măsuri propuse. În plus, în orice moment după adoptarea unei astfel de măsuri, Irlanda poate accepta măsura, sub rezerva îndeplinirii procedurilor menționate la articolul 4 din Protocolul nr. 21.

·Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Obiectivele prezentate în secțiunea „motive și obiective” au o puternică dimensiune transnațională și necesită soluții comune, precum și guvernanță, coordonare și sprijin la nivelul UE. Acțiunile naționale izolate ar fi mai puțin eficace și ar avea un impact mai mic decât eforturile coordonate la nivelul UE, care promovează cooperarea, consolidarea capacităților, învățarea reciprocă și schimbul de resurse, expertiză și bune practici.

Fără acțiunea și finanțarea din partea UE, funcționarea unui spațiu de justiție al Uniunii ar fi în pericol, ceea ce ar afect în mod negativ mulți beneficiari, în special magistrații, organizațiile societății civile (OSC) care lucrează la accesul la justiție și rețelele juridice de la nivelul UE. Sprijinul UE contribuie la depășirea barierelor naționale, permițând fiecărui stat membru să acționeze cu privire la aspecte pe care nu le-ar putea aborda în mod individual. Acest lucru garantează că niciun stat membru nu este lăsat în urmă în abordarea problemelor transfrontaliere.

Acțiunea la nivelul UE este, de asemenea, esențială pentru abordarea priorităților la nivelul UE care ar putea să nu ocupe un loc important pe agendele naționale sau în cazul în care este necesar un sprijin specific. În unele domenii, este posibil ca eforturile depuse numai la nivel național să fie insuficiente, să fie aplicate pe termen scurt sau să nu fie corelate cu prioritățile UE. De exemplu, UE ar trebui să sprijine în continuare formarea transfrontalieră privind dreptul Uniunii și schimburile pentru profesioniștii din domeniul judiciar. Aceasta nu este doar o obligație care decurge din tratate, ci și o obligație esențială pentru a face față provocărilor transnaționale comune, pentru a le permite profesioniștilor din domeniul justiției să dezvolte competențele adecvate și pentru a consolida valorile fundamentale ale Uniunii.

UE se află într-o poziție unică pentru a crea oportunități transfrontaliere pentru profesioniștii din domeniul justiției de a se conecta, de a dezvolta și de a contribui la o cultură juridică comună. Prin urmare, UE ar trebui să promoveze în continuare cooperarea transnațională, sensibilizarea și colaborarea în rețea. Aceste activități consolidează încrederea reciprocă între sistemele naționale de justiție și contribuie la colectarea de date comparative privind calitatea, independența și eficiența acestora, iar statele membre nu pot realiza singure acest lucru.

Acțiunea UE este, de asemenea, esențială în domeniile care necesită o coordonare strânsă cu statele membre pentru a respecta standardele internaționale în materie de justiție, cum ar fi ODD ale ONU, și pentru a menține o poziție unitară a UE cu privire la aspecte-cheie, cum ar fi drepturile fundamentale în mediul digital și protecția datelor.

În cele din urmă, acțiunea UE este esențială pentru promovarea reformelor justiției în țările candidate, ca parte a procesului de extindere, în special în domeniile statului de drept, al independenței sistemului judiciar și al combaterii corupției. Aceste eforturi sunt vitale pentru garantarea standardelor UE în materie de justiție, pentru finalizarea pieței unice și pentru consolidarea coeziunii și a prosperității UE.

Pe lângă necesitatea unei acțiuni a UE în acest domeniu, fondurile UE au, de asemenea, o valoare adăugată puternică, deoarece UE este cea mai în măsură să se asigure că sistemele de justiție din întreaga Uniune pot funcționa în mod armonizat. Intervenția UE are o valoare adăugată intrinsecă pentru formarea judiciară a UE, deoarece delegarea acestei responsabilități la nivel național ar conduce la o înțelegere și o punere în aplicare mai inconsecventă a dreptului Uniunii în toate statele membre. Acest lucru va avea efecte negative asupra capacității generale a actorilor naționali de a pune în aplicare politicile și legislația UE, de a aborda aspecte transfrontaliere și de a dezvolta proiecte transnaționale multinaționale. În plus, acțiunea UE privind politicile în domeniul justiției contribuie la stimularea pieței unice și la îmbunătățirea competitivității. Un cadru de justiție cuprinzător și armonizat în toate statele membre reduce incertitudinile și inconsecvențele juridice, facilitând astfel operațiunile comerciale și investițiile transfrontaliere fără sincope. Asigurarea previzibilă a respectării reglementărilor, protecția consecventă a drepturilor de proprietate intelectuală și mecanisme eficace de soluționare a litigiilor sunt esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și încurajarea spiritului antreprenorial și a inovării. Oferind standarde juridice clare și asigurând aplicarea lor uniformă, UE ajută întreprinderile să funcționeze eficient, reduce costurile tranzacțiilor și sporește atractivitatea generală a pieței unice. Această previzibilitate juridică consolidează, de asemenea, concurența loială prin asigurarea faptului că întreprinderile se confruntă cu condiții egale, indiferent de țara lor de origine în cadrul UE, promovând astfel stabilitatea economică și creșterea durabilă.

·Proporționalitatea

Propunerea nu depășește minimul necesar pentru atingerea obiectivului declarat la nivelul Uniunii.

·Alegerea instrumentului

Noul program „Justiție” 2028-2034 se bazează în principal pe programul „Justiție” 2021-2027. Cel mai adecvat instrument pentru operaționalizarea cadrului propus este un regulament.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

·Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Evaluarea la jumătatea perioadei a programului „Justiție” 2021-2027 subliniază că acțiunile finanțate de program sunt coerente cu politicile și prioritățile de la nivelul UE și de la nivel național, sunt aliniate la alte instrumente de finanțare ale UE și sunt în concordanță cu angajamentele și obiectivele internaționale, cum ar fi ODD 28 . Arhitectura raționalizată a programului din perioada 2021-2027 permite un impact mai mare și o abordare mai bine direcționată în domenii-cheie în comparație cu programul anterior 2014-2020. Mai precis, programul „Justiție” 2021-2027 contribuie cu succes la sprijinirea recunoașterii reciproce și a executării hotărârilor judecătorești în toate statele membre și la îmbunătățirea cooperării transfrontaliere, producând efecte pe termen lung prin dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție coerent al Uniunii, bazat pe încredere reciprocă și cooperare.

Finanțarea directă acordată beneficiarilor a condus la beneficii imediate și tangibile pentru grupurile-țintă implicate. În special, finanțarea pentru rețelele UE, cum ar fi Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (European Judicial Training Network - EJTN), facilitează colaborarea susținută, consolidarea capacităților și implicarea continuă de înaltă calitate în rândul practicienilor în domeniul dreptului din întreaga UE. În plus, accentul continuu pus de program pe formarea judiciară contribuie în mod semnificativ la unificarea și dezvoltarea peisajului juridic al UE. Programul „Justiție” joacă un rol esențial în promovarea unei culturi juridice comune prin formarea a mii de judecători, avocați și membri ai personalului instanțelor și prin sprijinirea punerii în aplicare a strategiei privind formarea judiciară europeană pentru perioada 2021-2024 29 . Prin facilitarea schimburilor de bune practici, programul consolidează colaborarea statelor membre, asigurându-se că practicienii din domeniul judiciar aplică dreptul Uniunii într-un mod uniform, coerent și consecvent la nivel transfrontalier, consolidând astfel integritatea legislației UE.

Programul 2021-2027 se bazează pe progresele înregistrate în perioada de programare anterioară (2014-2020), prin reducerea în continuare a barierelor din calea justiției și prin îmbunătățirea cadrelor și a protecției persoanelor marginalizate 30 . În același timp, evaluarea sa la jumătatea perioadei indică unele domenii în care sunt necesare îmbunătățiri. În primul rând, dovezile colectate prin intermediul consultărilor cu părțile interesate evidențiază necesitatea de a extinde sfera de cuprindere a programului. Chiar dacă a ajuns deja la un număr mare de persoane, gradul de sensibilizare cu privire la program rămâne limitat în rândul anumitor tipuri de părți interesate 31 și variază, de asemenea, de la un stat membru la altul. Acest lucru sugerează că, deși sunt eficace, activitățile de comunicare ale programului ar putea să nu aibă același ecou în toate sectoarele și în toate statele membre 32 . În plus, unele părți interesate au sugerat includerea serviciilor corecționale și a personalului din penitenciare în grupurile-țintă ale programului. Pentru a reflecta mai bine impactul programului și pentru a spori valoarea adăugată și vizibilitatea acestuia, ar putea fi avute în vedere acțiuni suplimentare, de exemplu un proces mai sistematizat de colectare a percepțiilor și experiențelor părților interesate, precum și modalități de a conecta platformele existente (cum ar fi EJTN și portalul e-justiție) cu proiectele de succes de pe Portalul UE pentru oportunități de finanțare și ofertare. În plus, pentru a spori în continuare raportul cost-eficacitate al programului, ar putea fi explorată în continuare colaborarea cu rețelele existente la nivelul UE.

Toate aceste constatări sunt luate în considerare pentru programul „Justiție” 2028-2034 prezentat în prezenta propunere.

În ceea ce privește abordarea noilor provocări, digitalizarea justiției a devenit un obiectiv transversal semnificativ al programului „Justiție” 2021-2027, în special în urma pandemiei de COVID-19, care a accelerat utilizarea tehnologiilor digitale. Această orientare facilitează accesul la informațiile juridice, modernizează mecanismele de cooperare judiciară transfrontalieră și sprijină obiectivele mai ample ale UE în materie de transformare digitală, sporind eficiența și caracterul accesibil al sistemelor de justiție. Investițiile în digitalizare consolidează, de asemenea, drepturile fundamentale în domeniul justiției, cum ar fi prezumția de nevinovăție 33 . În plus, utilizarea sporită a instrumentelor digitale extinde domeniul de aplicare al programului în mod eficient. Există încă posibilitatea de a valorifica în continuare oportunitățile generate de digitalizarea în domeniul justiției. Acesta este motivul pentru care programul „Justiție” 2028-2034 va pune un accent mai mare pe digitalizare în cadrul obiectivelor sale generale și specifice. Acest lucru va asigura o abordare mai strategică și mai coerentă a tuturor aspectelor și provocărilor legate de digitalizarea justiției.

·Consultarea cu părțile interesate

Prima CPD a urmărit să consolideze baza de dovezi pentru evaluarea celor două programe „Justiție” prin colectarea opiniilor părților interesate relevante cu privire la eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată europeană ale programelor. Aceasta a fost lansată la 3 aprilie 2024 și a fost deschisă timp de 12 săptămâni (s-a închis la 26 iunie 2024).

În general, respondenții la această CPD au considerat că obiectivele generale și specifice ale programelor „Justiție” sunt extrem de relevante. Printre obiectivele specifice, formarea judiciară și accesul la justiție au fost considerate cele mai relevante. În plus, majoritatea respondenților au considerat că activitățile finanțate prin programele „Justiție” sunt relevante, în special cele legate de dezvoltarea și întreținerea tehnologiei informației și comunicațiilor 34 , digitalizarea fiind percepută ca o dimensiune importantă a programului. Respondenții au considerat că ambele programe sunt eficace în atingerea obiectivelor și a rezultatelor preconizate, în special în ceea ce privește: (i) îmbunătățirea accesului tuturor cetățenilor la serviciile OSC, la activitățile de consiliere și la activitățile de sprijin (evaluate ca fiind realizate într-o foarte mare măsură sau în mare măsură de 62 % dintre respondenți); (ii) sprijinirea activităților de formare pentru părțile interesate (evaluate ca fiind realizate într-o foarte mare măsură sau în mare măsură de 50 % dintre respondenți) și (iii) creșterea interoperabilității transfrontaliere a sistemelor (evaluată ca fiind realizată într-o foarte mare măsură sau în mare măsură de 50 % dintre respondenți). În această privință, respondenții au subliniat că dezvoltarea sistemelor E-CODEX și ECRIS, precum și formarea privind utilizarea instrumentelor informatice, sunt deosebit de relevante și eficace. În ceea ce privește coerența, majoritatea respondenților nu au fost în măsură să compare programul „Justiție” cu alte programe (doar trei din opt respondenți au indicat că sunt familiarizați cu alte inițiative similare ale UE și/sau cu inițiative naționale în domeniul justiției). Doi respondenți au considerat că programele „Justiție” sunt în mare măsură complementare cu alte programe sau inițiative ale UE, iar un respondent a considerat că sunt complementare într-o măsură limitată. A existat un consens în rândul respondenților cu privire la valoarea adăugată europeană a ambelor programe, toți respondenții considerând că UE este cea mai în măsură să finanțeze tipul de activități din cadrul programului „Justiție”, deoarece implicarea UE a asigurat faptul că toate statele membre au respectat aceleași standarde, ceea ce a dus la un acces mai echitabil la justiție. Prin urmare, majoritatea respondenților au considerat că, în cazul în care programul „Justiție” 2021-2027 s-ar opri, statele membre nu ar fi în măsură să obțină rezultate similare la nivel național, regional sau local, iar cooperarea tehnică s-ar limita la proiecte bilaterale la scară mai mică între statele membre învecinate, în timp ce unele organizații nu ar fi în măsură să obțină deloc finanțare. Un raport de sinteză al CPD este disponibil pe platforma „Exprimați-vă părerea!” a Comisiei Europene 35 .

Câteva dintre principalele rezultate relevante pentru domeniul justiției sunt detaliate mai jos:

–Potrivit respondenților, „susținerea și promovarea statului de drept” este o prioritate de politică importantă (22,51 %) și foarte importantă (58,71 %) și un domeniu în care finanțarea UE aduce o valoare adăugată în mare măsură în comparație cu finanțarea de la nivel național, local sau regional (50,44 %);

–Potrivit respondenților, „protecția eficace a fondurilor UE împotriva fraudei, corupției și altor activități ilegale” este o prioritate de politică importantă (25,78 %) și foarte importantă (55,09 %) și un domeniu în care finanțarea UE aduce o valoare adăugată în mare măsură în comparație cu finanțarea de la nivel național, local sau regional (54,68 %);

–Potrivit respondenților, „construirea unui spațiu de justiție al UE, promovarea formării judiciare, a cooperării judiciare și a accesului la justiție” este o prioritate de politică importantă (29,77 %) și foarte importantă (37,03 %) și un domeniu în care finanțarea UE aduce o valoare adăugată în mare măsură în comparație cu finanțarea de la nivel național, local sau regional (47,85 %);

–În același timp, respondenții consideră că următoarele acțiuni, care sunt deosebit de relevante în cadrul programului „Justiție”, au un impact pozitiv în mare măsură în viitor: „Sprijinirea învățării reciproce transfrontaliere, a schimbului de bune practici și a cooperării, crearea de coaliții” (72,19 %), „Sprijinirea creării și dezvoltării de rețele și organizații la nivelul UE” (60,48 %), „Consolidarea capacităților și activități de formare/formare a formatorilor” (56,10 %), „Posibilități de învățare reciprocă transfrontalieră în domeniul justiției” (49,08 %).

·Expertiza externă

Propunerea s-a bazat pe rapoarte și evaluări externe și interne, de exemplu evaluări ale programelor (la jumătatea perioadei și ex post), exercițiul de analiză a cheltuielilor, rapoarte și documente din partea altor instituții, agenții ale UE și organizații internaționale 38 .

·Evaluarea impactului

- întreruperea finanțării din partea UE: această opțiune a fost respinsă imediat, având în vedere importanța problemelor care afectează domeniile de politică din acest cluster, importanța acordată acestor politici în Orientările politice pentru Comisia Europeană pentru perioada 2024-2029 39 și valoarea adăugată a intervențiilor UE, susținută de evaluările respective la jumătatea perioadei.

- fuzionarea programului „Justiție” cu alte programe din acest cluster: această opțiune a fost, de asemenea, eliminată încă din primele etape, din motive juridice. Programul „Justiție” nu poate fi fuzionat cu alte programe din acest cluster, deoarece nu toate cele 27 de state membre ale UE participă la programul „Justiție” (spre deosebire de celelalte programe existente în cadrul clusterului). Temeiurile juridice ale Regulamentului de instituire a programului „Justiție” 2021-2027 sunt articolul 81 alineatele (1) și (2) și articolul 82 alineatul (1) din TFUE. Aceste dispoziții fac parte din titlul V din TFUE, care reglementează spațiul de libertate, securitate și justiție. În temeiul protocoalelor anexate la tratate, Danemarca nu participă la deciziile luate în temeiul titlului V în conformitate cu Protocolul nr. 22 (cunoscut sub denumirea de „neparticipare”), iar Irlanda poate alege să participe la anumite măsuri dacă decide să „participe”, în conformitate cu Protocolul nr. 21. Celelalte programe care fac obiectul evaluării impactului sunt deschise tuturor statelor membre și, prin urmare, sunt incompatibile cu temeiurile juridice de la titlul V.

În conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, raportul de evaluare a impactului a fost prezentat Comitetului de control normativ (CCN) pentru controlul calității. CCN a emis un aviz cu privire la evaluarea impactului la 13 iunie 2025. CCN a formulat o serie de observații și recomandări cu privire la următoarele aspecte: domeniul de aplicare, definirea problemei și utilizarea evaluărilor, logica și obiectivele de intervenție, compararea opțiunilor și analiza costuri-beneficii, guvernanța, coerența și monitorizarea și evaluarea viitoare. Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere legislativă a fost revizuită în conformitate cu observațiile și recomandările CCN.

·Simplificarea

Inițiativa va fi conformă cu Comunicarea privind calea către următorul CFM 2028-2034 40 și cu obiectivul acesteia de a raționaliza gestionarea, guvernanța și punerea în aplicare a programelor UE la nivelul UE pentru a îmbunătăți eficiența pentru solicitanți, beneficiari și instituțiile UE. Se vor depune eforturi pentru a simplifica cerințele de aplicare, gestionare și raportare și pentru a oferi orientări suplimentare. Punerea în comun a resurselor, inclusiv în domenii precum monitorizarea și comunicarea internă și externă, va aduce economii de scară și va spori previzibilitatea finanțării UE pe scară mai largă în rândul beneficiarilor, al părților interesate și al cetățenilor UE.

În același timp, mai multe constatări arată că cererea tot mai mare de digitalizare a justiției evidențiază decalaje semnificative în materie de investiții atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

Prin urmare, este necesară o abordare pe două niveluri (și anume la nivelul UE și la nivelul statelor membre) pentru a permite digitalizarea completă a sistemelor naționale de justiție și pentru a construi un spațiu de justiție eficace și interconectat la nivelul Uniunii.

Acest lucru nu numai că ar crea mai multe legături cu toate domeniile de politică acoperite de programul „Justiție”, ci va asigura, de asemenea, o coerență puternică cu acțiunile desfășurate la nivel național pentru digitalizarea sistemelor naționale de justiție în cadrul planurilor de parteneriat național și regional.

·Drepturile fundamentale

În implementarea tuturor acțiunilor sale, programul urmărește, de asemenea, promovarea valorilor Uniunii prevăzute la articolul 2 din TUE, a egalității de gen, a drepturilor copilului, inclusiv printr-o justiție în interesul copilului, a protecției drepturilor victimelor și a aplicării efective a principiilor egalității în drepturi și nediscriminării pe baza oricăruia dintre motivele enumerate la articolul 21 din cartă, în conformitate cu articolul 51 din cartă și în limitele stabilite de acesta.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

·Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

·Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Obiectivul general al programului „Justiție” propus pentru perioada 2028-2034 (articolul 3 din regulament) este de a contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție al Uniunii eficient, favorabil incluziunii, rezilient și digitalizat, întemeiat pe statul de drept, recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă. Prin atingerea acestui obiectiv, programul va consolida, de asemenea, democrația și protecția drepturilor fundamentale și va contribui la creșterea economică și la competitivitate. Acest obiectiv general va fi atins prin trei obiective specifice:

(a)facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală și promovarea statului de drept; 

(b)promovarea și sprijinirea formării judiciare;

(c)facilitarea și sprijinirea accesului efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți și la căi de atac efective, inclusiv prin mijloace digitale.

2025/0255 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Justiție” pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentului (UE) 2021/693

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatele (1) și (2) și articolul 82 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

Având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 44 ,

Având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 45 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, iar articolul 67 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) precizează, de asemenea, că Uniunea constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. Justiția este strâns legată de valorile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea, în special statul de drept, democrația și respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate la articolul 2 din TUE. Aceste valori fundamentale presupun necesitatea unor sisteme judiciare independente care să funcționeze în cadrul unor sisteme de justiție eficiente. Independența sistemului judiciar în sine rezultă din tradițiile constituționale comune împărtășite de toate statele membre, din statul de drept, precum și din principiul protecției jurisdicționale efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

(2)Finalizarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție este încă pusă sub semnul întrebării de factori precum amenințările la adresa statului de drept, mai multe forme grave de criminalitate și obstacolele din calea accesului la justiție și a cooperării judiciare. Prin urmare, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, care are implicații directe asupra vieții politice, economice, financiare și sociale în Uniune și în afara acesteia și care este necesară pentru pregătirea pentru o Uniune extinsă. Pe baza programului „Justiție” 2021-2027 instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului 46 , prezentul regulament vizează instituirea programului „Justiție” (denumit în continuare „programul”) pentru a sprijini dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție al Uniunii bazat pe statul de drept, drepturile fundamentale, democrație, independența și imparțialitatea sistemului judiciar, recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă, accesul la justiție și cooperarea judiciară transfrontalieră în materie civilă și penală. Programul ar trebui, de asemenea, să pună un accent sporit pe digitalizarea justiției în cadrul tuturor obiectivelor sale specifice.

(3)Prezentul regulament prevede un pachet financiar cu titlu indicativ pentru programul „Justiție”. În sensul prezentului regulament, prețurile curente se calculează prin aplicarea unui deflator fix de 2 %.

(4)Într-un mediu economic, social și geopolitic în schimbare rapidă, care creează incertitudini și provocări, experiența recentă a demonstrat necesitatea unui cadru financiar multianual și a unor programe de cheltuieli ale Uniunii care să fie mai flexibile. În acest scop și în conformitate cu obiectivele programului „Justiție”, finanțarea ar trebui să țină seama în mod corespunzător de evoluția nevoilor politice și a priorităților Uniunii, astfel cum au fost identificate în documentele relevante publicate de Comisie, în concluziile Consiliului și în rezoluțiile Parlamentului European, asigurând în același timp o previzibilitate suficientă pentru execuția bugetară.

(5)Programului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului 47 . Acesta prevede normele privind întocmirea și execuția bugetului general al Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, donațiile nefinanciare, achizițiile, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(6)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 48 , cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului 49 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 50 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 51 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 883/2013 și (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazurile de fraudă și de alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 52 . În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene și să se asigure că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(7)Programul urmează să fie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind performanța] 53 , care stabilește normele pentru urmărirea cheltuielilor și cadrul de performanță pentru buget, inclusiv normele pentru asigurarea aplicării uniforme a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a principiului egalității de gen menționate la articolul 33 alineatul (2) literele (d) și (f) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, normele de monitorizare și raportare cu privire la performanța programelor și a activităților Uniunii, normele de instituire a unui portal de finanțare al Uniunii, normele de evaluare a programelor, precum și alte dispoziții orizontale aplicabile tuturor programelor Uniunii, cum ar fi cele privind informarea, comunicarea și vizibilitatea.

(8)Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine o mai bună recunoaștere reciprocă și o mai bună executare a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare în materie civilă și penală, încrederea reciprocă între statele membre și apropierea necesară a legislațiilor pentru a facilita cooperarea dintre toate autoritățile relevante, inclusiv prin mijloace digitale. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine întreținerea și crearea de instrumente sau platforme informatice existente și noi pentru noi instrumente de cooperare judiciară. Concomitent cu valorificarea câștigurilor în materie de eficiență datorate digitalizării justiției, ar trebui să se asigure protecția drepturilor fundamentale, în conformitate cu carta, precum și garanții împotriva inegalităților, a discriminării și a excluziunii.

(9)În toate activitățile sale, programul ar trebui să promoveze statul de drept și prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a independenței, a calității și a eficienței sistemelor naționale de justiție, în vederea consolidării încrederii reciproce, care este indispensabilă pentru cooperarea judiciară în materie civilă și penală.

(10)În materie civilă, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor individuale în cauzele civile și comerciale, inclusiv împotriva SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice), și să promoveze o mai mare convergență a dreptului civil. Acest lucru va contribui la eliminarea obstacolelor din calea unor proceduri judiciare și extrajudiciare satisfăcătoare care funcționează în mod eficient în beneficiul tuturor părților la un litigiu. Pentru a sprijini aplicarea efectivă și punerea în practică a dreptului Uniunii în acest domeniu, programul ar trebui să sprijine și funcționarea Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului 54 .

(11)În materie penală, programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a normelor și a procedurilor care vizează asigurarea recunoașterii hotărârilor judecătorești și a deciziilor în întreaga Uniune și să sprijine protecția intereselor financiare ale Uniunii. Acesta ar trebui să contribuie la eliminarea obstacolelor din calea încrederii reciproce și a cooperării efective, inclusiv prin sprijinirea măsurilor care asigură transpunerea corectă a actelor juridice ale Uniunii de apropiere a legislațiilor penale naționale. Programul ar trebui să sprijine, de asemenea, acțiuni menite să faciliteze cooperarea în ceea ce privește formele grave de criminalitate, cum ar fi corupția, terorismul și infracțiunile împotriva mediului. În special, programul ar trebui să consolideze coordonarea și cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii, autoritățile judiciare și alte autorități competente. În plus, acesta ar trebui să sprijine cooperarea cu organele și agențiile Uniunii, cum ar fi Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și EPPO, precum și sensibilizarea cu privire la rolul acestora, permițând astfel creșterea gradului de integrare a sistemului de cooperare judiciară în Uniune.

(12)Programul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea accesului nediscriminatoriu al tuturor la justiție și ar trebui să sprijine activitățile de protejare a drepturilor victimelor criminalității, precum și a drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și inculpate în cadrul procedurilor penale, precum și ale persoanelor căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare (MEA). Accesul la justiție ar trebui să includă, în special, accesul la instanțe, la metode alternative de soluționare a litigiilor și la o consiliere juridică furnizată în mod independent și imparțial de către titularii de funcții publice. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită îmbunătățirii punerii în aplicare a diferitelor acte juridice ale Uniunii privind protecția victimelor criminalității, precum și acțiunilor care vizează schimbul de bune practici între autoritățile competente, inclusiv autoritățile judiciare, autoritățile de aplicare a legii și practicienii din domeniul dreptului, și sprijinul pentru îmbunătățirea cunoștințelor privind acțiunile colective în despăgubire și pentru recurgerea la aceste acțiuni. În plus, ar trebui să se acorde sprijin activităților care facilitează accesul efectiv și egal la justiție pentru persoanele care se confruntă cu discriminarea sau se află într-o situație de vulnerabilitate (cum ar fi persoanele cu handicap, în conformitate cu articolul 13 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 55 , copiii, minoritățile, persoanele LGBTIQ+ și victimele violenței de gen, ale violenței domestice și ale altor forme de violență interpersonală). Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine activitățile organizațiilor societății civile care contribuie la aceste obiective.

(13)Programul ar trebui să sprijine formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție. Activitățile de formare ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a priorităților strategice ale Uniunii, inclusiv, de exemplu, formarea privind dreptul civil și dreptul penal, aplicarea efectivă a cartei, recunoașterea reciprocă, precum și garanțiile procedurale [inclusiv garanțiile pentru acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (anti-SLAPP)]. Activitățile de formare din cadrul programului ar trebui să pună un accent puternic pe digitalizarea justiției, oferind un mediu favorabil pentru magistrați și personalul din justiție, inclusiv prin îmbunătățirea competențelor, a cunoștințelor și a sensibilizării cu privire la dimensiunea digitală. Formarea ar trebui, de asemenea, să sprijine digitalizarea procedurilor judiciare transfrontaliere. Sprijinul pentru formare ar trebui să aibă fie acordat în sinergie cu măsurile de la nivel național, valorificând astfel impactul programului.

(14)Programul ar trebui să sprijine programul anual de lucru al Rețelei Europene de Formare Judiciară (European Judicial Training Network - EJTN), care este un actor esențial în ceea ce privește formarea judiciară și exercită un rol important în sprijinirea și punerea în aplicare a obiectivelor politicii europene de formare judiciară. EJTN este singura rețea la nivelul Uniunii care reunește organismele de formare judiciară ale statelor membre. Prin urmare, aceasta se află în poziția unică de a organiza schimburi și activități de formare pentru sistemul judiciar între statele membre și de a coordona activitatea organismelor naționale de formare judiciară, promovând astfel sinergiile dintre formarea sprijinită de Uniune și cea finanțată la nivel național și încurajând comunicarea structurată dintre furnizorii de formare din Uniune și cei naționali. În plus, EJTN poate include, de asemenea, organismele de formare judiciară din țările candidate și potențial candidate în calitate de membri observatori.

(15)Protecția drepturilor copiilor este un obiectiv fundamental al Uniunii, astfel cum este consacrat la articolul 3 alineatul (3) din TUE și la articolul 24 din cartă. În toate acțiunile privind copiii, preocuparea pentru interesul copilului ocupă un loc central. Acest aspect este esențial și pentru legitimitatea și eficacitatea sistemelor de justiție. Copiii implicați în proceduri judiciare, indiferent dacă sunt martori, victime, persoane suspectate, inculpate sau condamnate sau alte părți, se confruntă adesea cu obstacole importante care le subminează capacitatea de a participa în mod eficace și de a beneficia de garanții adecvate. De aceea, este necesar să se consolideze capacitatea sistemelor naționale de justiție și a practicienilor din acest domeniu de a răspunde nevoilor specifice ale copiilor, pentru a le asigura exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun.

(16)Programul ar trebui să contribuie la digitalizarea justiției, inclusiv prin dezvoltarea, introducerea și întreținerea de instrumente la nivelul Uniunii. Astfel, acesta ar putea mobiliza instrumente care facilitează comunicarea digitală între instanțe și părți, cum ar fi punctul de acces electronic european, care asigură un acces mai ușor la datele judiciare, cum ar fi identificatorul european de jurisprudență, sau care sporesc eficiența și securitatea procedurilor judiciare digitalizate, cum ar fi serviciile de încredere prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 și portofelele europene pentru identitatea digitală. Un spațiu de justiție funcțional al Uniunii, cu sisteme naționale de justiție eficace și reziliente, este necesar pentru o piață internă înfloritoare și reprezintă o condiție prealabilă pentru creșterea economică, piețe financiare solide și competitivitate. Digitalizarea sporește eficiența procedurilor judiciare transfrontaliere în materie civilă și penală, precum și accesul la justiție în cadrul Uniunii, care, la rândul lor, reprezintă o forță motrice a investițiilor. De asemenea, digitalizarea justiției permite și facilitează cooperarea eficace și eficientă cu alte autorități competente în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării elementelor-cheie ale cadrului de reglementare al UE în domeniul digital, cum ar fi, de exemplu, Regulamentul privind serviciile digitale. Digitalizarea sistemelor de justiție contribuie, de asemenea, la reducerea costurilor atât pentru bugetele publice, cât și pentru utilizatorii finali, menținând în același timp servicii eficace pentru cetățeni și întreprinderi. Aceasta permite profesioniștilor din domeniul justiției să se concentreze asupra sarcinilor principale, îmbunătățind calitatea și eficiența procedurilor. Instrumentele digitale extind și accesul la justiție, deoarece permit comunicarea la distanță și asigură accesul cu ușurință la dosarele judiciare, sporind astfel transparența. În plus, digitalizarea consolidează reziliența sistemelor naționale de justiție în perioade de criză (cum ar fi pandemiile), asigurând capacitatea acestora de a funcționa în continuare în mod eficace în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Acest lucru întărește încrederea în capacitatea sistemului de justiție de a funcționa în mod fiabil în circumstanțe neprevăzute.

(17)Uniunea trebuie să își protejeze interesele legate de securitate împotriva furnizorilor care ar putea reprezenta un risc persistent în materie de securitate din cauza interferențelor potențiale din partea țărilor terțe, precum și din cauza securității lor, în special a securității cibernetice. Prin urmare, este necesar să se reducă riscul de dependență persistentă de furnizori cu grad ridicat de risc pe piața internă, inclusiv în lanțul de aprovizionare TIC, deoarece furnizorii respectivi ar putea aduce o gravă atingere securității utilizatorilor și întreprinderilor din întreaga Uniune și infrastructurii critice a Uniunii în ceea ce privește integritatea datelor și a serviciilor, precum și disponibilitatea serviciului. Această restricție ar trebui să se bazeze pe o evaluare proporțională a riscurilor și pe măsuri de atenuare conexe, astfel cum sunt definite în politicile și legislația Uniunii.

(18)Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, în special cu Eurojust, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și EPPO, și să ia în considerare rezultatele activității altor actori de la nivel național și internațional în domeniile vizate de program.

(19)Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure că toate acțiunile desfășurate în cadrul programului au valoare adăugată pentru Uniune, completează acțiunile statelor membre și sunt coerente cu alte acțiuni ale Uniunii. Ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile în special cu programele de finanțare care sprijină domenii de politică aflate în strânsă legătură, cum ar fi planurile de parteneriat național și regional (instituite prin Regulamentul XXX al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul PNR] 56 ), programul AgoraEU (instituit prin Regulamentul XXX al Parlamentului European și al Consiliului [AgoraEU] 57 ) și acțiunile externe sprijinite de instrumentul „Europa globală” (instituit prin Regulamentul XXX al Parlamentului European și al Consiliului 58 ).

(20)Programul înlocuiește programul instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693 pentru perioada de programare 2021-2027, care, prin urmare, ar trebui abrogat.

(21)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(22)În conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, Irlanda a notificat [,prin scrisoarea din ...,] intenția sa de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament.

sau

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Justiție” (denumit în continuare „programul”) și stabilește obiectivele programului, bugetul acestuia pentru perioada 2028-2034, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării respective.

Articolul 2

Definiție

În sensul prezentului regulament, „magistrații și personalul din justiție” înseamnă judecătorii, procurorii și membrii personalului instanțelor și al parchetelor, precum și orice alți specialiști din domeniul justiției care sunt asociați sistemului de justiție sau care participă în alt mod la administrarea justiției, indiferent de definiția din dreptul intern, de statutul juridic sau de organizarea internă a acestora, cum ar fi avocații, notarii, executorii judecătorești sau agenții însărcinați cu aplicarea legii, practicienii în insolvență, mediatorii, interpreții și traducătorii judiciari, experții judiciari, personalul penitenciarelor și consilierii de probațiune.

Articolul 3

Obiectivele programului

1.Obiectivul general al programului este de a contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție al Uniunii eficient, favorabil incluziunii, rezilient și digitalizat, bazat pe statul de drept, pe recunoașterea reciprocă și pe încrederea reciprocă, consolidând astfel democrația și protecția drepturilor fundamentale și contribuind la creșterea și competitivitatea Uniunii, precum și la digitalizarea justiției la nivelul Uniunii.

2.Programul are următoarele obiective specifice:

(a)facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală și promovarea statului de drept, în special a independenței, calității și eficienței sistemelor de justiție, inclusiv prin îmbunătățirea recunoașterii și executării transfrontaliere efective a deciziilor judiciare;

(b)promovarea și sprijinirea formării profesionale a magistraților și a personalului din justiție, în vederea promovării statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației, încurajării unei culturi juridice și judiciare comune, asigurării punerii în aplicare coerente și eficace a instrumentelor juridice relevante ale Uniunii și asigurării unui mediu favorabil pentru digitalizarea cooperării judiciare și a sistemelor de justiție;

(c)facilitarea și sprijinirea accesului efectiv și nediscriminatoriu al tuturor la justiție și la căi de atac efective, inclusiv prin mijloace digitale, prin promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și prin promovarea și sprijinirea drepturilor tuturor victimelor criminalității și a drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și inculpate în cadrul procedurilor penale, precum și ale persoanelor căutate în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare.

Articolul 4

Buget

1.Pachetul financiar indicativ pentru punerea în aplicare a programului în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2034 este de 798 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Creditele pot fi înscrise în bugetul Uniunii și după 2034 pentru a acoperi cheltuielile necesare și pentru a permite gestionarea acțiunilor care nu au fost finalizate până la încheierea programului.

3.Pachetul financiar menționat la alineatul (1) de la prezentul articol și cuantumurile resurselor suplimentare menționate la articolul 5 pot fi utilizate, de asemenea, pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, sisteme și platforme instituționale de tehnologie a informației, activități de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă sau cu personalul suportate de Comisie pentru gestionarea programului.

Articolul 5

Resurse suplimentare

1.Statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe pot aduce contribuții suplimentare financiare sau nefinanciare la program. Contribuțiile financiare suplimentare constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a), (d) sau (e) sau al articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

2.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, puse la dispoziție pentru program. Comisia execută direct sau indirect resursele respective, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) sau (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Acestea se adaugă cuantumului menționat la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză. În cazul în care Comisia nu și-a asumat un angajament juridic în cadrul gestiunii directe sau indirecte pentru sumele suplimentare puse astfel la dispoziția programului, sumele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi, la cererea statului membru în cauză, către unul sau mai multe programe-sursă sau către programele care le succed acestora.

Articolul 6

Finanțare alternativă, combinată și cumulativă

1.Programul se pune în aplicare în sinergie cu alte programe ale Uniunii. O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea Uniunii în contextul unui alt program poate primi o contribuție și în cadrul programului. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare sau se poate aplica un set unic de norme tuturor contribuțiilor și se poate asuma un singur angajament juridic. În cazul în care contribuția Uniunii este bazată pe costurile eligibile, sprijinul cumulativ de la bugetul Uniunii nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii și poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

2.Procedurile de atribuire din cadrul programului pot fi desfășurate în comun cu statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe („parteneri la procedura de atribuire comună”), prin gestiune directă sau indirectă, cu condiția să se asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii. Aceste proceduri fac obiectul unui set unic de norme și duc la încheierea unor angajamente juridice unice. În acest scop, partenerii la procedura de atribuire comună pot pune resurse la dispoziția programului în conformitate cu articolul 5 din prezentul regulament sau partenerilor li se poate încredința punerea în aplicare a procedurii de atribuire, în cazurile aplicabile în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. În sensul articolului 153 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în cadrul procedurilor comune de atribuire, comitetul de evaluare poate fi compus parțial din membri care sunt reprezentanți ai partenerilor la procedura respectivă. 

Articolul 7

Țările terțe asociate la program

1.Programul poate fi deschis participării următoarelor țări terțe prin asociere totală sau parțială, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3 și cu acordurile internaționale relevante sau cu orice decizii adoptate în cadrul respectivelor acorduri și care sunt aplicabile:

(a)membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, precum și microstatelor europene;

(b)țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și țărilor potențial candidate;

(c)țărilor care intră în sfera politicii europene de vecinătate;

(d)altor țări terțe.

2.Acordurile de asociere pentru participarea la programe trebuie:

(a)să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la program;

(b)să prevadă condițiile de participare la program, inclusiv calculul contribuțiilor financiare, constând într-o contribuție operațională și într-o taxă de participare, la un program și la costurile administrative generale ale acestuia;

(c)să nu confere țării terțe nicio competență decizională în ceea ce privește programul;

(d)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

(e)după caz, să asigure protecția intereselor de securitate și de ordine publică ale Uniunii.

În sensul literei (d) primul paragraf, țara terță în cauză acordă drepturile și accesul necesare în temeiul Regulamentelor (UE, Euratom) 2024/2509 și (UE, Euratom) nr. 883/2013 și garantează faptul că deciziile de executare care impun o obligație pecuniară în baza articolului 299 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și hotărârile și ordonanțele Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt executorii.

Articolul 8

Punerea în aplicare și formele de finanțare din partea Uniunii

1.Programul este pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă cu entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.

2.Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată sub orice formă în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în special sub formă de granturi, achiziții și donații nefinanciare.

3.În cazul în care finanțarea din partea Uniunii se acordă sub formă de granturi, finanțarea se furnizează ca finanțare nelegată de costuri sau, atunci când este necesar, prin utilizarea opțiunilor simplificate privind costurile, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Finanțarea poate fi furnizată sub forma rambursării costurilor eligibile efective numai în cazul în care obiectivele unei acțiuni nu pot fi atinse în alt mod.

4.În sensul articolului 153 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, comitetul de evaluare poate fi compus parțial sau integral din experți externi independenți.

Articolul 9

Eligibilitate

1.Se stabilesc criterii de eligibilitate pentru a sprijini îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, iar acestea se aplică tuturor procedurilor de atribuire din cadrul programului.

2.În cadrul procedurilor de atribuire desfășurate prin gestiune directă și indirectă, una sau mai multe dintre următoarele entități juridice poate (pot) fi eligibilă (eligibile) pentru a primi finanțare din partea Uniunii:

(a)entitățile stabilite într-un stat membru;

(b)entitățile stabilite într-o țară terță asociată;

(c)organizațiile internaționale;

(d)alte entități stabilite în țări terțe neasociate, în cazul în care finanțarea unor astfel de entități este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii și contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 3.

3.Pe lângă cele prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, țările terțe asociate menționate la articolul 7 alineatul (1) din prezentul regulament pot, după caz, să participe la oricare dintre mecanismele de achiziții prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și să beneficieze de acestea. Normele aplicabile statelor membre se aplică, mutatis mutandis, țărilor terțe asociate participante.

4.Procedurile de atribuire care afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce privește activele și interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, sunt restricționate în conformitate cu articolul 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. În conformitate cu articolul 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, restricțiile de eligibilitate se aplică furnizorilor cu grad ridicat de risc în conformitate cu dreptul Uniunii, din motive de securitate.

5.Programul de lucru menționat la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, cererile de propuneri și cererile de oferte pot preciza mai în detaliu criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul regulament sau pot stabili criterii de eligibilitate suplimentare pentru acțiuni specifice.

6.Se poate acorda un grant de funcționare Rețelei Europene de Formare Judiciară, fără o cerere de propuneri, pentru a acoperi cheltuielile asociate programului său permanent de lucru.

Articolul 10

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

Articolul 11

Abrogare

Regulamentul (UE) 2021/693 se abrogă de la 1 ianuarie 2028.

Articolul 12

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/693, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar al programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/693.

Articolul 13

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2028.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.3.4.Indicatori de performanță

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.1.1.Credite din bugetul votat milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe (NA)

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe (NA)

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

4.Dimensiunile digitale

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

4.2.Date

4.3.Soluții digitale

4.4.Evaluarea interoperabilității

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

   

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.    Obiectiv(e)

1.3.1.    Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.    Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.3.4.    Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.4.    Obiectul propunerii/inițiativei

 o acțiune nouă

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 60

 prelungirea unei acțiuni existente

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.    Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.    Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

 durată limitată

    de la 1.1.2028 până la 31.12.2034

    impactul financiar din 2028 până în 2034 pentru creditele de angajament și din 2028 până în 2034 pentru creditele de plată

 durată nelimitată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.    Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 61

 Gestiune directă asigurată de Comisie

 prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii

    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

 țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

 organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (de exemplu, CoE, OCDE, UNESCO...)

 Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

 organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul (UE) 2024/2509

 organismelor de drept public (de exemplu, organismelor evaluate pe piloni)

 organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate (de exemplu, organismelor evaluate pe piloni)

 organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate (de exemplu, organismelor evaluate pe piloni)

 organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

 organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

2.    MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.    Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
2	06 01 04 Cheltuieli de sprijin pentru programul „Justiție”	Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
2	06 05 01 Justiție	Dif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

3.2.    Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.    Credite din bugetul votat milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

2

DG: <JUST.>			Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
			2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Credite operaționale
06 05 01 Justiție	Angajamente	(1b)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
	Plăți	(2b)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice [1]\
06 01 04 Cheltuieli de sprijin pentru programul „Justiție”		(3)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
TOTAL credite	Angajamente	=1a+1b+3	101	105	109	114	118	123	128	798
pentru DG <JUST>	Plăți	=2a+2b+3	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm

Tabel obligatoriu

			Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
			2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
	Plăți	(5)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
TOTAL credite în cadrul RUBRICII <2>	Angajamente	=4+6	101	105	109	114	118	123	128	798
din cadrul financiar multianual	Plăți	=5+6	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm

====================================================================================================

Rubrica din cadrul financiar multianual

4

„Cheltuieli administrative” 62

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG: <JUST>		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Resurse umane		9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	66,290
Alte cheltuieli administrative		0,380	0,387	0,395	0,403	0,411	0,420	0,428	2,824
TOTAL DG <JUST>	Credite	9,850	9,857	9,865	9,873	9,881	9,890	9,898	69,114

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4	Angajamente	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm
din cadrul financiar multianual	Plăți	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm	pm

3.2.2.    Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Indicatorii de realizare și de rezultat în scopul monitorizării progreselor și realizărilor acestui program vor corespunde indicatorilor comuni prevăzuți în Regulamentul (UE) [XXX]* al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind performanța].

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările 

Anul  2028

Anul  2029

Anul  2030

Anul  2031

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 63

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 64 …

– Realizare

– Realizare

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 2 …

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

CREDITE VOTATE	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL 2028-2034
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
RUBRICA 4
Resurse umane	9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	66,290
Alte cheltuieli administrative	0,380	0,387	0,395	0,403	0,411	0,420	0,428	2,824
Subtotal de la RUBRICA 4	9,850	9,857	9,865	9,873	9,881	9,890	9,898	69,114
În afara RUBRICII 4
Resurse umane	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	3,535
Alte cheltuieli cu caracter administrativ	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
Subtotal în afara RUBRICII 4	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	3,535
TOTAL	10,355	10,362	10,370	10,378	10,386	10,395	10,403	72,649

===================================================================

3.2.3.2.    Credite din venituri alocate externe (NA)

VENITURI ALOCATE EXTERNE				Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL 2028-2034
				2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
RUBRICA 4
Resurse umane				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Alte cheltuieli administrative				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Subtotal de la RUBRICA 4				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
În afara RUBRICII 4
Resurse umane				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Alte cheltuieli cu caracter administrativ				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
Subtotal în afara RUBRICII 4				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000
TOTAL				0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000	0,000

3.2.3.3.    Total credite

TOTAL  CREDITE VOTATE + VENITURI ALOCATE EXTERNE				Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL 2028-2034
				2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
			RUBRICA 4
Resurse umane				9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	9,470	66,290
Alte cheltuieli administrative				0,380	0,387	0,395	0,403	0,411	0,420	0,428	2,824
Subtotal de la RUBRICA 4				9,850	9,857	9,865	9,873	9,881	9,890	9,898	69,114
În afara RUBRICII 4
Resurse umane				0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	3,535
Alte cheltuieli cu caracter administrativ				p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
Subtotal în afara RUBRICII 4				0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	0,505	3,535
TOTAL				10,355	10,362	10,370	10,378	10,386	10,395	10,403	72,649

===================================================================

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.4.    Necesarul de resurse umane estimat

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.    Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)

CREDITE VOTATE		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		45	45	45	45	45	45	45
20 01 02 03 (delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 01 (cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 11 (cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza)		0	0	0	0	0	0	0
• Personal extern (în ENI)
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)		10	10	10	10	10	10	10
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
Linie de sprijin admin. 06 01 04	– la sediu	5	5	5	5	5	5	5
	– în delegațiile UE	0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 02 (AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7		0	0	0	0	0	0	0
TOTAL		60	60	60	60	60	60	60
06 01 04	– în delegațiile UE	0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 02 (AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7		0	0	0	0	0	0	0
TOTAL		60	60	60	60	60	60	60

===================================================================

3.2.4.2.    Finanțare din venituri alocate externe (NA)

VENITURI ALOCATE EXTERNE		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		0	0	0	0	0	0	0
20 01 02 03 (delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
(cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
(cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza)		0	0	0	0	0	0	0
• Personal extern (în echivalent normă întreagă)
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)		0	0	0	0	0	0	0
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
Linie de sprijin admin.	– la sediu	0	0	0	0	0	0	0
[XX.01.YY.YY]	– în delegațiile UE	0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 4		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 4		0	0	0	0	0	0	0
TOTAL		0	0	0	0	0	0	0

3.2.4.3.    Necesarul total de resurse umane

TOTAL CREDITE VOTATE + VENITURI ALOCATE EXTERNE		Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		45	45	45	45	45	45	45
20 01 02 03 (delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
(cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
(cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza)		0	0	0	0	0	0	0
• Personal extern (în echivalent normă întreagă)
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)		10	10	10	10	10	10	10
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)		0	0	0	0	0	0	0
Linie de sprijin admin.	– la sediu	5	5	5	5	5	5	5
06 01 04	– în delegațiile UE	0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare indirectă)		0	0	0	0	0	0	0
(AC, END – cercetare directă)		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 4		0	0	0	0	0	0	0
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 4		0	0	0	0	0	0	0
TOTAL		60	60	60	60	60	60	60

===================================================================

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

	Personal ce urmează să fie acoperit de personalul actual disponibil în cadrul serviciilor Comisiei	În mod excepțional, personal suplimentar*
		Personal ce urmează să fie finanțat în cadrul rubricii 4 sau Cercetare	Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA	Personal ce urmează să fie finanțat din taxe
Posturi din schema de personal	30	15	N/A
Personal extern (AC, END, INT)	2	8	5

Metoda de calcul, descrierea sarcinilor care trebuie îndeplinite și cererea motivată

Personalul DG JUST care lucrează la programul „Justiție” 2021-2027 combină personalul operațional, care lucrează cu normă întreagă la gestionarea programului, pe parcursul tuturor etapelor ciclurilor programului (programul de lucru, cererile de propuneri, evaluarea, contractarea și punerea în aplicare), precum și roluri de inițiere și verificare, cu personal din cadrul unităților pentru politici (care asigură expertiza în domeniu) și personal care asigură coordonarea generală și sarcinile orizontale.

Estimarea personalului operațional care lucrează în cadrul programului se bazează pe o repartizare corespunzătoare ponderii bugetului programului „Justiție” în bugetul total al programului gestionat de direcția generală, care include, de asemenea, programul CEDV și componenta „Consumatori” a Programului privind piața unică.

Estimarea personalului din unitățile pentru politici se bazează pe numărul mare de politici și acte legislative sprijinite de punerea în aplicare a programului „Justiție” și, prin urmare, pe implicarea unităților pentru politici în etapele-cheie ale procesului, cum ar fi pregătirea cererilor de propuneri, selectarea și punerea în aplicare a proiectelor.

Personalul operațional, de politici și de coordonare se ridică la 60 ENI, inclusiv 5 AC finanțate din afara rubricii 4 (fostele linii BA), fiind considerat necesar pentru a răspunde în mod eficace portofoliului extins care necesită mai multă forță de muncă – inclusiv, în special, inițiative precum digitalizarea justiției, creșterea numărului de operațiuni financiare pentru punerea în aplicare a programului, care sunt conforme cu domeniul de aplicare tematic al programului, în conformitate cu orientările politice.

Pornind de la nivelul actual de personal ca nivel de referință și având în vedere creșterea de 2,7 ori a pachetului financiar al programului „Justiție” în următorul CFM, ENI solicitate sunt necesare pentru a permite DG JUST să facă față acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor politice ale Comisiei Von der Leyen II, programul „Justiție” 2028-2034 fiind esențial pentru realizarea cu succes a ambițiilor Comisiei.

Echipele actuale nu dispun de nicio marjă pentru a redistribui în continuare personalul între funcții, fără a pune în pericol credibilitatea Comisiei de a obține rezultate în domeniile de competență ale DG JUST.

Funcționari și personal temporar	45
Personal extern	15

3.2.5.    Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

TOTAL credite pentru componenta digitală și IT	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	TOTAL CFM 2028-2034
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
RUBRICA 4
Cheltuieli IT (corporative)	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	3,444
Subtotal de la RUBRICA 4	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	0,492	3,444
În afara RUBRICII 4
Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale	37	37	37	37	37	37	37	259
Subtotal în afara RUBRICII 4	37	37	37	37	37	37	37	259
TOTAL	37,492	37,492	37,492	37,492	37,492	37,492	37,492	262,444

3.2.6.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Inițiativa este în concordanță cu propunerea privind CFM 2028-2034.

3.2.7.    Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

    nu prevede cofinanțare din partea terților

    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Anul	Total
	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

    asupra resurselor proprii

    asupra altor venituri

    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei
		Anul 2028	Anul 2029	Anul 2030	Anul 2031	Anul 2032	Anul 2033	Anul 2034
Articolul …………

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

[…]

4.Dimensiunile digitale

4.1.    Cerințe cu relevanță digitală

Programul „Justiție” are o relevanță digitală esențială, deoarece va continua să finanțeze o serie de sisteme informatice la nivelul UE care sprijină cooperarea judiciară transfrontalieră. Aceste sisteme asigură punerea în aplicare a diferitelor instrumente juridice și buna funcționare a cooperării judiciare transfrontaliere. Trimitere la cerință Descrierea cerinței Actorii afectați sau vizați de cerință Procese la nivel înalt Categorii Articolul 4 […] asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, sisteme și platforme instituționale de tehnologie a informației. Comisia Europeană; Beneficiarii Punerea în aplicare a programului prin gestionarea directă a granturilor Soluții digitale Articolul 3 alineatul (1) [...] precum și digitalizarea justiției la nivelul UE. Comisia Europeană; Beneficiarii Punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programului Soluții digitale, date Articolul 3 alineatul (2) litera (b) Articolul 4 […] promovării statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației; [...] Asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi... activități de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii. Comisia Europeană; Beneficiarii Diseminare, sprijin pentru program Soluții digitale Articolul 3 alineatul (2) litera (c) Articolul 4 [...] promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și promovarea... drepturilor tuturor victimelor criminalității și a drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate de săvârșirea de infracțiuni sau inculpate în cadrul procedurilor penale, precum și ale persoanelor căutate în cadrul procedurilor privind MEA. [...] Asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi... activități de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii. Comisia Europeană; Beneficiarii Diseminare, sprijin pentru program Soluții digitale

4.2.    Date

Tipul de date Trimitere (trimiteri) la cerință Standard și/sau specificație (dacă este cazul) Țări, organizații, buget, participanți și priorități pentru fiecare proiect Articolul 4, articolul 3 alineatul (1) și alineatul (2) literele (b) și (c) Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind performanța] Instrumentele și bazele de date de monitorizare și raportare ale Comisiei, inclusiv eGrants. Alinierea la Strategia europeană privind datele Dispozițiile propunerii sprijină interoperabilitatea, reutilizarea și schimbul securizat de date, în conformitate cu Strategia europeană privind datele. În cazul în care sunt prelucrate date cu caracter personal (de exemplu, participanți), aceasta se aliniază la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) 65 . Arhitectura este, de asemenea, în concordanță cu Directiva privind datele deschise 66 , întrucât datele agregate relevante fără caracter personal pot fi puse la dispoziție pentru reutilizare de către cercetători sau organisme publice. Alinierea la cadrul UE pentru identitatea digitală Propunerea se aliniază la cadrul UE pentru identitatea digitală, care permite identificarea securizată și utilizarea atestărilor electronice ale atributelor pentru a verifica caracteristici sau calificări specifice ale persoanelor fizice, ale operatorilor economici și ale organizațiilor, inclusiv în contextul justiției și al procedurilor judiciare. În plus, propunerea va fi compatibilă cu viitoarele portofele europene pentru întreprinderi, care vor permite și mai mult schimbul de atestate în contexte profesionale, cum ar fi în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere, permițând practicienilor în domeniul dreptului și întreprinderilor să facă schimb securizat și eficient de informații verificate cu instanțele, administrațiile publice și alți parteneri, reducând astfel sarcinile administrative și sporind încrederea în sistemele de justiție digitală. Alinierea la principiul „doar o singură dată” Tablourile de bord stabilite reprezintă sursa trasabilității și a posibilității de reutilizare a datelor disponibile din punerea în aplicare a programului. Datele provin din instrumentele/documentele ciclului de viață al proiectului (de exemplu, formulare de cerere, rapoarte finale, sondaje în rândul participanților). Se va asigura trasabilitatea și reutilizarea datelor disponibile din punerea în aplicare a programului. Datele vor fi înregistrate prin intermediul documentelor privind ciclul de viață al proiectului și vor fi puse la dispoziție, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind performanța] în ceea ce privește transparența informațiilor privind performanța și realizările programelor prin intermediul portalului unic de acces. Fluxul datelor Tipul de date Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe) Actorul care furnizează datele Actorul care primește datele Factorul declanșator pentru schimbul de date Frecvența (dacă este cazul) Țări, organizații, buget, participanți și priorități pentru fiecare proiect Articolul 4, articolul 3 alineatul (1) și alineatul (2) literele (b) și (c) Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind performanța] Beneficiarii Publicul general, Comisia, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind performanța] Articolul XXX (monitorizare) și articolul XXX (raportul de punere în aplicare și evaluările retrospective). Raportarea periodică a programului Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind performanța] Articolul XXX (monitorizare) și articolul XXX (raportul de punere în aplicare și evaluările retrospective). Observații generale: Schimbul de date între statele membre are o importanță crucială pentru succesul diferitelor inițiative în domeniul digitalizării justiției. O serie de inițiative depind de date și de disponibilitatea acestora. Un bun exemplu este Strategia UE pentru digitalizarea justiției, adoptarea acesteia fiind planificată până la sfârșitul anului 2025. Un alt exemplu pentru schimbul de date este spațiul european al datelor juridice 67 , care urmărește să asigure disponibilitatea datelor judiciare, inclusiv în scopul antrenării IA. Toate aceste sisteme vor fi sprijinite și susținute prin programul „Justiție”.

4.3.    Soluții digitale

Soluții digitale Trimitere (trimiteri) la cerință (cerințe) Principalele funcționalități obligatorii Organismul responsabil Cum este asigurată accesibilitatea? Cum se ia în considerare potențialul de reutilizare? Utilizarea tehnologiilor IA (dacă este cazul) Soluția digitală # 1 – Platforma de gestionare directă a granturilor Articolul 4 Gestionarea directă a granturilor Comisia Europeană în conformitate cu standardul Comisiei // Platforma trebuie să valorifice utilizarea inteligenței artificiale, după caz, și să respecte principiul precauției. Soluția digitală # 2 – Platforma (platformele) de sprijinire a programului Articolul 3 alineatul (1) și alineatul (2) literele (b) și (c) și articolul 4 Diseminarea rezultatelor programului Comisia Europeană în conformitate cu standardul Comisiei // Platforma (platformele) trebuie să valorifice utilizarea inteligenței artificiale, după caz, și să respecte principiul precauției. Soluția digitală # 1 – Platforma de gestionare directă a granturilor Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile) Explicarea modului în care se aliniază Regulamentul privind IA 68 Atunci când va valorifica IA, Comisia Europeană va asigura conformitatea cu Regulamentul privind IA. Cadrul UE privind securitatea cibernetică 69 Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, Comisia Europeană asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament. Cadrul UE pentru identitatea digitală, portofelele europene pentru întreprinderi În conformitate cu cadrul UE pentru identitatea digitală, Comisia se asigură că platforma de gestionare a granturilor este interoperabilă cu portofelele UE pentru identitatea digitală și cu viitoarele portofele europene pentru întreprinderi, pentru a permite identificarea, autentificarea, schimbul de atestări electronice ale atributelor și utilizarea serviciilor de încredere. Portalul digital unic 70 și IMI 71 NA Altele NA Soluția digitală # 2 – Platforma (platformele) de sprijinire a programului Politica digitală și/sau sectorială (atunci când sunt aplicabile) Explicarea modului în care se aliniază Regulamentul privind IA Atunci când va valorifica IA, Comisia Europeană va asigura conformitatea cu Regulamentul privind IA. Cadrul UE privind securitatea cibernetică Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, Comisia Europeană asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament. Cadrul UE pentru identitatea digitală, portofelele europene pentru întreprinderi În conformitate cu cadrul UE pentru identitatea digitală, Comisia se asigură că aceste platforme sunt interoperabile cu portofelele UE pentru identitatea digitală și cu viitoarele portofele europene pentru întreprinderi, pentru a permite identificarea, autentificarea, schimbul de atestări electronice ale atributelor și utilizarea serviciilor de încredere. Portalul digital unic și IMI NA Altele NA Observații generale: Programul „Justiție” va finanța în continuare o serie de soluții digitale, care au fost dezvoltate de-a lungul anilor, și va sprijini dezvoltarea de noi sisteme informatice. Câteva exemple de sisteme informatice care vor fi finanțate prin continuarea programului „Justiție” sunt portalul european e-justiție, care este un ghișeu unic pentru toate aspectele legate de justiție, și sistemul informatic descentralizat dezvoltat în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2844 72 pentru digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere. Programul „Justiție” este utilizat pentru finanțarea sistemelor informatice la nivelul UE care decurg din instrumentele juridice sau din cooperarea voluntară a statelor membre. În ambele cazuri, acestea sunt sisteme cu o importanță politică și operațională ridicată pentru statele membre, care sprijină buna funcționare de zi cu zi a sectorului justiției prin sporirea eficienței și asigurarea interoperabilității.

4.4.    Evaluarea interoperabilității

Interoperabilitatea este esențială pentru succesul diferitelor sisteme și instrumente informatice. Programul „Justiție” promovează interoperabilitatea sistemelor naționale pentru a facilita interconectarea acestora la nivelul UE și posibilitatea de a dezvolta sisteme descentralizate, facilitând cooperarea transfrontalieră. Sistemele dezvoltate la nivelul UE sunt create cu ideea că toate statele membre ar trebui să își poată conecta sistemele naționale la unul central, dar în cea mai mare parte între ele, utilizând standarde procedurale digitale convenite de comun acord, astfel cum se prevede în Regulamentul privind digitalizarea. Soluția la nivelul UE trebuie să fie interoperabilă în sine pentru a permite și a sprijini integrarea cu soluțiile naționale existente și nou dezvoltate.

4.5.    Măsuri de sprijinire a implementării digitale

În legătură cu planificarea viitoare, toate instrumentele juridice legate de justiție prevăd sau se preconizează că vor prevedea un anumit nivel de digitalizare. Acest lucru va crea obligația UE de a dezvolta noi sisteme și soluții, dar și obligația statelor membre de a se conecta la aceste sisteme. În acest sens, programul „Justiție” va sprijini implementarea digitală prin diferite măsuri. Aceasta ar putea include proceduri de achiziții în domeniul TIC, dezvoltarea internă a soluției la nivelul UE și sprijin pentru statele membre sub forma schimbului de expertiză, a acordării de granturi pentru acțiuni sau sub alte forme.

(1)

   Printre acestea se numără Strategia europeană în materie de formare judiciară , Strategia UE privind drepturile victimelor , Strategia Consiliului privind e-justiția europeană , Strategia UE privind drepturile copilului , precum și viitoarea strategie a Comisiei privind digitalizarea justiției, care urmărește să promoveze transformarea digitală în cadrul sistemelor de justiție. În plus, pentru a susține în continuare statul de drept, Comisia Europeană a instituit mecanismul privind statul de drept , inclusiv raportul anual privind statul de drept, care evaluează evoluțiile în ceea ce privește independența sistemului judiciar, cadrele anticorupție și accesul la justiție în statele membre. Pachetul anticorupție al Comisiei , adoptat în 2023, a introdus măsuri cuprinzătoare de combatere a corupției, de sporire a transparenței și de protejare a integrității judiciare în întreaga Uniune. UE a adoptat, de asemenea, o strategie de securitate internă și o agendă de combatere a terorismului .

(2)

   De exemplu, informațiile din tabloul de bord din 2024 privind justiția în Uniunea Europeană și datele culese prin intermediul ultimelor sondaje Eurobarometru au evidențiat progrese în eforturile statelor membre de a asigura sisteme naționale de justiție eficace, însă aceleași informații sugerează și că există o nevoie continuă de îmbunătățire. Exemple de îmbunătățiri posibile: (i) necesitatea de a reduce cuantumul taxelor judiciare; (ii) disponibilitatea asistenței judiciare; (iii) promovarea utilizării voluntare a metodelor de soluționare alternativă a litigiilor (SAL); (iv) sprijin pentru participarea persoanelor cu handicap la sistemul de justiție în calitate de profesioniști și (v) facilitarea accesului la justiție prin mijloace electronice, întrucât gradul de digitalizare al sistemelor naționale de justiție din statele membre ale UE rămâne inegal. În plus, infracțiunile transfrontaliere au continuat să se înmulțească din 2020, ceea ce sugerează că importanța cooperării judiciare transfrontaliere va continua să crească.

(3)

   Orientări politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029.

(4)

   Eurobarometrul special 487b. De asemenea, Eurobarometrul special 552: puțin peste șase din zece respondenți (62 %, în scădere cu 3 puncte procentuale față de 2021) indică faptul că au cunoștință de Carta drepturilor fundamentale a UE, iar un sfert dintre toți respondenții (25 %) au auzit de aceasta și știu ce este. Aproape patru din zece respondenți (37 %) au auzit de cartă, dar nu știu cu adevărat ce este aceasta.

(5)

   435ae4e8-f5f4-432b-a391-b05468474a1e_en (europa.eu).

(6)

    Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Protejarea drepturilor fundamentale în era digitală – Raport anual pe 2021 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE ”.

(7)

   Stakeholder_contribution_on_rule_of_law_-_oecd.pdf (europa.eu); 9789264303416-2-en.pdf (oecd-ilibrary.org) .

(8)

   Astfel cum s-a subliniat în rapoartele anuale privind formarea judiciară europeană publicate de Direcția Generală Justiție și Consumatori a Comisiei, de la punerea în aplicare a celor două strategii consecutive de formare judiciară europeană ( Comunicarea Comisiei din 2020 intitulată „Asigurarea justiției în UE - o strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024” și Comunicarea din 2011 intitulată „Instaurarea unui climat de încredere în justiție la nivelul UE - o nouă dimensiune a formării judiciare europene” ), peste 2 milioane de profesioniști din domeniul justiției din UE au participat la cursuri de formare judiciară privind dreptul Uniunii.

(9)

   Comunicare a Comisiei Europene, Asigurarea justiției în UE - o strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024. Disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020DC0713 .

(10)

    Orientări politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029 .

(11)    Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj .

(12)    Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială), JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj .

(13)    Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, JO L 151, 7.6.2019, p. 70, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2019/882/oj .

(14)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „AgoraEU” pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818, COM(2025) 550 final.

(15)    https://employment-social-affairs.ec.europa.eu/policies-and-activities/european-pillar-social-rights-building-fairer-and-more-inclusive-european-union_en.

(16)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/817 și (UE) 2021/888, COM(2025) 549 final.

(17)

   Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034 și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 și a Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509, COM(2025) 565 final.

(18)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului social european ca parte a planului de parteneriat național și regional prevăzut în Regulamentul (UE) [...] [planul PNR] de stabilire a condițiilor de punere în aplicare a sprijinului Uniunii pentru locuri de muncă de calitate, competențe și incluziune socială pentru perioada 2028-2034, COM(2025) 558 final.

(19)    https://finance.ec.europa.eu/regulation-and-supervision/savings-and-investments-union_en.

(20)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european pentru competitivitate („FEC”), inclusiv a programului specific pentru activități de cercetare și inovare în domeniul apărării, de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/522, (UE) 2021/694, (UE) 2021/697, (UE) 2021/783, de abrogare a dispozițiilor Regulamentelor (UE) 2021/696, (UE) 2023/588 și de modificare a Regulamentului (UE) [EDIP], COM(2025) 555 final.

(21)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa pentru perioada 2028-2034, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2021/695, COM(2025) 543 final.

(22)

   Orientări politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029.

(23)    https://commission.europa.eu/topics/preparedness_en.

(24)    https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/cybersecurity-strategy.

(25)     https://home-affairs.ec.europa.eu/news/commission-presents-protecteu-internal-security-strategy-2025-04-01_en . 

(26)    https://sdgs.un.org/goals.

(27)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a instrumentului „Europa globală”, COM(2025) 551 final.

(28)

   Evaluarea intermediară a programului „Justiție” 2021-2027, COM(2025) 267 și SWD(2025) 134.

(29)

   De exemplu, în 2022, 24 208 profesioniști din domeniul justiției au participat la cursuri de formare sprijinite de programul „Justiție” [aproximativ 35,3 % din totalul persoanelor care au beneficiat de cursuri de formare în domeniul dreptului Uniunii (co)finanțate de UE în anul respectiv]. A se vedea Fișa de performanță a programului „Justiție” .

(30)

   Evaluarea intermediară a programului „Justiție” 2021-2027, COM(2025) 267 și SWD(2025) 134.

(31)

   Învățământul superior și autoritățile publice au raportat o mai mare sensibilizare cu privire la program în comparație cu organizațiile societății civile.

(32)

   Evaluarea intermediară a programului „Justiție” 2021-2027, COM(2025) 267 și SWD(2025) 134.

(33)

   Idem.

(34)

   Considerat extrem de relevant de către 62 % dintre respondenți.

(35)

    Programul „Justiție” – evaluarea finală a programului pentru perioada 2014-2020 și evaluarea intermediară a programului pentru perioada 2021-2027 .

(36)    https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/14523-Urmatorul-buget-pe-termen-lung-al-UE-CFM-Fonduri-UE-pentru-educatie-si-formare-transfrontaliera-solidaritate-tineret-media-sectoarele-culturale-si-creative-valori-si-societatea-civila_ro.

(37)

   Țara de reședință cu cele mai multe contribuții în ansamblu a fost Germania, urmată de Franța și Italia.

(38)    Inclusiv, de exemplu: Stakeholder_contribution_on_rule_of_law_-_oecd.pdf (europa.eu) ; https://eige.europa.eu/gender-statistics/dgs/indicator/wmidm_jud_natcrt__wmid_natcrt_supcrt/datatable ; http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/evaluation/default_ en.asp .

(39)

   Orientări politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029.

(40)

    https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025DC0046 .

(41)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj .

(42)    JO L 23, 27.1.2010, p. 37, ELI: http://data.europa.eu/eli/convention/2010/48(1)/oj . Întrucât Uniunea a devenit parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, dispozițiile acesteia au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii și sunt obligatorii pentru instituțiile Uniunii și pentru statele sale membre, inclusiv articolul 13 privind accesul la justiție. Articolul respectiv impune statelor părți să asigure accesul efectiv la justiție pentru persoanele cu handicap în condiții egale cu celelalte persoane (inclusiv prin asigurarea unor adaptări de procedură și a unor adaptări în funcție de vârstă) în toate procedurile judiciare, inclusiv în etapele de investigare și în alte etape preliminare. Acesta indică, de asemenea, că statele părți promovează formarea adecvată a persoanelor care lucrează în domeniul administrării justiției, inclusiv a personalului din poliție și din penitenciare.

(43)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de urmărire a cheltuielilor bugetare și de performanță a bugetului și a altor norme orizontale pentru programele și activitățile Uniunii, COM(2025) 545 final.

(44)    JO C, […], […], ELI:. […].

(45)    JO C, […], […], ELI: […].

(46)

   Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Justiție” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1382/2013 (JO L 156, 5.5.2021, p. 21, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2021/693/oj ).

(47)    Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/OJ).

(48)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1), ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2013/883/oj ).

(49)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/1995/2988/oj ).

(50)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292.15.11.96, p. 2, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/1996/2185/oj ).

(51)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1939/OJ).

(52)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2017/1371/oj ).

(53)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de urmărire a cheltuielilor bugetare și de performanță a bugetului și a altor norme orizontale pentru programele și activitățile Uniunii, (JO L …, …., ELI: …).

(54)

   Decizia 2001/470/CE a Consiliului din 28 mai 2001 de creare a unei Rețele Judiciare Europene în materie civilă și comercială (JO L 174, 27.6.2001, p. 25, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2001/470/oj ).

(55)

   JO L 23, 27.1.2010, p. 37, ELI: http://data.europa.eu/eli/convention/2010/48(1)/oj .

(56)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034 și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 și a Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509, COM(2025) 565 final.

(57)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „AgoraEU” pentru perioada 2028-2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2021/692 și (UE) 2021/818, COM(2025) 550 final.

(58)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a instrumentului „Europa globală”, COM(2025) 551 final.

(59)    Propunere de regulament (UE) XXX al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de urmărire a cheltuielilor bugetare și de performanță a bugetului și a altor norme orizontale pentru programele și activitățile Uniunii, COM(2025) 545 final.

(60)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul (UE) 2024/2509.

(61)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(62)    Pentru determinarea creditelor necesare, ar trebui utilizate cifrele anuale privind costurile medii disponibile pe pagina web BUDGpedia.

(63)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(64)    Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”.

(65)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj .

(66)    Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare), JO L 172, 26.6.2019, p. 56, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1024/oj .

(67)    https://data.europa.eu/en/ELDS.

(68)    Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială), JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj .

(69)    Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, JO L, 2023/2841, 18.12.2023, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2841/oj .

(70)    https://single-market-economy.ec.europa.eu/single-market/single-digital-gateway_en.

(71)    Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) JO L 316, 14.11.2012, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2012/1024/oj .

(72)    Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală și de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare, JO L, 2023/2844, 27.12.2023, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2844/oj .