EXPUNERE DE MOTIVE

1.Obiectul propunerii

Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Consiliului de asociere UE-Israel, înființat prin Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte („Acordul euromediteranean”) 1 , în ceea ce privește adoptarea unei recomandări privind prelungirea Planului de acțiune UEIsrael 2 .

2.Contextul propunerii

2.1.Acordul euro-mediteranean

Acordul euro-mediteranean a fost semnat la Bruxelles la 20 noiembrie 1995 și a intrat în vigoare la 1 iunie 2000. Acesta constituie temeiul juridic al relațiilor bilaterale dintre UE și Israel. Acordul vizează:

–să ofere un cadru corespunzător pentru dialogul politic, care să permită dezvoltarea unor relații politice strânse între părți;

–să intensifice schimburile comerciale, printre altele, prin extinderea schimburilor de mărfuri și servicii, prin liberalizarea reciprocă a dreptului de stabilire, prin continuarea liberalizării treptate a achizițiilor publice și prin libera circulație a capitalurilor;

–să intensifice cooperarea științifică și tehnologică pentru a promova dezvoltarea armonioasă a relațiilor economice dintre Comunitate și Israel și, astfel, să favorizeze, în UE și în Israel, progresul activității economice, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, precum și sporirea productivității și a stabilității financiare;

–să încurajeze cooperarea regională cu scopul de a consolida coexistența pașnică, precum și stabilitatea politică și economică;

–să promoveze cooperarea în alte domenii de interes reciproc.

Acordul a intrat în vigoare la 1 septembrie 2000.

2.2.Consiliul de asociere

Consiliul de asociere înființat prin Acordul euro-mediteranean este alcătuit din membri ai Consiliului Uniunii Europene și membri ai Comisiei Europene, pe de o parte, și din membri ai guvernului Statului Israel, pe de altă parte. Consiliul de asociere se reunește în principiu o dată pe an la nivel ministerial și ori de câte ori este necesar, la inițiativa președintelui și în condițiile prevăzute în regulamentul său de procedură. Consiliul de asociere își adoptă deciziile și recomandările prin acordul comun al părților. În perioada dintre sesiuni, Consiliul de asociere poate să adopte decizii sau recomandări prin procedură scrisă, în cazul în care părțile convin astfel, în conformitate cu articolul 10 din regulamentul de procedură.

2.3.Actul avut în vedere al Consiliului de asociere

Consiliul de asociere urmează să adopte o recomandare privind prelungirea Planului de acțiune UE-Israel („actul avut în vedere”). În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul de procedură al Consiliului de asociere, recomandarea va fi adoptată prin procedură scrisă.

Scopul actului avut în vedere este de a prelungi cu doi ani valabilitatea Planului de acțiune UE-Israel, pentru a se asigura continuarea cooperării dintre cele două părți. În temeiul articolului 69 alineatul (1) din Acordul euro-mediteranean, recomandările Consiliului de asociere nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, având în vedere că Acordul euro-mediteranean prevede în mod explicit adoptarea de recomandări de către Consiliul de asociere, ar trebui să se considere că aceste recomandări au efecte juridice.

3.Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii

Poziția care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în cadrul Consiliului de asociere înființat prin Acordul euro-mediteranean în ceea ce privește adoptarea unei recomandări referitoare la prelungirea cu doi ani a valabilității Planului de acțiune UE-Israel se bazează pe textul recomandării atașate la prezenta decizie.

Ambele părți au confirmat în mod repetat bogăția și vitalitatea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Israel, precum și angajamentul lor deplin față de dezvoltarea continuă, în toate domeniile de interes reciproc, a relației bilaterale.

Conflictul care a avut loc recent în Fâșia Gaza în urma atacurilor teroriste brutale comise de Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie 2023, fragilitatea acordului de încetare a focului și volatilitatea din regiune nu oferă un mediu propice inițierii unor discuții strategice pe termen scurt. Prelungirea planului de acțiune ar oferi un răgaz mai îndelungat pentru stabilirea unui dialog strategic.

În plus, în contextul lucrărilor în curs vizând elaborarea unui nou pact pentru Mediterana și a unei noi strategii pentru Orientul Mijlociu, prelungirea planului de acțiune este în interesul părților, deoarece stabilește perspectivele parteneriatului și prioritățile de acțiune pentru a permite relației bilaterale să avanseze. Planul de acțiune este conform cu politica europeană de vecinătate.

4.Temei juridic

4.1.Temeiul juridic procedural

4.1.1.Principii

Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede adoptarea unor decizii de stabilire „a pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului.”

Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional care reglementează organismul în cauză. Acest concept include, de asemenea, instrumentele care nu au un caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii” 3 .

4.1.2.Aplicarea la cazul în discuție

Consiliul de asociere este un organism creat printr-un acord, și anume Acordul euromediteranean.

Actul pe care Consiliul de asociere este invitat să îl adopte este un act cu efecte juridice.

Actul avut în vedere are efecte juridice deoarece articolul 69 din Acordul euro-mediteranean prevede în mod explicit adoptarea de către Consiliul de asociere a unor recomandări care au, așadar, efecte juridice pe planul dreptului internațional și va prelungi cu doi ani actualul plan de acțiune UE-Israel.

Prin urmare, temeiul juridic procedural al deciziei propuse este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

4.2.Temei juridic material

4.2.1.Principii

Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii. În cazul în care actul avut în vedere urmărește două obiective sau include două elemente, iar unul dintre aceste obiective sau elemente poate fi identificat ca fiind obiectivul sau elementul principal, iar celălalt obiectiv sau element are mai degrabă un caracter accesoriu, decizia adoptată în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE trebuie să se întemeieze pe un singur temei juridic material, respectiv cel impus de obiectivul sau de elementul principal sau predominant.

4.2.2.Aplicarea la cazul în discuție

Obiectivul principal și conținutul actului avut în vedere se referă la cooperarea cu o țară terță, în cadrul unui acord de asociere și al politicii europene de vecinătate.

Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse este articolul 217 din TFUE.

4.3.Concluzie

Temeiul juridic al deciziei propuse ar trebui să fie articolul 217, coroborat cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

5.Publicarea actului avut în vedere

Dat fiind faptul că actul Consiliului de asociere va modifica durata Planului de acțiune UEIsrael, este oportun ca acesta să fie publicat după adoptare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (în conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului de asociere) și în Reshumot (jurnalul oficial al Israelului), în cazul în care Consiliul de asociere decide astfel.

2025/0064 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Consiliului de asociere înființat prin Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte, referitor la prelungirea Planului de acțiune UE-Israel

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 217 coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte 4 a fost încheiat de Uniune prin Decizia 2000/384/CE a Consiliului 5 și a intrat în vigoare la 1 iunie 2000.

(2)Având în vedere conflictul care a avut loc recent în Fâșia Gaza în urma atacurilor teroriste brutale comise de Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie 2023, fragilitatea acordului de încetare a focului și volatilitatea din regiune.

(3)UE intenționează să adopte un nou pact pentru Mediterana și o nouă strategie pentru Orientul Mijlociu.

(4)În temeiul articolului 69 din Acordul euro-mediteranean, Consiliul de asociere poate să adopte decizii și să formuleze recomandări oportune.

(5)Consiliul de asociere urmează să adopte prin procedură scrisă recomandarea privind prelungirea Planului de acțiune UE-Israel 6 .

(6)Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului de asociere, deoarece recomandarea va produce efecte juridice.

(7)Prelungirea cu o perioadă de doi ani a Planului de acțiune UE-Israel va oferi părților posibilitatea deplină de a-și continua cooperarea în următorii ani, inclusiv prin eventuala negociere a priorităților parteneriatului,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articol unic