Bruxelles, 5.6.2025

JOIN(2025) 140 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

O strategie digitală internațională pentru Uniunea Europeană


O strategie digitală internațională pentru Uniunea Europeană

Revoluția digitală și a inteligenței artificiale (IA) remodelează economiile și societățile din Europa și din întreaga lume. Actorii economici și țările care au capacitatea de a stăpâni aceste tehnologii nu numai că obțin un avantaj economic decisiv în materie de competitivitate și eficiență, ci pot, totodată, să le utilizeze pentru a-și consolida apărarea și securitatea națională, precum și pentru a se asigura că acestea sunt în concordanță cu valorile fundamentale ale societății lor. În schimb, cei care întârzie să le integreze riscă să rămână în urmă din punct de vedere economic și să își submineze suveranitatea.

În acest context, UE este hotărâtă să își consolideze competitivitatea tehnologică și capacitatea de inovare, colaborând în același timp cu partenerii și aliații săi pentru a-i sprijini în tranziția digitală. Nicio țară sau regiune nu poate face față de una singură revoluției digitale și a inteligenței artificiale. UE își menține angajamentul față de ordinea mondială bazată pe norme și față de apărarea valorilor sale fundamentale.

Pentru competitivitatea, securitatea economică și capacitatea de apărare a UE, este esențială cooperarea strânsă cu partenerii și aliații săi din domeniul tehnologiei, în vederea sporirii capacității întreprinderilor europene din sectorul tehnologic de a inova și de a se dezvolta la nivel mondial. Sunt necesare eforturi concertate la nivelul UE pentru a se asigura că guvernanța digitală mondială sprijină interesele și valorile fundamentale ale UE.

Această strategie stabilește baza pe care se va sprijini acțiunea coordonată a UE în vederea atingerii acestor obiective.

1.Digitalizarea ca element central al acțiunii externe a UE

În contextul geopolitic actual, UE rămâne un partener fiabil și previzibil, angajat să își consolideze relațiile existente cu aliații la nivel mondial și să stabilească noi parteneriate reciproc avantajoase cu cei dispuși să colaboreze pentru atingerea unor obiective comune. Sprijinul UE pentru ordinea mondială bazată pe norme, în acord cu valorile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, rămâne ferm.

Rețeaua tot mai extinsă de parteneriate bilaterale și regionale permite UE să își consolideze prezența pe scena mondială, construind coaliții în vederea atingerii unor obiective comune în principalele foruri și organizații internaționale. De la definirea normelor în cadrul forurilor multilaterale la aprofundarea parteneriatelor bilaterale, UE urmărește să facă progrese în ceea ce privește realizarea priorităților concrete și imediate, protejând și promovând interesele sale strategice 1 .

Astfel cum se subliniază în raportul Draghi 2 , creșterea decalajului de productivitate dintre UE și Statele Unite începând cu mijlocul anilor 1990 se explică în mare parte prin capacitatea superioară a SUA de a inova, de a se extinde la scară mondială și de a avea succes în sectorul tehnologic. UE se confruntă, de asemenea, cu riscul instrumentalizării dependențelor sale tehnologice și economice, precum și cu riscul scurgerii unor tehnologii critice. După cum se evidențiază în Strategia ProtectEU 3 , frontierele dintre amenințările offline și cele online sunt tot mai difuze, iar UE trebuie să își consolideze cooperarea cu partenerii săi pentru a combate utilizarea abuzivă a tehnologiilor.

Pentru a-și consolida competitivitatea tehnologică și capacitatea de inovare, astfel cum se prevede în Busola UE pentru competitivitate 4 , Uniunea se poate sprijini pe o serie de puncte forte. UE dispune de o piață unică digitală extinsă și integrată și este lider mondial în importul și exportul de servicii furnizate digital 5 . Aceasta găzduiește companii tehnologice de prim rang la nivel mondial și un număr tot mai mare de start-upuri din domeniul tehnologiei 6 . UE se poate baza pe cercetare și inovare de talie mondială și dispune de capacitatea de a furniza soluții tehnologice integrate țărilor partenere care doresc să își mențină suveranitatea digitală și să implementeze o transformare digitală centrată pe factorul uman.

Ca parte a programului său de politică pentru 2030 privind deceniul digital 7 , UE urmărește să stimuleze investițiile în infrastructura de conectivitate, în dezvoltarea competențelor și în cercetare 8 , precum și să creeze condiții mai favorabile pentru apariția și extinderea start-upurilor inovatoare din UE. Întrucât tehnologii precum IA, semiconductorii, cloud-ul și informatica cuantică schimbă în mod fundamental peisajul industrial, precum și pe cel al apărării și securității, Europa are nevoie de o industrie capabilă să proiecteze, să dezvolte, să fabrice și să furnizeze aceste tehnologii și produse mai rapid și la scară largă.

Pe baza acestor fundamente interne solide s-a dezvoltat o diplomație digitală tot mai activă, menită să promoveze prioritățile internaționale ale UE și să consolideze parteneriate 9 . Investițiile și inițiativele lansate în cadrul strategiei „Global Gateway”, inclusiv în țările implicate în procesul de aderare și în țările vizate de politica de vecinătate, în special planurile de creștere ale UE, demonstrează importanța strategică a sectorului digital din perspectivă geopolitică, economică și de securitate. 

Valorificând punctele forte ale UE și bazându-se pe politicile și acțiunile sale interne, Strategia digitală internațională pentru Uniunea Europeană se va concentra, așadar, pe următoarele obiective:

a)stimularea competitivității tehnologice a UE prin cooperare economică și comercială. UE va continua să coopereze cu parteneri de încredere pentru a-și consolida poziția de lider în domeniul tehnologiilor emergente, inclusiv prin cercetare și inovare și prin atragerea de investiții străine și de talente; să își utilizeze instrumentele internaționale pentru a dezvolta și promova soluțiile tehnologice ale Uniunii la nivel mondial și să își extindă rețeaua din ce în ce mai extindă de acorduri privind comerțul digital;

b)promovarea unui nivel ridicat de securitate pentru UE și partenerii săi. În conformitate cu angajamentele existente 10 , UE va continua să își consolideze securitatea cibernetică și apărarea cibernetică, în special a infrastructurilor critice esențiale; să sporească securitatea cercetării, consolidând totodată cercetarea în domenii legate de securitate; să combată amenitățile hibride, precum și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine; să sporească reziliența, securitatea și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare TIC, inclusiv dincolo de frontierele sale; să combată criminalitatea informatică prin operațiuni comune 11 , inclusiv prin cooperare bilaterală și multilaterală și să promoveze furnizori de încredere de tehnologii digitale, inclusiv în domeniul tehnologiilor cu dublă utilizare, cum ar fi IA și informatica cuantică;

c)conturarea guvernanței digitale mondiale și a standardelor aferente împreună cu o rețea de parteneri. UE va continua să își promoveze abordarea bazată pe valori în materie de guvernanță digitală și standarde digitale, pentru a modela o transformare digitală la nivel mondial centrată pe factorul uman, demnă de încredere și care respectă drepturile omului și libertățile fundamentale. Prin acțiuni decisive, UE poate deveni o forță motrice a progresului tehnologic ghidat în mod responsabil la scară mondială.

2.Extinderea rețelei mondiale de parteneri ai UE

UE a dezvoltat o cooperare digitală regională și bilaterală solidă cu partenerii săi, prin intermediul consiliilor pentru comerț și tehnologie la nivel ministerial 12 , al parteneriatelor digitale 13 , precum și al dialogurilor digitale 14 . Aceasta menține dialoguri cibernetice cu o gamă largă de parteneri 15 , iar aspectele digitale reprezintă o componentă din ce în ce mai importantă a parteneriatelor cuprinzătoare și strategice personalizate 16 .

În plus, cooperarea digitală se bazează, de asemenea, pe asocierea țărilor partenere la programe-cheie ale UE, în special Orizont Europa 17 și programul „Europa digitală” 18 pentru cooperarea avansată în domeniul cercetării și inovării și pentru implementarea tehnologiilor digitale.

Promovarea armonizării principalelor politici de transformare digitală, investițiile în conectivitatea digitală securizată și stimularea inovării se află, de asemenea, în centrul cooperării UE cu țările implicate în procesul de aderare și cu țările vizate de politica de vecinătate, prin intermediul unor instrumente precum acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare sau acordurile de stabilizare și de asociere. Aceste acorduri comerciale și alte instrumente conexe, cum ar fi planurile de creștere pentru Balcanii de Vest 19 , Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova 20 și Mecanismul pentru Ucraina 21 , stabilesc o bază strategică pentru integrarea treptată a țărilor candidate pe piața unică digitală 22 .

UE elaborează în prezent un nou Pact pentru Mediterana împreună cu partenerii din vecinătatea sudică, pe baza Agendei pentru Mediterana din 2021, în vederea aprofundării angajamentului politic și a consolidării cooperării în domenii de interes comun, în special în cel digital.

UE își extinde în mod constant rețeaua de acorduri de liber schimb 23 și de acorduri în domeniul comerțului digital 24 . Printre altele, acestea stabilesc norme de înaltă calitate privind comerțul digital, care asigură un mediu online sigur și securizat pentru consumatori, precum și transparență, previzibilitate și securitate juridică pentru întreprinderi și previn sau elimină barierele nejustificate din calea comerțului digital, inclusiv pentru fluxurile transfrontaliere de date. Totodată, Comisia colaborează cu alte autorități de reglementare și de aplicare a legii de rang înalt, dezvoltând noi rețele dedicate serviciilor digitale și inteligenței artificiale.

Strategia „Global Gateway” oferă ocazia de a promova parteneriate, dialoguri în materie de politici și investiții cu țări din întreaga lume, inclusiv prin intermediul Alianței digitale UE - America Latină și zona Caraibilor 25 , al acordului administrativ cu Smart Africa 26 , al inițiativei „Echipa Europa – Asia Centrală” 27 și al pachetelor privind economia digitală cu parteneri din Africa, Asia și America Latină 28 , inclusiv cu țările cel mai puțin dezvoltate. Parteneriatele pentru comerț și investiții curate 29 permit UE să abordeze legăturile dintre aspectele digitale, comerț și tehnologiile curate.

Există un interes tot mai mare la nivel mondial pentru cooperarea digitală cu UE, iar contextul actual impune dezvoltarea unor forme noi, mai profunde și mai flexibile de cooperare, menite să susțină parteneriate reciproc avantajoase, care să recunoască progresele realizate de numeroși parteneri ai UE în domeniul digital, de la digitalizarea serviciilor guvernamentale la facilitarea plăților electronice și de la sprijinirea drepturilor cetățenilor la consolidarea rezilienței locale. UE va continua să caute cooperarea – nu doar cu partenerii tradiționali care împărtășesc aceeași viziune, ci și cu orice țară cu care are obiective comune.

Prin urmare, confruntată cu necesitatea accelerării transformării sale digitale într-un context geopolitic mai dificil, UE își va extinde rețeaua mondială de parteneri în patru direcții:

1)aprofundarea parteneriatelor și dialogurilor sale digitale existente, în vederea promovării cooperării în domenii-cheie, precum cercetarea și inovarea, cooperarea industrială și în materie de politici privind tehnologiile emergente, transparența și reziliența lanțurilor de aprovizionare mondiale, securitatea și sustenabilitatea infrastructurii digitale, implementarea inteligenței artificiale și inovarea în acest domeniu, cu accent pe beneficiile economice reciproce și pe consolidarea securității economice. UE va propune o integrare mai substanțială a priorităților suplimentare în cadrul acestor parteneriate, cum ar fi securitatea cibernetică, securitatea cercetării, protecția tehnologiilor sensibile și aspectele legate de tehnologiile cu dublă utilizare. Totodată, aceasta va continua să se angajeze într-o cooperare avansată în materie de reglementare. Aprofundarea parteneriatelor și a dialogurilor digitale va presupune, de asemenea, acordarea unui rol sporit întreprinderilor din UE și din țările partenere, stimularea cooperării dintre întreprinderi și între întreprinderi și autoritățile publice, precum și concentrarea asupra oportunităților de investiții;

2)extinderea rețelei de cooperare existente, prin instituirea de noi parteneriate și dialoguri digitale și prin extinderea rețelei de acorduri în domeniul comerțului digital. Partenerii prioritari vor fi stabiliți pe baza priorităților UE și a cooperării bilaterale și regionale existente la nivelul UE și al statelor membre. În cadrul strategiei „Global Gateway”, UE va depune eforturi pentru a crește investițiile europene în țările partenere, astfel încât să se conecteze la centrele de dezvoltare digitală și să își consolideze securitatea economică;

3)interconectarea acestor parteneriate pentru a funcționa ca o rețea. Pe măsură ce rețeaua de parteneriate se extinde, cresc și oportunitățile de a colabora în vederea urmăririi unor interese comune. De asemenea, cooperarea devine tot mai necesară, pe măsură ce ne confruntăm cu provocări comune. Cooperarea ar putea lua forma unor schimburi tehnice periodice pe teme de interes comun (de exemplu, tehnologii emergente, conectivitate sigură și de încredere, standardizare sau cooperare în materie de reglementare), a pregătirii unor proiecte comune (cum ar fi cooperarea în domeniul cercetării și inovării, proiecte-pilot de interoperabilitate, proiecte comune în țări terțe), precum și a organizării unei rețele care să implice reprezentanți de nivel înalt ai partenerilor UE, ai UE și ai statelor membre;

4)consolidarea parteneriatelor în domeniul securității și apărării 30  din perspectiva aspectelor digitale, dată fiind importanța crescândă a infrastructurii și tehnologiilor digitale avansate. Printre prioritățile din acest domeniu se numără mobilizarea investițiilor în capabilități tehnologice avansate cu dublă utilizare și promovarea industriei UE din domeniul tehnologiilor de securitate și apărare ca partener central și motor al inovării în IA, tehnologii cuantice și alte tehnologii emergente.

UE consideră că dezvoltarea IA este fundamentală pentru viitorul umanității. Aceasta nu poate fi redusă la cursa pentru supremație între marile puteri în domeniul inteligenței artificiale. Ca răspuns, UE va continua să își promoveze modelul deschis și participativ de dezvoltare a unei IA de încredere, bazat pe participarea cercetătorilor și a sectorului privat la „fabricile de IA”. În acest sens, cooperarea cu parteneri și aliați care au aceeași viziune și care împărtășesc respectul nostru pentru statul de drept și valorile fundamentale și democratice va fi esențială.

Exemple de acțiuni viitoare:

·pregătirea unor potențiale noi parteneriate și dialoguri digitale, în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”, asigurând o cooperare strânsă cu statele membre, cu industria, cu părțile interesate și cu țările partenere, inclusiv în contextul cooperării UE cu țările vizate de politica de vecinătate;

·crearea unei rețele de parteneriat digital, cu participarea partenerilor UE, a Uniunii și a statelor sale membre;

·o cooperare strânsă pentru promovarea sinergiilor dintre parteneriatele digitale și aspectele tehnologice ale parteneriatelor UE în domeniul securității și apărării;

·extinderea rețelei de acorduri privind comerțul digital și continuarea negocierilor referitoare la acordurile de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește comerțul digital.

3.Oferta de afaceri a UE în domeniul tehnologiei

Pentru a colabora cu un set mai larg de parteneri de încredere, UE va elabora o ofertă integrată de afaceri în domeniul tehnologiei. O astfel de ofertă cuprinzătoare va sprijini implementarea conectivității securizate și fiabile, a infrastructurii publice digitale, precum și a IA și a soluțiilor software, printre altele. Obiectivul va fi adaptarea și combinarea componentelor tehnologice într-o abordare modulară, care să echilibreze interesele țărilor partenere și ale UE, în vederea creării unui pachet de beneficii reciproce. Această abordare va fi completată prin consolidarea capacităților și măsuri menite să reducă deficitul de talente la nivel mondial, eforturile de formare în domeniul competențelor digitale fiind coordonate împreună cu partenerii internaționali. UE va promova în mod activ soluțiile digitale care permit o producție, servicii și alte aplicații mai eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor.

Oferta de afaceri în domeniul tehnologiei va fi gestionată în comun de UE și de statele sale membre, în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa în domeniul tehnologiei”, implicând îndeaproape întreprinderile din UE 31 , instituțiile UE de finanțare a dezvoltării și agențiile de creditare a exportului, un puternic rol de facilitator revenind Platformei D4D 32  și inițiativei-umbrelă EU4Digital 33 . Oferta se va baza pe instrumentele de finanțare externă existente și pe investițiile provenite din sectorul privat. Va fi esențială coordonarea investițiilor prin intermediul diferitelor programe, între sectorul public și cel privat, precum și continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri. Acest demers se va realiza în strânsă cooperare cu delegațiile UE și cu ambasadele naționale, de exemplu prin intermediul centrelor digitale informale, pe care UE le-a instituit în mai multe țări partenere 34 , în vederea promovării cooperării în cadrul Echipei Europa. În țările cu care au fost încheiate sau sunt în curs de negociere parteneriate strategice, oferta va fi integrată în cadrul de parteneriat existent ori în cel aflat în curs de negociere.

4.Domenii prioritare de cooperare cu țările partenere

Cooperarea cu țările partenere va viza următoarele domenii:

Infrastructură digitală sigură și fiabilă

Securitatea și reziliența rețelelor și infrastructurilor digitale sunt esențiale pentru a permite progresul în sectoare critice precum energia, transporturile, finanțele și sănătatea. Deși UE și-a demonstrat deja rolul de lider în acest domeniu, activitatea va continua, valorificând instrumente precum setul de instrumente pentru securitatea rețelelor 5G 35 , pentru a sprijini țările partenere care împărtășesc preocuparea privind necesitatea construirii unei economii digitale pe baze sigure. În conformitate cu recenta comunicare privind consolidarea securității și a rezilienței cablurilor submarine 36 , această abordare ar putea fi extinsă la cablurile submarine și la alte infrastructuri digitale critice. Aceasta ar putea face obiectul unei conferințe anuale, menită să aprofundeze contactele tehnice și înțelegerea oportunităților și cerințelor de securitate pentru viitoarele trasee, parteneriate și surse de finanțare, contribuind la implementarea strategiei „Global Gateway”.

UE va promova implementarea conectivității digitale securizate și a infrastructurii durabile la nivel mondial – în special a rețelelor 5G sigure și fiabile, a cablurilor submarine și terestre, a conectivității prin satelit, a infrastructurii de internet, a supercalculatoarelor și a centrelor de date. De asemenea, UE va depune eforturi pentru a sprijini reziliența partenerilor săi prin diversificarea și integrarea rețelelor, inclusiv prin conectivitate prin satelit și alte forme de rețele non-terestre. UE va urmări dezvoltarea unei rețele de cabluri de comunicații submarine și terestre securizate 37 , care să conecteze Uniunea cu țările partenere, precum și a unei conectivități spațiale suverane și reziliente. Acest demers ar trebui să sprijine rolul UE de centru internațional capabil să găzduiască într-un spațiu rezilient și fiabil capacități de date și de calcul, să valorifice oportunitățile oferite de economia datelor și să atragă investiții în centre de date durabile, precum și în capacități de calcul și de IA. În cooperare cu țările partenere, UE va urmări în mod activ sprijinirea soluțiilor digitale care permit o producție, servicii și alte aplicații mai eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, reducerea amprentei de carbon, precum și facilitarea adaptării la schimbările climatice și a rezilienței în fața acestora.

Exemple de acțiuni viitoare în domeniul conectivității securizate:

·conectivitatea arctică este o prioritate strategică pentru UE. UE va colabora cu partenerii pentru a stimula acordarea de sprijin proiectelor care promovează trasee noi ale cablurilor submarine în regiune, prin utilizarea Mecanismului pentru interconectarea Europei în vederea catalizării de investiții publice și private;

·un element-cheie al strategiei „Global Gateway” în sectorul digital îl constituie o rețea de proiecte strategice de infrastructură de cabluri submarine pentru comunicații, menită să asigure conexiune securizate și reziliente între UE și țările partenere. Printre investiții se numără:

1)BELLA, primul cablu transatlantic de fibră optică dintre UE și America Latină și zona Caraibilor, care conectează institutele de cercetare latino-americane, oferă acces rapid la datele de observare a Pământului din componenta Copernicus a Programului spațial al UE. Acesta va fi extins în continuare în America Centrală și în zona Caraibilor și va sprijini dezvoltarea calculului de înaltă performanță în regiune;

2)cablul submarin MEDUSA, sprijinit de Comisia Europeană și de BEI Global, va asigura o conectivitate de mare viteză între țărmurile nordice și sudice ale Mediteranei și va fi extins la Africa de Vest;

3)Blue-Raman constă într-un sistem de cabluri submarine securizate, cu o lungime de 11 700 km, care conectează Europa cu India, cu puncte de aterizare în Orientul Mijlociu și Africa de Est, de-a lungul coridorului economic India-Orientul Mijlociu – Europa (IMEC). Având o importantă dimensiune de conectivitate, prin faptul că leagă Europa și India prin intermediul regiunii Golfului, acesta va facilita schimbul de date și va consolida cooperarea cu țările partenere;

·Strategia UE pentru Marea Neagră recunoaște Marea Neagră ca punct de acces esențial care leagă Europa de Caucazul de Sud, Asia Centrală și nu numai. Pentru a spori conectivitatea și comerțul cu regiunea Parteneriatului estic, UE va sprijini investițiile specifice în infrastructura digitală, prin dezvoltarea de legături digitale la Marea Neagră, cu scopul de a crea o conexiune la internet sigură și de mare capacitate, atunci când condițiile o vor permite;

·Inițiativa „Echipa Europa” pentru Asia Centrală va oferi o conectivitate securizată sporită, în principal pentru zonele nedeservite și insuficient deservite din Asia Centrală, prin satelit furnizat de sectorul privat al UE;

·IRIS², noua componentă de conectivitate prin satelit securizată a programului spațial al UE, va asigura acoperire mondială atunci când va fi implementată întreaga constelație. Într-o etapă timpurie, Comisia va implementa proiecte-pilot în Africa Subsahariană;

·Inițiativa „Echipa Europa” pentru conectivitate durabilă UE-ASEAN, din cadrul strategiei „Global Gateway”, include o componentă digitală care promovează extinderea site-ului oglindă Copernicus din Filipine către alte țări din ASEAN, inclusiv Indonezia și Thailanda.

Tehnologii emergente

·Inteligența artificială: astfel cum se subliniază în Planul de acțiune continental privind IA 38 , UE va continua să colaboreze la nivel bilateral, regional și multilateral cu parteneri de încredere pentru a atrage investiții în Uniune, pentru a sprijini instituirea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial pentru o IA de încredere și pentru a promova buna guvernanță a IA la scară mondială. De asemenea, UE va acționa în mod hotărât pentru a se impune ca lider în aplicarea IA în domeniul științei, în scopul consolidării propriei competitivități și atragerii cercetătorilor de top în cadrul inițiativei „Alegeți Europa” 39 . UE va urmări în continuare cooperarea cu parteneri de încredere, în special în ceea ce privește aspectele legate de inovare ale IA, cum ar fi înființarea de fabrici de IA în afara UE și conectarea acestora la rețeaua fabricilor de IA din UE. O astfel de cooperare va include, de asemenea, oferirea accesului la modele și algoritmi de IA, în special pentru proiecte care vizează utilizarea IA pentru asigurarea binelui public (de exemplu, combaterea schimbărilor climatice și sprijinirea tranziției către o energie curată, îmbunătățirea asistenței medicale sau a agriculturii). Această cooperare va valorifica, de asemenea, datele și serviciile satelitare publice și comerciale ale UE pentru a consolida soluțiile bazate pe IA la provocările mondiale, precum monitorizarea mediului și răspunsul în caz de dezastre. Având în vedere posibilitatea de dublă utilizare a unor aplicații de inteligență artificială, UE va continua să analizeze rolul IA în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) și al politicii de securitate și apărare comună (PSAC), colaborând cu statele membre pentru a se asigura că PESC și PSAC ale UE pot beneficia de progresele tehnologice în domeniul inteligenței artificiale.

·5G/6G: UE este lider mondial în materie de inovare în domeniul conectivității avansate, precum 5G și soluțiile de rețea fixă. Obiectivul de a atinge standarde comune pentru următoarea generație de tehnologii sustenabile prin concepție (6G) necesită cooperarea cu țări care împărtășesc aceeași viziune, începând cu cooperarea și standardizarea în domeniul cercetării și inovării. Principala provocare constă în dezvoltarea și selecția tehnologiilor 6G, în special a tehnologiilor rețelelor de acces radio, inclusiv integrarea rețelelor terestre și non-terestre. Industria UE poate fi lider în dezvoltarea tehnologiei 6G, cu respectarea standardelor Uniunii, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică, interoperabilitatea și conformitatea cu standardele legale de acces, urmând să beneficieze de pe urma cooperării cu țări care dispun de avantaje complementare în lanțul valoric, inclusiv în domeniile microelectronicii, dispozitivelor, cloud-ului sau inteligenței artificiale.

·Semiconductorii: incertitudinea geopolitică și complexitatea tot mai mare a lanțurilor de aprovizionare cu semiconductori necesită o abordare adaptată, specifică fiecărei țări, care să asigure faptul că UE încheie parteneriate cu liderii mondiali ai ecosistemului semiconductorilor, protejându-și, totodată, interesele tehnologice, economice și de securitate. UE va continua să colaboreze cu țările în care cooperarea în domenii precum cercetarea și dezvoltarea preconcurențiale și reziliența lanțului de aprovizionare este reciproc avantajoasă. În conformitate cu Strategia pentru securitate economică 40 , UE își va apăra, de asemenea, interesele în materie de securitate economică, inclusiv prin implicare bilaterală, regională și multilaterală, încurajând schimbul de informații pentru a preveni perturbările lanțului de aprovizionare, atenuând riscurile și atrăgând talente la nivel mondial pentru a elimina lacunele în materie de competențe din ecosistemul european al semiconductorilor.

·Tehnologiile cuantice: promovarea standardelor și aplicațiilor comune în domeniul tehnologiilor cuantice necesită o colaborare internațională solidă, în special în domeniul cercetării și inovării. UE va consolida legăturile cu țările care oferă avantaje complementare în lanțul valoric al tehnologiilor cuantice, inclusiv în domeniile calculului, detecției, comunicațiilor, criptării sigure post-cuantice și în domenii conexe, pe bază de reciprocitate. UE rămâne atentă la rolul tehnologiilor cuantice în viitorul peisaj al securității și menține contacte periodice cu NATO și cu alți parteneri relevanți din domeniu. UE își va uni forțele cu țările partenere în privința aplicațiilor concrete ale tehnologiilor cuantice în politicile sectoriale, de exemplu pentru dezvoltarea de noi materiale.

Exemple de acțiuni viitoare în domeniul tehnologiilor emergente:

·UE va implementa proiecte comune de cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor cuantice împreună cu Japonia, Republica Coreea și Canada;

·în cadrul Consiliului UE-India pentru comerț și tehnologie, UE și India lucrează la elaborarea unui program specific, care va facilita schimburile de talente și va promova competențele în domeniul semiconductorilor în rândul studenților și al tinerilor profesioniști;

·În contextul Alianței digitale UE-ALC, UE va institui un parteneriat solid pentru a agrega resursele de calcul de înaltă performanță (HPC) din America Latină și zona Caraibilor și pentru a spori interoperabilitatea și integrarea acestora cu ecosistemul european de HPC;

·UE va da curs angajamentelor asumate în cadrul reuniunii ministeriale UE-Uniunea Africană (mai 2025), colaborând pentru dezvoltarea unor ecosisteme regionale de inovare, elaborarea de strategii în domeniul inteligenței artificiale și instituirea unor cadre de guvernanță digitală;

·UE va sprijini punerea în funcțiune a unor fabrici de IA în țările partenere de încredere, ajutându-le să își dezvolte infrastructura de calcul și conectându-le, totodată, în condiții de siguranță la UE și la ecosistemul său de fabrici de IA;

·UE va colabora cu statele membre pentru a evidenția domeniile în care inteligența artificială poate sprijini punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune și a politicii de securitate și apărare comune;

·UE va continua să sprijine inovarea în domeniul apărării prin intermediul schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS) și va explora modalități de consolidare a colaborării cu Ucraina în acest domeniu;

·în dialog strâns cu parteneri de încredere, precum Norvegia și Ucraina, UE va explora noi modalități de sprijinire a sinergiilor cu Centrul european de inovare în domeniul apărării (HEDI).

Securitatea cibernetică

În lumea hiperconectată de astăzi și în contextul geopolitic aflat în continuă schimbare, amenințările cibernetice provenite de la actori statali și nestatali nu se opresc la granițe. Un atac sau un incident cibernetic într-o țară poate paraliza întreprinderi și infrastructuri la nivel global, iar cetățenii și întreprinderile noastre depind de produse și soluții digitale provenite din țări terțe. Consolidarea securității cibernetice și a apărării cibernetice, inclusiv capacitatea de detectare a amenințărilor și incidentelor de securitate cibernetică, de pregătire și de reacție la acestea, precum și îmbunătățirea schimbului de informații privind amenințările cibernetice cu partenerii internaționali, în vederea reducerii timpului de reacție și a sporirii rezilienței, reprezintă o investiție directă în propria securitate a UE. Acest lucru este cu atât mai valabil în vecinătatea UE, unde Uniunea este pe deplin angajată să sprijine țările implicate în procesul de aderare să își consolideze capabilitățile de securitate cibernetică și de apărare cibernetică.

UE dispune, de asemenea, de instrumentele necesare pentru a juca un rol de lider la nivel mondial în domeniul securității cibernetice. Prin Actul privind reziliența cibernetică 41 , UE stabilește un nou standard pentru produsele securizate de la stadiul conceperii. Întrucât țările din întreaga lume urmăresc să își securizeze lanțurile de aprovizionare, expertiza UE în domeniul securității produselor oferă o bază solidă pentru parteneriatele internaționale. În mod similar, dat fiind că partenerii mondiali ai UE investesc în securizarea infrastructurilor critice, apar oportunități de piață în domenii în care UE deține o poziție solidă de lider industrial european, precum criptografia și produsele digitale foarte sigure.

Având un impact major asupra întreprinderilor și spitalelor, ransomware-ul rămâne un flagel la nivel mondial, pe care nicio țară nu îl poate combate de una singură. În conformitate cu strategia ProtectEU, UE va promova o cooperare mai strânsă la nivel internațional pentru a desființa infrastructura pe care se bazează grupurile de răscumpărare, a le întrerupe sursele de finanțare, a asigura sancțiuni mai eficace împotriva făptașilor și a facilitatorilor și a aduce infractorii cibernetici în fața justiției.

Ca parte a acestor eforturi, UE va promova, totodată, consolidarea rezilienței cibernetice în sectoarele care depind tot mai mult de tehnologiile digitale, precum transporturile și mobilitatea inteligentă, în care infrastructura, datele și serviciile securizate sunt esențiale a asigura continuitatea operațională și încrederea publicului.

Eforturile recente au asigurat că țările candidate asociate la Programul Europa digitală vor putea accesa rezerva de securitate cibernetică la nivelul UE, instituită prin Regulamentul privind solidaritatea cibernetică 42 . În plus, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, va continua cooperarea în domeniul securității cibernetice cu țările terțe relevante, inclusiv consolidarea capacităților în țările candidate și în țările vizate de politica de vecinătate.

Exemple de acțiuni viitoare în domeniul securității cibernetice:

·UE va colabora cu partenerii relevanți pentru a explora potențialul acordurilor de recunoaștere reciprocă în ceea ce privește Actul privind reziliența cibernetică și cadrele respective ale partenerilor, în vederea facilitării conformității cu cerințele de securitate cibernetică a produselor;

·UE va continua să coopereze cu țările partenere pentru a consolida reziliența cibernetică la nivel mondial și pentru a contribui la un spațiu cibernetic liber, deschis, sigur și securizat. Ferm ancorat în strategia „Global Gateway”, sprijinul în materie de securitate cibernetică și de consolidare a capacităților cibernetice se va axa pe securizarea infrastructurilor critice și pe consolidarea ecosistemelor cibernetice, inclusiv prin elaborarea și implementarea unor cadre de reglementare și de politică relevante, precum și prin promovarea igienei și alfabetizării cibernetice;

·în cadrul ONU și al organismelor regionale de securitate, UE va continua să promoveze un comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, pe baza cadrului aprobat de Adunarea Generală a ONU. Acesta include respectarea dreptului internațional, aderarea la normele de conduită ale statului acceptate la nivel mondial pe timp de pace, elaborarea de măsuri de consolidare a încrederii și sprijinirea statelor în consolidarea capacității de a pune în aplicare aceste elemente ale cadrului;

·UE va consolida atribuirea atacurilor cibernetice actorilor răuvoitori, inclusiv celor statali, continuând totodată să dezvolte mecanismele de sancțiuni asociate.

Acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine (FIMI)

Împreună cu partenerii săi, UE va consolida, de asemenea, protecția cetățenilor împotriva acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI), precum și a altor riscuri societale generate de platformele online. În acest scop, este esențială asigurarea transparenței algoritmice în ceea ce privește modul de recomandare și moderare a conținutului, pentru a spori responsabilitatea și încrederea publicului.

Acest lucru este relevant și pentru țările candidate, potențial candidate și vizate de politica de vecinătate, având în vedere vulnerabilitățile lor specifice în fața dezinformării și ingerințelor străine și va permite, totodată, consolidarea rezilienței reciproce, inclusiv acelei democratice.

Exemple de acțiuni viitoare în domeniul FIMI:

·în urma extinderii activității sale de atribuire a atacurilor cibernetice unor actori bine definiți, UE va extinde și atribuirea incidentelor legate de FIMI.

Identități digitale și infrastructură publică digitală (DPI)

Experiența UE în ceea ce privește dezvoltarea portofelelor pentru identitatea digitală cu sursă deschisă și a infrastructurii publice digitale securizate și conforme cu protecția datelor oferă o valoare semnificativă dincolo de frontierele UE. Cooperarea internațională cu parteneri-cheie și acordurile de recunoaștere reciprocă pot simplifica activitățile comerciale transfrontaliere pentru întreprinderi și pot facilita mobilitatea cetățenilor. UE va continua în special cooperarea cu țări terțe (cum ar fi Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest, Japonia, India, Egipt), în vederea asigurării unei utilizări transfrontaliere neîntrerupte a serviciilor de încredere. De asemenea, UE va promova Cadrul european de interoperabilitate 43 pentru a sprijini țările partenere în accelerarea procesului de modernizare administrativă și de integrare digitală transfrontalieră, inclusiv prin alinierea la standardele și practicile UE. UE va continua să promoveze utilizarea specificațiilor comune și a standardelor deschise pentru a asigura interoperabilitatea, transparența și posibilitatea de reutilizare 44 .

Exemple de acțiuni viitoare în domeniul infrastructurii publice digitale securizate:

·UE va sprijini dezvoltarea serviciilor de încredere și a soluțiilor de identitate digitală (bazate pe specificațiile portofelului UE pentru identitatea digitală), plasându-le în centrul unui set interoperabil și scalabil de componente și soluții digitale, inclusiv cele cu sursă deschisă, pentru a sprijini transformarea digitală a administrațiilor publice și a întreprinderilor din țările partenere. De asemenea, UE își va continua cooperarea cu Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, pentru a pregăti integrarea treptată a acestora în portofelul UE pentru identitatea digitală;

·UE va coopera cu țări precum India, Egipt, Uruguay și Brazilia în domeniul semnăturilor electronice și al interoperabilității infrastructurii publice digitale (DPI), cu scopul de a genera beneficii pentru întreprinderi și cetățeni, atât în UE, cât și în țările partenere;

·UE va sprijini o abordare bazată pe principiul interoperabilității implicite, fundamentată pe Cadrul european de interoperabilitate, pentru a facilita schimbul neîntrerupt de date la nivel transfrontalier;

·UE va continua să colaboreze cu principalii parteneri internaționali (Japonia, India, Singapore, Australia, Noua Zeelandă, Malaysia) pentru a promova modelul UE de facturare electronică, bazat pe standardul european privind facturarea electronică și pe specificații tehnice interoperabile.

Platforme online

Regulamentul UE privind serviciile digitale 45 protejează democrația, libertatea de exprimare, viața privată, siguranța și securitatea copiilor în mediul online și oferă un cadru sigur pentru vânzarea de bunuri conforme din punct de vedere juridic. Regulamentul privind piețele digitale 46 și politica UE în domeniul concurenței promovează contestabilitatea piețelor digitale, condițiile de concurență echitabile și concurența loială între actorii din domeniul digital. Aceste regulamente completează protecția oferită în mediul digital de Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) 47 și de legislația în materie de protecție a consumatorului.

Protecția și responsabilizarea minorilor în mediul online reprezintă o prioritate la nivel mondial. În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, toate platformele online trebuie să asigure un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori în cadrul serviciilor pe care le oferă. În plus, cele mai mari platforme online trebuie să evalueze și să atenueze anual orice riscuri sistemice generate de serviciile lor – inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor copilului și, în general, protecția minorilor. Regulamentul privind serviciile digitale este sprijinit și completat de strategia „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+). În special, UE cofinanțează rețeaua de linii telefonice de urgență din statele membre pentru a combate diseminarea online a materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Cooperarea mondială este asigurată prin intermediul rețelei INHOPE, care cuprinde 55 de linii telefonice de urgență care funcționează la nivel mondial.

O protecție solidă și consecventă a consumatorilor pe piețele online este o altă prioritate pe care UE o împărtășește cu mulți dintre partenerii săi internaționali și un aspect-cheie abordat atât prin Regulamentul privind serviciile digitale, cât și prin cadrele privind protecția consumatorilor și siguranța produselor. În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, toate piețele online sunt obligate să respecte standarde stricte de siguranță, transparență și responsabilitate, pentru a garanta că produsele ilegale și nesigure nu pot fi vândute consumatorilor din UE prin intermediul serviciilor lor. Comunicarea din 2025 privind comerțul electronic 48 completează aceste dispoziții prin stabilirea unor noi acțiuni menite să abordeze provocările generate de creșterea rapidă a vânzării de produse nesigure, contrafăcute și, în general, ilicite prin intermediul platformelor online. UE va acorda prioritate cooperării cu țările partenere, precum și celei din cadrul forurilor multilaterale pentru a identifica soluții comune la riscurile în materie de siguranță a consumatorilor care decurg din piețele online.

Exemple de acțiuni viitoare în domeniul platformele online:

·UE va continua să își promoveze abordarea în materie de reglementare și principiile care stau la baza acesteia, la nivel atât bilateral, cât și multilateral și să își împărtășească experiența în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora;

·UE va organiza evenimente regionale cu organizații internaționale, legiuitori din țările terțe, autorități de reglementare și reprezentanți ai societății civile, în vederea promovării libertății de exprimare și a siguranței în mediul online.

5.Guvernanța digitală mondială

Pentru a-și atinge obiectivele în domeniul digital, UE va continua să promoveze o abordare multilaterală și multipartită și să asigure participarea activă a părților interesate relevante, inclusiv a societății civile, a mediului academic și a sectorului privat, valorificând legăturile puternice existente cu țările partenere.

Parteneriatele și dialogurile digitale ale UE permit coordonarea dinaintea discuțiilor din cadrul forurilor multilaterale și regionale, contribuind la formarea unor coaliții puternice în vederea atingerii unor obiective comune în principalele foruri și organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, G7, G20, OCDE și Consiliul Europei, precum și în instituțiile de guvernanță a internetului la nivel mondial. În special, împreună cu partenerii G7, UE va continua să promoveze dezvoltarea și adoptarea de standarde de securitate economică – inclusiv atunci când acestea sunt relevante pentru tehnologiile digitale – ținând seama de diverse criterii, cum ar fi transparența, diversificarea aprovizionării, securitatea, sustenabilitatea, fiabilitatea și fiabilitatea.

Pactul digital mondial (Global Digital Compact – GDC) al Organizației Națiunilor Unite a fost adoptat prin consens ca prim cadru cuprinzător pentru guvernanța digitală mondială. Acesta stabilește obiectivele, principiile, angajamentele și acțiunile de dezvoltare a unui viitor digital deschis, liber și sigur pentru toți. UE va rămâne implicată activ în activitatea de punere în aplicare a GDC pentru a-și apăra realizările, asigurând totodată evitarea dublării eforturilor și valorificarea deplină a sinergiilor cu arhitectura digitală mondială existentă, inclusiv cu cadrul de guvernanță a internetului.

Pe lângă aceste procese, UE va acorda o atenție deosebită standardizării, considerată un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor sale. UE dispune de puncte forte de care se poate folosi, inclusiv o bază solidă de cercetare și inovare, întreprinderi de talie mondială din domeniul tehnologiei, precum și numeroase IMM-uri și start-upuri inovatoare, care trebuie încurajate să participe la procesul de stabilire a standardelor internaționale. Prin valorificarea sistemului său de standardizare pentru a-și consolida influența în stabilirea standardelor internaționale pentru tehnologiile digitale esențiale, UE urmărește să consolideze competitivitatea industriei sale, să promoveze suveranitatea digitală și tehnologică, precum și să protejeze și să susțină valorile și interesele sale fundamentale, menținând în același timp cooperarea internațională în domeniul standardizării. UE recunoaște rolul important al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în contextul standardizării mondiale.

De asemenea, UE va continua să apere alocarea echitabilă și bazată pe norme a radiofrecvențelor în cadrul global al UIT, recunoscând că spectrul de frecvențe radio reprezintă o resursă naturală limitată, care stă la baza tuturor aplicațiilor digitale fără fir.

Totodată, cooperarea multilaterală este esențială pentru abordarea aspectelor digitale aferente altor sectoare, inclusiv sectorului energetic, ca urmare a creșterii accelerate a cererii de energie pentru IA. UE este implicată în inițiative internaționale în domeniul energiei, cum ar fi Conferința ministerială privind energia curată, care dezvoltă abordări bazate pe colaborare pentru a face față acestor provocări.

Pe măsură ce tehnologiile digitale continuă să evolueze rapid, guvernanța internetului la nivel mondial trebuie să se adapteze la noile provocări geopolitice, cum ar fi riscurile de fragmentare, utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor digitale în scopuri abuzive, ca oprirea accesului la internet și cenzura, precum și adâncirea decalajelor digitale. În plus, tranziția către Web 4.0 – impulsionată de tehnologii de bază precum inteligența artificială, realitatea extinsă și virtuală, tehnologia blockchain și informatica cuantică – generează aspecte complexe noi în materie de guvernanță care necesită cadre multipartite actualizate, eficace și favorabile incluziunii. UE va continua să contureze abordarea multipartită favorabilă incluziunii în materie de guvernanță a internetului și se angajează în permanență să îi îmbunătățească eficacitatea, opunându-se inițiativelor privind arhitecturile de internet controlate de stat, care ar putea duce la fragmentarea și subminarea deschiderii și securității ce au caracterizat internetul începând cu Agenda de la Tunis 49 .

UE va continua să apere în mod proactiv disponibilitatea și integritatea generală a internetului ca rețea mondială interoperabilă de rețele, reflectând importanța modelului multipartit de guvernanță a internetului, de exemplu în cadrul viitoarelor ediții ale Forumului pentru guvernanța internetului (FGI) și al procesului de revizuire la 20 de ani a Summitului mondial privind societatea informațională (WSIS+20). UE recunoaște rolul central al Corporației pentru alocarea de nume și numere de domenii internet (ICANN) în gestionarea fundamentelor arhitecturii internetului.

Exemple de acțiuni viitoare în domeniul guvernanței digitale mondiale:

·UE va depune eforturi pentru a asigura monitorizarea și revizuirea corespunzătoare a punerii în aplicare a angajamentelor Pactului digital mondial (GDC);

·UE va acționa ca „Echipa Europa” pentru a asigura un rezultat adecvat al negocierilor din cadrul procesului de revizuire a Summitului mondial privind societatea informațională (WSIS+20);

·UE va sprijini extinderea și consolidarea internațională a ansamblului deschis de protocoale fundamentale ale internetului (Open Internet Stack), care se referă la structura fundamentală a protocoalelor ce permit comunicarea și schimbul de informații pe internet, pentru a răspunde nevoilor țărilor partenere, inclusiv în ceea ce privește consolidarea încrederii și a securității.

6.O Europă competitivă și sigură, deschisă afacerilor și conectată la lume

Într-o lume volatilă, UE este un partener constant, previzibil și de încredere. În contextul lanțurilor valorice complexe din domeniul tehnologiei, nicio țară sau regiune nu poate progresa singură în revoluția digitală și a IA. Eforturile UE în materie de politică digitală, atât la nivel intern, cât și extern, sunt strâns interconectate și se consolidează reciproc. Acesta este motivul pentru care UE nu doar își consolidează propriul sector digital, de la fabricile de IA la tehnologia de apărare, ci și încheie parteneriate semnificative care aduc beneficii vizibile atât cetățenilor și întreprinderilor din UE, cât și partenerilor săi.

În calitate de promotor al soluțiilor multilaterale la provocările mondiale, UE este un susținător consecvent al ONU, al G7, al G20, al OCDE și al altor organisme care fac posibilă abordarea comună a provocărilor definitorii ale epocii actuale.

UE este pregătită să își unească forțele pentru a promova forme noi, mai profunde și flexibile de cooperare, menite să favorizeze parteneriatele reciproc avantajoase, în vederea consolidării competitivității și securității Europei. UE va continua să se implice într-un mod constructiv, respectând ordinea internațională bazată pe norme.

(1)

     A se vedea Concluziile Consiliului European din 17 aprilie 2024: „Consiliul European subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida poziția de lider a UE în ceea ce privește afacerile digitale la nivel mondial și invită Comisia și Înaltul Reprezentant să elaboreze o comunicare comună pe această temă.” (p. 10).

(2)

     Viitorul competitivității europene: Raportul lui Mario Draghi (2024).

(3)

     Comunicarea privind ProtectEU: o strategie europeană de securitate internă , COM(2025) 148.

(4)

     Comunicare privind o Busolă pentru competitivitatea UE, COM(2025) 30 final.

(5)

     A se vedea sursa OMC . 

(6)

     COM(2025) 217 din 28.5.2025 – „Strategia UE privind startup-urile și întreprinderile în curs de extindere”.

(7)

     A se vedea întregul program de politică privind deceniul digital . 

(8)

     Astfel cum este descris în Comunicarea privind o uniune a competențelor COM(2025) 90 final.

(9)

     Astfel cum se arată în Concluziile Consiliului Afaceri Externe privind diplomația digitală, din iunie 2023.

(10)

     Strategia ProtectEU [(COM)2025 148], Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 ,   Strategia privind o uniune a pregătirii pentru situații de criză [JOIN(2025) 130], Busola strategică (7371/22).

(11)

     De exemplu: Europol .

(12)

     Cu SUA și India.

(13)

     Cu Japonia, Republica Coreea, Singapore și Canada.

(14)

     Cu Brazilia, Mexic, Argentina, Australia și Balcanii de Vest.

(15)

     India, Japonia, Republica Coreea, Brazilia, Statele Unite, Ucraina și Regatul Unit.    

(16)

     Cu parteneri precum Tunisia, Egipt sau Iordania.

(17)

     Nouăsprezece țări sunt în prezent asociate programului Orizont Europa – enumerate aici . În plus, se preconizează că Elveția, Republica Coreea și Egiptul se vor asocia în 2025, iar cu Japonia negocierile de asociere avansează.

(18)

     Țările asociate programului „Europa digitală” sunt enumerate aici .

(19)

     Comunicarea „Un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest”, COM(2023) 691.

(20)

     Mai multe informații despre Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova .

(21)

      Mecanismul pentru Ucraina – Comisia Europeană . 

(22)

     De exemplu, în urma transpunerii acquis-ului relevant al UE, Ucraina și Moldova sunt pe cale să beneficieze de un tratament reciproc de piața internă pentru serviciile de roaming.

(23)

     Cu Regatul Unit, Noua Zeelandă și Chile au fost încheiate acorduri de liber schimb care includ capitole cuprinzătoare privind comerțul digital, iar cu India, Indonezia, Thailanda, Filipine și Malaysia sunt în curs negocieri.

(24)

     Acordul privind comerțul digital între UE și Singapore a fost semnat la 7 mai 2025. Negocierile pentru Acordul privind comerțul digital cu Coreea s-au încheiat în martie 2025. Normele privind fluxurile transfrontaliere de date cu Japonia, care completează Acordul de liber schimb UE-Japonia, au intrat în vigoare în iulie 2024.

(25)

      https://international-partnerships.ec.europa.eu/policies/global-gateway/eu-latin-america-and-caribbean-digital-alliance_en . 

(26)

      https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/eu-and-africa-strengthen-cooperation-digital-transformation . 

(27)

      https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_6963 . 

(28)

     Începând din 2022, UE a lansat pachete privind economia digitală în Nigeria, Columbia, Republica Democratică Congo, Kenya și Filipine.

(29)

      https://commission.europa.eu/topics/eu-competitiveness/clean-industrial-deal_ro . 

(30)

     UE a încheiat astfel de parteneriate cu Regatul Unit, Norvegia, Moldova, Coreea de Sud, Japonia, Albania și Macedonia de Nord.

(31)

     Inclusiv prin intermediul Grupului consultativ pentru întreprinderi al strategiei „Global Gateway" .

(32)

     Platforma  Digitalizare pentru dezvoltare (Digital for Development – D4D) este o platformă care urmărește să consolideze cooperarea și coordonarea în domeniul digital dintre Uniunea Europeană, statele sale membre și partenerii din Africa, Asia-Pacific, America Latină și zona Caraibilor, precum și din țările vecine ale UE.

(33)

     Inițiativa-umbrelă EU4Digital reunește programe finanțate de UE menite să extindă beneficiile pieței unice digitale la țările Parteneriatului estic și la cele din Balcanii de Vest.

(34)

     Kenya, Tanzania, Nigeria, Columbia, Brazilia. 

(35)

  Securitatea cibernetică a rețelelor 5G - Setul de instrumente al UE cu măsuri de atenuare a riscurilor .

(36)

      Comunicarea comună referitoare la Planul de acțiune al UE privind securitatea cablurilor , JOIN(2025) 9 final.

(37)

     În conformitate cu Recomandarea Comisiei privind infrastructuri sigure și reziliente de cabluri submarine , C(2024) 1181, precum și cu Comunicarea comună privind consolidarea securității și rezilienței cablurilor submarine , JOIN(2025) 9.

(38)

      Comunicarea privind un plan de acțiune în domeniul IA , COM(2025) 165.

(39)

      Alegeți Europa: dezvoltați-vă cariera de cercetător în UE .

(40)

     Comunicarea privind Strategia europeană pentru securitate economică, COM(2023) 20 final.

(41)

     Regulamentul (UE) 2024/2847.

(42)

     Regulamentul (UE) 2021/694.

(43)

     Parte a Comunicării privind Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare , COM(2017) 134.

(44)

     Un exemplu relevant este profilul de aplicație al Vocabularului catalogului de date , care a devenit un standard de facto, care facilitează descrieri armonizate ale metadatelor și un schimb neîntrerupt de date la nivel transfrontalier.

(45)

     Regulamentul (UE) 2022/2065 și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022).

(46)

     Regulamentul (UE) 2020/1828.

(47)

Regulamentul (UE) 2016/679.

(48)

     Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil, COM(2025) 37 final.

(49)

      Agenda de la Tunis pentru societatea informațională , 18 noiembrie 2005.


Bruxelles, 5.6.2025

JOIN(2025) 140 final

ANEXĂ

la

Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu

O strategie digitală internațională pentru Uniunea Europeană


       Anexă

Acțiuni în curs și planificate

Obiectiv

Descriere

Țara / regiunea parteneră/ Cooperare multilaterală

Calendar orientativ

1.Conectivitate securizată

Sprijin pentru conectivitate în regiunea arctică

Conectivitatea în regiunea arctică are o importanță strategică pentru UE. Aceasta va contribui la reducerea latenței datelor și va facilita fluxurile de date fiabile între UE, Groenlanda, Canada, SUA și Japonia, oferind un traseu alternativ pentru cabluri și consolidând securitatea și reziliența acestora între UE și partenerii săi. UE va colabora cu partenerii pentru a stimula acordarea de sprijin proiectelor care promovează trasee noi ale cablurilor submarine în regiune, prin utilizarea Mecanismului pentru interconectarea Europei în vederea catalizării de investiții publice și private.

Japonia, SUA, Canada, Groenlanda

2025-2030

Promovarea conectivității securizate în țările implicate în procesul de aderare

Promovarea alinierii la setul de instrumente al UE pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G și sprijinirea adoptării unui cadru legislativ care să permită și să conducă la impunerea de excluderi și/sau restricții furnizorilor cu grad ridicat de risc.

Țări implicate în procesul de aderare

Proces continuu

Promovarea conectivității securizate în țările partenere la strategia „Global Gateway”

Promovarea conectivității securizate și fiabile, inclusiv a conectivității 5G, a cablurilor submarine și a conectivității spațiale, în conformitate cu setul de instrumente al UE pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G și cu Planul de acțiune al UE privind securitatea cablurilor din 2025, prin activități diplomatice de informare, asistență tehnică și sprijin financiar în cadrul strategiei „Global Gateway”.

La nivel global

Proces continuu

Orientări privind punerea în aplicare a tehnologiei 5G la nivel național și regional și dezvoltarea setului de instrumente pentru conectivitatea ALC

Aceste orientări vor aborda provocările în materie de securitate și de infrastructură, precum și cazurile de utilizare prioritară în diferite contexte naționale din America Latină și zona Caraibilor. Un alt aspect esențial va fi dezvoltarea setului de instrumente pentru conectivitatea ALC, care va oferi instrumente practice, bune practici și orientări pentru abordarea conectivității transfrontaliere, a infrastructurii sigure și reziliente și a provocărilor majore în materie de conectivitate. Aceasta include elaborarea în comun a unor recomandări concrete, acordarea de asistență tehnică și promovarea coordonării la nivel biregional pentru implementarea tehnologiei 5G.

State din America Latină și zona Caraibilor

În curs în cadrul Alianței digitale UE-ALC – până în T4 2027

Conferința anuală privind conectivitatea securizată

Posibilă organizare a unei conferințe anuale privind conectivitatea securizată, găzduită la Bruxelles, menită să aprofundeze contactele tehnice și înțelegerea oportunităților și cerințelor de securitate pentru viitoarele trasee, parteneriate și surse de finanțare, contribuind la implementarea strategiei „Global Gateway”.

La nivel global

Frecvență anuală

2.Tehnologii emergente

Inteligența artificială

Cooperarea în domeniul siguranței IA

Oficiul UE pentru IA a semnat un acord administrativ privind cooperarea în domeniul siguranței IA cu Singapore și au început schimburi bilaterale cu alte institute specializate în siguranța IA – Japonia, Coreea, Regatul Unit și Australia. Acorduri de cooperare cu țările partenere, care urmează să fie aprofundate, de exemplu, prin abordarea unor subiecte precum stimularea inovării și a adoptării IA, cooperarea în domeniul IA pentru binele public (Japonia), siguranța IA (India și Canada), precum și aspecte legate de guvernanță și reglementare (Australia).

Oficiul UE pentru IA va continua să consolideze cooperarea în domeniul siguranței IA în cadrul Rețelei institutelor specializate în siguranța IA, în special prin abordarea siguranței modelelor de IA de uz general prin schimburi de informații și de bune practici, prin testări și evaluări comune, prin dezvoltarea de instrumente și criterii de referință, precum și prin cercetarea în domeniul siguranței IA.

Japonia, Republica Coreea, India, Australia, Canada, SUA, Regatul Unit, Ucraina, Moldova

Balcanii de Vest, Africa, America Latină și zona Caraibilor

Proces continuu

Parteneriatul mondial privind IA și OCDE

UE este membru fondator al Parteneriatului mondial privind IA și continuă să se implice în această inițiativă, după constituirea unui parteneriat integrat cu Grupul de lucru al OCDE pentru guvernanța inteligenței artificiale (AIGO). Oficiul pentru IA deține unul dintre posturile de vicepreședinte în cadrul Grupului de lucru al OCDE pentru guvernanța inteligenței artificiale (AIGO). Totodată, Oficiul pentru IA este implicat în toate grupurile de lucru ale OCDE dedicate IA și contribuie activ la această activitate.

Cooperare multilaterală

Proces continuu

G7 și G20

UE va continua să se implice activ în discuțiile privind IA din cadrul G7 și G20. Printre acestea se numără Procesul privind IA de la Hiroshima și cadrul aferent de raportare, precum și Grupul de prieteni ai acestui proces, un cadru voluntar al țărilor care susțin spiritul Procesului privind IA de la Hiroshima în vederea realizării unei IA sigure, securizate și demne de încredere. De asemenea, UE va continua să exploreze posibilitatea unor orientări ale G7 privind utilizarea IA în domeniul științei.

Una dintre prioritățile președinției sud-africane a G20 este inteligența artificială și inovarea pentru dezvoltare durabilă, care reprezintă o prioritate în Africa, Asia și țările ALC.

Cooperare multilaterală

Proces continuu

Conferința ministerială privind energia curată

Republica Coreea, gazda celei de a 16-a reuniuni a Conferinței ministeriale privind energia curată din 2025, a inclus „IA și energia” printre temele sale prioritare. Comisia Europeană va colabora activ cu programul ministerial și va explora colaborarea internațională în domeniul digitalizării și al IA în sectorul energetic.

Cooperare multilaterală

Proces continuu

Cooperarea în domeniul cercetării în cadrul programului Orizont Europa

Asocierea mai multor țări partenere din afara UE la programul Orizont Europa va sprijini cooperarea în materie de cercetare în domeniul IA și cercetarea aplicată bazată pe IA.

Țări asociate la programul Orizont Europa

Proces continuu

IA pentru binele public

Ca parte a inițiativei „IA pentru binele public”, UE sprijină implementarea unor soluții de IA pentru binele public, inclusiv IA generativă, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților, împreună cu țările partenere din Africa, America Latină și zona Caraibilor (pe baza Alianței UE-ALC). Totodată, UE susține cooperarea științifică și dezvoltarea gemenilor digitali locali bazați pe IA, care sprijină reconstrucția urbană în Ucraina.

Africa, America Latină și zona Caraibilor, Asia-Pacific

Ucraina

Proces continuu

Centrul de IA pentru dezvoltare durabilă și colaborarea în domeniul IA cu Smart Africa

Centrul de IA pentru dezvoltare durabilă este conceput în comun de Ministerul Întreprinderilor și Made in Italy (MIMIT) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu scopul de a consolida ecosistemele locale de IA în parteneriat cu țările africane.

Smart Africa a lansat Consiliul Africii în domeniul IA, iar UE își structurează colaborarea cu Smart Africa în cadrul strategiei „Global Gateway”, pe baza acordului administrativ dintre Comisia Europeană și Smart Africa și adoptând o abordare de tip „Echipa Europa”.

Africa

Proces continuu

GovTech4all

Dezvoltarea și testarea soluțiilor de IA în sectorul public pentru îmbunătățirea procesului decizional, a furnizării de servicii și a sarcinilor administrative interne. Obiectivul este de a sprijini și de a susține obiectivele Actului privind Europa interoperabilă, precum și obiectivele de politică mai ample privind inovarea în sectorul public și creșterea în sectorul start-upurilor în Europa.

UE și țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană

T4 2025/2026

5G/6G

Cererea de propuneri pentru cercetare și inovare în domeniul 6G, aliniată la calendarul pentru 2026 

Cooperarea în materie de cercetare și inovare privind rețelele de acces radio (RAN) 6G bazate pe IA. Un proiect al întreprinderii comune „Rețele și servicii inteligente”, care corespunde unui proiect din Japonia și Republica Coreea.

Japonia și Republica Coreea

Proiect pentru perioada 2027-2030 

Cererea de propuneri pentru cercetare și inovare în domeniul 6G, aliniată 

Cooperarea în materie de cercetare și inovare în domeniul 6G s-a axat pe straturi fizice, antene avansate și rețele de acces radio (RAN) bazate pe IA.

Taiwan 

Cerere de propuneri potențial aliniată la calendarul pentru 2026 sau cooperare între proiectele existente 

Platformă de testare 5G

Pentru a sprijini dezvoltarea cazurilor de utilizare a tehnologiei 5G, UE colaborează cu Costa Rica în cadrul unei platforme de testare 5G, urmând ca Nokia și Ericsson să furnizeze echipamentele.

Costa Rica

Proces continuu

Semiconductori

Proiecte comune de cercetare și inovare în domeniul semiconductorilor

Proiecte de cercetare și inovare în domeniul semiconductorilor, finanțate în comun de Comisia Europeană, Japonia și Republica Coreea. Împreună cu Republica Coreea, proiectele vizează promovarea integrării eterogene a cipurilor, precum și a tehnologiilor de calcul neuromorfic. În Japonia sunt planificate cereri de propuneri pentru 2026 privind înlocuirea substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), integrarea eterogenă și cipletele, precum și dispozitivele și procesele care depășesc pragul de 2 nanometri.

Japonia, Republica Coreea

Proces continuu

Mecanismul de alertă timpurie privind lanțurile de aprovizionare și subvențiile publice

Un mecanism comun de alertă timpurie, instituit între Comisia Europeană și, respectiv, Statele Unite și Japonia, vizând identificarea perturbărilor lanțului de aprovizionare, precum și un mecanism de transparență privind subvențiile publice acordate sectorului semiconductorilor.

SUA, Japonia

Proces continuu

Atragerea talentelor și a lucrătorilor calificați

În cadrul Consiliului UE-India pentru comerț și tehnologie, UE și India s-au angajat să elaboreze un program specific, care va facilita schimburile de talente și va promova competențele în domeniul semiconductorilor în rândul studenților și al tinerilor profesioniști.

India

Proces continuu

Grupul „Punctul de contact pentru semiconductori” al G7

Grupul „Punctul de contact pentru semiconductori” al G7 este dedicat facilitării schimbului de informații și de bune practici între membrii G7, în ceea ce privește aspectele care afectează industria semiconductorilor, inclusiv prioritățile preconcurențiale în cercetarea și dezvoltarea industrială, producția durabilă, efectul politicilor și practicilor care nu se bazează pe piață și canalele de coordonare în situații de criză.

Cooperare multilaterală

Proces continuu

Consiliul mondial pentru semiconductori – Reuniunea guvernelor/autorităților privind semiconductorii (GAMS)

Reuniunea guvernelor/autorităților privind semiconductorii (GAMS) are un cadru unic, în care guvernele și asociațiile industriale care reprezintă împreună 95 % din producția mondială de semiconductori (UE, SUA, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan și China) se întâlnesc pentru a răspunde provocărilor comune cu care se confruntă industria. Comisia Europeană reprezintă UE.

Cooperare multilaterală

Proces continuu

Informatica cuantică și calculul de înaltă performanță

Colaborarea UE-Japonia în domeniul informaticii cuantice

Proiecte comune de cercetare și inovare axate pe algoritmi hibrizi pentru informatica cuantică și calculul de înaltă performanță și pe optimizarea aplicațiilor în domenii de interes reciproc, cum ar fi științele biomedicale și științele mediului. Aceasta este în concordanță cu obiectivele întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță de a sprijini parteneriatul digital UE-Japonia.

Japonia

Proces continuu (2026-2029)

Inițiativele UE-Canada privind cercetarea cuantică

Stabilirea de proiecte de colaborare în domeniul informaticii, detectării și comunicării cuantice, valorificând Strategia națională a Canadei privind tehnologiile cuantice și centrele de cercetare existente.

Canada

Proces continuu (2023-2026)

Cereri de propuneri privind tehnologiile cuantice UE - Republica Coreea

Cereri coordonate de propuneri pentru proiecte comune în domeniul informaticii, detectării și comunicării cuantice, vizând consolidarea colaborării în materie de cercetare și inovare și alinierea la prioritățile strategice ale Republicii Coreea în dezvoltarea tehnologiilor cuantice.

Republica Coreea

2027-2030

Grupul de lucru al G7 pentru tehnologiile cuantice

În timpul președinției Canadei a G7, instituirea unui grup de lucru pentru îmbunătățirea schimbului de informații privind evoluțiile în domeniul tehnologiilor cuantice și promovarea standardelor comune.

Cooperare multilaterală

În curs

Rețeaua de supercalcul UE-ALC

Instituirea unui parteneriat solid pentru a agrega resursele de calcul de înaltă performanță (HPC) din America Latină și zona Caraibilor și pentru a spori interoperabilitatea și integrarea acestora cu ecosistemul european de HPC.

America Latină și zona Caraibilor

Posibilă lansare în cadrul Summitului CELAC-UE din 2025

3.Securitatea cibernetică

Promovarea dialogurilor pe teme cibernetice cu țările partenere

UE întreține dialoguri pe teme cibernetice cu SUA, Ucraina, Regatul Unit, Japonia, India, Republica Coreea și Brazilia. Totodată, securitatea cibernetică este discutată în cadrul parteneriatelor digitale cu Japonia, Republica Coreea, Singapore și Canada, precum și al dialogurilor digitale cu Brazilia, Mexic, Argentina, Australia și Balcanii de Vest.

SUA, Ucraina, Regatul Unit, Japonia, India, Republica Coreea, Brazilia, Singapore, Canada, Mexic, Argentina, Australia, Moldova, Balcanii de Vest

Proces continuu

Acorduri de recunoaștere reciprocă (ARR) privind securitatea cibernetică a produselor

Actul privind reziliența cibernetică (CRA) stabilește cerințe pentru securitatea cibernetică a produselor cu elemente digitale pe piața internă. UE va colabora cu partenerii relevanți pentru a explora potențialul acordurilor de recunoaștere reciprocă în ceea ce privește CRA și cadrele respective ale partenerilor, în vederea facilitării conformității cu cerințele de securitate cibernetică a produselor.

Discuții bilaterale

Până la data aplicării CRA (sfârșitul anului 2027)

Extinderea rezervei cibernetice a UE la Ucraina și Republica Moldova

Modificările aduse acordurilor de asociere referitoare la participarea Ucrainei și a Republicii Moldova la programul Europa digitală vor deschide calea pentru extinderea rezervei cibernetice a UE la ambele țări.

Țări implicate în procesul de aderare

Proces continuu

Implicarea în Grupul de lucru al G7 privind securitatea cibernetică

Comisia reprezintă UE în cadrul Grupului de lucru al G7 privind securitatea cibernetică. Printre alte subiecte, Comisia va continua cooperarea în materie de securitate cibernetică în domeniul asistenței medicale, în conformitate cu Planul de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale [COM(2025) 10 final].

Cooperare multilaterală

Proces continuu

Promovarea Cadrului ONU pentru comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic

În cadrul ONU și al organismelor regionale de securitate, UE va continua să promoveze un comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, pe baza cadrului aprobat de Adunarea Generală a ONU. Acesta include respectarea dreptului internațional, aderarea la normele de conduită ale statului acceptate la nivel mondial pe timp de pace, elaborarea de măsuri de consolidare a încrederii și sprijinirea statelor în consolidarea capacității de a pune în aplicare aceste elemente ale cadrului.

Cooperare multilaterală

Proces continuu

Implicarea în Inițiativa de combatere a atacurilor de tip ransomware

Comisia reprezintă UE în cadrul Inițiativei internaționale de combatere a atacurilor de tip ransomware (Counter Ransomware Initiative – CRI). UE va continua să participe activ în cadrul CRI. În plus, Planul de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale se angajează să promoveze cooperarea în cadrul CRI.

Cooperare multilaterală

Proces continuu

Consolidarea capacităților cibernetice

UE desfășoară proiecte externe de consolidare a capacităților cibernetice cu țările partenere din întreaga lume. UE va continua aceste inițiative, acordând prioritate activităților de combatere a criminalității informatice și de consolidare a rezilienței cibernetice, inclusiv prin sprijinirea elaborării de cadre strategice, dezvoltarea capacităților de gestionare a incidentelor și consolidarea expertizei prin programe de instruire.

La nivel global

Proces continuu

LAC4

LAC4 este centrul regional de educație și instruire în domeniul securității cibernetice din America Latină și zona Caraibilor. Obiectivul LAC4 este de a oferi expertiză în materie de securitate cibernetică și criminalitate informatică, pentru a sprijini transformarea digitală și cooperarea în America Latină și zona Caraibilor, în vederea contracarării amenințărilor cibernetice.

America Latină și zona Caraibilor

Proces continuu

Comunitatea de practică în materie de securitate cibernetică UE-ALC (Community of Practice – CoP)

În cadrul Alianței digitale UE-ALC, se va institui o comunitate de practică (CoP), formată din experți și practicieni în domeniul securității cibernetice, pentru a încuraja schimbul de bune practici în materie de securitate cibernetică între ambele regiuni. Activitățile viitoare pot include instituționalizarea mecanismelor de mobilizare rapidă a experților în domeniul securității cibernetice în caz de atacuri cibernetice și situații de urgență, precum și consolidarea capacităților.

America Latină și zona Caraibilor

Proces continuu (până în T4 2027)

4.Identitățile digitale și infrastructura publică digitală

Recunoașterea reciprocă a semnăturilor electronice și a altor servicii de încredere

Realizarea de progrese în direcția recunoașterii reciproce a semnăturilor electronice și a altor servicii de încredere cu țările terțe, în vederea creării unui cadru global de încredere. Aceasta include dezvoltarea unui set de instrumente și servicii care pun în aplicare ancore de încredere pentru recunoașterea la nivel mondial a serviciilor de încredere și a identităților digitale, precum și eliminarea barierelor digitale prin reutilizarea și replicarea infrastructurii serviciilor europene de încredere pe teritoriul lor.

Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest, Egipt, India, Brazilia, Japonia, Uruguay, membri ai Sistemului de Integrare Central-Americane (SICA) (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama)

Proces continuu (2025-2027)

Promovarea cooperării în materie de infrastructuri publice digitale pe baza portofelului UE de identificare electronică

Promovarea cooperării în materie de infrastructuri publice digitale prin sprijinirea creării unei set scalabil de componente și soluții digitale cu sursă deschisă în jurul portofelelor UE. Totodată, se va demonstra interoperabilitatea dintre portofelul UE de identificare electronică și inițiative similare din țări terțe, pe baza unor cazuri practice de utilizare.

Japonia, India, Singapore

Cooperare multilaterală

Proces continuu (2025-2027)

Pregătirea integrării serviciilor publice digitale în domeniul de aplicare al portalului digital unic

Cooperarea cu țările în curs de aderare la UE în vederea pregătirii integrării și dezvoltării de soluții interoperabile pentru procedurile administrative online și pentru sistemul tehnic „doar o singură dată” care intră în domeniul de aplicare al portalului digital unic. Aceste servicii facilitează accesul întreprinderilor și al cetățenilor la desfășurarea de activități comerciale, la muncă și la stabilirea reședinței în țările UE.

Balcanii de Vest, Moldova, Ucraina

Proces continuu (2025-2030)

Standardizarea soluțiilor de identitate digitală

Arhitectura și cadrul de referință pentru portofelele europene pentru identitatea digitală urmăresc să ofere un exemplu global de identificare sigură și fiabilă la un nivel ridicat de asigurare. Se va urmări cooperarea dintre UE și țările care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește elaborarea unor standarde comune de identitate pe baza modelului UE, inclusiv în cadrul organizațiilor internaționale.

Japonia, India, Canada

Cooperare multilaterală

Proces continuu (2025-2030)

Rețeaua mondială de certificare sanitară digitală (GDHCN)

Rețeaua mondială de certificare sanitară digitală este o inițiativă menită să creeze un cadru standardizat și interoperabil pentru acreditările și certificările de sănătate digitală. Această rețea, creată de Comisia Europeană pentru combaterea COVID-19 și ulterior preluată de OMS, urmărește să faciliteze schimbul securizat și eficient de informații medicale la nivel transfrontalier (de exemplu, certificate COVID-19, certificatul internațional digital de vaccinare sau profilaxie / carnetul galben, cardul de vaccinare, rezumatul internațional al pacientului), promovând securitatea sanitară globală și îmbunătățind furnizarea de servicii de asistență medicală.

La nivel global

Proces continuu (2025-2028)

5.Platformele online și integritatea ecosistemului de informații

Sprijin în vederea alinierii la Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) / Regulamentul privind piețele digitale (DMA) pentru țările în curs de aderare la UE

Sprijinirea alinierii țărilor în curs de aderare la UE la Actul legislativ privind serviciile digitale și la Regulamentul privind piețele digitale ale UE.

Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest

Proces continuu (2025-2027)

Piețe online și comerț electronic

Evidențierea principalelor preocupări ale UE (piață închisă pentru serviciile digitale, bunuri ilegale pe piețele online din China) și a posibilelor domenii de cooperare mai strânsă (schimbul de date privind vânzătorii chinezi ilegali), în conformitate cu Acordul administrativ UE-China privind cooperarea în domeniul siguranței produselor și cu Planul de acțiune privind siguranța produselor vândute online.

China

Proces continuu (2025-2027)

Punerea în aplicare, la nivel mondial, a legislației privind platformele online, cu respectarea drepturilor omului

Promovarea principiilor universale care stau la baza Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA) și a Regulamentului privind piețele digitale (DMA) în cadrul instrumentelor globale, inclusiv a orientărilor Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) referitoare la Convenția ONU privind criminalitatea informatică.

ONU, OHCHR, UNESCO, OCDE

Proces continuu (2025-2027)

Punerea în aplicare, la nivel regional, a legislației privind platformele online, cu respectarea drepturilor omului

Acordarea de prioritate implicării la nivel regional în punerea în aplicare a legislației privind platformele online, cu respectarea drepturilor omului, organizată în cooperare cu ONU (acolo unde este posibil), pentru a reuni factorii de decizie, autoritățile de reglementare și societatea civilă.

ASEAN, ALC, țări care fac obiectul CEFTA

Proces continuu (2025-2027)

Observarea pe platformele de comunicare socială a misiunilor UE de observare a alegerilor (MOA)

Misiunile UE de observare a alegerilor integrează observarea și analiza comportamentului pe platformele de comunicare socială în timpul proceselor electorale în evaluarea lor generală a integrității electorale.

La nivel global

Proces continuu

Promovarea parteneriatelor pentru a consolida reziliența la acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI)

Promovarea rezilienței și a creșterii gradului de conștientizare tehnologică în fața atacurilor FIMI; expunerea autorilor și creșterea costurilor pentru aceștia.

La nivel global

Proces continuu


6.Guvernanța internetului

Promovarea unui model incluziv de guvernanță multipartită pentru internetul viitorului 
 

În cadrul negocierilor aferente procesului de revizuire a Summitului mondial privind societatea informațională (WSIS+20), UE urmărește consolidarea incluziunii, în special a țărilor partenere și a comunităților de tineri. Aceasta include menținerea unui internet deschis, centrat pe factorul uman, bazat pe drepturile omului, consolidarea guvernanței multipartite și eliminarea noilor decalaje digitale prin stabilirea unei legături operaționale cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și cu Pactul digital mondial (GDC).

De asemenea, UE va implica tinerii în modelarea viitorului guvernanței internetului, integrând perspectiva acestora în viitorul Dialog anual privind politicile pentru tineret în domeniul digital, încurajând participarea informată, consolidând responsabilitatea civică digitală și oferind tinerilor lideri instrumentele necesare pentru a susține un internet deschis, sigur și favorabil incluziunii.

Cooperare multilaterală

T4 2025

Depunerea de eforturi pentru un internet deschis, liber și durabil 

UE va sprijini responsabilitatea, monitorizarea cuprinzătoare și promovarea libertății pe internet la nivel mondial, consolidând totodată deschiderea și sustenabilitatea infrastructurii internetului și capacitând organizațiile societății civile (OSC) să tragă la răspundere propriile guverne. Aceasta include abordarea prin canale diplomatice a cazurilor de întrerupere a internetului și promovarea politicilor care mențin un internet deschis și interconectat.

La nivel global

Proces continuu

Îmbunătățirea securității, a rezilienței și a deschiderii internetului 

Punerea în aplicare a unei strategii multipartite pentru implementarea cuprinzătoare a standardelor în materie de internet în întreaga infrastructură de internet a UE.

Cartografierea influenței UE în Web 4.0: Realizarea unei cartografieri detaliate a potențialelor contribuții ale UE la dezvoltarea de protocoale și soluții de rețea noi sau îmbunătățite, necesare și facilitate de impactul tehnologiilor de bază, precum inteligența artificială, realitatea extinsă (XR) / realitatea virtuală (VR), tehnologia blockchain și informatica cuantică, care modelează în prezent Web 4.0.

La nivel global

2026-2030

Promovarea ansamblului deschis de protocoale fundamentale ale internetului (Open Internet Stack) 

UE va sprijini extinderea și consolidarea internațională a ansamblului deschis de protocoale fundamentale ale internetului (Open Internet Stack), care se referă la structura fundamentală a protocoalelor ce permit comunicarea și schimbul de informații pe internet, pentru a răspunde nevoilor țărilor partenere, inclusiv în ceea ce privește consolidarea încrederii, reducerea costurilor, evitarea dependenței de furnizori, sprijinirea personalizării și integrării, precum și respectarea unor valori, cum ar fi viața privată, securitatea și protecția datelor. 

La nivel global

Proces continuu