COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.11.2025

COM(2025) 801 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2025-2030 Crearea unui mediu favorabil pentru DigitalJustice@2030

1.O strategie în materie de formare judiciară pentru perioada 2025-2030 1

Digitalizarea și adoptarea soluțiilor IA sunt esențiale pentru consolidarea capacității administrațiilor publice din UE de a furniza servicii publice eficiente și de înaltă calitate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor 2 . Acest aspect este la fel de adevărat și de important în domeniul justiției, unde transformarea digitală are potențialul de a spori eficiența și calitatea sistemelor de justiție și accesul la justiție.

În cazul țărilor care dispun de sisteme de justiție eficace, care garantează accesul la justiție și asigură un nivel înalt de calitate a justiției și de transparență, există o mai mare probabilitate de atragere a investițiilor. Prin urmare, digitalizarea și IA pot contribui la creșterea economică și la competitivitatea economiilor UE 3 . Calitatea justiției poate fi îmbunătățită atunci când profesioniștii din domeniul justiției se concentrează pe datoria lor principală de a face dreptate, în timp ce instrumentele digitale sunt utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor tehnice de rutină. Digitalizarea justiției are potențialul de a asigura un acces mai rapid și mai simplu la justiție, aducând-o mai aproape atât de cetățeni, cât și de întreprinderi. De asemenea, este important ca justiția să devină mai rezilientă la criză, astfel cum s-a demonstrat în timpul pandemiei de COVID­19. Rolul esențial al digitalizării a fost reafirmat în noul pact pentru competitivitatea europeană inițiat de Consiliul European 4  și în Orientările politice ale președintei von der Leyen pentru perioada 2024-2029 5 .

Strategia DigitalJustice@2030 a Comisiei 6 vizează accelerarea digitalizării sistemelor de justiție din UE până în 2030. În practică, aceasta înseamnă sprijinirea implementării instrumentelor digitale în domeniul justiției pentru a îmbunătăți eficiența, precum și pentru a permite statelor membre să învețe unele de la altele în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea instrumentelor și a infrastructurii digitale. Până în 2030, toți profesioniștii din domeniul justiției, întreprinderile și persoanele fizice ar trebui să se poată bucura de acces online facil la întreaga legislație și jurisprudență. Se anticipează, de asemenea, că fiecare stat membru va urmări să dispună de un punct de intrare digital unic care să permită tuturor persoanelor, inclusiv persoanelor cu handicap, să intre în contact cu instanțele, să participe la audieri și să inițieze și să continue procedurile judiciare în orice moment, oriunde. Acest lucru va spori în mod semnificativ accesul la justiție, reducând în același timp costurile.

Pentru a valorifica acest potențial, profesioniștii din domeniul justiției trebuie să dobândească nivelurile relevante de competențe, cunoștințe și conștientizare. În acest scop, formarea judiciară este esențială și un factor-cheie al viziunii DigitalJustice@2030 7 , abordând lacunele în materie de competențe digitale, subliniate în rapoartele Draghi 8 , Letta 9 și Niinistö 10 . Strategia Consiliului privind e-justiția europeană 2024-2028 11 a subliniat că transformarea digitală a justiției trebuie să includă capacitarea digitală a utilizatorilor și consolidarea capacităților acestora, precum și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită formării profesioniștilor din domeniul justiției.

Pentru a sprijini obiectivele strategiei DigitalJustice@2030, prezenta strategie în materie de formare judiciară prevede măsuri specifice de promovare a unui mediu favorabil pentru perfecționarea profesioniștilor din domeniul justiției în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a infrastructurii digitale, pe consolidarea cunoștințelor acestora cu privire la dreptul material și procedural al UE și la nivel național adaptate la nevoile economiei și societății digitale, precum și pe dezvoltarea înțelegerii nevoii de digitalizare. Un element central al acesteia este de a oferi profesioniștilor competențele de care au nevoie pentru a utiliza noile tehnologii 12 . În conformitate cu concluziile Consiliului privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul justiției 13 , furnizorii de servicii de formare sunt invitați să dezvolte cursuri de formare și să capaciteze profesioniștii din domeniul justiției pentru a face față digitalizării sistemelor de justiție, în special utilizării IA în justiție.

2.Obiective

2.1.Competențe digitale

Europa are nevoie de o nouă abordare în ceea ce privește competențele 14 . Din acest motiv, Comisia Europeană a introdus Uniunea competențelor 15 , un plan care urmărește să asigure faptul că toți cetățenii europeni sunt încurajați să își dezvolte o bază solidă de competențe, să se implice în perfecționarea pe tot parcursul vieții și să dobândească toate competențele digitale de bază și avansate necesare pentru a-și îndeplini rolul 16 . De asemenea, a adoptat programul de politică privind deceniul digital 17 , care a stabilit obiectivul ca, până în 2030, serviciile publice-cheie să fie furnizate în proporție de 100 % online. Comunicarea Comisiei Europene privind consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct) 18 prevede măsuri concrete pentru promovarea utilizării durabile și eficace a tehnologiilor emergente și pentru perfecționarea digitală a forței de muncă din sectorul public.

Pentru a îndeplini aceste obiective, toți profesioniștii din domeniul justiției trebuie să dobândească competențele necesare în domeniul IT și al IA 19 . Aceștia ar trebui să fie în măsură să utilizeze în mod eficace instrumentele digitale – inclusiv IA – și infrastructura digitală și să aplice în mod competent proceduri și instrumente transfrontaliere digitalizate, inclusiv sistemul informatic descentralizat instituit prin Regulamentul (UE) 2023/2844 20 . În plus, ar trebui să poată accesa baze de date digitale la nivel transfrontalier și să poată gestiona impactul digitalizării asupra procedurilor judiciare. Potrivit rolurilor lor profesionale, aceștia ar trebui să fie în măsură să gestioneze cazurile în format digital, și anume să evalueze, să transfere și să prelucreze în mod corect documentele digitale și să utilizeze în mod adecvat sistemul de videoconferințe, ceea ce asigură respectarea drepturilor și garanțiilor procedurale pentru persoanele suspectate, acuzate, persoanele căutate și victime, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și respectarea cerințelor în materie de protecție a datelor. Întrucât numeroase acte procedurale sunt elaborate de membrii personalului instanțelor sau necesită în alt mod implicarea lor, aceștia ar trebui, de asemenea, să beneficieze de formare periodică în domeniul competențelor digitale. Formarea judiciară ar trebui, de asemenea, să pregătească profesioniștii în ceea ce privește utilizarea sistemelor digitale care îmbunătățesc accesul copiilor la justiție și la protecție judiciară, protejându-le în același timp drepturile de participare.

Sistemele de formare trebuie să devină mai receptive la nevoile în schimbare în materie de competențe și la lacunele în materie de competențe care decurg din evoluțiile tehnologice care au un impact asupra sistemelor de justiție. Formarea ar trebui să le permită profesioniștilor din domeniul justiției să se adapteze la evoluția mediului juridic și să reducă lacunele în materie de competențe digitale. Gestionarea provocărilor generate de transformarea digitală necesită o colaborare eficace între profesioniștii din domeniul justiției, experții IT și organismele competente.

Formarea ar trebui, de asemenea, să le permită profesioniștilor din domeniul justiției să genereze creșteri ale eficienței ca urmare a utilizării instrumentelor IA. În paralel, ar trebui să promoveze utilizarea eficientă și responsabilă a instrumentelor IA în justiție, în conformitate cu cadrul juridic al UE. Atunci când implementează sisteme de IA, profesioniștii din domeniul justiției, precum și alți membri ai personalului administrațiilor judiciare trebuie să aibă cunoștințe solide cu privire la modul de utilizare a instrumentelor IA, atât în mod eficient, cât și responsabil, în mediile lor de lucru respective. Inițiativele în materie de formare ar trebui să abordeze cu prioritate dezvoltarea cunoștințelor în domeniul IA și a competențelor necesare pentru a înțelege, a evalua și a aplica în mod corespunzător instrumentele IA. Aceasta include cunoașterea pe deplin a beneficiilor, limitărilor și riscurilor inerente ale acestora, precum și asigurarea conformității cu cadrul juridic aplicabil.

Depunerea electronică a cererilor în instanță necesită formarea personalului administrațiilor judiciare în vederea gestionării în mod eficace a sistemelor de depunere electronică, precum și a asigurării faptului că acestea sunt utilizate la maximum 21 . Personalul trebuie să fie bine instruit pentru a gestiona corect datele judiciare, de exemplu pentru a publica online hotărârile judecătorești și pentru a pune la dispoziție astfel de informații într-un format structurat, prelucrabil automat și descărcabil, care va fi introdus, de asemenea, în spațiul european al datelor juridice. Pentru a înțelege interacțiunea dintre sisteme și date, formarea judiciară ar trebui să acopere tema interoperabilității. Această activitate se poate baza pe activitatea privind Academia pentru Europa interoperabilă 22  în contextul Regulamentului (UE) 2024/903 (Regulamentul privind Europa interoperabilă). Pentru a consolida competențele digitale ale profesioniștilor din domeniul justiției în exercitarea atribuțiilor lor (sau „competențe judiciare în domeniul online”), subiectele de formare ar trebui să includă gestionarea cauzelor electronice, conducerea, gestionarea sălii de judecată electronice, comunicarea prin mijloace electronice, etica, securitatea cibernetică și reziliența. Liderii și managerii din sectorul justiției trebuie, de asemenea, să dezvolte competențe de gestionare a schimbărilor pentru a se adapta în mod eficace la progresele tehnologice, pentru a pune în aplicare noi practici și pentru a ghida tranziția digitală atât în cadrul administrațiilor judiciare, cât și în colaborare cu toate părțile interesate din domeniul justiției. Aceste competențe sunt esențiale pentru asigurarea unei tranziții fără probleme către noi sisteme și tehnologii digitale.

Principalele obiective prevăzute și acțiuni solicitate în prezenta strategie europeană în materie de formare judiciară sunt pe deplin compatibile cu măsurile specifice 23 cuprinse în planul de punere în aplicare a Comunicării Comisiei privind consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct).

2.2.Dreptul material în contextul economiei și societății digitale și instrumentele de cooperare transfrontalieră

Tranziția digitală a condus (și va continua să conducă) la o nouă legislație care reglementează utilizarea noilor tehnologii în numeroase domenii ale economiei și societății digitale. De asemenea, a adus (și va aduce) modificări legislației existente pentru a aborda noile provocări tehnologice. Prin urmare, este imperativ ca profesioniștii din domeniul justiției să cunoască și să aplice dreptul material care abordează nevoile economiei și societății digitale, de exemplu Regulamentul privind IA 24 , Regulamentul privind datele 25 , Regulamentul privind Europa interoperabilă 26 , Regulamentul privind piețele digitale 27 , Regulamentul privind serviciile digitale 28 , Directiva privind conținutul digital 29 , Directiva privind vânzarea de bunuri 30 , Directiva privind răspunderea pentru produse 31 și Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist 32 . Profesioniștii din domeniul justiției trebuie totodată să acceseze și să efectueze stagii de pregătire practică în domeniul legislației UE privind protecția datelor, de exemplu Regulamentul general privind protecția datelor 33 , Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii 34 și Regulamentul UE privind protecția datelor 35 , care sunt relevante în contextul digitalizării justiției. În plus, aceștia trebuie să aibă cunoștințe și în domeniul legislației privind accesibilitatea digitală, cum ar fi Actul european privind accesibilitatea 36 . Tranzacțiile digitale transfrontaliere complexe, utilizarea unei abordări digitale în cadrul juridic corporativ propus privind cel de al 28-lea regim, procesul decizional bazat pe algoritmi și prelucrarea datelor cu caracter personal sunt doar câteva exemple de domenii în care pot apărea litigii pe care legile existente – în care profesioniștii din domeniul justiției au fost formați inițial – s-ar putea să nu le poată soluționa, întrucât nu au fost concepute pentru aceste situații. Astfel, atunci când apar acte legislative noi sau modificate, precum și jurisprudența CJUE aferentă, perfecționarea continuă a profesioniștilor din domeniul justiției capătă caracter esențial pentru a se asigura că deciziile sunt luate în conformitate cu noile norme juridice și sunt puse în aplicare în mod corect și eficace.

Profesioniștii din domeniul justiției trebuie, de asemenea, să aibă o înțelegere aprofundată a dreptului procedural și a cooperării transfrontaliere facilitate de mediile de justiție digitalizate. Regulamentul privind obținerea de probe 37 și Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor 38 impun autorităților judiciare să comunice pe cale electronică începând cu 1 mai 2025, utilizând sistemele informatice descentralizate instituite în temeiul actelor respective. Prin urmare, este important ca profesioniștii din domeniul justiției, pe lângă faptul că sunt competenți în ceea ce privește cadrul juridic instituit prin aceste două regulamente, să fie, de asemenea, bine pregătiți în ceea ce privește utilizarea sistemelor informatice descentralizate.

Regulamentul (UE) 2023/2844 a realizat o modernizare digitală majoră a canalelor de comunicare existente în domeniul cooperării judiciare transfrontaliere. Va fi necesar ca profesioniștii din domeniul justiției să stăpânească pe deplin utilizarea sistemului informatic descentralizat și a punctului de acces electronic european instituit prin regulamentul respectiv pentru a-și putea îndeplini în mod eficient sarcinile care le revin. De exemplu, un avocat care dorește să introducă o cerere cu valoare redusă în conformitate cu procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă ar trebui – pe lângă cunoașterea etapelor procedurale în conformitate cu Regulamentul privind cererile cu valoare redusă – să poată utiliza punctul de acces electronic european pentru a trimite cererea instanței competente dintr-un alt stat membru. La rândul său, judecătorul care primește cererea în statul membru în care are loc procedura judiciară va trebui să poată utiliza sistemul informatic descentralizat pentru a prelucra cererea și pentru a transmite reclamantului răspunsul instanței. În mod similar, un procuror care emite un mandat european de arestare trebuie să înțeleagă în mod clar când să îl transmită prin intermediul Sistemului de informații Schengen, precum și când și cum să utilizeze sistemul informatic descentralizat instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2844.

Aceeași formare judiciară este necesară și în ceea ce privește platforma de colaborare pentru echipele comune de anchetă 39 și sistemele informatice descentralizate instituite prin modificarea Regulamentului (UE) 2023/2131 în ceea ce privește schimbul de informații digitale în cazurile de terorism 40 , Regulamentul privind probele electronice 41 și Regulamentul privind transferul procedurilor în materie penală 42 .

În sens mai larg, profesioniștii din domeniul justiției ar trebui să fie familiarizați cu utilizarea instrumentelor digitale, în special a instrumentelor IA, cunoscând pe deplin limitările lor și normele care reglementează utilizarea acestora, precum și riscurile inerente ale unor astfel de instrumente. De exemplu, profesioniștii din domeniul justiției ar trebui să știe cum să utilizeze în mod corespunzător un sistem de transpunere a vocii în text bazat pe IA pentru a transcrie înregistrările audio ale procedurilor judiciare și ale audierilor care devin apoi parte din dosar sau pentru a accesa datele necesare pentru anchetele penale din partea furnizorilor de servicii.

2.3.Acțiuni de sensibilizare

Digitalizarea sistemelor naționale de justiție și cooperarea transfrontalieră în materie civilă și penală se accelerează, în timp ce dezvoltarea noilor tehnologii care pot fi utilizate în justiție înregistrează un ritm și mai rapid de progres. Prin urmare, profesioniștii din domeniul justiției trebuie să fie conștienți de potențialul noilor tehnologii de a-și simplifica activitatea și de a spori eficiența. De asemenea, aceștia ar trebui să înțeleagă și faptul că toți profesioniștii din domeniul justiției necesită competențe digitale solide pentru a stăpâni un mediu de lucru digital.

Profesioniștii din domeniul justiției trebuie totodată să fie conștienți de posibilul impact al tehnologiei moderne, inclusiv al IA, asupra drepturilor și valorilor fundamentale 43 . Prin urmare, formarea ar trebui să evidențieze relația dintre IA și independența sistemului judiciar.

Tehnologia în domeniul justiției ar trebui să sprijine, nu să înlocuiască, judecata umană și responsabilitatea profesională. Scopul său este de a elibera capacități în rândul profesioniștilor din domeniul justiției, astfel încât aceștia să se poată concentra asupra sarcinilor principale care le revin. Această abordare echilibrată este esențială nu numai pentru menținerea motivației profesionale, ci și pentru protejarea încrederii publicului. În plus, aceasta trebuie să facă și obiectul unor cursuri de formare pentru responsabilii și managerii care pun în aplicare schimbări la nivelul administrațiilor judiciare.

În cele din urmă, formarea ar trebui să pregătească profesioniștii din domeniul justiției să joace un rol proactiv în proiectarea, dezvoltarea și implementarea produselor și serviciilor digitale legate de activitatea pe care o desfășoară. Procesele de transformare digitală ar trebui concepute împreună cu profesioniștii din domeniul justiției și pentru aceștia, astfel încât să fie cu adevărat utile pentru sarcinile lor zilnice 44 .

2.4.Alte obiective în materie de formare

2.4.1.Drepturile fundamentale și statul de drept

Formarea judiciară în domeniul drepturilor fundamentale este importantă pentru construirea unor sisteme de justiție care respectă valorile fondatoare ale UE, și anume statul de drept, democrația și egalitatea. Astfel de sisteme de justiție beneficiază de încredere, ceea ce, la rândul său, stimulează creșterea. Prin urmare, respectarea statului de drept și buna funcționare a sistemelor judiciare sprijină antreprenoriatul și investițiile.

Judecătorii independenți și alți profesioniști din domeniul justiției joacă un rol central în punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE 45 și a legislației secundare a UE, transformând-o în realitate pentru cetățeni. În strategia sa de consolidare a aplicării Cartei drepturilor fundamentale 46 , Comisia s-a angajat să prioritizeze oportunitățile de formare cu privire la aplicarea Cartei, domeniul său de aplicare, conținutul și jurisprudența aferentă, precum și interacțiunea sa cu Convenția europeană a drepturilor omului. Formarea privind drepturile fundamentale ar trebui să acopere, de asemenea, acquis-ul UE specific, cum ar fi protecția persoanelor care efectuează raportarea 47 , protecția împotriva discursurilor de incitare la ură sau a infracțiunilor motivate de ură 48 și justiția în interesul copilului. Prioritățile suplimentare în materie de formare sunt prezentate în Strategia UE privind drepturile copilului, care prevede educație cu privire la principiile de bază, cum ar fi interesul superior al copilului, dreptul copilului de a fi ascultat și necesitatea unor proceduri de acces și de protecție adecvate vârstei. De asemenea, sunt necesare programe de formare pentru a asigura aplicarea legislației privind nediscriminarea, inclusiv în ceea ce privește persoanele cu handicap. În sens mai larg, egalitatea de gen trebuie integrată nu numai în cuprinsul programelor de formare judiciară, ci și în organizarea lor, inclusiv selecția participanților la formare, implicarea experților și colectarea de date.

2.4.2.Domenii de formare recurente ale UE

Prin formarea judiciară, profesioniștii din domeniul justiției dobândesc expertiza necesară pentru a aplica în mod sistematic dreptul Uniunii în practica lor de zi cu zi, asigurând supremația sa și, după caz, efectul direct al acestuia. Aceasta include faptul că drepturile și obligațiile consacrate în dreptul Uniunii sunt respectate în orice moment în cadrul procedurilor interne. Pentru a susține integritatea și eficacitatea ordinii juridice a UE, profesioniștii din domeniul justiției trebuie să își actualizeze cunoștințele privind legislația UE și jurisprudența relevantă a CJUE. Se impune formarea în acest sens, în lipsa căreia noile instrumente juridice și jurisprudența nu își pot atinge impactul scontat. Acest lucru este deosebit de relevant în ceea ce privește instrumentele UE care reglementează cooperarea judiciară transfrontalieră și principiul recunoașterii reciproce. Formarea judiciară este piatra de temelie pentru construirea unui spațiu european de justiție mai puternic și mai coerent, care să susțină statul de drept și drepturile cetățenilor.

Cooperarea judiciară poate fi eficace numai în cazul în care statele membre consideră că deciziile luate de autoritățile competente ale altor state membre sunt echivalente celor emise de propriile autorități, presupunând încredere nu numai în justețea normelor din alte state membre, ci și în faptul că aceste norme sunt aplicate în mod corect. Prin urmare, nevoile emergente și provocările practice legate de aplicarea instrumentelor UE de cooperare judiciară și de recunoaștere reciprocă în domeniul dreptului civil, comercial și penal trebuie abordate prin formare, cu un accent deosebit pe digitalizare, pentru a asigura realizarea modernă și eficientă a actului de justiție la nivel transfrontalier.

În domeniul cooperării judiciare în materie civilă există deja peste 20 de instrumente. Aplicarea lor corectă se bazează pe formarea profesioniștilor din domeniul justiției în ceea ce privește instrumente precum Bruxelles Ia, Bruxelles IIb, Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor și Regulamentul privind succesiunile sau Directiva anti-SLAPP 49 . Coroborate, aceste instrumente fac parte din acquis-ul UE, care este destul de tehnic și adesea insuficient înțeles, în pofida relevanței lor tot mai mari din cauza circulației transfrontaliere tot mai intense a persoanelor și a comerțului.

În ceea ce privește cooperarea judiciară transfrontalieră în materie penală, este important ca profesioniștii din domeniul justiției să beneficieze de formare adecvată pentru a se asigura că aplică în mod corect numeroasele instrumente ale UE în vigoare. Cele mai multe dintre acestea se bazează pe principiul recunoașterii reciproce, inclusiv noi instrumente, cum ar fi normele privind probele electronice, noul Regulament privind transferul de proceduri și alte acte legislative relevante, cum ar fi recenta Directivă privind recuperarea și confiscarea activelor 50 . Pentru a combate în mod eficace criminalitatea transfrontalieră, profesioniștii din domeniul justiției trebuie, de asemenea, să dobândească o înțelegere a modului în care infracțiunile sunt armonizate și sancționate la nivelul UE, în special a directivelor recent adoptate privind încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii 51 și protecția mediului prin intermediul dreptului penal 52 , precum și a Directivei privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal 53 și a Directivei privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor 54 . Este important de menționat faptul că Directiva privind combaterea traficului de persoane, astfel cum a fost modificată în 2024 55 , impune în mod specific statelor membre să promoveze sau să ofere formare specializată personalului instanțelor cu privire la infracțiunile legate de traficul de persoane.

Profesioniștii din domeniul justiției trebuie, de asemenea, să fie informați cu privire la organismele și agențiile relevante ale UE însărcinate cu sprijinirea cooperării judiciare cu care autoritățile naționale trebuie să coopereze pentru a asigura o reacție rapidă și coordonată la amenințările reprezentate de criminalitatea transfrontalieră. Prin urmare, ar trebui să se asigure totodată formare cu privire la sarcinile și competențele Parchetului European (EPPO) și ale Eurojust, precum și cu privire la obligațiile conexe ale autorităților naționale de a coopera cu acestea.

Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025) subliniază că formarea privind drepturile victimelor este esențială și trebuie să fie destinată efectiv tuturor actorilor relevanți care intră în contact cu victimele, precum autoritățile judiciare. Un alt domeniu în care formarea este utilă este piața unică, aceasta având un rol esențial pentru competitivitatea UE. Piața unică poate prospera numai dacă normele sale, în special în domeniul liberei circulații, sunt puse în aplicare în mod corect, astfel încât este esențial ca acestea să fie înțelese în mod corespunzător de către profesioniștii din domeniul justiției. Obiectivele politicii de mediu a UE și aplicarea corespunzătoare a legislației UE în domeniul mediului pot fi atinse numai dacă profesioniștii din domeniul justiției cu funcții relevante beneficiază de o formare specializată.

În cele din urmă, membrii sistemului judiciar ar beneficia, de asemenea, de formare în ceea ce privește gestionarea acțiunilor în reprezentare, astfel cum se prevede în Directiva privind acțiunile în reprezentare 56 și în Directiva revizuită privind soluționarea alternativă a litigiilor.

Temele referitoare la formare menționate mai sus au fost incluse în strategiile europene anterioare în materie de formare judiciară, cu un sprijin substanțial din partea UE pentru dezvoltarea formării în vederea abordării acestora. Întrucât aceste domenii își mențin caracterul relevant, se preconizează că furnizorii de formare judiciară le vor aborda în continuare în cadrul activităților lor. Sprijinul UE va fi oferit în continuare, în funcție de fondurile disponibile.

2.4.3.Extindere

Pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, țările candidate și potențial candidate trebuie să recurgă la formare judiciară pentru a construi un sistem judiciar independent, lipsit de corupție, precum și sisteme de justiție digitală eficace, bazate pe cunoaștere. Formarea este, de asemenea, esențială în ceea ce privește competențele judiciare 57 , competențele digitale și dreptul european, cu accent pe statul de drept și drepturile fundamentale și pe aplicarea acestora în practica de zi cu zi. Sprijinul UE ar trebui să vizeze abordarea provocărilor pe baza unei evaluări solide a nevoilor de formare și a unei abordări axate pe probleme. În plus, formarea judiciară trebuie să joace un rol important în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei.

3.Îndeplinirea obiectivelor și întreprinderea acțiunilor

3.1.Grupurile-țintă și părțile interesate

Prezenta strategie în materie de formare judiciară vizează magistrații și personalul din justiție: judecători, procurori, personal al instanțelor și al parchetelor și alți profesioniști din domeniul justiției asociați sistemului judiciar (avocați cu drept de practică privată, notari, executori judecătorești, practicieni în insolvență, mediatori, personal din administrația penitenciarelor și de probațiune, traducători și interpreți judiciari). Strategia abordează nevoile de formare inițială/introductivă și continuă, cu un accent deosebit pe multiplicatori și pe personalul instanțelor 58 în calitate de operatori de instrumente digitale. Întrucât nevoile de formare diferă în funcție de grupurile profesionale și de statele membre (sau țările candidate), este important ca rețelele și organizațiile profesionale – alături de furnizorii de formare profesională – să fie implicate în activitățile de formare judiciară, deoarece acestea cunosc cel mai bine situațiile și diferitele nevoi de formare ale categoriilor de profesioniști din domeniul justiției pe care le reprezintă.

Ar trebui să se acorde atenție abordării disparităților și lacunelor în ceea ce privește formarea în domeniul dreptului Uniunii între statele membre, grupurile profesionale și regiunile geografice. Disparitățile dintre țările candidate, inclusiv în ceea ce privește digitalizarea justiției, ar trebui, de asemenea, să fie avute în vedere atunci când sunt încorporate în activitățile și rețelele de formare relevante.

Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN) joacă un rol important ca platformă de coordonare a formării magistraților și a personalului din justiție la nivel național și transfrontalier.

Furnizorii europeni de formare, cum ar fi Academia de Drept European, Institutul European de Administrație Publică, precum și EJTN, Fundația Europeană a Avocaților (ELF) și alte organizații ale părților interesate din domeniul justiției și beneficiarii fondurilor UE ar trebui să organizeze cursuri de formare transfrontaliere cu scopul de a promova o perspectivă europeană mai amplă în rândul participanților și de a facilita cooperarea transfrontalieră, schimburile profesionale și crearea de rețele între profesioniștii din domeniul justiției. EJTN este bine plasată pentru a consolida încrederea reciprocă, pentru a promova o cultură judiciară europeană comună și pentru a asigura aplicarea consecventă a dreptului Uniunii în rândul magistraților și al personalului din justiție în toate statele membre. Acestea ar putea fi completate și consolidate de furnizori de formare la nivel național.

Toți furnizorii de formare la nivelul UE ar trebui să fie factorii determinanți ai abordărilor inovatoare în materie de formare și să testeze noi metode de formare. În plus, aceștia ar trebui să elaboreze materiale de formare gata de utilizare sau adaptabile, traduse în toate limbile UE, care să acopere teme prioritare în materie de formare ale UE, precum și să le pună la dispoziție în scopuri de formare la nivel național. Materialele respective ar trebui să fie concepute astfel încât să răspundă contextelor naționale specifice, cadrelor juridice și circumstanțelor practice specifice și să fie adaptate la nevoile diferitelor categorii de profesioniști din domeniul justiției sau adaptabile la acestea.

Rețeaua judiciară europeană în materie penală (RJE în materie penală) și Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială (RJE în materie civilă) contribuie la formarea judiciară în domeniul cooperării transfrontaliere prin furnizarea de resurse și expertiză, prin sprijinirea învățării reciproce, prin facilitarea accesului la informații practice și prin cooperarea cu furnizorii de formare judiciară.

3.2.Mobilizarea fondurilor

În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2844, statele membre sunt responsabile de alocarea unei părți din bugetul lor de formare pentru a se asigura că profesioniștilor din domeniul justiției și autorităților competente li se oferă formare pentru utilizarea eficientă a sistemului informatic descentralizat instituit în temeiul regulamentului respectiv și utilizarea corespunzătoare a videoconferinței. În plus, atunci când utilizează IA în justiție, statele membre trebuie să își îndeplinească obligațiile de alfabetizare în domeniul IA care decurg din articolul 4 din Regulamentul privind IA.

Prin digitalizarea justiției, una dintre principalele tendințe ale timpurilor noastre este remodelarea în prezent a unui sector care este esențial pentru o societate funcțională. Există un consens larg cu privire la faptul că formarea judiciară este o componentă esențială 59 a mediului favorabil necesar pentru a garanta succesul acestei transformări. Cu toate acestea, formarea judiciară este în continuare de competență națională, iar bugetele naționale pentru formare constituie coloana vertebrală a finanțării în acest domeniu. Prin urmare, sprijinul financiar acordat de UE pentru formarea judiciară nu este suficient pentru a obține un impact semnificativ pe cont propriu. Prin urmare, eforturile depuse atât la nivel național, cât și la nivel european trebuie combinate pentru a atinge obiectivul comun de asigurare a succesului digitalizării justiției cu ajutorul formării. Comisia urmărește să utilizeze fondurile disponibile pentru a sprijini formarea judiciară, încurajând autoritățile naționale, instituțiile de formare judiciară și organismele profesionale să întreprindă acțiuni și să pună în aplicare obiectivele acestei strategii în funcție de nevoile diferite ale statelor membre. Astfel, finanțarea din partea Uniunii poate genera un efect de pârghie asupra bugetelor naționale.

Programul „Justiție” va juca un rol cheie în punerea în aplicare a acestei strategii în materie de formare judiciară prin acordarea de granturi pentru acțiuni și granturi de funcționare pentru finanțarea proiectelor de formare la nivel transfrontalier. Comisia va îmbunătăți coordonarea internă, astfel încât alte programe ale UE care contribuie la formarea profesioniștilor din domeniul justiției 60 să fie în concordanță cu prioritățile prezentei strategii în materie de formare judiciară. Instrumentele de finanțare trebuie să fie mai bine gestionate și coordonate pentru a utiliza cât mai eficient bugetele disponibile și pentru a maximiza utilizarea oportunităților de finanțare existente. În plus, obiectivele și acțiunile acestei strategii necesită o mai bună coordonare și integrare la nivel strategic, tematic și operațional. În domeniul dreptului penal, o cooperare mai strânsă cu Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și cu Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) ar spori coerența formării disponibile, asigurând în același timp o coordonare strânsă între autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare, dând, astfel, posibilitatea realizării unor economii de scară.

În actualul CFM, finanțarea internă și din partea UE pentru formarea judiciară trebuie să fie mai bine coordonată pentru a maximiza impactul acestora. Într-adevăr, sinergiile eficace dintre diferitele instrumente de finanțare din partea UE și dintre instrumentele de finanțare din partea UE și bugetele naționale sunt esențiale pentru a evita suprapunerile și pentru a se asigura armonizarea îndeaproape a cuprinsului programelor de formare cu nevoile de pe teren.

În cadrul următorului CFM 61 , care acoperă perioada 2028-2034, Comisia a propus ca bugetul UE să devină mai simplu și mai flexibil, permițând direcționarea finanțării către noi priorități și nevoi în schimbare. Unul dintre principalele obiective ale noului CFM este de a depăși fragmentarea, suprapunerile, disparitățile și diferitele norme de finanțare și de a grupa diverse instrumente de finanțare pentru o mai bună coordonare și direcționare a cheltuielilor. Astfel, în cadrul următorului CFM, programul „Justiție” se va axa în continuare pe sprijinirea digitalizării justiției și a formării aferente. Deși a recunoscut că programul „Justiție” ar trebui să sprijine digitalizarea justiției la nivelul UE 62 , Comisia a propus majorarea considerabilă a bugetului său, care va sprijini formarea judiciară pentru digitalizarea justiției. În plus, statele membre vor primi sprijin pentru digitalizarea sistemelor lor naționale de justiție și pentru formarea aferentă prin intermediul planurilor de parteneriat național și regional 63 . Planurile de parteneriat vor fi ancorate în prioritățile europene, dar vor fi adaptate la nevoile specifice ale statelor membre și ale regiunilor. Prin urmare, statele membre vor putea profita de această oportunitate prin integrarea priorităților strategiei în materie de formare judiciară în planurile lor naționale.

Obiectivele strategiei în materie de formare judiciară vor fi mai bine realizate prin creșterea transparenței și intensificarea cooperării și coordonării între toate părțile interesate implicate în formarea judiciară. Comisia intenționează să sprijine aceste eforturi prin oferirea de stimulente celor mai eficace furnizori naționali de formare pentru a-i ajuta pe alții prin parteneriate regionale și prin promovarea utilizării coordonate a instrumentelor de finanțare pentru a realiza îmbunătățiri pe termen lung în întreaga UE.

În cele din urmă, Comisia a subliniat deja că o mai bună aliniere între prioritățile de investiții ale UE și cele naționale poate maximiza impactul și eficacitatea finanțării legate de formare 64 .. Aceasta înseamnă că rezultatele formării obținute prin intermediul bugetelor naționale pentru formare ar putea fi optimizate dacă statele membre își aliniază și își coordonează obiectivele naționale de formare cu obiectivele și acțiunile acestei strategii, adaptându-le în același timp la nevoile naționale. Acest aspect ar putea fi consolidat prin colaborarea dintre statele membre pentru a aborda provocările comune. Finanțarea coordonată la nivel național și din partea Uniunii poate genera sinergii care vor contribui la crearea unui mediu favorabil necesar pentru digitalizarea justiției, sporind în același timp durabilitatea eforturilor de formare și valorificând inovarea și capacitatea de inovare. Un model ascendent, completat de coordonarea la nivelul UE, ar putea permite statelor membre să utilizeze atât bugetele naționale, cât și pe cele ale UE.

Rețelele europene care își coordonează membrii naționali vor avea un rol esențial în atingerea obiectivelor și în realizarea acțiunilor Strategiei în materie de formare judiciară. În special, rețelele europene de furnizori de formare judiciară, cum ar fi EJTN sau Consiliul Barourilor Europene (CCBE), prin intermediul ELF, ar trebui să coordoneze eforturile instituțiilor naționale de formare judiciară și ale organismelor profesionale, creând un mediu favorabil pentru digitalizarea justiției și asigurând sinergiile, impactul și optimizarea finanțării menționate mai sus. Aceste rețele ar trebui să acționeze în vederea alinierii inițiativelor de formare finanțate de UE și cele finanțate la nivel național și să instituie canale de comunicare structurate între instituțiile UE și furnizorii naționali de formare. Acest principiu trebuie să ghideze modul în care fondurile Comisiei sunt utilizate de rețelele europene care sprijină formarea profesioniștilor din domeniul justiției din statele membre, asigurându-se că resursele sunt utilizate în mod eficient și produc efecte puternice de pârghie în toate statele membre.

Există o serie de rețele profesionale la nivelul UE care ar putea juca, de asemenea, un rol esențial în realizarea unei comunicări structurate și eficace între instituțiile UE și părțile interesate din domeniul justiției și furnizorii de formare de la nivel național. Printre acestea se numără Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție din Uniunea Europeană, Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, Rețeaua procurorilor sau a instituțiilor echivalente din cadrul Curților Supreme de Justiție, CCBE, Asociația Europeană a Barourilor Penale, Consiliul Notariatelor din Uniunea Europeană, Uniunea Europeană a Personalului Instanțelor (Rechtspfleger), Uniunea Europeană a Executorilor Judecătorești, Fundația Europeană a Executorilor Judecătorești, Organizația Europeană a Serviciilor Penitenciare și Corecționale, Confederația Europeană de Probațiune, precum și asociațiile profesioniștilor din domeniul justiției. Aceste rețele trebuie să promoveze și să contribuie la formarea profesională aliniată la obiectivele și apelurile la acțiune ale strategiei în materie de formare judiciară, să sprijine consolidarea capacităților în rândul furnizorilor naționali de formare, să facă schimb de bune practici, să stabilească standarde, să conecteze părțile interesate și să încurajeze cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește programele și proiectele de formare.

3.3.Sprijinul acordat de Comisie

Platforma europeană de formare (ETP) a Comisiei va fi extinsă în continuare pentru a oferi un set de instrumente de formare judiciară cu adevărat cuprinzător, care să ofere materiale complementare de formare de înaltă calitate, finanțate din diverse surse, care să fie bine diseminate, coordonate și extrem de vizibile. Aceasta ar trebui să încurajeze sinergiile și să evite duplicările și suprapunerile, pentru a maximiza impactul resurselor și bugetelor disponibile. În plus, ETP va găzdui materiale gata de utilizare, atât pentru învățarea individuală, cât și pentru utilizarea de către multiplicatori, care pot fi adaptate în continuare la contextul și nevoile naționale și care ar putea sprijini interoperabilitatea platformelor naționale de formare judiciară.

Tabloul de bord privind formarea judiciară în cadrul ETP va contribui la monitorizarea sistematică a impactului acestei strategii în materie de formare judiciară și va arăta modul în care statele membre și-au îndeplinit obligațiile legale legate de formare 65 , au creat mediul favorabil pentru digitalizarea justiției și au promovat cele mai bune practici care decurg din poveștile de succes la nivel național și european. Datele statistice colectate de Tabloul de bord privind formarea judiciară se vor limita la indicatori esențiali și vor fi colectate în conformitate cu standarde clare care să permită comparabilitatea datelor din diferite surse. Datele vor fi colectate la intervale regulate. În plus, acestea vor servi la măsurarea progreselor înregistrate în direcția obiectivelor de formare judiciară și a punerii în aplicare a acțiunilor necesare în toate statele membre și la nivelul grupurilor profesionale, cu un accent deosebit pe tranziția digitală a sistemelor de justiție și pe aplicarea dreptului Uniunii.

Un forum de formare judiciară care să reunească o gamă largă de părți interesate din domeniul formării judiciare ar putea servi drept măsură suplimentară orientată spre rezultate pentru a sprijini realizarea strategiei în materie de formare judiciară prin axarea pe informarea și implicarea părților interesate. Un astfel de forum ar putea viza abordarea lacunelor și a disparităților în materie de formare între statele membre, grupurile profesionale și zonele geografice.

Este important ca formarea judiciară la nivel european și național să utilizeze metode de formare practice și interactive pentru a-i ajuta pe profesioniști să se adapteze la mediile de lucru din ce în ce mai digitalizate și să absoarbă noi practici. Formarea față în față este esențială și ar trebui completată de învățarea la distanță pentru a pregăti și a monitoriza formarea față în față, aprofundând efectele învățării. De asemenea, ar putea fi obținute beneficii suplimentare prin intensificarea schimbului de bune practici sau prin organizarea de schimburi profesionale și de formare interprofesională. IA ar putea fi totodată mai bine integrată chiar în materie de formare judiciară, de exemplu pentru a-i ajuta pe profesioniști să studieze și să fie la curent cu evoluțiile juridice, pentru a genera simulări interactive în context real sau pentru a permite practicarea și dezvoltarea competențelor profesionale. Alte instrumente digitale, cum ar fi realitatea virtuală, ar putea fi utilizate, după caz, pentru a răspunde diferitelor stiluri și nevoi de învățare. Formarea judiciară ar trebui, de asemenea, să fie accesibilă practicienilor care lucrează în zone izolate sau îndepărtate ale unui stat membru. Certificarea ar trebui să fie compatibilă între jurisdicții, iar metodologiile de formare ar trebui, de asemenea, să evite suprapunerile sau duplicările. Durabilitatea trebuie asigurată prin permiterea unor actualizări periodice ale conținutului programelor de formare.

Evaluarea stadiului actual al formării trebuie să devină o practică standard și o condiție prealabilă pentru a primi sprijin din partea UE. Furnizorii de formare ar trebui să aplice metode adecvate de evaluare pentru tipul de formare oferit, măsurând nu numai amploarea activităților de formare, ci și impactul lor pe termen lung. În acest scop, ar trebui să se utilizeze o serie de instrumente, inclusiv să se recurgă într-un mod mai sistematic la tabloul de bord privind justiția în UE, care monitorizează eficiența, calitatea și independența sistemelor naționale de justiție. Evaluarea ar trebui să fie urmată de măsuri concrete, cum ar fi raportarea cu privire la poveștile de succes sau la performanța evaluărilor inter pares pentru a testa modul în care rezultatele învățării au fost implementate și aplicate la locul de muncă al participanților și la nivelul organizației. Toate activitățile de evaluare trebuie, în cele din urmă, să fie eficace, să utilizeze știința punerii în aplicare și să aplice metode și strategii care să monitorizeze modul în care învățarea a fost utilizată în mod profesional, și anume modul în care a fost eliminat „decalajul de cunoștințe”.

(1)

 Prezenta strategie se întemeiază pe strategiile anterioare. Formarea profesioniștilor din domeniul justiției cu privire la acquis-ul juridic existent constituie în continuare un aspect important, în scopul asigurării aplicării eficace a legislației UE în domeniul justiției civile și penale, precum și a aplicării practice a drepturilor fundamentale. Această strategie se bazează pe dovezi din Tabloul de bord privind justiția în UE, din rapoartele privind formarea judiciară și din bilanțul rezultatelor formării judiciare pentru perioada 2021-2024, astfel cum sunt prezentate în documentul însoțitor de lucru al serviciilor Comisiei. Strategia se bazează pe o evaluare a nevoilor efectuată împreună cu părțile interesate relevante, inclusiv în cadrul conferințelor Comisiei din 2023 și 2024 pe tema formării judiciare.

(2)

 The future of European Competitiveness (Viitorul competitivității europene): Raportul lui Mario Draghi , p. 67.

(3)

 COM(2025) 30 – O Busolă pentru competitivitatea UE , p. 7.

(4)

 Declarația de la Budapesta a Consiliului UE (838/24) privind noul pact pentru competitivitatea europeană, p. 1.

(5)

„Europa – în fața unei alegeri” – Orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029 , p. 6.

(6)

COM(2025)801 – Strategia DigitalJustice@2030.

(7)

 Concluziile Comisiei Europene și ale președinției poloneze enunțate în cronica oficială a reuniunii experților organizată în timpul președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene de la Varșovia – Noi provocări ale dezvoltării IA și ale comunicării electronice în domeniul justiției (19-20 mai 2025).

(8)

 The future of European Competitiveness (Viitorul competitivității europene): Raportul lui Mario Draghi , p. 36-37.

(9)

 Raportul Much More than a Market (Mult mai mult decât o piață), p. 47, 21-22.

(10)

  Safer Together – Strengthening Europe’s Civilian and Military Preparedness and Readiness (Un nivel mai mare de siguranță împreună – Consolidarea disponibilității și pregătirii în domeniul apărării civile și militare a Europei), p. 78.

(11)

  Strategia privind e-justiția europeană 2024-2028 (C/2025/437), punctul 52.

(12)

  The future of European Competitiveness (Viitorul competitivității europene): Raportul lui Mario Draghi , p. 36-37.

(13)

  Concluziile Consiliului privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul justiției (16593/24), punctul 19.

(14)

 The future of European Competitiveness (Viitorul competitivității europene): Raportul lui Mario Draghi , p. 36-37.

(15)

  COM(2025) 90 final - Comunicarea CE intitulată „Uniunea competențelor” , p. 4.

(16)

  COM(2022) 28 final - „Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital” , p. 3.

(17)

 Digitalizarea serviciilor publice în deceniul digital al Europei: obiective pentru 2030 | Comisia Europeană , p. 4.

(18)

 COM(2023) 667 final: „Consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct) – Comisia Europeană” .

(19)

 Concluziile Comisiei Europene și ale președinției poloneze enunțate în cronica oficială a reuniunii experților organizată în timpul președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene de la Varșovia – Noi provocări ale dezvoltării IA și ale comunicării electronice în domeniul justiției (19-20 mai 2025).

(20)

 Regulamentul (UE) 2023/2844 privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală și de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare.

(21)

  Orientările CEPEJ privind depunerea electronică a cererilor în instanță (depunerea electronică) și digitalizarea instanțelor , CEPEJ(2021)15 Orientările CEPEJ pentru publicarea online a hotărârilor judecătorești Abordarea consolidării cunoștințelor juridice CEPEJ(2024)9.

(22)

  Academia pentru Europa interoperabilă Portalul pentru Europa interoperabilă și Academia pentru Europa interoperabilă pe platforma EU Academy .

(23)

 Acestea abordează cu prioritate (printre altele): colectarea și cartografierea programelor de formare existente, elaborarea de pașapoarte ale competențelor de bază și cadre de competențe pentru competențe noi (digitale, verzi, în materie de inovare etc.), colectarea și schimbul de bune practici privind GovTech și utilizarea IA, schimbul de standarde pentru definirea modelelor de date în vederea respectării Directivei privind datele deschise și schimbul de bune practici privind standardele etice pentru IA.

(24)

 Regulamentul (UE) 2024/1689 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială.

(25)

 Regulamentul (UE) 2023/2854 privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora.

(26)

 Regulamentul (UE) 2024/903 de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune.

(27)

 Regulamentul (UE) 2022/1925 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital.

(28)

 Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale.

(29)

 Directiva (UE) 2019/770 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale.

(30)

 Directiva (UE) 2019/771 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri.

(31)

 Directiva (UE) 2024/2853 privind răspunderea pentru produsele cu defecte și de abrogare a Directivei 85/374/CEE a Consiliului.

(32)

 Regulamentul (UE) 2021/784 privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist.

(33)

 Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

(34)

 Directiva (UE) 2016/680 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului.

(35)

 Regulamentul (UE) 2018/1725 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE.

(36)

 Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, precum și Directiva (UE) 2016/2102 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public.

(37)

 Regulamentul (UE) 2020/1783 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (obținerea de probe).

(38)

 Regulamentul (UE) 2020/1784 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială.

(39)

 Regulamentul (UE) 2023/969 de instituire a unei platforme de colaborare pentru sprijinirea funcționării echipelor comune de anchetă.

(40)

 Regulamentul (UE) 2023/2131 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 și a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații digitale în cazurile de terorism.

(41)

 Regulamentul (UE) 2023/1543 privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale.

(42)

 Regulamentul (UE) 2024/3011 privind transferul procedurilor în materie penală.

(43)

 A se vedea constatările cercetării efectuate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) privind digitalizarea justiției și modul în care aceasta afectează drepturile fundamentale în raportul Digitalizarea justiției: o abordare a drepturilor fundamentale . 

(44)

 Concluziile Comisiei Europene și ale președinției poloneze enunțate în cronica oficială a reuniunii experților organizată în timpul președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene de la Varșovia – Noi provocări ale dezvoltării IA și ale comunicării electronice în domeniul justiției (19-20 mai 2025), p. 19, 21.

(45)

 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012).

(46)

 COM(2020) 711 Comunicarea Comisiei intitulată „Strategie pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE”, p. 12-13.

(47)

 Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

(48)

 Decizia-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

(49)

 Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (reformare); Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare); Regulamentul (UE) 2020/1784 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) (reformare); Regulamentul (UE) nr. 650/2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor; Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) împreună cu Recomandarea orizontală anti-SLAPP, C(2022) 2428 final din 27.4.2022.

(50)

 Articolul 26 a doua teză din Directiva (UE) 2024/1260 (dispoziție privind formarea): „Fără a aduce atingere independenței sistemului judiciar și diferențelor de organizare a sistemelor judiciare din Uniune, statele membre se asigură că personalul implicat în identificarea, urmărirea, recuperarea și confiscarea activelor beneficiază de formare specializată și de schimburi de bune practici.”

(51)

 Directiva (UE) 2024/1226 privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii.

(52)

 Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivelor 2008/99/CE și 2009/123/CE.

(53)

 Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

(54)

 Directiva (UE) 2018/1673 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor.

(55)

 Articolul 18b din Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1712.

(56)

 Directiva (UE) 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE.

(57)

 Competențe judiciare se referă la setul de competențe și atitudini ale unui profesionist din domeniul justiției.

(58)

 Definit ca „personalul auxiliar al instanțelor și tribunalelor și al parchetelor, indiferent de nivelul lor educațional sau de statutul juridic” în Studiul CE privind nevoile de formare ale personalului instanțelor cu privire la dreptul Uniunii în UE .

(59)

 A se vedea, de exemplu, pagina 6 din Strategia Consiliului privind e-justiția 2024-2028, care subliniază că „[a]ctivitățile de consolidare a capacităților și de formare vor ajuta utilizatorii să profite de oportunitățile oferite de transformarea digitală, oferindu-le servicii publice eficace și de înaltă calitate în domeniul justiției. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită formării inițiale și continue oferite profesioniștilor din domeniul justiției, sprijinind dezvoltarea competențelor profesionale digitale, în conformitate cu strategiile europene în materie de formare judiciară.” sau Concluziile Consiliului privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul justiției, care „invită EJTN și autoritățile sau organismele naționale responsabile de formarea judiciară să țină seama de nevoia de formare și capacitare a profesioniștilor din domeniul justiției pentru a face față digitalizării sistemelor de justiție” și solicită „formare axată pe digitalizarea justiției, inclusiv IA pentru profesioniștii din domeniul justiției”.

(60)

 Exemple de programe relevante în temeiul actualului CFM: Programul privind piața unică, programul LIFE, Fondul pentru securitate internă, Programul Uniunii Europene de luptă antifraudă, programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, Fondul social european Plus, Instrumentul de asistență pentru preaderare III, Instrumentul de asistență tehnică.

(61)

 COM(2025) 571 - Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

(62)

 COM(2025) 570 - Comunicarea Comisiei: „Un buget dinamic al UE pentru prioritățile viitorului - cadrul financiar multianual 2028-2034”, p. 18.

(63)

 COM/2025/565 – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034, considerentul 20 și articolul 3 alineatul (1) litera (e) punctul (II).

(64)

 COM(2025) 570 – Comunicarea Comisiei: „Un buget dinamic al UE pentru prioritățile viitorului - cadrul financiar multianual 2028-2034”, p. 24.

(65)

 Articolul 4 din Regulamentul privind IA și articolul 11 din Regulamentul (UE) 2023/2844.