COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.11.2025
COM(2025) 699 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind evaluarea de către Comisie a situației în ceea ce privește tratamentul cu produse medicinale al animalelor din specia ecvină și excluderea lor din lanțul alimentar, inclusiv în ceea ce privește importurile de animale din specia ecvină din țări terțe
1.Introducere
Prezentul raport constituie îndeplinirea obligației Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 158 din Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele medicinale veterinare (Regulamentul PMV), de a evalua situația în ceea ce privește tratamentul cu produse medicinale al animalelor din specia ecvină (de exemplu, cai, măgari, catâri etc.) cu produse medicinale veterinare (PMV) și excluderea acestora din lanțul alimentar, inclusiv în ceea ce privește importurile din țări terțe.
Acesta prezintă, de asemenea, concluziile Comisiei cu privire la posibilele acțiuni care trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți situația actuală și impactul potențial al acestora asupra sănătății publice, a bunăstării animalelor, a riscului de fraudă și a condițiilor de concurență echitabile cu țările terțe.
2.Context
În temeiul legislației UE, animalele din specia ecvină [cunoscute și sub denumirea de „solipede”, „ecvidee”, „animale ecvine” sau „Equidae”] sunt considerate animale de la care se obțin produse alimentare. Pentru protejarea sănătății publice, ecvideele trebuie excluse în mod ireversibil din lanțul alimentar dacă au fost tratate cu produse medicinale care conțin substanțe active a căror utilizare este interzisă la animalele de la care se obțin produse alimentare sau care nu sunt permise în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009 (Regulamentul LMR). Sacrificarea ecvideelor de la care se obțin produse alimentare ar trebui amânată cu șase luni în cazul în care acestora li s-au administrat substanțe incluse în lista substanțelor esențiale pentru tratarea ecvideelor (lista substanțelor esențiale – LSE). În anumite condiții, produsele medicinale veterinare (PMV) autorizate pentru alte specii de animale sau medicamentele de uz uman pot fi administrate ecvideelor de la care se obțin produse alimentare în cazul în care nu există niciun produs autorizat sau disponibil pe piață pentru o anumită indicație.
În conformitate cu normele actuale, numai medicul veterinar responsabil sau autoritatea competentă (AC) poate exclude ecvideele din lanțul alimentar. Multe animale crescute în UE și care ajung în lanțul alimentar sunt foste animale de companie, animale folosite în scopuri sportive sau de reproducere. Percepția socială a ecvideelor ca animale de companie, folosite în scopuri sportive sau de reproducere și animale de la care se obțin produse alimentare reprezintă adesea o provocare pentru punerea în aplicare a cerințelor legale referitoare la riscurile pentru siguranța alimentară legate de tratamentul lor cu produse medicinale.
În general, piața medicamentelor de uz veterinar este împărțită între animalele de la care se obțin produse alimentare și animalele de companie; ambele sectoare trebuie să acopere nevoile de tratament ale multor specii. Acest lucru duce la o piață fragmentată. Pentru crescătorii de animale, tratamentul animalelor trebuie să fie eficient din punctul de vedere al costurilor. În plus, poziția industriei sănătății animale privind randamentul investițiilor și costul menținerii pe piață a unui PMV descurajează dezvoltarea de noi medicamente de uz veterinar. Această situație are un impact mai mare asupra medicamentelor pentru indicațiile mai puțin comune și pentru speciile de animale cu populații mai reduse. De exemplu, costul furnizării datelor necesare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri (LMR) pentru substanța activă conținută într-un PMV poate să nu justifice rentabilitatea vânzărilor produsului respectiv în cazul ecvideelor de la care se obțin produse alimentare.
Unul dintre obiectivele Regulamentului privind PMV, care a devenit aplicabil în ianuarie 2022, este de a spori disponibilitatea PMV-urilor, garantând în același timp cel mai înalt nivel de protecție a sănătății publice, animale și a mediului. Regulamentul privind PMV stabilește dispoziții specifice menite să sporească disponibilitatea tratamentelor medicale pentru ecvidee și, prin urmare, să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea acestora, protejând în același timp sănătatea publică.
Unele dispoziții sunt mai generale și vizează stimularea autorizării PMV-urilor destinate piețelor limitate, cum ar fi cele pentru ecvidee. În anumite condiții, Regulamentul privind PMV permite, de asemenea, utilizarea produselor medicinale în afara condițiilor autorizației de comercializare, așa-numita „utilizare în cascadă”. Aceste condiții sunt specifice pentru animalele de la care se obțin produse alimentare și pentru animalele de la care nu se obțin produse alimentare (cum ar fi ecvideele excluse din lanțul alimentar). Pentru a spori disponibilitatea medicamentelor pentru ecvideele de la care se obțin produse alimentare, Regulamentul privind PMV prevede, de asemenea, stabilirea unei liste de substanțe esențiale pentru tratamentul ecvideelor sau care aduc valoare clinică adăugată în comparație cu alte opțiuni de tratament disponibile pentru ecvidee și pentru care perioada de așteptare trebuie să fie de șase luni.
Pentru a asigura trasabilitatea și excluderea fiabilă din lanțul alimentar, ecvideele din UE trebuie identificate prin următoarele mijloace: un cod unic, mijloace fizice de identificare (transponder injectabil sau crotalie) și un document unic de identificare pe viață (denumit și „pașaport”). În general, ecvideele trebuie identificate într-un termen care urmează să fie stabilit de statul membru (SM) și înainte ca acestea să împlinească vârsta de 12 luni sau înainte de a părăsi unitatea de naștere pentru o perioadă mai mare de 30 de zile. Întârzierile în identificare, precum și pierderea pașaportului sau identificarea fizică a animalelor trebuie să conducă la excluderea acestora din lanțul alimentar, cu excepția cazului în care operatorul poate demonstra în mod satisfăcător că statutul animalului ecvin destinat sacrificării pentru consumul uman nu a fost compromis de niciun tratament medical. Pașaportul conține, de asemenea, informații din care să reiasă dacă un anumit ecvideu este exclus de la sacrificarea pentru consumul uman sau dacă a primit un tratament medicamentos cu substanțe din LSE. Statele membre trebuie să creeze și să mențină baze de date care conțin codul unic, codul de identificare afișat de transponder și detaliile pașaportului și ale animalului, precum și informații privind statutul animalului în cadrul lanțului alimentar („statutul în cadrul lanțului alimentar”).
Gestionarea ecvideelor care au fost excluse din lanțul alimentar poate fi dificilă atunci când păstrarea lor nu mai este dorită sau posibilă pentru proprietarii lor. Întrucât aceste animale sunt excluse din lanțul alimentar, ele trebuie ținute până când mor sau sunt eutanasiate. Cu toate acestea, în unele state membre, ele nu pot fi eutanasiate fără un motiv întemeiat. În unele cazuri, prețul eutanasierii și al ecarisării poate fi prohibitiv pentru proprietari. Prin urmare, unele ecvidee pot rămâne fără tratament pentru a se evita excluderea lor din lanțul alimentar, iar dacă sunt excluse din lanțul alimentar, pot fi neglijate sau abandonate. Ambele situații ar crea probleme grave de sănătate și bunăstare a animalelor. În unitățile special dedicate producției de carne de ecvidee – în pofida numărului lor relativ scăzut din Europa – excluderea din lanțul alimentar face ca ecvideele să nu mai aibă nicio valoare. Per ansamblu, acești factori creează condiții care pot stimula practicile ilegale și frauduloase, după cum o demonstrează cazurile anterioare și cele mai recente. Aceasta poate include manipularea pașaportului, omiterea excluderii ecvideelor din lanțul alimentar după tratamentul cu medicamente neautorizate pentru animalele de la care se obțin produse alimentare, neînregistrarea tratamentelor cu astfel de medicamente și falsificarea identificării ecvideelor. Toate acestea ar putea avea ca rezultat sacrificarea ecvideelor care ar fi trebuit să fie excluse din lanțul alimentar.
Printre altele, cerințele pentru intrarea în UE prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2022/2292 al Comisiei se aplică ecvideelor de la care se obțin produse alimentare și produselor obținute de la acestea. Cu alte cuvinte, ecvideele destinate sacrificării în vederea consumului uman care au fost tratate cu substanțele interzise în temeiul Directivei 96/22/CE, cu substanțele interzise din tabelul 2 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei sau cu substanțe neincluse în tabelul 1 din regulamentul respectiv sau carnea provenită de la astfel de ecvidee sacrificate în țări terțe nu sunt autorizate să intre în UE. Numai unele țări sunt autorizate în prezent să exporte ecvidee vii în UE sau carne de ecvidee.
Pentru a colecta și a analiza dovezile obținute între 2018 și 2022 cu privire la situația actuală, Comisia a desemnat un contractant care să efectueze un studiu (denumit în continuare „studiul”). În raportul său, contractantul a examinat mai multe întrebări de studiu, a analizat acțiunile propuse de autoritățile competente din statele membre și de părțile interesate pentru a îmbunătăți situația actuală și a evaluat impactul potențial al acestor acțiuni asupra sănătății publice, a bunăstării animalelor, a riscului de fraudă și a condițiilor de concurență echitabile cu țările terțe. Pentru efectuarea studiului, contractantul a studiat literatura de specialitate, a identificat sursele de dovezi relevante și a conceput o strategie de consultare. Într-o a doua etapă, contractantul a colectat date și opinii de la autoritățile competente și părțile interesate relevante și a analizat informațiile disponibile.
3.Evaluarea situației actuale
Întrucât autoritățile competente și părțile interesate dispuneau de date foarte limitate sau inexistente pentru o serie de întrebări de studiu, contractantul nu a putut ajunge la concluzii valabile și reprezentative la nivelul UE. Lacunele s-au referit, printre altele, la date exacte privind motivele excluderii din lanțul alimentar, la recurgerea la eutanasiere ca urmare a excluderii din lanțul alimentar sau la procentul de animale tratate cu PMV în afara condițiilor autorizației de comercializare în perioada de observare 2018-2022. Evaluarea prezentată mai jos se axează pe subiectul central al articolului 158 din Regulamentul privind PMV, și anume tratamentul cu produse medicinale al ecvideelor și excluderea acestora din lanțul alimentar, inclusiv în ceea ce privește importurile din țările terțe.
Ponderea ecvideelor excluse din lanțul alimentar diferă semnificativ de la un stat membru la altul, variind între 5 și 95 %. În unele state membre cu un număr mai mare de animale, ponderea variază între 6 și 60 %. Nu sunt disponibile pe scară largă informații exacte privind motivele excluderii. Din acest motiv, este dificil să se stabilească dacă excluderea din cauza tratamentului veterinar sau a unei decizii a autorităților competente (de exemplu, identificare tardivă; pașapoarte duplicat sau înlocuitor) este mai probabilă. Acesta este un aspect important, deoarece cauzele profunde care conduc la excludere și posibilele acțiuni de evitare a acesteia pot fi diferite.
În ceea ce privește excluderea ecvideelor din lanțul alimentar din cauza tratamentului medical, principala cauză este lipsa produselor medicinale care ar permite rămânerea animalului tratat în lanțul alimentar.
Studiul a colectat opinii cu privire la limitările privind dezvoltarea și autorizarea de noi PMV pentru ecvideele de la care se obțin produse alimentare, care au inclus piața relativ redusă a ecvideelor atunci când se iau în considerare procedurile costisitoare aferente autorizației de comercializare. Acest lucru este agravat de caracterul neobișnuit al anumitor indicații la ecvidee și de costul furnizării datelor necesare pentru stabilirea LMR-urilor, pentru stabilirea perioadei de așteptare a PMV-ului specific și pentru menținerea acestui PMV pe piață. În ceea ce privește dispozițiile din dreptul Uniunii care vizează stimularea disponibilității medicamentelor pentru ecvideele de la care se obțin produse alimentare, extrapolarea LMR în temeiul Regulamentului privind LMR s-a dovedit a avea o utilitate limitată, întrucât costul studiilor privind perioada de așteptare pentru anumite PMV este principalul factor limitativ. Este nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul noilor dispoziții din Regulamentul privind PMV care vizează stimularea disponibilității medicamentelor (de exemplu, depunerea de cereri pentru piețe limitate).
Studiul nu a putut furniza date privind procentul de animale tratate cu un PMV care a necesitat excluderea acestora din lanțul alimentar, tratate cu o substanță din LSE sau cu produse medicinale utilizate în afara condițiilor autorizațiilor lor de comercializare. Cu toate acestea, s-a raportat că, în general, atunci când PMV-urile autorizate disponibile în alte state membre sunt necesare în temeiul articolului 113 din Regulamentul privind PMV, urgența tratamentului conduce adesea la utilizarea produselor medicinale, ceea ce duce la excluderea animalului din lanțul alimentar.
Studiul a identificat, de asemenea, o lipsă generală de cunoștințe, o neînțelegere sau o nerespectare a reglementărilor, a textelor juridice și a orientărilor complexe privind utilizarea PMV în rândul medicilor veterinari și al deținătorilor de ecvidee, care contribuie la excluderea ecvideelor din lanțul alimentar. Aceasta include o lipsă de înțelegere a ceea ce constituie utilizarea PMV în afara condițiilor autorizației de comercializare în conformitate cu articolul 112 alineatul (4) sau articolul 113 din Regulamentul privind PMV în comparație cu așa-numita utilizare în afara indicațiilor terapeutice („off-label”), care nu este permisă de legislația UE.
Problemele de bunăstare a animalelor legate de excluderea din lanțul alimentar, de exemplu a animalelor abandonate sau eutanasiate, par a fi destul de rare. Cu toate acestea, astfel de probleme par să fie mai frecvente pentru ecvideele destinate producției de carne, care, adesea, nu beneficiază de tratamente optime pentru a evita excluderea lor din lanțul alimentar. Acest lucru are drept consecință un efect negativ asupra sănătății și bunăstării acestor animale.
Excluderea ecvideelor din lanțul alimentar poate avea ca rezultat activități frauduloase în domeniile identificării și trasabilității documentelor pentru reintroducerea ilegală în lanțul alimentar a animalelor excluse. Datele furnizate de Rețeaua de alertă și cooperare a UE au identificat 60 de cazuri de astfel de reintroducere între 2018 și 2024 în UE. Dincolo de considerațiile privind bunăstarea animalelor, astfel de activități frauduloase pot genera probleme de sănătate publică, deoarece este posibil ca animalele excluse să fi fost tratate cu substanțe interzise pentru care nu se poate stabili nicio LMR sigură (și anume nu se poate stabili o perioadă de așteptare sigură). În sens mai larg, aceste activități frauduloase au un impact negativ și inechitabil asupra reputației deținătorilor de animale și a operatorilor din sectorul alimentar care respectă legislația UE.
Studiul a constatat că mecanismele de control existente au reușit să detecteze activitățile frauduloase și neconformitățile cu normele UE. Cu toate acestea, Comisia a identificat, de asemenea, posibilități de îmbunătățire în ceea ce privește cooperarea și coordonarea între autoritățile competente implicate, prin instituirea unor proceduri de avertizare în interes public și consolidarea activităților de control pentru a facilita detectarea timpurie și monitorizarea adecvată a acestor activități frauduloase. Studiul a evidențiat, de asemenea, o serie de acțiuni de îmbunătățire a cooperării, în special schimbul de informații cuprinse în bazele de date naționale ale statelor membre între autoritățile competente și cu operatorii de ecvidee, precum și o mai bună comunicare cu părțile interesate.
În ceea ce privește importurile din țări terțe de ecvidee de la care se obțin produse alimentare sau de produse obținute de la acestea în UE, în cursul perioadei de observare, nu au avut loc importuri de animale vii destinate sacrificării. Datele arată că, în 2022, aproape 14 000 de tone de carne comercializată în UE au fost importate și, la fel ca în anii precedenți, Argentina a fost principalul exportator, urmată de Uruguay, Canada, Australia și Regatul Unit. Pe parcursul perioadei de studiu s-a observat o tendință descrescătoare, exprimată în tone de carne importată din țări terțe, în special din Canada și Australia.
Cele mai recente rapoarte de audit ale Comisiei au sugerat că, în țările terțe, sunt necesare sisteme mai solide și o aplicare mai strictă a reglementărilor pentru a spori eficacitatea trasabilității animalelor. Aceste măsuri ar permite identificarea și urmărirea oricăror probleme care ar putea apărea, asigurându-se, în același timp, că animalele tratate cu anumite PMV nu sunt destinate consumului uman.
În cele din urmă, studiul semnalează discrepanțe între cerințele de import prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2022/2292 al Comisiei și în Directiva 96/22/CE a Consiliului și atestarea inclusă în certificatele oficiale de import (care necesită în prezent atestarea conformității pentru o perioadă de șase luni înainte de sacrificare). Acest lucru duce la lipsa unor condiții de concurență echitabile.
4.Evaluarea punctelor de vedere ale părților interesate și ale autorităților competente cu privire la posibilele acțiuni ale UE de îmbunătățire a situației actuale
Studiul a compilat sugestii din partea autorităților competente naționale și a părților interesate relevante cu privire la acțiunile care, în opinia lor, ar contribui la îmbunătățirea situației actuale. Sugestiile ar putea fi clasificate în patru categorii: (i) cele care fuseseră deja abordate în legislația actuală a UE (prin urmare, nu necesită o evaluare suplimentară); (ii) cele care erau în curs de punere în aplicare; (iii) cele care pot fi puse în aplicare în temeiul cadrului juridic actual al UE și (iv) cele care necesită punerea în aplicare a unor modificări ale legislației relevante a UE. Studiul a evaluat aceste sugestii având în vedere impactul lor potențial asupra sănătății publice, a bunăstării animalelor, a riscului de fraudă și a condițiilor de concurență echitabile cu țările terțe.
Conform evaluării, majoritatea acțiunilor sugerate care au fost puse în aplicare sau care pot fi puse în aplicare în temeiul cadrului juridic actual vor îmbunătăți sănătatea și bunăstarea ecvideelor de la care se obțin produse alimentare, permițând unui număr mai mare de animale să rămână legal în lanțul alimentar. Acest lucru, la rândul său, ar reduce riscul ca animalele să nu fie tratate pentru a evita excluderea din lanțul alimentar și riscurile de bunăstare asociate, cum ar fi abandonarea sau neglijarea animalelor. Reducerea ratelor de excludere ar descuraja, de asemenea, activitățile infracționale și frauda. Sănătatea publică ar beneficia, de asemenea, de reducerea riscului ca animalele excluse tratate cu substanțe interzise și neautorizate să reintre ilegal în lanțul alimentar.
4.1 Acțiuni în curs de punere în aplicare
4.1.1
Revizuirea listei substanțelor esențiale (LSE)
Cea mai recentă actualizare a LSE a avut loc în 2013. În conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul privind PMV, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/901 al Comisiei. Acest regulament se bazează pe o evaluare științifică efectuată de Agenția Europeană pentru Medicamente. Noua listă stabilită prin Regulamentul (UE) 2025/901 prevede o serie de substanțe care vor răspunde nevoilor terapeutice sau de diagnosticare care nu pot fi abordate în prezent de produsele medicinale existente sau care vor aduce un beneficiu clinic suplimentar în raport cu alte opțiuni disponibile.
4.2 Acțiuni care pot fi puse în aplicare în temeiul cadrului juridic actual al UE
4.2.1
Creșterea disponibilității PMV-urilor pentru ecvideele de la care se obțin produse alimentare
Au fost introduse dispozițiile specifice în Regulamentul privind LMR și în Regulamentul privind PMV cu scopul de a spori disponibilitatea PMV-urilor autorizate și, ca atare, acestea sunt considerate factori-cheie pentru îmbunătățirea situației actuale. Aceste dispoziții includ, printre altele, extrapolarea LMR, posibilitatea de a acorda autorizații de comercializare pentru piețe limitate, creșterea perioadelor de protecție a datelor, posibilitatea de a acorda mai mult de o autorizație de comercializare pentru un anumit PMV aceluiași titular al autorizației de comercializare etc. Cu toate acestea, studiul a semnalat, de asemenea, că va fi nevoie de timp suplimentar pentru ca aplicarea dispozițiilor menționate din Regulamentul privind PMV să își atingă potențialul maxim.
Studiul a constatat, de asemenea, că disponibilitatea PMV-urilor deja autorizate în alte state membre ar putea fi abordată în continuare prin acțiuni precum punerea în aplicare fără probleme a procedurii de recunoaștere ulterioară (PRU) și adoptarea unei politici atractive în materie de taxe, care ar reduce costurile de autorizare și de întreținere a acestor PMV-uri în noile state membre vizate.
Studiul a identificat alte acțiuni posibile, cum ar fi cercetarea sau noi abordări de modelare privind LMR-urile pentru ecvidee finanțate/sponsorizate de UE. Cu toate acestea, măsurile de finanțare pentru solicitanții individuali ar trebui abordate cu prudență, deoarece ar putea crea o denaturare a pieței. În plus, Comisia sprijină deja dezvoltarea unor instrumente și metode inovatoare de evaluare a expunerii la substanțe chimice și de reducere a testării pe animale prin intermediul instrumentelor finanțate de UE, cum ar fi Parteneriatul pentru evaluarea riscurilor aferente substanțelor chimice – PARC. Cu toate acestea, sprijinul financiar sau alte acțiuni, cum ar fi o colaborare sporită la nivelul UE pentru a genera date clinice, bazate pe dovezi, ar reprezenta o contribuție parțială. Costurile de autorizare a noilor PMV (costul studiilor privind eliminarea reziduurilor necesare pentru a stabili o perioadă de așteptare sigură fiind foarte ridicat), costurile de întreținere a acestora (de exemplu, taxele anuale, taxele legate de variațiile care necesită sau nu necesită o evaluare) și randamentul scăzut al investițiilor legate de o piață limitată reprezintă, de asemenea, provocări financiare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.
4.2.2.
Îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la medicamentele disponibile care pot fi utilizate la ecvideele de la care se obțin produse alimentare
Studiul a identificat o serie de acțiuni care necesită colaborarea între medicii veterinari, părțile interesate din industrie, autoritățile de reglementare și cercetători pentru a face schimb de cunoștințe, de bune practici și de progrese în ceea ce privește tratamentul ecvideelor, inclusiv la nivel internațional. Aceasta ar implica organizarea de conferințe, inițiative de cercetare și crearea de baze de date online. Pregătirea protocoalelor de tratament cu PMV-urile disponibile și cu substanțe esențiale ar putea oferi orientări semnificative. Aceasta ar putea include actualizări privind modificările aduse legislației UE sau naționale relevante, astfel încât medicii veterinari practicieni să ia cunoștință de cele mai recente obligații care le revin.
4.2.3.
Consolidarea controalelor privind utilizarea PMV-urilor la ecvideele de la care se obțin produse alimentare
O aplicare consolidată a legislației relevante privind utilizarea medicamentelor la ecvideele de la care se obțin produse alimentare ar contribui la reducerea fraudei alimentare și, prin urmare, la protejarea sănătății publice, având, în același timp, un efect pozitiv asupra bunăstării animalelor. Studiul a constatat necesitatea unei abordări coordonate între autoritățile competente relevante și diviziunile acestora, atât în cadrul statelor membre, cât și între acestea, cu un schimb eficient de informații și cunoștințe. Pentru a îmbunătăți controalele în acest domeniu, studiul a făcut referire la sistemele naționale actuale de prescriere veterinară pentru colectarea datelor privind prescripțiile. Cu toate acestea, pentru a avea informații mai detaliate cu privire la prescriere și utilizarea PMV-urilor în funcție de statutul din cadrul lanțului alimentar al animalelor tratate, ar fi necesară comunicarea cu baza de date națională de identificare.
4.2.4
Îmbunătățirea trasabilității ecvideelor
Studiul a identificat mai multe acțiuni de îmbunătățire a trasabilității, cum ar fi (i) crearea și utilizarea unei baze de date comune de identificare la nivelul UE, (ii) acordarea accesului direct la bazele de date pentru medicii veterinari din sistemul privat, astfel încât aceștia să poată înregistra imediat modificările aduse statutului din cadrul lanțului alimentar al animalelor, și (iii) digitalizarea pașapoartelor animalelor. Cu toate acestea, obiectivele care stau la baza acestor acțiuni pot fi atinse prin aplicarea legislației actuale a UE.
De exemplu, prin acordarea accesului numai pentru citire la baza de date națională a statelor membre pentru autoritățile competente din alte state membre (sau, după caz, organismelor delegate din statele membre respective), ar fi posibil să se pună în aplicare un sistem online la nivelul UE în cadrul căruia autoritățile competente să poată vizualiza și face schimb de informații privind identificarea animalelor, statutul din cadrul lanțului alimentar și circulația acestora. Medicii veterinari responsabili ar putea, de asemenea, să aibă acces la citirea și scrierea datelor pentru a obține cel mai recent statut al unui animal în cadrul lanțului alimentar și pentru a actualiza acest statut în funcție de necesități. O formă digitală a pașaportului (carduri din plastic, carduri inteligente sau aplicații digitale pe dispozitive electronice portabile) poate fi, de asemenea, autorizată împreună cu o versiune standard (pe suport de hârtie). În cele din urmă, acțiunea avută în vedere pentru a crea grupuri de sensibilizare la nivel național axate pe identificarea animalelor ar putea fi grupată cu alte acțiuni menite să îmbunătățească cooperarea în cadrul autorităților competente naționale și să-i sensibilizeze pe medicii veterinari și pe deținătorii de animale.
4.3 Acțiuni care ar necesita modificări ale legislației UE care urmează să fie puse în aplicare
4.3.1.
Promovarea unei utilizări mai flexibile a PMV
Potrivit studiului, părțile interesate au solicitat să fie permise derogări suplimentare de la articolul 106 alineatul (1) din Regulamentul privind PMV, astfel încât PMV să poată fi utilizate în conformitate cu cel mai recent aviz științific, chiar dacă un astfel de aviz nu este în conformitate cu rezumatul caracteristicilor produsului (RCP). Un exemplu ar fi să se permită medicului veterinar să reducă sau să mărească doza sau să modifice frecvența sau calea de administrare. În conformitate cu Regulamentul privind PMV, derogarea de la acest articol pentru ecvideele de la care se obțin produse alimentare este posibilă numai în conformitate cu articolul 113 coroborat cu articolul 115. Părțile interesate consideră că acordarea unei astfel de flexibilități ar permite o mai bună gestionare a bolilor sau a rănilor la animale și ar oferi medicilor veterinari securitate juridică atunci când tratează animalele respective. Totuși, întrucât excluderea animalelor tratate din lanțul alimentar este declanșată numai de substanța activă conținută în medicamentul utilizat, flexibilitatea propusă nu ar îmbunătăți situația actuală.
Cu toate acestea, abaterile de la RCP ar însemna că PMV sunt utilizate în afara condițiilor care au fost evaluate de autoritățile competente care au acordat autorizația de comercializare și care garantează calitatea, siguranța și eficacitatea PMV în cauză. Prin urmare, astfel de abateri pot genera preocupări pentru sănătatea publică din cauza efectelor potențiale ale utilizării unor doze mai mari sau a unor regimuri de dozare mai lungi asupra siguranței perioadelor de așteptare autorizate și a prezenței reziduurilor în alimente. În plus, există o preocupare privind sănătatea publică legată de rezistența la antimicrobiene (RAM). În acest sens, orice abatere de la RCP care are ca rezultat o eficacitate mai scăzută a unui anumit PMV ar avea, de asemenea, un impact negativ asupra bunăstării animalului tratat.
4.3.2.
Modificarea criteriilor de excludere din lanțul alimentar
Studiul a raportat posibile acțiuni de eliminare a excluderii permanente din lanțul alimentar, inclusiv o clauză privind perioada de așteptare temporară (de exemplu, de la șase luni la un an) atunci când sunt utilizate PMV care conduc la excludere sau din motive administrative, cum ar fi identificarea tardivă a animalului sau eliberarea unui pașaport înlocuitor.
Potrivit studiului, părțile interesate au susținut că o perioadă de așteptare de un an ar putea fi suficientă pentru a acoperi aproape toate reziduurile de PMV. Cu toate acestea, perioadele de așteptare ar trebui calculate de la caz la caz, luând în considerare compoziția completă a PMV (de exemplu, substanța activă și excipienții), calea de administrare și regimul de dozare. Această măsură ar permite în mod prospectiv animalelor să beneficieze de o gamă mai largă de tratamente veterinare, rămânând în același timp în lanțul alimentar. Totuși, nu s-ar permite tratarea acestor animale cu substanțe interzise și ar fi necesare procese stricte de monitorizare pentru a se asigura respectarea perioadei de așteptare.
Potrivit unor părți interesate, această sugestie ar crea condiții de concurență echitabile pentru importurile din țări terțe. Cu toate acestea, o astfel de măsură ar implica un tratament diferențiat al ecvideelor de la care se obțin produse alimentare în temeiul legislației UE, ceea ce ar duce la un nivel mai scăzut de protecție a consumatorilor pentru această specie în comparație cu alte specii de animale (de exemplu, bovine, ovine, porcine, păsări de curte etc.). La rândul său, acest lucru ar putea să submineze reputația cărnii de cal și acceptarea acesteia de către consumatori.
Această propunere ar putea contribui la abordarea unor aspecte legate de bunăstarea animalelor (de exemplu, animalele care nu beneficiază de tratamentul necesar pentru a evita excluderea) și la reducerea numărului de animale excluse în viitor, prevenind astfel reintroducerea ilegală a acestora în lanțul alimentar. Cu toate acestea, eliminarea excluderii permanente din lanțul alimentar și includerea unei clauze privind perioada de așteptare temporară nu au putut fi aplicate animalelor excluse în prezent, întrucât ar putea avea ca rezultat reintrarea în lanțul alimentar a animalelor tratate cu substanțe interzise.
4.3.3.
Excluderea sistematică a ecvideelor din lanțul alimentar
Această măsură propusă ar viza toate ecvideele, cu excepția celor crescute în mod specific pentru producția de alimente. Astfel cum s-a raportat în studiu, separarea între animalele destinate petrecerii timpului liber/competițiilor și animalele de la care se obțin produse alimentare ar fi dificilă, deoarece un ecvideu nu se încadrează într-o singură categorie pe parcursul întregii sale durate de viață. Prin urmare, crearea unei categorii standard de „animal de companie din specia ecvină” care să excludă animalul din lanțul alimentar ca mânz ar conduce la mai multe probleme. Necesitatea întreținerii pe întreaga durată a vieții ar putea avea implicații asupra bunăstării animalelor, care devin o povară costisitoare și nu au nicio utilizare alternativă, cu consecințe imprevizibile în ceea ce privește animalele neglijate sau abandonate. Prin urmare, este probabil ca activitățile frauduloase și infracționale care vizează reintroducerea ilegală în lanțul alimentar a acestor animale excluse să crească. Acest lucru ar avea, la rândul său, un impact negativ evident asupra sănătății publice, deoarece este posibil ca aceste animale să fi fost tratate cu substanțe interzise pentru care nu poate fi stabilită nicio LMR sigură.
5.Concluzii
Excluderea ecvideelor din lanțul alimentar din cauza tratamentului medical este determinată în principal de lipsa produselor medicinale care ar permite animalului tratat să rămână în lanțul alimentar.
În acest sens, cooperarea dintre toate părțile interesate care contribuie la inovare și la dezvoltarea de PMV pentru ecvideele de la care se obțin produse alimentare (deținătorii de animale, medicii veterinari, mediul academic, industria sănătății animale și autoritățile de reglementare) ar fi esențială pentru identificarea nevoilor existente, pentru a acorda prioritate cercetării cu privire la acestea și pentru a facilita transferul de tehnologie, dezvoltarea de produse și etapele de reglementare care să conducă la autorizarea și menținerea pe piață a unui PMV.
Va fi nevoie de mai mult timp pentru ca Regulamentul privind PMV să își atingă întregul potențial și să crească disponibilitatea medicamentelor. Depunerea progresivă a cererilor de autorizare a PMV-urilor care au fost considerate eligibile pentru piețe limitate va contribui la acest lucru. Disponibilitatea pe scară mai largă la nivelul UE a PMV-urilor deja autorizate în alte state membre ar putea fi îmbunătățită în continuare printr-o punere în aplicare fără probleme a PRU și prin adoptarea unei politici atractive în materie de taxe, care ar reduce costurile de autorizare și de întreținere a acestor produse în noile state membre vizate. În plus, noua LSE va contribui, de asemenea, la creșterea disponibilității medicamentelor prin abordarea nevoilor terapeutice sau de diagnosticare care nu pot fi abordate în prezent cu medicamentele care pot fi utilizate la ecvideele de la care se obțin produse alimentare.
Medicii veterinari joacă un rol esențial în prescrierea și utilizarea PMV-urilor în conformitate cu normele UE și naționale. Aceasta include excluderea ecvideelor din lanțul alimentar din cauza tratamentului medical. Profesia de medic veterinar, în strânsă cooperare cu autoritățile competente naționale, ar trebui să contribuie în continuare la sensibilizarea medicilor veterinari și a deținătorilor de animale cu privire la legislația relevantă; și anume identificarea ecvideelor și utilizarea și înregistrarea tratamentelor veterinare. Acest lucru poate implica elaborarea unor orientări naționale sau a unor protocoale de tratament specifice, inclusiv în ceea ce privește utilizarea medicamentelor în afara condițiilor autorizației de comercializare și a substanțelor din LSE, sau organizarea de campanii de formare specifice (inclusiv cu privire la actualizările legislației naționale sau ale UE relevante).
Consolidarea cooperării și a coordonării între autoritățile competente naționale implicate, precum și consolidarea aplicării normelor sunt esențiale pentru identificarea activităților frauduloase și a nerespectării normelor UE aplicabile. Această cooperare consolidată ar implica schimbul de informații cuprinse în bazele de date naționale între autoritățile competente din statele membre și, de asemenea, cu operatorii de ecvidee privind identificarea, circulația și statutul din cadrul lanțului alimentar, maximizând potențialul legislației actuale. Aceasta ar putea fi completată, de asemenea, de o mai bună comunicare și de campanii de sensibilizare cu părțile interesate relevante. Procedurile solide și bine stabilite de avertizare în interes public sunt, de asemenea, esențiale pentru detectarea timpurie a semnalelor de fraudă și pentru declanșarea acțiunilor de control relevante de către autoritățile competente.
Punerea în aplicare a acțiunilor menționate mai sus va contribui la îmbunătățirea situației actuale. Bunăstarea animalelor va fi îmbunătățită prin disponibilitatea unor tratamente medicale mai adecvate pentru ecvidee, evitând excluderea acestora din lanțul alimentar și riscurile potențiale pentru bunăstare (de exemplu, animalele care nu sunt tratate pentru a evita excluderea). Reducerea numărului de animale excluse va reduce, de asemenea, șansele de activitate infracțională și de fraudă, precum și riscurile pe care aceste activități le prezintă pentru sănătatea publică și bunăstarea animalelor. În sfârșit, consolidarea aplicării dreptului Uniunii va contribui, de asemenea, la crearea unui mediu mai disuasiv pentru fraudă.
În acest context, Comisia, în strânsă cooperare cu autoritățile competente din statele membre și cu părțile interesate, va promova punerea în aplicare a acțiunilor menționate mai sus în temeiul cadrului juridic existent al UE pentru: (i) creșterea disponibilității medicamentelor pentru animalele de la care se obțin produse alimentare din specia ecvină; (ii) creșterea gradului de conștientizare în rândul medicilor veterinari și al deținătorilor de animale cu privire la normele UE privind utilizarea produselor medicinale la ecvideele de la care se obțin produse alimentare și excluderea acestora din lanțul alimentar; și (iii) consolidarea cooperării și a coordonării între autoritățile competente naționale, precum și a activităților de asigurare a respectării legii.
În ceea ce privește condițiile de concurență echitabile pentru importurile din țări terțe, Comisia lucrează la o propunere de modificare a anexei III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei și a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403 al Comisiei în ceea ce privește modelele de certificate necesare pentru intrarea în UE a transporturilor de anumite produse provenite de la solipede domestice și solipede sălbatice și, respectiv, de anumite categorii de ecvidee. Această modificare va alinia atestarea din certificatele relevante la cerințele UE privind durata de viață prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2022/2292 al Comisiei și în Directiva 96/22/CE a Consiliului pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru normele în vigoare în prezent.
În plus, Comisia va continua să auditeze țările exportatoare pentru a evalua sistemele oficiale de control ale acestora pentru produsele de origine animală destinate exportului către UE, inclusiv pentru carnea de cal.
LISTĂ DE ABREVIERI
RAM
Rezistența la antimicrobiene
AC
Autoritatea competentă
LSE
Lista substanțelor esențiale
MA
Autorizație de comercializare
LMR
Limită maximă de reziduuri
SM
Stat membru
RCP
Rezumatul caracteristicilor produsului
PRU
Procedura de recunoaștere ulterioară
TT
Țări terțe
PMV
Produs medicinal veterinar