COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.6.2025

COM(2025) 400 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind fondul comun de provizionare în 2024

{SWD(2025) 100 final}

Cuprins

INTRODUCERE

Partea 1: Etapele principale în 2024

1.1. Prezentare generală

1.2. Structura pe compartimente

1.3. Cererile de executare a unor garanții și cererile de plată

1.4. Rata efectivă de provizionare

Partea 2: Strategia de investiții, structura portofoliului și performanța

2.1. Componența și caracteristicile portofoliului

2.2. Amprenta de mediu, socială și de guvernanță (MSG)

2.3. Performanța fondului comun de provizionare în 2024

CONCLUZII

INTRODUCERE

Acesta este al patrulea raport anual privind fondul comun de provizionare 1 , care acoperă perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024. Raportul evidențiază principalele evoluții legate de funcționarea fondului comun de provizionare în 2024 și prezintă principalele caracteristici financiare și de risc ale fondului și performanța sa anuală. Acesta prezintă și rezultatele acțiunilor întreprinse de Comisie pentru a îmbunătăți performanța pe termen mai lung a fondului prin introducerea unei sfere diversificate de investiții.

Fondul comun de provizionare, instituit în temeiul articolului 212 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, conține toate provizioanele rezervate de la bugetul UE sau cu contribuția statelor membre participante pentru a acoperi riscul de pierderi din operațiuni garantate de garanțiile interne 2 și externe 3 executate de Uniunea Europeană. Pe lângă garanțiile bugetare, în fondul comun de provizionare sunt păstrate provizioane pentru cea mai mare parte a împrumuturilor de asistență macrofinanciară (AMF) acordate țărilor terțe 4 . Provizioanele deținute în fondul comun de provizionare constituie rezerva de capital din care sunt extrase fonduri pentru a acoperi ieșirile necesare și cererile de executare a garanțiilor care decurg din operațiunile sprijinite.

Fondul comun de provizionare a devenit operațional în ianuarie 2021. La sfârșitul anului 2024, valoarea activelor nete ale fondului se ridica la 23,18 miliarde EUR, fiind cel mai mare portofoliu de investiții gestionat direct de Comisie.

Fondul comun de provizionare a reușit să facă față volatilității pieței în 2024, cu o expunere echilibrată la mai multe clase de active. Diversificarea portofoliului fondului comun de provizionare prin investiții în titluri de capital a contribuit suplimentar la îmbunătățirea performanței generale. Portofoliul a înregistrat o rentabilitate în cifre absolute 5 de 3,57 %. Prin acest randament, combinat și cu rezultatele din 2023 (+ 5,21 %), s-au compensat aproape integral pierderile suferite în 2022, an marcat de cel mai sever declin al obligațiunilor la nivel global din ultima jumătate de secol. Rezultatele obținute au restabilit capacitatea fondului comun de provizionare de a absorbi pierderile pe durata de viață a programelor de garanții bugetare. Privind în perspectivă, nivelul actual ridicat al ratelor dobânzilor oferă o bază prudentă pentru performanța pe termen mediu, sub rezerva incertitudinii sporite legate de evoluțiile geopolitice, care pot influența semnificativ condițiile de piață.

Prezentul raport se axează pe aspecte legate de gestionarea activelor fondului comun de provizionare. Evoluția datoriilor contingente care decurg din garanțiile bugetare și din împrumuturile UE, în raport cu care activele fondului comun de provizionare sunt păstrate ca provizioane, este discutată într-un raport separat în temeiul articolului 256 din Regulamentul financiar.

Partea 1: Etapele principale în 2024

1.1. Prezentare generală

La fel ca în anii precedenți, fondul a fost gestionat în conformitate cu procedurile din cadrul structurii sale de guvernanță stabilite 6 și fără incidente operaționale.

La 31 decembrie 2024, valoarea activului net 7 era de 23,2 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 4,5 miliarde EUR la sfârșitul anului 2023 (o creștere de 24 % înregistrată de-a lungul anului). În 2024, fondul comun de provizionare a primit contribuții nete de la bugetul UE sau contribuții din partea statelor membre participante și a țărilor AELS în valoare de 3,6 miliarde EUR. Restul creșterii valorii portofoliului (840 de milioane EUR) rezultă din creșterea valorii de piață a activelor existente.

Figura 1: Evoluția valorii activului net al fondului comun de provizionare (miliarde EUR)

 

Mai multe informații privind situațiile financiare sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport.

1.2. Structura pe compartimente

Deși activele fondului comun de provizionare sunt gestionate în conformitate cu o politică de investiții comună, ele sunt păstrate în compartimente distincte, corelate fie cu garanțiile bugetare individuale și programele de asistență financiară, fie cu compartimentele InvestEU ale statelor membre.

Provizionul din fondul comun de provizionare este alocat fiecărei garanții bugetare/fiecărui program de asistență financiară (sau statelor membre care contribuie cu provizioane pentru compartimentul lor InvestEU), în conformitate cu cadrul juridic aplicabil fiecăruia 8 . Sumele alocate fiecărei garanții bugetare sunt înregistrate în compartimente distincte pentru a permite urmărirea nivelurilor de provizionare în raport cu nivelurile stabilite de temeiul juridic ce constituie garanția. Dacă provizioanele coboară sub anumite niveluri, realimentările pot fi finanțate din pachetele financiare ale programelor respective.

În 2024, s-au adăugat un nou compartiment InvestEU pentru statele membre 9 și un compartiment pentru garanția Mecanismului pentru Ucraina 10 .

La 31 decembrie 2024, fondul comun de provizionare era compus din 18 compartimente, 15 dintre acestea fiind pe deplin operaționale și conținând fonduri. Celelalte compartimente vor fi activate la primirea primelor intrări corespunzătoare.

Tabelul 1: Compartimentele fondului comun de provizionare la 31.12.2024

Compartiment	Valoarea de piață în EUR la 31.12.2024
Compartimente deschise în 2021
FEIS	8 880 303 795,93
GFEA 11	3 225 691 235,78
FEDD 12	761 545 053,25
InvestEU 13	5 530 142 834,06
Compartimente deschise în 2022
FEDD+	2 942 175 754,77
AMF post-2020	128 662 217,57
AMF excepțională pentru Ucraina 14	240 575 443,20
Împrumuturi Euratom acordate după 2020	—
Reorientarea împrumuturilor ELM pentru Ucraina	—
Garanția InvestEU pentru România	187 974 119,28
Garanția InvestEU pentru Cehia	44 099 186,75
Garanția InvestEU pentru Finlanda	30 657 774,29
Garanția InvestEU pentru Grecia	252 204 112,19
Operațiuni de finanțare mixtă în cadrul InvestEU	667 045 123,03
Compartimente deschise în 2023
Garanția InvestEU pentru Bulgaria	79 674 706,38
Garanția InvestEU pentru Malta	7 939 418,22
Compartimente deschise în 2024
Garanția pentru Ucraina	201 878 310,31
Garanția InvestEU pentru Spania	—
TOTAL	23 180 569 085,02

Figura 2: Ponderea compartimentelor fondului comun de provizionare la 31.12.2024

1.3. Cererile de executare a unor garanții și cererile de plată

Gestionarea lichidității cererilor de executare a unor garanții și a cererilor de plată este facilitată de o rezervă de lichidități, astfel cum se prevede în Orientările pentru gestionarea activelor fondului comun de provizionare (OGA) 15 . Rezerva de lichidități este constituită din rezerve limitate de numerar deținute la Trezoreria centrală a Comisiei pentru a acoperi ieșirile de numerar preconizate a se materializa pe o perioadă de trei luni, pe baza notificărilor primite de la partenerii de implementare.

Rezerva a început anul 2024 cu un sold de 106 milioane EUR. În cursul exercițiului, aceasta a primit intrări de 385 de milioane EUR 16 , în timp ce, în 2024, a fost plătită o sumă netă de aproape 350 de milioane EUR 17 . Compartimentele care înregistrau un sold debitor au fost compensate prin alocarea unor active din fondul comun de provizionare (în valoare de 61 de milioane EUR). Ca urmare, la sfârșitul anului 2024, soldul rezervei de lichiditate se ridica la 202 milioane EUR.

Cererile din 2024 legate de garanțiile bugetare respective 18 , care vizează provizioanele fondului comun de provizionare, precum și alte solicitări privind resursele deținute de compartimentele fondului comun de provizionare sunt sintetizate mai jos 19 .

Tabelul 2: Prezentare detaliată a ieșirilor din fondul comun de provizionare în 2024

Compartiment	în milioane EUR	Natura ieșirilor
FEDD	6,14	cereri de executare a garanțiilor
FEDD+	0,09	cereri de executare a garanțiilor
GFEA  (Total: 49,93 de milioane EUR	48,85	cereri de executare a garanțiilor
	1,08	cheltuieli juridice
FEIS	152,16	cereri de executare a garanțiilor
InvestEU	96,78	cereri de executare a garanțiilor
InvestEU pentru România	10,30	cereri de executare a garanțiilor
InvestEU pentru Malta	0,53	cereri de executare a garanțiilor
InvestEU pentru Bulgaria	4,11	cereri de executare a garanțiilor
InvestEU pentru Finlanda	2,74	cereri de executare a garanțiilor
InvestEU – operațiuni de finanțare mixtă	27,07	cereri de executare a garanțiilor
Total ieșiri	349,85

Figura 3: Ieșiri din fondul comun de provizionare în 2024 (milioane EUR)

1.4. Rata efectivă de provizionare

Potrivit articolului 216 din Regulamentul financiar, constituirea de provizioane pentru garanțiile bugetare și asistența financiară acordată țărilor terțe în cadrul fondului comun de provizionare se va baza pe rata efectivă de provizionare (REP), astfel cum este definită la articolul respectiv. REP ia în considerare faptul că gestionarea comună a fondului comun de provizionare – spre deosebire de gestionarea fondurilor de garantare separate – ar putea conduce la o potențială diversificare dacă cererile aferente diferitelor compartimente nu sunt corelate în timp sau la nivel de intensitate.

REP reprezintă raportul dintre

·cuantumul necesar de numerar și echivalente de numerar deținute de fondul comun de provizionare, ținând cont de efectele diversificării între compartimente, și

·suma cuantumurilor necesare de numerar și echivalente de numerar, în ipoteza în care fiecare compartiment ar fi gestionat separat.

Prin lege, REP ar trebui să fie stabilită între 95 % și 100 %, o cifră sub 100 % reflectând anumite efecte de diversificare. În urma calculelor bazate pe metodologia stabilită 20 și date fiind incertitudinile macroeconomice și geopolitice actuale (unele dintre compartimentele fondului comun de provizionare depinzând într-o foarte mare măsură de evoluția situației din Ucraina), Comisia a propus ca REP pentru 2024 să rămână la 100 %, având în vedere că nu s-a observat nicio diversificare între cererile de provizioane din diferitele compartimente. Această abordare a fost confirmată în bugetul anual pentru 2025 adoptat.

Partea 2: Strategia de investiții, structura portofoliului și performanța

Principiile și considerațiile generale care stau la baza strategiei de investiții a fondului comun de provizionare sunt stabilite în Orientările pentru gestionarea activelor fondului comun de provizionare și sunt descrise în detaliu în primul raport anual al fondului comun de provizionare pentru 2021 21 . Pe baza abordării prudente consacrate în Orientările sale pentru gestionarea activelor și a toleranței scăzute la risc, fondul comun de provizionare este gestionat într-un mod care ar trebui să asigure, cel puțin, menținerea capitalului pe durata orizontului său de investiții (9 ani) 22 . Reflectând această politică prudentă de investiții, activele în care poate investi fondul comun de provizionare sunt limitate la titluri cu venit fix foarte lichide și cu un rating foarte ridicat. Cea mai mare parte a fondului comun de provizionare a fost limitată la investițiile în titluri cu venit fix (obligațiuni) cu rating investițional, denominate în euro și dolari americani (acoperite împotriva riscului valutar) 23 . Orientările pentru gestionarea activelor au fost modificate în 2022 pentru a permite investiții limitate în fonduri tranzacționate la bursă care să ofere oportunități suplimentare de diversificare pentru fondul comun de provizionare.

2.1. Componența și caracteristicile portofoliului

În conformitate cu Orientările sale pentru gestionarea activelor, fondul comun de provizionare menține un portofoliu diversificat lichid, investind în principal în instrumente de datorie cu rating ridicat, cum ar fi obligațiunile emise de guverne, entități supranaționale, agenții de stat și întreprinderi.

La sfârșitul anului, portofoliul fondului comun de provizionare era diversificat în mod echilibrat între diferitele clase de active din universul eligibil al instrumentelor cu venit fix, incluzând o expunere limitată la ETF-uri pe acțiuni, numerar sau echivalente de numerar și titluri denominate în dolari americani (USD) acoperite împotriva riscului. Figura 4 ilustrează o creștere treptată a ponderii activelor suverane/SSA și a titluri de capital, în paralel cu o scădere a obligațiunilor garantate și corporative în ultimii patru ani. Această tendință reflectă introducerea titlurilor de capital drept clasă de active eligibile, precum și schimbarea percepției asupra atractivității relative a diferitelor clase de active, în contextul evoluției condițiilor de piață.

Calitatea creditului portofoliului fondului comun de provizionare a fost ridicată, cu un rating mediu A, ceea ce sugerează o probabilitate de nerambursare neglijabilă 24 . Peste 40 % din portofoliu a fost investit în titluri AAA 25 , restul fiind distribuit pe întregul spectru al categoriei de investiții.

Investițiile exprimate în USD reprezentau 7 % din valoarea de piață a portofoliului 26 , riscul valutar fiind acoperit prin contracte la termen de tip forward.

Titlurile de capital reprezentau 7 % din valoarea de piață a portofoliului la sfârșitul anului 2024 27 . Acest lucru a contribuit la performanța globală pozitivă a portofoliului, de 0,6 % din rentabilitatea anuală totală.

Începând din decembrie 2024, aproximativ 11 % din portofoliu consta în active lichide pe termen scurt 28 , oferind o sursă de lichidități gata de utilizare în eventualitatea unor ieșiri mari care depășesc dimensiunea rezervei de lichiditate descrise mai sus 29 .

Figura 4: Alocarea portofoliului fondului comun de provizionare la sfârșitul exercițiului (2024)

2.2. Amprenta de mediu, socială și de guvernanță (MSG)

În 2024, amprenta MSG 30 a portofoliului a continuat să crească, ponderea obligațiunilor care îndeplinesc criteriile MSG 31 ajungând la 16 %, comparativ cu 14,6 % în 2023. Abordarea proactivă a investițiilor MSG favorizează obligațiunile care îndeplinesc criteriile MSG, cu condiția ca acestea să se alinieze la criteriile de gestionare a riscurilor și la strategia generală de investiții.

2.3. Performanța fondului comun de provizionare în 2024

În 2024, dinamica inflației și acțiunile băncilor centrale au continuat să influențeze evoluțiile piețelor (a se vedea caseta). În pofida acestei volatilități, reducerea treptată a ratelor, combinată cu o creștere economică robustă și cu piețe ale forței de muncă reziliente, au susținut în ansamblu piețele financiare și au avut un impact pozitiv asupra valorii obligațiunilor și titlurilor de capital deținute în portofoliul fondului comun de provizionare. În acest context, fondul comun de provizionare a obținut o rentabilitate anuală de +3,57 %, depășind indicele de referință al portofoliului său 32 (+3,31 %).

Evoluțiile pieței în 2024 Datele privind inflația și măsurile luate de băncile centrale au rămas principalii factori de influențare a piețelor în 2024. După scăderea constantă a inflației pe parcursul anului 2023, noul an a început cu anticiparea de către piețe a continuării acestei tendințe. Această tendință dezinflaționistă a fost determinată de o combinație de factori, printre care îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, scăderea prețurilor la energie și o temperare a pieței locuințelor. Ca urmare, se preconiza inițial o scădere treptată a ratelor dobânzilor în cursul anului 2024, rata dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) fiind așteptată să scadă de la 4 % la începutul anului la 2,25 % la sfârșitul anului. Aceste așteptări ale pieței au condus deja la scăderea randamentelor obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat germane pe 10 ani (Bund) atingând un minim anual de 2,02 % la începutul lunii ianuarie. Odată cu trecerea lunilor, inflația s-a dovedit a fi mai rezistentă la scădere decât se preconizase, iar ritmul de scădere în direcția atingerii țintei de 2 % a BCE a fost mai lent decât se anticipase inițial. Această situație a determinat o creștere treptată a randamentelor, Bund-ul german atingând un maxim de 2,69 % la sfârșitul lunii mai. După ce BCE a început ciclul de reducere a dobânzilor – printr-o primă reducere de 0,25 % în iunie – randamentele au început să scadă treptat, iar Bund-ul german a încheiat anul la 2,36 %, moment în care BCE își redusese rata dobânzii de politică monetară principală cu 1 punct procentual, la 3 %. Inflația totală a scăzut treptat către ținta BCE, de la 2,8 % în ianuarie la 2,4 % în decembrie, după o scădere temporară la 1,8 % în septembrie. În SUA, inflația totală a rămas chiar mai rezistentă la scădere decât în Europa. Prima valoare a inflației din an a fost de 3,1 % în ianuarie, scăzând la 2,4 % în septembrie și crescând din nou la 2,9 % la sfârșitul anului. Federal Reserve Bank și-a micșorat, de asemenea, rata de referință cu 1 punct procentual în total, pentru a atinge un obiectiv cuprins între 4,25 % și 4,50 %. Cu toate acestea, a început să facă acest lucru abia în septembrie, mai târziu decât anticipaseră piețele la începutul anului. Din perspectiva creșterii economice, SUA a înregistrat rezultate mai bune decât Europa. În Europa, creșterea mai slabă din Germania a fost compensată de performanța solidă a Spaniei, ducând la o creștere medie a PIB în UE de aproape 1 %. Piața muncii a rămas solidă atât în UE, cât și în SUA, cu rate ale șomajului în ambele regiuni aproape de minime istorice, sporind încrederea și consumul populației. Reducerea ratelor dobânzilor, combinată cu scăderea inflației și o creștere economică solidă, au susținut redresarea pieței pe majoritatea claselor de active. Indicii bursieri au atins noi maxime istorice. Indicele STOXX Europe 600 a crescut cu 6 %, în timp ce indicele american S&P 500 a crescut cu 23,3 %.

CONCLUZII

Pe parcursul anului 2024, fondul comun de provizionare a înregistrat o rentabilitate de +3,57 %, depășind indicele de referință de +3,31 %.Având în vedere și rentabilitatea pozitivă de +5,21 % din 2023, acest rezultat a restabilit valoarea de piață a provizionării pentru majoritatea garanțiilor bugetare. Privind în perspectivă, contextul actual favorabil al ratelor dobânzilor oferă o bază solidă pentru obținerea unor rentabilități sustenabile pe termen mediu. Cu toate acestea, accentuarea riscurilor geopolitice ar putea determina o volatilitate sporită pe piețele aferente principalelor clase de active ale fondului (instrumente cu venit fix și titluri de capital) în 2025.

Fondul comun de provizionare și-a extins strategia în 2023 prin integrarea indicilor bursieri paneuropeni, pe lângă investițiile în instrumente cu venit fix. În 2024, această diversificare prin investiții în titluri de capital a continuat să aibă un impact pozitiv asupra performanței fondului (titlurile de capital contribuind cu +0,6 % la performanța totală a fondului comun de provizionare), sporind rentabilitatea și menținând totodată un profil de risc echilibrat.

În ansamblu, în pofida provocărilor potențiale, în special cele generate de incertitudini geopolitice, fondul comun de provizionare rămâne poziționat strategic pentru a face față volatilității și a urmări stabilitatea și creșterea pe termen lung, în concordanță cu obiectivele sale investiționale.

(1) În temeiul articolului 214 din Regulamentul financiar [Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, JO L 193, 30.7.2018, p. 1], Comisia trebuie să prezinte un raport anual Parlamentului European și Consiliului referitor la fondul comun de provizionare. Orientările pentru gestionarea activelor fondului comun de provizionare [Decizia Comisiei din 25.3.2020 privind orientările pentru gestionarea activelor fondului comun de provizionare, C (2020) 1896 final, JO C 131, 22.4.2020, p. 3] oferă îndrumări suplimentare cu privire la conținutul prezentului raport.

(2) Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și InvestEU.

(3) Mandatul de acordare a împrumuturilor externe, Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) și Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD+).

(4) Cu excepția împrumuturilor de tip AMF+ acordate Ucrainei în 2023.

(5)  Rentabilitatea în cifre absolute se referă la randamentul unei investiții sau al unui portofoliu într-o anumită perioadă de timp, fără nicio referire la un indice de referință sau la un indice de piață. Reprezintă creșterea procentuală ponderată în timp a portofoliului, măsurată astfel încât intrările și ieșirile de numerar să nu aibă niciun efect asupra rezultatului.

(6)      Structura de guvernanță a fost prezentată în raportul anual al fondului comun de provizionare pentru 2021, EUR-Lex - 52022DC0213 - RO - EUR-Lex (europa.eu) .

(7) Valoarea activului net (VAN) al fondului comun de provizionare este determinată de valoarea activelor totale, minus pasivele, la data de calculare a VAN respective.

(8) În conformitate, de exemplu, cu articolele 212 alineatul (2), 213 alineatul (1), 213 alineatul (4) și 212 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

(9) Pentru Spania.

(10)    Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina, JO L, 2024/792, 29.2.2024. 

(11) Fondul de garantare pentru acțiuni externe (Guarantee Fund for external actions – GFEA), care deține provizioanele pentru mandatul de acordare a împrumuturilor externe (external lending mandate – ELM), programele moștenite (asistență macrofinanciară – AMF) și Euratom.

(12)

Fondul european pentru dezvoltare durabilă.

(13)    Compartimentul pentru UE.

(14) În temeiul Deciziei (UE) 2022/12018 și al Deciziei (UE) 2022/1628 privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei.

(15) Decizia Comisiei din 25.3.2020 privind Orientările pentru gestionarea activelor fondului comun de provizionare [C(2020) 1896 final, JO C 131, 22.4.2020, p. 3].

(16)    Din totalul de 385 de milioane EUR, 344 de milioane EUR reprezintă rambursări din partea fondului comun de provizionare, iar 41 de milioane EUR provin din recuperări.

(17) Comparativ cu 351 de milioane EUR în 2023.

(18) Cererile individuale de executare a garanțiilor sunt menționate într-un raport separat în temeiul articolului 41 alineatul (5) din Regulamentul financiar (RF).

(19) Este important de menționat faptul că, în 2025 sau ulterior, pot apărea plăți care ar putea necesita o ajustare ex post a conturilor pentru 2024.

(20) Decizia delegată (UE, Euratom) a Comisiei C(2020)7684 de completare a Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului cu condiții detaliate pentru calcularea ratei efective de provizionare a fondului comun de provizionare, JO L 42, 5.2.2021, p. 12).

(21)   EUR-Lex - 52022DC0213 - RO - EUR-Lex (europa.eu)

(22) Articolul 2 alineatul (1) din Orientările pentru gestionarea activelor.

(23) Activele portofoliului fondului comun de provizionare pot fi investite în obligațiuni foarte lichide acoperite împotriva riscurilor, exprimate în dolari SUA și emise de entități suverane și supranaționale exclusiv în scopul diversificării și expunerii la o altă curbă a ratei dobânzii.

(24)  Probabilitate de nerambursare de 0,04 % pe un orizont de un an.

(25) Comparativ cu peste 36 % în 2023.

(26) Comparativ cu 6,6 % în 2023.

(27)    Comparativ cu 5,5 % în 2023.

(28) Comparativ cu 15,2 % în 2023.

(29) Pe lângă rezerva de lichidități descrisă în secțiunea 1.5.

(30)    Amprenta MSG reprezintă un scor sumar care arată impactul global al portofoliului asupra aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță.

(31) Pentru a evalua dacă obligațiunile sunt clasificate ca îndeplinind criteriile MSG în scopul alocării fondului comun de provizionare, Comisia se bazează pe evaluarea publicată a „utilizării veniturilor” din activul în cauză de către furnizorii de date și de servicii analitice pe care îi utilizează Comisia pentru funcția sa de gestionare a activelor.

(32)    În conformitate cu Orientările privind gestionarea activelor fondului comun de provizionare [Decizia COM(2020) 1896], activele ar trebui gestionate de către administratorul financiar pe baza unei strategii de investiții exprimate sub forma unei alocări strategice a activelor, care să reflecte obiectivele de investiții și toleranța la risc. Strategia de investiții ar trebui să fie reflectată într-un criteriu de referință strategic (denumit în continuare „criteriul de referință”). Criteriul de referință ar trebui să fie stabilit în acord cu bunele practici ale sectorului.