COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 15.7.2025
COM(2025) 395 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
privind evaluarea intermediară a programului Erasmus+ 2021-2027 și evaluarea finală a programului Erasmus+ 2014-2020
{SWD(2025) 186 final}
Introducere
Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru educație și formare, tineret și sport. Începând din anul 1987, programul a oferit șansa de a trăi și de a învăța într-o altă țară din UE sau din afara acesteia unui număr de peste 16 milioane 1 de persoane de toate vârstele, contribuind la promovarea unui sentiment de identitate europeană și a valorilor comune. Totodată, acest program a contribuit substanțial la cooperarea transfrontalieră și la elaborarea de politici în domeniile sus-menționate.
Prezentul raport este transmis Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului 2 și este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă dovezile și datele subiacente. Raportul prezintă observațiile Comisiei referitoare la evaluarea finală a programului pentru perioada 2014-2020 și la evaluarea intermediară a programului pentru perioada 2021-2027. Acesta se bazează pe studiul de sprijin realizat de un contractant extern independent, pe rapoartele prezentate de statele membre ale UE și de țările terțe asociate la program referitoare la implementarea și impactul programului Erasmus+ pe teritoriile lor 3 , precum și pe alte studii, date de monitorizare a programului și contribuții ale părților interesate.
Evaluarea vizează acțiunile Erasmus+ desfășurate în perioada 2014-2020 (evaluare finală) și în perioada 2021-2023 (evaluare intermediară) în toate statele membre, în țările terțe asociate la program, precum și în țările terțe care nu sunt asociate la program. Programul a avut un buget total de 16,2 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 și de 10 miliarde EUR pentru perioada 2021-2023 4 .
În pofida impactului negativ al pandemiei de COVID-19, Erasmus+ a sprijinit mobilitatea în scopul învățării în străinătate a peste 6,2 milioane de participanți în perioada 2014-2020 și a aproximativ 1,6 milioane în perioada 2021-2023, contribuind la îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor acestora. Programul a devenit mai favorabil incluziunii, crescând ponderea în rândul participanților a persoanelor cu mai puține oportunități, de la aproximativ 10 % în perioada 2014-2020 la 15 % în 2023. Acesta a finanțat peste 136 000 de organizații distincte în perioada 2014-2020 și peste 77 000 în perioada 2021-2023, sprijinind cooperarea și îmbunătățirea practicilor acestora. În ambele perioade, cererea de finanțare a depășit fondurile disponibile pentru majoritatea acțiunilor programului.
Pe parcursul ambelor generații de programe, Erasmus+ a creat o valoare adăugată europeană semnificativă pentru persoane și organizații, jucând totodată un rol esențial în promovarea valorilor comune ale UE și a identității europene. Părțile interesate consideră că programul este extrem de relevant, având în vedere provocările socioeconomice cu care se confruntă Europa atât pe plan intern, cât și la nivel global.
Programul Erasmus+, în actuala sa structură 5 , care promovează învățarea pe tot parcursul vieții, de la învățământul preșcolar până la învățarea în rândul adulților, inclusiv activități pentru tineret, se desfășoară din 2014. În prezent, programul a atins un nivel ridicat de stabilitate, acceptare și sprijin din partea principalelor părți interesate din toate domeniile sale de acțiune. Stabilitatea generală a structurii programului, a gestionării și a modurilor de implementare a acestuia 6 între cele două perioade de programare a contribuit în mod semnificativ la eficiența rezultatelor obținute.
Prezentul raport ia în considerare recomandările formulate în rapoartele naționale și în studiul de sprijin, evidențiind anumite limitări ale bazei de dovezi, în special în ceea ce privește cauzalitatea și eficiența, propune ajustări ale implementării programului 2021-2027 și ia în considerare sugestii de îmbunătățire pentru programul care îi succedă.
Eficacitate
Erasmus+ 2014-2020
Programul a produs în mod eficace realizările 7 și rezultatele preconizate 8 , în pofida perturbărilor semnificative cauzate de pandemia de COVID-19, care au afectat considerabil sfârșitul perioadei de programare. Succesul programului constă atât în volumul activităților de mobilitate, acesta sprijinind peste 6,2 milioane de cursanți și membri ai personalului de-a lungul perioadei, cât și în îmbunătățirile aduse competențelor participanților, practicilor organizațiilor și influenței sale asupra politicilor.
Erasmus+ a generat beneficii semnificative pentru participanți, permițându-le să își dezvolte competențele, precum capacitatea de a învăța, gândirea critică, reziliența, competențele lingvistice și performanța academică, aceștia înregistrând rezultate mai bune comparativ cu cei care nu au luat parte la program. Pe baza datelor naționale, se poate identifica o legătură de cauzalitate în cazul mobilității studenților din învățământul superior, indicând rezultate mai bune la absolvire pentru studenții din ciclul de licență în domeniile STEM. Programul a promovat în mod eficace identitatea europeană și cetățenia activă, în special prin activitățile desfășurate în domeniul tineretului. Pentru personalul din diferite sectoare, programul a consolidat crearea de rețele internaționale și a încurajat parteneriatele transnaționale. În special, în medie, 84 % dintre membrii personalului care au participat la programe de mobilitate în scopul învățării au declarat că și-au îmbunătățit competențele necesare pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Programul a sprijinit în mod eficace îmbunătățirea calității în cadrul organizațiilor participante, încurajând crearea de noi practici și metode, aspect confirmat, de exemplu, de 64 % dintre organizațiile beneficiare chestionate 9 . Crearea de rețele organizaționale care reunesc un număr mare de actori din diferite sectoare a contribuit la consolidarea capacității de inovare și la îmbunătățirea fluxului de cunoștințe între organizațiile educaționale și mediul de afaceri, inclusiv prin acțiuni precum alianțele cunoașterii. Programul a contribuit, de asemenea, la crearea de noi parteneriate și strategii de internaționalizare, aspect confirmat, de exemplu, în rapoartele naționale ale tuturor țărilor.
Erasmus+ 2014-2020 a sprijinit indirect realizarea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 în domeniul educației, precum și îndeplinirea țintelor aferente criteriilor de referință pentru anul 2020 privind cooperarea europeană în materie de educație și formare, contribuind la îmbunătățirea atitudinii studenților față de educație/formare și la creșterea atractivității instituțiilor de învățământ superior, inclusiv prin proiecte-pilot de inițiative cu potențial ridicat de impact transformațional, cum ar fi alianțele universităților europene. Programul a influențat schimbări de politică prin integrarea practicilor inovatoare în sistemele educaționale naționale și a generat inițiative care vizează profesionalizarea și recunoașterea activităților pentru tineret drept calificări profesionale. Efectele sistemice de „propagare” demonstrează impactul programului dincolo de nivelul participanților și de cel al organizațiilor individuale. Cu toate acestea, persistă provocări legate de extinderea rezultatelor proiectelor de succes sau ale inițiativelor pe termen lung și de transpunerea acestora în reforme naționale cu impact.
·În viitor, Comisia analizează – împreună cu statele membre și părțile interesate – un cadru de investiții pentru alianțele universităților europene, vizând o abordare cuprinzătoare de finanțare pe termen lung destinată acestor alianțe.
·De asemenea, Comisia explorează posibilitățile de consolidare a căilor de finanțare, inclusiv pentru extinderea și sustenabilitatea inițiativelor Centrelor de excelență profesională și Academiilor Erasmus+ pentru cadrele didactice.
·Totodată, Comisia va testa alianțele europene ale școlilor, cu scopul de a spori mobilitatea elevilor și a cadrelor didactice, cooperarea transfrontalieră între școli și autoritățile școlare, precum și inovarea.
Programul s-a aliniat bine la prioritățile politice ale UE privind ocuparea forței de muncă și creșterea economică, contribuind la realizarea acestora în mod direct sau indirect. Dimensiunea sa internațională a avut un aport eficace la realizarea priorităților vizând consolidarea rolului UE ca actor global. Valorificându-și rolul de program educațional, Erasmus+ a contribuit indirect la prioritatea politicii în domeniul migrației, sprijinind integrarea imigranților nou-sosiți.
Programul a obținut rezultate bune în ceea ce privește promovarea echității și incluziunii în sectorul tineretului, grație elaborării unei strategii dedicate, a unor instrumente și structuri specifice, care permit acordarea de sprijin țintit tinerilor participanți și organizațiilor de tineret, precum și furnizarea de orientări agențiilor naționale. Acest set cuprinzător de măsuri a făcut posibil ca, în 2020, 29 % dintre participanții la program să fie tineri cu nevoi speciale și cu mai puține oportunități. Lipsa unei definiții, a unei abordări și a unei strategii armonizate la nivel de program a limitat posibilitățile de creștere a proporției participanților defavorizați și în celelalte sectoare. Abordarea programului în materie de incluziune a rămas în mare parte sectorială, sectorul tineretului fiind cel mai bine poziționat pentru a răspunde acestor provocări.
Erasmus+ 2021-2027
Erasmus+ 2021-2027 este pe drumul cel bun în ceea ce privește atingerea principalelor sale realizări 10 , rezultate 11 și efecte 12 . Peste 1,6 milioane de cursanți și membri ai personalului, precum și peste 77 000 de organizații distincte au beneficiat de sprijinul programului în perioada 2021-2023 13 . Aceste rezultate au fost obținute în pofida perturbărilor semnificative cauzate de pandemia de COVID-19, care au afectat considerabil primele etape ale programului.
Programul continuă să aducă beneficii semnificative la nivel individual, inclusiv participanților cu mai puține oportunități, promovând sentimentul identității europene, susținând valorile comune ale UE și sporind cunoștințele despre integrarea europeană. 99 % dintre participanți au beneficiat de experiența de mobilitate, iar 95 % dintre aceștia consideră că și-au consolidat sentimentul de apartenență. Pe baza dovezilor calitative, printre efectele de durată recunoscute asupra organizațiilor se numără îmbunătățirea practicilor de predare, creșterea oportunităților de cooperare, consolidarea capacităților, dezvoltarea organizațională și internaționalizarea. Organizațiile mai mici sunt adesea cele care înregistrează cele mai mari beneficii. Continuitatea dintre perioadele de programare în cazul majorității acțiunilor și participarea continuă a organizațiilor la Erasmus+ au facilitat învățarea organizațională și au sporit capacitatea de a obține rezultate pozitive pentru cursanți și personal. La nivel de sistem, Erasmus+ 2021-2027 aduce o contribuție semnificativă la construirea Spațiului european al educației, este esențial pentru atingerea obiectivelor Strategiei europene pentru tineret și joacă un rol determinant în consolidarea dimensiunii europene a sportului, contribuind la promovarea efectivă a cooperării în materie de politici în toate domeniile programului.
Acțiunile Jean Monnet promovează în mod eficace implicarea civică, dialogul academic transnațional și cunoștințele despre UE, în special în ceea ce privește integrarea europeană și funcționarea UE.
Erasmus+ 2021-2027 și-a demonstrat reziliența în fața unor provocări externe semnificative, precum pandemia de COVID-19 și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Programul a reușit să răspundă și să se adapteze rapid datorită flexibilității în implementarea sa și a mecanismelor sale de sprijin consolidate.
Evaluarea a concluzionat că cele patru priorități transversale introduse în programul pentru perioada 2021-2027 (incluziune și diversitate, transformarea digitală, tranziția verde, participarea la viața democratică și implicarea civică) au avut efecte pozitive. Dintre acestea, prioritatea privind incluziunea și diversitatea a fost percepută pe scară largă ca fiind cea mai bine integrată și implementată în cadrul tuturor acțiunilor programului. Datorită unei abordări strategice și a unor măsuri de sprijin specifice, un număr mai ridicat de persoane cu mai puține oportunități au putut participa la program (aproximativ 15 % în 2023), cea mai mare rată de participare fiind înregistrată în sectorul tineretului (28 %). Dovezile au arătat că participanții cu mai puține oportunități beneficiază de participarea la Erasmus+ în moduri și într-o măsură comparabile alți participanți în ceea ce privește dezvoltarea personală, dobândirea de competențe, integrarea socială și perspectivele de carieră. Rapoartele naționale au evidențiat, de asemenea, un angajament sporit al părților interesate de a răspunde nevoilor persoanelor cu mai puține oportunități.
Totodată, evaluarea a identificat o serie de provocări persistente în materie de incluziune. Deși barierele financiare reprezintă o preocupare majoră, participarea la Erasmus+ este, de regulă, împiedicată de efectele cumulative ale mai multor tipuri de obstacole 14 . Evaluarea a mai evidențiat necesitatea unei finanțări suplimentare pentru atingerea deplină a obiectivelor programului, în special în vederea implicării participanților cu mai puține oportunități, inclusiv a celor din regiunile ultraperiferice.
·Comisia va acționa pentru a extinde impactul programului, astfel încât oportunitățile de mobilitate în scopul învățării să fie accesibile tuturor.
·Pentru a spori în continuare participarea persoanelor cu mai puține oportunități, Comisia va revizui punerea în aplicare a cadrului de măsuri privind incluziunea și diversitatea, va oferi mai multe orientări pentru interpretarea definiției „persoanelor cu mai puține oportunități”, va analiza măsuri suplimentare de sprijin pentru incluziune și va revizui normele de finanțare în vigoare.
Prioritatea privind transformarea digitală a contribuit la canalizarea investițiilor spre dezvoltarea competențelor digitale și a sprijinit procesul de transformare digitală a sistemelor educaționale. 29 % dintre participanții la Erasmus+ în perioada 2021-2023 au declarat că, în urma experienței proprii de mobilitate, și-au schimbat atitudinea față de utilizarea tehnologiilor digitale și sunt mai înclinați să le folosească atunci când studiază sau la locul de muncă. Totodată, au fost constatate progrese în implementarea stagiilor pentru oportunități digitale, menite să contribuie la consolidarea competențelor digitale ale cursanților și ale personalului, cu aproape 45 000 de participanți în perioada 2021-2023.
Erasmus+ 2021-2027 a sprijinit tranziția verde prin sporirea cunoștințelor participanților și promovarea schimbărilor de comportament în ceea ce privește aspectele de mediu și durabilitate, prin integrarea practicilor verzi în proiecte și prin aportul la dezvoltarea competențelor verzi. Aproximativ jumătate dintre participanții la program au declarat că și-au îmbunătățit gradul de conștientizare cu privire la mediu și că sunt dispuși să adopte comportamente mai durabile. Utilizarea unor opțiuni de călătorie mai durabile în cadrul mobilității Erasmus+ a crescut treptat, pe fondul stimulentelor sporite și al schimbărilor de comportament. În 2023, aceste opțiuni au fost utilizate de unul din trei participanți la mobilitate. DiscoverEU se remarcă prin contribuția sa la prioritatea tranziției verzi, oferind tinerilor oportunitatea de a explora Europa prin călătorii durabile, cu un total de 179 209 permise eliberate până la sfârșitul anului 2023. Cu toate acestea, la momentul evaluării, sprijinul financiar limitat de la începutul programului, precum și timpul și costurile suplimentare au fost considerate obstacole în calea deplasărilor cu mijloace de transport ecologice 15 .
·Programul va continua să investească în dezvoltarea competențelor verzi și digitale, în îmbunătățirea cunoștințelor și în promovarea schimbărilor de comportament în ceea ce privește aspectele de mediu și de durabilitate, în sprijinirea unor medii de învățare digitale relevante, în adoptarea unor practici mai durabile și în reducerea amprentei de carbon a activităților de mobilitate prin stimularea utilizării mai frecvente a mijloacelor de transport mai ecologice.
·Programul își va consolida în continuare sprijinul pentru competențele de bază, inclusiv pentru cele în domeniul cetățeniei, precum și pentru competențele STEM, în conformitate cu comunicarea privind Uniunea competențelor.
Programul a avut un impact pozitiv în promovarea participării la viața democratică, a valorilor comune și a angajamentului civic. 57 % dintre participanții la activitățile de mobilitate Erasmus+ în perioada 2021-2023 au dobândit cunoștințe privind valorile democratice pe parcursul mobilității, iar 39 % s-au declarat mai dispuși să se implice în procese democratice și activități comunitare. Feedbackul din partea părților interesate confirmă faptul că programul contribuie la promovarea valorilor comune ale UE și la consolidarea identității europene.
·Pornind de la exemplul strategiei de incluziune și diversitate a programului, Comisia a oferit, de asemenea, un cadru conceptual și operațional atât pentru prioritățile verzi, cât și pentru cele digitale, prin strategii specifice de implementare 16 , depunând totodată eforturi pentru elaborarea unei strategii de participare care să vizeze cetățenia și implicarea în procesele democratice.
Valoare adăugată europeană
Erasmus+ 2014-2020
Programul pentru perioada 2014-2020 a generat o valoare adăugată europeană substanțială, datorită volumului său, sferei largi de aplicare, diversității domeniilor acoperite, varietății grupurilor-țintă și acoperirii geografice extinse. Acest lucru conferă programului Erasmus+ un caracter unic în întreaga Europă și în afara acesteia, fiind de neegalat în ceea ce privește amploarea, sfera de aplicare și capacitatea de a promova colaborarea între diverși beneficiari, influențând mecanismele de punere în aplicare ale altor programe ale UE, atât în statele membre, cât și în afara acestora.
Totodată, programul a generat valoare adăugată pentru persoanele și organizațiile participante, în comparație cu cele neparticipante, cu beneficii care variază de la îmbunătățirea competențelor și a performanței academice până la extinderea oportunităților de cooperare transfrontalieră, crearea de rețele și intensificarea internaționalizării.
S-a constatat că Erasmus+ 2014-2020 a jucat un rol esențial în creșterea gradului de conștientizare privind valorile și temele comune ale UE, cu rezultate mai semnificative în cadrul activităților de tineret. De exemplu, participarea la dialogul cu tinerii este asociată pozitiv cu o creștere a cetățeniei active și a implicării în viața democratică, în timp ce participarea la Serviciul european de voluntariat este corelată cu un sentiment pozitiv față de UE, comparativ cu persoanele neparticipante. Prin intermediul activităților Jean Monnet, programul a sprijinit dezvoltarea și diseminarea cunoștințelor privind integrarea europeană, în vederea unei mai bune înțelegeri a funcționării UE.
Erasmus+ 2014-2020 a generat valoare adăugată prin promovarea cooperării și coordonării politicilor europene, prin încurajarea învățării reciproce și sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete, care nu ar putea fi realizate doar prin resurse naționale. Valoarea adăugată este generată, de asemenea, prin cooperarea dintre statele membre și țările terțe asociate la program, oferind oportunități egale de participare și sprijinind unele dintre aceste țări în pregătirea aderării lor la UE. Deși sunt limitate la domenii care țin de învățământul superior și de tineret, activitățile care implică țări terțe neasociate au facilitat cooperarea cu organizații din întreaga lume, au contribuit la consolidarea capacităților și la întărirea rolului UE ca actor global pe scena internațională.
Erasmus+ 2021-2027
Evaluarea intermediară arată că Erasmus+ generează o valoare adăugată europeană semnificativă, comparativ cu ceea ce ar putea fi realizat de statele membre și de alte țări la nivel regional, național și internațional. Erasmus+ finanțează peste jumătate din mobilitatea creditelor în statele membre. În țări precum Cipru și Irlanda, programul finanțează 100 % din mobilitatea pe termen scurt și peste 90 % în alte 11 țări 17 . În absența acestui program, este probabil ca beneficiile pe care le generează pentru persoane și organizații să fie considerabil diminuate. Internaționalizarea sectoarelor educației și formării, tineretului și sportului s-ar reduce la aproape zero în mai multe țări, în special în domeniile tineretului și sportului.
Programul 2021-2027 și-a sporit valoarea adăugată comparativ cu perioada de programare anterioară, răspunzând eficient nevoilor emergente și extinzându-și aria de acoperire către noi grupuri-țintă, precum cursanții adulți și personalul sportiv, generând beneficii semnificative pentru persoanele și organizațiile participante, în raport cu cele neparticipante. Valoarea sa adăugată devine evidentă în promovarea valorilor comune ale UE, a unei identități europene partajate, a înțelegerii interculturale și a sentimentului de apartenență europeană, precum și în dezvoltarea de competențe adaptate cerințelor viitorului.
Totodată, Erasmus+ își extinde efectele notabile la nivel internațional, într-o măsură mai mare decât programul precedent. Programul oferă acces deplin țărilor terțe asociate și joacă un rol esențial în multe dintre acestea, facilitând accesul la oportunități de mobilitate în scopul învățării și de cooperare, precum și la oportunități și sprijin pentru elaborarea de politici. Acest lucru este deosebit de valoros în contextul pregătirii unora dintre aceste țări pentru aderarea la UE. Dimensiunea internațională consolidată sprijină contactele între persoane, cooperarea cu instituții și organizații din întreaga lume, sporirea capacităților, precum și promovarea valorilor UE și a relațiilor internaționale la nivel global. Evaluarea intermediară evidențiază necesitatea consolidării dimensiunii internaționale a programului. Acest lucru este esențial pentru a sprijini în continuare prioritățile strategice ale UE, prin consolidarea cooperării cu țările terțe neasociate și crearea de sinergii cu obiectivele și strategiile de politică ale UE în domeniul cooperării internaționale, precum Global Gateway.
·Programul va continua să sprijine prioritățile strategice ale UE prin sinergii cu instrumente și strategii de politică externă, cum ar fi Global Gateway, O nouă agendă pentru Mediterana și viitorul Pact pentru Mediterana.
·Comisia va analiza opțiunile pentru posibila asociere a țărilor terțe la program, în special a țărilor candidate și potențial candidate.
·Pe lângă extinderea oportunităților de mobilitate în Europa, Comisia va analiza și posibilitatea extinderii experiențelor de mobilitate și a oportunităților de cooperare cu țările terțe industrializate și cu cele cu economii emergente, în vederea atragerii de talente la nivel global, pentru a reduce deficitul de competențe și a consolida competitivitatea UE.
Eficiență și simplificare
Erasmus+ 2014-2020
Structura de gestionare a programului Erasmus+ 2014-2020, bazată pe o combinație de moduri de gestiune directă și indirectă, s-a dovedit eficientă și adecvată scopului, beneficiind de mecanisme solide de coordonare și comunicare. Distribuția resurselor, incluzând echivalentele normă întreagă și cheltuielile administrative, a fost apreciată ca echilibrată între cele două moduri de gestiune ale programului, ținând cont de volumul bugetului și de numărul de proiecte gestionate în cadrul fiecărui tip de gestiune.
Evaluarea confirmă rolul-cheie al agențiilor naționale în sprijinirea implementării programului la nivel național, prin modelarea activităților de sprijin în funcție de nevoile specifice și prioritățile naționale și prin oferirea de asistență personalizată participanților și organizațiilor pe parcursul ciclului de viață al proiectului. Rolul acestora a fost deosebit de important în timpul pandemiei de COVID-19 și a fost larg recunoscut de părțile interesate.
Programul pentru perioada 2014-2020 a finanțat aproximativ 160 000 de proiecte, cu o valoare totală de 17,5 miliarde EUR. În pofida unei creșteri bugetare de 40 % față de programele precedente, programul nu a reușit să satisfacă pe deplin cererea ridicată din diversele sectoare, ceea ce a condus la rate scăzute de succes. Se estimează că ar fi fost necesar un buget suplimentar de aproximativ 8,9 miliarde EUR pentru a finanța peste 44 000 de propuneri de calitate, respinse din cauza lipsei de fonduri.
Programul a fost evaluat ca fiind eficient din punctul de vedere al costurilor, însă la niveluri diferite pentru acțiunile-cheie. Acțiunea-cheie 1 confirmă o eficiență ridicată din punctul de vedere al costurilor, oferind beneficii substanțiale unui număr mare de cursanți și membri ai personalului din Europa și din afara acesteia. Comparabilitatea limitată a altor intervenții cu obiective similare subliniază valoarea adăugată europeană a programului. Atunci când – în pofida limitărilor – se realizează această comparație, costul programului (16 EUR pe zi pentru cursanți și 180 EUR pe zi pentru personal 18 ) se dovedește a fi foarte competitiv. Raportul cost-eficacitate al acțiunii-cheie 1 este consolidat suplimentar prin absența unor domenii semnificative de ineficiență, la care se adaugă utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și cererea ridicată.
Raportul cost-eficacitate al acțiunii-cheie 2 a fost mai dificil de evaluat în ansamblu, având în vedere diversitatea rezultatelor obținute în diferitele sectoare ale programului. Având în vedere această varietate, acțiunea-cheie 2 a contribuit la atingerea obiectivelor programului la nivel organizațional, sprijinind, printre altele, promovarea cooperării internaționale cu țările terțe în domeniul învățământului superior și al tineretului, consolidarea cooperării cu mediul de afaceri și intensificarea internaționalizării. Aceste beneficii, alături de cererea ridicată, reflectă un bun raport cost-eficacitate.
În mod similar, o evaluare cuprinzătoare a raportului cost-eficacitate al acțiunii-cheie 3 este îngreunată de caracterul extrem de diversificat al acestor activități, compuse din multiple subacțiuni cu alocări bugetare reduse. Aceste activități sunt considerate valoroase datorită rolului lor unic în sprijinirea coordonării politicilor europene în domeniile vizate de program, a implementării instrumentelor UE și a creării de rețele, aspecte care nu ar putea fi realizate fără intervenția programului.
Utilizarea generalizată a costurilor unitare în cadrul acțiunii-cheie 1, care reprezintă cea mai mare parte a finanțării programului, a contribuit la creșterea eficienței întregului program. Cu toate acestea, utilizarea costurilor reale pentru anumite activități din cadrul acțiunii-cheie 2 și acțiunii-cheie 3 a îngreunat gestionarea și raportarea, atât pentru beneficiari, cât și pentru organismele de implementare, ceea ce a generat unele ineficiențe. Sistemul de monitorizare al programului a evidențiat, de asemenea, anumite limitări, cauzate de acoperirea insuficientă a unor domenii specifice de intervenție ale programului, precum și de dificultăți în corelarea măsurării indicatorilor la nivel de sistem cu intervenția.
Erasmus+ 2021-2027
Activitățile de mobilitate în scopul învățării (acțiunea-cheie 1) confirmă un nivel ridicat al raportului cost-eficacitate 19 . În comparație cu costul mediu al mobilității (22 EUR pe zi per cursant și 215 EUR pe zi per membru al personalului 20 ), aceste activități au generat beneficii semnificative pentru cursanți, personal și organizațiile acestora. În faza inițială, programul a fost afectat de restricțiile de mobilitate generate de pandemia de COVID-19, însă cererea de mobilitate a înregistrat o creștere semnificativă 21 odată cu reluarea activităților. Acest lucru a ridicat semne de întrebare privind suficiența bugetului, în special în ceea ce privește creșterea în continuare a accesului persoanelor cu mai puține oportunități. Extinderea sistemului de acreditare, care oferă organizațiilor acces simplificat la finanțare în fiecare an pentru implementarea activităților de mobilitate planificate, a redus costurile aferente evaluării propunerilor din cadrul acțiunii-cheie 1, timpul necesar pentru selecția proiectelor, precum și pentru depunerea cererilor de grant, sporind raportul cost-eficacitate al acțiunii-cheie 1 față de perioada anterioară.
Dovezile indică raportul cost-eficacitate al activităților de cooperare între organizații și instituții (acțiunea-cheie 2). Parteneriatele de cooperare și parteneriatele la scară mică sunt recunoscute ca fiind eficiente din punctul de vedere al costurilor. Cererea de finanțare în cadrul acțiunii-cheie 2 este ridicată, necesitând atât o alocare bugetară sporită, cât și simplificarea cerințelor privind depunerea cererilor, implementarea și raportarea acțiunilor gestionate în regim de gestiune directă, permițând astfel o participare mai largă a organizațiilor mici.
Pe baza dovezilor calitative, evaluarea a evidențiat beneficiile pe termen lung și de natură sistemică ale acțiunilor de sprijinire a elaborării de politici și a cooperării (acțiunea-cheie 3). Cu toate acestea, nu au existat suficiente dovezi privind raportul cost-eficacitate al acestora, din cauza caracterului pe termen mai lung și orientat spre politici al rezultatelor obținute. În mod similar, evaluarea acțiunilor Jean Monnet a evidențiat dovezi limitate la acest moment, în special în ceea ce privește inițiativele recent introduse în învățământul școlar și în educația și formarea profesională (EFP). Cu toate acestea, consultările cu părțile interesate au arătat percepții cu privire la un raport cost-eficacitate pozitiv.
În pofida aprecierii generale față de creșterea bugetului programului 2021-2027 comparativ cu perioada anterioară (aproximativ +76,5 %) 22 , bugetul actual al programului nu este încă suficient pentru a finanța toate proiectele de calitate. De exemplu, cererea de mobilitate în cadrul proiectelor acreditate pentru școli s-a dublat între 2021 și 2022 și a crescut de peste două ori între 2022 și 2023, rata medie de succes fiind de doar 17 % în 2023 pentru acțiunile gestionate indirect în cadrul acțiunii-cheie 2. În perioada 2021-2023, aproximativ 72 000 de proiecte au beneficiat de un buget total de 9,8 miliarde EUR. Datele de monitorizare a programului arată că ar fi fost posibilă acordarea unui buget suplimentar de peste 5 miliarde EUR pentru mai mult de 29 400 de propuneri de calitate suplimentare care au depășit pragul de calitate, dar au fost respinse din cauza lipsei fondurilor (din care 2,2 miliarde EUR pentru aproximativ 3 800 de propuneri de calitate în cadrul gestiunii directe și 2,9 miliarde EUR pentru circa 25 600 de propuneri de calitate în cadrul gestiunii indirecte).
Măsurile de simplificare introduse în programul pentru perioada 2021-2027, menite să reducă sarcina administrativă și să extindă accesul la program, sunt apreciate de părțile interesate și au contribuit la simplificarea normelor de finanțare și la reducerea costurilor administrative asociate participării și gestionării. Aceste măsuri includ forme simplificate de granturi pentru anumite activități, cum ar fi contribuțiile forfetare pentru parteneriate, introducerea unor noi tipuri de granturi de valoare mai mică, precum parteneriatele la scară mică și extinderea sistemului de acreditare. Având în vedere nivelul diferit al cererii între acțiuni/sectoare de la o țară la alta, în cadrul programului actual, agențiile naționale dispun de o flexibilitate sporită în ceea ce privește transferul fondurilor între alocările bugetare, pentru a răspunde nevoilor specifice, asigurând o absorbție optimă a bugetului. Evaluarea a sugerat că procedurile programului ar putea fi simplificate suplimentar pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă.
·Comisia va continua să simplifice normele programului în cadrul diferitelor acțiuni, ținând seama de nevoile specifice ale diverselor sectoare și va analiza măsuri suplimentare pentru a facilita accesul organizațiilor mici și nou-venite.
În ceea ce privește instrumentele de sprijin pentru gestionarea programului, setul anterior de instrumente informatice utilizate pentru acțiunile gestionate indirect, bazat pe tehnologii învechite, a necesitat actualizare pentru a răspunde cerințelor în continuă evoluție ale programului Erasmus+. Introducerea de noi sisteme informatice la începutul actualei perioade de programare a vizat să răspundă acestor nevoi, însă implementarea acestora a generat numeroase ineficiențe în etapele de depunere a cererilor, de gestionare și de raportare a proiectelor. Dovezile sugerează că acest lucru a împiedicat implementarea programului la începutul actualei perioade de programare. Au fost introduse acțiuni corective de amploare și au fost soluționate numeroase probleme. Astfel de eforturi și acțiuni corective trebuie continuate.
Mecanismele de monitorizare ale programului au fost considerate adecvate și proporționale, demonstrând îmbunătățiri, pe parcursul celor două generații de programe, în ceea ce privește claritatea rolurilor și a responsabilităților. Indicatorii utilizați pentru programul 2021-2027 oferă un cadru de monitorizare eficace și cuprinzător, deși accentul continuă să fie pus mai degrabă pe date cantitative, iar datele calitative necesare analizei rezultatelor și impactului sunt colectate într-un mod mai puțin sistematic. Printre domeniile care necesită îmbunătățiri se numără sistematizarea și simplificarea activităților de monitorizare, precum și îmbunătățirea coerenței și clarității instrumentelor și șabloanelor utilizate pentru raportarea rezultatelor. Evaluarea a evidențiat, de asemenea, unele lacune în materie de cercetare în domenii-cheie ale programului, cum ar fi cel al valorilor UE. Totodată, a subliniat necesitatea de a surprinde mai bine rezultatele pe termen lung pentru toate dimensiunile programului, în vederea facilitării evaluării finale a acestuia prin colectări de date mai cuprinzătoare, reducând dependența excesivă de datele provenite din sondaje ad-hoc și permițând o comparabilitate mai ridicată și analize transnaționale bazate pe metodologii contrafactuale.
Strategiile și măsurile antifraudă aflate în prezent în vigoare au fost evaluate ca fiind adecvate și solide.
·Comisia va continua să abordeze în mod sistematic problemele restante legate de actualele instrumente informatice utilizate pentru acțiunile care fac obiectul gestiunii indirecte.
·Pentru a îmbunătăți evaluarea impactului cauzal pe termen lung al programului, Comisia își va consolida sistemul de monitorizare și evaluare, inclusiv prin îmbunătățirea utilizării indicatorilor săi de impact. În acest scop, Comisia va evalua opțiuni pentru colectarea de date administrative privind rezultatele participanților la mobilitate și va efectua mai multe studii longitudinale, utilizând metodologii contrafactuale, în toate domeniile sale de intervenție.
Relevanță
Erasmus+ 2014-2020
Programul și-a demonstrat relevanța față de prioritățile UE și provocările emergente, adaptându-se în timp. Acesta a reacționat adecvat la criza migrației din acei ani, punând accent pe dialogul intercultural și prevenirea radicalizării, sprijinind integrarea refugiaților prin valorificarea rolului educației. Accentul sporit pus pe transformarea digitală în ultimii ani de implementare a programului a fost esențial pentru a permite o reacție mai eficace la provocările generate de pandemia de COVID-19. Prin sporirea relevanței sale și adaptarea la o lume în continuă schimbare, programul a pregătit terenul pentru succesorul său, sprijinind măsuri care au devenit tot mai relevante de-a lungul anilor. Acesta a fost, de exemplu, cazul proiectelor-pilot ale alianțelor universitare europene și ale centrelor de excelență profesională, al instrumentelor digitale precum Selfie sau al mobilităților mixte.
Erasmus+ 2021-2027
Erasmus+ 2021-2027 este considerat extrem de relevant pentru nevoile și provocările socioeconomice din Europa și din afara acesteia, reflectând atât prioritățile la nivel înalt ale UE, cât și problemele emergente generate de crizele recente, precum pandemia de COVID-19 și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, demonstrând o performanță superioară predecesorului său.
Cele patru priorități transversale introduse în programul 2021-2027 sunt considerate pe scară largă relevante atât la nivel european, cât și național și contribuie substanțial la consolidarea alinierii programului Erasmus+ la prioritățile UE. Prin intermediul acestor priorități, programul pune un accent ferm pe tranziția digitală și tranziția verde, sprijinind dezvoltarea competențelor digitale și verzi, precum și digitalizarea și ecologizarea sistemelor de educație din sectoarele programului.
De asemenea, s-a constatat că Erasmus+ este foarte receptiv la nevoile diverse ale participanților și organizațiilor beneficiare din diferitele sale sectoare. Accentul sporit și eforturile de a ajunge la persoanele cu mai puține oportunități sunt, în general, recunoscute, iar utilizarea învățării mixte și a instrumentelor digitale este considerată un pas pozitiv pentru extinderea participării către un spectru socioeconomic mai larg. Programul atrage în mod eficient o gamă largă de părți interesate, deși organizațiile mai mari, cu resurse mai consistente, întâmpină adesea mai puține dificultăți în accesarea finanțării și în procesul de depunere a cererilor. În pofida îmbunătățirilor și a măsurilor introduse începând cu 2021, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori accesibilitatea și incluziunea, facilitând accesul pentru toți.
Programul răspunde nevoilor emergente generate de noile provocări asociate evoluțiilor tehnologice, în special apariției inteligenței artificiale generative și necesității de a furniza competențe pentru stimularea competitivității UE. Numărul de proiecte și inițiative în domeniile inteligenței artificiale, siguranței digitale și bunăstării digitale este în continuă creștere. În mod similar, programul investește în sprijinirea dezvoltării competențelor adaptate exigențelor viitorului pentru a face față provocărilor legate de competitivitate, astfel cum s-a subliniat în rapoartele Draghi 23 și Letta 24 . În acest sens, finanțarea mobilității în scopul învățării se dovedește a fi esențială pentru a garanta că generațiile tinere dispun de competențele adecvate pentru a face față provocărilor unui context în continuă schimbare și pentru a demonstra relevanța continuă a programului.
·Pentru a-și consolida în continuare contribuția la competitivitatea UE, programul își va menține angajamentul de a sprijini dezvoltarea competențelor pentru viață și pentru piața muncii, precum și circulația acestora, de exemplu prin mobilitatea în scopul învățării și prin cooperarea transnațională aprofundată, în conformitate cu comunicarea privind Uniunea competențelor.
Erasmus+ este recunoscut pe scară largă la nivelul sectoarelor educației și formării, tineretului și sportului. Gradul de conștientizare rămâne mai ridicat în învățământul superior, evidențiind necesitatea unor strategii de comunicare mai bine orientate pentru a promova oportunitățile în toate sectoarele. În mod similar, evaluarea a subliniat potențialul unor îmbunătățiri suplimentare pentru a facilita accesul grupurilor greu accesibile.
Coerență
Erasmus+ 2014-2020
Programul 2014-2020 confirmă o bună coerență internă, datorită dimensiunii puternice de învățare integrate în activitățile sale. Proiectele-pilot ale alianțelor universitare europene și ale centrelor de excelență profesională din ultimii doi ani ai perioadei de programare au consolidat dimensiunea transsectorială a programului și par a fi în concordanță cu obiectivele sale.
Evaluarea finală a programului 2014-2020 confirmă, de asemenea, coerența sa externă ridicată. Programul a completat alte domenii de politică și instrumente de finanțare cu obiective similare, generând sinergii, în special cu Fondul social european (FSE) și cu Orizont 2020.
Erasmus+ 2021-2027
Erasmus+ 2021-2027 demonstrează o coerență internă solidă, având o structură clară și coerentă pentru părțile interesate, un grad ridicat de complementaritate a acțiunilor-cheie și un accent tot mai pronunțat pe colaborarea transsectorială. Coerența internă a programului Erasmus+ 2021-2027 s-a îmbunătățit față de perioada 2014-2020, beneficiind de o structură mai simplificată și mai coerentă, care facilitează o implementare mai eficientă și o accesibilitate sporită. Coerența ar putea fi îmbunătățită în continuare prin eliminarea gestionării separate a acțiunilor Jean Monnet, pentru a se evita confuzia în rândul părților interesate.
Coerența externă a programului este ridicată în raport cu alte programe ale UE cu obiective similare sau complementare, precum FSE+, FEDR (inclusiv Interreg) și Orizont Europa. Complementaritățile vizează obiectivele programelor, conceperea și punerea lor în aplicare. Deși oportunitățile de sinergii au fost consolidate în perioada de programare 2021-2027, până în prezent acestea par încă insuficient utilizate. Totodată, acestea includ marca de excelență și noua posibilitate oferită statelor membre de a transfera fonduri din programele cu gestiune partajată, inclusiv din cele finanțate prin FSE+/FEDR, către Erasmus. Părțile interesate consultate au demonstrat un grad redus de conștientizare a mărcii de excelență în cadrul programului Erasmus+, iar până în prezent opțiunea de transfer a fost utilizată doar de Germania. Sunt identificate noi oportunități de consolidare a coerenței externe în ceea ce privește domeniul de aplicare, orientarea și complementaritatea cu Corpul european de solidaritate.
·Pentru ciclul de programare post-2027, Comisia va explora modalități de a consolida și mai mult coerența dintre Erasmus+ și Corpul european de solidaritate.
·Comisia va colabora cu autoritățile și agențiile naționale pentru a consolida coordonarea și cooperarea cu alte instrumente de finanțare ale UE, a spori sinergiile și a dezvolta mecanisme de identificare a bunelor practici în materie de sinergie și de încurajare a replicării acestora.
Concluzii
Ambele generații de programe s-au dovedit a fi de succes în ceea ce privește furnizarea unei valori adăugate europene solide, jucând un rol esențial în domeniile educației și formării, tineretului și sportului. Deși au fost identificate domenii care necesită îmbunătățiri, atât evaluarea finală, cât și cea intermediară confirmă că Erasmus+ înregistrează rezultate solide în raport cu cele cinci criterii de evaluare și își îndeplinește obiectivele în mod eficace. Aceste constatări oferă o bază solidă pentru continuarea implementării programului pentru perioada 2021-2027 și pun bazele reflecției privind perioada post-2027.