COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 2.7.2025
COM(2025) 378 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Punerea în aplicare a Pactului pentru o industrie curată I
Punerea în aplicare a Pactului pentru o industrie curată I
1. Introducere
În Pactul pentru o industrie curată
, Comisia a prezentat măsuri concrete pentru a stimula în continuare decarbonizarea și competitivitatea industriei europene. Măsurile răspund apelului de a asigura o abordare bine integrată la nivelul tuturor politicilor UE pentru a sprijini acest dublu obiectiv. Totodată, măsurile demonstrează angajamentul UE de a aborda provocările cu care se confruntă industria noastră, cum ar fi decalajul în privința prețului la energie dintre UE și principalii săi concurenți, cererea scăzută sau concurența neloială la nivel mondial; aceste măsuri oferă în același timp întreprinderilor mari și mici, dar și investitorilor certitudinea că Europa își menține angajamentul deplin de a deveni o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, luând în considerare aspecte precum echitatea, neutralitatea tehnologică și eficiența din punctul de vedere al costurilor, asigurând o tranziție justă și sporind sustenabilitate din punctul de vedere al mediului. Investițiile în decarbonizare vor stimula competitivitatea economiei Europei, îi vor consolida reziliența și securitatea economice și energetice și vor crea locuri de muncă stabile și adaptate exigențelor viitorului.
În plină cursă mondială către industria „zero net”, Pactul pentru o industrie curată va permite totodată UE să joace un rol de lider în dezvoltarea de piețe ale viitorului în domeniul tehnologiilor curate. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, piața mondială a primelor șase tehnologii energetice curate fabricate în masă
urmează să crească la peste 2 mii de miliarde USD până în 2035, o cifră care aproape egalează valoarea medie a pieței mondiale a țițeiului din ultimii ani
. Între timp, potrivit estimărilor, comerțul cu tehnologii curate va ajunge la 575 de miliarde USD până în 2035. După cum se arată în cel mai recent raport
al Băncii Europene de Investiții, poziția solidă a Europei în domeniul inovării și comerțului cu tehnologii curate dă roade. De exemplu, exporturile europene de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon au crescut cu 65 % începând din 2017, în comparație cu 79 % în cazul Chinei și cu doar 22 % în cazul Statelor Unite. UE trebuie să se asigure că își menține și își consolidează acest avantaj competitiv.
Pentru a-și menține această poziție solidă, industria are nevoie de previzibilitate privind direcția pe care o va urma Europa, de un cadru de reglementare care să reducă la minimum birocrația inutilă și de o implementare rapidă și eficace a tuturor măsurilor propuse. Decarbonizarea și reindustrializarea sunt două fețe ale aceleiași monede și nu există o cale credibilă către decarbonizare în lipsa unei baze industriale europene solide și reziliente. Acesta este motivul pentru care, pe lângă propunerea de modificare a Regulamentul de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice, care stabilește un obiectiv climatic pentru 2040, cu flexibilitatea necesară, prezenta comunicare arată că punerea în aplicare este deja în curs. La doar câteva luni de la prezentarea Pactului pentru o industrie curată, punem în mișcare o primă serie de acțiuni, sprijinind în mod activ industria în contextul acestei tranziții esențiale, cu scopul de a consolida baza industrială europeană, de a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial și de a debloca noi oportunități, inclusiv în domeniul inovării.
S-au înregistrat progrese cu privire la toți cei șase factori determinanți pentru întreprinderi identificați în Pactul pentru o industrie curată. Măsurile asigură un echilibru între sprijinirea obiectivelor ambițioase ale Pactului pentru o industrie curată și menținerea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică, astfel încât statele membre să poată oferi sprijin financiar specific pentru eforturile de decarbonizare și pentru construirea unor lanțuri valorice suverane în domeniul tehnologiilor curate, acolo unde acest sprijin este necesar, fără a crea denaturări nejustificate ale concurenței. De asemenea, măsurile dau statelor membre posibilitatea să utilizeze stimulente fiscale drept catalizator pentru investițiile private în proiecte de decarbonizare, facilitând, în cele din urmă, o tranziție rapidă către un sistem energetic european curat și cu prețuri accesibile.
În paralel, Comisia și-a continuat dialogul cu părțile interesate. De la adoptarea Pactului pentru o industrie curată, dialogurile strategice privind viitorul industriei autovehiculelor și viitorul sectorului siderurgic european au condus la planuri de acțiune specifice
, care prevăd acțiuni concrete la nivel sectorial pentru a menține avantajul competitiv al Europei. Comisia a organizat, de asemenea, un dialog pentru o industrie curată referitor la economia circulară pentru a pregăti Actul legislativ privind economia circulară. În urma dialogurilor cu industria farmaceutică și chimică, vor fi prezentate noi măsuri care vor aborda preocupările specifice ale acestor sectoare.
Eforturile de consolidare a rezilienței și a competitivității industriilor noastre nu se limitează la Pactul pentru o industrie curată. Strategia privind piața unică, Strategia privind o uniune a economiilor și a investițiilor, Strategia privind reziliența în domeniul apei, Comunicarea privind uniunea competențelor, însoțită de un plan de acțiune privind competențele de bază și de un plan strategic pentru educația în domeniul STIM, Strategia UE privind start-up-urile și întreprinderile în faza de extindere, pentru a enumera câteva, consolidează obiectivele pactului. În sprijinul acestora vin cele patru pachete omnibus de simplificare menite să reducă sarcina de reglementare.
În următoarele săptămâni și luni, Comisia va înregistra progrese decisive în ceea ce privește implementarea măsurilor rămase prezentate în Pactul pentru o industrie curată.
2. Primul pachet de măsuri privind punerea în aplicare a Pactului pentru o industrie curată
Noul cadru privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată, adoptat de Comisie în iunie 2025, este o componentă esențială pentru realizarea ambițiilor și a obiectivelor pactului. Aprobarea unor ajutoare în valoare de peste 85 de miliarde EUR până în iunie 2025 în cadrul secțiunilor „tranziție” ale cadrului temporar de criză și de tranziție demonstrează că normele simplificate privind ajutoarele de stat pot încuraja statele membre să utilizeze ajutoarele de stat pentru obiectivele tranziției verzi și pot spori amploarea acestor ajutoare. În plus, faptul că majoritatea statelor membre începuseră deja să implementeze măsurile de accelerare a tranziției curate în temeiul cadrului temporar de criză și de tranziție subliniază experiența practică dobândită și necesitatea unui cadru stabil, pe termen lung, care să îl înlocuiască pe cel temporar și să sprijine în continuare decarbonizarea industrială.
Noul cadru privind ajutoarele de stat simplifică și accelerează și mai mult procesul prin care statele membre acordă ajutoare, oferind atât criterii mai clare și mai flexibile pentru evaluarea măsurilor de ajutor de stat, cât și un orizont de planificare mai îndelungat și sporind totodată previzibilitatea investițiilor și securitatea pentru întreprinderi. În conformitate cu obiectivele Pactului pentru o industrie curată, acesta vizează toate întreprinderile industriale, punând accent pe industriile mari consumatoare de energie și pe sectorul tehnologiilor curate, și introduce atât măsuri de ajutor menite să accelereze adoptarea energiei din surse regenerabile, cât și investiții în decarbonizarea industrială și în capacitatea de producție pentru tehnologiile curate. Statele membre vor putea contribui la finanțarea extinderii producției de tehnologii curate în Europa, utilizând atât materii prime reciclate, cât și materii prime primare, fapt ce va contribui la consolidarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare europene. Acest lucru va permite totodată statelor membre să reducă costul energiei electrice pentru utilizatorii mari consumatori de energie care își desfășoară activitatea în industrii expuse riscului de relocare a activității în afara Uniunii, în țări în care reglementările de mediu sunt absente sau mai puțin ambițioase, în schimbul investițiilor în decarbonizare. Noul cadru promovează atragerea de fonduri private prin reducerea riscurilor de investiție în proiecte aliniate la obiectivele Pactului pentru o industrie curată.
În plus, noile norme contribuie la crearea unor piețe-lider pentru produsele curate și facilitează combinarea finanțării din Fondul pentru inovare cu finanțarea națională, facilitând aprobarea ajutoarelor de stat pentru statele membre care doresc să sprijine proiecte care au o marcă de suveranitate în cadrul acestui fond. Noul cadru privind ajutoarele de stat completează normele privind ajutoarele de stat, care rămân pe deplin valabile și vizează și alte măsuri care vor contribui la Pactul pentru o industrie curată. Statele membre pot notifica măsurile de sprijinire a producătorilor de tehnologii curate, cum ar fi bateriile, pentru a atinge o dimensiune eficientă în temeiul normelor aplicabile privind ajutoarele de stat. În condiții normale de piață, producătorii de tehnologii curate ar trebui să fie în măsură să își acopere costurile de funcționare fără a primi un sprijin public suplimentar. Comisia este pregătită să sprijine statele membre să identifice modalitățile adecvate de a defini sprijinul public, în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, astfel încât acesta să abordeze disfuncționalitățile pieței, să fie necesar și proporțional și să nu denatureze în mod nejustificat concurența și schimburile comerciale pe piața unică, sau să definească un astfel de sprijin public fără acordarea de ajutoare de stat.
De asemenea, astfel cum s-a anunțat în Pactul pentru o industrie curată, ca parte a revizuirii în curs a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, Comisia va evalua dacă și în ce mod normele privind ajutoarele de stat ar trebui actualizate pentru a oferi stimulente mai bune industriei pentru a investi în perfecționare, recalificare, locuri de muncă de calitate și recrutarea lucrătorilor pentru o tranziție justă. Comisia va analiza în special normele care reglementează ajutoarele pentru întreprinderile sociale și recrutarea lucrătorilor defavorizați. În acest context, Comisia va elabora orientări specifice pentru a sprijini statele membre atunci când concep măsuri de ajutor de stat privind sprijinul social și investițiile sociale. În multe cazuri, un astfel de sprijin fie nu este considerat ajutor, fie este exceptat pe categorii în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare.
În paralel cu noul cadru privind ajutoarele de stat, Recomandarea Comisiei privind stimulentele fiscale, adoptată astăzi, încurajează investițiile în tehnologiile curate și decarbonizarea industrială prin măsuri precum amortizarea accelerată și creditele fiscale. Acest lucru va reduce în mod eficace barierele financiare pentru întreprinderile care investesc în sustenabilitate și va stimula piețele-pilot pentru produsele decarbonizate. Promovând o amortizare accelerată generoasă până la contabilizarea imediată și credite fiscale rambursabile flexibile, Comisia urmărește să ofere întreprinderilor certitudine și un sprijin în timp util.
Sistemul nostru energetic este esențial pentru a crea condițiile adecvate pentru decarbonizarea economiei noastre. Toate soluțiile energetice cu emisii zero și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv energia din surse regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică, stocarea, CUSC, eliminările de dioxid de carbon, energia geotermală și hidroenergia, precum și toate celelalte tehnologii energetice actuale și viitoare care contribuie la obiectivul „zero net” sunt la fel de necesare pentru decarbonizarea sistemului energetic până în 2040 ca și consolidarea rețelei și a capacității de stocare. Pentru a oferi statelor membre și autorităților naționale de reglementare baza necesară pentru a accelera tranziția către un sistem energetic mai accesibil și mai flexibil, cu rețele și sisteme de stocare bine dezvoltate, Comisia adoptă un pachet de documente de orientare. Aceste documente vizează (i) tehnologiile și formele inovatoare de implementare a energiei din surse regenerabile, (ii) desemnarea unor zone dedicate infrastructurii de rețea și de stocare și (iii) metodologiile privind stabilirea tarifelor de rețea. Prin sprijinirea implementării unor proiecte suplimentare în domeniul energiei curate și al rețelelor, punerea în aplicare a acestui pachet de orientări va sprijini și producția internă în UE de diferite tehnologii curate, pentru care Europa deține poziția de lider mondial.
Orientările privind formele inovatoare de tehnologii și formele de implementare a energiei din surse regenerabile sprijină extinderea surselor regenerabile de energie, contribuind la reducerea costurilor aprovizionării noastre cu energie. Dependența Europei de importurile de combustibili fosili contribuie la volatilitatea și la creșterea costurilor de aprovizionare. UE poate atenua aceste costuri prin extinderea surselor regenerabile de energie inovatoare și prin valorificarea potențialului neexploatat (de exemplu, energia agrosolară, sursele regenerabile de energie plutitoare, energia oceanică). Între 2021 și 2023, consumatorii de energie electrică din UE au economisit deja 100 de miliarde EUR datorită energiei electrice generate din instalațiile solare fotovoltaice și eoliene nou instalate
.
Orientările privind desemnarea rețelelor și a zonelor de stocare sunt concepute pentru a consolida și a accelera extinderea rețelelor noastre, precum și pentru a accelera implementarea soluțiilor de stocare. Acest lucru este esențial având în vedere creșterea preconizată a producției descentralizate de energie din surse regenerabile, creșterea cererii de energie electrică și constrângerile existente la care este supusă rețeaua de energie electrică, cum ar fi necesitatea de a conecta infrastructura de reîncărcare pentru vehiculele electrice, cu beneficiile acesteia pentru stocare și pentru sistemul energetic în ansamblu, precum și necesitatea de a moderniza 40 % din rețelele existente. În plus, capacitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile crește rapid, numai în 2024 adăugându-se o capacitate de aproximativ 78 GW. Având în vedere că extinderea anuală a capacității de producere a energiei electrice din surse regenerabile ar trebui să ajungă, în medie, la aproximativ 100 GW până în 2030, trebuie accelerate în mod semnificativ procedurile de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de stocare a energiei din surse regenerabile și rețelele care integrează acest tip de energie.
Al treilea document de orientare, referitor la metodologiile de stabilire a tarifelor de rețea, promovează o definire a tarifelor de rețea care să reducă costurile globale ale sistemului prin sporirea flexibilității și a stimulentelor legate de amplasament, precum și prin creșterea eficienței utilizării și gestionării rețelei. Această schimbare de comportament este esențială pentru a gestiona în mod eficace perioadele de vârf ale consumului într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Tarifele de rețea pot juca un rol esențial, încurajându-i pe toți utilizatorii sistemului să își optimizeze modelele de utilizare. O abordare coordonată oferă beneficii semnificative, inclusiv reducerea cheltuielilor de gestionare a rețelei și a congestionării costisitoare, îmbunătățirea capacității rețelei de a absorbi producția de energie din surse regenerabile și limitarea necesității unor consolidări ample ale rețelei la ceea ce este necesar. O astfel de abordare va reduce costurile totale de rețea plătite de consumatori pentru facturile lor la energie și va aduce beneficii directe utilizatorilor care contribuie la integrarea sistemului energetic.
Printre alte provocări cu care se confruntă industria se numără expunerea la concurența internațională neloială și sarcina de reglementare. De la lansarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon a fost abordat în mod eficace prin acordarea de certificate gratuite pentru sectoarele expuse acestui risc. Certificatele gratuite pentru instalațiile EU ETS care produc mărfuri CBAM vor fi eliminate treptat în perioada 2026-2034, în paralel cu introducerea treptată a obligațiilor financiare ale CBAM pentru mărfurile importate. Deși CBAM abordează, pentru UE, riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru producția de mărfuri CBAM, riscul de relocare a acestor emisii pentru producția de mărfuri CBAM destinate piețelor de export ar putea crește odată cu eliminarea treptată a certificatelor gratuite, atât timp cât anumite țări terțe nu introduc prețuri echivalente ale carbonului. Diverse sectoare CBAM au solicitat acțiuni urgente pentru a aborda relocarea emisiilor de dioxid de carbon la export.
Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune privind oțelul și metalele, Comisia a luat în considerare așadar opțiuni privind modul de abordare a acestui risc. Orice soluție ar trebui să se alinieze pe deplin la obiectivele de mediu ale CBAM, respectând în același timp normele relevante ale OMC. În plus, soluția aleasă ar trebui pusă în aplicare rapid pentru a oferi securitate juridică și pentru a evita sarcinile administrative nejustificate. Prin urmare, Comisia intenționează să prezinte o propunere specifică care să utilizeze veniturile generate de CBAM (care va fi extins) pentru a sprijini producția expusă riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Astfel, producătorii afectați ar putea fi compensați proporțional cu eliminarea treptată a certificatelor gratuite, sub rezerva obținerii unor rezultate privind decarbonizarea pe termen lung. Domeniul de aplicare va trebui stabilit pe baza unor criterii obiective. Această schemă ar urma să fie pusă în aplicare pentru o perioadă definită inițial, cu o revizuire în 2027. Propunerea ar urma să fie prezentată până la sfârșitul anului 2025, împreună cu propunerea de extindere a CBAM la mărfurile din aval și de introducere a unor măsuri împotriva eludării, și nu va aduce atingere propunerilor existente ale Comisiei privind noile resurse proprii pentru bugetul UE. Scopul acestei soluții este de a asigura egalitatea de tratament pentru mărfurile CBAM – indiferent dacă sunt produse și vândute în UE, exportate din UE către țări terțe sau importate în UE – pentru a menține compatibilitatea cu normele OMC. Pentru a concepe măsura în mod adecvat, Comisia va furniza o analiză suplimentară a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru producția de mărfuri CBAM destinate exportului și va consulta sectoarele CBAM cu privire la aceste planuri înainte de a prezenta propunerea, ținând seama și de circumstanțele naționale specifice. Se va organiza un dialog la nivel înalt în acest scop.
Simplificarea este un alt pilon esențial al Pactului pentru o industrie curată. S-au înregistrat progrese într-o serie de domenii legislative, menite să reducă sarcina de reglementare și să permită industriei să adopte tranziția către o economie sustenabilă într-un mod mai eficace și mai pragmatic. Propunerea de simplificare a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), care a fost adoptată, în februarie 2025, ca parte a pachetului Omnibus I, urmărește să reducă birocrația și să asigure o punere în aplicare fără probleme a CBAM atunci când acesta va deveni pe deplin operațional în ianuarie 2026. În special, propunerea introduce un prag anual în funcție de masă de 50 de tone, care scutește aproximativ 90 % dintre importatori de la orice obligații CBAM, asigurând, în același timp, că 99 % din emisii intră în domeniul de aplicare al CBAM. La începutul acestei luni, colegiuitorii au ajuns la un acord cu privire la regulamentul modificat, care reia principalii parametri ai propunerii Comisiei.
3. Activitate în curs în alte domenii ale Pactului pentru o industrie curată
Pe lângă primul set de acțiuni concrete din cadrul Pactului pentru o industrie curată, s-au înregistrat progrese notabile în mai multe domenii legate de această strategie. Punerea în aplicare a Planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile a avansat de la adoptarea sa în februarie 2025. La 16 iunie, Comisia Europeană și președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene au lansat în comun Grupul operativ pentru uniunea energetică. Grupul operativ va aborda barierele tehnice și de reglementare care împiedică finalizarea unei veritabile uniuni energetice, prin măsuri precum: dezvoltarea unor infrastructuri bine interconectate și îmbunătățirea utilizării acestora, abordarea barierelor naționale în materie de autorizare, creșterea gradului de adoptare a serviciilor de stocare și utilizare a serviciilor de flexibilitate, îmbunătățirea coordonării între acțiunile regionale, naționale și de la nivelul UE și sprijinirea acțiunilor-cheie pentru implementarea Planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile, de exemplu în ceea ce privește autorizarea, impozitarea și flexibilitatea sistemului.
Finanțarea este un element esențial. Comisia și Banca Europeană de Investiții au colaborat îndeaproape pentru a dezvolta noi produse financiare – eligibile în cadrul Programului InvestEU – menite să reducă riscurile pentru investițiile private. La 19 iunie, Banca Europeană de Investiții (BEI) a lansat noi scheme cu scopul de a oferi contragaranții pentru contractele de achiziție de energie electrică încheiate între dezvoltatorii de energie curată și industrie, cu o capacitate de 500 de milioane EUR. Această inițiativă urmărește să faciliteze accesul industriei la prețuri mai stabile la energie și să stimuleze investițiile în proiecte de nouă generație. În plus, BEI a lansat o a doua schemă de contragaranții pentru a atenua riscurile asociate fabricării de noi componente de rețea (aplicând modelul pe care îl utilizează deja pentru sectorul energiei eoliene), în valoare de 1,5 miliarde EUR, care este o schemă esențială pentru extinderea nevoilor rețelei în întreaga Europă, precum și programul TechEU, menit să contribuie la reducerea deficitului de finanțare pentru sprijinirea inovării disruptive, consolidarea capacității industriale a Europei și susținerea întreprinderilor aflate în faza de extindere. În același timp, BEI extinde capacitatea de finanțare a pachetului privind energia eoliană de la 5 miliarde EUR la 6,5 miliarde EUR și a instituit un nou produs de garantare pentru tehnologiile curate emergente, cu un pachet de împrumuturi din partea BEI în valoare de 250 de milioane EUR, care urmează să fie sprijinit de InvestEU.
De asemenea, Comisia va lansa, conform planului, un proiect-pilot pentru viitoarea Bancă de Decarbonizare Industrială, până la sfârșitul anului 2025. Cu un buget de 1 miliard EUR, acest proiect-pilot va consta dintr-o licitație menită să decarbonizeze căldura produsă prin procese industriale prin electrificare și căldura produsă direct din surse regenerabile (cum ar fi energia termică solară sau geotermală). Proiectul va aduce beneficii întreprinderilor din diferite sectoare industriale, inclusiv întreprinderilor mijlocii. Proiectul pregătește terenul pentru Banca de Decarbonizare Industrială, sprijinind proiectele care au ca indicator reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În luna aprilie, o consultare majoră a părților interesate a demonstrat un sprijin solid din partea industriei pentru această inițiativă. Ulterior, Comisia a publicat spre consultare proiectul de termene și condiții ale licitației.
Comisia a adoptat, de asemenea, primele două liste de proiecte strategice care urmează să fie sprijinite în temeiul Actului privind materiile prime critice, care acoperă proiecte atât din UE, cât și din țări terțe. Proiectele selectate vizează o gamă largă de materiale strategice și etape ale lanțului valoric și vor contribui la securitatea aprovizionării UE cu materii prime strategice. Pentru a asigura realizarea proiectelor la timp, acestea vor primi sprijin care va facilita investițiile publice și private, iar, pentru proiectele din UE, procesul de autorizare va fi accelerat.
Dezvoltarea în continuare a piețelor-pilot este o prioritate-cheie a Pactului pentru o industrie curată. La 6 aprilie, Comisia a adoptat planul de lucru pentru perioada 2025-2030 aferent Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile și Regulamentului privind etichetarea energetică. Planul prevede o listă de produse cărora ar trebui să li se acorde prioritate, cum ar fi oțelul și aluminiul, pentru introducerea unor cerințe în materie de proiectare ecologică și etichetare energetică în următorii cinci ani. Acest lucru ar trebui să promoveze adoptarea de produse sustenabile, reparabile, circulare și eficiente din punct de vedere energetic în întreaga Europă. După ce vor fi definite în mod corespunzător, cerințele armonizate la nivelul UE privind sustenabilitatea produselor vor consolida piața unică, vor preveni barierele în calea comerțului, vor îmbunătăți condițiile de concurență echitabile și informarea consumatorilor și vor reduce totodată sarcina administrativă.
În contextul dialogului strategic privind viitorul industriei autovehiculelor, care a avut loc în primul trimestru al anului 2025, și astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor din 5 martie 2025, Comisia a propus sectorului autovehiculelor o flexibilitate cu privire la respectarea obiectivelor pentru 2025 privind vânzările de flote auto printr-o modificare specifică a Regulamentului (UE) 2019/631, care a fost adoptată de colegiuitori. Producătorilor li se oferă o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește obligațiile de conformare, permițându-le o perioadă de trei ani pentru anii 2025, 2026 și 2027 în care să asigure conformarea, în loc de o perioadă anuală. Modificarea specifică introduce o astfel de flexibilitate suplimentară pentru producători, menținând în același timp nivelul de ambiție al obiectivului de reducere a emisiilor. Scopul este de a sprijini investițiile în tranziția curată, menținând în același timp nivelul general de ambiție în materie de climă. La 5 martie, Comisia a actualizat, de asemenea, lista deșeurilor pentru a menține mai mult timp în economie bateriile și materiile prime critice pentru acestea.
Mecanismul destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi (MICA) din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei a pus la dispoziție 570 de milioane EUR pentru instalarea infrastructurii de încărcare pentru perioada 2025-2026, cu accent pe vehiculele grele. La a doua dată-limită, și anume 11 iunie 2025, fuseseră înregistrate 25 de propuneri de proiecte, cu un cost total al investiției de 665 de milioane EUR. În total, au fost solicitate fonduri UE în valoare de aproximativ 287 de milioane EUR pentru proiectele de infrastructură de încărcare a vehiculelor electrice, din care 245 de milioane EUR pentru infrastructura de încărcare dedicată vehiculelor grele.
În ceea ce privește dimensiunea externă, în cadrul reuniunii la nivel înalt UE-Africa de Sud din 13 martie 2025, Comisia a lansat negocieri privind un prim parteneriat pentru comerț și investiții curate cu Africa de Sud. Parteneriatul este elaborat în colaborare cu principalii parteneri strategici cu scopul de a gestiona în mod eficace dependențele strategice și de a consolida rolul UE în cadrul lanțurilor valorice globale esențiale. Comisia și Africa de Sud s-au angajat să încheie un acord pentru a sprijini dezvoltarea unor lanțuri valorice strategice mai curate pentru materiile prime. Acesta include concentrarea asupra anumitor aspecte precum beneficiile locale, energia din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv hidrogenul sigur și sustenabil cu emisii scăzute de dioxid de carbon) și tehnologia curată, prin îmbunătățirea condițiilor pentru investiții reciproc avantajoase. În plus, în cursul reuniunii la nivel înalt, Comisia a anunțat un pachet de investiții în cadrul strategiei Global Gateway în valoare de 4,7 miliarde EUR, din care 4,4 miliarde EUR vor fi investite în proiecte care sprijină o tranziție energetică curată și justă în această țară. Comisia își propune să demonstreze înregistrarea de progrese decisive în ceea ce privește parteneriatul pentru comerț și investiții curate cu Africa de Sud înainte de summitul G20 de la Johannesburg, programat pentru 22-23 noiembrie 2025.
De asemenea, Comisia a înăsprit măsura de salvgardare privind oțelul pentru a proteja industria siderurgică a UE de creșterea bruscă a importurilor, în aplicarea Planului de acțiune al UE privind oțelul și metalele. Majoritatea ajustărilor au intrat în vigoare la 1 aprilie, însă modificările privind ritmul mai lent al liberalizării și eliminarea reportării volumelor neutilizate vor intra în vigoare la 1 iulie 2025. Având în vedere că măsura de salvgardare va expira din punct de vedere juridic la 30 iunie 2026, Comisia va propune în septembrie 2025 o măsură pe termen lung privind oțelul, care va oferi un nivel de protecție extrem de eficace sectorului siderurgic al UE după luna iunie 2026. Acest lucru este deosebit de important având în vedere tarifele majorate impuse de SUA la aluminiu și oțel, care agravează situația dificilă a acestor sectoare.
Consolidarea circularității este o cale importantă pentru decarbonizarea industriilor metalelor și competitivitatea acestor industrii. Cu toate acestea, volumul de deșeuri metalice utilizate pentru reciclare în UE este în scădere, din cauza scăderii cererii din partea industriei UE și a prețurilor mai mari pentru deșeurile metalice plătite în țările terțe. Ca un prim pas către inversarea acestei tendințe, Comisia a pus la dispoziția publicului datele relevante din baza de date pentru monitorizarea vamală, procedând similar ca în cazul măsurilor luate recent în sectorul substanțelor chimice. Această inițiativă face parte dintr-un mecanism mai amplu de monitorizare a importurilor și a exporturilor de aluminiu, cupru și oțel, care va îmbunătăți disponibilitatea informațiilor privind piața, promovând astfel practicile circulare și facilitând adoptarea de măsuri comerciale pentru a se asigura că în UE sunt disponibile suficiente deșeuri metalice, în funcție de necesități, începând cu măsurile privind aluminiul. Comisia va depune totodată eforturi pentru a crește cererea de produse reciclate.
Atât în Pactul pentru o industrie curată, cât și în Planul de acțiune pentru sectorul autovehiculelor, Comisia a anunțat că va propune condiții pentru investițiile străine, mai precis în sectorul autovehiculelor, inclusiv în ceea ce privește componentele, lanțul de aprovizionare al bateriilor fiind o prioritate imediată. Comisia va propune condiții specifice privind criteriile de reziliență și sustenabilitate în Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale și, eventual, în alte inițiative.
În strânsă consultare cu părțile interesate din industrie și cu statele membre, Comisia va propune măsuri pentru a se asigura că investițiile străine din UE contribuie mai bine la competitivitatea pe termen lung a industriei UE, la avantajul tehnologic și la reziliența economică a acesteia, precum și la crearea de locuri de muncă de calitate în UE. De exemplu, pentru proiectele care implică investiții străine, în special atunci când este prezentă finanțarea publică, statele membre ar putea lua în considerare în mod colectiv condiții precum deținerea echipamentelor, factorii de producție din UE, recrutarea de personal din UE, necesitatea unor întreprinderi comune sau a unor transferuri de proprietate intelectuală, începând cu unele sectoare strategice, cum ar fi, de exemplu, industria autovehiculelor sau producția de energie din surse regenerabile.
În special în ceea ce privește sectorul autovehiculelor, Comisia intenționează să discute cu statele membre și cu părțile interesate relevante modalități pentru a maximiza valoarea adăugată a investițiilor interne și a contribui la prevenirea unei uniformizări la un nivel inferior și a fragmentării pieței interne. Aceste condiții vor constitui baza pentru dialogul cu principalii parteneri internaționali care fac investiții semnificative în UE și, în special, în energia din surse regenerabile și în lanțul de aprovizionare pentru sectorul autovehiculelor.
Comisia va propune în curând un pachet de măsuri privind substanțele chimice, inclusiv un plan de acțiune pentru industria chimică din UE și un act legislativ Omnibus privind substanțele chimice. Planul de acțiune va introduce măsuri concrete menite să amelioreze competitivitatea globală a sectorului european al substanțelor chimice, inclusiv a IMM-urilor, și să consolideze baza sa de producție prin acțiuni în domenii-cheie, cum ar fi producția critică, prețul energiei și sprijinirea inovării și a decarbonizării.
Astfel cum s-a anunțat în Pactul pentru o industrie curată, Comisia a instituit centrul de sprijin PIIEC pentru a accelera elaborarea de noi proiecte importante de interes european comun. În prezent, Comisia oferă sprijin mai multor state membre pentru a accelera elaborarea noilor PIIEC aprobate de Forumul european comun privind PIIEC în noiembrie 2024 și în martie 2025. În special, eforturile privind PIIEC pentru materialele avansate circulare și PIIEC pentru tehnologiile nucleare inovatoare vor contribui la accelerarea obiectivelor Pactului pentru o industrie curată.
La 13 iunie 2025, Comisia a adoptat, de asemenea, Programul nuclear cu caracter informativ (PINC). Acesta oferă o imagine de ansamblu actualizată a nevoilor de investiții în energia nucleară în UE și a celor mai bune practici în materie de modele de finanțare pentru planuri de investiții eficiente. Pentru realizarea planurilor statelor membre privind energia nucleară va fi nevoie de investiții semnificative, în valoare de aproximativ 241 de miliarde EUR până în 2050, atât pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente, cât și pentru construirea de noi reactoare la scară largă. Sunt necesare investiții suplimentare în ceea ce privește reactoarele modulare mici (SMR), reactoarele modulare avansate (AMR) și microreactoarele și, pe termen mai lung, energia de fuziune.
De asemenea, ca parte a Pactului pentru o industrie curată, au fost luate măsuri semnificative pentru a îmbunătăți competențele și calitatea locurilor de muncă în UE. La 5 martie 2025, a fost adoptată o comunicare privind uniunea competențelor, care a introdus inițiative-cheie, cum ar fi Comitetul european la nivel înalt pentru competențe și un Observator privind competențele, consolidând în același timp inițiativele existente în materie de perfecționare și recalificare. În plus, Comisia a lansat consultări cu partenerii sociali pentru a pregăti foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate, punând accentul pe sprijinirea proceselor de restructurare și a tranzițiilor juste; totodată, ca parte a evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, a propus modificări specifice ale Fondului european de ajustare la globalizare și ale Fondului social european Plus (FSE+), cu scopul a accelera și a stimula sprijinul acordat lucrătorilor expuși riscului de pierdere a locurilor de muncă din cauza restructurării legate de decarbonizare.
Evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, propusă de Comisie în aprilie, va oferi statelor membre și regiunilor posibilitatea de a consolida, prin intermediul programelor lor, competitivitatea Europei și de a elimina decalajul în materie de inovare. Deși propunerea este încă în negociere în cadrul procesului de codecizie, Comisia speră un rezultat final ambițios. În acest context, va fi activat sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru întreprinderile mari atunci când acestea contribuie la un proiect important de interes european comun sau când își desfășoară activitatea în domenii critice, cum ar fi apărarea, tehnologiile strategice și decarbonizarea. În plus, propunerea va sprijini tranziția energetică prin promovarea interconexiunilor energetice (cabluri terestre și submarine care să conecteze sistemele de energie electrică ale țărilor învecinate) și prin crearea unei infrastructuri de reîncărcare. Investițiile în locuințe eficiente din punct de vedere energetic și la prețuri accesibile, gestionarea sustenabilă a apei și inovarea care contribuie la obiectivele STEP vor consolida, de asemenea, baza industrială curată în toate regiunile. Ca stimulent financiar pentru a realiza investiții în prioritățile strategice, Comisia a propus să se permită statelor membre și regiunilor să beneficieze în 2026 de o prefinanțare de 30 % și de rate de cofinanțare mai ridicate pentru proiectele dezvoltate în cadrul priorităților strategice.
3. Concluzii
Punerea în aplicare cu succes a Pactului pentru o industrie curată depinde de angajamentul statelor membre și al autorităților acestora de a implementa în mod eficace acțiunile prevăzute în pact.
Comisia își menține angajamentul ferm de a pune în aplicare Pactul pentru o industrie curată și de a face din decarbonizare un motor al competitivității și prosperității Europei, inclusiv prin propunerea unui obiectiv intermediar pentru 2040 pe calea către realizarea neutralității climatice până în 2050. Aceasta va implementa restul acțiunilor Pactului pentru o industrie curată printr-o serie de pachete de măsuri, următoarele fiind planificate pentru a doua jumătate a anului 2025. Fiecare pachet de măsuri va fi conceput pentru a aborda aspecte specifice ale obiectivelor Pactului pentru o industrie curată, consolidând astfel eforturile colective de creștere a competitivității industriale a Europei, precum și progresele înregistrate în direcția obiectivelor de decarbonizare ale UE.