COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.6.2025
COM(2025) 341 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Austriei
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.6.2025
COM(2025) 341 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Austriei
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Austriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263, în special articolul 17,
având în vedere recomandarea Comisiei,
întrucât:
CONSIDERAȚII GENERALE
(1)La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală 1 , împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive 2 și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre 3 , reprezintă elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul vizează asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii prin realizarea de reforme și investiții. El promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune accentul pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă a normelor.
(2)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: (i) asigurarea faptului că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete 4 care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice - PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.
(3)După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
(4)La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.
CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU AL AUSTRIEI
(5)La 13 mai 2025, Austria a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Comunicarea a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia, având în vedere motivul prezentat de Austria, și anume că, în urma alegerilor generale din Austria din 29 septembrie 2024, negocierile privind formarea unui nou guvern au durat mai mult decât s-a presupus inițial.
Procesul anterior prezentării planului
(6)La 18 decembrie 2024, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis Austriei traiectoria de referință
5
. Comisia a publicat traiectoria de referință la 13 mai 2025
6
. Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și asigură faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, iar deficitul public este adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și este menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolul 6 litera (d) și cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu criteriul de referință privind deficitul, cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.
Traiectoria de referință a Austriei prevede că, pe baza ipotezelor Comisiei și presupunând o perioadă de ajustare de șapte ani, creșterea cheltuielilor nete nu trebuie să depășească valorile din tabelul 1. Aceasta a corespuns unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 2,3 % pe durata perioadei de ajustare (2025-2031) și de 2,2 % pe durata perioadei vizate de plan (2025-2029).
Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie Austriei la 18 decembrie 2024
|
|
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
Media 2025-2029 |
Media 2025-2031 |
|
Creșterea maximă a cheltuielilor nete (anuală, %) |
2,0 |
1,7 |
2,4 |
2,4 |
2,5 |
2,6 |
2,7 |
2,2 |
2,3 |
Sursa: calculele Comisiei.
(7)În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Austria și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada martie-mai 2025. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Austria și pe ipotezele care stau la baza acesteia, pe setul preconizat de angajamente în materie de reformă și de investiții pentru a sprijini o prelungire a perioadei de ajustare (cum ar fi reformele de creștere a vârstei efective de pensionare și de stimulare a participării pe piața forței de muncă), precum și pe realizarea preconizată a reformelor și a investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și al priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește o tranziție verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.
(8)În iunie 2024 și martie 2025, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, Austria s-a angajat într-un proces de consultare cu societatea civilă, partenerii sociali, autoritățile regionale și alte părți interesate relevante.
(9)Planul a fost prezentat parlamentului național la 13 mai 2025 și a fost discutat ulterior în cadrul comisiilor parlamentare.
Alte procese conexe
(10)La [data], împreună cu prezenta recomandare de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu, Consiliul a stabilit, la recomandarea Comisiei, existența unui deficit excesiv în Austria ca urmare a nerespectării criteriului deficitului și a adoptat o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv în Austria 7 . Adoptarea simultană a acestor recomandări asigură coerența între traiectoriile de ajustare recomandate.
(11)La 13 mai 2025, Austria și-a prezentat proiectul de plan bugetar pentru perioada 2025-2026. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la 23 iunie 2025 8 .
(12)La [data], Consiliul a adresat Austriei o serie de recomandări specifice fiecărei țări în contextul semestrului european 9 .
REZUMATUL PLANULUI ȘI EVALUAREA ACESTUIA DE CĂTRE COMISIE
(13)În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:
Contextul: situația și perspectivele macroeconomice și bugetare
(14)În Austria, activitatea economică s-a redus cu 1,0 % în 2024, ca urmare a scăderii investițiilor și a stagnării consumului. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că economia va scădea cu 0,3 % în 2025, în contextul scăderii investițiilor și al exporturilor nete negative. În 2026, PIB-ul real urmează să crească cu 1,0 %, consolidarea consumului privat și creșterea investițiilor devenind pozitive. În perioada analizată în previziuni (2025-2026), creșterea potențială a PIB-ului în Austria ar urma să fie modestă, situându-se în medie la 0,3 %, ca urmare a investițiilor slabe, a schimbărilor demografice și a stagnării productivității totale a factorilor. Rata șomajului a fost de 5,2 % în 2024 și, potrivit estimărilor Comisiei, va atinge 5,3 % în 2025 și 5,2 % în 2026. Se preconizează că deflatorul PIB va crește de la 3,1 % în 2024 la 3,5 % în 2025 și va scădea la 2,2 % în 2026.
(15)În ceea ce privește evoluțiile bugetare, deficitul public din Austria a fost de 4,7 % din PIB în 2024. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că acesta va scădea la 4,4 % din PIB în 2025 și va scădea în continuare la 4,2 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 includ principalele măsuri de consolidare din proiectele de buget ale Austriei pentru 2025 și 2026 pe care guvernul le-a propus parlamentului național în mai 2025. La sfârșitul anului 2024, datoria publică s-a situat la nivelul de 81,8 % din PIB. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din primăvara anului 2025, se estimează că ponderea datoriei va crește la 84,0 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 85,8 % la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planul bugetar-structural pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri concrete de politică anunțate în mod credibil și detaliate suficient.
Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze macroeconomice din plan
(16)Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Austriei cuprinde perioada 2025-2029 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de șapte ani.
(17)Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(18)Planul prevede angajamentul de a respecta traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 2,3 % în perioada 2025-2029. În plus, Austria se angajează să întreprindă un set de reforme și de investiții în vederea prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani (2025-2031), perioadă în cursul căreia este planificată o creștere medie a cheltuielilor nete de 2,3 %. Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan pentru perioada de ajustare (2025-2031) este, în linii mari, în concordanță cu traiectoria de referință transmisă de Comisie la 18 decembrie 2024. Planul preconizează o creștere potențială a PIB-ului de 1,1 % în 2025, de la 0,4 % în 2024, care va rămâne stabilă la 1,1 % ulterior. În plus, planul preconizează că rata de creștere a deflatorului PIB va scădea la 2,4 % în 2025 și la 2 % în 2026, de la 3,1 % în 2024, înainte de a crește ușor la 2,1 % în 2027-2029.
Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Austriei
|
Prelungirea perioadei de ajustare |
|||||||||
|
|
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
Media pe perioada de valabilitate a planului 2025-2029 |
Media pe perioada de ajustare 2025-2031 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
2,6 |
2,2 |
2,2 |
2,0 |
2,3 |
2,4 |
2,4 |
2,3 |
2,3 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
2,6 |
4,8 |
7,2 |
9,4 |
11,9 |
14,5 |
17,3 |
nu se aplică |
nu se aplică |
|
Creșterea PIB-ului potențial (%) |
1,1 |
1,1 |
1,1 |
1,1 |
1,1 |
1,1 |
1,1 |
1,1 |
1,1 |
|
Inflația (creșterea deflatorului PIB) (%) |
2,4 |
2,0 |
2,1 |
2,1 |
2,1 |
2,2 |
2,2 |
2,1 |
2,2 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Austriei și calculele Comisiei.
Implicațiile pentru datoria publică ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(19)Dacă traiectoria cheltuielilor nete angajată în plan și ipotezele subiacente se materializează, datoria publică ar crește inițial, conform planului, până în 2028, când se preconizează că va atinge un nivel maxim de 86,8 % din PIB. Începând din 2029, se preconizează că aceasta va scădea treptat, în medie, cu 0,8 puncte procentuale din PIB până la sfârșitul perioadei de ajustare în 2031, conform tabelului următor. Pe termen mediu, datoria va continua să scadă anual cu 1,3 puncte procentuale din PIB, ajungând la 71,2 % din PIB până în 2041.
Tabelul 3: Evoluția datoriei publice guvernamentale și a soldului bugetar în planul Austriei
|
|
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
2041 |
|
Datoria publică (% din PIB) |
81,8 |
84,3 |
85,9 |
86,6 |
86,8 |
86,5 |
85,7 |
84,4 |
71,2 |
|
Soldul bugetului public (% din PIB) |
-4,7 |
-4,7 |
-4,2 |
-3,6 |
-3,0 |
-2,5 |
-2,1 |
-1,6 |
-1,4 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Austriei.
Astfel, potrivit planului, ponderea datoriei publice ar urma să fie plasată pe o traiectorie descendentă până la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). Acest lucru este plauzibil deoarece, pe baza ipotezelor planului, se preconizează că datoria va scădea în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie, iar proiecțiile stocastice indică faptul că datoria ar scădea cu o probabilitate suficient de mare. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Implicațiile pentru soldul bugetului public ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(20)Pe baza traiectoriei și a ipotezelor privind cheltuielile nete din plan, deficitul public va rămâne ridicat la 4,7 % din PIB în 2025 și va începe să scadă treptat începând cu 2026. Se preconizează că deficitul nu va mai depăși valoarea de referință de 3 % din PIB în 2028 și se preconizează că va continua să scadă pe parcursul perioadei de ajustare.
Astfel, conform planului, soldul bugetar nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031).
În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2041), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB.
Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Profilul temporal al ajustării bugetare
(21)Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurate ca variație anuală a soldului primar structural, astfel cum este descris în plan, este în linii mari liniar, astfel cum se prevede la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În plus, ajustarea bugetară din primii cinci ani ai planului este ușor mai mult decât proporțională cu efortul total de ajustare.
Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu clauza de siguranță privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzută la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 4: Evoluția soldului primar structural în planul Austriei
|
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
|
|
Soldul primar structural (% din PIB) |
-2,4 |
-1,9 |
-1,4 |
-0,9 |
-0,3 |
0,2 |
0,7 |
1,2 |
|
Variația soldului primar structural (puncte procentuale) |
nu se aplică |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
0,6 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Austriei.
Coerența planului cu procedura aplicabilă deficitelor excesive
(22)Traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan respectă cerințele din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive [în special ajustarea structurală anuală minimă stabilită ca valoare de referință la articolul 3 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) 1467/97 al Consiliului].
Coerența planului cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului
(23)Cerința privind componenta preventivă, prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263 referitor la dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, care urmărește să asigure o marjă comună în raport cu valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB, se aplică Austriei din 2029, deoarece se preconizează că deficitul nu va mai depăși 3 % din PIB începând din 2028. În anii 2029, 2030 și 2031, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, ajustarea anuală a soldului primar structural nu ar trebui să fie mai mică de 0,25 puncte procentuale dacă deficitul structural a rămas peste 1,5 % din PIB în anul precedent, pentru a se atinge o marjă de reziliență comună în termeni structurali de 1,5 % din PIB. Ajustarea bugetară care rezultă din angajamentele de politică și ipotezele macroeconomice ale planului este de 0,5 % din PIB atât în perioada 2029-2031. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.
Coerența planului cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei
(24)În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1263, întrucât datoria publică va fi între 60 % și 90 % din PIB în perioada de ajustare potrivit planului, ponderea datoriei trebuie să se reducă în medie cu cel puțin 0,5 puncte procentuale pe an până când va scădea sub 60 % din PIB. Această scădere se calculează pe parcursul perioadei 2029-2031, adică începând cu anul în care procedura aplicabilă deficitelor excesive ar fi abrogată conform planului, și se ridică la 0,8 puncte procentuale. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei.
Ipotezele macroeconomice ale planului
(25)Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Austriei la 18 decembrie 2024. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru patru variabile, și anume poziția inițială (în ceea ce privește soldul primar structural, soldul public general, ponderea cheltuielilor primare în PIB și datoria publică), creșterea potențială a PIB-ului, creșterea PIB-ului real și deflatorul PIB. În cele ce urmează este inclusă o analiză a acestor diferențe între ipoteze.
Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.
-Planul utilizează datele privind rezultatul bugetar din 2024 pentru poziția inițială. În 2024, soldul primar structural a fost de -2,4 % din PIB, soldul bugetului general a fost de -4,7 % din PIB, datoria publică a fost de 81,8 % din PIB, iar ponderea cheltuielilor primare în PIB a fost de 54,8 %. Aceasta contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare a planului mai mică decât cea din ipotezele Comisiei. Traiectoria de referință s-a bazat pe previziunile Comisiei din toamna anului 2024, care au estimat soldul primar structural la -1,3 % din PIB, soldul public la -3,6 % din PIB, nivelul datoriei la 79,5 % din PIB și ponderea cheltuielilor primare în PIB la 52,9 %. Austria utilizează cele mai recente date disponibile, iar această diferență este justificată în mod corespunzător.
-Planul utilizează o creștere uniformizată a producției potențiale în perioada 2025-2041. În comparație cu ipotezele Comisiei, acest lucru majorează creșterea potențială pe parcursul perioadei de ajustare și, prin urmare, contribuie la o creștere medie mai mare a cheltuielilor nete. Estimările creșterii potențiale neobservate sunt sensibile la ciclul economic și este plauzibil ca recesiunea din Austria începând cu 2023 să prezinte o tendință descendentă față de creșterea potențială estimată. Posibilitatea de a utiliza ipoteze alternative referitoare la creșterea potențială este conformă cu articolul 36 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2024/1263, cu condiția ca creșterea cumulată pe parcursul perioadei analizate în previziuni (și anume până în 2041) să fie, în linii mari, în concordanță cu ipotezele Comisiei, ceea se întâmplă în cadrul planului. În consecință, se consideră că această ipoteză este justificată în mod corespunzător.
-Planul presupune o creștere a PIB-ului real mai mică decât s-a estimat în traiectoria de referință. Acest lucru se datorează înrăutățirii perspectivelor macroeconomice. Cu toate acestea, cele mai recente previziuni ale instituției fiscal-bugetare independente WIFO, pe care se bazează Ministerul Finanțelor pentru planificarea bugetară, includ un efort de consolidare fiscală de 1,2 % din PIB în 2025. În sensul planului, este necesar să se determine rata de creștere de referință care ar fi intervenit în absența acestui efort de consolidare. În acest scop, Austria a aplicat multiplicatorul bugetar standard al Comisiei de 0,75 la efortul de consolidare exprimat în procente din PIB și l-a adăugat la rata de creștere. Aceasta conduce la o rată de creștere de referință de 0,6 % în 2025, fără consolidare fiscală, care este în continuare sub rata de creștere preconizată pentru traiectoria de referință. În plan, Austria își asumă o ajustare bugetară de 0,5 % în 2025, care se preconizează că va reduce creșterea PIB-ului real (pe baza multiplicatorului fiscal standard de 0,75) la 0,2 %. Modificarea ratei de creștere a PIB-ului real nu are niciun efect direct asupra creșterii cheltuielilor nete. Având în vedere toate aspectele, această ipoteză este considerată a fi justificată în mod corespunzător.
-Planul presupune ca deflatorul PIB să fie cu 0,1 puncte procentuale mai mare în 2025 și 2026 decât se presupunea în traiectoria de referință. Acest lucru contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în cadrul planului mai mare decât cea din ipotezele Comisiei. Diferența rezultă din așteptările mai ridicate privind inflația în cadrul celor mai recente prognoze. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 estimează o creștere semnificativ mai mare a deflatorului PIB în 2025 și 2026 decât se presupune în plan. În consecință, se consideră că această ipoteză este justificată în mod corespunzător.
În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului care este, în linii mari, în concordanță cu traiectoria de referință. Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.
Strategia bugetară din plan
(26)Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete vor fi îndeplinite atât prin limitarea cheltuielilor, cât și prin creșteri ale veniturilor. Planul descrie o consolidare de 6,4 miliarde EUR (1,3 % din PIB) în 2025 și de încă 2,3 miliarde EUR (0,4 % din PIB) în 2026, în conformitate cu proiectul de plan bugetar pentru 2025 și 2026. În timp ce traiectoria cheltuielilor nete din plan prevede un angajament de ajustare aproximativ liniar, strategia bugetară prezintă o ajustare bugetară concentrată la începutul perioadei. În ceea ce privește veniturile, aceasta include măsuri fiscale, contribuții din partea întreprinderilor afiliate statului care fac parte din sectorul public, o creștere a plăților de dividende de la întreprinderile afiliate statului care nu fac parte din sectorul public și contribuții sociale suplimentare care s-ar ridica la 2,0 miliarde EUR în 2025 și la încă 1,6 miliarde EUR în 2026. În ceea ce privește cheltuielile, măsurile includ economii administrative, reducerea subvențiilor și a reformelor structurale, care s-ar ridica la 5,0 miliarde EUR în 2025 și la 1,7 miliarde EUR suplimentare în 2026. Guvernul federal intenționează, de asemenea, să investească 0,6 miliarde EUR în 2025 și 1,0 miliarde EUR suplimentare în 2026 pentru a stimula economia și a aborda provocări în domenii precum ocuparea forței de muncă, asistența medicală, sustenabilitatea, educația și integrarea. În plus, bugetul adoptat de parlamentul național la 18 iunie 2025 specifică măsurile de politică prin care vor fi realizate angajamentele privind cheltuielile nete pentru 2025 și 2026 10 . Specificarea măsurilor de politică ce urmează a fi adoptate ulterior trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale.
Setul de angajamente în materie de reforme și investiții din plan care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară
(27)În plan, Austria se angajează să realizeze un set de 14 reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea potențială și sustenabilitatea bugetară, cu scopul de a susține o prelungire a perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani.
Acest set de reforme și investiții este compus dintr-un angajament din planul de redresare și reziliență (PRR) cu specificații suplimentare; precum și din mai multe reforme și investiții noi. Acesta include următoarele măsuri (a se vedea, de asemenea, anexa II):
-reformă și investiții în educație: prima etapă a măsurii este un angajament din cadrul planului de redresare și reziliență legat de componenta 3 (redresare bazată pe cunoaștere), care include intrarea în vigoare a legislației privind stabilirea criteriilor pentru definirea situației socioeconomice de bază a școlilor. Într-o a doua etapă, un „bonus de oportunitate” indexat social va oferi sprijin specific școlilor. Pe baza criteriilor stabilite în cadrul primei etape, vor fi puse la dispoziție fonduri suplimentare la nivel de școală, care vor fi însoțite de o monitorizare continuă. Se preconizează că etapele-cheie vor fi puse în aplicare în al patrulea trimestru al anului 2028, ca urmare a punerii în aplicare a măsurii din planul de redresare și reziliență în al patrulea trimestru al anului 2025 și a atribuirii finanțării în al patrulea trimestru al anului 2026;
-reforma sistemului de sănătate: reforma urmărește să contribuie la un sistem de sănătate sustenabil prin creșterea ratei contribuției la asigurările de sănătate pentru pensionari de la 5,1 % la 6 %. Se preconizează că legea va fi pusă în aplicare până în al treilea trimestru al anului 2025;
-reforme ale sistemului de pensii: reformele vizează creșterea vârstei efective de pensionare și contribuția la sustenabilitatea sistemului de pensii: (i) reforma primei majorări a pensiilor („Aliquotierung”) simplifică calcularea primei majorări a pensiei la 50 % din ajustare, indiferent de luna pensionării din anul precedent, și se preconizează că va fi pusă în aplicare până în primul trimestru al anului 2026 și (ii) reforma pensionării anticipate („pensie coridor”) înăsprește condițiile de eligibilitate prin creșterea vârstei minime de pensionare și a anilor de contribuție necesari și se preconizează că va fi pusă în aplicare integral până în primul trimestru al anului 2029;
-reformă și investiții în servicii de calitate de îngrijire a copiilor: măsura introduce un al doilea an obligatoriu de îngrijire a copiilor în grădiniță și extinde sistemul existent de sprijin pentru investiții pentru municipalități pentru a include structurile de îngrijire a copiilor. Se preconizează că măsura va fi pusă în aplicare până în al treilea trimestru al anului 2027;
-reforme și investiții pe piața forței de muncă: măsurile vizează consolidarea pieței forței de muncă prin (i) crearea unui program care să succeadă concediului de studii, cu scopul de a oferi oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, în special pentru persoanele slab calificate; această reformă propusă înlocuiește o versiune anterioară a concediului de studii, care a fost eliminată în martie 2025 și care se preconizează că va fi pusă în aplicare până în al doilea trimestru al anului 2026, (ii) reforma și digitalizarea cardului „roșu-alb-roșu”, care reglementează accesul resortisanților țărilor terțe pe piața forței de muncă, care se preconizează că va fi pusă în aplicare până în primul trimestru al anului 2028 și (iii) o reformă a normelor privind veniturile suplimentare din sistemul de indemnizații de șomaj, menită să ofere un stimulent pentru o tranziție mai rapidă de la șomaj la un loc de muncă cu normă întreagă, care se preconizează că va fi pusă în aplicare până în primul trimestru al anului 2026;
-reforme ale sistemului fiscal: aceste măsuri vizează îmbunătățirea repartizării sarcinii fiscale prin (i) majorarea impozitului pe jocurile de noroc pentru loterii, (ii) majorarea taxei de concesiune și a impozitului pe jocurile de noroc pentru loteriile electronice, (iii) armonizarea impozitării tranzacțiilor cu acțiuni în cadrul impozitului pe transferurile imobiliare, (iv) introducerea unei suprataxe pentru modificarea încadrării funcționale a unei zone în cadrul vânzărilor de terenuri și (v) majorarea impozitului pe fundații. Se preconizează că măsurile vor fi puse în aplicare până în primul trimestru al anului 2026;
-reforma în domeniul cercetării și dezvoltării: reforma va permite recunoașterea activelor necorporale generate intern în bilanțul unei întreprinderi în anumite circumstanțe, îmbunătățind accesul la finanțare pentru întreprinderile inovatoare, în special pentru start-upuri. Se preconizează că măsura va fi pusă în aplicare până în primul trimestru al anului 2029.
(28)În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, fiecare reformă și fiecare investiție care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare este suficient de detaliată, este concentrată la începutul perioadei, are scadențe clare și este verificabilă.
(29)Angajamentele din PNRR care stau la baza prelungirii conțin reforme și investiții semnificative menite să îmbunătățească sustenabilitatea bugetară și să consolideze potențialul de creștere al economiei. În plus, Austria se angajează să continue efortul de reformă în perioada acoperită de planul bugetar-structural pe termen mediu și să mențină nivelurile investițiilor finanțate la nivel național realizate în perioada acoperită de PNRR (a se vedea tabelul 5 de mai jos). Angajamentele vor fi monitorizate pe tot parcursul punerii în aplicare a planului. În consecință, angajamentele din cadrul PNRR pot fi luate în considerare pentru prelungirea perioadei de ajustare, astfel cum se prevede la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(30)Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei Austriei într-un mod durabil, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Planul prezintă estimări cantitative care indică faptul că reformele vor crește PIB-ul potențial pe termen mediu cu 0,8 %. Reformele pensiilor vor crește vârsta efectivă de pensionare, iar planul estimează că ar putea menține 11 000 de persoane mai mult timp pe piața forței de muncă. Se preconizează că reformele și investițiile pe piața forței de muncă vor crește rata de activitate și vor consolida forța de muncă. Se estimează că reforma cardului „roșu-alb-roșu” va duce la o creștere a forței de muncă cu încă 10 000 de persoane. Reforma normelor privind veniturile suplimentare din sistemul de indemnizații de șomaj vizează crearea unor stimulente mai eficace pentru ocuparea unui loc de muncă. Se preconizează că acest lucru va avea deja un efect direct asupra PIB-ului potențial pe durata planului. În plus, se preconizează că măsurile axate pe formarea profesională vor fi benefice pentru productivitatea muncii. Se preconizează că măsura de susținere a cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea va sprijini productivitatea totală a factorilor pe termen mediu. Se preconizează că reformele și investițiile în educație și în îngrijirea copiilor vor avea un efect pozitiv pe termen scurt, îmbunătățind participarea părinților, în special a mamelor, pe piața forței de muncă. În plus, pe termen lung, o mai bună educație a copiilor va fi benefică pentru societate și pentru economie. Reformele din domeniul fiscal și al asistenței medicale vizează îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice. Ipotezele privind impactul preconizat asupra creșterii al reformelor și al investițiilor care stau la baza unei prelungiri par prudente și credibile.
(31)Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va sprijini sustenabilitatea bugetară, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Guvernul anticipează un efect bugetar direct global al setului de reforme și de investiții de 0,4 % din PIB în 2029. Se preconizează că principalele efecte bugetare directe vor rezulta din punerea în aplicare a măsurilor legate de securitatea socială, care contribuie, de asemenea, la abordarea riscurilor la adresa sustenabilității finanțelor publice identificate de Comisia Europeană în raportul său de țară din 2025 privind Austria. Guvernul preconizează că va obține un efect bugetar direct de 0,1 % din PIB prin majorarea contribuțiilor la asigurările sociale pentru pensionari, de 0,2 % din PIB prin creșterea vârstei efective de pensionare și de mai puțin de 0,1 % din PIB prin limitarea indexării pensiilor la 50 % în primul an de după pensionare. În plus, se preconizează că introducerea unei noi forme de concediu de studii și o reformă a normelor privind veniturile suplimentare în sistemul de indemnizații de șomaj vor genera un efect fiscal direct de mai puțin de 0,1 % din PIB până în 2029, prin economii la transferurile sociale și venituri fiscale mai mari ca urmare a îmbunătățirii situației ocupării forței de muncă. Se preconizează că măsurile din domeniul fiscal vor contribui la eliminarea lacunelor și vor genera un efect fiscal direct de 0,1 % din PIB până în 2029. Alte măsuri în domeniul îngrijirii copiilor și al educației sunt menite să sprijine oferta de forță de muncă și să îmbunătățească rezultatele școlare. Aceste măsuri fac parte, de asemenea, din pachetul de consolidare fiscală adoptat în prezent de Austria, astfel cum s-a menționat mai sus, atunci când prezintă strategia bugetară.
(32)Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii abordează prioritățile comune ale UE, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Se preconizează că mai multe măsuri vor contribui la reziliența socială și economică, în conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Se preconizează că reforma contribuțiilor la asigurările de sănătate va îmbunătăți reziliența și sustenabilitatea sistemului de sănătate, în timp ce se preconizează că reforma pensiilor va crește vârsta efectivă de pensionare, aducând beneficii ofertei de forță de muncă și sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii. Se estimează că reformele privind calitatea serviciilor de îngrijire a copiilor și a pieței forței de muncă vor contribui la ocuparea forței de muncă. Se preconizează că reformele fiscale vor îmbunătăți distribuția sarcinii fiscale. În plus, se estimează că reforma în domeniul cercetării și dezvoltării va contribui la toate prioritățile comune ale UE, inclusiv la o tranziție verde și digitală echitabilă, la securitatea energetică și la capabilitățile de apărare, prin sprijinirea capacității întreprinderilor de a obține fonduri pentru cercetare și dezvoltare și de a extinde activitățile.
(33)Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii dă curs unora dintre recomandările specifice fiecărei țări (CSR) relevante 11 emise în cadrul semestrului european, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În special, setul de reforme și investiții care stau la baza unei prelungiri abordează recomandările specifice fiecărei țări referitoare la:
-politici active în domeniul pieței forței de muncă, stimulente pentru ocuparea forței de muncă și participarea și competențele pe piața forței de muncă (CSR emise în 2019, 2020, 2022, 2023, 2024 și reiterate în 2025) prin extinderea educației și îngrijirii timpurii obligatorii, prin reforma concediului de studii și a sistemului cardului „roșu-alb-roșu” pentru a acorda resortisanților țărilor terțe acces la piața forței de muncă;
-îmbunătățirea mixului fiscal (CSR emisă în 2025) prin majorarea impozitelor pe jocurile de noroc, printre altele;
-educație (CSR emisă în 2019, 2020 și 2025) prin extinderea măsurii din PRR pentru consolidarea capacității școlilor de a aborda provocările pe baza unor indicatori sociali pentru îmbunătățirea egalității de șanse;
-măsurile în domeniul îngrijirii copiilor sunt menite să sprijine participarea femeilor pe piața forței de muncă și să contribuie la abordarea tendințelor demografice negative, în conformitate cu recomandările specifice de țară din 2025 privind ocuparea forței de muncă și politica socială.
(34)Planul asigură menținerea nivelului global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național realizate în medie în perioada acoperită de PNRR, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 5: Investiții publice finanțate la nivel național în plan (% din PIB)
|
Nivelul mediu pe perioada acoperită de PNRR (2021-2026) 12 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
Media pe întreaga durată a planului |
|
3,8 |
3,9 |
4,1 |
4,1 |
4,0 |
3,9 |
4,0 |
Sursa: Planul bugetar-structural pe termen mediu al Austriei
(35)În cele din urmă, setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii poate fi considerat ca fiind corelat cu angajamentele din PNRR și acordul de parteneriat convenit în temeiul cadrului financiar multianual, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Se propune ca reformele privind pensiile să fie adăugate la planul de redresare și reziliență al Austriei în contextul unei revizuiri după prezentarea planului.
(36)În concluzie, se consideră că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare îndeplinește, în ansamblu, criteriile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, perioada de ajustare poate fi prelungită de la 4 la 7 ani, astfel cum se prevede în plan.
Alte reforme și intenții de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii
(37)Pe lângă setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, planul descrie intențiile de politică privind alte reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include 53 de reforme și investiții, dintre care opt sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență, iar șase prin fondurile politicii de coeziune. Reformele și investițiile prevăzute în plan se bazează pe un document guvernamental de strategie existent 13 .
(38)În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul include investiții în infrastructura de transport durabil și de mobilitate verde (inclusă parțial în planul de redresare și reziliență) care vizează reducerea emisiilor, îndeosebi în sectorul transporturilor. Se preconizează că aceste măsuri vor aborda recomandările specifice fiecărei țări din 2019, 2020 și 2025 privind transporturile. În plus, planul conține măsuri menite să îmbunătățească competențele digitale, să sporească gradul de adoptare a soluțiilor digitale în sectorul sănătății și să vizeze dezvoltarea în continuare a benzii largi (incluse în planul de redresare și reziliență). Se preconizează că aceste măsuri vor aborda recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2025 privind politica de investiții pentru tranziția digitală.
(39)În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul include o serie de măsuri de atenuare a deficitului de competențe care vizează o varietate de persoane, cum ar fi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajații care beneficiază de perfecționare suplimentară, migrația forței de muncă calificate și lucrătorii în vârstă. În plus, planul conține măsuri de reformă și de investiții menite să consolideze sectorul îngrijirilor de sănătate (inclusiv consolidarea îngrijirii ambulatorii) și măsuri care vizează extinderea educației și îngrijirii copiilor preșcolari și consolidarea sistemului educațional cu resurse suplimentare, creșterea autonomiei școlare și a sprijinului psihologic (unele dintre aceste măsuri sunt, de asemenea, acoperite de planul de redresare și reziliență). Pentru a consolida competitivitatea și productivitatea economiei austriece, planul include, de asemenea, crearea unei strategii industriale, precum și angajamente de reducere a birocrației, în special pentru IMM-uri. Se preconizează că măsurile vor aborda recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2025 referitoare la politicile active în domeniul pieței forței de muncă, stimulentele pentru muncă și participarea pe piața muncii, asistența medicală, educația și mediul de afaceri.
(40)În ceea ce privește prioritatea comună în materie de securitate energetică, planul include măsuri de investiții pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze (gazoductul West-Austria-Gas).
(41)În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul nu include alte reforme sau investiții, dar indică nevoia de investiții pentru consolidarea capabilităților de apărare.
(42)Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu planul de redresare și reziliență al Austriei. Planul indică pe scurt faptul că reformele și investițiile incluse în plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii sunt în continuitate cu acțiunile adoptate în PNRR.
(43)Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Austriei legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, planul subliniază necesitatea investițiilor în energia din surse regenerabile, tehnologiile climatice, infrastructura digitală și mobilitatea durabilă, sprijinind în același timp biodiversitatea, economia circulară și inovarea în domeniul IA. În plus, planul include angajamentul față de un fond de transformare care să sprijine transformarea economiei, a industriei și a agriculturii, cu scopul de a crea o soluție de tip ghișeu unic pentru întregul sprijin pentru transformare. În ceea ce privește reziliența socială și economică, planul subliniază necesitatea investițiilor în piața forței de muncă, educație, sănătate și îngrijire pe termen lung și locuințe la prețuri accesibile, sprijinind în același timp IMM-urile, cercetarea și inovarea pentru a îmbunătăți productivitatea și stabilitatea economică. În plus, va fi creat un fond de fonduri pentru a mobiliza capital de risc național și internațional, cu scopul de a facilita un acces mai bun al întreprinderilor austriece la capitalul de extindere. În ceea ce privește securitatea energetică, planul subliniază necesitatea de a extinde infrastructura energetică și de a reduce dependența de gazele rusești, în special prin proiecte de gazoducte și soluții de electrificare, pentru a asigura o aprovizionare cu energie pe termen lung, competitivă și sigură. În ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare, planul subliniază necesitatea de a continua punerea în aplicare a planului de dezvoltare pe termen lung al forțelor armate austriece, asigurând modernizarea și concentrarea de forțe militare în limitele constrângerilor fiscale.
Concluzia evaluării Comisiei
(44)În ansamblu, Comisia consideră că planul Austriei îndeplinește cerințele prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1263.
CONCLUZIE GENERALĂ
(45)În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Austriei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan și să aprobe setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani,
RECOMANDĂ ca AUSTRIA:
(1)să se asigure că o creștere a cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I la prezenta recomandare;
(2)să implementeze setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară la șapte ani, astfel cum se prevede în anexa II la prezenta recomandare, în termenele indicate.
În plus, Consiliul invită Austria să asigure realizarea altor reforme și investiții care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări, și care răspund priorităților comune ale Uniunii.
ANEXA I
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete
(rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
AUSTRIA
|
Anii |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
|
|
Ratele de creștere (%) |
Anuale |
2,6 |
2,2 |
2,2 |
2,0 |
2,3 |
|
Cumulate (*) |
2,6 |
4,8 |
7,2 |
9,4 |
11,9 |
|
|
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2024. Ratele de creștere cumulate sunt utilizate în monitorizarea anuală a conformității ex post din contul de control. |
||||||
ANEXA II
Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani
|
Reformă/investiții |
Obiectivul principal |
Descrierea și calendarul etapelor principale |
Indicator(i) de monitorizare |
|
Educație
(Măsura din PRR 91a și adăugare la măsura din PRR) |
Îmbunătățirea accesului la educație prin acordarea unui sprijin școlar extins, diferențiat în funcție de indicatorii sociali |
Etapa 1: Implementarea jalonului 91a în cadrul PRR până în T4 2025
Etapa 2: Atribuirea finanțării până în
Etapa 3: Primul raport de monitorizare al Ministerului Educației privind introducerea bonusului de oportunitate (anul școlar 2026/27) până în T4 2028 |
Etapa 1: Îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor 91a din PNRR Etapa 2: Finanțare federală pentru bonusul de oportunitate inclus în bugetul pentru 2026 Etapa 3: Raport de monitorizare privind introducerea bonusului de oportunitate . |
|
Asigurări de sănătate (măsură nouă) |
Majorarea contribuției la asigurările de sănătate pentru pensionari de la 5,1 % la 6 % |
Punerea în aplicare a legii până în
|
Intrarea în vigoare a legii privind majorarea contribuțiilor la asigurările de sănătate pentru pensionari |
|
Prima majorare a pensiilor („Aliquotierung”) (măsură nouă) |
Limitarea primei majorări a pensiilor la 50 % din ajustarea generală a pensiilor în primul an de la data pensionării |
Punerea în aplicare a legii până în
|
Prima majorare a pensiilor la 50 % din ajustarea generală aplicată în ianuarie 2026 pentru persoanele care s-au pensionat în 2025 |
|
Creșterea vârstei efective de pensionare
(măsură nouă) |
Creșterea vârstei de pensionare anticipată de la 62 de ani la 63 de ani; majorarea contribuțiilor necesare în lunile 480-504 |
Etapa 1: Adoptarea legii până în
Etapa 2: Punerea în aplicare a legii. Vârsta legală de pensionare anticipată („pensia coridor”) este de 63 de ani până în T2 2027 Etapa 3: Punerea în aplicare a legii. Perioadele de asigurare necesare pentru pensionarea anticipată sunt de 504 luni până în T1 2029 |
Etapa 1: Lege adoptată de parlament Etapa 2: Vârsta legală de intrare în „pensia coridor” este de 63 de ani Etapa 3: Perioadele de asigurare necesare pentru a intra în categoria „pensiei coridor” sunt de 504 luni |
|
Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (măsură nouă) |
Introducerea unui al doilea an de grădiniță obligatorie |
Etapa 1: Alocarea de fonduri suplimentare pentru landuri (state federale) din bugetul federal până în T1 2026
Etapa 2: Se introduce al doilea an de grădiniță în toate landurile până în
|
Etapa 1: Alocarea bugetară pentru finanțare federală a fost realizată Etapa 2: Al doilea an de grădiniță introdus în toate landurile prin acordul 15a între nivelul federal și landuri |
|
Piața forței de muncă – concediul de studii (măsură nouă) |
O nouă reglementare a concediului de studii pentru a sprijini cu finanțare publică formarea specifică relevantă pentru întreprinderi, destinată lucrătorilor cu un nivel scăzut de calificare |
Etapa 1: Adoptarea legii până în
Etapa 2: Punerea în aplicare a legii până în T2 2026 |
Etapa 1: Lege adoptată de parlament Etapa 2: Intrarea în vigoare a legii privind concediul de studii |
|
Piața forței de muncă – accesul resortisanților țărilor terțe
(măsură nouă) |
Reforma și digitalizarea cardului „roșu-alb-roșu” care oferă acces la piața forței de muncă resortisanților țărilor terțe (de exemplu, o procedură accelerată pentru cercetătorii postdoctorali și personalul de îngrijire) |
Punerea în aplicare a legii de reformare a criteriilor care stau la baza cardului „roșu-alb-roșu” și digitalizarea cardului „roșu-alb-roșu” până în
|
Intrarea în vigoare a unor criterii reformate și digitalizarea cardului „roșu-alb-roșu” |
|
Reforma prestațiilor de șomaj (măsură nouă) |
Eliminarea posibilității de a obține venituri suplimentare concomitent cu primirea de prestații de șomaj (cu excepții); menită să ofere un stimulent pentru o tranziție mai rapidă de la șomaj la un loc de muncă cu normă întreagă |
Punerea în aplicare a legii până în
|
Intrarea în vigoare a eliminării posibilității de a obține venituri suplimentare concomitent cu primirea de prestații de șomaj (cu excepții) |
|
Impozit pe câștiguri din loterie (măsură nouă) |
Majorarea impozitului pe jocurile de noroc pentru loterii de la 16 % la 17,5 % |
Punerea în aplicare a legii (legea care însoțește bugetul) până în T1 2026 |
Intrarea în vigoare a legii de majorare a impozitului pe jocurile de noroc pentru loterii |
|
Taxă de concesiune și impozit pentru câștigurile din loterie pentru loteriile electronice (măsură nouă) |
Majorarea taxei de concesiune și a impozitului pe jocurile de noroc pentru loteriile electronice de la 40 % la 45 % |
Punerea în aplicare a legii (legea care însoțește bugetul) până în T1 2026 |
Intrarea în vigoare a legii de majorare a taxei de concesiune și a impozitului pe jocurile de noroc pentru loteriile electronice |
|
Tranzacții cu acțiuni în domeniul impozitării bunurilor imobile (măsură nouă) |
Eliminarea posibilității de a eluda impozitul pe transferurile imobiliare prin „tranzacții cu acțiuni”; dacă se transferă cel puțin 75 % din acțiunile unei societăți care deține bunuri imobile, impozitul pe transferurile imobiliare devine exigibil |
Punerea în aplicare a legii (legea care însoțește bugetul) până în T1 2026 |
Intrarea în vigoare a legii pentru faptul generator al schimbării acționarilor și al fuziunilor de acțiuni în scopuri imobiliare |
|
Impozitarea bunurilor imobile – câștigurile din modificarea încadrării funcționale a unei zone (măsură nouă) |
Introducerea unei suprataxe de zonare de 30 % pentru câștigurile din reclasificarea terenurilor la punctul de vânzare prin intermediul impozitului pe câștigurile de capital |
Punerea în aplicare a legii (legea care însoțește bugetul) până în T1 2026 |
Intrarea în vigoare a legii de introducere a unei suprataxe pentru transferurile imobiliare |
|
Impozit pe donațiile acordate fundațiilor (măsură nouă) |
Majorarea ratei de impozitare pentru donațiile către fundații de la 2,5 % la 3,5 % |
Punerea în aplicare a legii (legea care însoțește bugetul) până în T1 2026 |
Intrarea în vigoare a legii de majorare a ratei de impozitare a donațiilor către fundații |
|
Cercetare și dezvoltare – capitalizarea costurilor de cercetare și dezvoltare dezvoltate intern (măsură nouă) |
Permiterea recunoașterii în bilanț a activelor necorporale generate intern în anumite circumstanțe |
Etapa 1: Adoptarea legii până în
Etapa 2: Punerea în aplicare a legii până în T1 2029 |
Etapa 1: Lege adoptată de parlament Etapa 2: Legea se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2028 sau ulterior acestei date. Situațiile financiare anuale corespunzătoare vor fi prezentate în anul următor |
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele