COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.6.2025
COM(2025) 220 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Austriei
{SWD(2025) 220 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.6.2025
COM(2025) 220 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Austriei
{SWD(2025) 220 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Austriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
Considerații generale
(1)Regulamentul (UE) 2024/1263, care a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024, precizează obiectivele cadrului de guvernanță economică, care constau în promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și în prevenirea deficitelor excesive. Regulamentul menționat prevede obligația Consiliului și a Comisiei de a asigura supravegherea multilaterală în contextul semestrului european, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în TFUE. Semestrul european presupune, în special, formularea și supravegherea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări. Regulamentul menționat promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național în ceea ce privește politica fiscal-bugetară și subliniază orientarea acesteia pe termen mediu, însoțită de asigurarea mai eficace și mai coerentă a respectării normelor. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu care să conțină angajamentele sale bugetare și în materie de reforme și de investiții pe o perioadă de patru sau cinci ani, în funcție de durata legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 2 care este indicată în aceste planuri trebuie să respecte cerințele prevăzute în regulament, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat, de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în regulament, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani.
(2)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență („MRR”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. MRR oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune punerii în aplicare a acestora. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, MRR stimulează redresarea economică și socială, impulsionând totodată reforme și investiții sustenabile, în special promovând tranziția verde și tranziția digitală și conferind mai multă reziliență economiilor statelor membre. De asemenea, MRR contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(3)Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului 4 („Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru contribuie la obținerea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Austria a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(4)La 30 aprilie 2021, Austria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din regulamentul menționat, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia sa de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Austriei 5 , care a fost modificată la 9 noiembrie 2023 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, pe motiv că planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat parțial din cauza unor circumstanțe obiective, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU 6 . Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5), a unei decizii a Comisiei care să constate faptul că Austria a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Pentru a se considera că aceste jaloane și ținte au fost atinse în mod satisfăcător este necesar să nu se fi înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare aferente aceleiași reforme sau investiții.
(5)La [Data], Consiliul a adoptat, la recomandarea Comisiei, o recomandare de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Austriei 7 . La 13 mai 2025, Austria și-a prezentat planul bugetar-structural pe termen mediu. Planul a fost prezentat în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 36 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263, acoperă perioada 2025-2029 și prezintă o ajustare bugetară repartizată pe șapte ani.
(6)La 26 noiembrie 2024, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2025, în care nu a identificat Austria printre statele membre pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun din 2025 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro 8 la 13 mai 2025 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 10 martie 2025.
(7)La 29 ianuarie 2025, Comisia a publicat Busola pentru competitivitate, un cadru strategic care urmărește să stimuleze competitivitatea la nivel mondial a UE în următorii cinci ani. Acest cadru identifică cele trei imperative transformatoare ale creșterii economice durabile: (i) inovarea; (ii) decarbonizarea și competitivitatea și (iii) securitatea. Pentru a elimina decalajul în materie de inovare, UE urmărește să încurajeze inovarea industrială, să sprijine creșterea startup-urilor prin inițiative precum Strategia UE privind startup-urile și întreprinderile în curs de extindere și să promoveze adoptarea unor tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială și informatica cuantică. În vederea creării unei economii mai verzi, Comisia a prezentat Planul de acțiune cuprinzător privind energia la prețuri accesibile și Pactul pentru o industrie curată, asigurându-se că trecerea la energia curată rămâne eficientă din punctul de vedere al costurilor, favorabilă competitivității, în special pentru sectoarele mari consumatoare de energie, și că reprezintă un motor al creșterii. Pentru a reduce dependențele excesive și a spori securitatea, Uniunea se angajează să consolideze parteneriatele comerciale globale, să diversifice lanțurile de aprovizionare și să asigure accesul la materii prime critice și la surse de energie curată. Aceste priorități sunt susținute de factori determinanți orizontali, și anume simplificarea reglementărilor, aprofundarea pieței unice, finanțarea competitivității și o uniune a economiilor și a investițiilor, promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate, precum și o mai bună coordonare a politicilor UE. Busola pentru competitivitate este aliniată la semestrul european, asigurându-se faptul că politicile economice ale statelor membre sunt coerente cu obiectivele strategice ale Comisiei, creând o abordare unificată a guvernanței economice care promovează creșterea durabilă, inovarea și reziliența în întreaga Uniune.
(8)În 2025, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să se desfășoare în paralel cu punerea în aplicare a MRR. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Aceste recomandări specifice fiecărei țări rămân la fel de relevante în contextul evaluării planurilor de redresare și reziliență modificate în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(9)Recomandările din 2025 specifice fiecărei țări vizează provocările-cheie în materie de politică economică ce nu sunt abordate suficient prin măsurile incluse în planurile de redresare și reziliență, ținând seama de provocările relevante identificate în recomandările specifice fiecărei țări emise în perioada 2019-2024.
(10)La 4 iunie 2025, Comisia a publicat raportul de țară din 2025 pentru Austria. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări și a făcut bilanțul implementării de către Austria a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, raportul de țară a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă Austria. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
Evaluarea raportului anual privind progresele înregistrate
(11)La 13 mai 2025, Austria a prezentat un plan pe termen mediu prin care se angajează să respecte următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 2,6 % în 2025, 2,2 % în 2026, 2,2 % în 2027, 2,0 % în 2028 și 2,3 % în 2029, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creștere calculate prin raportare la 2024 de 2,6 % în 2025, 4,8 % în 2026, 7,2 % în 2027, 9,4 % în 2028 și 11,9 % în 2029. La 13 mai 2025, Austria și-a prezentat raportul anual privind progresele înregistrate 9 , referitor la rezultatele și proiecțiile bugetare relevante și la punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor ce răspund principalelor provocări identificate în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. Raportul anual privind progresele înregistrate reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Austria cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea planului său de redresare și reziliență în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(12)Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acestuia constituie o provocare existențială pentru Uniunea Europeană. Comisia a recomandat statelor membre să activeze în mod coordonat clauza derogatorie națională prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere pentru a sprijini eforturile UE de obținere a unei creșteri rapide și semnificative a cheltuielilor pentru apărare, iar această propunere a fost salutată de Consiliul European reunit la 6 martie 2025.
(13)Pe baza datelor validate de Eurostat 10 , deficitul public al Austriei a crescut de la 2,6 % din PIB în 2023 la 4,7 % în 2024, în timp ce datoria publică a crescut de la 78,5 % din PIB la sfârșitul anului 2023 la 81,8 % la sfârșitul anului 2024. Conform calculelor Comisiei, aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete în 2024 de 8,7 %. Pe baza estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară 11 , care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, a fost una expansionistă în 2024, de 2,3 % din PIB. La 4 iunie 2025, Comisia a adoptat un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE 12 . În acest raport a fost analizată situația bugetară a Austriei, întrucât deficitul public din 2024 al acestei țări a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB. Raportul a concluzionat că, având în vedere această evaluare și după analizarea avizului Comitetului economic și financiar instituit în temeiul articolului 126 alineatul (4) din TFUE, Comisia va lua în calcul posibilitatea de a propune deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive pentru Austria, propunând Consiliului să adopte, în temeiul articolului 126 alineatul (6), o decizie de stabilire a existenței unui deficit excesiv.
(14)Conform raportului anual privind progresele înregistrate, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare ale Austriei estimează o creștere a PIB-ului real de -0,3 % în 2025, în timp ce inflația IAPC este estimată la 2,8 % în 2025. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2025, se estimează că PIB-ul real va scădea cu 0,3 % în 2025 și va crește cu 1,0 % în 2026, iar inflația IAPC va fi de 2,9 % în 2025 și de 2,1 % în 2026.
(15)În raportul anual privind progresele înregistrate se estimează o scădere a deficitului public la 4,5 % din PIB în 2025 și o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 84,7 % până la sfârșitul anului 2025. Aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete de 1,6 % în 2025. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, deficitul public ar urma să fie de 4,4 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal punerea în aplicare a unui pachet de consolidare, în timp ce creșterea cheltuielilor cu salariile, pensiile și cheltuielile sociale din sectorul public ca urmare a indexării inflației și a altor costuri legate de îmbătrânirea populației continuă să afecteze în mod semnificativ finanțele publice. Conform calculelor Comisiei, aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete în 2025 de 2,0 %. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară, care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, va fi contracționistă în 2025, de 1,3 % din PIB. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 84,0 % până la sfârșitul anului 2025.
(16)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se așteaptă ca în 2025 să fie finanțate, prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență, cheltuieli ale administrației publice reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2024. Cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență permit realizarea de investiții de înaltă calitate și de reforme care vor stimula productivitatea, fără să aibă un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice ale Austriei.
(17)Cheltuielile publice pentru apărare în Austria au rămas stabile, la 0,6 % din PIB între 2021 și 2023 13 . Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că cheltuielile pentru apărare vor fi de 0,7 % din PIB în 2024 și de 0,8 % din PIB în 2025. Aceasta reprezintă o creștere de 0,2 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021.
(18)Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Austriei vor crește cu 2,0 % în 2025. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că o creștere a cheltuielilor nete ale Austriei în 2025 va fi sub rata maximă de creștere pe care s-a angajat să o atingă Austria în planul său.
(19)Raportul anual privind progresele înregistrate nu include proiecții bugetare după 2025. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 estimează că deficitul public va fi de 4,2 % din PIB în 2026. Aceste evoluții corespund unei rate de creștere a cheltuielilor nete de 2,3 % în 2026. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară, care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, va fi contracționistă în 2026, de 0,3 % din PIB. Comisia preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 85,8 % până la sfârșitul anului 2026.
(20)Planul pe termen mediu al Austriei identifică setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare. Printre acestea se numără măsurile existente și intensificate din planul de redresare și reziliență, cum ar fi îmbunătățirea accesului la educație („Chancenbonus”), precum și reforme și investiții suplimentare, cum ar fi creșterea vârstei efective de pensionare, reformarea concediului de perfecționare și creșterea contribuției la asistența medicală pentru pensionari.
Principalele provocări legate de politici
(21)Austria se confruntă cu presiuni fiscale tot mai mari legate de îmbătrânirea populației din partea sistemelor sale de sănătate, de îngrijire pe termen lung și de pensii. Vârstele legale și efective de pensionare relativ scăzute ale țării conduc la costuri ridicate ale pensiilor, estimate să atingă un nivel maxim de 15 % din PIB până în 2030, înainte de a scădea ușor. În pofida reformelor anterioare, vârsta efectivă de pensionare a Austriei rămâne sub media UE. Măsurile de pensii puse recent în aplicare au fost modeste, în special în comparație cu creșterea speranței de viață, iar noile planuri de limitare a pensionării anticipate pot contribui doar într-o măsură limitată la creșterea vârstei efective de pensionare. Îmbătrânirea demografică exercită, de asemenea, o presiune asupra finanțelor asistenței medicale și ale îngrijirii pe termen lung. Până în 2070, se preconizează că cheltuielile cu asistența medicală vor crește de la 7,8 % în 2024 la 8,9 % din PIB, dublul creșterii medii la nivelul UE, în timp ce costurile îngrijirii pe termen lung ar putea crește de la 1,6 % la 3,1 % din PIB în aceeași perioadă. Reforma din 2023 în domeniul sănătății a urmărit să stimuleze asistența medicală primară și să reducă dependența de spitale, dar asistența medicală primară rămâne subdezvoltată, există în continuare servicii care se suprapun, iar obiectivele în materie de cheltuieli nu sunt respectate. Lipsesc măsurile de reglementare eficace și alinierea responsabilităților în materie de finanțare și cheltuieli, ceea ce contribuie la o situație în care regiunile și asigurările sociale depășesc frecvent plafoanele anuale de cheltuieli convenite. În domeniul îngrijirii pe termen lung, reformele recente au îmbunătățit condițiile de muncă și sprijinul pentru îngrijitorii familiali, dar nu au abordat sustenabilitatea fiscală. Îngrijirea instituționalizată domină cheltuielile publice, deși îngrijirea la domiciliu este, în multe cazuri, mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. Planul de redresare și reziliență include măsuri de promovare a asistenței medicale primare și de punere în aplicare a guvernanței bazate pe obiective în domeniul îngrijirii pe termen lung.
(22)Cadrul bugetar al Austriei este marcat de un sistem complex de transferuri interguvernamentale între autoritățile federale și regionale, care limitează eficiența cheltuielilor publice. Cu un nivel scăzut de autonomie fiscală, statele federale se bazează în mare măsură mai degrabă pe venituri partajate decât pe surse proprii – doar o mică parte din totalul veniturilor publice în 2024 a provenit din surse subnaționale. În același timp, finanțarea serviciilor esențiale, cum ar fi asistența medicală, îngrijirea copiilor și transportul public, depinde parțial de cheltuielile care le revin statelor federale și municipalităților. Schimbările demografice și tranziția verde exacerbează și mai mult presiunea costurilor asupra statelor federale și a municipalităților, în timp ce veniturile din surse proprii nu sunt legate de dinamica cheltuielilor.
(23)Mixul fiscal continuă să se bazeze în mare măsură pe veniturile din muncă și pe consum. În 2023, Austria a avut al patrulea cel mai mare raport dintre impozite și PIB din UE, cu o sarcină fiscală medie semnificativă asupra costului forței de muncă (a cincea cea mai ridicată din UE în 2024) 14 . Începând din 2023, tranșele de impozit pe venitul persoanelor fizice au fost indexate în funcție de inflație, ceea ce a împiedicat o creștere suplimentară a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă prin încadrarea în alte tranșe de impozitare. Cu toate acestea, mai multe provocări structurale de lungă durată în mixul fiscal rămân neabordate. O mai bună utilizare a unor impozite mai favorabile creșterii și ocupării forței de muncă ar putea contribui la crearea spațiului bugetar necesar și la îmbunătățirea structurii fiscale generale.
(24)Punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, care includ sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului pentru o tranziție justă (FTJ) și a Fondului social european Plus (FSE+), s-a accelerat în Austria. Este important să se continue eforturile de asigurare a punerii rapide în aplicare a acestor programe, maximizând, în același timp, impactul lor pe teren. Austria ia deja măsuri în cadrul programelor sale legate de politica de coeziune pentru a stimula competitivitatea și creșterea economică. În același timp, Austria se confruntă în continuare cu provocări, inclusiv cu cele legate de competitivitate, locuințe accesibile, competențe și incluziune activă. În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Austria trebuie, ca parte a evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, să revizuiască fiecare program în parte ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024. Propunerea Comisiei adoptată la 1 aprilie 2025 15 prelungește termenul pentru prezentarea unei evaluări a rezultatului evaluării la jumătatea perioadei pentru fiecare program în parte după data de 31 martie 2025. Propunerea prevede, de asemenea, flexibilități menite să contribuie la accelerarea punerii în aplicare a programelor și stimulente pentru ca statele membre să aloce resursele din cadrul politicii de coeziune către cinci domenii strategice prioritare ale Uniunii, și anume competitivitatea în domeniul tehnologiilor strategice, apărarea, locuințele, reziliența în domeniul apei și tranziția energetică.
(25)Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) oferă prilejul de a investi într-o prioritate strategică esențială a UE prin consolidarea competitivității UE. Finanțarea STEP este direcționată prin 11 fonduri existente ale UE. Statele membre pot contribui, de asemenea, la programul InvestEU care sprijină investițiile în domenii prioritare. Austria ar putea utiliza aceste inițiative pentru a sprijini dezvoltarea sau fabricarea de tehnologii critice, inclusiv de tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.
(26)Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în alte fonduri ale UE, Austria se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de sustenabilitatea finanțelor sale publice, de piața forței de muncă, de dinamismul întreprinderilor și de competitivitate, de dependența sa persistentă de combustibilii fosili și de prețurile ridicate la energie.
(27)Deși sunt disponibile o varietate de instrumente de finanțare, finanțarea de risc pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere rămâne un factor constrângător. Piața locală de capital de risc și de capital de creștere înregistrează o tendință pozitivă, capitalul de risc crescând la 0,08 % din PIB în perioada 2021-2023, dar nefiind încă suficient de dezvoltat. Finanțarea limitată cu capital de risc este parțial determinată de nivelul scăzut de participare a investitorilor instituționali, inclusiv a fondurilor de pensii. Doar 1 % din fondurile de investiții în societăți necotate și din fondurile cu capital de risc au fost colectate anual în perioada 2007-2023; acest procent este cu mult sub nivelul statelor membre care ocupă primele poziții în acest domeniu.
(28)Cheltuielile relativ ridicate ale Austriei în domeniul C&D (la 3,26 % din PIB în 2023) și colaborarea puternică dintre știință și întreprinderi nu sunt transpuse suficient în soluții comercializabile și dinamism în afaceri. Procentul persoanelor care lucrau în servicii cu grad ridicat de cunoștințe a fost de 39,8 %, ușor mai scăzut decât media UE de 40,8 % în 2022. De asemenea, țara se află în urma celor mai inovatoare state membre ale UE în ceea ce privește generarea de valoare adăugată internă din exporturile de bunuri și servicii de înaltă tehnologie. Sprijinul public pentru inovare, în principal prin stimulente fiscale pentru C&D, tinde să se concentreze asupra inovării progresive în sectoarele consacrate. Diminuarea activității de brevetare în ultimul deceniu, cu diferențe mari persistente între statele federale în ceea ce privește cheltuielile cu C&D, limitează capacitatea Austriei de a-și valorifica pe deplin potențialul de a obține beneficii economice mai mari din inovare. O revizuire mai sistematică a schemelor de sprijin existente ar putea spori eficacitatea sistemului de inovare.
(29)Promovarea integrării tehnologiilor digitale în întreprinderi ar consolida și mai mult competitivitatea. În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește adoptarea tehnologiei de tip cloud, 35,6 % dintre întreprinderi utilizând tehnologii de tip cloud, Austria se situează sub media UE de 38,9 %, ceea ce indică o marjă de creștere în acest domeniu. Adoptarea analizei datelor rămâne, de asemenea, o provocare, deoarece doar 23,9 % dintre întreprinderile austriece au pus în aplicare astfel de tehnologii, cu mult sub media UE de 33,2 %. Măsurile specifice – inclusiv stimulentele financiare, sprijinul pentru infrastructura de cloud și de date și investițiile în competențele digitale – ar putea accelera în mod semnificativ adoptarea tehnologiilor avansate, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
(30)Consumatorii austrieci sunt afectați în mod negativ de lipsa concurenței în anumite sectoare, ceea ce contribuie la creșterea prețurilor. Barierele în calea intrării pe piață a noilor concurenți, constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare și restricțiile excesive în materie de reglementare pentru anumite profesii și furnizori de servicii limitează concurența și cresc prețurile pentru consumatori.
(31)Astfel cum se prevede în Busola pentru competitivitate, toate instituțiile UE, cele naționale și cele locale trebuie să depună eforturi majore pentru a elabora norme mai simple și pentru a accelera procedurile administrative. Comisia a stabilit obiective ambițioase în materie de reducere a sarcinii administrative: cu cel puțin 25 % în general și cu cel puțin 35 % pentru IMM-uri și a creat noi instrumente pentru atingerea acestor obiective, inclusiv un test sistematic de rezistență pentru legislația UE și un dialog consolidat cu părțile interesate. Pentru a se ridica la înălțimea acestei ambiții, Austria trebuie să ia, la rândul său, măsuri în acest sens. 51 % dintre întreprinderi consideră complexitatea procedurilor administrative ca fiind o problemă pentru întreprinderea lor atunci când desfășoară activități economice în Austria 16 . Accelerarea procedurilor de autorizare și reducerea complexității administrative – în special pentru IMM-uri – reprezintă o altă pârghie pentru creșterea competitivității. Procedurile de autorizare întârzie adesea în mod nejustificat proiectele industriale, de obicei pe o perioadă de 22-23 luni de la data depunerii cererii. Un factor major care contribuie la această situație este utilizarea limitată a instrumentelor digitale, comunicarea bazânduse în continuare în mare măsură pe transmiterea documentelor fizice. Accelerarea procesului de autorizare ar putea fi realizată prin introducerea unor opțiuni precum începerea timpurie a lucrărilor de construcție pregătitoare, proceduri simplificate pentru obiecțiile publice și amânarea documentației neesențiale pentru etapele ulterioare ale procedurii. În general, Austria are o sarcină administrativă și de reglementare ridicată, reglementarea întreprinderilor fiind adesea considerată un obstacol în calea investițiilor mai mare decât media UE.
(32)Austria a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește parcursul său de tranziție către o energie curată și și-a consolidat securitatea energetică prin eliminarea completă a importurilor de gaze din Rusia până la începutul anului 2025. Cu toate acestea, pentru 65 % din necesarul său de energie, Austria se bazează în continuare pe importuri, în special petrol și gaze. Prețurile la energie au crescut semnificativ, prețul energiei electrice pentru marii consumatori situându-se pe locul al șaptelea în UE în 2023. Acest lucru afectează competitivitatea prețurilor, în special pentru industriile mari consumatoare de energie. Extinderea majoră a surselor regenerabile de energie în ultimii ani și obiectivele ambițioase privind energia din surse regenerabile până în 2030 necesită extinderea și modernizarea urgentă a rețelei, precum și o flexibilizare a sistemului energetic. Acest lucru necesită atât mai multe investiții, cât și o viteză mai mare, astfel încât producția suplimentară de energie din surse regenerabile să poată fi integrată în sistem. Costul extinderii rețelei este suportat de utilizatorii rețelei. Taxele de rețea au crescut cu 19 % în medie în ianuarie 2025 pentru a finanța investițiile în curs, printre altele. Lucrările la noua Lege privind piața energiei electrice (ELWG) pentru a permite o reformă a tarifelor de rețea, pentru ca sistemul energetic să devină mai flexibil sau pentru a stimula utilizarea contractelor de achiziție de energie electrică (CAEE-uri) nu au înregistrat progrese. În prezent, CAEE-urile din surse regenerabile sunt limitate în Austria, cu doar 0,1 GW contractați.
(33)Energia din surse regenerabile reprezintă o pondere mare și în creștere, mai precis 40,8 % din consumul total de energie al Austriei. Cu toate acestea, progresele în ceea ce privește accelerarea în continuare a introducerii energiei din surse regenerabile și a infrastructurii de care are nevoie au stagnat. Extinderea tehnologiei „zero net” a Austriei, în special, este în continuare împiedicată de proceduri administrative complexe și îndelungate.
(34)Se preconizează că Austria este pe cale să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor, dar ritmul decarbonizării în 2024 a încetinit în comparație cu anul precedent. Se preconizează că emisiile au scăzut cu doar 3,7 %, comparativ cu 6,5 % în 2023. Sectorul industrial austriac este caracterizat de o intensitate energetică ridicată și a fost lent de decarbonizat. Având în vedere că multe întreprinderi se străduiesc să absoarbă creșteri semnificative ale prețurilor la energie, îmbunătățirea eficienței energetice este importantă atât pentru reducerea emisiilor, cât și pentru stimularea competitivității. Deși majoritatea sectoarelor au înregistrat progrese în această privință, decarbonizarea transporturilor continuă să rămână în urmă. În 2023, consumul final de energie din sectorul transporturilor a crescut, de fapt, cu 1 % față de anul precedent. Pentru a aborda acest aspect, planul național privind energia și clima pentru 2024 prezintă măsuri suplimentare care vor permite Austriei să își atingă obiectivele de partajare a eforturilor, dar succesul lor va depinde de punerea în aplicare în mod decisiv și integral a acestor măsuri.
(35)Impozitarea veniturilor salariale și contribuțiile sociale în Austria sunt printre cele mai ridicate din UE, împiedicând crearea de locuri de muncă și participarea pe piața forței de muncă. În ultimul deceniu, numărul mediu de ore săptămânale efective lucrate pe persoană a scăzut de la 35,8 la 33,6 de ore. În comparație cu tendința din alte state membre, ponderea deja ridicată a muncii cu fracțiune de normă a crescut cu 2 puncte procentuale din 2019. Atingând 30,6 % în 2024, munca cu fracțiune de normă rămâne aproape de două ori mai mare decât media UE (17,1 %). Sarcina fiscală ridicată asupra costului forței de muncă descurajează prelungirea programului de lucru, contribuind la deficitul de forță de muncă și limitând potențialul economic.
(36)Ponderea femeilor care lucrează cu fracțiune de normă este printre cele mai ridicate din UE. Acest lucru reflectă, de asemenea, nivelul ridicat de participare a acestora la activități de îngrijire neremunerate și disponibilitatea insuficientă și accesul insuficient la educație și îngrijire timpurie la prețuri accesibile și de înaltă calitate. În pofida eforturilor de a extinde disponibilitatea educației și îngrijirii timpurii, procentul copiilor cu vârsta sub 3 ani care participă la educația și îngrijirea timpurie formală rămâne cu mult sub media UE. Acest lucru este însoțit de disparitățile regionale în ceea ce privește disponibilitatea locurilor pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor, precum și de deficitul de personal.
(37)Deși rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă (55-64 de ani) a crescut continuu în ultimul deceniu și a ajuns la 58,8 % în 2024, aceasta rămâne cu mult sub media UE de 65,2 %. Lucrătorii în vârstă întâmpină dificultăți de reintegrare pe piața forței de muncă, de la competențe digitale limitate la preconcepții legate de lucrătorii în vârstă. Persoanele slab calificate, care au atins doar un nivel obligatoriu de educație școlară, sunt deosebit de vulnerabile și reprezintă cea mai mare pondere a șomerilor din Austria. În mod similar, persoanele care provin din familii de migranți și persoanele care provin din medii socioeconomice defavorizate au niveluri mai scăzute de reușită pe piața forței de muncă și se confruntă cu obstacole deosebite în calea intrării pe piața forței de muncă. Acest lucru este agravat de provocările legate de competențele lingvistice inadecvate și de recunoașterea limitată a calificărilor.
(38)Conform Programului OCDE din 2022 pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), rezultatele insuficiente ale elevilor în ceea ce privește dobândirea competențelor de bază au crescut, în special pentru cei proveniți din familii de migranți și/sau din medii socioeconomice defavorizate sau pentru cei născuți în străinătate. Ponderea tot mai mare a elevilor proveniți din familii de migranți și/sau din medii socioeconomice defavorizate care intră în sistemul de învățământ fără competențe lingvistice suficiente reprezintă o provocare pentru profesori. În plus, deficitul de cadre didactice reprezintă un obstacol suplimentar în calea îmbunătățirii rezultatelor educaționale. De asemenea, înrăutățirea competențelor de bază în rândul elevilor continuă la vârsta adultă, în special în rândul celor care provin din familii de migranți și/sau din medii socioeconomice defavorizate. Deși Austria continuă să pună în aplicare o gamă largă de reforme pentru a îmbunătăți performanța sistemului său de învățământ, consolidarea dezvoltării competențelor de bază și a abilităților STEM în fiecare etapă, de la educația copiilor la învățarea în rândul adulților, este esențială pentru abordarea deficitului de competențe.
(39)Deficitul de lucrători calificați rămâne un obstacol în calea potențialului de creștere al Austriei. 72 % dintre întreprinderi consideră că acest lucru reprezintă un obstacol major în calea investițiilor 17 . În special, lipsa competențelor verzi afectează atât competitivitatea sectoarelor esențiale pentru tranziția verde, cât și riscul de a întârzia atingerea obiectivelor climatice ale Austriei. În plus, în prezent nu există nicio strategie explicită de abordare a pierderilor de locuri de muncă anticipate în industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon, pe măsură ce Austria se îndreaptă către o economie cu zero emisii nete. Stimularea programelor existente de perfecționare ar putea debloca oferta neexploatată de forță de muncă și ar putea stimula industria cu zero emisii nete a Austriei. Furnizarea de sprijin specific persoanelor din ocupațiile și regiunile expuse riscului de a fi afectate negativ de eforturile de decarbonizare la scară largă este deosebit de importantă pentru asigurarea unui sprijin public larg pentru tranziția verde.
(40)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2025 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea din 2025 privind politica economică a zonei euro. În ceea ce privește Austria, recomandările (2), (3) și (5) contribuie la punerea în aplicare a primei recomandări pentru zona euro privind competitivitatea, în timp ce recomandările (1), (4) și (5) contribuie la punerea în aplicare a celei de a doua recomandări pentru zona euro privind reziliența, iar recomandarea (1) contribuie la punerea în aplicare a celei de a treia recomandări pentru zona euro privind stabilitatea macroeconomică și financiară prevăzută în recomandarea din 2025.
RECOMANDĂ ca, în 2025 și în 2026, Austria să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să consolideze cheltuielile totale pentru apărare și gradul de pregătire în acest domeniu în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025. Să adere la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu la [data]. Să pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, în conformitate cu recomandarea Consiliului din [data]. Să ia măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin îmbunătățirea sustenabilității fiscale a sistemelor de sănătate, de îngrijire pe termen lung și de pensii, printre altele prin raționalizarea infrastructurii spitalicești insuficient utilizate, prin îmbunătățirea raportului cost-eficacitate al asistenței medicale și al îngrijirii pe termen lung, prin consolidarea controlului cheltuielilor și prin creșterea semnificativă a vârstei efective de pensionare. Să simplifice și să raționalizeze relațiile și responsabilitățile bugetare între diferitele niveluri ale administrației și să se asigure că responsabilitățile în materie de finanțare și cheltuieli sunt aliniate în mod clar. Să îmbunătățească mixul fiscal pentru a reduce sarcina fiscală ridicată asupra costului forței de muncă și pentru a sprijini creșterea durabilă și favorabilă incluziunii într-un mediu fiscal dificil.
2.Având în vedere termenele aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și a investițiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, să asigure implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune (FEDR, FTJ și FSE+), fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei. Să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de InvestEU și de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, pentru a îmbunătăți competitivitatea.
3.Să promoveze dinamismul întreprinderilor, precum și crearea și dezvoltarea întreprinderilor tinere, inclusiv prin asigurarea unui acces mai bun la capitalul de risc și la capitalul de creștere și prin eliminarea barierelor care împiedică investițiile din partea investitorilor instituționali în instrumente de capitaluri proprii. Să îmbunătățească transpunerea nivelurilor ridicate de investiții în C&D în soluții comercializabile și să intensifice utilizarea tehnologiilor digitale (avansate) de către întreprinderi. Să simplifice reglementarea, să reducă sarcina administrativă, în special pentru IMM-uri, să accelereze procedurile de autorizare și să consolideze concurența pentru a reduce prețurile.
4.Să abordeze costurile ridicate ale energiei, inclusiv printr-o reformă a Legii privind energia electrică, prin îmbunătățirea flexibilității sistemului energetic și prin stimularea contractelor de achiziție de energie electrică. Să reducă dependența generală de combustibilii fosili și să accelereze introducerea energiei din surse regenerabile și a infrastructurii necesare, în special prin simplificarea procedurilor de autorizare și prin instituirea unor zone specifice de accelerare. Să reducă în continuare emisiile, în special în sectorul transporturilor și prin promovarea decarbonizării industriale. Să îmbunătățească eficiența energetică.
5.Să creeze stimulente pentru a crește numărul de ore lucrate în general și participarea femeilor pe piața muncii cu normă întreagă, inclusiv prin îmbunătățirea calității și a disponibilității serviciilor de îngrijire a copiilor. Să îmbunătățească rezultatele în ceea ce privește participarea la piața forței de muncă pentru lucrătorii în vârstă și pentru grupurile defavorizate, cum ar fi persoanele slab calificate aflate în căutarea unui loc de muncă și persoanele care provin din familii de migranți, și să îmbunătățească nivelul competențelor de bază, începând de la o vârstă fragedă, în special la nivel școlar. Să accelereze eforturile în materie de politici ce vizează furnizarea și dobândirea aptitudinilor și a competențelor necesare pentru tranziția verde.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele