COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 7.5.2025
COM(2025) 191 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
privind planul de acțiune revizuit al Strategiei macroregionale a UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice
{SWD(2025) 114 final}
Cuprins
1. INTRODUCERE
2. REALIZĂRILE STRATEGIEI
3. PLANUL DE ACȚIUNE REVIZUIT
4. PILONII
5. TEME ORIZONTALE
6. TEME TRANSVERSALE
7. PUNEREA ÎN APLICARE A STRATEGIEI
8. CONCLUZIE
1.INTRODUCERE
În perioada 2009-2015, Consiliul European a aprobat elaborarea a patru strategii macroregionale ale Uniunii Europene. Punând accent pe necesitatea punerii în comun a resurselor și pe cooperarea mai multor țări pe baza unei abordări transsectoriale și pe mai multe niveluri privind guvernanța, strategiile abordează aspecte pe care nicio țară nu le poate aborda în mod eficace pe cont propriu. Toate strategiile macroregionale produc rezultate care sprijină tranziția verde, digitală și echitabilă, dezvoltarea și creșterea regională. Strategiile funcționează cu succes de peste un deceniu. Conceptul macroregional este atractiv și beneficiază de o atenție deosebită din partea părților interesate din sectorul public și privat, din mediul academic și din societatea civilă din întreaga Europă.
În 2014, Consiliul European a aprobat elaborarea strategiei macroregionale a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (denumită în continuare „strategia”). Era a treia din cele patru strategii prevăzute a fi elaborate. Regiunea are o populație de peste 70 de milioane de locuitori și cuprinde 10 țări: patru state membre ale UE (Croația, Grecia, Italia, Slovenia), cinci țări candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia) și o țară terță (San Marino). Cele 10 țări participă în mod egal și cooperează cu privire la o serie de aspecte care pot fi abordate numai împreună, în beneficiul fiecărei țări și al întregii regiuni.
Această strategie este unică prin faptul că este singura strategie macroregională în care numărul țărilor candidate la UE îl depășește pe cel al statelor membre participante. Este și una dintre cele mai dificile din perspectiva diferențelor socioeconomice majore din regiune. Țările participante trebuie să adopte o abordare transfrontalieră și transnațională a provocărilor cu care se confruntă regiunea: consecințele asociate schimbărilor climatice, deșeurilor marine și deșeurilor nu se opresc la frontiera unei țări. În plus, regiunea poate prospera de pe urma unei cooperări coordonate și mai aprofundate între țări, de exemplu în domeniul transporturilor, al energiei și al turismului durabil. Și disparitățile sociale pot fi combătute mai bine printr-o abordare regională coerentă. Bazându-se pe sprijinul acordat în cadrul acestei strategii, țările din Balcanii de Vest beneficiază de pe urma unei cooperări mai strânse în cinci domenii principale, sprijinindu-le pe calea integrării în UE, de exemplu în ceea ce privește atingerea obiectivului de realizare a neutralității climatice până în 2050 stabilit în Pactul verde european.
Regiunea adriatico-ionică are un patrimoniu istoric și cultural bogat, resurse naturale abundente și un nivel ridicat de biodiversitate. Aceasta are un potențial semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea resurselor regenerabile de energie și producția alimentară de calitate. Însă regiunea se confruntă și cu numeroase provocări. Schimbările climatice au consecințe majore pentru această regiune. Conform analizei efectuate în scopul Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, regiunea se va confrunta cu o creștere a temperaturii cu până la 4 grade Celsius până la sfârșitul acestui secol 1 . Incendiile forestiere și seceta provoacă deja probleme considerabile în fiecare an. Sistemele de transport și energetice sunt fragmentate, adesea depășite și multe domenii nu sunt încă bine conectate. Este nevoie de o accelerare a tranziției verzi. Este necesară dezvoltarea pescuitului sustenabil și a sectorului acvaculturii din Marea Adriatică și Marea Ionică, precum și prevenirea pescuitului excesiv. Turismul de masă din unele părți ale regiunii are un impact negativ, ilustrând necesitatea unei gestionări comune, coordonate și mai solide a turismului.
Integrarea în Uniunea Europeană a țărilor candidate din Balcanii de Vest este o prioritate absolută a UE. Aderarea la UE reprezintă o prioritate majoră și pentru țările candidate care participă la strategie 2 . Cu toate acestea, procesul de aderare s-a desfășurat relativ lent. Nivelul scăzut de convergență reprezintă o problemă majoră pentru regiunea Balcanilor de Vest; produsul intern brut pe cap de locuitor se situează în prezent la aproximativ 35 % din media UE. Acest lucru indică o lipsă de fonduri pentru procesul de aderare și reformele aferente, generând o tendință de emigrație la scară largă și problema depopulării 3 .
În ultimul deceniu au avut loc mai multe crize, războiul de agresiune pornit de Rusia împotriva Ucrainei creionând o nouă situație geopolitică, mai instabilă. Obiectivul general al strategiei în acest deceniu a fost de a promova prosperitatea și creșterea economică și socială în regiune prin sporirea atractivității, a competitivității și a conectivității acesteia. Acest obiectiv rămâne valabil. Cu toate acestea, strategia trebuie să fie actualizată pentru a reflecta evoluțiile recente și pentru a oferi soluții mai bune la provocările importante și multidimensionale cu care se confruntă regiunea.
Prezenta comunicare se referă la planul de acțiune revizuit elaborat în cadrul strategiei. Aceasta explică contextul, raționamentul, ce s-a schimbat și modul în care strategia va răspunde schimbărilor noi și viitoare.
2.REALIZĂRILE STRATEGIEI
Obținerea de rezultate cu privire la prioritățile-cheie ale UE
Încă de la început, strategia a produs o serie de rezultate pozitive și semnificative în mai multe privințe. Aceasta a contribuit la intensificarea cooperării regionale și a colaborării în rețea în cadrul celor patru piloni tematici inițiali. Strategia a reușit să producă rezultate în regiune în ceea ce privește prioritățile UE pentru perioada 2019-2024. Aceasta a oferit rezultate în special în ceea ce privește Pactul verde european, Agenda verde europeană pentru Balcanii de Vest și strategia digitală europeană, printr-o abordare transsectorială bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri și pe implicarea extinsă a părților interesate. Strategia a contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea guvernanței integrate și durabile a spațiului maritim și a zonelor de coastă ale Mării Adriatice și ale Mării Ionice. În plus, strategia a adaptat inițiativele-cheie ale UE la nevoile specifice și la situația din regiune.
Strategia a jucat, de asemenea, un rol esențial în sprijinirea țărilor din Balcanii de Vest, care au beneficiat de pe urma participării lor ca parteneri egali în cadrul strategiei. Strategia a contribuit la instituirea unui sistem cuprinzător de guvernanță multilaterală și a adus o mai mare stabilitate în regiune, stimulând un dialog politic și administrativ pașnic cu privire la chestiuni de interes comun pentru țările participante.
Rezultate tangibile pentru cetățeni
Impactul strategiei pentru cetățeni poate fi demonstrat cel mai eficient prin exemple de proiecte specifice care au fost identificate, elaborate și puse în aplicare în cadrul strategiei.
Strategia a îmbunătățit guvernanța bazinelor maritime în regiune prin consolidarea capacității administrative și instituționale în materie de guvernanță maritimă. Proiectul „PoWER” (Ports as driving Wheels of Entrepreneurial Realm - Porturile ca motoare ale inițiativelor antreprenoriale) a sprijinit dezvoltarea porturilor ca centre de inovare pentru valorificarea potențialului de afaceri al acestora și pentru a stimula colaborarea între actorii-cheie din lanțul de aprovizionare în materie de inovare.
Strategia a diversificat, de asemenea, produsele și serviciile turistice ale regiunii, abordând în același timp caracterul sezonier al cererii de turism interior, costier și maritim. În acest context, proiectul „ADRIONCYCLETOUR” (Traseul ciclist adriatico-ionic pentru turism durabil) vizează crearea unui traseu pentru ciclism de-a lungul întregii zone de coastă a tuturor țărilor partenere, din Italia până în Grecia. Acesta promovează patrimoniul istoric, artistic, cultural și natural al regiunii și se axează pe ecoturism. Proiectul este un exemplu de succes al „procesului de integrare”, prin care ideile și prioritățile strategiei sunt integrate în mai multe programe de finanțare din regiune, diferite programe oferind finanțare pentru diferite secțiuni ale proiectului 4 .
Procesul de integrare
Procesul de integrare este vital pentru succesul acestei strategii, deoarece, la fel ca în cazul tuturor strategiilor macroregionale, nu dispune de un buget propriu. Punerea în aplicare depinde de capacitatea de a mobiliza fonduri din alte surse conexe (UE, naționale, regionale și private) și de utilizarea bine coordonată a fondurilor disponibile la diferite niveluri.
Principalele surse de finanțare pentru punerea în aplicare a strategiei sunt fondurile politicii de coeziune a UE, Instrumentul de asistență pentru preaderare, investițiile și reformele din Planul de creștere pentru Balcanii de Vest și Planul european de investiții pentru țările din Balcanii de Vest.
Cu toate acestea, pot fi luate în considerare și utilizate orice surse de finanțare. De exemplu, proiectul NAMIRS (North Adriatic Maritime Incident Response System - Sistemul de răspuns la incidentele maritime din Marea Adriatică de Nord), care constă în mecanisme de cooperare și măsuri pentru atingerea unui nivel ridicat de pregătire și răspuns de urgență la poluarea marină în Slovenia, Croația și Italia, a fost integrat ca proiect fezabil în cadrul strategiei și finanțat prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
Sporirea gradului de asumare a responsabilității
Procesul de revizuire a planului de acțiune a evidențiat necesitatea unei viziuni mai strategice pentru punerea în aplicare a strategiei și a unei abordări mai sistematice pentru o mai mare asumare a responsabilității și sporirea nivelului de sensibilizare a tuturor țărilor participante cu privire la strategie. Acest aspect a fost subliniat, de asemenea, într-un raport privind cooperarea în regiunea adriatico-ionică elaborat în 2019 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică 5 .
3.PLANUL DE ACȚIUNE REVIZUIT
O serie de noi provocări au apărut sau s-au impus pe agenda politică în ultimul deceniu, inclusiv extinderea UE, schimbările climatice și digitalizarea.
Începând din 2022, țările participante, în strânsă cooperare cu Comisia, au colaborat pe mai multe niveluri, într-un mod integrat și coordonat pentru a elabora un plan de acțiune revizuit care să țină seama de evoluțiile geopolitice și în materie de politici înregistrate începând din 2014. Planul de acțiune revizuit reflectă, de asemenea, lecțiile învățate în urma punerii în aplicare a strategiei de-a lungul anilor și include modificările din ultimul deceniu în ceea ce privește guvernanța și gestionarea strategiei.
Rezultatul acestei cooperări este un plan de acțiune revizuit care reflectă mai exact nevoile și oportunitățile din regiune și oferă un cadru mai solid care va permite țărilor participante să colaboreze într-o manieră mai eficace în vederea atingerii obiectivelor strategiei.
Ce este nou?
a) Prima modificare, foarte vizibilă, a planului de acțiune revizuit este introducerea unui nou pilon, al cincilea, pe lângă cele patru inițiale. Acest pilon social se va concentra pe acțiuni menite să stimuleze implicarea tinerilor, dezvoltarea competențelor și ocuparea forței de muncă, să îmbunătățească cooperarea și coordonarea în condiții de muncă egale și favorabile incluziunii și să promoveze inovarea socială. De asemenea, va urmări o aliniere mai strânsă la politicile sociale ale UE.
b) Planul de acțiune anterior cuprindea două teme transversale. Planul de acțiune revizuit are o nouă structură, cu trei teme orizontale și trei teme transversale. Temele orizontale sunt atât de importante încât ar trebui integrate în toți pilonii. Temele transversale trebuie să fie integrate, acolo unde este relevant și posibil, în cadrul diferiților piloni.
Cele trei teme orizontale sunt: extinderea; consolidarea capacităților și cercetarea, inovarea și dezvoltarea (a se vedea mai multe detalii în secțiunea 5 de mai jos).
Cele trei teme transversale sunt: economia circulară, dezvoltarea rurală ecologică și digitalizarea (a se vedea mai multe detalii în secțiunea 6 de mai jos).
c) A fost creată o nouă structură de guvernanță pentru a sprijini punerea în aplicare eficace. Noua structură va contribui la îmbunătățirea guvernanței instituționale și pe mai multe niveluri eficace în regiune. Va fi esențial să se asigure participarea activă în cadrul strategiei a regiunilor, a autorităților locale, a mediului academic, a tinerilor, a mediului de afaceri și a organizațiilor societății civile.
Sistemul de guvernanță include pentru prima dată un punct al instrumentului de facilitare a punerii în aplicare, care a fost deja instituit și oferă asistență tehnică și legată de conținut pentru punerea în aplicare a planului de acțiune. Acesta va monitoriza și va raporta în permanență cu privire la performanța globală a strategiei în raport cu obiectivele și țintele privind realizările și rezultatele acesteia.
4.PILONII
Următorii cinci piloni constituie baza planului de acțiune revizuit. Aceștia prezintă cele mai urgente provocări și teme care pot fi abordate cu succes printr-o cooperare intersectorială și transregională între țările din întreaga regiune. În acest sens, planul de acțiune revizuit invită țările partenere să depună eforturi pentru elaborarea unor politici mai coerente la toate nivelurile geografice.
Economia albastră durabilă
În cadrul pilonului 1, strategia urmărește să dezvolte tehnologii albastre și verzi pentru producția și consumul sustenabil de fructe de mare, precum și guvernanța și serviciile maritime și marine pentru a aduce prosperitate comunităților costiere și pentru a proteja mediul acvatic interior, marin și maritim.
Acțiunile din cadrul pilonului 1 urmăresc, de asemenea, să promoveze Pactul european privind competențele și parteneriatele instituționale, să consolideze piața regională prin intensificarea cooperării în regiune și să stimuleze implicarea părților interesate și legăturile între întreprinderi. Crearea unor ecosisteme de inovare care să promoveze cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiilor verzi și albastre în regiune va spori competitivitatea socioeconomică în sectoarele conexe, atât în zonele costiere, cât și în cele interioare.
Acțiunile din cadrul acestui pilon vor aborda și necesitatea prevenirii pescuitului excesiv. Pentru o gestionare mai bună și eficace a pescuitului pe mare și în apele interioare relevante este nevoie de o coordonare strânsă între țările participante. Sunt necesare acțiuni coordonate pentru refacerea și protejarea resurselor de apă dulce pentru a asigura accesul la apă dulce sănătoasă și durabilă. În prezent, nivelurile ridicate de poluare din Marea Adriatică și Marea Ionică amenință mediul marin prin deșeuri, microplastice, pesticide și antibiotice.
Transporturi și energie
Conexiunile de transport sunt esențiale pentru dezvoltarea economică. Sistemul de transport din regiune este dezintegrat, iar infrastructura este adesea depășită, ceea ce împiedică dezvoltarea economică și utilizarea publică. Transportul feroviar în regiune se situează sub media UE, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și volumul de mărfuri și de călători. În multe țări participante, în special în Balcanii de Vest, calitatea sistemelor feroviare este precară, iar drumurile sunt nesigure.
Prin urmare, planul de acțiune revizuit vizează creșterea capacității și a calității transportului feroviar și rutier prin conectarea legăturilor, reducerea blocajelor și sprijinirea unor reforme cuprinzătoare privind transportul feroviar. Strategia va sprijini adoptarea de inițiative privind planurile de mobilitate urbană durabilă, în special în nodurile urbane cu tendințe puternice de urbanizare. Aceasta va spori siguranța și securitatea operațiunilor portuare și va asigura dezvoltarea unui sistem portuar competitiv și interconectat la nivel macroregional.
Planul de acțiune revizuit urmărește, de asemenea, să promoveze securitatea aprovizionării cu energie și să stimuleze competitivitatea furnizării de energie. Obiectivul final este de a dezvolta piețe de energie electrică funcționale prin eliminarea prețurilor cu amănuntul reglementate ale energiei electrice, prin reducerea congestionării rețelelor, prin integrarea surselor regenerabile de energie în rețelele electrice și prin facilitarea schimburilor de energie electrică transfrontaliere neîngrădite. În prezent, incapacitatea rețelei de a dispeceriza energia fluctuantă din surse regenerabile este un factor care limitează trecerea la energia din surse regenerabile. Trebuie evaluate și abordate blocajele în ceea ce privește adoptarea și distribuția energiei solare și eoliene. Decarbonizarea sistemelor energetice și tranziția către economii cu zero emisii nete de dioxid de carbon vor presupune implementarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie și a altor opțiuni energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon, sporirea eficienței energetice și creșterea electrificării.
Mediu
Regiunea adriatico-ionică este tot mai afectată de schimbările climatice, inclusiv de creșterea nivelului mării, eroziune, pătrunderea în mediul marin, infiltrarea apei sărate, deficitul de apă, secetă și pierderea biodiversității.
Transportul maritim are un impact semnificativ asupra mediului marin, iar căile maritime cu trafic intens sunt zone în care au loc frecvent deversări accidentale de petrol. Pescuitul excesiv este o altă problemă majoră, iar poluarea generată de surse terestre reprezintă o provocare marină semnificativă cauzată de deversarea de contaminanți în mare. Gestionarea eficace a deșeurilor este esențială, în special de-a lungul coastelor, subliniind importanța adoptării unei abordări holistice a acestei probleme.
Biodiversitatea marină și costieră din regiune trebuie protejată. Acțiunile din cadrul acestui pilon se vor axa pe o mai bună gestionare a biodiversității și o mai bună coordonare în ceea ce privește amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere. Este necesară abordarea problemelor de mediu generate de apele de balast și de alte deversări în mare din apele interioare și cele de tranziție. Gestionarea resurselor naturale în zonele protejate va fi îmbunătățită prin intensificarea cooperării transfrontaliere.
Turism durabil
Regiunea depinde în mare măsură de turism. Există o nevoie evidentă de a asigura o mai bună gestionare a fluxurilor turistice care să mențină cererea la un nivel constant în toate anotimpurile, pentru a evita șomajul în extrasezon și impactul negativ al turismului excesiv asupra naturii și a mediului local în sezonul de vârf.
Sunt necesare acțiuni pentru a spori nivelul de cunoaștere al întreprinderilor mici și al părților interesate din domeniul turismului cu privire la gestionarea durabilă și inteligentă a destinațiilor. Se va acorda sprijin pentru elaborarea de orientări naționale privind formarea și educația în sectoarele turistice și pentru punerea în aplicare eficace a Pactului european privind competențele în ecosistemul turistic.
De asemenea, se va acorda sprijin pentru promovarea turismului rural, a produselor ecologice și a conceptului de alimentație mediteraneeană. Există un potențial ridicat de creare a unor legături mai strânse între turismul durabil și sectorul alimentar, generând avantaje competitive care sporesc sustenabilitatea economică, de mediu și socială a regiunii. În sens mai larg, planul de acțiune va crește competitivitatea, reziliența și sustenabilitatea sectorului agro-alimentar.
O mai mare coeziune socială
Regiunea adriatico-ionică se confruntă cu provocări sociale și economice semnificative, printre care îmbătrânirea populației, dezechilibrele de pe piața forței de muncă, excluziunea socială, afluxul de refugiați, zonele de sărăcie și depopularea.
Acțiunile din cadrul celui de al cincilea pilon nou vizează alinierea regiunii la strategiile și politicile UE pentru a spori coeziunea socială și a contribui la stimularea implicării tinerilor, la dezvoltarea competențelor, la promovarea egalității de șanse și la îmbunătățirea accesului la piața forței de muncă. Strategia va adopta o abordare intersecțională în aceste domenii și va elabora măsuri care să capaciteze tinerii și să le permită să participe mai activ la viața socială și economică. Aceasta va promova un mediu de muncă egal și favorabil incluziunii și va asigura elaborarea și armonizarea politicilor în materie de competențe pentru îmbunătățirea perspectivelor de angajare. Strategia se va baza pe conceptul de inovare socială și economie socială prin intensificarea cooperării și a transferului de cunoștințe în acest domeniu, promovând un ecosistem adriatico-ionic favorabil inovării sociale.
5.TEME ORIZONTALE
Reflectând caracterul integrat și coordonat al aspectelor abordate de strategie, toți cei cinci piloni trebuie să acopere următoarele trei teme orizontale.
Extindere
Schimbările rapide ale situației geopolitice din ultimii ani, generate de războiul de agresiune pornit de Rusia împotriva Ucrainei au rescris cadrul politic și economic pentru această regiune. Extinderea Uniunii Europene a devenit o prioritate majoră a UE. Această strategie va sprijini țările candidate în accelerarea procesului de aderare și alinierea mai strânsă a acestora la politicile UE.
Toți pilonii strategiei vor lua în considerare perspectiva dedicată extinderii și vor contribui la procesul de aderare prin întreprinderea de acțiuni conexe. Acestea vor include sprijinirea reformelor, elaborarea de planuri și cocrearea de proiecte în diferite domenii, toate acestea conducând la o mai bună aliniere la politicile UE și la o integrare mai rapidă a țărilor candidate în UE.
Consolidarea capacităților
O capacitate administrativă solidă și eficientă este o condiție prealabilă atât pentru succesul procesului de guvernanță, cât și pentru punerea în aplicare a măsurilor planificate în cadrul strategiei macroregionale. Natura multinațională și multipartită a unui astfel de demers necesită existența unor mecanisme solide de coordonare în toate țările participante și între acestea. În paralel, consolidarea capacităților face parte integrantă din procesul de extindere: țările candidate trebuie să își dezvolte propriile capacități administrative pentru a fi pregătite și capabile să răspundă cerințelor de aderare la UE.
În consecință, toți pilonii strategiei vor contribui, după caz, la acțiuni de consolidare a capacităților și de îmbunătățire a calității guvernanței în regiune.
Cercetare, inovare și dezvoltare
Cercetarea și inovarea sunt priorități indispensabile pentru dezvoltarea și prosperitatea unei țări și a regiunii în ansamblu. La fel de indispensabilă este și capacitatea de a transforma soluțiile inovatoare în bunuri și servicii care pot fi vândute pe piață. Planul de acțiune revizuit va contribui la alinierea activităților științifice și de cercetare din țările candidate la Spațiul european de cercetare, sprijinind astfel IMM-urile și întreprinderile nou-înființate inovatoare din întreaga regiune.
Toți pilonii vor contribui, după caz, la consolidarea cercetării și inovării în regiune. Acțiunile vor fi legate de strategiile de specializare inteligentă pe care țările și regiunile le-au pus în aplicare.
6.TEME TRANSVERSALE
În cursul procesului de revizuire a planului de acțiune, au fost identificate o serie de teme care ar fi putut constitui piloni tematici de sine stătători. Cu toate acestea, în urma examinării, s-a constatat că aceste teme se suprapun cu mai mulți alți piloni. Pentru a evita crearea unui număr prea mare de piloni, aceste trei teme suplimentare au fost concepute ca teme transversale de acțiune în cadrul mai multor piloni.
Economia circulară
Neutralitatea climatică nu poate fi atinsă fără tranziția către o economie pe deplin circulară. Modelul economiei circulare, care implică menținerea valorii și a resurselor în economie cât mai mult timp posibil și reducerea la minimum a generării de deșeuri, reduce presiunea asupra resurselor naturale și sprijină creșterea durabilă.
Planul de acțiune revizuit prevede punerea în aplicare a abordărilor economiei circulare într-o gamă largă de sectoare. Această temă va fi integrată în special în cadrul pilonului 1, cu accent pe tehnologiile verzi și albastre pentru a reduce impactul uman asupra mediului și a apelor, în cadrul pilonului 2, care se axează pe energia din surse regenerabile, și al pilonului 4, axat pe turismul durabil și ecologic.
Dezvoltarea rurală ecologică
O parte importantă a regiunii adriatico-ionice este constituită din zone rurale. Includerea dezvoltării rurale ecologice ca temă transversală subliniază importanța și provocarea de a echilibra dezvoltarea „albastră” și „verde” a regiunii în ansamblu.
Acțiunile vor fi în concordanță cu viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE 6 și cu Pactul rural al UE, vizând crearea unor zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040. Acestea vor aborda în special provocările demografice și vor sprijini dreptul efectiv al cetățenilor de a rămâne în locul pe care îl numesc acasă. Planul de acțiune revizuit include legături la diferite niveluri cu dezvoltarea rurală ecologică în cadrul tuturor celor cinci piloni, cu accent pe sprijinirea comunităților pescărești locale, pe producția durabilă de energie, pe mobilitate, pe mediu și pe practicile agricole, precum și pe prevenirea exodului creierelor. Aceasta se reflectă, de asemenea, în temele orizontale în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de viață și a conectivității.
Digitalizarea
Tranziția digitală este esențială pentru competitivitatea întreprinderilor din regiune. Strategia va sprijini acțiunile privind digitalizarea în toate sectoarele economiei, pentru ca toți cetățenii și toate părțile interesate să se poată bucura de beneficiile acesteia. O prioritate în cadrul strategiei este crearea unei rețele de centre de inovare digitală în regiune. Ulterior, accentul se va pune pe sprijinirea creării unor conexiuni mai puternice în cadrul rețelei. Digitalizarea afectează toate sectoarele; prin urmare, acțiunile în acest domeniu vor fi integrate în cadrul tuturor pilonilor strategiei.
7.PUNEREA ÎN APLICARE A STRATEGIEI
Strategia are o structură de guvernanță pe trei niveluri: politic, de coordonare și de punere în aplicare. O serie de provocări legate de procesul de guvernanță indică un potențial de îmbunătățire la toate aceste niveluri. Implicarea instituțională limitată, rata ridicată de rotație a personalului și rezultatele limitate ale procesului de integrare sunt factori care au subminat eficacitatea strategiei în trecut.
În acest context, țările participante și principalele părți interesate au depus eforturi semnificative pentru a crea și a asigura o guvernanță mai eficace și mai eficientă a strategiei la toate nivelurile.
În acest scop, consolidarea angajamentului politic este esențială: autoritățile naționale, regionale și locale din țările implicate ar trebui să asigure o conducere mai strategică pentru a reduce decalajul dintre angajamentele politice ambițioase și capacitatea administrațiilor de a le îndeplini.
Guvernanța strategiei revizuite va consolida, de asemenea, capacitatea de gestionare la nivel strategic, sporind eficacitatea procesului decizional și promovând o abordare bazată pe rezultate. În plus, aceasta va capacita părțile interesate, va crea un sentiment mai puternic de asumare a responsabilității și le va încuraja să colaboreze în rețea, să coopereze și să participe la punerea în aplicare și la dezvoltarea strategiei. Existența unor legături clare cu procesul de elaborare a politicilor la nivel național și regional va contribui la creșterea implicării ministerelor de resort, a altor autorități publice și a societății civile și la consolidarea sprijinului politic și a punerii în aplicare în țările participante la strategie.
Nivelul politic, cel de coordonare și cel de punere în aplicare ale guvernanței
Nivelul politic al guvernanței este reprezentat de miniștrii afacerilor externe, miniștrii integrării europene, după caz, și miniștrii sau autoritățile responsabile cu politica de coeziune. Aceștia stabilesc direcția politică și strategică privind strategia. În viitor, se preconizează că autoritățile regionale vor juca, de asemenea, un rol important în aceste discuții.
Președinția anuală prin rotație are un rol bine stabilit, țările participante realizând importanța acesteia în stabilirea direcției strategice a strategiei. De asemenea, a fost instituit un sistem denumit „trio de președinții” (președinția anterioară, actuală și viitoare) pentru a asigura o mai bună coordonare și continuitatea între președinții.
Coordonatorii naționali coordonează strategia în interiorul țărilor participante și între acestea. Aceștia acționează în comun ca o interfață între nivelul politic – căruia îi raportează cu privire la punerea în aplicare și îi prezintă propuneri – și nivelul de punere în aplicare – căruia îi oferă orientări strategice. Multe țări participante au instituit mecanisme de coordonare pe mai multe niveluri la nivel național, care produc rezultate încurajatoare. Cu toate acestea, este nevoie de asigurarea continuă a necesarului de personal și de un sprijin administrativ adecvat.
Rolul principalilor responsabili cu punerea în aplicare (coordonatorii de piloni și membrii grupurilor tematice de coordonare) a crescut considerabil, deoarece aceste roluri sunt motoarele punerii în aplicare zilnice a planului de acțiune.
Sistemul de guvernanță pe mai multe niveluri și cu mai multe părți interesate al strategiei implică o gamă largă de actori transnaționali, intersectoriali și transregionali în diferite tipuri de activități. Planul de acțiune revizuit va implica noi părți interesate și va crea noi dinamici și noi modalități de cooperare.
Organizațiile societății civile joacă un rol vital prin contribuțiile lor la îmbunătățirea procesului decizional, aducând comunitățile locale și regionale mai aproape de strategie. În acest context, Forumul camerelor de comerț din regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice, Forumul orașelor din regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice și Asociația Universităților din regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice reprezintă deja rețele de peste 120 de organisme și instituții. Aceste organizații ar trebui să aibă o mai mare implicare în strategie. În sens mai larg, sunt necesare eforturi suplimentare pentru mobilizarea societății civile și a comunităților locale pentru atingerea obiectivelor comune.
După înființarea Consiliului pentru tineret, planul de acțiune revizuit recunoaște importanța implicării tinerilor în procesul de guvernanță. Este importantă atragerea tinerilor, capacitându-i și permițându-le să desfășoare activități care corespund intereselor și preocupărilor lor.
8.CONCLUZIE
După 10 ani de progrese marcante, este momentul unei schimbări de direcție în cadrul strategiei UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice, pentru a se adapta la noile provocări geopolitice și în materie de politici cu care se confruntă în prezent regiunea. Cu o structură de guvernanță galvanizată, o listă revizuită și extinsă de teme prioritare și un sistem de monitorizare și evaluare mai solid și mai eficace, strategia și cele 10 țări participante la aceasta sunt pregătite să intre într-o nouă eră a cooperării macroregionale.
Comisia va continua să ofere sprijinul și consilierea de care au nevoie partenerii din cadrul strategiei. Aceasta va investi timp și resurse pentru a ajuta regiunea să atingă obiectivele generale. În același timp, Comisia subliniază faptul că, în ultimă instanță, responsabilitatea punerii în aplicare a strategiei le revine țărilor participante și evidențiază importanța unui angajament politic la nivel înalt și pe termen lung din partea tuturor țărilor implicate, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor generale ale strategiei.
Planul de acțiune revizuit oferă soluții și idei noi cu privire la modul de abordare a provocărilor și oportunităților din regiunea adriatico-ionică. Comisia sprijină cu fermitate aceste demersuri și planul de acțiune revizuit.
Orientări pentru punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest SWD(2020) 223 din 6 octombrie 2020, eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020SC0223 .
Sondajul Eurobarometru standard 99, primăvara anului 2023.
Un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest, noiembrie 2023, Comisia Europeană.
Trei programe separate din cadrul politicii de coeziune au finanțat diferite secțiuni ale acestui proiect: Interreg Italia-Slovenia, Interreg Italia-Croația și programul regional Friuli-Venezia Giulia.
„Territorial wide area cooperation in the Adriatic-Ionian region: Outlook on future Transnational Cooperation in the Region” (Cooperarea teritorială extinsă în regiunea adriatico-ionică - Perspective privind viitoarea cooperare transnațională în regiune), OCDE, 2019.
COM(2021) 345 final.