COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.4.2025
COM(2025) 189 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Orizont Europa: cercetarea și inovarea, factori centrali ai competitivității
{SWD(2025) 110 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.4.2025
COM(2025) 189 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Orizont Europa: cercetarea și inovarea, factori centrali ai competitivității
{SWD(2025) 110 final}
1.Introducere: cercetarea și inovarea, factori centrali ai competitivității
Cercetarea și inovarea reprezintă un factor-cheie al competitivității. Cercetarea și inovarea stimulează creșterea productivității, creșterea economică și, în cele din urmă, sporește bunăstarea, după cum au subliniat recent rapoartele Draghi 1 și Letta 2 . Acum mai mult ca niciodată, cercetarea și inovarea vor modela viitorul Europei. Menținerea capacității Europei de a prezenta idei noi, cercetări și inovații îndrăznețe și transpunerea acestora în produse și servicii vor stimula competitivitatea Europei. Președinta von der Leyen a precizat în mod clar că „competitivitatea Europei – și poziția sa în cursa către o economie curată și digitală – va depinde de capacitatea sa de a demara o nouă eră a inventivității și a ingeniozității. Acest lucru necesită plasarea cercetării și a inovării, a științei și a tehnologiei în centrul economiei noastre” 3 .
Acesta este motivul pentru care UE a investit timp de zeci de ani în cercetare și inovare și urmărește să extindă și să accelereze cercetarea și inovarea. Începând din 1984, programele-cadru ale UE pentru cercetare și inovare au finanțat idei revoluționare și inovații disruptive menite să abordeze prioritățile pe termen lung, stimulând în același timp competitivitatea și reziliența industriei noastre. Programele-cadru ale UE contribuie, de asemenea, la progrese în domenii precum sănătatea, securitatea și mediul, pentru a menționa doar câteva.
Inovarea nu se demarează peste noapte. Investițiile în știință pot dura 20-25 de ani pentru a ajunge pe piață, cu puține diferențe între domeniile științifice. Însă acest tip de investiții pe termen lung în prioritățile strategice are un impact: aceste investiții permit UE să construiască o bază largă de cunoștințe și o rezervă solidă în domeniul cercetării și inovării și, prin urmare, să fie în măsură să promoveze competitivitatea economică a UE în ceea ce privește tehnologiile prezente și viitoare, precum și să răspundă rapid în perioade de criză, sprijinind reziliența socioeconomică a UE.
În acest context, Orizont Europa, fiind unul dintre cele mai mari programe ale UE, oferă un randament clar. Evaluarea la jumătatea perioadei 4 estimează că programul are un impact pozitiv semnificativ asupra economiei UE, atingând un factor de multiplicare a PIB-ului de până la 11 ori pe o perioadă de 25 de ani. În ceea ce privește raportul beneficiu-cost, evaluarea a constatat că un euro din costurile asociate programului aduce beneficii de până la șase euro pentru cetățenii Uniunii în perioada de până în 2045. În primii trei ani de punere în aplicare, Orizont Europa a finanțat peste 15 000 de proiecte cu un buget de peste 43 de miliarde EUR. Numai cele mai bune proiecte sunt selectate pentru finanțare: doar 16 % din totalul cererilor au fost acceptate. Aproape 7 din 10 propuneri de înaltă calitate nu au primit finanțare din cauza lipsei unui buget suficient. În aceeași perioadă, pentru a finanța toate propunerile de înaltă calitate, Orizont Europa ar fi avut nevoie de alte aproape 82 de miliarde EUR.
În cadrul recentei consultări publice privind trecutul, prezentul și viitorul programului-cadru, părțile interesate au subliniat importanța programului Orizont Europa pentru cercetare și inovare în Europa. Aproape jumătate dintre respondenți au raportat că proiectul lor de cercetare și inovare nu ar fi continuat fără finanțare din programul Orizont Europa, 38 % din proiecte ar fi fost realizate cu o echipă mai mică, mai puțin internațională, iar 35 % din proiecte ar fi fost reduse substanțial în ceea ce privește domeniul de aplicare. În unele domenii de cercetare, majoritatea statelor membre nu au propriul program de cercetare și inovare și, prin urmare, se bazează exclusiv pe programele-cadru ale UE. Acesta este, de exemplu, cazul cercetării în domeniul securității civile.
Importanța programului-cadru pentru Europa este ilustrată, de asemenea, de gama diferitelor contribuții primite de Comisia Europeană pentru evaluarea la jumătatea perioadei. Printre acestea se numără consultarea publică (1 600 de răspunsuri și 136 de documente de poziție), studiile de evaluare independente, raportul „Align, Act, Accelerate” al grupului de experți al Comisiei 5 și rapoartele Curții de Conturi Europene. În plus, Rezoluția Parlamentului European referitoare la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont Europa 6 , precum și Concluziile Consiliului privind evaluarea ex post a programului Orizont 2020 7 au oferit informații suplimentare. Evaluarea s-a bazat, de asemenea, pe avizele emise de Comitetul Regiunilor și de Comitetul Economic și Social European. Toate aceste dovezi au contribuit la evaluarea programului Orizont Europa și vor contura calea de urmat în ultimii trei ani ai săi.
Prezenta comunicare sintetizează constatările evaluării la jumătatea perioadei a actualului program-cadru Orizont Europa, evidențiindu-i punctele forte, realizările și domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri, analizând în același timp efectele pe termen lung ale programului-cadru, astfel cum se prevede la articolul 52 din Regulamentul privind programul Orizont Europa 8 . Comunicarea analizează posibilitățile de îmbunătățire a coordonării la nivelul UE și efortul de simplificare în curs. Comunicarea descrie apoi accentul pus pe investițiile în cercetare și inovare pentru următorii trei ani și obiectivul Comisiei Europene de a modela un program mai simplu, mai bine orientat și cu un impact și mai mare.
2.Sprijinul UE pe tot parcursul procesului de cercetare și inovare
Programul-cadru sprijină cercetătorii, antreprenorii, organizațiile științifice și întreprinderile pe parcursul tuturor etapelor procesului de cercetare și inovare. Prezenta secțiune descrie progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor programului, precum și câteva exemple de realizări.
2.1.Descoperiri științifice și în domeniul tehnologiei profunde pentru creștere economică în viitor
De-a lungul anilor, programele-cadru au contribuit la descoperiri și progrese științifice pentru a spori competitivitatea UE. Programul-cadru a investit în sectoare și tehnologii strategice, de la asistență medicală și securitate civilă până la energie, promovând în același timp idei inovatoare pentru a aborda provocările globale și nevoile societății noastre.
Consiliul European pentru Cercetare (CEC) a fost principalul instrument pentru excelență în cercetarea de frontieră, ajutându-i pe cercetători să exploreze idei și rezultate ale cercetării în toate domeniile științifice. De la crearea sa în 2007, CEC a finanțat o varietate de proiecte care au contribuit la soluționarea provocărilor sociale, de mediu și economice semnificative. Peste 80 % din proiectele CEC au condus la o descoperire științifică sau la progrese majore în domeniul lor. Părțile interesate sunt de acord, în marea lor majoritate, că programul Orizont Europa a contribuit la dezvoltarea, promovarea și progresul excelenței științifice în întreaga Uniune. Până în prezent, beneficiarii programului Orizont Europa au raportat peste 10 000 de publicații evaluate inter pares și de altă natură, dintre care 79 % sunt puse la dispoziția publicului online.
Prin intermediul Consiliului European pentru Inovare (CEI), UE sprijină întreprinderile inovatoare din domeniul tehnologiei profunde cu un set integrat de instrumente. Până în prezent, în cadrul programului Orizont Europa, CEI a acordat granturi în valoare de aproape 2 miliarde EUR, ceea ce reprezintă mai mult decât orice altă parte a programului, sprijinind peste 700 de start-upuri și IMM-uri. Începând din 2020, componenta sa de investiții, Fondul CEI, a atras investiții suplimentare în valoare de peste 2,6 miliarde EUR în cadrul întreprinderilor sprijinite de CEI, cu un efect de levier de peste 3 EUR pentru fiecare euro din capitalul investit de UE 9 , 10 .
|
Aplicații spațiale ·Proiectul BlackHoleCam , care este finanțat de CEC și care face parte din colaborarea la nivel mondial „Event Horizon Telescope”, a realizat prima imagine a orizontului evenimentelor din jurul unei găuri negre supermasive. Gaura neagră se află în galaxia Messier 87 (M87), o galaxie eliptică situată la 53 de milioane de ani-lumină de planeta Pământ. Niciun telescop individual nu are puterea de observare necesară pentru a surprinde găurile negre supermasive despre care se crede că se află în centrul tuturor galaxiilor. Acest proiect a creat o ocazie de a măsura structura spațiului și a timpului cu o precizie fără precedent. · E.T.PACK-F , finanțat de CEI, dezvoltă un dispozitiv de scoatere de pe orbită pregătit pentru zbor în cadrul programului Orizont Europa, pe baza unui proiect anterior finanțat în cadrul programului Orizont 2020. |
În plus, ca parte a programului Orizont Europa, acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) au devenit principalul instrument de promovare a carierelor cercetătorilor prin formare doctorală și postdoctorală și mobilitate. Numai în cadrul programului Orizont 2020, MSCA a sprijinit 65 000 de cercetători, iar programul Orizont Europa este pe cale să repete această reușită. Privind în perspectivă, MSCA are potențialul de a contribui în continuare la competitivitatea UE prin intermediul Choose Europe, o nouă inițiativă-pilot care se bazează pe recomandările din raportul „Align, Act, Accelerate” al grupului de experți al Comisiei. Această nouă inițiativă de cofinanțare abordează precaritatea și atractivitatea carierelor cercetătorilor și oferă perspective de carieră mai favorabile și mai stabile pentru a păstra cele mai promițătoare tinere talente în Europa și pentru a oferi o perspectivă atractivă pentru cercetătorii de vârf din alte părți ale lumii care doresc să se mute în UE. Prin programele de recrutare a talentelor selectate, prezentate de solicitanți, cercetătorii vor putea dobândi un set mai profund și mai divers de aptitudini și competențe legate de cercetare, academice și transferabile, ceea ce va duce la o mai mare autonomie în mediul academic și în afara acestuia. Pe lângă aceasta, oferind cercetătorilor condiții de muncă și oportunități de carieră excelente, instituțiile-gazdă participante își vor spori atractivitatea, vizibilitatea și reputația la nivel mondial.
Acest lucru contribuie la ambiția de a construi o Uniune a competențelor – una dintre inițiativele-cheie ale mandatului actualei Comisii. În acest context, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) ale acestuia gestionează mai multe academii de competențe ale UE în sectoare strategice pentru competitivitatea UE, în special cele care intră sub incidența Regulamentului privind industria „zero net”, și anume bateriile, materiile prime, energia solară, energia eoliană și hidrogenul.
Programul Orizont Europa urmărește să atragă, să cultive și să păstreze în Europa cele mai bune talente în domeniul cercetării. Acest lucru vine în completarea obiectivului de a promova egalitatea de gen. Femeile dețin roluri de conducere în cadrul proiectelor Orizont Europa, iar peste 50 % dintre experții din grupurile consultative și de evaluare sunt femei. Ponderea consorțiilor conduse de femei a crescut de la 24 % la 31 % în mai puțin de patru ani, ceea ce indică o tendință pozitivă pentru viitor. În plus, 95 156 de cercetători beneficiază de activități de perfecționare; dintre aceștia, 44 % sunt femei.
În plus, Centrul Comun de Cercetare (CCC), care întreprinde acțiunile nenucleare directe de cercetare și inovare ale programului Orizont Europa, sprijină prioritățile de politică ale Uniunii cu dovezi științifice și cercetări independente de înaltă calitate. Valoarea adăugată a CCC este demonstrată, de exemplu, de capacitatea sa de cercetare interdisciplinară și de capacitatea sa de a transpune cercetările pentru factorii de decizie, caz în care independența, neutralitatea și rețelele sale contribuie la găsirea de soluții la nivelul UE și în care acesta reprezintă interesele UE în forurile internaționale 11 .
2.2.Investiții și punerea în comun a resurselor pentru competitivitate prin cercetare și inovare în colaborare
Colaborarea se află în centrul programului-cadru. Programul implică organizații din diferite țări, la o scară mai largă și cu un domeniu de aplicare mai larg decât ar fi posibil la nivel național sau regional în orice stat membru. Pentru cercetătorii, organizațiile științifice și întreprinderile participante, programul Orizont Europa oferă beneficii de colaborare inegalabile. Cooperarea internațională și transsectorială și posibilitățile de mobilitate, accesul la infrastructuri de cercetare de nivel mondial, accentul pus pe excelență și varietatea temelor de cercetare sunt aspecte esențiale ale valorii adăugate oferite de programul-cadru. Amploarea colaborării promovate de programul-cadru este unică în UE și în lume.
Colaborarea este un factor-cheie al excelenței. Prin crearea unei concurențe la nivelul UE pentru finanțarea cercetării, programul-cadru selectează cele mai promițătoare proiecte din cea mai mare rezervă posibilă de solicitanți. La rândul său, acest lucru reduce la minimum riscul de duplicare a eforturilor de cercetare în interiorul UE.
Parteneriatele europene reprezintă un mijloc de colaborare. Acestea aliniază și pun în comun investițiile în domeniul cercetării și inovării în cadrul instituțiilor europene, naționale și regionale, precum și între industrie și mediul academic. Această colaborare strânsă facilitează pătrunderea pe piață. Prin corelarea cu agendele strategice de cercetare și inovare, parteneriatele europene promovează o abordare coordonată a priorităților UE.
Industriile europene au nevoie de cercetare și inovare în colaborare pentru a se moderniza. Sectorul autovehiculelor este un exemplu elocvent. În recentul Plan de acțiune privind autovehiculele 12 , Comisia a anunțat lansarea, fără întârziere, a Alianței europene pentru vehicule conectate și autonome, pe baza activităților pregătitoare întreprinse în cadrul inițiativei europene „Vehiculul viitorului” și a trei parteneriate europene în domeniul autovehiculelor din cadrul programului Orizont Europa. Comisia va sprijini, de asemenea, întregul lanț valoric al bateriilor de ultimă generație din UE, în strânsă cooperare cu parteneriatele din domeniul sistemelor avansate de fabricație și al materialelor avansate. Programul Orizont Europa va pune la dispoziție 1 miliard EUR pentru sectorul autovehiculelor în perioada 2025-2027. În viitor, parteneriatele adaptate la activități specifice ar putea fi reunite în cadrul unei întreprinderi comune specifice sectorului autovehiculelor, care să reunească statele membre și industria și să acopere întregul lanț al inovării, fără a aduce atingere pachetului de propuneri privind următorul cadru financiar multianual (CFM).
|
Crearea de parteneriate în sectoare esențiale pentru competitivitatea economică: hidrogenul Între 2007 și 2023, UE a alocat peste 2,9 miliarde EUR pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul hidrogenului în cadrul programului-cadru 7, programului Orizont 2020 și programului Orizont Europa. ·Cu peste 67 de „văi de hidrogen” în curs de dezvoltare, Europa este lider în ceea ce privește implementarea capacităților de electroliză de-a lungul întregului lanț valoric. Atunci când vor deveni operaționale, văile de hidrogen vor avea potențialul combinat de a produce aproximativ 5 milioane de tone de hidrogen curat sau 40 % din întreaga capacitate instalată la nivel mondial. ·Întreprinderea comună pentru hidrogen curat a avut un rol esențial în promovarea tehnologiei electrolizoarelor și în extinderea capacității, de la 100 kW în 2011 la 10 MW până în 2017 și la 30 MW în 2023. ·Proiectele finanțate de UE, cum sunt JIVE și JIVE2 , au făcut deja posibilă funcționarea autobuzelor electrice cu pile de combustie în 22 de orașe europene. Acest lucru a permis Uniunii să își păstreze rolul de lider în ceea ce privește autobuzele cu pile de combustie cu hidrogen și infrastructura de realimentare. |
Deși programul-cadru a obținut rezultate considerabile, evaluarea evidențiază faptul că activitățile desfășurate în colaborare sunt complexe și, astfel, dificil de gestionat. În cadrul pilonului II, există în prezent 60 de parteneriate europene, șase clustere și cinci misiuni ale UE. Programul de lucru „principal” al programului Orizont Europa conține 1 060 de teme și acțiuni descrise în peste 3 000 de pagini. Prioritatea pentru anii următori este de a reduce această complexitate și de a promova calitatea colaborărilor, astfel cum se descrie mai jos în secțiunea relevantă privind simplificarea.
Pentru a valorifica întregul potențial al colaborării în cadrul programului-cadru, Comisia va lansa cereri de propuneri transversale. Acestea vor constitui o măsură esențială pentru sprijinirea domeniilor de politică prioritare, stabilite de orientările politice. Cererile de propuneri vor fi esențiale pentru sprijinirea Pactului pentru o industrie curată și a altor priorități, în cazul în care este esențial să se obțină masa critică.
Programul Orizont Europa mobilizează investiții în cercetare și inovare, atât din sectorul public, cât și din cel privat. Până în prezent, la jumătatea perioadei de punere în aplicare a programului Orizont Europa, participanții au mobilizat deja peste 10 miliarde EUR în coinvestiții. Aceasta reprezintă o creștere considerabilă în comparație cu aceeași etapă a programului Orizont 2020, când participanții au coinvestit puțin peste 5 miliarde EUR. În general, efectele economice sunt considerabile datorită capacității programului de a cumula investițiile în cercetare și inovare la un nivel mult mai amplu decât nivelul care ar putea fi atins de orice program național sau regional.
|
Programul-cadru oferă un impuls semnificativ performanței financiare a întreprinderilor Întreprinderile care au primit finanțare în cadrul programului Orizont 2020 au înregistrat o creștere medie cu 30 % a totalului activelor și veniturilor în cei trei ani de după acordarea grantului, împreună cu o creștere cu 20 % a ocupării forței de muncă în comparație cu întreprinderile similare care nu au primit finanțare din partea UE pentru cercetare și inovare. Întreprinderile care participă la programul-cadru au arătat, de asemenea, o tendință mai mare de a investi în active necorporale decât solicitanții care nu au primit finanțare. |
Măsuri de valorificare
Pentru a profita cu adevărat de beneficiile investițiilor în cercetare și inovare și pentru a se asigura că cunoștințele generate de cercetare se transformă în inovații, există o mare necesitate de a îmbunătăți valorificarea cunoștințelor. Numai aproximativ o treime din invențiile brevetate, înregistrate de universitățile sau instituțiile de cercetare europene, ajung pe piață. Evaluarea indică faptul că procesul de diseminare și de adoptare a rezultatelor programului Orizont Europa poate fi îmbunătățit în continuare. Instrumentele de corelare, cum ar fi granturile pentru validarea conceptului, au contribuit la transferul ideilor finanțate de CEC din laborator și din mediul academic în mediul de afaceri. Până în prezent, aproape jumătate din proiectele de succes din cadrul inițiativei „Tranziție” a CEI provin din aceste granturi.
În cadrul programului de lucru „principal” pentru perioada 2026-2027 vor fi puse în aplicare măsuri pentru a consolida valorificarea și adoptarea pe piață a rezultatelor programului Orizont Europa și pentru a transpune rezultatele cercetării în realizări sociale și economice concrete. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a debloca întregul potențial al programului, în special în cadrul pilonului II. Dacă este cazul, un anumit procent din fiecare acțiune de cercetare poate fi rezervat măsurilor de transfer de tehnologie. De asemenea, pot fi încurajate contactele dintre antreprenori și mediul academic în vederea creării de spin-off-uri universitare.
Cooperare internațională
Pe lângă impactul său economic, programul-cadru este un instrument de consolidare a relațiilor internaționale și a încurajat diplomația științifică și cooperarea la nivel mondial. Programul Orizont Europa a primit cereri din partea a 194 de țări în total și a adus un nou val de țări asociate, 19 până în prezent. Pentru țările în curs de aderare la UE – toate fiind asociate la program – Orizont Europa oferă o oportunitate unică de a-și consolida ecosistemele de cercetare și inovare și de a-și dezvolta capacitatea de cercetare și inovare pe termen lung.
Programul atrage, de asemenea, țări din afara UE care au ecosisteme puternice de cercetare și inovare. Orizont Europa este, împreună cu Copernicus, unul dintre primele două programe ale UE pentru care Regatul Unit a solicitat statutul de țară asociată după Brexit. Elveția va deveni o țară asociată la programul Orizont Europa în 2025. Canada, Republica Coreea și alte țări cu sisteme solide de cercetare și inovare au încheiat, de asemenea, acorduri de asociere, creând oportunități pentru cercetătorii europeni de a-și extinde rețelele de colaborare în afara UE. Contribuția operațională combinată a țărilor asociate în perioada 2021-2024 depășește 4 miliarde EUR, ceea ce duce la o creștere substanțială a finanțării pentru activitățile de cercetare și inovare din cadrul programului Orizont Europa. Este important de remarcat faptul că asocierea la programul Orizont Europa se poate baza pe criteriul participării restricționate sau condiționate, în cazul în care apar preocupări economice și preocupări legate de securitatea cercetării.
În acest sens, cercetarea și inovarea sunt vulnerabile la ingerințele externe, la riscurile de securitate și la amenințările hibride. Prin urmare, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind consolidarea securității cercetării 13 și astfel cum s-a anunțat în Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii 14 , Comisia va înființa un Centru european de expertiză în materie de securitate a cercetării, care va colecta dovezi și va oferi sprijin statelor membre și actorilor din domeniul cercetării și inovării.
2.3. Abordarea provocărilor globale
Unele dintre provocările cu care se confruntă Europa sunt atât de vaste și de complexe încât soluțiile pot fi identificate numai prin investiții masive în domeniul cercetării și inovării. Viziunea strategică solidă a programului-cadru face posibilă concentrarea eforturilor asupra celor mai importante provocări.
Climă și mediu
Unul dintre cele mai clare exemple ale rolului de lider al UE în abordarea provocărilor globale sunt investițiile în domeniul cercetării și inovării pentru combaterea schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a creșterii nivelurilor de poluare și pentru economia circulară. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice a identificat cele două programe-cadru anterioare ale UE – Programul-cadru 7 și programul Orizont 2020 – ca fiind a doua cea mai recunoscută sursă de finanțare (după Fundația Națională pentru Știință din Statele Unite) în ceea ce privește cercetarea menționată în rapoartele celui de al șaselea ciclu de evaluare, cu peste 4 500 de publicații citate. Orizont Europa este pe cale să obțină rezultate similare. Programele-cadru au sprijinit în mod similar Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) și Grupul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor (IRP).
În plus, UE este lider mondial în materie de infrastructuri ecologice în domeniul schimbărilor climatice, al energiei și al protecției mediului. Sprijinul susținut pentru cercetare și inovare este esențial pentru menținerea acestei poziții de lider și pentru asigurarea faptului că noile tehnologii și soluții curate ajung pe piețe. Rolul UE devine și mai important într-un moment în care alte puteri mondiale își restrâng angajamentele privind protecția mediului și cercetarea în acest domeniu.
|
Sprijinirea Pactului verde european și a Pactului pentru o industrie curată ·Proiectul denumit CONSTRAIN s-a axat pe reducerea incertitudinii în ceea ce privește previziunile climatice prin îmbunătățirea înțelegerii modului în care factorii naturali și umani afectează schimbările climatice la nivel regional de-a lungul a zeci de ani. Aceste informații au condus la previziuni climatice mai bune pe termen scurt care să contribuie la deciziile politice. ·Proiectul CISUTAC sporește circularitatea și durabilitatea în sectorul textilelor și îmbrăcămintei. Proiectul realizează acest lucru demonstrând atât fezabilitatea și valoarea reparării și dezasamblării, precum și a sortării pentru reutilizare și reciclare, cât și crearea de articole de îmbrăcăminte circulare prin reciclarea „fibră la fibră” și conceperea lor în vederea circularității (poliester și bumbac). ·Proiectul REVaMP a generat tehnologii de modernizare care permit instalațiilor industriale mai vechi – cum ar fi cele din industria metalurgică, a cimentului și a ceramicii – să funcționeze mai eficient, utilizând materiale noi, circulare. Prin modernizarea infrastructurii existente, proiectul a demonstrat modul în care industriile pot reduce consumul de energie, pot reduce emisiile și pot moderniza producția fără a construi instalații complet noi. Această abordare sprijină o tranziție mai durabilă și mai eficientă din punctul de vedere al costurilor către o producție mai ecologică. |
Sănătate
Investițiile pe termen lung în domeniul cercetării și inovării în cadrul programelor-cadru succesive au condus la inovații care schimbă viața oamenilor și care în prezent au un impact concret.
|
Tratarea bacteriilor și virusurilor letale ·Un exemplu elocvent este o nouă combinație de medicamente pentru combaterea infecțiilor cauzate de bacteriile gram-negative multirezistente, care cauzează anual 25 000 de decese în UE. Acest produs, care este disponibil începând din 2025, a fost finanțat de Programul-cadru 7, prin intermediul proiectului COMBACTE-CARE din 2015, și este unul dintre puținele antibiotice noi care sunt eficace împotriva acestor infecții greu de tratat și care au ajuns pe piață în ultimii treizeci de ani. ·Una dintre principalele realizări este întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial”, care contribuie la răspunsul împotriva răspândirii variolei maimuței prin finanțarea cercetărilor privind virusul și posibilele tratamente. |
Prin stabilirea unei viziuni solide pe termen lung, programul-cadru este în măsură să răspundă în caz de crize neprevăzute. Programul Orizont Europa și predecesorul său, Orizont 2020, au finanțat cercetarea privind înțelegerea COVID-19, limitarea răspândirii sale și tratarea infecțiilor. Uniunea Europeană a devenit rapid a treia cea mai recunoscută sursă de finanțare pentru cercetarea în domeniul COVID-19 din lume, după Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale din Statele Unite și Fundația Națională pentru Științele Naturii din China. Cercetarea finanțată prin programul-cadru a contribuit la înțelegerea mai clară a legăturii dintre diferitele tipuri de poluare și sănătate și la găsirea unor soluții inovatoare pentru prevenirea și combaterea poluării.
Securitate civilă
În perioadele de intensificare a evenimentelor climatice extreme și a amenințărilor hibride, investițiile UE în domeniul cercetării în materie de securitate civilă au fost esențiale în ceea ce privește pregătirea UE pentru situații de criză. De exemplu, în eforturile lor de a contracara atât daunele accidentale, cât și actele ostile și deliberate săvârșite împotriva cablurilor pentru transportul energiei și pentru telecomunicații, autoritățile se pot baza pe tehnologii inovatoare dezvoltate în cadrul proiectelor Orizont, inclusiv tehnologii pentru detectarea subacvatică, depistarea automată a comportamentului anormal al navelor și cunoașterea situației în timp real. În special în acest domeniu, este extrem de important să se asigure menținerea securității economice și a securității cercetării în orice moment.
|
Protejarea infrastructurii submarine ·Proiectul PROMENADE va dezvolta noi tehnologii pentru a oferi autorităților naționale de gestionare a frontierelor un set de instrumente pentru depistarea, urmărirea și analiza comportamentală automată a navelor. Aceste tehnologii se vor baza pe IA și pe învățarea automată, aplicate sistemelor de raportare a supravegherii maritime, bazelor de date și altor surse de informații. ·Proiectele SMAUG și UNDERSEC vor îmbunătăți securitatea porturilor și a rutelor lor de intrare prin utilizarea IA și a unui sistem integrat care poate furniza date privind detectarea și analiza amenințărilor și care combină infrastructura de securitate portuară, detectarea subacvatică avansată și navele de supraveghere a sistemelor. |
Sectorul digital și inteligența artificială
Inteligența artificială (IA) este un alt domeniu prioritar pentru cercetare și inovare în UE, deoarece este un factor-cheie al competitivității și este unul dintre domeniile cu un mare potențial, încă neexploatat, în ceea ce privește inovarea. Până în prezent, Orizont Europa a alocat pentru IA o finanțare în valoare de 6,4 miliarde EUR.
|
Extinderea frontierei digitalizării ·Proiectul AI4LIFE creează platforme ușor de utilizat care fac ca instrumentele și seturile de date de IA să fie accesibile chiar și celor care nu dispun de expertiză în științele computaționale. Aceste platforme vor facilita analiza imaginilor biologice, cum ar fi scanarea prin microscopie a probelor de țesut. Proiectul se axează în special pe principiile FAIR (ușor de găsit, accesibil, interoperabil și reutilizabil) pentru seturile și modelele de date sub formă de imagini pregătite pentru IA. ·Proiectul DataPorts a reunit expertiza a 15 parteneri din întreaga Europă pentru a crea Platforma de date pentru porturi cognitive. Acest sistem unic conectat permite un schimb de date sigur și neîntrerupt între porturile maritime europene. Utilizând modelarea bazată pe IA, platforma a fost, de asemenea, în măsură să prevadă orele de sosire, de plecare și de staționare în dană a navelor, să optimizeze logistica și să monitorizeze containerele în porturi. |
Inteligența artificială va schimba în mod fundamental modul în care se desfășoară cercetarea. În 2025, Comisia Europeană va propune o strategie pentru IA în domeniul științei, pentru a permite comunității științifice să adopte IA în cercetarea sa. Comisia Europeană a lansat, de asemenea, inițiativa InvestAI pentru a mobiliza 200 de miliarde EUR pentru investiții în domeniul IA, inclusiv un nou fond european în valoare de 20 de miliarde EUR pentru gigafabricile de IA. Finanțarea inițială a Comisiei pentru InvestAI va proveni din programele de finanțare existente ale UE care au o componentă digitală, cum ar fi programul Europa digitală, Orizont Europa și InvestEU.
Întreprinderea comună europeană pentru calculul de înaltă performanță (întreprinderea comună EuroHPC) demonstrează, de asemenea, forța colaborării în cadrul programului Orizont Europa prin punerea în comun a acțiunilor Comisiei Europene cu statele membre, cu țările asociate și cu sectorul privat. EuroHPC, care a primit sprijin și din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei și a programului Europa digitală, a avut un rol esențial în a ajuta UE să dobândească o poziție proeminentă ca putere mondială în domeniul supercalculului. Prin EuroHPC, UE a adoptat o strategie coordonată și a pus în comun resurse pentru a dezvolta supercalculatoare exascale de ultimă generație. Acesta este un nou pas în direcția suveranității tehnologice.
Misiunile UE
Misiunile UE reprezintă o nouă caracteristică a programului Orizont Europa. Ele oferă sprijin pentru tranziția Europei către un continent mai verde, mai sănătos, mai favorabil incluziunii și mai rezilient, incluzând acțiuni de abordare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a altor provocări sociale majore.
Evaluarea a constatat că există sprijin public evident pentru proiectele din cadrul Misiunii UE, dar și un sistem de guvernanță excesiv de greoi și complex, lipsă de coerență cu parteneriatele europene și un sistem de monitorizare incomplet. Raportarea sistematică privind finanțarea mobilizată de misiunile UE nu a fost disponibilă pentru evaluare și s-a remarcat un caracter distinctiv limitat în comparație cu alte părți ale programului de lucru „principal”.
Comisia ia act de noile abordări sugerate în rezoluția Parlamentului European și în raportul „Align, Act, Accelerate”, ambele solicitând o examinare suplimentară a misiunilor UE. În special, raportul „Align, Act, Accelerate” a sugerat că misiunile UE ar trebui să fie plasate sub un nivel adecvat de asumare politică și că doar componenta lor de cercetare, dezvoltare și inovare ar trebui să facă parte din programul-cadru. În ultimii trei ani ai programului Orizont Europa, în programele de lucru vor fi incluse acțiuni suplimentare privind misiunile UE.
2.4.Eliminarea decalajului în materie de inovare
Pentru a surmonta problema care există de mult timp în UE în ceea ce privește introducerea pe piață a excelenței sale în cercetare, Orizont Europa a înființat Consiliul European pentru Inovare (CEI). CEI sprijină inovarea disruptivă, validarea conceptului, transferul de tehnologie, precum și finanțarea și extinderea start-upurilor și a IMM-urilor.
Pentru a evita pierderea cercetării și inovării cu grad ridicat de risc în „valea morții” dintre inovare și comercializare, Orizont Europa sprijină în mod activ introducerea pe piață. În perioada scurtă de când a fost creat, Fondul CEI a devenit unul dintre cei mai mari investitori europeni de capital de risc în start-upuri și IMM-uri din domeniul tehnologiei profunde. Fondul are potențialul de a mobiliza investiții de până la 20 de miliarde EUR până în 2027. Următorul pas este de a extinde succesul pentru a sprijini întreprinderile în faza de extindere și pentru a ajuta întreprinderile să se dezvolte pe piața UE și să devină campioni mondiali.
În cadrul programului Orizont Europa, cererile de propuneri pentru inițiativa „Tranziție” a CEI permit acestuia din urmă să acopere întregul spectru al gradului de pregătire tehnologică, de la cercetare până la comercializare. Pe lângă aceasta, instrumentul Accelerator al CEI oferă întreprinderilor granturi, capitaluri proprii sau finanțare mixtă (o combinație a celor două). Acesta este domeniul în care CEI este unic în programul-cadru și în peisajul mai larg al programelor UE.
|
În perioada 2018-2024, CEI și proiectul-pilot CEI au sprijinit peste 70 de întreprinderi care au obținut statutul de „centaur” (întreprinderi evaluate la peste 100 de milioane EUR). Dintre acestea, șase sunt evaluate la peste 500 de milioane EUR. Unele dintre principalele proiecte care au primit finanțare din partea CEI sunt în domenii-cheie, cum ar fi IA, tehnologiile cuantice și semiconductorii, materialele avansate, biotehnologia și producția biotehnologică, generarea de energie și soluțiile de stocare. ·Proiectul SER a dezvoltat un instrument pentru efectuarea de intervenții chirurgicale endovasculare de la distanță și fără raze X. ·Proiectul CatQubit dezvoltă un nou tip de hardware cuantic cu autocorectarea erorilor. Întreprinderea care s-a aflat în spatele proiectului a colectat recent 100 de milioane EUR în urma unei runde de investiții din seria B. |
S-a pus un accent tot mai mare pe raționalizarea traiectoriei rezultatelor obținute în cadrul pilonului II cu sprijinul pentru inovare disponibil în cadrul pilonului III al programului Orizont Europa, în special prin cererile de propuneri pentru inițiativa „Tranziție” a CEI. Evaluarea a constatat că există potențialul de a raționaliza și mai mult sprijinul în cadrul celorlalte programe de lucru ale programului Orizont Europa.
Între timp, cererea de finanțare în cadrul principalelor cereri de propuneri ale CEI (Pathfinder și Accelerator) a crescut semnificativ de la începutul programului Orizont Europa. Acest lucru a dus la o scădere a ratelor de succes, care au fost de aproximativ 5 % în 2024. Prin urmare, este necesar să se finanțeze mai multe proiecte excelente prezentate sub formă de propuneri, inclusiv prin adoptarea de către statele membre a sistemului „mărcii de excelență”.
Comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT contribuie, de asemenea, la generarea unei creșteri bazate pe inovare prin dezvoltarea de produse și servicii inovatoare, prin înființarea și sprijinirea de noi întreprinderi și prin formarea unei noi generații de antreprenori.
Finanțare cu capital de risc pentru start-upuri
Deși CEI a fost foarte eficace în atragerea de investiții suplimentare în întreprinderile selectate în cadrul instrumentului Accelerator, există în continuare un deficit major în ceea ce privește finanțarea cu capital de risc pentru start-upurile bazate pe tehnologie, din Europa. Rețeaua investitorilor de încredere a CEI a fost inaugurată în 2024 și include astăzi 100 de fonduri europene de investiții care se angajează să coinvestească în continuare împreună cu Fondul CEI în întreprinderile europene. CEI a lansat, de asemenea, o nouă cerere de propuneri STEP, în cadrul căreia va furniza investiții de până la 30 de milioane EUR pentru întreprinderile în faza de extindere în domenii tehnologice esențiale. Scopul este de a cataliza runde de investiții de până la 150 de milioane EUR. Acesta este doar un prim pas în eliminarea decalajului pe piață în ceea ce privește finanțarea întreprinderilor în faza de extindere în Europa, unde Orizont Europa poate juca un rol esențial.
Vor fi propuse măsuri suplimentare în cadrul Strategiei privind start-upurile și întreprinderile în faza de extindere, în cadrul Actului european privind inovarea și în cadrul celorlalte programe de lucru ale CEI. Măsurile vor completa impactul pozitiv al InvestEU asupra dezvoltării unui ecosistem funcțional al capitalului de risc în Europa, oferind sprijin indirect fondurilor private cu capital de risc.
3.Crearea unei Uniuni a cercetării și inovării
În conformitate cu obiectivele Spațiului european de cercetare (SEC), programul-cadru joacă un rol în eliminarea decalajului în materie de investiții dintre statele membre și în asigurarea faptului că toate statele membre ale UE dispun de sisteme solide de cercetare și inovare. Orizont Europa depune eforturi în vederea atingerii acestui obiectiv, axându-se pe statele membre vizate de extindere.
Rata de succes a statelor membre vizate de extindere s-a îmbunătățit de la Orizont 2020, iar ponderea lor în finanțarea globală a programului a crescut de la 9 % la 14 %. În prezent, cinci state membre vizate de extindere au rate de succes similare cu media UE (20 %). Ponderea proiectelor de colaborare care implică statele membre vizate de extindere a crescut de la programul Orizont 2020 de la 47 % la 58 % în această etapă a programului.
|
Construirea de centre de excelență și promovarea colaborării pe termen lung Proiectul FunGlass dezvoltă materiale noi pe bază de sticlă și ceramică, precum și alte tehnologii avansate esențiale pentru tranziția verde. Prin îmbinarea acțiunilor întreprinse de instituțiile de excelență în cercetare, proiectul a asigurat, în cadrul programului Orizont 2020, investiții în valoare de 10 milioane EUR în spații și infrastructuri de cercetare de ultimă generație în Trenčín, Slovacia, pentru a crea Centrul pentru sticlă funcțională și sticlă cu suprafață funcționalizată. Având parteneri din Germania, Italia și Spania, centrul se axează pe cercetarea de vârf în domeniul sticlei cu proprietăți funcționale speciale. Investiția a contribuit la creșterea producției științifice, cu peste 50 de publicații anual, noi finanțări competitive pentru 30 de proiecte de cercetare naționale și 9 proiecte de cercetare transnaționale, precum și mai multe cereri de brevete. |
Programul-cadru poate juca un rol esențial și în alinierea politicilor în domeniul cercetării și inovării la nivelul UE și la nivel național, indicând o direcție clară pentru investițiile strategice. Din acest motiv, noile programe de lucru vor pune un accent mai clar pe principalele priorități politice. Aceasta înseamnă că programele de lucru vor conține teme mai puține, dar mai strategice, cu scopul de a obține masa critică în domeniile cele mai strategice prin concentrarea resurselor pe un număr semnificativ mai mic de teme. Temele vor fi, de asemenea, descrise într-un mod mai puțin prescriptiv, cu teme mai „deschise”, pentru a încuraja o gamă cât mai largă de propuneri creative.
Coerența dintre investițiile UE și cele naționale
Totuși, există limite cu privire la ceea ce poate face programul-cadru de sine stătător. Orizont Europa reprezintă aproximativ o zecime din finanțarea publică pentru cercetare și inovare în UE. Restul finanțării publice pentru cercetare și inovare provine din partea statelor membre. Acest lucru duce la un peisaj fragmentat și insuficient direcționat al investițiilor în cercetare și inovare, ceea ce afectează capacitatea UE de a se concentra asupra priorităților strategice.
Este esențial să se îmbunătățească coordonarea cheltuielilor publice în domeniul cercetării și dezvoltării între statele membre pentru a stimula inovarea în UE și pentru a atinge obiectivul de 3 % pentru cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea.
4.Simplificare
Deși s-au depus deja multe eforturi pentru a simplifica programul-cadru, Comisia Europeană s-a angajat să meargă mai departe. Activitățile ample de simplificare vor începe imediat și vor îmbunătăți în mod concret experiența solicitanților și a beneficiarilor.
În sondajul de evaluare, solicitanții și beneficiarii au indicat că timpul și eforturile de elaborare a unei propuneri nu au fost întotdeauna proporționale cu nivelul de finanțare, cu numărul de parteneri sau cu complexitatea proiectului.
Raportul grupului de experți intitulat „Align, Act, Accelerate” a considerat, de asemenea, ca fiind excesivă „durata procedurii de acordare a grantului”, și anume intervalul de timp dintre termenul-limită pentru o cerere de propuneri și semnarea grantului de către Comisia Europeană. Totuși, datele recente ale programului Orizont Europa arată că durata procedurii de acordare a grantului este în conformitate cu obiectivul său de 245 de zile. Acest aspect s-a îmbunătățit semnificativ în cursul perioadei financiare anterioare: în cadrul programului Orizont 2020, 90 % din granturi au fost semnate la timp, comparativ cu 41 % în cadrul Programului-cadru 7.
Totuși, Comisia Europeană își menține angajamentul de a facilita un sprijin mai rapid pentru beneficiari. În acest context, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru ca procesul să devină și mai simplu și mai rapid. Comisia va evalua procesul care conduce la semnarea grantului pentru a identifica dacă acesta poate fi simplificat, de exemplu prin scurtarea formularelor de propunere și prin reducerea și mai mult a duratei generale de acordare a grantului. Programul de lucru „principal” pentru 2025 va cuprinde 29 de cereri de propuneri în două etape. Acestea le vor permite solicitanților să depună mai întâi o propunere rezumativă mai scurtă și să prezinte o propunere completă numai în cazul în care aceasta este acceptată în etapa inițială. Aproximativ 20 dintre aceste cereri de propuneri în două etape vor fi evaluate „în orb” pentru a colecta dovezi suplimentare pentru o analiză solidă a metodologiei de evaluare „în orb”. În plus, Comisia va revizui mai multe obligații nefinanciare (cum ar fi abordarea principiului de „a nu provoca neajunsuri semnificative” și verificarea solidității instrumentelor de IA), pentru a elabora un formular de propunere mai scurt.
În cele din urmă, finanțarea pe bază de sumă forfetară a fost analizată în detaliu în cadrul acestei evaluări la jumătatea perioadei. Constatările au arătat că acest tip de sprijin reduce sarcina de raportare pentru beneficiari (reducându-le costurile administrative). Granturile acordate sub formă de sumă forfetară contribuie la evitarea erorilor financiare, protejând în același timp interesele financiare ale UE, și contribuie la reorientarea atenției, în etapa de punere în aplicare, de la controalele financiare la conținutul proiectului. Finanțarea pe bază de sumă forfetară este deosebit de atractivă pentru IMM-uri și nou-veniți, care au mai puțină experiență în ceea ce privește programul și mai puține resurse pentru a face față complexității raportării financiare.
În această etapă a evaluării programului la jumătatea perioadei, se estimează că finanțarea pe bază de sumă forfetară a generat economii pentru beneficiari cuprinse între 49,8 și 63,4 milioane EUR pe întreaga durată a proiectului. În programul de lucru „principal” pentru 2025, granturile acordate sub formă de sume forfetare vor reprezenta peste 35 % din buget. Până în 2027, se intenționează ca cel puțin 50 % din buget să fie finanțat prin finanțare pe bază de sumă forfetară, în funcție de gradul de adecvare a proiectelor finanțate. Comisia Europeană se angajează să monitorizeze și să evalueze în permanență utilizarea sumelor forfetare pentru a susține calitatea și integritatea.
5.Concluzie
Programul-cadru al UE a construit o rezervă solidă de proiecte care, prin colaborare și excelență științifică, s-a dovedit capabilă să genereze soluții pentru a aborda unele dintre cele mai presante provocări globale și pentru a atrage o inovare disruptivă de impact. Cercetarea și inovarea se află în centrul eforturilor UE în materie de competitivitate.
În lunile următoare, Comisia Europeană va depune eforturi pentru ca finanțarea în domeniul cercetării și inovării să devină mai simplă, mai bine orientată și să producă un impact și mai mare. Măsurile imediate din cadrul viitoarelor programe de lucru vor face ca procesul de depunere a cererilor și de punere în aplicare a proiectelor să devină mai ușor de utilizat.
Investițiile specifice vor oferi și mai mult sprijin cercetătorilor și antreprenorilor, fiind menite să atragă, să cultive și să păstreze talentele în UE. Colaborarea va fi consolidată pentru a încuraja legăturile dintre diferitele părți interesate, inclusiv dintre întreprinderi, și pentru a stimula valorificarea cunoștințelor.
Ca parte a activităților pentru viitoarea strategie privind start-upurile și întreprinderile în faza de extindere, Comisia va analiza opțiunile de extindere a pilonului III al programului Orizont Europa, prin optimizarea resurselor disponibile în cadrul programului, având în vedere potențialul acestui pilon de a contribui la reducerea decalajului în materie de inovare, inclusiv în ceea ce privește extinderea întreprinderilor inovatoare.
Comisia va continua să creeze condițiile necesare pentru ca cercetătorii și întreprinderile inovatoare să prospere. În acest scop, Comisia va depune eforturi pentru a extinde CEC și CEI. În acest context, în conformitate cu Cartea albă privind apărarea europeană – pregătirea pentru 2030, Comisia se va asigura, de asemenea, că CEI va investi în tehnologii cu dublă utilizare.
În cele din urmă, Comisia Europeană va aborda barierele din calea start-upurilor și a extinderii întreprinderilor inovatoare, care necesită măsuri de reglementare, prin introducerea unor modificări prin intermediul Actului european privind inovarea.
Draghi, M. (2024), The future of European competitiveness, Part A | A competitiveness strategy for Europe („Viitorul competitivității europene, Partea A | O strategie privind competitivitatea pentru Europa”). https://commission.europa.eu/topics/eu-competitiveness/draghi-report_en .
Letta, E. (2024), Much more than a market („Mult mai mult decât o piață”), https://www.consilium.europa.eu/media/ny3j24sm/much-more-than-a-market-report-by-enrico-letta.pdf .
Comisia Europeană, Orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029, 2024.
Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2025) 110.
Heitor, M. et al. (2024), Align, act, accelerate – Research, technology and innovation to boost European competitiveness („Aliniere, acțiune, accelerare – Cercetare, tehnologie și inovare pentru stimularea competitivității europene”), https://data.europa.eu/doi/10.2777/9106236 .
Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2025 referitoare la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont Europa în vederea evaluării sale la jumătatea perioadei și recomandări privind cel de al 10-lea program-cadru pentru cercetare [2024/2109 (INI)].
Concluziile Consiliului privind evaluarea ex post a programului Orizont 2020 și perspectivele (aprobate la 23 mai 2024).
REGULAMENTUL (UE) 2021/695 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013.
EISMEA (2025), Scaling Deep Tech in Europe – European Innovation Council – Impact Report 2025 („Extinderea tehnologiei profunde în Europa – Consiliul European pentru Inovare – Raport de impact 2025”). Disponibil la adresa: https://eic.ec.europa.eu/document/download/7b947b36-66cb-4471-a2d0-158d5ae6770f_en?filename=EIC-Impact-Report-2025.pdf .
Având în vedere doar beneficiarii programului Orizont Europa, Fondul CEI a atras investiții suplimentare în valoare de 1,5 miliarde EUR, cu un factor multiplicator de 3,2.
Heuer, R.-D., et al., Interim evaluation of the activities of the Joint Research Centre under Horizon Europe and Euratom 2021-2025 – Final report of the evaluation panel („Evaluarea la jumătatea perioadei a activităților Centrului Comun de Cercetare în cadrul programului Orizont Europa și al Euratom 2021-2025 – Raport final al grupului de evaluare”), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023.
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR – Plan de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor, COM(2025) 95 final.
Recomandarea Consiliului privind consolidarea securității cercetării: https://eur-lex.europa.eu/legalcontent/EN/TXT/?uri=OJ:C_202403510 .
JOIN(2025) 130 final.