COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.4.2025
COM(2025) 185 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Raportul din 2025 privind starea spațiului Schengen
Raportul din 2025 privind starea spațiului Schengen
Aniversarea a 40 de ani de existență a spațiului Schengen
1.Spațiul Schengen ca activ strategic
Semnat la 14 iunie 1985, Acordul Schengen a marcat începutul unei noi ere a cooperării strategice și a unei integrări mai profunde axate pe libertatea și securitatea cetățenilor săi. Viziunea a fost simplă, dar profundă: construirea unei Europe în care cetățenii să poată trece frontierele interne fără a se confrunta cu bariere, stimulând astfel creșterea economică, schimburile culturale și coeziunea socială, consolidând în același timp securitatea colectivă.
Crearea spațiului Schengen a fost un moment decisiv în procesul de construire a unei Europe unite – o Europă pentru cetățenii săi 1 . Acordul Schengen a adus beneficii concrete mai întâi în regiunile de frontieră, care se află în centrul procesului de integrare a Europei, iar apoi a extins aceste beneficii pe întregul continent. Pe măsură ce proiectul Schengen a evoluat, acesta s-a extins dincolo de un simplu acord de eliminare a controalelor la frontiere. De-a lungul anilor, spațiul Schengen a devenit un sistem rezilient și multidimensional, bazat pe gestionarea eficace a frontierelor externe, pe norme comune privind vizele, returnările și cooperarea polițienească, pe o coordonare strânsă între autoritățile naționale și pe o cooperare internațională mai strânsă. Pe deplin integrat în cadrul UE, acesta a evoluat atât în ceea ce privește componența, cât și nivelul de ambiție, simbolizând angajamentul Europei față de unitate, libertate și securitate.
La patru decenii de la crearea sa, spațiul Schengen este mult mai mult decât un simplu simbol al mobilității: este un mijloc de îmbunătățire a vieții cetățenilor, de facilitare a afacerilor și un mijloc de consolidare a poziției globale. În prezent, spațiul Schengen se află în centrul unei Europe mai puternice și mai sigure, facilitând viața de zi cu zi a peste 450 de milioane de europeni. Spațiul Schengen rămâne un proiect conceput în beneficiul cetățenilor și a devenit, de asemenea, un activ strategic al Uniunii, în trei moduri.
În primul rând, ca factor esențial al pieței unice, spațiul Schengen este un motor esențial al creșterii economice, al competitivității și al suveranității economice a Europei. Într-un peisaj mondial din ce în ce mai volatil, odată cu reapariția tensiunilor geopolitice și a concurenței geoeconomice, economia europeană are nevoie un mediu fără bariere pentru a prospera și a reduce expunerea la dependențele externe. Spațiul Schengen ne consolidează reziliența colectivă prin sprijinirea liberei circulații a mărfurilor, a serviciilor și a persoanelor. Acesta joacă un rol esențial în menținerea și consolidarea lanțurilor de aprovizionare în întreaga Europă și în consolidarea pieței unice, astfel cum s-a subliniat în raportul Letta 2 .
În al doilea rând, spațiul Schengen este cel mai puternic răspuns al UE la provocările unei lumi în care amenințările nu se mai limitează la frontierele naționale. Acesta ne permite să ne valorificăm expertiza și resursele colective, creând un cadru de securitate mult mai puternic și mai eficace decât ansamblul sistemelor naționale individuale. Spațiul Schengen oferă un set de instrumente, resurse și capacități colective necesare pentru a face față amenințărilor complexe transnaționale la adresa libertății și a securității. Aceste amenințări, fie din partea rețelelor de criminalitate organizată, fie din partea unor actori statali sau nestatali ostili, nu pot fi abordate în mod eficace de națiunile individuale. În peisajul geopolitic și de securitate actual, spațiul Schengen nu mai este doar un beneficiu, ci este o necesitate.
În al treilea rând, atunci când actorii ostili încearcă să slăbească și să fragmenteze Europa, spațiul Schengen este o forță de unitate, care îi aduce laolaltă pe europeni. Spațiul Schengen promovează unitatea și contribuie la o identitate europeană comună concretă. Este o apărare politică profund înrădăcinată împotriva încercărilor de a semăna diviziune și neîncredere în rândul europenilor.
Pentru ca cetățenii să se bucure pe deplin de drepturile și libertățile care decurg din acquis-ul Schengen, încrederea reciprocă între statele membre este esențială și, la rândul său, se bazează pe o punere în aplicare eficace a normelor convenite. Trebuie respectate cu strictețe standardele comune de combatere a migrației ilegale, a criminalității organizate și a terorismului, precum și de combatere a contrabandei, asigurând, în același timp, o protecție adecvată a drepturilor fundamentale. Pentru o cooperare durabilă între statele membre sunt esențiale mecanisme eficace de punere în aplicare și un efort coordonat la toate nivelurile.
Astăzi, la fel ca în 1985, este momentul să ne reconfirmăm încă o dată încrederea în acest proiect, recunoscând că ne aflăm într-un alt moment decisiv în efortul nostru continuu de a menține și de a consolida o Europă puternică și unită. Un activ strategic necesită reînnoire și investiții continue, inclusiv la nivel politic, de politici și de reglementare, precum și la nivel operațional.
|
Investițiile în spațiul Schengen ca activ strategic: promovarea guvernanței politice și a cadrului de reglementare al spațiului Schengen Cadrul de guvernanță Schengen cuprinde un set de norme comune și un sistem de instituții și proceduri care acoperă toate politicile și măsurile care stau la baza bunei funcționări a spațiului Schengen. Acesta asigură faptul că spațiul funcționează fără probleme și în conformitate cu obiectivele de politică bazate pe principiile responsabilității comune, încrederii reciproce și monitorizării normelor convenite. Cadrul se bazează pe o coordonare strânsă între toate autoritățile și pe o cooperare strânsă între statele membre și cu agențiile relevante ale UE. În cursul ciclului Schengen 2024-2025, Barometrul Schengen+ a oferit o imagine de ansamblu periodică a principalilor factori care au un impact asupra spațiului Schengen, consolidând analiza situațională a spațiului Schengen. Aceste informații îmbunătățesc gradul de pregătire și elaborarea de politici, de exemplu în ceea ce privește combaterea traficului de droguri, vizele și returnarea. În 2024, Comisia și președinția belgiană au organizat în comun un atelier cu țările Schengen și cu agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne, care a subliniat necesitatea de a raționaliza obligațiile de raportare, de a alinia definițiile indicatorilor-cheie și de a maximiza utilizarea altor instrumente, cum ar fi EUROSUR, pentru schimbul de informații. Opt concluzii operaționale, inclusiv cartografierea cadrelor de raportare și soluționarea lacunelor specifice în materie de date, vor modela ciclul Schengen 2025-2026. Acest lucru va îmbunătăți Barometrul+, transformându-l într-un instrument specific și mai eficace pentru o mai bună guvernanță. De asemenea, în cursul președinției belgiene s-au înregistrat progrese în ceea ce privește crearea unui cadru comun pentru o coordonare sporită, astfel cum a propus 3 Comisia în 2024. A fost creată o reuniune a înalților funcționari Schengen ca forum în care să se abordeze chestiunile de interes comun și în care să se pregătească discuțiile pentru Consiliul Schengen. Prima reuniune s-a axat pe guvernanță, coerență juridică și extindere. Cea de a doua reuniune, desfășurată sub președinția ungară, a subliniat cooperarea regională ca alternativă concretă la controalele la frontierele interne, consolidând gestionarea frontierelor externe și cooperarea cu țările terțe. Acest format va juca în continuare un rol esențial în sprijinirea coordonării politicilor. |
Peisajul politic mondial trece printr-o transformare semnificativă, prezentând atât provocări operaționale, cât și oportunități. Aprofundarea și extinderea spațiului Schengen ar consolida forța noastră colectivă de a face față acestor provocări. Este necesară o recalibrare strategică a punerii în aplicare a normelor și creșterea investițiilor în domeniile cu cel mai mare impact pe termen lung, începând pe plan extern cu o politică solidă în domeniul vizelor și cu o colaborare mai strânsă cu țările terțe. În același timp, trebuie să ne gestionăm frontierele externe în mod eficace și să ne concentrăm resursele, echipamentele și tehnologia pe creșterea securității. Acest lucru va crea condițiile pentru o cooperare mai strânsă în spațiul Schengen pentru a stimula acțiunea colectivă, promovând în același timp o mai mare integrare între oameni. În cele din urmă, spațiul Schengen nu este o colecție de părți izolate, ci un sistem coerent în care toate părțile colaborează pentru a sprijini obiectivele noastre comune și pentru a ne spori reziliența colectivă.
Rolul de monitorizare al Comisiei a fost consolidat. Pe baza progreselor înregistrate în ultimii ani, Comisia va utiliza în continuare pe deplin vizitele de verificare, vizitele repetate, vizitele neanunțate și alte instrumente de asigurare a respectării legislației aflate la dispoziția sa. De asemenea, statele membre trebuie să acorde prioritate finanțării din partea UE pentru a aborda vulnerabilitățile identificate în evaluările Schengen și în evaluările vulnerabilității Frontex. Prin urmare, o prioritate este asigurarea faptului că fondurile UE sunt legate strategic de reformele necesare.
|
Investițiile în spațiul Schengen ca activ strategic: acțiune operațională Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen, care este elementul central de guvernanță, este busola sistemului pentru a identifica deficiențele și domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri înainte ca acestea să amenințe integritatea sistemului și asigură echilibrul corect al măsurilor de eliminare a lacunelor. Încrederea reciprocă se află în centrul spațiului Schengen, iar mecanismul de evaluare pune acest lucru în practică. Țările Schengen nu numai că se asigură că sistemele lor funcționează în mod eficace, ci se și sprijină reciproc în mod activ, recunoscând că succesul (și eșecurile) uneia dintre ele are (au) un impact asupra stabilității și securității întregului spațiu Schengen. În 2024, Comisia a pus în aplicare programul anual de evaluare care a condus la elaborarea rapoartelor de țară Schengen ale Croației, Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei. De asemenea, Comisia a monitorizat punerea în aplicare a măsurilor de remediere raportate de Grecia, Irlanda și Danemarca. În februarie 2024 au fost efectuate vizite neanunțate la consulatele Germaniei, Poloniei și Spaniei din Mumbai, India. Doar un număr limitat de deficiențe grave rămân nesoluționate de la ciclul de evaluare anterior, dar există încă un număr semnificativ de probleme persistente care trebuie abordate. Anexa 1 conține mai multe detalii privind punerea în aplicare a evaluării activităților de monitorizare, iar anexa 2 conține un compendiu al celor mai bune practici identificate în evaluările Schengen recente. |
2.Coloana vertebrală politică a spațiului Schengen: un cadru comun și solid de guvernanță
Abordarea schimbărilor geopolitice și a implicațiilor pentru libertate și securitate începe cu reînnoirea unui angajament față de două principii fundamentale: responsabilitate comună și încredere reciprocă. Responsabilitatea comună de a susține drepturile și securitatea tuturor persoanelor din spațiul Schengen. Încrederea reciprocă între țările Schengen că fiecare parte a sistemului Schengen este gestionată în mod competent și eficace, în conformitate cu standarde comune ridicate.
Tabloul de bord Schengen din 2024 evidențiază asimetriile în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor-cheie Schengen. Aproximativ 65 % dintre recomandările emise în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen nu au fost încă puse în aplicare. Deficiențele persistente au consecințe operaționale importante.
Acțiunea politică de reînnoire a angajamentului privind responsabilitatea comună și încrederea reciprocă trebuie să fie susținută de acțiuni decisive, atât la nivel politic, cât și la nivel operațional, pentru a asigura punerea în aplicare rapidă și eficace a normelor Schengen. Acest lucru necesită un cadru de guvernanță Schengen solid, cu o supraveghere politică, o coordonare și o responsabilitate solide.
În ultimul an, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea cadrului de guvernanță, care a reprezentat o prioritate-cheie a ciclului Schengen 2024-2025. În special, instrumentele consolidate ale Comisiei, inclusiv Barometrul Schengen+ și tabloul de bord Schengen, au contribuit la promovarea, în rândul țărilor Schengen, a unei înțelegeri comune a aspectelor-cheie care necesită acțiuni comune, la identificarea lacunelor în ceea ce privește punerea în aplicare și la reducerea decalajului dintre nivelurile tehnic și politic. Acest lucru a permis o abordare mai strategică în ceea ce privește punerea în aplicare și monitorizarea activităților de evaluare și monitorizare Schengen.
Pot exista noi oportunități de mobilizare deplină a coordonării politice și a monitorizării. Consiliul Schengen, care urmează modelul Comitetului mixt instituit în temeiul acordurilor asociate Schengen, este responsabil de furnizarea de orientări strategice cu privire la politicile care au un impact asupra funcționării spațiului Schengen. În completarea formațiunii Consiliului Afaceri Interne, obiectivul Consiliului Schengen este de a crea un mediu deschis pentru un dialog politic strâns între factorii de decizie din spațiul Schengen.
Pentru a se asigura funcționarea efectivă a cadrului de guvernanță, este necesar să se promoveze o înțelegere profundă a dificultăților de pe teren, să se consolideze controlul vulnerabilităților și deficiențelor persistente și să se asume o mai mare responsabilitate colectivă pentru soluții eficace. Cooperarea, acțiuni decisive și măsuri specifice sunt necesare pentru a depăși deficiențele persistente și pentru a menține integritatea normelor convenite de comun acord.
|
Ciclul Schengen 2025-2026 ar trebui să acorde prioritate coordonării integrate a politicilor și procesului decizional cu privire la toate aspectele care au un impact strategic asupra libertății și securității într-un spațiu fără frontiere interne, prin valorificarea întregului potențial al Consiliului Schengen. ·Comisia va sprijini eforturile de consolidare în continuare a supravegherii politice de către Consiliul Schengen, în vederea asigurării unei acțiuni mai coordonate între statele membre cu privire la chestiuni cu impact direct asupra funcționării spațiului Schengen și a facilitării discuțiilor privind provocările comune. ·Gestionarea curentă a spațiului Schengen poate fi îmbunătățită prin consolidarea în continuare a instrumentelor comune pentru a detecta vulnerabilitățile din spațiul Schengen și pentru a răspunde rapid și eficace la acestea. Comisia va elabora tabloul de bord Schengen agregat pentru a sprijini mai bine Consiliul Schengen în identificarea priorităților-cheie pentru abordarea lacunelor și luarea de măsuri rapide pentru atenuarea riscurilor emergente. Comisia este pregătită să colaboreze cu președinția actuală și cu cea viitoare pentru a atinge aceste obiective în cadrul priorității 1 pentru ciclul Schengen 2025-2026, astfel cum se subliniază în secțiunea 5. |
Lucrările din cadrul ciclului Schengen 2025-2026 ar trebui să includă, de asemenea, acțiuni de consolidare a sistemelor naționale de guvernanță Schengen, atât în țările Schengen, cât și în țările candidate la aderarea la UE. Comisia va organiza o serie de ateliere pentru a conveni asupra unor standarde minime, astfel încât statele Schengen să poată pune pe deplin în aplicare sistemul Schengen prin intermediul unor structuri politice și administrative eficace. Această activitate se va baza pe evoluțiile ample și pe structurile de guvernanță instituite în cadrul gestionării europene integrate a frontierelor. Această abordare va reuni toate autoritățile relevante.
Astfel cum s-a raportat în evaluările Schengen și pe baza propriei experiențe, Comisia invită toate țările Schengen să numească un coordonator național care să supravegheze toate aspectele care au un impact asupra funcționării spațiului Schengen, asigurând o repartizare clară a responsabilităților între toate autoritățile vizate.
În conformitate cu acțiunile întreprinse în urma evaluării tematice pentru perioada 20192020 a strategiilor naționale ale statelor membre pentru gestionarea integrată a frontierelor 4 , toate țările Schengen au inițiat procese naționale de revizuire a strategiilor lor. La sfârșitul anului 2024, 12 țări Schengen au adoptat în mod oficial strategiile revizuite, iar opt erau în curs de adoptare. Rezultatele arată îmbunătățiri notabile, inclusiv cadre de guvernanță mai puternice și o mai bună integrare a procedurilor de returnare în strategiile naționale. Majoritatea țărilor Schengen au demonstrat progrese în ceea ce privește alinierea strategiilor lor la prioritățile UE, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește analiza riscurilor, conștientizarea situației și cooperarea cu UE.
Cu toate acestea, persistă lacune semnificative în ceea ce privește planificarea resurselor umane, coordonarea între agenții și mecanismele financiare. Doar câteva țări Schengen reușesc să stabilească legături între strategiile lor și planurile de acțiune, analizele nevoilor și cadrele de finanțare. Strategiile naționale încă nu integrează pe deplin dispoziții specifice privind garanțiile și formarea în materie de drepturi fundamentale. În același timp, obligațiile legate de procedura de screening stabilită în Pactul privind migrația și azilul trebuie să fie integrate în mod eficace și aliniate la sistemul mai amplu de gestionare integrată a frontierelor. Investițiile în sistemul de guvernanță pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor vor oferi o bază solidă pentru crearea unor cadre naționale solide de guvernanță Schengen.
3.Coloana vertebrală a politicii și a reglementării: un spațiu Schengen mai larg și mai aprofundat
3.1.Un spațiu Schengen mai larg
Timp de 40 de ani, spațiul Schengen a evoluat de la o inițiativă regională între câteva state membre ale UE la un proiect cu adevărat european 5 . Spațiul Schengen a fost extins de nouă ori pentru a crea ceea ce este în prezent cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume fără controale la frontierele interne.
Bulgaria și România au fost pe deplin integrate în spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025. Decizia Consiliului din 12 decembrie 2024 6 , care a urmat deciziei sale din 30 decembrie 2023 7 cu privire la aceeași chestiune, a marcat finalizarea unui proces de 18 ani de când ambele țări au devenit state Schengen în urma aderării lor la UE. Prin aderarea deplină la spațiul Schengen, se preconizează că Bulgaria și România vor economisi miliarde de euro, având în vedere că, în situația în care ar fi încă în vigoare frontierele interne, s-a estimat că întreprinderile care își desfășoară activitatea în aceste două țări ar plăti miliarde anual ca urmare a creșterii costurilor logistice, a întârzierilor în livrarea bunurilor și echipamentelor și a creșterii costurilor pentru carburanți și șoferi 8 .
Cipru depune eforturi pentru a pune în aplicare recomandările Schengen 9 , iar prima sa evaluare Schengen este în curs. Comisia sprijină Cipru în procesul său de integrare mai profundă în sistemul Schengen.
Irlanda este singura țară scutită de participarea la toate dispozițiile cadrului de reglementare Schengen 10 . Având în vedere beneficiile pentru Irlanda și spațiul Schengen în ansamblu și după ce a fost autorizată de Consiliu să participe în anumite domenii 11 , cum ar fi Sistemul de informații Schengen, precum și cooperarea polițienească și cooperarea judiciară în materie penală, în prezent au loc acțiuni subsecvente evaluării sale Schengen 12 . Comisia intenționează să publice raportul de evaluare Schengen 13 pentru Irlanda în 2025. Dacă acesta este pozitiv, acest lucru va permite Consiliului să pună în aplicare aceste dispoziții 14 în Irlanda, ceea ce va duce la intensificarea cooperării Schengen.
Pe măsură ce UE se pregătește pentru o nouă extindere, mai multe țări candidate avansând în negocierile lor de aderare, spațiul Schengen urmează, de asemenea, să se extindă la aceste țări, deoarece acestea sunt obligate să accepte și să pună în aplicare cadrul de reglementare Schengen începând cu data aderării lor la UE. Va fi necesar un nou cadru transparent, eficient și eficace pentru admiterea în spațiul Schengen pentru a aborda complexitatea extinderii acestui spațiu și pentru a asigura un proces de integrare bine pregătit. Pe baza lecțiilor învățate în urma ultimei extinderi a spațiului Schengen, cadrul trebuie să asigure un proces previzibil și echitabil, care să permită noilor țări să beneficieze treptat de participarea la spațiul Schengen și, în cele din urmă, să elimine controalele la frontierele interne ca etapă finală.
Acest proces necesită o monitorizare riguroasă în toate etapele, pentru a se asigura că noile țări Schengen respectă în permanență standardele ridicate aplicate de țările existente în toate domeniile necesare pentru eliminarea în cele din urmă a controalelor la frontierele interne. Ca prim pas, în timpul negocierilor de aderare, aceste țări trebuie să depună în continuare eforturi pentru a institui standardele juridice, de guvernanță și operaționale necesare pentru a ancora sistemul Schengen într-un cadru național de guvernanță pe deplin funcțional până la momentul aderării lor la UE. Acest lucru necesită o pregătire solidă, inclusiv punerea în aplicare a unui plan de acțiune Schengen, astfel cum se prevede în Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE 15 .
3.2.Aprofundarea spațiului Schengen pentru a fi pregătit pentru era digitală
În prezent, UE transformă modul de gestionare a frontierelor, trecând de la verificările în principal fizice la frontieră către un sistem de frontieră mai modern și mai digital. Este necesar să se accelereze digitalizarea cadrului Schengen pentru a spori securitatea cetățenilor, pentru a consolida frontierele externe, cooperarea în materie de aplicare a legii și pentru a facilita călătoriile de bună-credință și libertatea de a călători liber în spațiul Schengen, asigurând în același timp protecția drepturilor fundamentale și a standardelor de securitate.
Ca parte a eforturilor de a face din spațiul Schengen standardul de referință la nivel mondial în ceea ce privește facilitarea unei călătorii fără sincope și sigure, în ianuarie 2025, au intrat în vigoare noile norme 16 care reglementează utilizarea eficientă a informațiilor privind călătoriile („informații prealabile referitoare la pasageri”) de către autoritățile de frontieră și autoritățile de aplicare a legii. Acesta este un pas important în direcția creșterii securității, fără a compromite experiența de călătorie, respectând în același timp protecția datelor și drepturile la viață privată. În 2025, Comisia intenționează să lanseze o evaluare a normelor care reglementează utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru a analiza eficacitatea și eficiența acestora.
Digitalizarea procedurilor la frontierele externe ale UE este un element-cheie pentru abordarea riscurilor în materie de securitate. În decembrie 2024, Comisia a prezentat o propunere de instituire a începerii progresive a funcționării Sistemului de intrare/ieșire. Această propunere permite țărilor Schengen să implementeze treptat Sistemul de intrare/ieșire dincolo de frontierele lor externe pe o perioadă de șase luni, oferindu-le astfel acestora și eu-LISA flexibilitate și instrumente pentru a aborda provocările rămase înainte de introducerea completă a sistemului. Comisia invită colegiuitorii să asigure negocieri rapide și o adoptare rapidă a propunerii. Pregătirile pentru punerea în aplicare a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile trebuie încheiate rapid, deoarece o serie de țări Schengen se confruntă cu dificultăți în punerea în aplicare a măsurilor necesare.
Comisia invită Parlamentul European și Consiliul, precum și autoritățile statelor membre și eu-LISA, să se asigure că aceste inovații majore sunt pe deplin operaționale și respectă noul calendar 17 convenit de Consiliul Schengen în martie 2025.
Deși aceste sisteme vor spori în mod semnificativ securitatea și eficiența călătoriilor, propunerea Comisiei privind digitalizarea documentelor de călătorie, prezentată în octombrie 2024 18 , face parte dintr-un angajament mai amplu față de inovarea digitală în beneficiul călătorilor. Scopul acestei inițiative este de a stabili un standard comun pentru documentele de călătorie digitale și de a introduce o aplicație mobilă la nivelul UE care să contribuie la simplificarea verificărilor la frontiere și la o experiență de călătorie fără sincope pentru toți călătorii. Sunt în desfășurare negocieri cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru ca această ambiție să devină realitate. De asemenea, se lucrează la modernizarea procedurilor de acordare a vizelor pentru a se asigura că resortisanții țărilor terțe beneficiază, de asemenea, de o procedură de acordare a vizelor mai eficientă și mai sigură. În urma propunerii Comisiei privind vizele digitale, procedurile legislative s-au încheiat cu adoptarea acestora în 2023. Actele de punere în aplicare aferente sunt în prezent în curs de revizuire, cu scopul de a începe dezvoltarea platformei UE pentru cererile de viză în 2026, urmând ca platforma să înceapă să funcționeze și vizele digitale să fie introduse în 2028.
Pe măsură ce schimbările sociale și tehnologice evoluează într-un ritm fără precedent – de neimaginat atunci când spațiul Schengen a fost creat pentru prima dată – spațiul Schengen trebuie să se adapteze pentru a rămâne în avangardă. Tehnologiile emergente și soluțiile digitale vor fi esențiale pentru transformarea gestionării frontierelor și pentru facilitarea detectării timpurii a amenințărilor. Investițiile în cercetare și dezvoltare pentru viitoarele tehnologii europene de gestionare a frontierelor și de securitate ar trebui să protejeze în continuare spațiul Schengen, utilizând soluții europene de ultimă generație în viitor. Acest lucru necesită crearea unor parteneriate mai strânse, inclusiv cu țările asociate spațiului Schengen și cu părțile interesate publice și private, cum ar fi cercetătorii, antreprenorii, întreprinderile inovatoare sau organizațiile de cercetare și tehnologie. Această activitate trebuie completată cu o pregătire sporită prin sisteme avansate de detectare a amenințărilor, prin monitorizarea continuă a infrastructurii critice și prin instituirea unor protocoale de răspuns în timp real. Aceste măsuri sunt necesare pentru a gestiona amenințarea tot mai mare reprezentată de încălcările securității cibernetice, inclusiv în agențiile UE și în sistemele de date legate de frontiere.
3.3.Aprofundarea spațiului Schengen în vederea adaptării la peisajul în continuă evoluție al securității
La 1 aprilie 2025, Comisia a adoptat strategia ProtectEU: o nouă Strategie europeană de securitate internă, care stabilește activitatea de consolidare a aparatului de securitate al UE în următorii ani și de integrare a considerentelor de securitate în toate actele legislative, politicile și programele UE. Eforturi similare trebuie depuse la nivel național, deoarece evaluările Schengen din 2024 au evidențiat o lacună persistentă în abordarea strategică a securității interne. Autoritățile naționale își desfășoară în continuare activitatea în mod compartimentat, punând în aplicare măsuri ad-hoc și fără o abordare europeană cuprinzătoare. Acest lucru împiedică țările Schengen să identifice prioritățile naționale, să aibă o planificare strategică a capacităților și să elaboreze măsuri transfrontaliere și complementare la toate nivelurile (național, regional și local). Garantarea securității interne într-un spațiu fără controale la frontierele interne necesită, prin urmare, o abordare care să promoveze o cooperare mai aprofundată și mai structurată între autoritățile naționale de aplicare a legii și la nivel european, inclusiv în ceea ce privește guvernanța.
Astfel cum s-a anunțat în Strategia de securitate internă, pentru a sprijini discuțiile cu statele membre în cadrul Consiliului cu privire la provocările în continuă evoluție în materie de securitate internă și schimbul de opinii cu privire la principalele priorități de politică, Comisia va elabora și va prezenta analize periodice ale amenințărilor în ceea ce privește provocările în materie de securitate internă ale UE. Pentru a sprijini activitatea mai amplă privind o mai bună conștientizare a situației, este esențial ca statele membre să consolideze schimbul de informații cu Capacitatea unică de analiză a informațiilor (SIAC) și să asigure un schimb mai bun de informații cu agențiile și organismele UE.
Pentru a aborda provocările în continuă evoluție în materie de securitate într-un mod mai coordonat, mai coerent și mai eficace, este esențială cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii. Constrângerile juridice și jurisdicționale persistente, identificate în evaluarea din 2024 a recomandărilor Consiliului privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii 19 , împiedică în continuare cooperarea operativă eficace între autoritățile de aplicare a legii. Astfel cum s-a anunțat în Strategia europeană de securitate internă 20 , Comisia va depune eforturi în vederea creării unui grup la nivel înalt privind viitorul cooperării operative în materie de asigurare a respectării legii pentru a elabora o viziune strategică comună și pentru a propune soluții concrete pentru a elimina lacunele juridice, a îmbunătăți schimbul de informații și a asigura un nivel ridicat de securitate internă în întregul spațiu Schengen.
Una dintre provocările cu care se confruntă autoritățile de aplicare a legii este de a asigura accesul legal la date. Este esențial să se găsească un echilibru între securitate și viața privată pentru a proteja atât libertatea, cât și siguranța. Pe baza recomandărilor adoptate de Grupul la nivel înalt privind accesul la date în scopul asigurării respectării legii în mai 2024 și astfel cum s-a anunțat în Strategia europeană de securitate internă, Comisia va prezenta în prima jumătate a anului 2025 o foaie de parcurs care va stabili măsurile juridice și practice pe care propune să le ia pentru a asigura accesul legal și efectiv la date.
În cele din urmă, este necesar să se actualizeze cadrul juridic pentru combaterea introducerii ilegale de migranți. Comisia îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru a consolida rolul Europol în combaterea introducerii ilegale de migranți 21 . Între timp, vor continua lucrările de modernizare a instrumentelor deja disponibile. În ianuarie 2025, Comisia a sprijinit lansarea unei rețele profesionale de anchetatori ai introducerii ilegale de migranți online, gestionată de Centrul european privind introducerea ilegală de migranți din cadrul Europol și de Unitatea UE de semnalare a conținutului online. Această rețea va contribui la anihilarea grupurilor infracționale care își desfășoară activitatea online. Cea de a doua Conferință internațională privind introducerea ilegală de migranți va evalua progresele înregistrate și va stimula acțiuni suplimentare de sprijinire a consolidării activității Alianței mondiale pentru combaterea introducerii ilegale de migranți.
Inițiative similare au fost puse în aplicare ca răspuns la traficul de droguri, axându-se pe sensibilizarea cu privire la factorii care determină această amenințare din ce în ce mai mare. Cooperarea dintre părțile interesate publice și private a fost esențială pentru combaterea utilizării abuzive a transportului comercial, astfel cum a fost promovată prin intermediul Alianței portuare europene. Inițiativa va contribui la viitoarea strategie portuară a UE pe care Comisia intenționează să o adopte în 2025 și, astfel cum s-a anunțat în Strategia europeană de securitate internă, va fi extinsă pentru a include porturile mai mici și cele interioare.
4.Coloana vertebrală operațională a spațiului Schengen: punerea în aplicare
Adevăratul succes al spațiului Schengen depinde în mod fundamental de punerea în aplicare efectivă a sistemului de către miile de autorități care își desfășoară activitatea pe teren, inclusiv de mai multe agenții ale UE. Angajamentele politice pot fi transpuse într-o realitate practică numai prin acțiuni coerente, de înaltă calitate și coordonate. Cadrul operațional al spațiului Schengen este sprijinit de polițiștii de frontieră, de funcționarii responsabili cu aplicarea legii și de autoritățile din domeniul imigrației și este esențial pentru ca viziunea ambițioasă a spațiului Schengen să devină un adevărat activ strategic. Activitățile de evaluare și monitorizare Schengen din 2024 au arătat că, deși bazele spațiului Schengen rămân solide, există în continuare anumite lacune persistente în domenii critice. Acestea necesită acțiuni subsecvente specifice astfel încât deficiențele respective să nu submineze integritatea și securitatea generală a spațiului Schengen.
4.1.Consolidarea pregătirii cu mult dincolo de frontierele noastre
Spațiul Schengen aduce beneficii în primul rând cetățenilor și rezidenților europeni prin facilitarea libertății de a circula în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Aceste beneficii se extind, de asemenea, la toți resortisanții țărilor terțe care locuiesc în mod legal pe teritoriul unei țări Schengen.
În 2024, numărul total de călători de bună-credință care călătoresc în mod regulat – ceea ce înseamnă că au intrat cu o viză Schengen sau au fost eligibili pentru călătorii fără viză – a depășit o jumătate de miliard 22 . Pentru șederile de scurtă durată, resortisanții țărilor terțe pot avea acces la spațiul Schengen prin intermediul unui sistem unificat de vize Schengen, cu excepția cazului în care sunt eligibili pentru un regim de călătorii fără viză 23 . Acest sistem, alături de Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, care urmează să fie pus în aplicare în 2026, asigură un control standardizat la frontiere, proceduri de securitate și de intrare pentru șederile de scurtă durată în toate țările Schengen, sporind coerența și eficiența gestionării atât a mobilității interne, cât și a intrărilor și ieșirilor externe. Aceasta este prima noastră linie de apărare.
Nivelul de punere în aplicare a normelor comune în materie de vize este ridicat, astfel cum s-a evaluat în cadrul activităților de evaluare și monitorizare Schengen din 2024. Mai multe țări Schengen au abordat rapid deficiențele legate de eficiența fluxului de lucru la consulatele care prelucrează vize Schengen sau legate de sistemul lor informatic de prelucrare a vizelor. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare anumite îmbunătățiri în țările care prelucrează cele mai mari volume de vize Schengen pentru ședere de scurtă durată în vederea gestionării eficace a unui număr mare de cereri.
Țările din întreaga lume recunosc beneficiile substanțiale ale drepturilor și libertăților asociate spațiului Schengen, care sunt esențiale pentru conectivitatea și cooperarea la nivel mondial. UE trebuie să promoveze în continuare standarde globale ridicate privind gestionarea frontierelor, cooperarea în materie de aplicare a legii și schimbul de informații, cu o protecție solidă a drepturilor fundamentale.
Avansând, aprofundarea relațiilor cu țările partenere din vecinătatea noastră și din afara acesteia trebuie să fie însoțită de un angajament fără echivoc de a respecta standardele noastre înalte și valorile noastre comune. Țările terțe care sunt eligibile pentru acces fără viză sau pentru relații privilegiate Schengen trebuie nu numai să beneficieze de avantaje, ci și să respecte aceste angajamente fundamentale. Acest lucru necesită o monitorizare și o responsabilizare mai puternice. Noua strategie a Comisiei privind vizele, care urmează să fie adoptată în cursul anului 2025, va analiza rolul politicii în domeniul vizelor ca motor al competitivității, ca pârghie de consolidare a securității interne a UE și de îmbunătățire a cooperării cu țările terțe, inclusiv în ceea ce privește readmisia. De asemenea, strategia va lua în considerare măsuri de facilitare a sosirii celor mai buni studenți, cercetători și lucrători formați din țări terțe în sprijinul Uniunii competențelor 24 .
Promovarea unei mai mari coeziuni și integrări cu țările candidate la aderarea la UE reprezintă o oportunitate de a face schimb de experiență și de a extinde valorile și standardele fundamentale la vecinii noștri. În ultimii ani, Frontex și-a consolidat sprijinul acordat țărilor candidate. UE a negociat acorduri privind statutul cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia 25 . În 2024, prezența Frontex a fost extinsă la frontiera Muntenegru-Albania. Aceste acorduri extind o linie de gestionare a frontierelor extrem de importantă dincolo de frontierele externe ale UE, contribuind la abordarea riscurilor potențiale înainte ca acestea să ajungă în UE.
În 2024, țările candidate au luat măsuri pentru a se alinia la cerințele Schengen, inclusiv măsuri de asigurare a unor standarde ridicate de gestionare a frontierelor, de aliniere a politicilor în materie de vize, de combatere a criminalității organizate, a terorismului și a amenințărilor hibride, precum și de consolidare a cooperării în materie de asigurare a respectării legii. Planul de acțiune al UE privind Balcanii de Vest 26 a înregistrat progrese concrete în ceea ce privește gestionarea migrației. Cu toate acestea, progresele rămân inegale și sunt necesare acțiuni suplimentare în ceea ce privește alinierea vizelor și construirea unui cadru național de guvernanță Schengen. Muntenegru și Serbia au luat măsuri pozitive în direcția instituirii unui plan de acțiune Schengen. Comisia monitorizează îndeaproape toate țările candidate la aderarea la UE. Autoritățile din țările candidate vor fi integrate treptat în activitățile legate de Schengen, inclusiv prin implicarea lor în activități de formare și monitorizare.
Extinderea înseamnă, de asemenea, pregătirea pentru noi provocări geopolitice în ceea ce privește gestionarea frontierelor și amenințările la adresa securității. Comisia va acorda prioritate acestei activități în cadrul revizuirii politicilor sale, axându-se pe construirea unui sistem dinamic care să fie pe deplin echipat pentru a răspunde nevoilor și configurațiilor viitoare.
Țările partenere încearcă să își aprofundeze legăturile cu statele membre din spațiul Schengen cu scopul de a crea o relație privilegiată în ceea ce privește gestionarea frontierelor și securitatea, cu beneficii concrete pentru cetățenii lor și contacte interpersonale mai strânse prin facilitarea călătoriilor de bună-credință și a migrației legale. Frontex negociază în prezent acorduri de lucru cu aproape 20 de țări terțe 27 , care ar putea acoperi schimbul de informații prin intermediul EUROSUR și mecanisme de analiză a riscurilor. Pentru a consolida și mai mult securitatea spațiului Schengen, Europol și statele membre ale UE și-au intensificat activitatea în ultimii ani pentru a îmbunătăți transmiterea și prelucrarea informațiilor provenite de la principalele țări terțe 28 . Această abordare asigură faptul că datele relevante, în special cu privire la suspecții de terorism, sunt prelucrate și partajate în mod eficient pentru a contribui la detectarea și prevenirea amenințărilor la adresa securității la frontierele externe ale UE.
Comisia salută finalizarea cu succes a negocierilor pentru acordurile dintre UE și, respectiv, Islanda și Norvegia privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor. Normele nu fac parte în mod oficial din cadrul juridic Schengen, dar, odată intrate în vigoare, vor permite acestor țări Schengen să transfere și să prelucreze acest tip de date, îmbunătățind astfel în mod semnificativ capacitatea spațiului Schengen de a combate terorismul și infracțiunile grave.
|
Ciclul Schengen 2025-2026: o coordonare mai strânsă în cadrul acțiunii externe a spațiului Schengen Dimensiunea globală a spațiului Schengen joacă, de asemenea, un rol esențial în combaterea tacticilor de destabilizare utilizate în întreaga lume, în special în situații de rivalitate geopolitică, cum ar fi cele utilizate de Rusia. Cadrul Schengen permite UE să acționeze în mod colectiv, de exemplu luând măsuri în cadrul mecanismului de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor și prin punerea în comun a resurselor, în special ale agențiilor UE, pentru a contracara amenințările critice. În același timp, UE se poate angaja să adopte o abordare coordonată față de țările terțe, inclusiv în ceea ce privește procedurile de autorizare a intrării în spațiul Schengen 29 . În 2024, Comisia a analizat punerea în aplicare a orientărilor emise la 30 septembrie 2022 privind procesul general de eliberare a vizelor în ceea ce privește solicitanții ruși. Evaluarea demonstrează că acțiunea comună a condus la o reducere globală importantă a numărului de vize Schengen eliberate resortisanților ruși, de la peste 4 milioane de vize eliberate în 2019 la 0,5 milioane în 2023. Cu toate acestea, există în continuare practici divergente între țările Schengen, care ar putea pune în pericol securitatea UE. Unele țări continuă să elibereze un număr mare de vize turistice resortisanților ruși, subminând eforturile colective de consolidare a securității. Prin urmare, este esențial să se acorde prioritate punerii în aplicare coerente a unei acțiuni coordonate privind țările terțe în toate țările Schengen, astfel cum s-a discutat în cadrul Consiliului Schengen din martie 2025. |
4.2.Consolidarea securității persoanelor printr-o gestionare solidă a frontierelor și prin returnări mai eficace
Gestionarea europeană integrată de înaltă calitate a frontierelor este o piatră de temelie a succesului spațiului Schengen. În 2024, spațiul Schengen a fost din nou destinația cea mai vizitată din lume, cu 40 % din călătoriile internaționale la frontierele sale externe. Acest volum semnificativ de pasageri a fost gestionat în mod eficace prin activitatea zilnică a peste 120 000 de membri ai personalului poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, deși volumul mare de muncă reprezintă provocări majore pentru autorități.
În același timp, conflictele geopolitice și de securitate au fost un factor determinant al fluxurilor de migrație, complicând și mai mult gestionarea frontierelor externe ale spațiului Schengen, inclusiv tacticile de transformare a migrației într-o armă în scopuri politice. Eforturile intensificate ale UE, de exemplu prin consolidarea parteneriatelor cu țările terțe, au condus la o reducere semnificativă a trecerilor ilegale ale frontierei. Aproximativ 240 000 de cazuri detectate au fost înregistrate în 2024, cel mai scăzut nivel din 2021 30 .
Trecerile ilegale ale frontierei în UE (Frontex)
Pe lângă problema fluxului ridicat de pasageri, inclusiv al celor care încearcă să eludeze condițiile de intrare, frontierele externe ale UE sunt expuse unor amenințări din ce în ce mai mari și mai complexe la adresa securității. Violența continuă din Sahel determină strămutarea și creează un teren fertil pentru consolidarea rețelelor grupărilor teroriste, existând posibilitatea ca mercenarii ruși să exacerbeze spirala violenței și să faciliteze eforturile de recrutare ale jihadiștilor 31 . În mod similar, crizele regionale din afara UE creează un efect în lanț, oferind o nouă motivație actorilor teroriști din întregul spectru ideologic de a-și recruta, mobiliza sau consolida capacitățile 32 . Deși aceste amenințări par să aibă în prezent un caracter mai local sau regional, ele necesită în continuare o vigilență sporită la frontierele externe pentru a împiedica întoarcerea în UE a luptătorilor teroriști străini și pentru a atenua riscul de terorism. Frontierele externe rămân, de asemenea, vulnerabile la contrabanda cu bunuri ilicite, cum ar fi drogurile și armele de foc, care pot alimenta criminalitatea organizată.
Gestionarea frontierelor externe ale UE este o responsabilitate comună a țărilor Schengen și a UE. În conformitate cu mandatul său, Frontex oferă în continuare sprijin esențial pentru gestionarea frontierelor, peste 2 600 de ofițeri ai corpului permanent și mijloace tehnice fiind trimiși în statele Schengen și în țările terțe. În 2024, Frontex a început să pună în aplicare noul său concept operațional și noua structură de comandă, care vor asigura faptul că detașările pot răspunde mai rapid și mai flexibil la situația operațională. Pe baza progreselor substanțiale înregistrate în ultimii ani și pentru a răspunde nevoilor continue, Comisia va depune eforturi pentru a consolida agenția, inclusiv prin punerea la dispoziția acesteia a unor tehnologii de ultimă generație pentru supraveghere și conștientizare a situației. În acest context, este esențial ca țările Schengen să contribuie în continuare la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european în timp util, în special în ceea ce privește personalul și activele. În plus, pentru a spori în continuare securitatea frontierelor și a consolida cooperarea UE în fața amenințărilor în continuă evoluție, Comisia va propune anul viitor consolidarea Frontex.
Pe lângă asigurarea faptului că Frontex dispune de resursele de care are nevoie pentru a sprijini operațiunile comune pe teren, este esențial ca țările Schengen să își intensifice eforturile, întrucât există în continuare lacune semnificative în punerea în aplicare a practicilor de gestionare a frontierelor.
Verificările la frontiere sunt afectate în mod deosebit de aceste lacune în materie de punere în aplicare. Evaluările Schengen arată că aproape jumătate dintre toate țările Schengen se confruntă cu deficiențe legate de resursele umane, formare, punerea în aplicare a procedurilor de verificare la frontiere și probleme tehnice care afectează funcționalitatea echipamentelor informatice, în special atunci când utilizează Sistemul de informații Schengen. Persistența acestor deficiențe reprezintă o lacună în materie de securitate pentru spațiul Schengen și, prin urmare, Comisia va colabora cu țările Schengen pentru a examina motivele pentru care nu s-au înregistrat progrese. Comisia va prezenta Consiliului Schengen un raport privind progresele înregistrate în acest sens în cursul ciclului Schengen 2025-2026.
În ceea ce privește supravegherea frontierelor, unele țări Schengen expuse unor amenințări sporite la adresa securității din cauza riscului ridicat de trafic de droguri din țări terțe și a migrației sporite prezintă deficiențe majore. Aceste vulnerabilități afectează în primul rând supravegherea frontierelor maritime. În ultimul an, UE a alocat fonduri suplimentare în valoare de 378 de milioane EUR, în cadrul Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, pentru a sprijini țările Schengen să își consolideze infrastructura și capacitățile de supraveghere a frontierelor. Comisia invită țările Schengen să accelereze acțiunile pentru a se asigura că fondurile sunt direcționate către domeniile cu cele mai presante nevoi și pentru a optimiza utilizarea tehnologiei disponibile.
O gestionare mai eficace a frontierelor externe trebuie să fie însoțită de măsuri eficace de returnare a persoanelor care nu au drept legal de ședere în statele membre. Călătorii care intră fie pentru șederi de scurtă durată, fie pentru șederi de lungă durată trebuie să îndeplinească toate cerințele de securitate și să îndeplinească cu diligență cerința de a ieși din spațiul Schengen în termenul stabilit. În caz contrar, spațiul Schengen dispune de un set de norme minime comune care reglementează returnarea persoanelor fără drept de ședere, inclusiv a persoanelor care eludează procedurile legale de intrare. Odată ce va fi operațional sistemul de intrare/ieșire, acesta va consolida asigurarea respectării legislației prin îmbunătățirea detectării persoanelor care depășesc termenul legal de ședere, deoarece acestea reprezintă o proporție semnificativă a călătorilor care nu au drept de ședere și care ar trebui să se întoarcă.
În 2024, numărul returnărilor efective a crescut cu aproape 12 % față de 2023, ajungând la aproape 123 400 de returnări, ceea ce reprezintă o contribuție substanțială din cauza creșterii semnificative a sprijinului acordat de Frontex. În anul respectiv, Frontex a ajutat țările Schengen să returneze peste 56 000 de persoane, ceea ce reprezintă o creștere de 43 % față de anul precedent. Returnările voluntare au continuat, de asemenea, să crească, de la 54 % în 2023 la 64 % din returnări în 2024.
În pofida acestei tendințe pozitive, eficacitatea sistemelor naționale de returnare rămâne o provocare semnificativă în spațiul Schengen, doar 1 din 5 persoane care aveau obligația de returnare întorcându-se efectiv. Cel puțin jumătate din toate țările Schengen se confruntă în continuare cu dificultăți grave în ceea ce privește efectuarea returnărilor, dificultăți care sunt deosebit de pronunțate în țările cu un volum mai mare de cazuri de returnare.
Utilizarea semnalărilor comune în Sistemul de informații Schengen pentru resortisanții țărilor terțe care trebuie să părăsească spațiul Schengen a contribuit la returnări mai eficace, cu îmbunătățiri notabile în ceea ce privește coordonarea și schimbul de informații. Cu toate acestea, sistemul este încă insuficient utilizat ca instrument comun de identificare a persoanelor și de sprijinire a eforturilor de returnare, deoarece, într-o serie de țări Schengen, numărul semnalărilor privind returnarea create este cu 60 % mai mic decât numărul deciziilor de returnare emise. Aceasta înseamnă că pot exista persoane returnate care s-au sustras, dar nu există informații în sistem care să le asigure returnarea. În plus, în 2024, unele țări Schengen nu au inclus amprentele digitale în nicio semnalare privind returnarea, iar multe dintre ele nu au inclus documente de identitate și fotografii, nici măcar atunci când erau disponibile. Acest lucru necesită acțiuni urgente la nivel național.
Pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă resortisanții țărilor terțe care prezintă o amenințare la adresa securității, coordonatorul UE pentru returnare a oferit orientări cu privire la utilizarea semnalărilor privind returnarea din Sistemul de informații Schengen și a „marcajului de securitate”, pe baza practicilor statelor membre.
|
Evaluarea tematică din 2024 pentru returnări mai eficace Pentru a sprijini sistemul european de returnare, Comisia a efectuat o evaluare tematică Schengen privind eficacitatea sistemului de returnare. Aceasta a identificat progrese în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor naționale de returnare, dar a arătat, de asemenea, că situația este complexă, cadrele juridice și procedurile naționale variind de la o țară Schengen la alta, ceea ce slăbește eficacitatea globală a UE. Evaluarea a identificat trei probleme principale. În primul rând, lipsa unei analize a riscurilor pentru a anticipa fluctuațiile volumului de cazuri în materie de returnare împiedică autoritățile naționale să ia măsuri de pregătire, inclusiv planificarea integrată a resurselor, în special pentru planificarea pentru situații neprevăzute. În al doilea rând, țările Schengen se confruntă cu provocări în ceea ce privește asigurarea unui proces de returnare fără probleme din cauza ineficiențelor din etapele-cheie, inclusiv sistemul de căi de atac, identificarea eficace înainte de returnare și monitorizarea suficientă a respectării unei obligații de returnare. În al treilea rând, toate autoritățile naționale trebuie să consolideze punerea în aplicare operațională a semnalărilor privind returnarea în cadrul Sistemului de informații Schengen pentru a se ajunge la un proces decizional mai eficace în cadrul procedurilor de returnare. Pentru a aborda aceste provocări, țările Schengen se pot baza pe o gamă largă de bune practici identificate. De exemplu, unele țări (Țările de Jos, Norvegia) au instituit cicluri integrate de planificare și control pentru toate autoritățile implicate în procesul de returnare, permițând o coordonare periodică și asigurând alocarea optimă a resurselor. În plus, s-a dovedit a fi benefică utilizarea instrumentelor informatice de gestionare a cazurilor care permit schimbul de informații în timp real între diferitele autorități (Austria, Estonia, Țările de Jos, Norvegia). La fel de importante sunt practicile care acordă prioritate consilierii în materie de returnare ca un pas esențial în fiecare procedură de returnare, adaptate nevoilor specifice ale persoanelor returnate (Austria, Bulgaria, Țările de Jos, Norvegia), ceea ce poate îmbunătăți în mod semnificativ eficacitatea generală a returnărilor. |
Statu-quo-ul nu mai este o opțiune. Prin urmare, Comisia a propus un nou cadru juridic pentru returnări 33 și invită colegiuitorii să înregistreze progrese rapide în cadrul negocierilor. A sosit momentul să nu se mai recurgă la soluții fragmentate și să se înregistreze progrese în ceea ce privește recunoașterea și punerea în aplicare reciprocă a deciziilor, alături de punerea în comun a resurselor naționale și europene necesare într-un mod care să aducă beneficii tuturor, recunoscând reciproc punctele forte în ceea ce privește contribuția la interesul european general. În așteptarea unui acord și a aplicării noului cadru legislativ privind returnările, Comisia invită țările Schengen să pună în aplicare fără întârziere recomandările formulate în evaluarea tematică pentru a utiliza în mod optim cadrele existente și pentru a obține rezultate mai bune și mai rapide.
4.3.Un nivel ridicat de coordonare a acțiunilor în spațiul Schengen
Un nivel ridicat de conștientizare a situației, în special la frontierele externe, este o condiție prealabilă fundamentală pentru a fi pregătiți într-un peisaj de securitate în continuă evoluție. Cadrul UE oferă deja instrumente solide pentru conștientizarea situației și analiza riscurilor, cum ar fi EUROSUR, conceput pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe prin integrarea informațiilor la nivel național și la nivelul UE, inclusiv imagini prin satelit, sisteme de informații și aplicații de raportare pentru a spori gradul de conștientizare la frontierele UE. Cu toate acestea, aproximativ 50 % din țările Schengen se confruntă în continuare cu deficiențe majore, adesea legate de lipsa de personal calificat și de cooperarea insuficientă între agenții, ceea ce reduce potențialul acestor instrumente. Pentru a aborda deficiențele identificate și pentru a oferi țărilor Schengen și Frontex orientări practice privind punerea în aplicare și gestionarea EUROSUR, Comisia a adoptat în ianuarie 2025 o recomandare de instituire a Manualului EUROSUR 34 .
În cadrul ciclului Schengen 2025-2026, este necesar să valorificăm eforturile existente și să fim înaintea amenințărilor emergente prin menținerea unei înțelegeri clare a evoluțiilor de pe teren. Acest lucru necesită utilizarea la maximum a instrumentelor disponibile, cum ar fi EUROSUR, și punerea în aplicare a unei abordări analitice mai solide și mai integrate, cu implicarea activă a agențiilor UE.
Schimbul rapid și eficace de informații între autoritățile de aplicare a legii rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenire și combatere a criminalității. Până la sfârșitul anului 2024, toate țările Schengen aveau obligația de a transpune noile norme ale Directivei privind schimbul de informații 35 în sistemele lor naționale pentru a asigura o comunicare neîntreruptă și coordonată. 11 țări Schengen nu au notificat încă transpunerea acestei directive 36 , iar șapte au notificat doar transpunerea parțială. Mai multe țări nu au creat încă un punct unic de contact funcțional conectat la un sistem interoperabil de gestionare a cazurilor. Aceste întârzieri ne pun pe toți în pericol. Este imperios necesar ca toate țările să finalizeze punerea în aplicare juridică și tehnică, astfel încât autoritățile de aplicare a legii să poată face schimb rapid de informații.
Funcționalitățile îmbunătățite ale sistemelor informatice la scară largă, în special ale Sistemului de informații Schengen, nu și-au atins încă întregul potențial de consolidare a securității. În plus, multe țări Schengen se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește punerea în aplicare a funcționalităților critice la frontierele externe, cum ar fi căutările de amprente digitale atunci când utilizează Sistemul de informații privind vizele. Din cauza acestor dificultăți, în mare parte determinate de lipsa de resurse suficiente, aceste instrumente sunt în mod semnificativ insuficient utilizate și există în continuare lacune critice în materie de securitate. Fără investiții specifice și fără un angajament ferm de a operaționaliza pe deplin sistemele de informații Schengen și privind vizele, potențialul acestora de a servi drept pilon solid și fiabil al securității rămâne neexploatat.
Pe lângă transformarea în realitate a schimbului neîntrerupt de informații și completarea măsurilor privind frontierele noastre externe, este necesară o cooperare structurată și eficace în ceea ce privește aplicarea operațională transfrontalieră a legii.
Discuțiile purtate de coordonatorul Schengen în cadrul ciclului Schengen 2023-2024, precum și recentele vizite de evaluare Schengen în unele țări Schengen (Cehia, Croația, Ungaria și Slovacia) au evidențiat faptul că, în special în zonele regionale și de frontieră, cooperarea transfrontalieră s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul an. În 2024, mai multe acorduri bilaterale și multilaterale au fost reînnoite pentru a ajuta autoritățile să transpună aceste obiective de cooperare în acțiuni pe teren, incluzând dispoziții privind exercitarea competențelor polițienești și a altor competențe publice în regiunile de frontieră, astfel cum se prevede în Codul frontierelor Schengen revizuit.
În ultimul an, s-a pus, de asemenea, un accent tot mai mare pe punerea în aplicare a unor instrumente mai strategice care să adopte o „abordare la nivelul întregii rute”, dincolo de abordarea riscurilor imediate care se materializează în regiunile de frontieră internă pentru a aborda amenințările la frontierele externe. În 2024, inițiativa regională Schengen dintre Austria, Bulgaria, Grecia, Ungaria, România și Slovacia a fost consolidată în continuare. Acesta include în prezent măsuri la frontiera dintre Bulgaria și Turcia pentru a preveni într-un mod mai eficace amenințările înainte ca acestea să ajungă în spațiul Schengen. În mod similar, Croația, Italia și Slovenia urmează să pună în aplicare patrule comune de-a lungul frontierei lor cu Bosnia și Herțegovina, consolidând cooperarea regională.
Aceste evoluții pozitive confirmă potențialul Recomandării (UE) 2022/915 a Consiliului din 9 iunie 2022 privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii 37 și al recomandărilor Comisiei din 23 noiembrie 2023 privind măsuri alternative la controalele la frontierele interne 38 . Țările Schengen au dezvoltat în comun numeroase practici noi, inclusiv secții de poliție comune și analize de risc transfrontaliere comune periodice, pentru a adapta mai bine operațiunile comune. În plus, mai multe țări pun în aplicare procedura de transfer introdusă de Codul frontierelor Schengen 39 revizuit, care urmărește să faciliteze transferul direct al migranților aflați în situație ilegală la frontierele interne, cu mecanisme în curs pentru a asigura aplicarea sa practică. Comisia invită țările Schengen să colaboreze îndeaproape cu vecinii lor, în special în cazurile în care au fost reintroduse controale de-a lungul frontierelor interne, pentru a dezvolta noi inițiative de cooperare și pentru a permite călătorilor să treacă fără probleme frontierele interne.
În același timp, există încă un potențial neexploatat în ceea ce privește cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii, întrucât abordările naționale variază în mod semnificativ și nu sunt întotdeauna luate în considerare și puse în aplicare în mod strategic. Deși au fost dezvoltate noi inițiative și practici, acestea nu sunt reproduse uniform în spațiul Schengen și, în multe cazuri, nu se consideră că fac parte din setul mai amplu de instrumente de securitate Schengen. Există un interes comun de a consolida eforturile naționale și de a valorifica pe deplin beneficiile unei cooperări mai strânse. Acest lucru va contribui, de asemenea, la abordarea perturbărilor la frontierele interne și la asigurarea funcționării corecte a punctelor de trecere a frontierei de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
Evaluările Schengen din 2024 au confirmat faptul că multe țări Schengen nu dispun încă de cadrul juridic pentru punerea în aplicare a unei cooperări transfrontaliere eficace, deoarece mai multe acorduri continuă să fie depășite. Există, de asemenea, obstacole operaționale în unele țări, cum ar fi limitări în ceea ce privește efectuarea unei monitorizări mobile suficiente sau limitări juridice pentru ca poliția să primească date privind pasagerii de la operatorii de feriboturi. Acestea au condus, în unele cazuri, la reintroducerea controlului la frontierele interne, când, în multe cazuri, s-ar putea obține aceleași rezultate, adesea mai într-un mod mai eficace și mai eficient, utilizând competențele polițienești naționale.
Măsurile de remediere sunt deosebit de urgente pentru țările Schengen care au notificat reintroducerea controalelor la frontierele interne, deoarece acestea constituie o derogare de la principiile care stau la baza cooperării Schengen. În aprilie 2025, 10 țări Schengen au reintrodus sau au extins controalele la frontierele interne.
La 10 iulie 2024, a intrat în vigoare Codul frontierelor Schengen revizuit. Acesta conține un cadru actualizat pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne, cu termene mai clare și obligații de monitorizare și raportare mai stricte pentru țările Schengen și Comisie. Se consideră că intrarea în vigoare a Codului frontierelor Schengen revizuit este începutul noului cadru juridic, ceea ce înseamnă că termenele și obligațiile în temeiul noului cod vor fi calculate din momentul primei notificări de la intrarea sa în vigoare. Comisia a adoptat modele pentru notificările și rapoartele care trebuie transmise de statele membre atunci când reintroduc controalele la frontierele interne.
Comisia monitorizează îndeaproape acțiunile țărilor Schengen, angajându-se într-un dialog structurat cu toate statele membre în cauză pentru a identifica eventualele lacune sau inconsecvențe în aplicarea noilor norme, inclusiv practicile de transfer la frontierele interne. Evaluările în curs au ca obiectiv asigurarea faptului că orice măsură pusă în aplicare este atât proporțională, cât și necesară și, în al doilea rând, garantarea faptului că notificările pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne sunt strict limitate la cazuri reale și justificate, în special în situațiile în care măsurile respective abia consolidează eforturile de cooperare polițienească.
Comisia salută intensificarea cooperării operative, inclusiv la nivel regional, și încurajează inițiative suplimentare, cum ar fi exercitarea competențelor polițienești în zonele de frontieră, care sunt instrumente puternice pentru a răspunde preocupărilor legitime ale statelor membre în materie de migrație și securitate. Comisia își menține angajamentul de a susține principiile liberei circulații și securității în spațiul Schengen și va întreprinde acțiuni subsecvente, după caz, în cadrul viitorului ciclu Schengen, inclusiv prin emiterea de avize, astfel cum se prevede în Codul frontierelor Schengen revizuit.
5.Prioritățile ciclului Schengen 2025-2026
Beneficiile pe care spațiul Schengen le-a adus cetățenilor UE ar fi putut fi imaginate cu greu atunci când cele cinci state membre fondatoare au semnat Acordul Schengen în urmă cu 40 de ani. De-a lungul timpului, spațiul Schengen a devenit un sistem solid și cuprinzător, care gestionează în mod eficace frontierele externe, securitatea și migrația în mod coordonat, cu respectarea deplină a valorilor europene și a drepturilor fundamentale.
Pentru a menține și a valorifica aceste realizări, spațiul Schengen necesită o atenție și un angajament continue. La 40 de ani de la înființarea spațiului Schengen, este esențial să se recunoască faptul că peisajul geopolitic și de securitate s-a schimbat și să se ia măsurile necesare în vederea asigurării faptului că bazele Schengen sunt suficient de reziliente pentru a face față provocărilor viitoare. Aceasta este o prioritate pentru Comisie odată cu procesul de extindere a UE în curs.
În ciclul Schengen 2025-2026, este necesar să se consolideze acțiunile în trei domenii principale. În primul rând, este esențial să se consolideze cadrul de guvernanță pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor. Acest lucru oferă oportunități semnificative de a adopta o abordare mai structurată, acordând prioritate punerii în aplicare eficace, responsabilității partajate și răspunderii clare la toate nivelurile.
|
Prioritatea 1: consolidarea cadrului de guvernanță pe baza progreselor înregistrate în ultimul an și în vederea punerii în aplicare a unei abordări mai structurate, axate pe implementare, responsabilitate comună și răspundere. Deși monitorizarea tehnică rămâne importantă, aceasta nu este suficientă și, prin urmare, este necesară consolidarea guvernanței politice pentru a înregistra progrese concrete. -La nivelul UE, acest lucru necesită stabilirea unui cadru structurat pentru monitorizarea priorităților, inclusiv o mai bună supraveghere politică. Comisia va colabora îndeaproape cu președințiile Consiliului și cu țările Schengen în acest domeniu. -La nivel național, țările Schengen trebuie să dezvolte în continuare sisteme naționale de guvernanță eficace, cu o coordonare internă mai puternică a tuturor aspectelor legate de Schengen. Țările candidate la aderarea la UE trebuie, de asemenea, să dezvolte astfel de sisteme naționale de guvernanță înainte de aderare pentru a se pregăti pentru aderarea la spațiul Schengen. |
În al doilea rând, este necesară o abordare structurată și coerentă a securității, care necesită o cooperare polițienească mai strânsă. Având în vedere limitările juridice și operaționale persistente, vor trebui continuate eforturile la nivel european și național pentru intensificarea cooperării dintre autoritățile de aplicare a legii. O abordare cuprinzătoare care să acopere întreaga gamă de amenințări la adresa securității trebuie să devină un pilon central al sistemului Schengen.
|
Prioritatea 2: o abordare structurată și coerentă a cooperării polițienești pentru a valorifica potențialul Recomandării Consiliului privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii și Codul frontierelor Schengen și pentru a avansa către inițiative de cooperare regională care să aplice abordarea la nivelul întregii rute. -La nivelul UE, este necesar să se dea curs principalei concluzii a evaluării Comisiei cu privire la recomandările legate de cooperarea polițienească, afirmând că „provocările juridice, tehnice și operaționale persistente evidențiază limitele actualelor recomandări fără caracter obligatoriu”. Va fi lansată o discuție strategică la nivelul UE pentru a dezvolta o viziune comună. -La nivel național, țările Schengen trebuie să reevalueze inițiativele de cooperare existente, având în vedere dimensiunea mai largă a amenințărilor, care se extind dincolo de vecinii imediați și necesită un răspuns coordonat la provocările de-a lungul întregii rute. Acest lucru necesită utilizarea tuturor instrumentelor de cooperare transfrontalieră, inclusiv în regiunile de frontieră internă, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen revizuit. Coordonatorul Schengen va continua să sprijine activitatea de cooperare operativă în materie de aplicare a legii, inclusiv prin consolidarea unei cooperări mai strânse cu autoritățile de aplicare a legii din țările candidate la aderarea la UE. |
În al treilea rând, trebuie accelerate eforturile pentru a îndeplini promisiunile digitalizării, cu obiective intermediare cheie care trebuie realizate în lunile următoare, pentru a se asigura că Sistemul de intrare/ieșire și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile sunt pe deplin pe drumul cel bun în ceea ce privește respectarea noului calendar. Este esențial să se evite întârzieri suplimentare, deoarece acest lucru ar genera costuri semnificative, inclusiv vulnerabilități prelungite în materie de securitate, ineficiențe în gestionarea frontierelor și oportunități ratate de raționalizare a procedurilor de migrație.
|
Prioritatea 3: accelerarea digitalizării procedurilor și a sistemelor pentru a spori securitatea și eficiența la frontierele externe ale UE și în interiorul spațiului fără controale la frontierele interne. -La nivelul UE, acest lucru necesită o monitorizare politică solidă a respectării obiectivelor intermediare și a calendarului revizuit. În același timp, trebuie continuate discuțiile strategice cu privire la cadrul mai larg de digitalizare pentru a aborda lacunele în materie de securitate și eficiență, inclusiv în ceea ce privește securitatea documentelor, gestionarea migrației și returnarea. -La nivel național, țările Schengen ar trebui să utilizeze mai bine instrumentele existente, în special Sistemul de informații Schengen și Sistemul de informații privind vizele. Țările Schengen trebuie să instituie echipamentele, procesele și sistemele care să permită implementarea în timp util și eficace a cadrului de interoperabilitate, în special a Sistemului de intrare/ieșire, a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile, a Eurodac și a Sistemului de informații privind vizele. |
Comisia invită Consiliul Schengen să aprobe aceste priorități în cadrul următoarei sale reuniuni din iunie 2025. Prioritățile și considerentele prezentate pentru acest nou ciclu Schengen ar trebui, de asemenea, să stea la baza intensificării dialogului politic atât la nivel național, cât și la nivel european, inclusiv în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.4.2025
COM(2025) 185 final
ANEXĂ
la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
Raportul din 2025 privind starea spațiului Schengen
ANEXA 1
Punerea în aplicare a sistemului Schengen: o prezentare generală orizontală și specifică fiecărei țări a activităților de evaluare și monitorizare Schengen, inclusiv a situației de la frontierele interne
Spațiul Schengen este cel mai mare spațiu de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne din lume. Acesta aduce beneficii unui număr de peste 450 de milioane de cetățeni ai UE, precum și resortisanților țărilor terțe care locuiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți sau în scopuri profesionale. În ultimele patru decenii, spațiul Schengen a oferit această libertate și securitate datorită unui cadru solid care stă la baza operațiunilor sale zilnice. Sistemul Schengen stabilește norme armonizate și de înaltă calitate pentru intrare, asigură o gestionare riguroasă și eficace a frontierelor externe și promovează cooperarea eficace în materie de aplicare a legii și imigrație. Sistemul nu funcționează izolat; aceasta se bazează pe un cadru de guvernanță care acordă prioritate punerii în aplicare eficace a normelor Schengen și răspunsurilor coordonate.
În acest context, mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen joacă un rol esențial în promovarea condițiilor pentru buna funcționare a spațiului fără controale la frontierele interne. Prin intermediul acestui mecanism inter pares, echipe de experți naționali, coordonate de Comisie și sprijinite de observatori din partea agențiilor și organismelor UE, efectuează evaluări ale fiecărei țări Schengen pentru a identifica deficiențele și a asigura soluționarea promptă a acestora, prevenind astfel efectele de propagare care ar putea pune în pericol integritatea și stabilitatea spațiului Schengen. Mecanismul este, de asemenea, instrumentul utilizat pentru a evalua disponibilitatea noilor țări de a aplica toate normele Schengen, cu scopul final de a elimina controlul la frontierele interne ca parte a procesului de aderare la spațiul Schengen.
În 2024, Comisia și țările Schengen, cu sprijinul ferm al agențiilor și organismelor UE, au înregistrat progrese continue în ceea ce privește cea de a treia generație de evaluări Schengen. Aplicarea noului Regulament privind evaluarea Schengen a implicat o simplificare și o reducere majoră a sarcinii administrative (noile rapoarte de țară Schengen au avut ca rezultat de șase ori mai puține rapoarte, ceea ce a dus la mai puține recomandări), cu o mai mare concentrare strategică și raționalizare, precum și o mai mare transparență cu privire la rezultate. Acest lucru a fost sprijinit, de asemenea, prin consolidarea implicării coordonatorilor la nivel național pentru fiecare țară. În plus, a fost elaborată o strategie cuprinzătoare de formare pentru a crea un cadru unificat de formare în domeniul evaluării Schengen. Comisia va consolida în continuare această nouă abordare prin rapoarte mai scurte și mai puține recomandări, concentrându-se în același timp pe o mai bună punere în aplicare a celor mai importante reforme structurale.
În 2024, au fost efectuate evaluări Schengen în Croația, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia, ceea ce a scos în evidență în mod deosebit situația de la frontierele estice ale UE. Aceste evaluări au evidențiat provocările care decurg din mediul geopolitic actual, inclusiv amenințările hibride ale Rusiei, care au implicații semnificative pentru securitatea internă a spațiului Schengen. În ansamblu, evaluările au arătat că aceste țări participă în mod eficace la arhitectura Schengen și pun în aplicare normele stabilite. Cu toate acestea, având în vedere evoluția provocărilor în materie de securitate, este nevoie de un nivel mai mare de pregătire. Deși asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale la frontieră a fost o provocare comună, evaluarea Ungariei a evidențiat deficiențe grave în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale în timpul procedurilor la frontieră și al procedurilor de returnare. De asemenea, au fost efectuate evaluări la consulatele Danemarcei, Norvegiei și Suediei, în legătură cu evaluările lor Schengen din 2022 privind politica în domeniul vizelor, contribuind la închiderea în cele din urmă a numărului de evaluări restante care fuseseră amânate din cauza pandemiei de COVID-19. În plus, a avut loc o vizită neanunțată la Mumbai, India, cu privire la aplicarea politicii comune în materie de vize de către consulatele Germaniei, Poloniei și Spaniei.
În cadrul activităților de evaluare, s-a acordat, de asemenea, o atenție deosebită situației de la frontierele interne. Deși niciuna dintre țările Schengen evaluate nu a reintrodus controale la frontierele lor interne în cursul vizitelor de evaluare, aceste controale au afectat unele dintre țările evaluate (și anume Croația, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia) din cauza reintroducerii unor astfel de controale de către țările învecinate. Coordonatorul Schengen a subliniat, de asemenea, această chestiune importantă în cadrul reuniunilor bilaterale și multilaterale periodice cu țările Schengen. În cadrul acestui dialog structurat, au avut loc 15 reuniuni între țările care au reintrodus controlul la frontierele interne și țările afectate de astfel de controale. Aceste discuții au reafirmat caracterul specific al controalelor la frontierele interne și au oferit oportunități de consolidare în continuare a cooperării transfrontaliere, ținând seama de instrumentele consolidate introduse de Codul frontierelor Schengen, care a intrat în vigoare anul trecut.
Ca parte a eforturilor de monitorizare consolidate din cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, au fost efectuate noi vizite și vizite de verificare în Grecia (din cauza deficiențelor grave identificate în 2021), în Irlanda (ca parte evaluării Schengen pentru prima dată aflată de desfășurare) și în Danemarca. Rezultatele tuturor activităților de monitorizare au fost incluse în tabloul de bord Schengen din 2024, care a fost prezentat țărilor Schengen în cadrul Consiliului Schengen din decembrie.
2024 a fost, de asemenea, anul în care s-a realizat o prioritate strategică esențială, astfel cum a fost identificată de Consiliul European, cu punerea în aplicare a evaluării tematice privind returnările mai eficace. Adoptarea raportului în decembrie 2024 a pregătit terenul pentru îmbunătățiri concrete ale sistemelor de returnare, identificând deficiențele procesului de returnare care limitează eficacitatea sistemului, împreună cu cele mai bune practici puse în aplicare de unele țări Schengen care oferă soluții la provocările comune. Rezultatele evaluării tematice au contribuit, de asemenea, la propunerea Comisiei privind un nou cadru legislativ privind returnările, adoptată la 11 martie 2025, și oferă o foaie de parcurs pentru acțiuni până la intrarea în vigoare a noilor norme.
Privind în perspectivă în acest an important în care sărbătorim cea de a 40-a aniversare a Acordului Schengen, una dintre principalele realizări ale integrării UE, mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen rămâne esențial pentru activitatea pe teren de punere în aplicare a arhitecturii Schengen. Pentru a reflecta noul cadru de reglementare, chestionarul de evaluare va fi actualizat, iar Comisia va consolida orientarea strategică prin perfecționarea (în strânsă cooperare cu coordonatorii la nivel național pentru fiecare țară) domeniului de aplicare al evaluării pentru a acorda prioritate domeniilor cu cel mai mare impact. La rândul său, acest lucru trebuie să fie însoțit de o supraveghere politică mai strictă, deoarece deficiențele persistente în punerea în aplicare a normelor Schengen continuă să submineze buna funcționare a acestuia. Abordarea acestor deficiențe necesită urgent măsuri concrete de remediere.
1.Activități de evaluare și monitorizare în 2024
Activități de evaluare în 2024 1
În ultimul an, experți atât din partea Comisiei, cât și din țările Schengen, sprijiniți de observatori din partea agențiilor, oficiilor și organismelor UE 2 , au pus în aplicare programul anual pentru 2024 privind evaluările Schengen. Țările evaluate au fost Croația, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia. În urma acestor evaluări, Comisia a adoptat rapoarte de țară Schengen pentru Croația 3 și Polonia 4 , precum și un raport de evaluare privind deficiențele grave identificate în Ungaria. Au fost, de asemenea, încheiate evaluările Danemarcei, Norvegiei și Suediei (care au fost amânate din cauza restricțiilor generate de pandemia de COVID-19).
Având în vedere dinamica regională care afectează aceste țări, în special cele expuse amenințărilor hibride din partea Rusiei și utilizarea migrației ca armă de către Belarus, presiunea ridicată exercitată de migrație și criminalitatea transfrontalieră, s-a acordat o atenție deosebită următoarelor priorități:
·o guvernanță națională Schengen solidă drept condiție prealabilă pentru ca țările Schengen să participe în mod eficace la sistemul Schengen și să îl pună în aplicare pe deplin, prin capacități politice și administrative eficiente;
·consolidarea capacităților de gestionare a frontierelor pentru a controla frontierele externe în mod eficace, atât în circumstanțe normale, cât și în timpul crizelor, inclusiv o planificare solidă pentru situații neprevăzute, împreună cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale în cadrul gestionării europene integrate a frontierelor;
·inițiative de securitate adecvate scopului urmărit cu țările Schengen învecinate, adoptând o abordare cuprinzătoare la nivelul întregii rute, care pune accentul pe cooperarea proactivă între forțele de poliție și pe schimbul neîntrerupt de informații;
·verificări riguroase ale condițiilor de intrare în țările terțe ca parte a procedurilor de acordare a vizelor și punerea în aplicare a unor procese eficiente de returnare a persoanelor care nu sunt autorizate să rămână în spațiul Schengen;
·valorificarea sistemelor informatice la scară largă pentru a sprijini fiecare etapă a procesului Schengen, asigurându-se că funcționalitățile lor extinse oferă rezultate concrete în ceea ce privește consolidarea securității, gestionarea frontierelor externe și facilitarea schimbului de informații, respectând în același timp cerințele în materie de protecție a datelor.
|
Principalele concluzii ale evaluărilor de țară din 2024 În ansamblu, evaluările de țară din 2024 au evidențiat importanța tot mai mare a arhitecturii Schengen în abordarea principalelor provocări cu care se confruntă țările Schengen și UE, inclusiv creșterea presiunii la frontierele externe, gestionarea securității interne în fața amenințărilor în continuă evoluție și raționalizarea proceselor la toate nivelurile. Acest lucru a fost deosebit de evident în țările evaluate, în special în cele situate de-a lungul frontierei estice a UE, care au o dinamică regională similară. În timp ce unele dintre țările evaluate au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen, de exemplu în ceea ce privește supravegherea consolidată a frontierelor terestre și cooperarea polițienească mai activă, altele continuă să se confrunte cu provocări în ceea ce privește respectarea deplină a standardelor ridicate ale spațiului Schengen. Vulnerabilitățile sunt adesea generate de resursele specializate insuficiente, de neconcordanța dintre prioritățile strategice și cele operaționale și de utilizarea insuficientă a instrumentelor tehnice și juridice existente pentru a identifica și a aborda amenințările transfrontaliere în evoluție rapidă la adresa securității. Evaluările din 2024 evidențiază încă o dată necesitatea urgentă de a acorda prioritate, la nivel politic, strategic și operațional, politicilor, proceselor și instrumentelor Schengen pentru a asigura o punere în aplicare eficace pe teren, contribuind astfel la buna funcționare a spațiului Schengen. |
În februarie 2024, Comisia a efectuat o vizită neanunțată la consulatele german, polonez și spaniol din Mumbai, India, pentru a evalua politica comună în domeniul vizelor. Obiectivul a fost de a evalua potențialele vulnerabilități ale acestui important centru de intrare înainte de spațiul Schengen, care este unul dintre locurile care eliberează cel mai mare volum de vize de scurtă ședere și care se confruntă cu o cerere din ce în ce mai mare. Evaluarea a permis analizarea unora dintre plângerile pe care Comisia le primește în mod regulat cu privire la timpul excesiv de așteptare pentru programări, ceea ce poate duce, printre altele, la fenomenul de „visa shopping”. În acest context, echipa de evaluare a analizat atât cooperarea cu prestatorii externi de servicii, cât și aspecte specifice fiecărei țări (de exemplu, pentru Germania, centralizarea operațiunilor în Mumbai). Evaluarea neanunțată a concluzionat că nu există deficiențe grave în aplicarea cerințelor în materie de vize de către cele trei țări Schengen în consulatele lor și că deciziile privind cererile de viză sunt, în general, întemeiate. Printre problemele recurente care necesită în continuare atenție și îmbunătățiri se numără cooperarea cu prestatorii externi de servicii și utilizarea sistemelor informatice care sprijină procedurile de acordare a vizelor.
Activități de monitorizare în 2024
Monitorizarea continuă se află în centrul eforturilor de guvernanță pentru a identifica provocările și a răspunde cu rezultate reale și măsurabile. Prin urmare, succesul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen – și, prin extensie, stabilitatea spațiului Schengen în sine – depind de punerea în aplicare eficace a măsurilor de remediere recomandate. Măsurile sunt adaptate la situația specifică din fiecare țară Schengen și sunt concepute atât pentru a consolida aplicarea normelor Schengen, cât și pentru a se asigura că fiecare stat membru contribuie în mod pozitiv la libertatea și securitatea colectivă.
În eforturile sale de a consolida dimensiunea de monitorizare a evaluărilor Schengen, Comisia a intensificat controlul rapoartelor de monitorizare prezentate de țările Schengen pentru a identifica prompt eventualele lacune și întârzieri în punerea în aplicare. Deși, datorită tabloului de bord Schengen, raportarea de către țările Schengen este mai coerentă și mai regulată, rapoartele de monitorizare trebuie prezentate în continuare la timp. În 2024, șapte țări Schengen și-au prezentat cu întârziere rapoartele de monitorizare. Eforturile trebuie să se concentreze și pe îmbunătățirea calității raportării pentru a se asigura că informațiile furnizate sunt relevante. Acest lucru va permite Comisiei să își îndeplinească rolul de monitorizare în mod eficace și să se asigure că există un schimb semnificativ, care să conducă la soluții concrete, identificând în același timp atât progresele, cât și lacunele rămase.
Ca parte a eforturilor sporite de monitorizare, Comisia a efectuat vizite de monitorizare specifice, inclusiv o nouă vizită pentru a evalua deficiențele grave identificate anterior și trei vizite de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de acțiune.
Noua vizită în 2024
·Grecia (noiembrie 2024). Având în vedere deficiențele grave identificate în 2021 în ceea ce privește procesele și garanțiile în materie de returnare a resortisanților țărilor terțe care nu au drept legal de ședere, scopul vizitei a fost de a evalua punerea în aplicare a măsurilor de remediere. Având în vedere progresele limitate înregistrate de Grecia, echipa de evaluare a concluzionat că persistă deficiențele grave.
Vizite de verificare în 2024
·Grecia – gestionarea frontierelor externe (septembrie 2024). Motivul acestei vizite a fost reprezentat de progresele limitate raportate de Grecia în urma evaluării din 2021. Vizita a evidențiat progrese scăzute la nivel strategic și la frontierele terestre, necesitând măsuri urgente de remediere.
·Danemarca – gestionarea frontierelor externe (decembrie 2024). Obiectivul a fost de a evalua evoluțiile raportate de autoritățile daneze în ceea ce privește consolidarea guvernanței și a coordonării generale a gestionării frontierelor. Vizita a confirmat că au fost aduse îmbunătățiri notabile; cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a accelera punerea în aplicare deplină a structurii consolidate de guvernanță a frontierelor, sprijinită de o strategie cuprinzătoare privind resursele umane, cu personal suficient și cu formare adecvată.
·Irlanda – securitatea internă ca urmare a evaluării pentru prima dată aflate în desfășurare (noiembrie 2024). Vizita a confirmat că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea securității interne a UE prin punerea în aplicare a Sistemului de informații Schengen, inclusiv a noilor funcționalități; cu toate acestea, îmbunătățirile în ceea ce privește cooperarea polițienească au rămas limitate. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a impulsiona lucrările din cadrul evaluării Schengen pentru prima dată, care ar beneficia de pe urma unei guvernanțe Schengen mai puternice pentru a asigura punerea în aplicare rapidă a măsurilor de remediere.
În prezent, trei țări Schengen au încă deficiențe grave în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen 5 . Coordonatorul Schengen monitorizează îndeaproape situația împreună cu autoritățile naționale relevante, iar Comisia monitorizează în mod activ situația.
În urma celor mai recente evaluări ale rapoartelor de monitorizare prezentate de statele membre, Comisia închide planurile de acțiune 6 ale Liechtensteinului în domeniul Sistemului de informații Schengen 7 și al cooperării polițienești 8 , precum și planul de acțiune al Sloveniei 9 referitor la respectarea cerințelor în materie de protecție a datelor în punerea în aplicare a arhitecturii Schengen, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul privind evaluarea Schengen. Având în vedere rezultatele activităților de evaluare desfășurate în 2024, Comisia a închis din punct de vedere tehnic planurile de acțiune ale Poloniei care erau încă deschise la momentul evaluării 10 .
2.Tabloul de bord Schengen din 2024
În cadrul reuniunii Consiliului Schengen din decembrie 2024, Comisia a furnizat miniștrilor spațiului Schengen tabloul de bord Schengen din 2024. Tabloul de bord a fost însoțit de priorități strategice adaptate, evidențiind progresele înregistrate, îndemnând totodată la eforturi mai mari în domenii-cheie.
Tabloul de bord Schengen din 2024 (agregare): stadiul general al punerii în aplicare în funcție de dimensiunea specifică
O analiză a activităților de evaluare și monitorizare desfășurate în 2024 a evidențiat progrese în mai multe domenii importante, unele țări Schengen înregistrând progrese rapide în punerea în aplicare a planurilor lor de acțiune respective. De exemplu, în ceea ce privește politica în domeniul vizelor Schengen, mai multe țări au raportat îmbunătățiri orizontale în ceea ce privește abordarea deficiențelor din practicile prestatorilor externi de servicii. Deși au fost evaluate în domeniul vizelor în 2024, în special Norvegia și Suedia au înregistrat progrese substanțiale și sunt pe punctul de a-și finaliza planurile de acțiune. În mod similar, Cipru a depus eforturi semnificative pentru a pune în aplicare măsurile de remediere necesare, cu îmbunătățiri notabile în ceea ce privește procesul de returnare și Sistemul de informații Schengen. Între timp, deși au condus la noi recomandări, evaluările Poloniei și Ungariei au evidențiat, de asemenea, progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de remediere din ciclul de evaluare anterior.
Cu toate acestea, tabloul de bord Schengen din 2024 a confirmat, de asemenea, o tendință persistentă observată în ultimii ani, și anume ritmul inegal de punere în aplicare a recomandărilor la nivel național în urma unei evaluări Schengen. Deși tabloul de bord Schengen oferă o imagine de ansamblu a stadiului punerii în aplicare la un moment dat 11 , țările Schengen evaluate în același an și în privința cărora ar fi de așteptat să se afle în stadii similare de punere în aplicare prezintă în continuare niveluri semnificativ diferite ale progreselor înregistrate. De exemplu, în timp ce două dintre țările Schengen care sunt evaluate în 2025 au pus aproape integral în aplicare toate recomandările, acest lucru nu este valabil pentru a treia țară.
Situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor evaluării Schengen din aprilie 2025
În plus, un număr semnificativ de deficiențe de lungă durată persistă în mai multe țări Schengen la ani de la efectuarea evaluărilor lor; multe dintre aceste deficiențe se referă la aspecte esențiale ale cadrului Schengen. Acest lucru subminează eficacitatea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen în sprijinirea deplină a funcționării, securității și integrității spațiului Schengen. La rândul său, acest lucru creează vulnerabilități critice care, dacă nu sunt abordate rapid, ar putea avea un impact negativ substanțial asupra funcționării generale a spațiului Schengen.
Un element orizontal care necesită măsuri urgente de remediere se referă la punerea în aplicare a sistemelor informatice la scară largă care stau la baza arhitecturii Schengen – o vulnerabilitate cu implicații ample în materie de securitate pentru gestionarea frontierelor, migrație și asigurarea respectării legii. Acesta a fost identificat ca o deficiență majoră în cel puțin jumătate dintre țările evaluate. În pofida funcționalităților îmbunătățite ale Sistemului de informații Schengen – conceput pentru a consolida securitatea și a raționaliza procedurile – potențialul lor deplin rămâne nevalorificat, deoarece țările Schengen nu utilizează sistemul la standardele și capacitățile sale necesare. De exemplu, cinci țări încă nu emit semnalări privind persoanele vulnerabile, cum ar fi copiii expuși riscului de răpire, în timp ce o țară este responsabilă de emiterea a 75 % din aceste semnalări. Doar 16 țări au creat semnalări pentru verificări prin interviu, lăsând lacune critice în sistem: aceste verificări permit obținerea de informații cu privire la persoane sau obiecte conexe în scopul urmăririi penale a infracțiunilor și al prevenirii amenințărilor la adresa securității publice sau naționale. Aceste lacune afectează securitatea spațiului Schengen în ansamblu.
În același timp, țările Schengen nu introduc în mod adecvat date esențiale în sistem, chiar și atunci când astfel de informații sunt ușor accesibile la nivel național. La începutul anului 2025, existau aproximativ 1,7 milioane de semnalări privind persoane, dintre care doar aproximativ 900 000 (52 %) includeau fotografii și doar aproximativ 600 000 (35 %) conțineau amprente digitale. Aceste lacune grave afectează în mod semnificativ capacitatea țărilor de a identifica persoanele, în special cele care reprezintă amenințări la adresa securității. În plus, statele membre trebuie uneori să îmbunătățească o serie de cerințe în materie de protecție a datelor ale sistemelor informatice la scară largă și să consolideze monitorizarea acestor cerințe. Abordarea acestor deficiențe nu este doar o necesitate tehnică, ci și o cerință fundamentală pentru protejarea integrității și securității spațiului Schengen.
Comisia invită toate țările Schengen să întreprindă acțiuni ulterioare eficace ca urmare a rezultatelor tablourilor de bord Schengen din 2024 și să colaboreze activ, după caz, cu coordonatorul Schengen. În cazul în care recomandările au implicații financiare pentru țările Schengen, Comisia invită țările respective să acorde prioritate punerii lor în aplicare în cadrul programelor naționale ale fondurilor UE 12 . Deși sunt disponibile resurse financiare semnificative, adesea finanțarea UE nu este direcționată acolo unde este cea mai mare nevoie aceasta. Trebuie stabilite legături mai strânse între recomandările evaluării Schengen, evaluările vulnerabilității și finanțarea în cadrul noului cadru financiar multianual.
3.Evaluări tematice Schengen pentru 2024
Evaluările tematice Schengen oferă o ocazie unică de a evalua stadiul punerii în aplicare a normelor Schengen în țările Schengen la un moment dat și de a compara practicile țărilor care se confruntă cu provocări similare.
Evaluare tematică privind returnările mai eficace
În ultimul an, Consiliul European a solicitat acțiuni hotărâte la toate nivelurile pentru a facilita, a spori și a accelera returnările din UE, utilizând toate politicile, instrumentele și mijloacele UE aplicabile. Punerea în aplicare mai eficace a legislației actuale privind returnarea, împreună cu continuarea lucrărilor privind o abordare comună în materie de returnare, sprijină, de asemenea, o punere în aplicare mai rapidă și mai eficientă a Pactului privind migrația și azilul.
Ca răspuns la acest apel la acțiune, evaluarea tematică Schengen privind returnările mai eficace a fost efectuată și finalizată în 2024. Raportul a fost adoptat în decembrie 2024 și include o analiză transversală a instrumentelor actuale care pot contribui la acest obiectiv, inclusiv a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, a Directivei privind returnarea, a Codului frontierelor Schengen și a Sistemului de informații Schengen.
Echipa de evaluare a fost alcătuită din 15 experți din țările Schengen, doi experți ai Comisiei, un observator din partea Frontex și un observator din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale. Echipa a lucrat pe parcursul anului 2024 pentru a efectua o analiză aprofundată și a făcut vizite în Italia, Norvegia și Țările de Jos pentru a evalua practicile care, din cauza naturii lor specifice, nu au putut fi evaluate în mod eficace de la distanță.
Evaluarea a evidențiat complexitatea proceselor de returnare, care se aplică unei game variate de resortisanți ai țărilor terțe, inclusiv:
·persoanele care intră în spațiul Schengen în mod legal, dar care și-au depășit termenul prevăzut în permisul de ședere sau termenul de ședere legală (de exemplu, resortisanții care beneficiază de un regim de călătorii fără viză);
·persoanele care intră ilegal și sunt reținute la frontierele externe și
·persoanele reținute pe teritoriul unei țări Schengen ca urmare a șederii ilegale în urma intrării legale sau ilegale.
Ca atare, măsurile eficace de returnare se numără printre cele mai durabile instrumente de protejare a spațiului de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne.
Având în vedere multiplele părți interesate, procesele și mecanismele implicate, raportul tematic de evaluare Schengen a subliniat importanța returnării ca parte esențială a gestionării europene integrate a frontierelor. Pentru a realiza acest lucru, sunt esențiale o cooperare eficace între agenții la nivel național și european și un nivel suficient de pregătire și un schimb mai bun de informații. Acest lucru este necesar atât pentru un proces decizional eficient și în cunoștință de cauză, cât și pentru executarea deciziilor de returnare. Toate acestea pot fi facilitate prin intermediul Sistemului de informații Schengen. Raportul identifică provocările comune legate de etapele-cheie ale procesului de returnare, inclusiv inițierea acestuia, identificarea resortisanților țărilor terțe, returnările voluntare și forțate, precum și structurile și mecanismele de cooperare care sprijină aceste procese.
Pe baza raportului de evaluare, Consiliul a adoptat recomandări pentru a aborda provocările comune identificate 13 . Raportul de evaluare identifică, de asemenea, cele mai bune practici din unele țări Schengen care pot contribui la punerea în aplicare a măsurilor de remediere.
Rezultatele evaluării tematice au fost incluse în propunerea pentru o nouă abordare comună privind returnările, astfel cum a fost prezentată de Comisie în martie 2025 14 . Acestea alcătuiesc o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea sistemelor naționale de returnare până la instituirea deplină a noului cadru legislativ.
Acțiuni subsecvente evaluării tematice privind gestionarea europeană integrată a frontierelor (GEIF)
Gestionarea integrată a frontierelor este un obiectiv-cheie al UE, astfel cum se prevede la articolul 77 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Scopul său este de a facilita trecerea frontierelor și de a asigura un nivel uniform și ridicat de control la frontierele externe ale UE, contribuind astfel la securitatea internă a UE și la gestionarea eficientă a migrației, respectând în același timp drepturile fundamentale. Aceasta se bazează pe modelul de control al accesului pe patru niveluri, cuprinzând măsuri în țări terțe, cum ar fi cele din cadrul politicii comune în domeniul vizelor, măsuri cu țările terțe vecine, măsuri de control la frontierele externe, analiză de risc, precum și măsuri în spațiul Schengen și în domeniul returnării.
În perioada 2019-2020 a fost efectuată o evaluare tematică a strategiilor naționale ale țărilor Schengen pentru gestionarea integrată a frontierelor. În urma evaluării tematice, Consiliul a adoptat o decizie de formulare a unei recomandări privind abordarea deficiențelor identificate în evaluarea tematică 2019-2020 a strategiilor naționale ale statelor membre pentru gestionarea integrată a frontierelor 15 . Recomandarea a identificat cele mai importante aspecte pe care țările trebuie să le ia în considerare atunci când își revizuiesc strategiile naționale.
În a doua jumătate a anului 2024, Comisia și experții din țările Schengen 16 , împreună cu un observator din partea Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, au analizat progresele înregistrate până în prezent. Aceștia au analizat măsura în care strategiile naționale revizuite au fost aliniate la prioritățile de politică ale UE, punând accentul pe mecanismele de guvernanță, pe planificarea resurselor și pe obiectivele strategice. Utilizând 140 de indicatori, evaluarea a analizat măsura în care fuseseră puse în aplicare recomandările din evaluarea anterioară și a identificat domenii care necesită încă o atenție suplimentară.
Această analiză cuprinzătoare este un instrument-cheie pentru sporirea coerenței și a eficacității operaționale a guvernanței Schengen și pentru consolidarea punerii în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.
Rezultatele evaluării
Rezultatele arată îmbunătățiri notabile, un semn că țările sunt puternic angajate în realizarea de progrese în conformitate cu ciclul multianual de politică strategică europeană. Printre principalele îmbunătățiri înregistrate de la evaluarea din perioada 2019-2020 se numără consolidarea mecanismelor de guvernanță atât la nivel național, cât și la nivelul UE, o abordare mai coerentă bazată pe riscuri a controlului la frontiere și o mai bună planificare strategică a resurselor financiare. În special, componenta de returnare a devenit esențială pentru strategiile naționale, consolidând abordarea integrată și prin integrarea gestionării migrației, deși este încă necesară o armonizare suplimentară. Un alt pas important înainte îl reprezintă accentul sporit pus pe securitatea internă, care este în prezent un pilon central al gestionării integrate a frontierelor în toate țările Schengen.
Cu toate acestea, există în continuare lacune. Adesea, strategiile naționale nu sunt aliniate la planificarea capacităților, în special în ceea ce privește resursele umane, formarea și investițiile în infrastructură și echipamente. În plus, cooperarea dintre agenții rămâne fragmentată, limitând eficacitatea structurilor de guvernanță. Aceste deficiențe persistente, deja identificate în evaluarea anterioară, evidențiază necesitatea unei integrări și a unei coordonări strategice suplimentare pentru a asigura un sistem european de gestionare integrată a frontierelor cu adevărat unificat și rezilient.
Acțiuni subsecvente evaluării tematice privind traficul de droguri în spațiul Schengen
Având în vedere creșterea semnificativă a traficului de droguri în UE, evidențiată de confiscările record de cocaină 17 , în perioada februarie-noiembrie 2023 a fost efectuată o evaluare tematică pentru a identifica cele mai bune practici în ceea ce privește capacitățile naționale ale țărilor de combatere a traficului de droguri în UE. Prin urmare, în martie 2024, Consiliul a adoptat o decizie de punere în aplicare 18 de formulare a unei recomandări privind punerea în aplicare a celor mai bune practici identificate în evaluarea tematică Schengen din 2023.
Având în vedere că scopul principal al acestei evaluări tematice Schengen a fost de a identifica cele mai bune practici, țările Schengen au fost încurajate să evalueze valoarea adăugată și fezabilitatea includerii acestor practici în cadrele lor naționale, consultându-se, după caz, cu țările care le-au pus deja în aplicare.
Dintre cele 27 de state membre și țări asociate evaluate, toate țările, cu excepția uneia, au prezentat Comisiei și Consiliului planuri de acțiune. Comisia a primit planuri de acțiune din partea Austriei, Belgiei, Croației, Cehiei, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Islandei, Italiei, Letoniei, Liechtensteinului, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei, Spaniei, Suediei și Elveției.
În 2024, Comisia a revizuit 19 planurile de acțiune prezentate pentru a verifica punerea în aplicare a recomandării Consiliului prin care se solicită țărilor să analizeze și să ia în considerare punerea în aplicare a celor mai bune practici identificate în cursul evaluării tematice în sistemele lor naționale respective.
Pe baza planurilor de acțiune prezentate, statele membre care intenționează să pună în aplicare sau au pus deja în aplicare cel mai mare număr de bune practici sunt Austria, Belgia, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Malta și Țările de Jos. În plus, cele mai bune practici în ceea ce privește cartografierea fluxurilor de droguri ilicite demonstrează cea mai mare rată totală de punere în aplicare, arătând un angajament colectiv puternic și progrese semnificative în identificarea fluxurilor de droguri ilicite către spațiul Schengen. În schimb, cele mai bune practici pentru crearea de bariere și creșterea rezilienței centrelor logistice demonstrează o rată generală de punere în aplicare deosebit de scăzută, subliniind provocările considerabile care pot apărea din cauza limitărilor resurselor, a complexităților operaționale sau a priorităților naționale divergente. Lipsa unor progrese substanțiale în acest domeniu este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere importanța strategică a centrelor logistice, care reprezintă puncte critice de vulnerabilitate în lupta împotriva traficului de droguri. Abordarea acestor provocări va necesita o mai bună coordonare, o finanțare specifică și un sprijin tehnic sporit pentru țările care se confruntă cu dificultăți în acest domeniu.
Pe baza informațiilor furnizate în planurile de acțiune, Comisia consideră că toate planurile de acțiune prezentate sunt închise, cu o singură excepție. Punerea în aplicare a celor mai bune practici va fi monitorizată în continuare prin evaluări Schengen periodice, în conformitate cu programul multianual de evaluare și cu decizia de punere în aplicare a Consiliului.
4.Situația la frontierele interne
La 1 ianuarie 2025, au fost eliminate controalele la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, lăsând un singur stat membru al UE, Cipru, în așteptarea eliminării controalelor la frontierele interne.
La 10 iulie 2024, a intrat în vigoare Codul frontierelor Schengen revizuit 20 , care stabilește un nou cadru pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne, cu termene revizuite și cerințe mai stricte de monitorizare și raportare. Pe baza acestor noi norme, Comisia a adoptat decizii de punere în aplicare prin care a creat un model pentru notificarea de către țări a reintroducerii sau a prelungirii controlului la frontierele interne, împreună cu un format uniform de raportare cu privire la reintroducerea sau prelungirea controlului la frontierele interne 21 .
De la intrarea în vigoare a Codului frontierelor Schengen modificat, 10 țări Schengen au reintrodus controlul la frontierele lor interne 22 . Șase state membre (și anume Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia și Suedia) aveau deja controale la frontieră pentru perioade prelungite înainte de intrarea în vigoare a Codului frontierelor Schengen modificat. Ulterior, Germania a extins domeniul geografic de aplicare al acestor controale la toate frontierele sale interne. Țările de Jos au notificat reintroducerea controlului la frontiere pentru prima dată la toate frontierele sale terestre și aeriene. Bulgaria a reintrodus temporar controlul la frontierele sale terestre, ca măsură preventivă, în urma eliminării controalelor la frontierele interne.
Comisia aplică noile termene și obligații de raportare tuturor reintroducerilor și prelungirilor care au fost notificate de la intrarea în vigoare a codului modificat.
În cadrul dialogului său permanent privind controlul la frontierele interne, Comisia a fost în strânsă legătură cu țările care au reintrodus controlul la frontierele interne, precum și cu țările afectate de reintroducerea unor astfel de măsuri. Aceste discuții au încurajat un schimb de informații între țara în cauză, precum și între Comisie și țările Schengen. Comisia a subliniat că țările sunt obligate să adopte măsuri de atenuare pentru a limita, pe cât posibil, impactul unui control la frontiere asupra călătoriilor transfrontaliere, a operațiunilor de transport de marfă 23 și a funcționării regiunilor transfrontaliere. Discuțiile s-au axat, de asemenea, pe progresele continue în ceea ce privește monitorizarea recomandărilor Comisiei din noiembrie 2023 privind măsuri alternative pentru abordarea amenințărilor grave la adresa ordinii publice și a securității naționale 24 .
În același timp, în cadrul evaluărilor Schengen din 2024 s-au efectuat vizite la centrele de cooperare polițienească și vamală și secțiile de poliție din regiunile de frontieră internă. Aceste vizite au urmărit să verifice dacă structurile și procedurile asigură schimbul de informații în timp util și operațiuni comune eficace, abordând criminalitatea transfrontalieră, migrația ilegală și amenințările la adresa siguranței publice. Scopul general al acestor evaluări a fost (a) asigurarea unui schimb eficient de informații și a cooperării operative între autoritățile de aplicare a legii, consolidând astfel securitatea internă, și (b) identificarea domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri sau acțiuni corective. Aceste activități de monitorizare și discuții au evidențiat caracterul nesistematic al controalelor.
De asemenea, Comisia depune eforturi pentru a se asigura că nicio țară Schengen sau regiune transfrontalieră nu este afectată în mod deosebit de reintroducerea controalelor la frontierele interne, în special cele cu o situație geografică unică. Se iau măsuri relevante pentru a aborda cazurile în care reintroducerea controalelor la frontierele interne cauzează inconveniente grave pentru viața de zi cu zi a persoanelor fizice și a întreprinderilor.
Comisia a promovat, de asemenea, cooperarea operativă între țările Schengen pentru a aborda preocupările statelor membre în materie de securitate și migrație într-un mod mai eficace și mai eficient. De asemenea, Comisia a încurajat dezvoltarea cooperării regionale de-a lungul rutelor de migrație, colaborând activ și cu țările terțe. Pentru a asigura returnarea rapidă, dar și ordonată, a migranților aflați în situație ilegală la frontierele interne, țările Schengen trebuie să aplice acordurile lor bilaterale de readmisie preexistente sau, alternativ, să încheie acorduri operaționale pentru a pune în aplicare procedura de transfer introdusă în temeiul Codului frontierelor Schengen modificat.
Până în prezent, un stat membru, Germania, a prelungit controlul la frontierele interne de la intrarea în vigoare a Codului frontierelor Schengen modificat. La cererea Luxemburgului, Comisia a lansat deja o consultare 25 . Acest lucru a dus la reuniuni la nivel operațional și ministerial menite să abordeze obstacolele practice din calea fluxurilor transfrontaliere și să intensifice cooperarea în ceea ce privește măsurile operaționale alternative. Comisia își menține angajamentul de a susține principiile liberei circulații și securității în spațiul Schengen și va întreprinde acțiuni subsecvente, după caz, în cadrul viitorului ciclu Schengen, inclusiv prin emiterea de avize, astfel cum se prevede în Codul frontierelor Schengen revizuit.
5.Instrumente de evaluare și monitorizare Schengen
În noiembrie 2024, Comisia a înființat grupul de rezervă de evaluatori Schengen pentru 2025. În conformitate cu cerințele mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, aproape toate țările Schengen au desemnat cel puțin un expert. O singură țară s-a abținut pe motiv că desemnarea ar afecta în mod substanțial îndeplinirea sarcinilor naționale 26 și, prin urmare, nu a putut desemna cel puțin un expert pentru fiecare domeniu al sistemului Schengen 27 .
În total, au fost desemnați 545 de experți naționali, dintre care 525 de experți naționali au fost selectați pentru grupul de rezervă pentru 2025, ținând seama de criteriile generale și specifice prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 922/2022 și în invitația relevantă adresată țărilor Schengen 28 .
Numărul de experți selectați pentru fiecare țară Schengen (2025)
Pentru a asigura un grup de rezervă de experți de înaltă calitate pentru activitățile de evaluare și monitorizare, în 2024 a fost elaborată o strategie de formare în domeniul evaluării Schengen. Strategia stabilește aspectele esențiale ale activităților de formare în domeniul evaluării Schengen, pe baza obiectivelor pe termen scurt și mediu, în vederea punerii în aplicare a unei metodologii coerente pentru un cadru comun și integrat de formare în domeniul evaluării Schengen. Scopul său este de a oferi, printre altele, o programă comună pentru toate activitățile de formare, o guvernanță consolidată pentru punerea în aplicare a formării și o selecție raționalizată a stagiarilor, îmbunătățind astfel sinergiile cu grupul de rezervă de evaluatori Schengen. În 2024, 90 de experți au beneficiat de formare și au fost certificați ca evaluatori Schengen în cadrul activităților de formare inițială desfășurate în temeiul acestui cadru comun.
În ianuarie 2025 a avut loc al treilea atelier al coordonatorilor de țară și al experților principali, reunind țările Schengen și coordonatorii de țară ai Comisiei, împreună cu experții principali desemnați pentru evaluările din 2024 și 2025. Peste 40 de experți de rang înalt din țările Schengen, reprezentând o comunitate de peste 500 de evaluatori Schengen, au avut un schimb strategic cu privire la viitorul spațiului Schengen și, în special, cu privire la modalitățile de consolidare a cadrului de guvernanță atât la nivel european, cât și la nivel național. Atelierul a vizat, de asemenea, pregătirea coordonatorilor la nivel național pentru fiecare țară și a experților principali pentru activitățile de evaluare Schengen din 2025.
6.Perspective: activități de evaluare și monitorizare în 2025
Anul 2025 marchează cea de a 40-a aniversare a semnării Acordului Schengen la 14 iunie 1985. Această etapă va modela agenda guvernanței Schengen pe tot parcursul anului, reafirmând spațiul Schengen ca simbol al realizărilor noastre colective, și anume o Europă sigură și unită, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor europene deopotrivă. Pe măsură ce sărbătorim această realizare importantă, spațiul Schengen va rămâne în centrul priorităților Comisiei, fiind un activ strategic esențial pentru orientarea în peisajul geopolitic aflat în continuă evoluție.
Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen va reflecta în continuare caracterul dinamic și evolutiv al proiectului Schengen, asigurând reziliența și eficacitatea acestuia într-un mediu în schimbare. Au fost adoptate noi cerințe juridice, în special cele care decurg din Pactul privind migrația și azilul (de exemplu, Regulamentul privind procedura de screening, Regulamentul privind procedura de returnare la frontieră) și cele legate de noua arhitectură digitală care sprijină gestionarea frontierelor și securitatea internă a spațiului Schengen (de exemplu, regulamentele privind interoperabilitatea, procedurile ETIAS, accesul autorităților de aplicare a legii la EES, ETIAS, interoperabilitatea, Directiva privind schimbul de informații).
În acest sens, în consultare cu țările Schengen și cu organismele relevante ale UE, Comisia va revizui 29 chestionarul Schengen standard în 2025. Chestionarul actualizat va consolida, de asemenea, aspectele strategice care stau la baza bunei funcționări a spațiului Schengen, cum ar fi guvernanța Schengen și utilizarea instrumentelor financiare conexe ale UE.
În conformitate cu programul multianual de evaluare pentru perioada 2023-2029, programul anual de evaluare pentru 2025 30 va fi pus în aplicare. Acesta include evaluările periodice ale Elveției, Sloveniei și Austriei, precum și evaluările Bulgariei și României în urma integrării lor depline în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. În ceea ce privește activitățile de monitorizare pentru 2025, Comisia intenționează să efectueze vizite în Franța (vizită care a avut deja loc în martie 2025), în Grecia (septembrie 2025) și în Portugalia.
|
Ian. |
Feb. |
Mar. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
Iul. Aug. |
Sep. |
Oct. |
Nov. |
Dec. |
|
|
Evaluare periodică |
Elveția |
Slovenia |
Austria |
România |
Bulgaria |
||||||
|
Evaluare pentru prima dată |
|||||||||||
|
Evaluare tematică |
|||||||||||
Având în vedere rolul specific al evaluărilor tematice în identificarea și abordarea provocărilor transversale pentru spațiul Schengen, cum ar fi traficul de droguri și returnarea în ultimii doi ani, în urma consultărilor cu țările Schengen, Comisia consideră că anul 2026 reprezintă un moment oportun pentru lansarea unei alte evaluări tematice. Având în vedere războiul în curs din Ucraina și creșterea continuă a riscurilor în materie de securitate, această evaluare ar urmări să identifice lacunele și vulnerabilitățile din arhitectura frontierelor Schengen și de securitate, în vederea consolidării coerenței sale și a creșterii nivelului general de securitate internă.
În plus, în 2025, Comisia va continua să monitorizeze acțiunile subsecvente evaluărilor Schengen pentru prima dată aflate în curs pentru a promova gradul de pregătire tehnică al ambelor țări în cauză. În cazul Ciprului, vizitele necesare 31 ar putea avea loc în 2025, cu condiția ca autoritățile cipriote să fi pus în aplicare măsurile de remediere necesare. În cazul Irlandei, Comisia intenționează să publice raportul Schengen privind cooperarea judiciară în materie penală, cooperarea în materie de droguri și articolul 26 din Convenția Schengen în prima jumătate a anului 2025. În cazul în care rezultatul este pozitiv și sunt puse în aplicare rapid măsurile de remediere în alte domenii relevante, în special cooperarea polițienească, acest lucru va permite Consiliului să pună în aplicare aceste dispoziții în Irlanda și va conduce la intensificarea cooperării Schengen.
De asemenea, Comisia își va intensifica eforturile în 2025 pentru a sprijini integrarea fără sincope a cerințelor Schengen pentru țările care aspiră să adere la UE. Întrucât țările candidate la aderarea la UE sunt candidate la aderarea la spațiul Schengen, procesul de extindere a UE are implicații semnificative pentru spațiul Schengen. Țările candidate la aderarea la UE trebuie să îndeplinească toate cerințele Schengen până la momentul aderării la UE, chiar dacă unele drepturi Schengen, cum ar fi accesul activ deplin la toate sistemele de informații, dreptul de a elibera vize Schengen și dreptul de a elimina controalele la frontierele interne, se vor aplica doar într-o etapă ulterioară. Comisia va colabora îndeaproape cu țările candidate, astfel încât, până la momentul aderării acestora la UE, sistemul Schengen să fie ancorat într-un cadru național de guvernanță Schengen pe deplin funcțional. Acest lucru necesită o pregătire solidă, inclusiv punerea în aplicare a planurilor de acțiune Schengen, astfel cum se prevede în Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE 32 .
În cele din urmă, în ceea ce privește formarea, punerea în aplicare a unei programe comune în cadrul cursurilor de formare inițială în 2024 a creat o bază solidă pentru conceperea formării viitoare. Următoarele activități de formare inițială sunt programate pentru primăvara, vara și toamna anului 2025.
Pentru o prezentare generală a activităților de evaluare din 2024, a se vedea: Schengen Evaluation and Monitoring Mechanism - European Commission (Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen - Comisia Europeană).
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex); Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD); Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA); Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA).
Evaluarea Schengen a Croației - Rezumat și recomandări, disponibilă la adresa: Schengen evaluation of Croatia (Evaluarea Schengen a Croației).
Evaluarea Schengen a Poloniei - Rezumat și recomandări, disponibilă la adresa: Schengen evaluation of Croatia (Evaluarea Schengen a Poloniei).
Grecia, Franța și Ungaria.
Planurile de acțiune care nu au fost încă închise înainte de evaluările periodice din 2024 ale Cehiei, Ungariei și Slovaciei vor fi închise prin intermediul rapoartelor de țară Schengen care urmează să fie adoptate în 2025.
Închis la 16 octombrie 2024.
Închis la 1 noiembrie 2024.
Închis la 8 noiembrie 2024.
C(2024) 8110 final din 17 decembrie 2024.
În conformitate cu metodologia tabloului de bord Schengen, tabloul de bord Schengen din 2024 nu include punctaje pentru Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia, întrucât nu fuseseră încă adoptate rapoartele de țară care conțin recomandările respective în urma evaluărilor periodice din 2024. De asemenea, Bulgaria și România nu au fost incluse, deoarece prima lor evaluare periodică va avea loc abia în a doua jumătate a anului 2025. Țările Schengen evaluate recent în 2023 și la începutul anului 2024 (și anume Croația, Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania) nu au avut încă posibilitatea de a-și prezenta planurile de acțiune, care includ măsurile de remediere planificate care trebuie luate, sau primele lor rapoarte de monitorizare, deoarece termenele nu au expirat încă.
Fondul de management integrat al frontierelor – Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize, Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă.
Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 6 martie 2025 de formulare a unor recomandări privind domeniile comune în care sunt necesare îmbunătățiri, identificate în cursul evaluării tematice Schengen din 2024 intitulată „Reducerea decalajelor naționale: către un sistem de returnare al UE eficace cu ajutorul unor soluții comune și practici inovatoare”.
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem comun pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în Uniune și de abrogare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivei 2001/40/CE a Consiliului și a Deciziei 2004/191/CE a Consiliului. COM(2025) 101 final.
Documentul 6755/21 al Consiliului din 8 martie 2021.
Belgia, Germania, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Portugalia și România, conduși de Norvegia.
The fourth comprehensive overview of illicit drug markets in the European Union (A patra prezentare generală cuprinzătoare a piețelor drogurilor ilicite din Uniunea Europeană), realizată de Europol și de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie [OEDT ‑ redenumit Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) în luna iulie 2024].
Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 martie 2024 de formulare a unei recomandări privind punerea în aplicare a bunelor practici identificate în evaluarea tematică Schengen din 2023 a capacităților statelor membre de combatere a traficului de droguri în Uniune în ceea ce privește cooperarea polițienească, protecția frontierelor externe și gestionarea sistemelor informatice.
În conformitate cu articolul 21 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2022/922.
Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen).
Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/315 a Comisiei din 14 februarie 2025 de stabilire a unui model pentru notificarea reintroducerii temporare sau a prelungirii controlului la frontierele interne. C/2025/902; Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/308 a Comisiei din 14 februarie 2025 de stabilire a unui format uniform pentru raportul privind reintroducerea sau prelungirea controlului la frontierele interne în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului. C/2025/905.
Pentru o prezentare generală, a se vedea: Temporary Reintroduction of Border Control (Reintroducerea temporară a controlului la frontieră) - Comisia Europeană .
Potrivit Comunicării Comisiei privind culoarele verzi, vehiculele de transport de marfă nu ar trebui să se confrunte cu o întârziere totală de peste 15 minute la trecerea frontierelor interne ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T), indiferent de mărfurile pe care le transportă. Comisia a continuat să organizeze reuniuni cu rețeaua de puncte de contact naționale în domeniul transporturilor ori de câte ori au fost identificate potențiale probleme care ar putea afecta în mod negativ fluxul transportului rutier în cadrul pieței interne.
Recomandarea Comisiei din 23.11.2023 privind cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește amenințările grave la adresa securității interne și a ordinii publice în spațiul fără controale la frontierele interne. C(2023) 8139 final.
În conformitate cu articolul 27a din Regulamentul (UE) 2016/399.
În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/922.
Danemarca nu a desemnat un expert în domeniul cooperării polițienești.
Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/922.
În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2022/922.
Programul anual de evaluare pentru 2025, disponibil în Evaluarea anuală .
Articolul 23 din Regulamentul (UE) 2022/922.
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 2024. Comunicarea privind politica de extindere a UE. COM(2024) 690 final.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.4.2025
COM(2025) 185 final
ANEXĂ
la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
Raportul din 2025 privind starea spațiului Schengen
ANEXA 2
Compendiu de bune practici identificate în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen
Buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe aplicarea eficace și eficientă de către statele membre a normelor Schengen. Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen este o garanție esențială pentru a asigura punerea în aplicare adecvată a acquis-ului Schengen, care permite nu numai detectarea în timp util a vulnerabilităților, ci și identificarea bunelor practici și a soluțiilor inovatoare puse în aplicare de statele membre.
Compendiul de bune practici care însoțește Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2025 marchează a treia ediție de la intrarea în vigoare a noului Regulament privind mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. Ca document evolutiv, acesta cuprinde atât bunele practici identificate în versiunea sa anterioară, cât și măsurile noi și inovatoare identificate în evaluările care au avut loc în 2024, care îmbunătățesc în mod semnificativ punerea în aplicare a normelor comune și care ar putea fi puse în practică de alte state membre.
Compendiul de bune practici reunește o gamă largă de bune practici care acoperă mai multe aspecte ale acquis-ului Schengen, inclusiv guvernanța Schengen la nivel național, gestionarea frontierelor externe, politica în domeniul vizelor, returnările, precum și măsurile din interiorul spațiului Schengen, cum ar fi frontierele interne și securitatea internă. Scopul său este de a oferi informații cu privire la strategiile, instrumentele și măsurile inovatoare care pot sprijini autoritățile statelor membre în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și de a facilita schimbul de cunoștințe inter pares. Pentru a consolida acest efort de colaborare, ar trebui încurajat schimbul suplimentar de cunoștințe și experiență în cadrul organismelor relevante ale Consiliului. Compendiul servește la completarea bunelor practici existente prezentate în recomandările sau manualele aplicabile ale Comisiei sau ale Consiliului cu noi perspective.
Prezentul compendiu are un rol explicativ și nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Acesta este conceput ca o resursă valoroasă pentru factorii de decizie, pentru funcționarii responsabili cu asigurarea respectării legii și pentru alte părți interesate implicate în asigurarea funcționării armonioase și eficiente a spațiului Schengen, dar și pentru a sprijini posibilele soluții pentru măsurile de remediere care abordează viitoarele recomandări propuse de echipele de evaluare. Compendiul face parte din raportul anual menționat la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului.
GUVERNANȚA SCHENGEN LA NIVEL NAȚIONAL
1.Strategii naționale
|
Punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor (GEIF) |
|
Guvernanța gestionării naționale integrate a frontierelor ·Planul de contingență include proceduri detaliate pentru o varietate de scenarii potențiale de criză, definește roluri și responsabilități clare pentru toate autoritățile naționale relevante (inclusiv poliție, vamă, forțele armate și serviciile de imigrație), precum și pentru părțile interesate de la nivel local (cum ar fi municipalitățile și organizațiile neguvernamentale). Aceste planuri sunt completate în continuare cu proceduri de solicitare și integrare a sprijinului european. S-au efectuat mai multe teste asupra cadrului de planificare de contingență, care au implicat toate autoritățile naționale cu responsabilități în situații de criză. [Finlanda, 2023] ·Strategia națională de dezvoltare pe termen lung și programul guvernamental pe termen scurt privind securitatea internă includ priorități privind punerea în aplicare a acquis-ului UE și a acquis-ului Schengen, precum și evoluțiile cooperării internaționale în materie de aplicare a legii. Programul acoperă și recomandările evaluării Schengen. Analiza și raportarea anuală asigură punerea în aplicare eficientă și operaționalizarea. Această arhitectură strategică națională, care conectează prioritățile UE la strategiile naționale, facilitează punerea în aplicare (alocarea de resurse) eficientă și operaționalizarea acquis-ului UE și a acquis-ului Schengen în mod sistematic. [Croația, 2024] ·Un document strategic general ghidează eforturile naționale de punere în aplicare a normelor Schengen în perioada 2021-2027, aliniindu-se la standardele europene pentru a consolida cooperarea Schengen. Autoritățile publice, inclusiv diverse departamente ministeriale, joacă roluri esențiale în acest concept național de guvernanță Schengen. Planul de punere în aplicare a spațiului Schengen 2023 servește drept instrument principal pentru realizarea acestor obiective în diferite domenii ale cadrului Schengen. Ministerul de Interne are sarcina de a evalua progresele înregistrate, de a actualiza conceptul și de a raporta guvernului o dată la doi ani, utilizând indicatori și calendare pentru a măsura succesul și a se alinia la obiectivele Cehiei în materie de gestionare a frontierelor europene. [Cehia, 2024] |
|
Mecanismul de control al calității ·Ministerul de Interne a instituit un mecanism național de evaluare a frontierelor externe, bazat pe mecanismele europene și naționale de control al calității. Acesta reunește recomandările formulate în cadrul mecanismului de evaluare Schengen, al evaluării vulnerabilității efectuate de Frontex și al vizitelor naționale de evaluare. Acestea din urmă includ o evaluare a aspectelor legate de Sistemul de informații Schengen/SIRENE și de cooperarea polițienească. [Austria, 2020] ·Gestionarea frontierelor la nivel național și la nivelul UE ar trebui să facă în mod sistematic obiectul aplicării mecanismului european de control al calității care acoperă întregul domeniu de aplicare al GEIF. Mecanismul național permanent de control al calității include o rezervă națională de evaluatori, care este instruită în cadrul cursurilor Frontex pentru evaluatorii Schengen. [Evaluarea tematică a strategiilor GIF naționale, 2020] |
|
Cooperarea dintre agenții |
|
·Coordonarea și cooperarea formalizată strânsă și eficace între diferitele autorități naționale de la nivel central, regional și local sunt considerate esențiale pentru funcționarea eficace a sistemelor de gestionare integrată a frontierelor. Sunt desfășurate unități de poliție de frontieră în apele teritoriale și în zonele de uscat ale țărilor terțe în cauză, asigurând permanent patrularea comună pe mare și pe calea aerului la bordul navelor și al avioanelor statului membru, cu ajutorul mijloacelor electronice, cum ar fi sistemul integrat de supraveghere externă (SIVE). [Evaluarea tematică a strategiilor GIF naționale, 2020] ·Schimbul de date operative între agenții prin intermediul aceleiași platforme contribuie la crearea unei imagini structurate comune, care îmbunătățește calitatea schimbului de informații și sprijină principalele părți interesate în îndeplinirea misiunii lor instituționale, evitând duplicarea eforturilor. [Estonia, 2023] ·Constituirea unei celule comune de anchetă, cu implicarea altor autorități naționale de aplicare a legii și a altor cinci state membre ale UE afectate de fluxul de migrație, precum și a Europol și a Frontex, a permis un schimb de informații eficace și de mare viteză și, prin urmare, o reacție rapidă, precum și luarea de măsuri eficace pentru a încetini fluxul de migrație și pentru a întreprinde acțiuni împotriva facilitatorilor. Colectarea și concentrarea datelor operative în materie penală și a informațiilor din surse deschise în această celulă și verificarea încrucișată a persoanelor a transformat celula comună de anchetă într-un centru operațional la frontiera externă, sprijinind gestionarea generală a fenomenului. [Lituania, 2023] |
2.Capacitățile naționale
|
Formare |
|
Cooperarea cu CEPOL ·Participarea coordonată și activă la formarea în materie de asigurare a respectării legii la nivelul Uniunii face parte integrantă din cooperarea dintre agenții în cadrul structurii permanente de guvernanță a poliției, a vămilor și a poliției de frontieră. Nevoile de formare sunt discutate în mod regulat nu numai de Colegiul național Universitar de Poliție, ci și în cooperare constantă cu instituțiile de formare ale poliției de frontieră și ale vămilor. Participarea la cursurile CEPOL este ridicată, iar accesul la platforma de e-learning a CEPOL este acordat unui număr mare de agenți de aplicare a legii. Cursurile de formare CEPOL sunt incluse în planurile anuale de formare ale poliției, vămilor și poliției de frontieră și, sub coordonarea Colegiului național Universitar de Poliție, locurile disponibile în cadrul cursurilor de formare CEPOL sunt partajate între autoritățile de aplicare a legii, pe baza nevoilor și competențelor acestora. În plus, informațiile privind posibilitățile de formare CEPOL sunt ușor accesibile pe intranetul poliției, al vămilor și al poliției de frontieră. [Finlanda, 2023] |
|
Returnările ·S-a încheiat un acord cu o companie aeriană pentru utilizarea de aeronave și simulatoare în mod regulat în scopul instruirii rezervei de escorte în ceea ce privește operațiunile de returnare, nu numai din punct de vedere operațional, ci și pentru a simula situațiile de urgență care ar putea avea loc în timpul operațiunilor de returnare, cum ar fi incendiile. [Finlanda, 2023] |
|
Biroul SIRENE ·Biroul SIRENE al Biroului Național de Investigații a creat un curs național de formare online axat pe Sistemul de informații Schengen reînnoit. Cursul conține verificări ale materialelor teoretice și ale cunoștințelor. Pachetul de formare online este obligatoriu pentru agenții de poliție, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, iar finalizarea cursului este monitorizată și urmărită. [Finlanda, 2023] ·S-a înființat un centru de formare de ultimă generație la sediul biroului SIRENE, care oferă oportunități de formare practică cuprinzătoare pentru toți utilizatorii finali ai tuturor autorităților naționale de aplicare a legii. Activitățile educaționale includ sesiuni practice în laboratoare informatice și punerea la dispoziție a platformelor de e-learning, inclusiv intranetul poliției și cursurile CEPOL, legate de învățarea la distanță în Sistemul de informații Schengen. Academia de Poliție cooperează periodic cu departamentele relevante din cadrul poliției, cu universitățile locale și cu organizațiile neguvernamentale pentru a se asigura că sunt incluse actualizări periodice în programul de formare, inclusiv în domeniul cooperării polițienești internaționale și al aspectelor legate de Schengen. Un set complet de manuale care conțin toate informațiile relevante privind Sistemul de informații Schengen, sistemul automat de identificare a amprentelor digitale și aspectele SIRENE pentru fiecare autoritate națională competentă și fiecare serviciu de poliție este disponibil prin intermediul bibliotecilor electronice pe intranetul poliției. [Cipru, 2023] ·Sistemul informatic național înregistrează informații și documente privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul returnării, oferind astfel o imagine completă asupra situației acestora. Biroul SIRENE este responsabil cu transformarea directă, în sistemele autorităților din domeniul migrației, a semnalărilor naționale privind returnarea în semnalări privind refuzul intrării și al șederii la primirea formularelor R-A SIRENE din alte state membre cu privire la semnalările naționale. Aceeași procedură poate fi efectuată de polițiștii de frontieră atunci când persoana care face obiectul unei semnalări privind returnarea este localizată la ieșirea de pe teritoriul UE. [Estonia, 2023] ·Biroul național SIRENE a pus în aplicare o practică de formare remarcabilă pe teme legate de SIS, oferind materiale precum afișe, manuale și podcasturi pentru a spori gradul de sensibilizare și de utilizare a SIS la nivel național. Formatorii sunt disponibili pentru sesiuni la cerere, iar materialele au fost distribuite în rândul autorităților naționale relevante. [Cehia, 2024] |
|
Formare în comun cu alte state membre ·Statul membru a adoptat conceptul de formare în comun cu serviciile de poliție din țările învecinate ca modalitate de îmbunătățire a cooperării în zonele de frontieră. Sesiunile de formare în comun și crearea de alte autorități de aplicare a legii cu omologi străini provin, de exemplu, din activitatea Comitetului de cooperare bilaterală. Sesiuni de formare în comun sunt organizate și de Centrul de cooperare polițienească și vamală. [Germania, 2020; Spania, 2022] |
|
Protecția datelor ·Există sesiuni de formare bine elaborate privind protecția datelor pentru personalul expatriat din cadrul oficiilor consulare și de formare în domeniul protecției datelor, organizate în cooperare cu responsabilul cu protecția datelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și cu Autoritatea pentru Protecția Datelor. [Cehia, 2019] ·Există un concept amplu de formare a operatorului de date al Sistemului de informații Schengen național și, în special, se furnizează module de e-learning și există o strategie cuprinzătoare de formare pentru noii membri ai personalului. [Țările de Jos, 2021] ·Se asigură formarea cuprinzătoare privind cerințele în materie de protecție a datelor referitoare la Sistemul de informații Schengen, aceasta fiind organizată de responsabilul cu protecția datelor și furnizată membrilor personalului Sistemului național de informații Schengen și al biroului SIRENE, precum și utilizatorilor finali, în special în ceea ce privește eforturile de sensibilizare. [Italia, 2021] ·Ministerul Afacerilor Externe asigură formarea și sensibilizarea personalului cu privire la cerințele în materie de protecție a datelor în legătură cu procedura de eliberare a vizelor și cu Sistemul de informații privind vizele, inclusiv cu implicarea activă a Biroului RPD, pentru utilizatorii finali, în special pentru personalul consular înainte de detașarea la ambasade/consulate. [Grecia, 2021] ·Responsabilul cu protecția datelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe furnizează tuturor utilizatorilor finali ai Sistemului de informații privind vizele un manual privind prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal. Ghidul este concis și ușor de utilizat. [Cehia, 2024] ·Formarea personalului privind protecția datelor în sistemele informatice la scară largă prin sesiuni periodice online și cu prezență fizică, inclusiv cursuri de „formare a formatorilor” pentru a maximiza raza de acțiune și a promova o cultură a protecției datelor. Responsabilii cu protecția datelor din cadrul diferitelor autorități joacă un rol esențial în organizarea și furnizarea acestor cursuri de formare. [Polonia, 2024] |
|
Cursuri de pregătire online ·Formare periodică instituită la toate punctele de trecere a frontierei, care asigură faptul că polițiștii de frontieră învață în mod constant și au cunoștințe actualizate privind procedurile de verificare la frontieră. Formarea online constă în teste zilnice pe care polițiștii de frontieră trebuie să le efectueze în timpul serviciului lor. Există o rezervă de 200 de întrebări cu variante multiple de răspuns, iar în fiecare zi 10 întrebări sunt atribuite aleatoriu polițiștilor de frontieră de serviciu. Întrebările se referă, de asemenea, la temeiurile juridice, la gestionarea echipamentelor și la protecția datelor. Șeful de tură verifică rezultatele și, pe baza lacunelor identificate în cunoștințele polițiștilor de frontieră cu privire la anumite subiecte, se organizează lunar cursuri de formare specifice pe aceste teme. [Ungaria, 2024] |
|
Drepturile fundamentale ·Autoritățile naționale dispun de instrumente online de actualizare a cunoștințelor pentru polițiștii de frontieră, care includ atât cursuri obligatorii, cât și cursuri opționale. În completarea acestor platforme, se dezvoltă și se utilizează o platformă online pentru cursuri de actualizare a competențelor, axată exclusiv pe drepturile fundamentale în ceea ce privește controlul la frontiere și returnările. Platforma se bazează pe manualul de cursuri Frontex din 2019 pentru formatorii în materie de drepturi fundamentale și este disponibilă publicului, este bine structurată și ușor de utilizat, conectând standardele și garanțiile în materie de drepturi fundamentale la scenariile de control la frontiere. [Croația, 2024] |
|
Echipamente |
|
Dispozitive mobile ·S-au instalat dispozitive mobile pentru a oferi agenților de patrulare acces la bazele de date relevante prin intermediul unei aplicații mobile. Dispozitivele mobile ușor de utilizat, dar puternice pot citi plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor, precum și zona de citire optică (MRZ) a documentelor de identitate. Acestea sunt, de asemenea, dotate cu capacități de recunoaștere facială (și anume trimit fotografii în scopul recunoașterii faciale către o bază de date centrală). [Ungaria, 2019] ·Toți agenții de poliție cu profilul relevant au fost dotați cu telefoane inteligente, care au acces direct la bazele de date naționale (internaționale) și dispun de o aplicație de comunicare securizată. Forțele naționale de poliție utilizează o soluție mobilă pentru a lucra în afara biroului. Prin intermediul dispozitivelor mobile (tablete, telefoane inteligente și laptopuri), fiecare agent de poliție operativ poate efectua căutări în bazele de date naționale (internaționale) (cum ar fi documente de identitate, plăcuțe de înmatriculare și date biometrice). Elemente precum plăcuțele de înmatriculare, care sunt scanate cu telefonul inteligent, sunt verificate imediat în baza de date centrală. [Țările de Jos, 2021] Documente pentru verificarea condițiilor de intrare ·Polițiștii de frontieră din prima linie a aeroportului internațional au posibilitatea de a utiliza un formular care conține întrebările necesare pentru a stabili îndeplinirea majorității condițiilor de intrare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Codul frontierelor Schengen. Formularul facilitează verificarea condițiilor de intrare pentru resortisanții țărilor terțe, îmbunătățește comunicarea dintre polițiștii de frontieră și călători și depășește potențialele bariere lingvistice. Formularul este disponibil în 28 de limbi care corespund traficului internațional pe aeroport, cum ar fi limba chineză, coreeană, rusă, ucraineană și albaneză, și este utilizat pentru a facilita verificarea condițiilor de intrare atunci când există o barieră de comunicare între pasageri și polițiștii de frontieră. Resortisantul țării terțe are nevoie de o perioadă scurtă de timp pentru completarea formularului și acest lucru nu afectează timpul de așteptare la frontiere. [Ungaria, 2024] |
3.Sisteme informatice la scară largă
|
Aplicații naționale |
|
Semnalări și interogări ·În cazul în care biroul SIRENE creează, actualizează sau șterge o semnalare utilizând aplicația națională, autoritatea emitentă/solicitantă este notificată automat prin e-mail. Acest lucru simplifică procedura, reduce volumul de muncă și îmbunătățește schimbul de informații între diferitele autorități implicate. [Ungaria, 2019] ·Statul membru primește date privind pasagerii de la toate zborurile care provin din țări terțe, Targeting Centre Borders le compilează, iar datele sunt prelucrate automat prin intermediul sistemului național de informații prealabile referitoare la pasageri (API). Sistemul API constă în baze de date naționale, „liste de supraveghere”, profiluri bazate pe analiza riscurilor, Sistemul de informații Schengen și baza de date privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD). În cazul unei corespondențe, operatorii au acces la mai multe baze de date și utilizează aplicația națională pentru a verifica respectiva corespondență și pentru a obține mai multe informații despre semnalare (fotografii, amprente digitale, mai multe detalii despre „acțiunea care trebuie întreprinsă” etc.). Rezultatele pozitive afișează identificatorii, „motivul cererii” și „acțiunea care trebuie întreprinsă”. Datele și detaliile de zbor ale suspectului sunt transmise aeroportului sau portului maritim relevant care este responsabil de reținerea suspectului. [Țările de Jos, 2021] ·Pe lângă proprietarii de arme de foc, toate armele de foc importate trebuie, de asemenea, să fie înregistrate de importatori și intermediari în registrul poliției, efectuându-se aceleași interogări automate. Începând din august 2022, a devenit obligatorie încărcarea fotografiilor cu armele de foc, care să indice toate marcajele și numerele de serie disponibile. Acest lucru asigură faptul că fotografiile sunt disponibile pentru a fi atașate la semnalări în cazul în care o armă este introdusă în Sistemul de informații Schengen. [Lituania, 2023] ·Un proces de creare a semnalărilor ușor de utilizat, cu un grad ridicat de automatizare pentru semnalările naționale privind cetățenii (naționali). Acesta implică importul automat de date din registrul național, inclusiv fotografii. Aceste date sunt transferate direct în semnalările Sistemului de informații Schengen atunci când sunt create. [Croația, 2024] ·Autoritatea vamală națională dispune de un sistem automat de interogare pentru a verifica declarațiile vamale ale vehiculelor în Sistemul de informații Schengen utilizând numere VIN. [Croația, 2024] ·Actualizările proactive ale semnalărilor create anterior referitoare la persoane, împreună cu descrierea documentului lor de identitate/documentului lor, sporesc probabilitatea de a găsi o semnalare în timpul căutărilor. [Croația, 2024] |
|
Raportarea unui rezultat pozitiv ·Există mai multe practici pentru a asigura notificarea automată a unui rezultat pozitiv către biroul SIRENE. În mod concret: -Informațiile cu privire la un rezultat pozitiv se afișează pe ecranele agentului din a doua linie de îndată ce acestea sunt înregistrate în prima linie. Polițiștii de frontieră din biroul SIRENE primesc, de asemenea, informații cu privire la rezultatele pozitive prin intermediul aplicației pentru polițiștii de frontieră. [Polonia, 2015] -Atunci când Agenția Națională a Vehiculelor Rutiere obține un rezultat pozitiv, biroul SIRENE primește un e-mail automat de notificare. Acest lucru permite operatorului SIRENE să verifice rezultatul pozitiv și să contacteze agenția în cazul în care aceasta din urmă nu a luat inițiativa. [Luxemburg, 2016] -Aplicația pentru polițiștii de frontieră are o funcționalitate directă de tip „chat” cu responsabilul de caz din cadrul biroului SIRENE, care permite contactul direct și imediat cu biroul SIRENE în cazul în care este trimis un formular intern de raportare a rezultatelor pozitive. [Croația, 2018] ·La aeroport, polițiștii de frontieră au instituit o procedură eficace de urmărire a rezultatelor pozitive privind semnalările de controale discrete, în cooperare cu lucrătorii vamali. Atunci când constată că un pasager face obiectul unei cereri de realizare a unui control discret în Sistemul de informații Schengen, polițiștii de frontieră vor semnala în mod discret acest lucru lucrătorilor vamali. [Franța, 2021] ·Aplicația națională pune la dispoziția utilizatorilor finali formularul de raportare a rezultatelor pozitive aferent semnalărilor din Sistemul de informații Schengen, cu un model completat în prealabil care extrage din semnalare toate datele disponibile. Utilizatorii finali completează câmpurile relevante pentru obținerea de rezultate pozitive și trimit formularul direct biroului SIRENE; un mesaj electronic primit include formatul HTML, care poate fi convertit direct într-un formular SIRENE. Întrebările de verificare prin interviu sunt completate în prealabil în formularul de raportare a rezultatelor pozitive. Acest lucru asigură un nivel foarte bun de calitate a datelor și de raportare a rezultatelor pozitive în timp real. [Lituania, 2023] ·Se utilizează o procedură eficace de raportare a faptului că o persoană care face obiectul unei decizii de returnare și al unei semnalări privind returnarea a părăsit spațiul Schengen. În astfel de cazuri, autoritatea de poliție de frontieră care a obținut rezultatul pozitiv înregistrează plecarea direct în aplicația utilizată de Serviciul Migrație. Biroul SIRENE șterge semnalarea privind returnarea și introduce semnalarea privind refuzul intrării în afara programului de lucru, atunci când informațiile privind plecarea sunt primite de la un alt stat membru Schengen sau de la ambasadele sau consulatele naționale. În cazurile de returnare forțată, unitățile de poliție locale care au executat returnarea forțată o înregistrează, de asemenea, direct în sistem. O astfel de procedură asigură o gestionare eficace a politicii de returnare la nivel național și asigură, de asemenea, că semnalarea privind refuzul intrării este introdusă în Sistemul de informații Schengen fără întârziere atunci când decizia de returnare este însoțită de o interdicție de intrare. [Finlanda, 2023] ·Comunicarea automată și ușor de utilizat a unui rezultat pozitiv între prima și a doua linie la anumite puncte de trecere a frontierei. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv, agentul din prima linie are posibilitatea de a trimite informațiile privind rezultatul pozitiv din prima linie direct către a doua linie. Ulterior, o notificare de culoare roșie va fi vizibilă pentru a doua linie. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv privind persoanele care fac obiectul unui control discret, prima linie colectează în mod discret informațiile disponibile și, în plus, atașează capturi de ecran ale pașaportului/cărții de identitate/certificatului de înmatriculare a vehiculului. Acestea vor fi trimise automat la a doua linie, se va crea un formular de raportare a rezultatelor pozitive, care va fi trimis către SIRENE. [Ungaria, 2024] ·La primirea unui formular național de obținere a unui rezultat pozitiv referitor la o semnalare din Sistemul de informații Schengen străin, sistemul SIRENE de gestionare a cazurilor transferă automat datele existente deja în limba engleză către formularele SIRENE G, H sau R, în funcție de categoria semnalării. Introducerea manuală necesară este minimă înainte de a fi trimisă către alte birouri SIRENE. Atunci când biroul SIRENE primește un formular SIRENE R-A referitor la o semnalare națională privind returnarea, formularul este transferat automat din sistemul de gestionare într-o bază de date utilizată de autoritățile poliției de frontieră și ale poliției externe. Apoi, aceasta convertește automat semnalarea în funcție de necesități sau o elimină în cazul în care decizia de returnare nu este însoțită de o interdicție de intrare. Același proces se aplică și în cazul primirii formularelor SIRENE R-B sau R-E. Formularele de răspuns pozitiv și semnalare sunt prelucrate în timp util. Pentru semnalările naționale privind obținerea unui rezultat pozitiv referitoare la persoane dispărute, formularul național de rezultat pozitiv include un câmp obligatoriu privind consimțământul pentru schimbul de informații de localizare cu persoana care depune raportul privind persoana dispărută. [Slovacia, 2024] |
|
Crearea de semnalări |
|
·În fluxul de lucru SIRENE, a fost creat un mesaj de avertizare pentru a reaminti autorităților necesitatea de a introduce date biometrice, dacă acestea sunt disponibile, atunci când se creează o semnalare în SIS. [Țările de Jos, 2021] ·Există un nivel ridicat de calitate a datelor și automatizare în două procese din Registrul persoanelor căutate. În primul rând, atunci când se creează o semnalare privind un resortisant, registrul verifică automat dacă există un vehicul sau o armă de foc înregistrată în bazele de date naționale pe numele persoanei și oferă automat utilizatorului final posibilitatea de a include obiectul respectiv ca o extensie a semnalării, fapt care trebuie confirmat de utilizatorul final. În al doilea rând, atunci când introduce o semnalare privind un rezident, registrul completează în prealabil și importă datele alfanumerice (inclusiv informațiile din documentul de identitate) în semnalare din registrele naționale (fotografia documentului de identitate nu este încărcată automat, ci se adaugă manual, atunci când este disponibilă). În plus, atunci când creează o semnalare privind returnarea în aplicația națională referitoare la o persoană ale cărei informații cu caracter personal se află în registrele naționale, aplicația națională importă, de asemenea, datele alfanumerice și biometrice în semnalare (inclusiv copia documentului de identitate, dacă este disponibilă). [Lituania, 2023] ·Completarea în prealabil automată a datelor în semnalări. Atunci când introduce o semnalare privind un rezident național în sistemul de înregistrare a mandatelor, registrul completează în prealabil și importă datele alfanumerice și fotografia persoanei care face obiectul semnalării din registrul național relevant. [Ungaria, 2024] |
|
Schimbul de informații |
|
·Atunci când o semnalare națională privind o persoană dispărută este introdusă în Sistemul de informații Schengen, biroul național SIRENE va primi un formular SIRENE C generat automat. Acest formular include toate informațiile suplimentare relevante și poate fi transmis direct altor birouri SIRENE de către biroul național SIRENE. Generarea automată a formularelor SIRENE C pentru semnalările în temeiul articolului 32 permite transmiterea rapidă a datelor pentru a oferi asistență altor state membre în cazuri urgente. [Irlanda, 2024] |
|
Sisteme naționale de informații Schengen și sisteme naționale de informații privind vizele și sisteme informatice |
|
·Centrul de operațiuni de securitate monitorizează securitatea întregii rețele de poliție la nivel de utilizator, detectând anomaliile care ar putea indica posibile atacuri. Atunci când centrul de operațiuni de securitate detectează o utilizare suspectă, centrul de operațiuni trebuie să intervină pentru a verifica posibila anomalie. Monitorizarea activă a „comportamentului atipic” din partea utilizatorilor finali care efectuează interogări le permite acestora să identifice semnele de utilizare necorespunzătoare a Sistemului de informații Schengen și să prevină posibilele riscuri la adresa securității datelor. [Țările de Jos, 2021] ·În sistemul informatic național de vize, cererile urgente (de exemplu, într-un caz în care un solicitant trebuie să călătorească la foarte scurt timp după depunerea cererii, cum ar fi spitalizarea unui membru al familiei) sunt marcate permanent. Prin urmare, cererile urgente sunt ușor de identificat, acestea putând fi cu ușurință tratate în mod prioritar. [Malta, 2022] ·Rapoartele lunare privind calitatea datelor generate de eu-LISA sunt primite la biroul Sistemului de informații Schengen național și, ulterior, sunt prefiltrate pentru a include numai semnalările pe care biroul SIRENE trebuie să le verifice și/sau să le transmită utilizatorilor finali care au creat semnalarea specifică. Verificarea pe două niveluri a posibilelor erori asigură într-o mare măsură buna calitate a datelor introduse în Sistemul de informații Schengen de către autorități. [Lituania, 2023] ·Aplicația Sistemului național de informații Schengen afișează în mod vizibil „Raportare imediată” și „Uzurpare de identitate”, plasând textul în partea de sus a semnalării, evidențiat cu litere roșii. O astfel de afișare permite utilizatorului final să cunoască imediat situația în ceea ce privește urgența, complexitatea și sensibilitatea semnalării. [Cipru, 2023] ·Infrastructura informatică de prelucrare a cererilor de viză facilitează în mod semnificativ depunerea și examinarea cererilor de viză în mod securizat, limitând dependența de prestatorul extern de servicii în ceea ce privește gestionarea și controlul sistemelor. În primul rând, există un formular de cerere de viză online, care este disponibil pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe și utilizat pentru aproximativ 80 % din cererile de viză, inclusiv un „ghid” cu explicații utile în numeroase limbi cu privire la datele care urmează să fie introduse în diferitele câmpuri. La sfârșitul procesului, este posibilă crearea unei liste de verificare pentru documentele justificative necesare, în funcție de locul depunerii cererii și de scopul călătoriei. În al doilea rând, a fost dezvoltat un sistem de introducere a datelor pentru prestatorul extern de servicii pentru înregistrarea cererilor și combinarea acestora cu date biometrice și cu documente justificative scanate, gestionat integral de autoritățile naționale. În sfârșit, sistemul „de bază” de prelucrare a cererilor pentru examinarea cererilor și luarea deciziilor are o interfață intuitivă, ușor de utilizat, care le permite factorilor de decizie să contacteze cu ușurință consulatele, prestatorii externi de servicii, polițiștii de frontieră și poliția în legătură cu o anumită cerere. VIS Mail este integrat în sistem într-un mod ușor de utilizat, iar sistemul dispune de diverse instrumente analitice și statistice. Funcționalitatea de gestionare a înregistrărilor și de control a sistemului notifică echipei de sprijin a ministerului orice activitate neobișnuită a utilizatorilor care prelucrează date. [Finlanda, 2023] ·Procedură standardizată de înregistrare a fotografiilor resortisanților țărilor terțe în registrul de politici privind străinii, în conformitate cu standardele OACI. Acest lucru are ca rezultat fotografii de înaltă calitate și facilitează identificarea persoanelor care fac obiectul semnalărilor naționale privind returnarea și al semnalărilor privind refuzul intrării. [Ungaria, 2024] ·Verificări automate ale amprentelor digitale efectuate pe baza analizei riscurilor în materie de criminalitate și imigrație, în plus pentru a stabili identitatea persoanelor și pentru a confirma rezultatele pozitive. [Ungaria, 2024] ·Există un proces bine planificat și documentat pentru continuitatea activității la centrele de date. Structuri identice sunt utilizate pentru medii de dezvoltare, de preproducție și de producție și există un amplasament secundar georedundant, foarte securizat. Se testează periodic alimentarea cu energie electrică neîntreruptă, restaurarea de rezervă și sistemele de siguranță între centrul de date primar și amplasamentul de rezervă. Documentația privind securitatea informațiilor este revizuită și actualizată periodic; auditurile interne sunt efectuate în mod regulat. [Slovacia, 2024] ·Sistemul de gestionare a cazurilor al biroului SIRENE include un instrument solid pentru elaborarea de rapoarte statistice, care permite rapoarte detaliate pentru fiecare secție de poliție și punct de trecere a frontierei pe baza formularelor interne de raportare a rezultatelor pozitive. Statisticile pot fi filtrate în funcție de diferiți parametri, cum ar fi tipul de infracțiune, care ajută la monitorizarea utilizării Sistemului de informații Schengen la nivel național și la raportarea către eu-LISA. [Croația, 2024] ·În situațiile în care nu este disponibil accesul direct la Sistemul de informații Schengen, utilizatorii finali pot contacta autoritatea tehnică centrală prin fax sau e-mail pentru a gestiona semnalările prin intermediul canalului de comunicare web în regim de urgență. Procedurile naționale clare oferă criterii și modele minime pentru acest proces, asigurând disponibilitatea neîntreruptă a tuturor funcționalităților Sistemului de informații Schengen pentru utilizatorii finali. [Polonia, 2024] |
|
Cerințe în materie de protecția datelor în legătură cu Sistemul de informații Schengen național (N-SIS) |
|
·Autoritățile care gestionează N-SIS acceptă cererile persoanelor vizate formulate în alte limbi decât limba statelor membre. [Lituania, 2018] ·Responsabilul cu protecția datelor din cadrul operatorului N-SIS a stabilit o politică cuprinzătoare de notificare a încălcării securității datelor, care include proceduri, instrumente și instrucțiuni pentru personal. [Germania, 2020; [Norvegia, 2022] ·Există o structură descentralizată de monitorizare a protecției datelor cu caracter personal, în care persoanele de contact pentru aspectele legate de protecția datelor cu caracter personal sunt disponibile în fiecare unitate a poliției, în timp ce doi responsabili cu protecția datelor (RPD) asigură supravegherea generală. [Țările de Jos, 2021] ·Responsabilul cu protecția datelor este însărcinat cu gestionarea vulnerabilității, coordonarea activității de evaluare a vulnerabilității și efectuarea evaluării riscurilor și a auditului; acesta cooperează cu operatorul de date într-un mod proactiv și colaborativ, de exemplu, în ceea ce privește proiectul de realizare a unui centru operațional de securitate cibernetică pentru a permite gestionarea promptă și eficace a incidentelor. [Italia, 2021] ·Gestionarea autorizațiilor de utilizare de către Consiliul Poliției Naționale împiedică accesul neautorizat la datele cu caracter personal. Pe lângă situația în care postul sau sarcinile se schimbă, superiorul ierarhic al utilizatorului controlează și evaluează anual dacă autorizațiile de utilizare ale subordonaților sunt adecvate și, dacă este necesar, lansează o procedură internă de actualizare a acestora. Coordonatorul de sistem responsabil trebuie să verifice anual dacă drepturile de utilizare acordate grupurilor de părți interesate și persoanelor externe sunt adecvate și actualizate. [Finlanda, 2023] ·Noul instrument de gestionare a informațiilor și evenimentelor de securitate (SIEM) este pus în aplicare ca instrument de analiză a jurnalelor care îmbunătățește în mod semnificativ detectarea anomaliilor și a potențialei utilizări abuzive a Sistemului de informații Schengen. Acest lucru reduce vulnerabilitatea sistemului. [Suedia 2022] ·Furnizarea proactivă de informații privind drepturile persoanelor vizate de către poliția aeroportuară. Acestea oferă un link către portalul poliției privind protecția datelor prin intermediul codurilor QR, care sunt plasate vizibil în prima și a doua linie la punctele de trecere a frontierei. [Ungaria, 2024] |
|
Cerințe în materie de protecție a datelor în legătură cu procedura de eliberare a vizelor/Sistemul de informații privind vizele |
|
·Operatorul SNIV desfășoară activități extinse în ceea ce privește supravegherea consulatelor și a prestatorului extern de servicii, inclusiv cu privire la aspecte legate de securitatea și protecția datelor. În mod concret, operatorul SNIV a efectuat o serie de audituri interne în ultimii ani. [Spania, 2017; Italia, 2021] ·Responsabilul cu protecția datelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, al Uniunii Europene și al Cooperării este implicat în inspecțiile ministerului privind procedura de eliberare a vizelor și, în general, este puternic implicat în numeroase aspecte legate de protecția datelor din cadrul procedurii de eliberare a vizelor. [Spania, 2022] ·Un instrument informatic automat realizează controlul amplu al înregistrărilor pentru a detecta incidentele din fișierele-jurnal. [Danemarca, 2022; Suedia 2022] ·Soluția de securitate pentru gestionarea informațiilor și a evenimentelor (SIEM) implementată în sistemul informatic al Ministerului Afacerilor Externe este concepută cu numeroase norme predefinite care declanșează alarma și notifică prin e-mail echipa de sprijin VISA a ministerului în cazul oricărei activități neobișnuite a utilizatorilor care prelucrează date în Sistemul central de informații privind vizele (C-VIS). Întrucât sistemul VISA (sistemul național central de prelucrare a cererilor pentru examinarea cererilor și luarea deciziilor) înregistrează toate prelucrările de date în VISA și C-VIS realizate de către toate autoritățile în calitate de utilizatori finali cu drepturi de acces, controlul înregistrărilor acoperă, de asemenea, toate aceste autorități. Echipa pentru protecția datelor din cadrul ministerului dispune de o procedură bine stabilită pentru evaluarea încălcărilor securității datelor, aceasta prevăzând și măsurile suplimentare care trebuie luate, inclusiv termenul de notificare a autorității pentru protecția datelor. [Finlanda, 2023] |
|
Biroul SIRENE |
|
Procedurile SIRENE ·Parchetul dispune de un birou de serviciu disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pentru sesizări din partea biroului SIRENE. [Danemarca, 2017] ·Personalul SIRENE este implicat în activități la fața locului în timpul operațiunilor polițienești la scară largă. [Elveția, 2018] ·Există un mecanism de transmitere a amprentelor digitale din Sistemul de informații Schengen către sistemul național automat de identificare a amprentelor digitale prin intermediul sistemului de gestionare a fluxului de lucru SIRENE și de obținere automată a răspunsurilor de tip rezultat pozitiv/negativ. Acest proces este inițiat numai atunci când se creează un dosar în sistemul de gestionare a fluxului de lucru SIRENE. În conformitate cu legislația, procesul nu implică stocarea amprentelor digitale din SIS în sistemul AFIS național. [Irlanda, 2021] ·Toate autoritățile relevante care au legătură cu rețeaua securizată internă a poliției dispun de conturi de e-mail oficiale specifice, utilizate pentru schimbul de informații. Toate rapoartele poliției privind incidentele sunt vizibile pentru toate birourile cu conturi de e-mail specifice, inclusiv pentru agenții SIRENE care efectuează căutări proactive în bazele de date disponibile, inclusiv în SIS, în legătură cu toți resortisanții UE și ai țărilor terțe implicați în incidentele raportate. Ca urmare a acestor interogări, în cazul în care se obține un rezultat pozitiv, biroul SIRENE contactează imediat secția de poliție responsabilă de caz (care a raportat incidentul) și solicită luarea de măsuri suplimentare în ceea ce privește subiectul semnalării. Abordarea proactivă elaborată de biroul SIRENE asigură faptul că nu se omit rezultate pozitive în timpul interogărilor efectuate în SIS. [Cipru, 2023] |
|
Sistemul de gestionare a fluxului de lucru SIRENE ·În aplicațiile de gestionare a cazurilor, atunci când există un rezultat pozitiv într-o semnalare care conține pseudonime, identități uzurpate și/sau linkuri, se deschide o fereastră care evidențiază prezența acestor informații relevante. Această notificare abordează în mod eficace una dintre cele mai frecvente probleme ale soluțiilor de interogare din diferitele state membre: dificultatea de a face aceste informații vizibile pentru utilizatorul final. [Ungaria, 2019] ·Sistemul de gestionare a fluxului de lucru SIRENE verifică automat toate mesajele primite de pe toate canalele internaționale (inclusiv formularele SIRENE) în raport cu anumite cuvinte-cheie predefinite. Datele cu caracter personal incluse în formulare sunt verificate automat în bazele de date conectate. Rezultatele pozitive ale unei astfel de trieri sunt marcate ca „rezultate pozitive prioritizate ” pentru a indica faptul că aceste formulare ar trebui tratate cu prioritate. Datorită acestei soluții, biroul SIRENE poate gestiona în mod eficace cererile primite fără a înregistra întârzieri. [Liechtenstein, 2021] ·Formularele A și M primite (utilizate pentru a face schimb de informații privind mandatele europene de arestare și cererile de extrădare și, respectiv, privind diverse informații suplimentare atunci când nu este prevăzută nicio procedură) referitoare la persoane sunt prelucrate automat în sistemul SIRENE de gestionare a cazurilor, care transferă automat formularele primite privind semnalările legate de terorism către serviciul danez de securitate și informații. [Danemarca, 2022] ·Formularele SIRENE create de funcționari sunt completate în prealabil cu datele semnalărilor și au disponibile texte predefinite care pot fi adăugate cu un singur clic. Textele predefinite sunt adaptate pentru fiecare formular și tip de semnalare. [Slovacia, 2019] ·Sistemul SIRENE de gestionare a cazurilor este o aplicație informatică unică prin intermediul căreia se gestionează toate mesajele într-un mod foarte automatizat: formularele SIRENE primite sunt înregistrate automat în cazurile existente și sunt atribuite responsabilului de caz competent; formularele A primite sunt prelucrate automat și verificate în bazele de date naționale pe baza cuvintelor-cheie. Acest proces permite ca toate formularele A primite care au legătură cu aceste cuvinte-cheie să fie trimise automat o dată pe zi, într-un lot, către departamentele și unitățile relevante. Formularele A sunt atribuite unui operator pentru gestionare manuală numai în cazul unei corespondențe. Formularele naționale de rezultate pozitive specifice sunt trimise automat dintr-o fereastră de previzualizare aferentă semnalării din Sistemul de informații Schengen de către utilizatorii finali din browserul/registrele poliției și sunt primite în căsuța poștală electronică a ILO pentru mesaje primite, ulterior, fiind convertite în formulare SIRENE de raportare a rezultatelor pozitive. Aceste procese facilitează în mod semnificativ îndeplinirea sarcinilor biroului SIRENE și sprijină eficacitatea în timp util a schimbului de formulare și informații suplimentare. [Lituania, 2023] |
4.Aspecte legate de drepturile fundamentale
|
Monitorizarea returnărilor forțate |
|
·O monitorizare adecvată este asigurată de independența deplină a garantului național, de sfera intervenției sale, de cursurile de formare oferite escortelor pentru returnări privind drepturile fundamentale (inclusiv privind drepturile grupurilor vulnerabile de persoane) și principiul nereturnării, precum și de rețeaua regională de observatori pentru returnările forțate instruiți care își desfășoară activitatea pe întregul teritoriu. [Italia, 2021] ·Publicarea online periodică a rapoartelor de monitorizare a returnărilor forțate de către apărătorul public al drepturilor, inclusiv în limba engleză, ca parte a raportului general anual al Ombudsmanului, asigură un nivel suplimentar de control asupra procesului de îndepărtare, sporind transparența acestuia, și sprijină în plus eficacitatea mecanismului de monitorizare a returnărilor forțate. [Cehia, 2019] ·Sediul poliției de frontieră dispune de un consilier pentru drepturile omului desemnat pentru a integra și a sprijini practicile de gestionare a frontierelor care respectă drepturile fundamentale. Diviziile regionale ale poliției de frontieră au, de asemenea, astfel de consilieri desemnați în domeniul drepturilor omului, care participă la furnizarea de cursuri de formare privind drepturile fundamentale la nivel regional și local. [Polonia, 2024] |
5.Supravegherea protecției datelor
|
·Inspectoratul de Stat pentru Date organizează supravegherea Sistemului de informații Schengen și a Sistemului de informații privind vizele în cadrul modelului și notației proceselor operaționale – o reprezentare grafică pentru definirea proceselor operaționale într-un model al proceselor operaționale. Modelul și notația proceselor operaționale permit angajaților să înțeleagă responsabilitățile care le revin în fiecare etapă, precum și întregul proces de supraveghere. [Letonia, 2023] |
DIMENSIUNEA EXTERNĂ
|
Cooperarea cu țările terțe |
|
Ofițerii de legătură ·Intranetul biroului internațional de legătură permite accesul direct la baza de date dactiloscopice, agenții putând astfel să efectueze interogări în AFIS național în baza unui fișier NIST atașat la o semnalare, ceea ce permite obținerea oricăror corespondențe în câteva minute. Atunci când căutarea automată duce la o corespondență, aceasta face, de asemenea, obiectul unei verificări specializate a amprentelor digitale. Această funcționalitate permite nu numai interogarea bazelor de date naționale în baza parametrilor alfanumerici, ci și în baza datelor biometrice, ceea ce sporește acuratețea identificării persoanei în cauză. [Lituania, 2023] ·Consilierii în materie de vize sau ofițerii de legătură sunt trimiși în țări terțe prioritare, având sarcina de a identifica potențiala migrație ilegală către spațiul Schengen și de a colecta informații cu privire la noile metode sau tendințe. Atunci când autoritățile responsabile în domeniul vizelor detectează documente sau identități frauduloase, nu numai că viza Schengen este refuzată, ci se și emite o interdicție de intrare pentru a împiedica resortisantul țării terțe să încerce să intre pe teritoriul unui alt stat membru. Informațiile colectate de acești ofițeri sunt comunicate periodic autorităților relevante prin intermediul unor reuniuni coordonate, sporind gradul de pregătire la frontierele externe și pentru procedurile de returnare. Aceste informații ajută la elaborarea de planuri naționale și regionale, permițând acțiuni specifice împotriva entităților implicate în facilitarea migrației ilegale. Migranții ilegali identificați în cadrul acestor operațiuni sunt direcționați către procesele de returnare adecvate. [Ungaria, 2024] ·Ofițerilor de legătură li s-a acordat acces direct la sistemul de gestionare a cazurilor gestionat de punctul unic de contact, care permite extragerea de informații în timp real din bazele de date naționale și internaționale. Acest acces le îmbunătățește procesul decizional, sprijină investigațiile transfrontaliere și sporește eficiența operațională cu colaboratorii internaționali. În plus, supravegherea de către punctul unic de contact asigură coordonarea, transparența și securitatea comunicațiilor dintre ofițerii de legătură și autoritățile de aplicare a legii. [Cehia, 2024] |
|
Cooperare internațională ·Instituirea unei cooperări multilaterale și a unor acorduri bilaterale cu mai multe țări terțe permite schimbul de date în timp real privind supravegherea maritimă și la punctele de trecere a frontierei pentru realizarea de verificări asupra feriboturilor, precum și schimbul altor informații legate de frontiere. Autoritățile sprijină în mod activ dezvoltarea capacităților naționale de control la frontiere în țările terțe prin donarea de active. [Italia, 2021] ·Autoritățile naționale gestionează fluxurile de migrație și combat criminalitatea transfrontalieră din afara spațiului Schengen prin punerea în aplicare a unui concept regional de supraveghere a frontierelor. Acesta presupune detașarea de ofițeri de legătură din țări terțe în centrele de coordonare regionale ale statelor membre și viceversa, demers care vizează facilitarea cooperării directe și a schimbului de informații. Unități de poliție de frontieră sunt desfășurate în apele teritoriale și în zonele de uscat ale țărilor terțe, asigurând patrularea comună constantă pe mare și pe calea aerului. Un mecanism de căutare și salvare completează sistemul regional de supraveghere a frontierelor cu nave coordonate de agenția națională de căutare și salvare. [Spania, 2022] ·Proiectul „Destinația turistică sigură” se derulează din 2006, găzduind și trimițând agenți de poliție la nivel internațional pentru a deservi mai bine turiștii și resortisanții din străinătate. Cu o participare tot mai mare a organizațiilor de poliție străine, în anul 2023 s-au implicat 24 de organizații din 21 de țări. Agenții de poliție străini își desfășoară activitatea în temeiul competențelor convenite, oferind servicii în limbile turiștilor, ceea ce reduce barierele în ceea ce privește solicitarea de ajutor din partea poliției. Vizibili în uniformele lor naționale, agenții de poliție invitați contribuie la prevenirea criminalității și sporesc siguranța. [Croația, 2024] ·Acorduri stabilite cu țările terțe învecinate, conform cărora agenții invitați sunt trimiși la aceste frontiere pentru a sprijini activitățile de supraveghere și alte activități de control, cum ar fi verificările la frontieră. Acest lucru sporește capacitățile de reacție și schimbul de informații. Pe un teritoriu învecinat, polițiștii de frontieră dintr-o țară terță parteneră patrulează zilnic, în cooperare cu polițiștii de frontieră locali, pentru a preveni migrația ilegală și pentru a identifica facilitatorii introducerii ilegale de persoane. Pe baza unui acord bilateral cu o altă țară parteneră, un ofițer lucrează în prezent la anumite puncte de trecere a frontierei pentru a sprijini controalele și a facilita comunicarea cu pasagerii. [Ungaria, 2024] ·Instanțele și parchetele creează semnalări pentru persoanele căutate, împreună cu un mandat european de arestare (MEA) atât în limba polonă, cât și în limba engleză. Anexarea versiunii în limba engleză la semnalare accelerează procedurile din celelalte state membre pentru acțiuni privind rezultatele pozitive internaționale. [Polonia, 2024] |
|
Politica în domeniul vizelor |
|
Prestatorii externi de servicii ·Impunerea de sancțiuni financiare prestatorilor externi de servicii în caz de nerespectare a contractului, combinată cu o monitorizare consolidată a activității acestora, reprezintă o modalitate eficace de a asigura respectarea dispozițiilor contractului de către prestatorul extern de servicii și de a îmbunătăți executarea contractului. [Austria, 2022] |
GESTIONAREA FRONTIERELOR EXTERNE
|
Sistemul de conștientizare a situației și de alertă timpurie la nivel național și european |
|
Cooperarea (conștientizarea situației) ·Coordonarea dintre centrele naționale de coordonare a două state membre învecinate permite conturarea unui tablou situațional comun, un schimb eficient de informații, o mai bună conștientizare a situației la frontierele comune și o capacitate de răspuns sporită, întrucât poziționarea activelor este, de asemenea, partajată între cele două țări. [Portugalia/Spania, 2017] ·Accesul direct la bazele de date naționale (în plus față cele utilizate doar pentru controlul la frontiere) permite centrului național de coordonare să mențină un tablou situațional național cuprinzător și să asigure o mai bună conștientizare a situației pentru părțile interesate la nivel național și european. [Finlanda, 2023] ·Centrul național de coordonare a instituit o procedură de revizuire a cererilor de activare a serviciilor de fuziune EUROSUR la nivel districtual și local. O astfel de procedură verifică legalitatea și relevanța fiecărei cereri a serviciilor de fuziune EUROSUR, înainte ca acestea să fie transmise Frontex, asigurându-se că numai cererile relevante și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru serviciile de fuziune EUROSUR sunt transmise Frontex și utilizate ulterior în activitățile operaționale. [Finlanda, 2023] ·În cadrul EMPACT, acționând în calitate de „factor determinant” al planului de acțiune operațional al EMPACT care vizează rețelele infracționale implicate în producția, traficul și distribuția de droguri sintetice și de noi substanțe psihoactive. Șeful unității de combatere a drogurilor din cadrul Biroului Central de Investigații al Poliției acționează în calitate de „factor determinant”, beneficiind de un sprijin operațional unic și identificând și accesând în mod eficient diverse oportunități financiare. Centrul european de implementare a proiectelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sprijină această activitate cu prioritate și oferă asistență prin gestionarea sarcinilor administrative și sprijinirea eforturilor de combatere a traficului de droguri. [Polonia, 2024] ·Polițiștii de frontieră și autoritățile vamale cooperează îndeaproape prin intermediul unei proceduri digitale integrate la frontieră la punctele de trecere a frontierei, pentru a consolida controalele și a asigura un proces mai ușor. Datele colectate și rezultatele verificărilor din prima linie, inclusiv informațiile din SIS, sunt transferate direct de la polițiștii de frontieră la autoritățile vamale, care continuă inspecțiile cu detalii completate în prealabil. [Polonia, 2024] |
|
Analiza riscurilor |
|
Frontiere terestre ·Sistemul național de analiză a riscurilor al instituției de control la frontiere este eficient și sprijinit de cooperarea funcțională între agenții. De două ori pe an, instituția de control la frontiere emite produse comune de analiză a riscurilor împreună cu autoritățile vamale și poliția națională. Schimbul periodic și sistematic de informații dintre autoritățile naționale relevante implicate în punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor, care are ca rezultat produse comune de analiză a riscurilor, asigură o conștientizare cuprinzătoare a situației la nivel național și sprijină capacități de reacție adecvate. În plus, între autoritățile relevante implicate în gestionarea frontierelor sunt organizate cursuri de formare comune, operațiuni comune și acțiuni adaptate. [Lituania, 2023] ·Aplicația de detectare a persoanelor și/sau a vehiculelor cu un profil de risc specific ca parte a sistemului național de analiză a riscurilor al Poliției de Frontieră și integrată în Sistemul național de informații privind gestionarea frontierelor. Aplicația este disponibilă la toate punctele de trecere a frontierei pentru toți agenții de poliție implicați în controlul la frontiere și asigură utilizarea eficace a profilurilor de analiză a riscurilor de către toate nivelurile organizaționale și sporește calitatea controalelor la frontiere. Pentru a identifica persoanele sau vehiculele cu grad ridicat de risc, poliția de frontieră a elaborat o aplicație automată a indicatorilor de risc, care este integrată în Sistemul de informații privind gestionarea frontierelor. Atunci când sunt activați, indicatorii detectează automat potențialii autori în timpul verificărilor la frontieră. Indicatorii sunt legați automat de profiluri de risc, afișând o alarmă galbenă pe ecranul polițistului de frontieră cu un link către profil, oferind instrucțiuni specifice pentru a determina statutul unei persoane. Polițiștii de frontieră pot activa acești indicatori la anumite treceri ale frontierei și la anumite ore. [Croația, 2024] |
|
Verificări la frontiere |
|
Frontiere aeriene ·O unitate specializată, formată din șase polițiști de frontieră, monitorizează transportul privat și aviația de agrement, inclusiv aeronavele ușoare și elicopterele, deoarece are acces la datele de urmărire a rutelor și de zbor în timp real de la radarul militar. Unitatea primește toate planurile de zbor, care sunt ulterior analizate. În cazul în care aeroportul de plecare sau de sosire nu este un punct de trecere a frontierei, se transmite o semnalare unei unități de poliție pentru a interveni. În cazul aterizărilor neautorizate pe aerodromuri care nu sunt destinate trecerii frontierei, autoritățile impun amenzi. Evaluarea riscurilor aferente rutelor de zbor ocolitoare se efectuează în mod regulat. [Belgia, 2020] ·Comunicarea dintre agenții din prima linie și cei din a doua linie de la punctele de trecere a frontierei din aeroporturi prin intermediul aplicației naționale este foarte automatizată și ușor de utilizat. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv, agentul din prima linie are posibilitatea de a introduce observații într-un câmp specific, iar informațiile privind rezultatul pozitiv, împreună cu mesajul de observații, sunt transmise prin aplicația națională din prima linie la a doua linie. În ceea ce privește porțile electronice, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv la o semnalare de control discret, operatorul porții electronice poate adăuga, de asemenea, o observație la rezultatul pozitiv respectiv, care este ulterior transmis imediat la a doua linie de funcționari, care colectează informații suplimentare disponibile și trimite formularul de rezultat pozitiv către SIRENE. Acest lucru permite efectuarea verificării fără niciun contact cu subiectul semnalării, colectând, în același timp, informațiile necesare. [Lituania, 2023] ·Unitatea de gestionare a informațiilor pasagerilor responsabilă cu colectarea și prelucrarea datelor pasagerilor pentru toate zborurile care operează în prezent în țară Rolul său este de a informa (24 de ore din 24, 7 zile din 7) autoritățile competente de aplicare a legii cu privire la necesitatea de a examina în continuare pasagerii care sosesc și pleacă, după compararea automată a datelor lor cu bazele de date relevante (cum ar fi Sistemul de informații Schengen, I24/7) sau în raport cu profiluri abstracte modelate în cooperare cu aceste autorități și/sau la cererea lor. Întrucât primește interogări de la toate autoritățile de aplicare a legii, unitatea se află într-o poziție unică pentru a observa suprapunerea anchetelor și a obiectelor de interes și pentru a informa agențiile respective în acest sens. Un sistem bine dezvoltat de gestionare a cazurilor pentru organizarea comunicării cu autoritățile competente și cu unitățile de gestionare a informațiilor pasagerilor din alte state membre, instituit în conformitate cu bunele practici internaționale, se află la baza realizării cu succes a sarcinilor unității și a schimbului de informații. Operațiunile țin seama în mod corespunzător de protecția datelor și de cerințele procedurale stabilite de legislația UE și națională relevantă. Unitatea desfășoară în mod proactiv campanii de sensibilizare cu privire la capacitățile pe care le oferă. Aceasta este dotată cu capacități tehnice și umane de înaltă calitate. [Letonia, 2023] Frontiere terestre ·Verificarea prealabilă automată în Sistemul de informații Schengen a vehiculelor care se apropie de cabinele de control la frontierele terestre prin intermediul recunoașterii automate a plăcuțelor de înmatriculare, inclusiv extinderile obiectelor. [Croația, 2024] |
|
Supravegherea frontierelor |
|
·Polițistul de frontieră utilizează vehicule aeriene fără pilot (UAV) pentru sarcini de supraveghere și intervenție. Fiecare dintre unitățile regionale responsabile pentru frontierele terestre externe este conectată la sistem. Acesta este alcătuit din trei platforme (miniplanoare fără pilot), o stație terestră (cu comandă de la distanță, ecrane și antenă) și alte echipamente de sprijin. Platformele sunt echipate cu camere de luat vederi pe timp de zi și de noapte, iar o platformă poate fi utilizată în orice moment. Imaginile de înaltă calitate provenite de la camere sunt transmise în timp real fie stației terestre, fie altor destinatari conectați. Acest sistem UAV poate îmbunătăți capacitatea de supraveghere a frontierelor, poate crește gradul de conștientizare a situației și poate facilita capacitățile de reacție. Odată ce este detectat un obiect zburător, centrul regional de coordonare este informat rapid cu privire la măsurile de intervenție specifice care urmează să fie aplicate. [Polonia, 2019] ·De-a lungul majorității frontierei terestre externe a fost instalat un sistem electronic de bariere, constând într-un număr mare de camere de zi, de noapte și termice și de senzori de mișcare și seismici. Centrele regionale monitorizează sistemul, transmițând alarme generate automat centrelor de coordonare locale pentru trimiterea patrulelor. Acest sistem detectează în mod eficace trecerile neautorizate, permite monitorizarea în timp real și îmbunătățește timpul de reacție al patrulelor. [Polonia, 2024] ·Polițistul de frontieră național utilizează un sistem informatic pentru planificarea, coordonarea și raportarea acțiunilor operaționale, care servește drept platformă unică pentru a spori eficiența globală a controalelor la frontierele externe. Sistemul are mai multe module care permit utilizatorului să salveze și să partajeze informații privind evenimentele, să afișeze evenimente pe o hartă, să planifice patrule și programe de lucru, să afișeze poziția unităților operaționale în timp real și să transmită rapoarte. [Polonia, 2024] Baza de date națională pentru supravegherea frontierelor ·Conceptul de supraveghere națională a frontierelor se bazează pe o bază de date națională cuprinzătoare și eficientă, care combină toate funcționalitățile relevante pentru a sprijini sarcinile operaționale și tactice. Acest sistem respectă toate elementele ciclului operațional de supraveghere a frontierelor: furnizarea de sprijin pentru colectarea de informații, raportarea cu privire la rezultatele tactice și operaționale ale activităților, planificarea turelor, gestionarea și coordonarea patrulelor și conceperea unui răspuns eficient în materie de reacție pe teren și asigurarea unei conștientizări coerente a situației. Software-ul oferă o platformă unică de servicii pentru toate autoritățile de aplicare a legii, asigurând astfel utilizarea eficace a resurselor în caz de urgență și beneficiile compilării tabloului situațional în domeniile de responsabilitate desemnate. Acesta este legat la funcțiile mediului informatic mobil al patrulei de pe teren. Pe baza proiectării sale cuprinzătoare și coerente, sistemul poate fi exploatat la nivel local, regional și național. [Estonia, 2023] |
RETURNAREA
|
Eficacitatea sistemului național de returnare |
|
Procedurile de returnare ·Practica luării deciziilor de returnare, îndepărtare și interdicție de intrare într-o singură etapă reduce sarcina administrativă, în timp ce drepturile procedurale ale persoanelor returnate sunt pe deplin respectate. [Austria, 2015] ·Procedura de notificare a „intenției de a emite o interdicție de intrare” atunci când se detectează o ședere ilegală în cursul verificărilor la ieșire, oferind resortisantului țării terțe posibilitatea de a ridica obiecții, permite autorităților să emită o interdicție de intrare fără a întrerupe plecarea resortisantului țării terțe, respectând în același timp drepturile acestuia. [Țările de Jos, 2021] ·Autoritățile naționale au elaborat o notificare privind asistența disponibilă pentru reintegrare, care urmează să fie semnată de resortisanții țărilor terțe după consultare. Aceasta este stocată împreună cu dosarele lor de caz, facilitând comunicarea cu consilierii în materie de returnare din centrele de cazare. [Croația, 2024] ·Recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare emise de alte state membre. În cazul în care este găsit un resortisant al unei țări terțe care nu are drept de ședere și există o decizie de returnare emisă de o altă țară din UE în privința acestuia, autoritățile naționale vor recunoaște și vor executa fără întârziere această decizie. Acestea nu vor emite o nouă decizie de returnare sau nu vor contacta țara emitentă, ci vor proceda la îndepărtarea persoanei în țara sa de returnare, în urma unei evaluări actualizate, în cazul în care acest lucru este justificat. [Cehia, 2024] Procedura de returnare forțată ·Există proceduri care permit autorităților să ia o decizie rapidă cu privire la o cerere de azil ulterioară depusă în cursul procesului de îndepărtare, pentru a evita amânarea sau întârzierea îndepărtării unui resortisant al unei țări terțe, asigurând în același timp punerea în aplicare a principiului nereturnării. [Țările de Jos, 2015] |
|
Returnarea voluntară ·Pe parcursul întregului proces de returnare, returnarea voluntară este o prioritate pentru autoritățile naționale. Există o abordare proactivă menită să motiveze resortisanții țărilor terțe să plece voluntar în toate etapele procedurii, abordare utilizată îndeosebi în centrele de cazare. Centrele de cazare sunt considerate favorabile promovării returnării voluntare, responsabilii de caz și autoritățile motivând în mod activ resortisanții țărilor terțe să părăsească țara în mod voluntar, oferind, în același timp, cazare și sprijin adecvate. [Țările de Jos, 2021] ·Colaborarea timpurie cu persoanele returnate atunci când se promovează returnarea/plecarea voluntară și posibilitatea ca o persoană returnată să participe la un sistem de returnare voluntară în orice moment al procesului de returnare promovează și sporește utilizarea returnării voluntare și a reintegrării ca parte integrantă a unui sistem comun al UE pentru returnare, în conformitate cu strategia UE privind returnarea voluntară și reintegrarea. [Luxemburg, 2016; Danemarca, 2022] |
|
Sistemul informatic ·Sistemul informatic național de gestionare a cazurilor de returnare, care a fost dezvoltat în conformitate cu modelul Frontex (RECAMAS), oferă autorităților responsabile cu returnarea un instrument eficient și integrat, favorizând gestionarea eficace a cazurilor de returnare. [Italia, 2021; Estonia, 2023] ·Conectarea sistemului național de gestionare a cazurilor de migrație la modulul de zboruri charter al aplicației Frontex pentru returnări (FAR) permite autorităților naționale să acceseze în mod direct toate operațiunile charter organizate cu sprijinul Frontex și le ajută să organizeze și să participe mai eficient la operațiunile de returnare. [Austria, 2020] |
|
Luarea în custodie publică în scopul îndepărtării |
|
Centrele de cazare ·O cameră pentru copii din centrele de înregistrare pentru străini oferă un mediu adecvat și stimulant pentru copii. Programul de lucru prelungit și accesibilitatea fără restricții, prezența unui asistent social și numărul mare de jocuri și activități disponibile fac ca utilizarea lor să fie atractivă pentru copii. [Lituania, 2018] ·Centrele familiale și centrele psihiatrice specifice pot răspunde nevoilor specifice ale persoanelor vulnerabile luate în custodie. Structura, activitățile și angajamentul personalului centrului familial permit o viață de familie cât mai apropiată de normal și oferă un mediu adecvat și stimulativ pentru familii și minorii neînsoțiți. Centrul psihiatric prevede o cooperare strânsă între partenerii relevanți pentru a răspunde nevoilor persoanelor vulnerabile cu probleme psihologice în procesul de returnare, sporind în același timp eficiența procedurilor de returnare. [Țările de Jos, 2021] ·Protocoalele elaborate și formarea personalului, combinate cu proiectarea și regimul de exploatare a centrelor, contribuie la atenuarea stresului și a traumelor pentru minori în procesul de returnare și sunt în conformitate cu principiul interesului superior al copilului. [Norvegia, 2022] ·Unitățile pentru străini dispun de birouri care asigură îngrijiri de sănătate mintală, oferind resortisanților țărilor terțe asistență în probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic și prevenirea sinuciderii, precum și sprijinind adaptarea acestora. Psihologii efectuează o evaluare inițială cu toți noii sosiți și îi informează cu privire la posibilitățile de a solicita sprijin psihologic în cadrul centrului. Acest lucru permite identificarea timpurie a problemelor psihologice, ceea ce poate garanta o abordare și o gestionare eficace a unor astfel de cazuri. Birourile care asigură îngrijiri de sănătate mintală pot fi accesate în timpul programului de lucru, de luni până vineri, după o programare prin telefon sau prin completarea un formular de solicitare a acestor servicii. Acest lucru contribuie la crearea unui mediu deschis și sigur, în special pentru victimele traficului de persoane și alte persoane vulnerabile. [Lituania, 2023] ·Condițiile de cazare includ locuri spațioase de recreere în aer liber în cadrul unui centru de primire, cu o zonă de joacă în aer liber dedicată copiilor de vârstă mică și o zonă de agrement cu iarbă pentru adulți, creând o atmosferă plăcută cu spațiu pentru viața privată. Acestea atenuează riscul de conflict și de supraaglomerare. [Croația, 2024] ·Centrul de cazare dispune de o unitate educațională formată din 11 ofițeri, care organizează o gamă largă de activități educaționale, sociale, culturale (acordând atenție sensibilităților culturale) și sportive, precum și de evenimente. Personalul este la dispoziția persoanelor cazate de luni până sâmbătă, 12 ore/zi, iar ofițerii sunt îmbrăcați în haine civile. Unii dintre ei au experiență profesională în educație și psihologie și au un rol activ în prevenirea conflictelor în cadrul centrului. [Polonia, 2024] ·Centrele de cazare oferă persoanelor cazate asistență medicală extinsă, adaptată nevoilor lor. Dacă nu se poate acorda îngrijire la fața locului, persoanele cazate sunt transportate rapid la clinici specializate. Poliția de frontieră acoperă costurile acestor tratamente. În cazul unei afecțiuni grave, persoanele cazate sunt eliberate și transferate către organizații de îngrijire specializate. [Polonia, 2024] ·Centrul de cazare pune la dispoziție o sală dedicată îngrijirii copiilor mici, disponibilă 24/7, în care mamele își pot îngriji copiii nou-născuți într-o unitate privată și separată. Sala este echipată cu mobilier și articole esențiale pentru a sprijini îngrijirea sugarilor. Există, de asemenea, o secție de îngrijire a copiilor, spațioasă și bine echipată, care oferă o gamă largă de activități, jucării și jocuri adaptate vârstei. Copiii ai căror părinți sunt cazați în centru pot vizita sala de joacă cu consimțământul părinților lor. Pentru copiii foarte mici, vizitele pot fi, de asemenea, supravegheate de unul dintre părinții lor, asigurând un mediu sigur și favorabil pentru toți. [Cehia, 2024] ·Centrul de cazare a pus în aplicare o serie de mijloace vizuale, inclusiv tabele de orientare, indicatoare, regulamentul intern și afișe, concepute astfel încât să fie accesibile și adaptate copiilor. Aceste materiale prezintă pictograme și sunt afișate la o înălțime și cu un aspect ușor de înțeles de către minori. În plus, „setul de instrumente pentru copii” al Frontex a fost pus la dispoziție pe scară largă și este accesibil în mai multe limbi. [Cehia, 2024] |
FRONTIERELE INTERNE
|
|
|
Cooperarea operativă cu statele membre învecinate ·Se organizează activități de patrulare trilaterale comune în trenuri împreună cu statele învecinate. [Austria, 2015] ·Statele membre întocmesc un raport bianual comun de analiză a criminalității și un raport operațional de analiză a criminalității din două în două săptămâni. În plus, se elaborează și se comunică statelor membre partenere o informare zilnică ce include informații privind infracțiunile comise într-un stat membru. [Liechtenstein, 2015] ·În cadrul unui district de poliție din regiunea de frontieră există o echipă comună de analiză. Aceasta este formată din mai multe agenții care includ poliția, autoritățile vamale și birourile de frontieră și de investigare a infracțiunilor. Analizele sunt utilizate pentru a fundamenta deciziile privind controalele la frontiere, activitățile polițienești și aspectele vamale. S-a observat că se utilizează rapoarte de analiză pentru a informa agenții înainte de efectuarea activităților de patrulare comune, inclusiv cu privire la stabilirea zilelor, a orelor și a locurilor în care vor avea loc astfel de patrule. În cazul porturilor autorizate pentru sosiri din afara spațiului Schengen, se întocmesc rapoarte lunare de analiză a riscurilor. Acestea sunt utilizate pentru a fundamenta atât aspectele operaționale, cât și pe cele administrative ale controalelor la frontiere. [Danemarca, 2017] ·Pentru a asigura o cooperare transfrontalieră eficace și utilizarea în comun a resurselor, statele membre învecinate au semnat un acord privind utilizarea în comun a surselor secrete de informații umane pentru a efectua operațiuni de culegere de date operative sub acoperire prin intermediul unei rezerve comune de agenți de poliție. [Lituania, 2018] ·Sistemul național de date emite semnale luminoase pe ecran atunci când începe o operațiune, alertând astfel imediat operatorii privind necesitatea unei acțiuni ulterioare. În plus, furnizează informații în timp real. Geolocalizarea autovehiculelor de patrulare este, de asemenea, vizibilă în sistem. Atât centrele de cooperare polițienească și vamală, cât și punctele unice de contact au acces direct la acesta. [Cehia, 2019] ·Brigăzile binaționale comune pentru combaterea imigrației ilegale și a persoanelor care introduc ilegal migranți sunt mecanisme integrate și permanente de cooperare internațională, care permit autorităților din două țări învecinate să organizeze controale pe baza unei analize comune a riscurilor în materie de migrație. Alcătuite dintr-un număr egal de agenți din ambele țări selectați pentru competențele lor tehnice și lingvistice, aceste „brigăzi” (sau „unități comune”) înființate la frontiera franco-germană și la cea franco-italiană sunt reglementate fie de acordurile Prüm, fie printr-un acord bilateral. Pe lângă organizarea activităților de patrulare comune, brigăzile comune (sau unitățile comune) oferă programe comune de formare. Acest sistem de brigăzi comune facilitează schimbul de informații între două țări învecinate și coordonarea operațiunilor de control, prin urmare ar trebui încurajat și extins la alte frontiere, în special la frontiera franco-spaniolă. [Franța, 2021] ·La nivel regional, cooperarea transfrontalieră se bazează pe protocoale administrative cu autoritățile competente ale statelor membre învecinate, care sunt puse în aplicare în continuare prin intermediul planurilor de acțiune anuale. Această cooperare practică vizează analiza comună a riscurilor, operațiunile și activitățile de patrulare comune, gestionarea unor evenimente specifice și cursuri de formare în comun. Activitățile de patrulare comune sunt planificate periodic. Acest concept de cooperare creează o bază bună pentru un răspuns operațional comun la nivel regional, pentru utilizarea comună a resurselor limitate și pentru un tablou situațional mai cuprinzător asupra criminalității. [Estonia, 2023; Letonia, 2023] ·Se iau măsuri proactive pentru a limita reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne prin organizarea de reuniuni periodice și specifice cu țările învecinate și printr-o cooperare tactică și operativă în regiunile de frontieră. Se organizează în mod regulat cursuri de formare comune transfrontaliere și exerciții de urmărire transfrontalieră, iar informațiile de bază cu privire la această posibilitate sunt transmise prin intermediul unor broșuri tuturor agenților de poliție naționali. Prin intermediul unei rețele extinse și al înalților funcționari desemnați în fiecare regiune de frontieră, autoritățile polițienești sunt în contact permanent cu omologii lor transfrontalieri (interni). Există o monitorizare, o analiză și un răspuns comune constante la amenințările emergente. Acestea pot fi extinse la patrule, acțiuni, exerciții, planificări comune etc. atunci când apar sau cresc amenințările la adresa securității. În cazul în care se reintroduc controalele la frontierele interne, ambele țări analizează punerea în aplicare pentru a preveni apariția unor evenimente viitoare. [Slovacia, 2024] ·La nivel politic și strategic, acest lucru se realizează prin reuniuni și consultări periodice și specifice cu țările învecinate, dar accentul principal se pune pe cooperarea tactică și operațională în regiunile de frontieră. Se organizează periodic cursuri de formare și exerciții comune privind urmărirea transfrontalieră, împreună cu statele membre învecinate, iar informațiile de bază cu privire la această posibilitate sunt puse la dispoziție prin broșuri pentru toți agenții de poliție slovaci. Prin intermediul rețelei sale extinse de CCP și prin desemnarea anumitor înalți funcționari din fiecare regiune de frontieră ca fiind responsabili de coordonarea cooperării în materie de aplicare a legii cu țara învecinată („plenipotențiari frontalieri”), forțele de poliție slovace sunt permanent în contact cu omologii lor aflați de cealaltă parte a frontierei interne. Acest lucru asigură o monitorizare și o analiză comune constante ale situației în materie de securitate din regiunile de frontieră, permițând detectarea rapidă a amenințărilor emergente și răspunsul comun la acestea. Atunci când apar sau sporesc anumite amenințări la adresa securității, cooperarea transfrontalieră este intensificată sub forma patrulelor comune, a acțiunilor comune, a exercițiilor comune, a planificării comune etc. Atunci când, în pofida acestor măsuri preventive în anumite cazuri, reintroducerea controalelor la frontierele interne este considerată totuși necesară, punerea în aplicare a acestor controale este analizată în comun de ambele țări ulterior pentru a identifica posibile măsuri în vederea evitării unor astfel de controale în viitor. Aceasta este considerată o bună practică. [Slovacia, 2024] ·Intensificarea cooperării polițienești între statele Schengen învecinate ca urmare a unui nou concept de patrulare în comun elaborat în urma unui acord din 2023 între sediile naționale de poliție relevante. A fost înființat un centru operațional cu capacități de comandă, control și comunicații în cadrul unui centru de cooperare polițienească transfrontalieră. Eforturile sunt ghidate de un plan operațional regional bazat pe riscuri. Patrulele participante sunt urmărite prin intermediul dispozitivelor GPS și își cunosc reciproc localizarea prin intermediul dispozitivelor mobile. Operațiunile comune, care includ 12-16 patrule mixte pe lună, au loc în apropierea frontierei comune. Tipurile și echipamentele de patrulare, cum ar fi dronele și dispozitivele de urmărire pe timp de noapte, sunt selectate în conformitate cu planul. Din iunie 2022, alte autorități Schengen învecinate s-au alăturat acestor operațiuni. [Ungaria, 2024] |
SECURITATEA INTERNĂ
|
Strategiile naționale privind asigurarea respectării legii |
|
·O dată la patru ani, ministrul justiției și securității stabilește Agenda națională privind securitatea, cu obiective naționale de politică pentru sarcinile poliției. La nivel regional, administrația locală transpune prioritățile naționale în obiective de politică regională pentru poliție în Agenda regională privind securitatea. Autoritățile de aplicare a legii fac schimb de date operative și informații pentru a colecta informații și date operative adecvate cu scopul de a contribui la Agenda națională privind securitatea, la agendele regionale privind securitatea și la Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată (SOCTA), realizată de Europol. Comitetele directoare din cadrul Departamentului de cercetare sunt însărcinate cu coordonarea și monitorizarea întregii proceduri. O informare operațională zilnică permite diferitelor echipe de poliție să fie informate cu privire la punctele de interes specifice din domeniul lor de lucru. Acestea sunt utilizate, de exemplu, ca punct de plecare pentru elaborarea politicilor în lupta împotriva criminalității organizate și pentru estimarea nivelurilor de amenințare care indică probabilitatea unui atac terorist. În plus, birourile de cercetare și analiză ale tuturor serviciilor regionale de informații efectuează propriile evaluări privind amenințările și securitatea. [Țările de Jos, 2021] ·Parchetul General a numit un procuror de legătură la punctul unic de contact care este consultat frecvent cu privire la marcarea semnalărilor și a mandatelor internaționale de arestare, la anchetele penale internaționale complexe și la orice alte cazuri în care este necesară contribuția unui procuror. [Portugalia, 2022] ·Există o cooperare foarte strânsă între ofițerii de legătură străini și autoritatea centrală de cooperare judiciară internațională, care poate oferi consiliere și asistență în redactarea ordinelor europene de anchetă sau a cererilor de asistență judiciară reciprocă adresate statului membru. [Portugalia, 2022] ·În cadrul unităților sale de analiză a infracțiunilor, poliția utilizează un instrument de analiză ce permite stabilirea unor „profiluri” ale fenomenelor infracționale pe baza datelor operaționale, care oferă utilizatorului o vizualizare interactivă a fenomenului respectiv, a tendințelor, a modurilor de operare și a evoluțiilor sale. De la lansarea acestei aplicații în 2019, poliția a extins în mod semnificativ numărul fenomenelor infracționale analizate și al utilizatorilor. [Lituania, 2023] |
|
Organizarea punctului unic de contact pentru schimbul internațional de informații în materie de asigurare a respectării legii |
|
Organizarea și schimbul de informații ·Pentru o mai bună coordonare a cooperării polițienești internaționale, poliția a creat o rețea de agenți de contact pentru cooperarea polițienească internațională. Aceștia sunt prezenți în toate inspectoratele regionale de poliție și în inspectoratul poliției metropolitane din capitală. Agenții de contact contribuie la îmbunătățirea calității și facilitează coordonarea cererilor de schimb de informații. [Polonia, 2019] ·Există un flux zilnic bine stabilit de semnalări ale incidentelor infracționale de la nivel local la nivel regional și de stat. În practică, un raport electronic privind evenimentele din ultimele 24 de ore este disponibil în mod regulat pentru echipa de conducere a unităților locale, pentru nivelul regional și pentru Biroul central de poliție judiciară de stat. Aceasta permite tuturor nivelurilor să ia decizii în cunoștință de cauză. [Germania, 2020] ·Sistemul de coordonare a operațiunilor de combatere a terorismului reunește toate datele operative de la diferitele organizații și instituții de poliție responsabile cu prevenirea și combaterea terorismului, a radicalismului violent, a criminalității organizate și a infracțiunilor grave. Sistemul prezintă o alternativă adecvată, care combină gestionarea informațiilor cu coordonarea operațională într-o situație în care autoritățile naționale relevante nu au acces reciproc la bazele de date. [Spania, 2022] ·Responsabilii de cazuri internaționale sunt detașați la nivel regional în cadrul a diferite departamente de poliție. Aceștia fac parte din punctul unic de contact, beneficiază de cursuri de formare cu o durată de patru săptămâni privind sistemele informatice la scară largă, schimbul de informații suplimentare prin intermediul canalului SIRENE, gestionarea datelor biometrice și vizitele pe teren la Europol și Eurojust și au acces deplin la sistemele de gestionare a cazurilor ale punctului unic de contact, la sistemul global de comunicații polițienești I-24/7 securizat al Interpol, având dreptul de a introduce alerte în Sistemul de informații Schengen și notificări Interpol. De asemenea, aceștia au acces la sistemele și la autorizațiile relevante în același mod precum un responsabil de caz din cadrul biroului național SIRENE și al Centrului internațional de comunicații. Acest lucru a dus la punerea la dispoziție, în fiecare divizie locală, a unor cunoștințe de specialitate cu privire la Sistemul de informații Schengen. În plus, responsabilii de cazuri internaționale verifică atât calitatea, cât și relevanța juridică a informațiilor solicitate, redactează mesaje SIENA care urmează să fie trimise ofițerilor de legătură din cadrul Europol și oferă formare cu privire la cooperarea polițienească internațională în cadrul departamentului de poliție local. [Finlanda, 2023] ·Poliția națională utilizează un sistem integrat de gestionare a cazurilor pentru a facilita comunicarea în timp real, coordonarea resurselor și atribuirea sarcinilor în cadrul centrelor de comandă. Proiectarea sa ușor de utilizat permite răspunsuri rapide și o coordonare eficientă în situații dinamice prin schimbul de comenzi și informații direct cu patrulele și unitățile specializate. Acest lucru sporește gradul de pregătire operațională și siguranța publică. Sistemul include, de asemenea, parteneri-cheie din afara poliției, cum ar fi autoritățile vamale, brigada de pompieri și serviciile de ambulanță, pentru schimbul de informații în timp real și alocarea coerentă a resurselor. [Cehia, 2024] |
|
Organizarea ·Centrul permanent de analiză și date operative privind criminalitatea pentru autoritatea polițienească, autoritatea vamală și poliția de frontieră este o formă de cooperare și coordonare eficace între autoritățile de aplicare a legii care realizează, printre altele, produse comune de analiză și de evaluare a amenințărilor. [Finlanda, 2018] ·Crearea de birouri centrale, punerea în comun a resurselor diferitelor administrații și concentrarea asupra unui singur tip de criminalitate conduce la rezultate operaționale foarte eficace. [Franța, 2021] ·Există o structură eficace în măsură să efectueze nu numai evaluarea amenințărilor la nivel național, ci și evaluări specifice ale amenințărilor și riscurilor. Aceasta combină controlul calității organizat la nivel central cu analiza cerințelor la nivel regional. Unitatea de analiză strategică multidisciplinară este responsabilă cu analiza strategică a infracțiunilor. Unitatea este formată dintr-o echipă care lucrează la nivel național și din echipe de teren desfășurate în mai multe regiuni. Controlul calității este menținut la nivel central, ceea ce asigură totodată coerența între diferitele produse analitice. Unitatea elaborează evaluarea anuală a amenințărilor la nivel național, care se axează pe grupurile infracționale organizate. [Franța, 2021] ·Memorandumul de înțelegere încheiat între poliție și autoritățile vamale permite o cooperare extinsă între cele două administrații, care prevede schimbul și partajarea de informații relevante, precum și de informații strategice, tactice și operaționale, în special prin facilitarea accesului reciproc la bazele de date, ținând seama în mod corespunzător de drepturile individuale și de normele de protecție a datelor, dezvoltarea și promovarea bunelor practici, proceduri pentru aspecte operaționale legate de acțiunile comune, structuri mobile comune de patrulare, echipe comune de anchetă, echipe comune ale serviciilor de informații, schimbul de echipamente între servicii și cooperarea privind dezvoltarea, achiziționarea, instalarea și utilizarea tehnologiei. [Cipru, 2021] ·Punctul unic de contact dispune de un grup de analiză a riscurilor responsabil pentru realizarea unei analize mai aprofundate a cererilor naționale și internaționale primite de punctul unic de contact, care colectează informații suplimentare din bazele de date disponibile și furnizează rapoarte de analiză privind tendințele identificate ale criminalității și modul de operare. Rapoartele sunt ulterior transmise procurorilor și/sau agențiilor de poliție respective pentru a sprijini anchetele relevante. [Portugalia, 2022] ·Departamentul pentru cooperare internațională combină schimbul de informații operaționale cu procesul decizional strategic la nivel internațional. Acest departament găzduiește punctul unic de contact național pentru schimburile internaționale de informații în materie de asigurare a respectării legii. Acesta beneficiază de reprezentare atât din partea forțelor de poliție naționale, a forțelor de poliție regionale, cât și din partea autorităților vamale. Ambele autorități relevante dispun de o rețea de experți în domeniul cooperării polițienești internaționale, care asistă și consiliază unitățile de informații în materie penală de la nivel regional cu privire la utilizarea instrumentelor de cooperare polițienească internațională. Principalele autorități de aplicare a legii instruiesc periodic experți în domeniul cooperării polițienești internaționale. Acești experți fac parte din unitatea lor la nivel regional și îndeplinesc această funcție în plus față de activitatea lor zilnică. Cunoștințele sunt transmise rețelei cu ocazia unei reuniuni anuale, în cadrul căreia, de exemplu, sunt invitați ofițeri de legătură naționali din cadrul Europol în calitate de vorbitori. Între aceste reuniuni, cunoștințele cu privire la noile proceduri sunt transmise rețelei fie prin buletine informative, fie prin reuniuni ad-hoc. În plus, înainte de a se alătura rețelei, experții rețelei autorității beneficiază de un curs de formare cu o durată de o săptămână privind dezvoltarea capacității. Aceste rețele de experți reprezintă o modalitate simplă de diseminare a cunoștințelor privind cooperarea polițienească internațională la nivel regional. [Spania, 2022] ·Unitatea națională de informații despre pasageri este integrată în SPOC național, gestionând toate cazurile legate de registrul cu numele pasagerilor pentru diferite autorități (poliție, vamă, servicii de informații, poliție militară, parchet și instanțe etc.). Datorită acestei integrări, sistemul este mai cuprinzător și consolidează rolul SPOC de centru general de informare pentru toate schimburile internaționale de informații în materie de securitate. Partajarea unui sistem de gestionare a cazurilor cu alte unități SPOC permite integrarea ușoară și verificarea încrucișată a informațiilor, conducând la o analiză mai cuprinzătoare. [Slovacia, 2024] |
|
Utilizarea instrumentelor Europol pentru cooperarea transfrontalieră și schimbul de informații |
|
·Datele din sistemul național pentru anchetele polițienești sunt încărcate automat în sistemul informațional Europol. Baza de date a anchetelor în curs este conectată la o funcție de încărcare automatizată a datelor din sistemul informațional Europol. Se introduc informații noi, informațiile existente sunt îmbunătățite, iar informațiile vechi sunt șterse zilnic. Acest proces este complet automatizat. Unitatea națională Europol gestionează rezultatele pozitive care apar între anchetele naționale și anchetele străine, deja disponibile în cadrul sistemului informațional Europol. [Țările de Jos, 2021] ·Integrarea QUEST (interogarea sistemelor Europol) în sistemul național de interogare pentru efectuarea de căutări în sistemul informațional Europol. În plus, domeniul căutării a fost extins la toate obiectele care sunt disponibile în sistem și aceeași funcționalitate de căutare va fi disponibilă pentru autoritățile vamale. Acest lucru a dus la creșterea numărului de căutări, ceea ce a făcut ca statul membru să fie al treilea cel mai activ în 2024 în ceea ce privește utilizarea funcționalității de căutare. [Ungaria, 2024] |