COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.4.2025

COM(2025) 181 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2024

{SWD(2025) 102 final}

Cuprins

1.    Introducere    

2.    Modernizarea și simplificarea normelor în materie de concurență pentru a contribui la competitivitatea UE, la dubla tranziție verde și digitală, precum și la consolidarea pieței unice    

2.1. Evaluarea și revizuirea normelor antitrust și privind concentrările economice    

2.2. Evaluarea și revizuirea normelor și orientărilor privind ajutoarele de stat    

2.3. Politica privind ajutoarele de stat ca factor-cheie al rezilienței în perioade de criză    

Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru sprijinirea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic    

Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență    

3. Aplicarea efectivă a normelor în domeniul concurenței a contribuit la dubla tranziție verde și digitală a UE și la consolidarea pieței unice    

3.1. Menținerea unor piețe echitabile și contestabile și consolidarea pieței unice    

Aplicarea normelor antitrust    

Controlul concentrărilor economice    

Controlul ajutoarelor de stat    

3.2 Sprijinirea tranziției verzi    

Aplicarea normelor antitrust    

Controlul concentrărilor economice    

Controlul ajutoarelor de stat    

3.3. Sprijinirea unei economii în serviciul cetățenilor    

Sectorul serviciilor financiare    

Impozitarea    

4. Asigurarea efectivă a respectării Regulamentului privind piețele digitale și a Regulamentului privind subvențiile străine    

4.1. Abordarea provocărilor și a dinamicii piețelor digitale prin asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale    

4.2. Protejarea pieței unice împotriva subvențiilor străine care denaturează concurența prin asigurarea respectării Regulamentului privind subvențiile străine (FSR)    

5. Impactul politicii în domeniul concurenței și al punerii în aplicare    

5.1. Beneficii de pe urma aplicării normelor în domeniul concurenței pentru consumatori și cetățeni    

5.2. Protejarea concurenței într-o lume în schimbare    

5.3. Impactul politicii privind ajutoarele de stat asupra pieței unice    

6. Comunicarea și promovarea în sprijinul politicii în domeniul concurenței    

7. Relații cu alte instituții ale UE    

8. Politica în domeniul concurenței în context european și global    

8.1. Promovarea unei culturi europene a concurenței prin intermediul Rețelei europene în domeniul concurenței    

8.2. Sprijinirea statelor membre în procesul de reformă prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic    

8.3. Relațiile internaționale    

1.Introducere

Încă de la începutul proiectului european, politica în domeniul concurenței a jucat un rol fundamental în configurarea pieței unice. Politica în domeniul concurenței permite întreprinderilor de toate dimensiunile să concureze și să se dezvolte în UE pe baza meritelor, promovând în același timp inovarea și creșterea și, de asemenea, contribuind la competitivitatea și reziliența generală a economiei UE.

Politica UE în domeniul concurenței, alături de o aplicare efectivă a normelor în domeniul concurenței, contribuie la menținerea prețurilor la un nivel scăzut, la creșterea calității produselor și la accelerarea inovării, sporind, în general, bunăstarea consumatorilor și a întreprinderilor. Obiectivul politicii UE în domeniul concurenței este de a menține piețele deschise și contestabile, în special prin eliminarea și sancționarea practicilor care denaturează procesul concurențial și prin autorizarea exclusivă a ajutoarelor de stat care produc cele mai mici efecte de distorsionare.

În 2024, au fost publicate două rapoarte, cel elaborat de Enrico Letta 1 și, respectiv, de Mario Draghi 2 . Raportul elaborat de Enrico Letta cuprinde recomandări privind modalitățile de îmbunătățire a pieței unice, iar raportul elaborat de Mario Draghi include propuneri de modalități de creștere a competitivității UE. Ambele rapoarte subliniază că piața unică este cel mai bun atu al UE pentru un viitor competitiv, curat și digital, precum și faptul că aplicarea eficace a normelor în materie de concurență este o sursă fundamentală de creștere a productivității și de competitivitate în UE. Concurența efectivă este o caracteristică esențială a bunei funcționări a piețelor.

În acest context, în 2024, Comisia Europeană (Comisia) și Direcția Generală Concurență din cadrul acesteia și-au continuat eforturile de dezvoltare a politicii UE în domeniul concurenței în vederea atingerii obiectivelor privind o economie europeană verde, digitală și rezilientă, precum și a asigurării în mod activ a respectării normelor în materie de concurență. Concurența efectivă este o caracteristică esențială a bunei funcționări a piețelor. Cu toate acestea, politica în domeniul concurenței nu funcționează în mod izolat. Reglementările sectoriale specifice și aplicarea normelor în domeniul concurenței funcționează împreună și se consolidează reciproc.

Raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2024 este adresat de Comisia Europeană Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Acest raport descrie principalele evoluții la nivelul politicii UE în domeniul concurenței și al punerii acesteia în aplicare în cursul anului 2024. O prezentare mai cuprinzătoare a evoluțiilor în materie de politici, a acțiunilor de asigurare a respectării legislației și a jurisprudenței importante este inclusă în documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) care însoțește raportul.

2.Modernizarea și simplificarea normelor în materie de concurență pentru a contribui la competitivitatea UE, la dubla tranziție verde și digitală, precum și la consolidarea pieței unice

În 2024, s-au depus multe eforturi pentru a se asigura că toate instrumentele de aplicare a normelor în domeniul concurenței (controlul concentrărilor economice, controlul antitrust și controlul ajutoarelor de stat) rămân adecvate scopului de a proteja concurența loială și sunt aliniate la obiectivele unei economii verzi, digitale și reziliente a UE.

2.1. Evaluarea și revizuirea normelor antitrust și privind concentrările economice

În februarie 2024, Comisia a adoptat Comunicarea revizuită privind definirea pieței (CDP), care actualizează modul în care sunt definite piețele cu scopul de a reflecta noile realități ale pieței și evoluțiile practicii decizionale și ale jurisprudenței 3 . Definirea pieței necesită identificarea limitelor concurenței dintre întreprinderi la evaluarea concentrărilor economice și a majorității cazurilor antitrust. CDP sporește transparența și securitatea juridică pentru întreprinderi, facilitează conformitatea și contribuie la o aplicare mai eficientă a normelor în domeniul concurenței. CDP revizuită oferă orientări actualizate și mai accesibile. Documentul descrie principiile generale și subliniază importanța altor parametri decât prețul pentru definirea pieței, cum ar fi inovarea, calitatea, aprovizionarea fiabilă și durabilitatea. În plus, CDP include orientări privind conceptele de definire a pieței în circumstanțe specifice, de exemplu în cazul piețelor digitale, al industriilor foarte inovatoare și al piețelor aflate în tranziție structurală. CDP vizează, de asemenea, tehnicile cantitative utilizate pentru definirea piețelor și calcularea cotelor de piață.

Evaluarea cadrului procedural antitrust a fost finalizată în 2024. Regulamentul (CE) nr. 1/2003 4 și actul de punere în aplicare aferent, Regulamentul (CE) nr. 773/2004 5 , stabilesc un cadru procedural menit să asigure aplicarea eficace și uniformă a articolelor 101 și 102 din TFUE. În urma unei ample colectări de dovezi, a unei consultări publice și a unui sondaj, în septembrie 2024, Comisia a publicat un document de lucru al serviciilor Comisiei 6 care prezintă rezultatele evaluării. Pe parcursul procesului de evaluare, serviciile Comisiei au colaborat cu autoritățile naționale de concurență (ANC) din statele membre. Personalul Comisiei a concluzionat că, în general, regulamentele evaluate au avut rezultate bune în ceea ce privește atingerea obiectivelor lor de aplicare eficace și uniformă a articolelor 101 și 102 din TFUE, atât prin modificările aduse competențelor Comisiei de asigurare a respectării legislației, cât și prin împuternicirea ANC-urilor să asigure respectarea normelor UE în materie de concurență. Evaluarea a identificat, de asemenea, domenii în care este necesară o reflecție suplimentară, pentru a se asigura că aplicarea normelor în domeniul concurenței ține pasul cu digitalizarea și pentru a asigura o aplicare coerentă și rapidă a normelor antitrust.

Practicile de excludere abuzivă de poziție dominantă aduc prejudicii atât întreprinderilor, cât și consumatorilor. Ele conduc la prețuri mai mari, la mai puține inovații și la o calitate mai slabă a bunurilor și serviciilor. În 2024, Comisia a continuat pregătirile noilor Orientări privind practicile de excludere abuzivă de poziție dominantă. Scopul exercițiului este de a sistematiza jurisprudența privind practicile de excludere în temeiul articolului 102 din TFUE în vederea asigurării securității juridice și a previzibilității, precum și de a oferi orientări operaționale întreprinderilor. Orientările sunt, de asemenea, menite să promoveze o abordare viabilă bazată pe efecte, în conformitate cu gândirea economică și care să conducă la aplicarea eficace a articolului 102 din TFUE. În august 2024, Comisia a publicat proiectul de orientări privind practicile de excludere abuzivă de poziție dominantă pentru observații 7 . Ulterior, Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC) a aprobat proiectul de orientări într-o declarație comună emisă în septembrie 2024 8 .

În ianuarie 2024, Comisia a lansat evaluarea Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil în sectorul autovehiculelor (RECSA). Scopul acestei evaluări este de a aprecia măsura în care RECSA este în continuare adecvat scopului. În aprilie 2023, Comisia a prelungit RECSA cu cinci ani, până la 31 mai 2028 9 . Această prelungire limitată a acordat Comisiei mai mult timp pentru a evalua tendințele emergente, cum ar fi cele care rezultă din utilizarea pe scară tot mai largă a caracteristicilor digitale la vehiculele noi. De asemenea, Comisia a actualizat orientările suplimentare pentru acest sector 10 cu aceeași perioadă de valabilitate.

Evaluarea normelor privind acordurile de transfer de tehnologie a fost finalizată. Regulamentul de exceptare pe categorii a acordurilor de transfer de tehnologie (RECTT) 11 exceptează anumite categorii de acorduri și practici de la aplicarea normelor UE în materie de concurență. Actualul RECTT va expira la 30 aprilie 2026 și a făcut obiectul unei evaluări (inclusiv orientările însoțitoare) 12 pentru a se analiza modul în care au funcționat în practică normele, pentru a se putea decide dacă Comisia ar trebui să lase regulamentul să expire, să îl prelungească sau să elaboreze un regulament revizuit și orientări conexe. În noiembrie 2024, au fost publicate rezultatele evaluării 13 . Evaluarea a arătat că RECTT și Orientările privind acordurile de transfer de tehnologie au reușit în mare măsură să asigure aplicarea eficace, eficientă și uniformă a normelor UE în materie de concurență în cazul acordurilor de transfer de tehnologie și că obiectivele acestora rămân relevante. Evaluarea a demonstrat, de asemenea, că RECTT și orientările însoțitoare ar putea fi îmbunătățite și simplificate pentru a spori securitatea juridică și pentru a reflecta evoluțiile recente ale pieței. Comisia va revizui cadrul privind transferul de tehnologie pentru a se asigura că întreprinderile dispun de norme clare, simple și actualizate pentru a putea încheia contracte de acordare de licență pentru transferul de tehnologie favorabile concurenței, facilitând astfel difuzia tehnologică, stimulând cercetarea și dezvoltarea inițială și promovând inovarea.

În noiembrie 2024, Comisia a publicat un studiu de evaluare ex post comandat de DG Concurență, care acoperă achizițiile făcute cu scopul de a elimina concurența („killer acquisitions”) din sectorul farmaceutic 14 . În sensul studiului, achizițiile făcute cu scopul de a elimina concurența au fost definite ca achiziții în domeniul produselor farmaceutice inovatoare în curs de dezvoltare care au ca obiect sau efect întreruperea unuia dintre proiectele de cercetare și dezvoltare care se suprapun. Există un risc semnificativ ca astfel de achiziții făcute cu scopul de a elimina concurența să reducă concurența în materie de inovare implicată în tranzacție și, în cele din urmă, pe întreaga piață. Studiul a evaluat nu numai acordurile de M&A, ci și alte tipuri de tranzacții, inclusiv acordurile de acordare de licențe și acordurile de cooperare în domeniul C&D 15 . Potrivit studiului, între 2014 și 2018, în medie, 48 de tranzacții pe an au implicat achiziția de proiecte de C&D care se suprapuneau în mod strict la nivelul studiilor clinice. În cazul unui număr semnificativ dintre acestea, unul dintre proiectele de C&D ale părților a fost ulterior abandonat. Fără a avea acces la documente interne, studiul nu a fost în măsură să identifice exemple specifice de tranzacții care au fost confirmate („dovedite”) ca fiind achiziții făcute cu scopul de a elimina concurența, dar s-a constatat că 18 tranzacții pe an „merită o examinare mai atentă”, ceea ce înseamnă că nu a existat niciun motiv tehnic sau de siguranță clar identificabil care să explice întreruperea în cauză. Studiul a evaluat modul în care Comisia a aplicat în trecut legislația privind potențialele achiziții făcute cu scopul de a elimina concurența și cadrul juridic care ghidează acțiunile Comisiei în această privință. Acesta a constatat că Comisia evaluase în mod corect teoriile privind prejudiciul în cinci cazuri de concentrări care au implicat achiziții făcute cu scopul de a elimina concurența 16 . În plus, studiul a inclus sugestii de îmbunătățire a conceperii măsurilor corective. În sfârșit, studiul a analizat caracterul adecvat al instrumentelor antitrust și de concentrare economică utilizate pentru a face față achizițiilor făcute cu scopul de a elimina concurența în cazul cărora Comisia nu are competență 17 .

2.2. Evaluarea și revizuirea normelor și orientărilor privind ajutoarele de stat

În mai 2024, Comisia a modificat Orientările privind ajutoarele de stat regionale (OAR) 18 . Posibilitatea ca statele membre să acorde ajutoare în temeiul OAR este un instrument important de sprijinire a investițiilor în regiunile mai puțin avantajate ale Europei și de consolidare a coeziunii sociale și economice. Modificarea OAR 19 a permis statelor membre să își modifice hărțile ajutoarelor regionale pentru a acorda ajutoare regionale în cuantum mai mare pentru proiectele de investiții din cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) 20 cu până la 10 puncte procentuale în regiunile eligibile pentru ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE (așa-numitele zone „a”) și cu 5 puncte procentuale în regiunile eligibile pentru ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE (așa-numitele zone „c”). Platforma STEP urmărește să sprijine dezvoltarea și fabricarea de tehnologii critice relevante pentru dubla tranziție verde și digitală, precum și suveranitatea strategică a UE.

Finanțarea de risc joacă un rol esențial în finanțarea economiei, în special pentru întreprinderile nou-înființate, IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie. În ianuarie 2024, Comisia a furnizat statelor membre orientări practice cu privire la modul de evaluare a existenței ajutorului pentru măsurile de finanțare de risc atunci când analizează dacă măsurile publice de facilitare a accesului întreprinderilor la finanțare constituie sau nu ajutor de stat 21 .

La 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare două regulamente de minimis revizuite. Un al treilea regulament de minimis a fost adoptat în decembrie 2024.

Regulamentul general de minimis revizuit 22 se va aplica până la 31 decembrie 2030. Regulamentul exceptează cuantumurile mici ale ajutoarelor de stat de la controlul UE privind ajutoarele de stat, deoarece se consideră că acestea nu au niciun efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre și nu denaturează sau amenință să denatureze concurența. Plafonul de exceptare a fost majorat de la 200 000 EUR la 300 000 EUR per întreprindere pe o perioadă de trei ani. Statele membre vor fi obligate să înregistreze ajutoarele de minimis într-un registru central instituit la nivel național sau la nivelul UE. Această obligație se va aplica de la 1 ianuarie 2026.

Regulamentul revizuit privind serviciile de interes economic general (SIEG) de minimis 23 a intrat, de asemenea, în vigoare la 1 ianuarie 2024. Plafonul de exceptare pentru ajutoarele de minimis pentru SIEG a fost majorat de la 500 000 EUR la 750 000 EUR per întreprindere pe o perioadă de trei ani. La fel ca în temeiul Regulamentului general de minimis, statele membre vor fi obligate să înregistreze ajutoarele de minimis pentru SIEG într-un registru central instituit la nivel național sau la nivelul UE. Această obligație se va aplica de la 1 ianuarie 2026.

În decembrie 2024, Comisia a adoptat o modificare a Regulamentului de minimis în sectorul agricol 24 . Cu ajutorul normelor modificate, statele membre îi pot sprijini pe fermieri într-o măsură mai mare, într-un mod simplu, rapid, direct și eficient. Principalele modificări introduse odată cu modificarea sunt: (1) o majorare a plafonului de minimis maxim per întreprindere pe o perioadă de trei ani, de la 25 000 EUR la 50 000 EUR, (2) o creștere a „limitei naționale” (valoarea maximă a ajutoarelor de minimis cumulate permise per stat membru) de la 1,5 % la 2 % din valoarea producției agricole a statului membru în cauză, (3) eliminarea „limitei sectoriale” (limita superioară a măsurilor per stat membru care vizează o singură piață de produse), (4) introducerea unui registru central obligatoriu al ajutoarelor de minimis la nivel național sau european și (5) prelungirea valabilității regulamentului revizuit până la 31 decembrie 2032.

Majorarea plafonului de minimis și registrul central pentru ajutoarele de minimis din cele trei regulamente simplifică în mod semnificativ normele aplicabile. Plafoanele majorate permit statelor membre să ofere mai mult sprijin mai rapid și mai simplu, iar registrele centrale reduc obligațiile de raportare pentru părțile interesate.

În plus, în iunie 2024, Comisia a publicat spre consultare noul său proiect de norme pentru transportul terestru și multimodal, Orientările privind transportul terestru și multimodal (OTTM) și Regulamentul de exceptare pe categorii în domeniul transporturilor (RECT). RECT are ca scop exceptarea de la obligația de notificare prealabilă a anumitor categorii de ajutoare din sectorul transportului feroviar, al transportului pe căile navigabile interioare și al transportului multimodal. Acesta va completa OTTM, care vor înlocui actualele Orientări privind sectorul feroviar 25 , și va stabili condițiile de evaluare a compatibilității cu piața unică a ajutoarelor pentru transportul terestru durabil care nu beneficiază de exceptarea pe categorii. Aceste două seturi de norme vor forma un cadru de reglementare cuprinzător și actualizat pentru ajutoarele pentru transportul terestru durabil. Procesul de revizuire a acestor două instrumente este în curs.

2.3. Politica privind ajutoarele de stat ca factor-cheie al rezilienței în perioade de criză     

Normele privind ajutoarele de stat asigură faptul că ajutoarele vizează disfuncționalitățile pieței, evită supracompensarea, excluderea finanțării private și alte tipuri de denaturare a concurenței pe piața unică. În ultimii ani, politica privind ajutoarele de stat a ajutat economia UE să facă față crizelor succesive și să devină mai rezilientă în urma acestora.

Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru sprijinirea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic

În 2024, Comisia a continuat să aplice cadrul temporar de criză și de tranziție (CTCT) 26 pentru a sprijini economia UE în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a sprijini în continuare sectoarele esențiale pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Posibilitatea de a accelera introducerea schemelor pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei și decarbonizarea proceselor de producție industrială (secțiunile 2.5 și 2.6 din CTCT) și de a adopta măsuri de accelerare suplimentară a investițiilor care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic (secțiunea 2.8) rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2025. Secțiunile care permit statelor membre să acorde cuantumuri limitate ale ajutoarelor (secțiunea 2.1 din CTCT) și ajutoare pentru compensarea prețurilor ridicate la energie (secțiunea 2.4 din CTCT) au rămas aplicabile până la 30 iunie 2024. La 2 mai 2024, în urma unei consultări cu statele membre, Comisia a modificat CTCT având în vedere situația specifică a întreprinderilor care activează în sectorul producției primare de produse agricole, precum și în sectoarele pescuitului și acvaculturii. Comisia a adoptat o prelungire limitată a dispozițiilor care permit statelor membre să acorde în continuare cuantumuri limitate ale ajutoarelor (secțiunea 2.1 din CTCT) până la 31 decembrie 2024 pentru întreprinderile din sectoarele respective 27 .

În 2024, Comisia a adoptat 127 de decizii (dintre care 55 de decizii de modificare) în temeiul CTCT sau pe baza principiilor acestuia, prin care a aprobat 77 de măsuri naționale notificate de 24 de state membre. Bugetul total pe care statele membre l-au notificat Comisiei în temeiul unor astfel de măsuri de ajutor de stat s-a ridicat la aproximativ 68,03 miliarde EUR.

Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

Punerea în aplicare de către Comisie a planurilor naționale de redresare și reziliență adoptate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) 28 – elementul central al inițiativei NextGenerationEU 29 – a continuat în 2024. MRR, alături de politica de coeziune și în plus față de aceasta, promovează coeziunea între statele membre prin atenuarea consecințelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19 și prin sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale. Majoritatea măsurilor finanțate prin MRR nu constituie ajutoare de stat. Dintre măsurile care se califică drept ajutoare de stat, majoritatea pot fi puse în aplicare direct de către statele membre, fie în temeiul unui regulament de exceptare pe categorii 30 , fie în temeiul unui regulament de minimis 31 . Cu toate acestea, anumite măsuri de ajutor de stat finanțate prin MRR trebuie notificate Comisiei în vederea autorizării prealabile. În cursul anului 2024, Comisia a adoptat cel puțin 40 de decizii privind ajutoarele de stat de autorizare a măsurilor finanțate prin MRR. Unele dintre aceste decizii au vizat proiecte importante de interes european comun (PIIEC), deoarece, în anumite cazuri, fondurile MRR au fost utilizate pentru cofinanțarea unor astfel de proiecte.

3. Aplicarea efectivă a normelor în domeniul concurenței a contribuit la dubla tranziție verde și digitală a UE și la consolidarea pieței unice

Aplicarea normelor în domeniul concurenței contribuie la eliminarea barierelor la intrare și a barierelor în calea extinderii pe piața unică. Într-o economie de piață, nu există competitivitate fără o concurență efectivă. Prin îmbunătățirea funcționării piețelor și prin menținerea disciplinei pieței, normele în materie de concurență conduc la un grad mai mare de inovare, investiții și lanțuri de aprovizionare mai diversificate. Acest lucru contribuie la transformarea digitală și verde, precum și la reziliența economică a economiei UE și sprijină politica industrială a UE.

3.1. Menținerea unor piețe echitabile și contestabile și consolidarea pieței unice

Aplicarea normelor antitrust

În domeniul de antitrust, Comisia a continuat în 2024 să urmărească mai multe cazuri pe piețele digitale împotriva marilor întreprinderi digitale, asigurându-se astfel că acestea nu abuzează de puterea lor de piață. Piețele digitale au caracteristici specifice și prezintă provocări concrete din cauza modelelor de afaceri predominante și a dinamicii obișnuite a pieței. De exemplu, întreprinderile pot achiziționa date sau tehnologii pentru a spori barierele la intrarea pe piață sau pot utiliza datele concurenților în beneficiul propriu (de exemplu, platforme cu dublă funcție, și anume intermediar și, de asemenea, concurent).

În martie 2024, Comisia a amendat Apple cu peste 1,8 miliarde EUR pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piață pentru distribuția de aplicații de streaming de muzică utilizate de utilizatorii iPhone și iPad (împreună „utilizatorii iOS”) prin intermediul App Store 32 . În special, Comisia a constatat că Apple a aplicat restricții dezvoltatorilor de aplicații care îi împiedică să-i informeze pe utilizatorii iOS cu privire la serviciile de abonament muzical alternative și mai ieftine disponibile în afara aplicației (dispoziții „anti­direcționare”).

În noiembrie 2024, Comisia a amendat Meta cu 797,72 milioane EUR pentru că a abuzat de poziția sa dominantă 33 . Produsul principal al Meta este propria rețea de socializare Facebook. În plus, Facebook oferă „Facebook Marketplace”, un serviciu online de publicitate clasificată, prin intermediul căreia utilizatorii pot cumpăra și vinde bunuri. Comisia a concluzionat că Meta a încălcat normele antitrust ale UE prin corelarea serviciului Facebook Marketplace cu propria rețeaua de socializare Facebook. Întrucât toți utilizatorii Facebook au acces la Facebook Marketplace și sunt expuși la acesta indiferent dacă doresc sau nu, acest lucru oferă Facebook Marketplace avantaje substanțiale pe care concurenții nu le pot egala. În plus, Facebook impune în mod unilateral condiții comerciale inechitabile altor agenți de publicitate pe platformele Meta, în special Facebook și Instagram. Acest lucru permite Meta să utilizeze date legate de reclame generate de alți agenți de publicitate în beneficiul exclusiv al Facebook Marketplace.

În iunie 2024, Comisia a informat Microsoft cu privire la opinia sa preliminară potrivit căreia societatea a încălcat articolul 102 din TFUE prin faptul că și-a corelat produsul de comunicare și colaborare Teams cu aplicațiile sale populare de productivitate incluse în suitele sale Office 365 și Microsoft 365 pentru întreprinderi 34 .

Pe lângă investigațiile privind comportamentul pe piață al marilor întreprinderi digitale, Comisia a acționat împotriva practicilor anticoncurențiale într-o serie de alte sectoare, de exemplu telefoanele mobile și îmbrăcămintea.

În noiembrie 2024, Comisia a deschis o investigație oficială pentru a stabili dacă este posibil ca Corning – un producător important de sticlă rezistentă la spargere pentru dispozitive electronice portabile – să fi abuzat de poziția sa dominantă pe piața mondială a unor astfel de dispozitive 35 . Comisia investighează dacă Corning a încheiat acorduri anticoncurențiale de furnizare exclusivă cu producători de telefoane mobile și cu întreprinderi care prelucrează sticlă brută în acest scop. Comisia este îngrijorată de faptul că acordurile încheiate de Corning cu producătorii de telefoane mobile și cu prelucrătorii de sticlă brută ar fi putut exclude concurenții din segmente mari ale pieței, reducând astfel posibilitățile de alegere ale clienților, crescând prețurile și frânând inovarea în detrimentul consumatorilor.

În noiembrie 2024, Comisia a amendat casa de modă Pierre Cardin și cel mai mare deținător al licenței sale, Ahlers, cu 5,7 milioane EUR pentru încălcarea legislației UE în domeniul concurenței 36 . Comisia a constatat că Pierre Cardin și Ahlers încălcaseră articolul 101 din TFUE prin restricționarea vânzărilor pasive de produse cu licență Pierre Cardin în UE și prin restricționarea clienților cărora le puteau fi vândute astfel de produse. Împiedicându-i pe consumatori să caute o ofertă mai bună și să beneficieze de o gamă mai largă de opțiuni, comportamentul manifestat de Pierre Cardin și Ahlers a fragmentat în mod ilegal piața unică.

În 2024, Comisia a continuat să investigheze sectorul alimentar, care reprezintă o preocupare majoră pentru cetățenii UE. Creșterea prețurilor produselor alimentare – accelerată de inflație – este un factor important care contribuie la creșterea costului vieții în UE.

În mai 2024, Comisia a aplicat întreprinderii Mondelez o amendă în valoare de 337,5 milioane EUR pentru obstrucționarea comerțului transfrontalier cu ciocolată, biscuiți și produse din cafea 37 . Mondelez a încheiat 22 de acorduri cu încălcarea articolului 101 din TFUE și a abuzat de poziția sa dominantă, încălcând articolul 102 din TFUE.

În ianuarie 2024, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile referitoare la un presupus cartel al somonului norvegian 38 . Norvegia reprezintă peste jumătate din producția mondială de somon de Atlantic de crescătorie, iar întreprinderile din UE sunt principalii săi clienți. Comisia suspectează că este posibil ca producătorii norvegieni de somon să fi încălcat normele antitrust ale UE prin înțelegeri în vederea denaturării concurenței pe piața UE a vânzărilor la vedere de somon de Atlantic de crescătorie norvegian.

De asemenea, Comisia și-a continuat eforturile de menținere a produselor farmaceutice accesibile tuturor. Prin menținerea și lărgirea opțiunilor de tratament și prin stimularea inovării care conduce la dezvoltarea de medicamente noi și mai bune, aplicarea de către Comisie a normelor în domeniul concurenței a adus beneficii sistemelor naționale de sănătate, farmaciilor, pacienților și, în cele din urmă, consumatorilor în general.

În acest scop, în iulie 2024, Comisia a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic angajamentelor propuse de Vifor pentru a aborda presupusa denigrare a celui mai apropiat tratament intravenos concurent cu fier din UE, medicamentul Monofer de la Pharmacosmos 39 . Vifor s-a angajat să desfășoare o campanie de comunicare cuprinzătoare și pe mai multe canale pentru a rectifica și a anula efectele mesajelor potențial înșelătoare difuzate anterior în ceea ce privește siguranța Monofer. Vifor a promis, de asemenea, că, timp de 10 ani, nu se va angaja în activități externe de promovare și de comunicare medicală de natură să denigreze siguranța Monofer. 

În octombrie 2024, Comisia a amendat compania farmaceutică de nivel mondial Teva cu 462,6 milioane EUR deoarece a abuzat de poziția sa dominantă, întârziind apariția de produse concurente cu Copaxone (acetat de glatiramer), medicamentul de mare succes al companiei pentru tratamentul sclerozei multiple 40 . Teva deținuse un brevet de bază pentru acetatul de glatiramer până în 2015. Comisia a constatat că Teva a extins în mod artificial protecția prin brevet a acetatului de glatiramer prin crearea unei rețele de brevete secundare privind procesul de fabricație și regimul de dozare și prin punerea în aplicare ulterioară a acestora împotriva concurenților, ceea ce a dus la dispute juridice prelungite și a împiedicat intrarea pe piață a medicamentelor concurente. În plus, Teva difuzează în mod sistematic informații înșelătoare cu privire la siguranța, eficacitatea și echivalența terapeutică a produsului concurent cu Copaxone, pentru a împiedica intrarea pe piață și adoptarea produsului concurent. Teva a abuzat de poziția sa dominantă pe piețele acetatului de glatiramer din Belgia, Cehia, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania. Efectele grave ale comportamentului anticoncurențial al Teva sunt confirmate de faptul că, odată cu intrarea pe piață a produsului concurent, prețurile de listă pentru acetatul de glatiramer au scăzut cu până la 80 %.

Sursa: Comisia Europeană

Regulamentul nr. 1/2003 împuternicește Comisia să efectueze inspecții neanunțate la sediile societăților suspectate de încălcarea normelor UE în domeniul concurenței. În 2024, Comisia a efectuat inspecții neanunțate în mai multe sectoare, de exemplu în sectorul anvelopelor (în două rânduri) 41 , al construcțiilor de centre de date 42 și al serviciilor financiare 43 . În iunie 2024, Comisia a amendat International Flavors & Fragrances Inc. și International Flavors & Fragrances IFF France SAS cu 15,9 milioane EUR pentru obstrucționarea unei investigații a Comisiei prin ștergerea datelor de pe un telefon mobil în timpul unei inspecții 44 .

În 2024, Curtea de Justiție și Tribunalul au pronunțat o serie de hotărâri importante referitoare la activitățile Comisiei de aplicare a normelor antitrust, confirmând unele dintre cele mai importante decizii adoptate de Comisie în ultimii ani:

Controlul concentrărilor economice

În 2024, Comisia a continuat să aplice normele sale de control al concentrărilor economice pentru a proteja întreprinderile și consumatorii împotriva creșterii prețurilor, dar și împotriva deteriorării altor parametri importanți ai concurenței, cum ar fi calitatea, posibilitățile de alegere și inovarea în multe domenii importante ale economiei UE. Controlul concentrărilor economice împiedică crearea unei puteri de piață excesive, împiedicarea accesului pe piață și eliminarea operatorilor nou intrați pe piață, sprijinind astfel prioritățile Comisiei.

În 2024, activitățile Comisiei cu privire la controlul concentrărilor economice s-au menținut la un nivel ridicat. Comisia a adoptat 398 de decizii privind concentrările economice în diferite sectoare, comparativ cu 333 în 2023. Marea majoritate a concentrărilor economice (351) au fost aprobate prin procedură simplificată. Comisia a intervenit 48 în 10 proiecte de achiziție, dintre care 8 operațiuni au fost aprobate sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Nu a existat nicio interdicție în 2024, dar două concentrări economice notificate au fost abandonate de către părți și retrase în faza a II-a 49 . Cazurile care au condus la o decizie de autorizare sub rezerva angajamentelor sunt rezumate mai jos, începând cu cele trei cazuri finalizate în urma unor investigații aprofundate.

În februarie 2024, Comisia a aprobat proiectul de achiziție de către Korean Air a Asiana Airlines, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții 50 . Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că tranzacția ar prejudicia concurența pe piețele serviciilor de transport aerian de mărfuri între UE și Coreea de Sud și ale serviciilor de transport aerian de pasageri pe patru rute între Seul și anumite destinații din UE. Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență, Korean Air s-a oferit să cesioneze activitatea globală de transport de mărfuri a Asiana și să pună la dispoziția companiei aeriene concurente T’Way activele necesare pentru a-i permite să înceapă operațiunile de zbor pe cele patru rute care se suprapun.

În iulie 2024, Comisia a autorizat proiectul de achiziție a controlului în comun asupra ITA de către Lufthansa și Ministerul italian al Economiei și Finanțelor (MEF), sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții 51 . Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență, Lufthansa și MEF au propus (i) să pună la dispoziția uneia sau a două companii aeriene rivale activele necesare pentru a le permite să înceapă să opereze zboruri fără escală între Roma sau Milano și anumite aeroporturi din Europa Centrală, precum și să se asigure că una dintre aceste companii aeriene va avea acces la rețeaua internă a ITA pentru a oferi conexiuni indirecte între anumite aeroporturi din Europa Centrală și anumite orașe italiene, altele decât Roma și Milano, (ii) să încheie acorduri cu concurenții pentru a-și îmbunătăți competitivitatea pe rutele pe distanțe lungi care prezintă motive de îngrijorare, de exemplu prin acorduri interline sau schimburi de sloturi orare și (iii) să transfere sloturi orare de decolare și aterizare pe aeroportul Linate (Milano) către cei care iau măsuri corective pentru rutele pe distanțe scurte care leagă Italia de țările din Europa Centrală.

În februarie 2024, Comisia a aprobat propunerea de înființare a unei întreprinderi comune în Spania între Orange și MásMóvil, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții 52 . Societățile s-au oferit să cesioneze concurentului Digi spectrul de frecvențe mobile deținut de MásMóvil în trei benzi de frecvențe (două benzi de frecvențe medii și o bandă de frecvențe înalte). Acest lucru va ajuta Digi să își construiască propria rețea și va asigura constrângeri concurențiale puternice asupra întreprinderii comune. În plus, companiile vor încheia un acord național opțional de roaming. Ulterior, Digi poate decide dacă compania dorește sau nu să utilizeze contractul opțional de roaming.

Sursa: Comisia Europeană

Cinci cazuri au fost finalizate după o investigație inițială în care Comisia a condiționat decizia sa de autorizare de angajamentele părților care au făcut notificarea. În februarie 2024, Comisia a aprobat în mod condiționat proiectul de achiziție a Bolloré Logistics de către CMA CGM 53 . Ambele întreprinderi joacă un rol important în sectoarele logisticii și transportului la nivel mondial. Părțile s­au oferit să cesioneze toate activitățile Bolloré Logistics din Guadelupa, Martinica, Saint-Martin și Guyana Franceză, precum și o serie de active în Franța metropolitană legate de activitățile cesionate. Aceste măsuri corective au fost concepute pentru a răspunde preocupărilor în materie de concurență legate în principal de piața logisticii din teritoriile franceze de peste mări și din Franța metropolitană.

În iunie 2024, după prima etapă a investigației, Comisia a aprobat proiectul de achiziție a activității farmaceutice legate de medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală la nivel european a Viatris de către Cooper 54 , sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență, părțile s-au angajat să cesioneze drepturile, titlul și interesele referitoare la medicamentul laxativ pentru sugari Bebegel, precum și pe cele legate de produsul pentru îndepărtarea cerumenului Otowaxol. Comisia a concluzionat că cesionările răspund pe deplin preocupărilor în materie de concurență prin crearea de oportunități pentru noii concurenți de a intra și de a se extinde drept concurenți viabili pe piețele acestor produse.

În august 2024, Comisia a aprobat în mod condiționat achiziția de către Bunge a Viterra 55 . Cele două societăți sunt întreprinderi agricole la nivel mondial care activează la nivelul întregului lanț valoric agricol, de la proveniența în amonte a culturilor până la furnizarea în aval de produse alimentare, furaje și combustibili. Ancheta Comisiei a arătat că Bunge și Viterra exercită o putere semnificativă de piață asupra fermierilor din amonte, precum și asupra clienților de-a lungul lanțurilor valorice ale semințelor de rapiță și de floarea-soarelui din Europa Centrală. Autorizarea de către Comisie este condiționată de cesionarea activelor și a personalului legate de proveniență, prelucrare și rafinare ale Viterra în Ungaria și Polonia.

În octombrie 2024, Comisia a aprobat în mod condiționat achiziția Courir de către JD Sports 56 . Ambele societăți sunt distribuitori de produse sportive aparținând mai multor mărci, mai precis distribuitori de articole de încălțăminte și îmbrăcăminte sportivă de agrement în mai multe țări din SEE. Comisia a constatat că concentrarea economică ar genera cote de piață combinate ridicate pe mai multe piețe locale din Franța și Portugalia, ceea ce ar duce la o concurență mai redusă, la prețuri mai mari și la mai puține posibilități de alegere pentru consumatorii de pe aceste piețe locale. Autorizarea Comisiei a fost condiționată de cesionarea tuturor magazinelor Courir din Portugalia și a mai multor magazine de pe anumite piețe locale din Franța către Snipes, un concurent direct al părților.

În octombrie 2024, Comisia a aprobat achiziția EQOS de către Eiffage, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții 57 . EQO și Eiffage, cu sediul în Germania și, respectiv, Franța, activează în domeniul instalării și întreținerii catenarelor și a liniilor aeriene de contact pentru liniile de cale ferată pe distanțe lungi, inclusiv în Belgia. Comisia a constatat că o concentrare economică ar conduce la prețuri mai mari și la un grad mai scăzut de calitate și de inovare, în detrimentul gestionării infrastructurii feroviare din Belgia și, în cele din urmă, al consumatorilor. Decizia este condiționată de cesionarea EQOS Belgium. Acest lucru va permite unui actor independent să acționeze ca o nouă constrângere concurențială pe piață. În decembrie 2024, Comisia a aprobat Stadsbader, o societate belgiană care activează în sectorul infrastructurii feroviare, în calitate de cumpărător al EQOS Belgium. 

Controlul ajutoarelor de stat

Investițiile în infrastructura, tehnologiile și serviciile digitale sunt factori-cheie ai creșterii economice, nu numai în sectorul digital, ci și în economie în ansamblu. Astfel de investiții sunt necesare pentru atingerea obiectivelor de politică stabilite în programul de politică privind deceniul digital 63 . Sprijinul statului pentru investiții riscante în domeniul digital poate fi necesar pentru a remedia disfuncționalitățile pieței (și anume atunci când recurgerea exclusivă la inițiative private ar duce la niveluri de investiții prea scăzute din punct de vedere societal).

În aprilie 2024, planurile Slovaciei de compensare a operatorului de rețea de televiziune digitală terestră (TDT) Towercom pentru costurile sale directe suportate pentru eliberarea benzii de 700 MHz au fost aprobate de Comisie 64 . Towercom va primi o compensație de 11,7 milioane EUR. Aceasta urmează unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului prin care se urmărește eliberarea benzii de 700 MHz în favoarea comunicațiilor mobile până în iunie 2020 65 și are permite compensarea adecvată a operatorilor TDT în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

În mai 2024, Comisia a aprobat o măsură italiană de ajutor de stat în valoare de 2 miliarde EUR pentru a sprijini STMicroelectronics în construirea și exploatarea unei fabrici de cipuri integrate pentru dispozitive electrice pe bază de carbură de siliciu în Catania, Sicilia 66 . Proiectul se bazează pe tehnologii care au fost și vor fi dezvoltate în cadrul unor proiecte importante de interes european comun (PIIEC) pentru cercetare și inovare în domeniul microelectronicii 67 . Măsura va consolida securitatea aprovizionării, reziliența și suveranitatea digitală a UE în domeniul tehnologiilor semiconductorilor, în conformitate cu obiectivele stabilite în Comunicarea referitoare la Actul european privind cipurile 68 .

În unele cazuri, Comisia a concluzionat că măsurile de sprijin nu erau conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

De exemplu, în 2024, Comisia a evaluat planul de restructurare pus în aplicare de România pentru Blue Air. Compania aeriană Blue Air din România se afla în dificultate financiară din 2019. În 2020, România a acordat o garanție publică în vederea compensării companiei aeriene pentru prejudiciile cauzate direct de coronavirus și o garanție publică pentru un împrumut de salvare. Sprijinul public pentru întreprinderile aflate în dificultate trebuie să fie susținut de planuri viabile pentru asigurarea viabilității pe termen lung a beneficiarului ajutorului. În februarie 2024, Comisia a concluzionat că planul de restructurare pus în aplicare pentru Blue Air nu era în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat 69 .

În iunie 2024, Comisia a concluzionat că planul Ungariei de sprijinire a construirii unei noi fabrici de componente pentru autovehicule în Észak Magyarország nu era în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat 70 . Ajutoarele regionale trebuie să stimuleze o întreprindere să desfășoare o activitate suplimentară într-o zonă defavorizată, iar această cerință nu a fost îndeplinită în acest caz. Comisia a concluzionat că Ungaria nu a dovedit că ajutorul era decisiv pentru ca beneficiarul să își localizeze investiția în Ungaria.

În aprilie 2024, Comisia a concluzionat că sprijinul pentru investiții acordat de Cehia anumitor societăți agricole cehe mari în 2017 și 2018 nu a fost în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat 71 . Cehia trebuie să recupereze ajutorul de stat incompatibil. Ajutorul s-a bazat pe fostul Regulament de exceptare pe categorii în sectorul agricol 72 , în temeiul căruia ajutorul poate fi acordat numai IMM-urilor. Autoritățile cehe i-au calificat în mod eronat pe unii dintre beneficiari drept IMM-uri, deși erau, de fapt, întreprinderi mari.

Unul dintre principalii factori determinanți ai competitivității este inovarea. Normele privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație cu finanțare publică. PIIEC servesc acestui scop. Acestea permit statelor membre să pună în comun resurse de stat în sectoare strategice și tehnologii de interes comun pentru UE, în special în sectoarele în care piețele nu pot obține pe cont propriu rezultatul dorit.

Comisia a cooperat îndeaproape cu statele membre în cadrul Forumului european comun pentru PIIEC (JEF-PIIEC), pentru a îmbunătăți și a accelera procesul de proiectare și evaluare a noilor PIIEC 73 . 

Sursa: Comisia Europeană

3.2 Sprijinirea tranziției verzi

Politica în domeniul concurenței contribuie la obiectivele de mediu și la țintele climatice ale UE, de exemplu decarbonizarea economiei UE și trecerea de la combustibilii fosili la combustibilii alternativi în sectorul transporturilor. Aplicarea legislației în domeniul concurenței contribuie la Pactul verde european 75 prin menținerea unor piețe eficiente, echitabile și inovatoare.

Aplicarea normelor antitrust

În 2024, Comisia a continuat să ia măsuri împotriva comportamentului anticoncurențial pe piață care împiedică tranziția verde. Trecerea de la transportul rutier la moduri de transport mai ecologice este esențială. Transportul feroviar în special contribuie la reducerea amprentei de carbon. Această trecere nu poate fi realizată fără să existe servicii de transport feroviar eficiente, competitive și atractive.

În octombrie 2024, operatorii feroviari tradiționali din Cehia și Austria – České dráhy (ČD) și Österreichische Bundesbahnen (ÖBB) – au fost amendați cu 48,7 milioane EUR pentru încălcarea normelor UE în materie de concurență 76 . ČD și ÖBB furnizează servicii de transport feroviar de călători în Cehia și Austria. ČD și ÖBB au ajuns la o înțelegere secretă pentru a împiedica un nou operator, RegioJet, să achiziționeze vagoane folosite de la ÖBB, pe care RegioJet se baza în mare măsură pentru a concura. Pentru a exclude RegioJet de pe piață, ČD și ÖBB au făcut schimb de informații confidențiale cu privire la procedurile de vânzare, oferte și gradul de interes al altor ofertanți, manipulând astfel vânzările de material rulant astfel încât ČD să poată cumpăra vagoanele folosite în locul RegioJet.

În ianuarie 2024, Comisia a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic angajamentelor Renfe, deschizând astfel concurența în domeniul biletelor de tren online în Spania 77 . Comisia a concluzionat că angajamentele propuse de Renfe au răspuns preocupărilor sale preliminare conform cărora Renfe ar fi putut încălca articolul 102 din TFUE refuzând să furnizeze tot conținutul și toate datele sale în timp real (RTD) platformelor terțe de emitere a biletelor (TPTP). Angajamentele Renfe deschid concurența în domeniul emiterii online a biletelor de tren în Spania, contribuind la servicii feroviare mai accesibile și promovând mijloace de transport ecologice. 

Controlul concentrărilor economice

În 2024, Comisia a investigat și a examinat mai multe fuziuni și achiziții legate de tehnologiile verzi și eforturile în materie de durabilitate în sectoare precum energia din surse regenerabile 78 , stațiile de încărcare a vehiculelor electrice 79 și biocombustibili 80 .

În august 2024, Comisia a aprobat crearea a două întreprinderi comune de către trei societăți cu sediul în Franța, Eramet, Suez RV France și TFIN 81 . Cele trei societăți-mamă își desfășoară activitatea în domeniul extracției și recuperării metalelor, al serviciilor de gestionare a apei și a deșeurilor și, respectiv, în domeniul soluțiilor de reciclare în circuit închis în fiecare etapă a ciclului de viață al unui vehicul. Tranzacția a vizat în principal reciclarea bateriilor litiu-ion provenite de la vehicule electrice și a reziduurilor rezultate din producția acestora.

În octombrie 2024, Comisia a aprobat necondiționat proiectul de achiziție a societății Terna, o întreprindere elenă din domeniul energiei din surse regenerabile cotată la Bursa din Atena, de către Masdar din Emiratele Arabe Unite (EAU) 82 . Masdar este o întreprindere din domeniul energiei din surse regenerabile și al durabilității care promovează soluții în domeniul energiei, al apei, al dezvoltării urbane și al tehnologiilor curate în întreaga lume.

Controlul ajutoarelor de stat

Vor trebui mobilizate fonduri considerabile pentru a sprijini „înverzirea” economiei UE, în principal din surse private, dar, dacă este necesar, acestea trebuie stimulate și/sau completate cu fonduri publice. Normele existente privind controlul ajutoarelor de stat oferă statelor membre mai multe posibilități de a finanța inițiative care contribuie la decarbonizarea și „înverzirea” economiei.

În 2024, Comisia a aprobat 51 de măsuri de ajutor de stat 83 menite să accelereze tranziția verde în diferite sectoare. Aceste măsuri includ un sprijin substanțial pentru proiecte privind energia din surse regenerabile, pentru eforturile de decarbonizare industrială și pentru inițiative de mobilitate curată. De exemplu, măsurile de ajutor de stat aprobate au sprijinit extinderea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană și solară, adoptarea de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon în producția industrială și dezvoltarea de soluții de transport durabil, inclusiv infrastructura pentru vehicule electrice și mobilitatea pe bază de hidrogen. Aceste inițiative contribuie nu numai la neutralitatea climatică, ci și la promovarea rezilienței economice și a competitivității în cadrul UE.

În noiembrie 2024, Comisia a decis că o măsură germană de ajutor de stat în valoare de 1,9 miliarde EUR în sprijinul DB Cargo 84 a fost în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, conform evaluării în temeiul Orientărilor UE privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare 85 . DB Cargo este cel mai mare operator feroviar de marfă din UE ca dimensiune și cifră de afaceri și o filială deținută integral de Deutsche Bahn (DB), o întreprindere de stat. În evaluarea compatibilității ajutorului, Comisia a luat în considerare importanța capitală a transportului feroviar de marfă ca alternativă durabilă cu emisii mai scăzute la transportul rutier și rolul acestuia ca soluție indispensabilă pentru transformarea ecologică a circuitelor logistice.

PIIEC pot fi concepute astfel încât să stimuleze inovarea în domeniul tehnologiilor curate și să sporească eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor. În acest scop, PIIEC Hy2Infra a fost aprobat de Comisie.

Sursa: Comisia Europeană

Sursa: Comisia Europeană

În februarie 2024, Comisia a aprobat o măsură germană de ajutor de stat 88 în valoare de 1,3 miliarde EUR în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (OACME) 89 . Finanțată parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, aceasta sprijină ArcelorMittal în decarbonizarea unei părți a proceselor sale de producție a oțelului. Schema de ajutoare de stat contribuie la obiectivele stabilite în Strategia UE privind hidrogenul, în Pactul verde european și în Planul industrial al Pactului verde. În plus, măsura reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și va accelera tranziția verde, în conformitate cu planul REPowerEU.

De asemenea, în temeiul OACME, în iunie 2024, Comisia a aprobat o măsură suedeză în valoare de 265 de milioane EUR finanțată parțial prin MRR. Măsura va sprijini H2GS AB în ceea ce privește înființarea unui combinat siderurgic verde de mari dimensiuni 90 . În plus, în octombrie 2024, Comisia a aprobat o măsură suedeză în valoare de 128 de milioane EUR pentru a sprijini SSAB în decarbonizarea producției sale de oțel. Măsura este menită să accelereze tranziția SSAB către producția de oțel electrificată în combinatele sale siderurgice din Suedia și să contribuie la „înverzirea” lanțului valoric al oțelului 91 . Această măsură de ajutor de stat este în conformitate cu obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050.

În aprilie 2024, în temeiul OAR, Comisia a aprobat o măsură slovacă de ajutor de stat care va contribui la crearea de locuri de muncă, la dezvoltarea regională și la Pactul verde european. Ajutorul de stat s-a ridicat la 267 de milioane EUR 92 . Ajutorul pentru investiții va sprijini înființarea unei noi unități de producție de autoturisme electrice în Valaliky, Slovacia de Est.

În aprilie 2024, Comisia a aprobat, în temeiul Cadrului privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare 93 , o măsură franceză de ajutor de stat, cu un buget de 300 de milioane EUR 94 . Aceasta sprijină filiala Electricité de France Nuward în cercetarea și dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni.

În iulie 2024, Comisia a aprobat o schemă franceză de ajutoare de stat în cadrul CTCT, care va sprijini timp de 20 de ani implementarea energiei eoliene offshore, contribuind la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Bugetul schemei este de 10,82 miliarde EUR 95 .

În 2024, Comisia a aprobat, în cadrul CTCT, un ajutor pentru investiții în valoare de 902 milioane EUR pentru Northvolt, pentru construirea unei fabrici de baterii pentru vehicule electrice 96 . Fără ajutor, întreprinderea ar fi investit în Statele Unite, și nu în UE.

În mai 2024, Comisia a aprobat o schemă cehă în valoare de 3,2 miliarde EUR în temeiul OACME 97 , care va sprijini producerea energiei electrice cu ajutorul centralelor de cogenerare de înaltă eficiență noi și modernizate. Schema va contribui la punerea în aplicare a Planului național al Cehiei privind energia și clima, a Pactului verde european și a obiectivelor UE în materie de eficiență energetică.

3.3. Sprijinirea unei economii în serviciul cetățenilor

Sectorul serviciilor financiare

În 2022, Comisia a constatat cu titlu provizoriu că Apple a restrâns concurența abuzând de poziția sa dominantă pe piața portofelelor mobile 98 utilizate pe dispozitivele iOS prin limitarea accesului la o astfel de funcționalitate pe iPhone-uri pentru plățile în magazine („tap and go”), rezervând astfel accesul la Apple Pay 99 . În iulie 2024, Comisia a constatat că angajamentele propuse de Apple au răspuns preocupărilor sale preliminare și le-a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Apple s-a angajat să permită concurenților să acceseze tehnologia de tip „tap and go” a iPhone-urilor (sau comunicare în câmp apropiat) 100 , permițând utilizatorilor de iPhone să dispună de o gamă mai largă de portofele mobile sigure și inovatoare din care să aleagă 101 .

Sursa: Comisia Europeană

În 2024, Comisia a examinat mai multe concentrări economice în sectorul serviciilor financiare. De exemplu, în martie 2024, Comisia a aprobat crearea unei întreprinderi comune de către Worldline și Crédit Agricole, ambele cu sediul în Franța 102 . Întreprinderea comună vizează piața furnizării de servicii de procesare și acceptare a plăților 103 pentru comercianții francezi și străini din Franța. În iunie 2024, Comisia a aprobat preluarea controlului exclusiv asupra Alpha Bank România de către UniCredit 104 . Tranzacția se referea la diverse servicii bancare și financiare din România, cum ar fi serviciile bancare pentru persoane fizice și juridice și serviciile de piață financiară.

În 2024, Comisia a autorizat prelungirea și reintroducerea anumitor scheme de ajutoare de stat existente care permit statelor membre să acorde ajutoare pentru restructurarea sau ieșirea ordonată de pe piață a întreprinderilor financiare aflate în dificultate. De exemplu, în septembrie 2024, Comisia a autorizat reintroducerea unei scheme poloneze de lichidare a cooperativelor de credit, în vigoare din 2014 105 . În plus, în aprilie și decembrie 2024, Comisia a aprobat reintroducerea și modificarea de către Cipru a schemei de gestionare a împrumuturilor acordate în cadrul planurilor guvernamentale pentru locuințe (schema OIKIA), prin care se acordă granturi sub formă de anulări parțiale ale datoriilor debitorilor care întâmpină dificultăți în rambursarea împrumuturilor lor în cadrul unui plan guvernamental pentru locuințe 106 . În decembrie 2024, Comisia a convenit asupra unei noi prelungiri a schemei de protecție a activelor Hercules în Grecia. Hercules sprijină băncile în ceea ce privește securitizarea și eliminarea creditelor neperformante din bilanțurile lor 107 .

Impozitarea

În februarie 2024, Comisia a închis investigația privind ajutoarele de stat în ceea ce privește finanțarea publică daneză 108 și suedeză 109 a legăturii feroviare/rutiere fixe Øresund. Comisia a concluzionat că nici garanția acordată de Danemarca și Suedia, nici construcția nu constituie ajutor de stat nou. Cu toate acestea, o parte din sprijinul fiscal acordat și pus în aplicare de Danemarca a fost considerat ajutor de stat nou, care a fost disproporționat și, prin urmare, incompatibil cu normele privind ajutoarele de stat. Danemarca a trebuit să recupereze ajutorul incompatibil.

În iunie 2024, Comisia a adoptat două decizii privind Germania 110 . Comisia a concluzionat că regimul fiscal special al Germaniei pentru operatorii publici de cazinouri nu era în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Prin urmare, ajutorul de stat incompatibil a trebuit să fie recuperat, iar regimul fiscal a fost eliminat.

4. Asigurarea efectivă a respectării Regulamentului privind piețele digitale și a Regulamentului privind subvențiile străine

4.1. Abordarea provocărilor și a dinamicii piețelor digitale prin asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale

Regulamentul privind piețele digitale 113 este un instrument de reglementare a pieței unice care urmărește să intensifice caracterul contestabil al sectorului digital din UE și să pună capăt practicilor neloiale ale întreprinderilor care acționează în calitate de „controlori de acces” în economia platformelor online. Întreprinderile desemnate în mod oficial drept controlori de acces trebuie să respecte un set de obligații prevăzute în Regulamentul privind piețele digitale 114 .

Primii șase controlori de acces desemnați 115 și-au prezentat rapoartele de conformitate cu Regulamentul privind piețele digitale în martie 2024 116 . Ulterior, în cursul aceleiași luni, Comisia a inițiat investigații oficiale privind neconformitatea împotriva Alphabet, Apple și Meta. Aceste investigații au vizat: normele Alphabet și Apple privind direcționarea clienților, în magazinele lor de aplicații respective (și anume Google Play; App Store); autofavorizarea Alphabet în cadrul Google Search; obligațiile Apple privind opțiunile utilizatorului, inclusiv ecranul de selectare a browserului, dezinstalarea și setările implicite și modelul de publicitate „plată sau consimțământ” al Meta. Comisia a suspectat că măsurile de asigurare a conformității instituite de acești controlori de acces nu au reușit să respecte efectiv normele și nu au oferit întreprinderilor care își desfășoară activitatea în UE și nici cetățenilor UE gama largă de oportunități prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale.

În ceea ce privește serviciile de platformă esențiale, Comisia a efectuat cinci investigații de piață aprofundate în urma obiecțiilor societăților respective cu privire la presupusul lor statut de controlor de acces, examinând cu atenție o gamă largă de opinii ale actorilor de pe piață, precum și ale controlorilor de acces. În consecință, Comisia a decis, în primul rând, în februarie 2024, că, în pofida atingerii pragurilor, unele dintre serviciile de platformă esențiale ale Microsoft – și anume motorul de căutare Bing, browserul Edge și serviciul de publicitate online Microsoft Advertising ale Microsoft – și serviciul de mesagerie iMessage al Apple nu se califică drept servicii de controlor de acces. În al doilea rând, pe lângă decizia de a nu desemna X Ads și TikTok Ads drept servicii de platformă esențiale în mai 2024, Comisia a încheiat în octombrie 2024 cea de a cincea investigație de piață, hotărând că serviciul X de socializare în rețea nu ar trebui desemnat drept serviciu de platformă esențial, deoarece nu constituie, în temeiul Regulamentului privind piețele digitale, un punct de acces important prin care utilizatorii comerciali ajung la utilizatorii finali 117 . În total, Comisia a adoptat șase decizii de nedesemnare în 2024.

În iunie 2024, Comisia a informat Apple cu privire la opinia sa preliminară potrivit căreia normele sale privind direcționarea clienților App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, deoarece îi împiedică pe dezvoltatorii de aplicații să direcționeze în mod liber consumatorii către canale alternative de oferte și conținut. În plus, în aceeași lună, Comisia a inițiat o nouă procedură de stabilire a neconformității împotriva Apple în ceea ce privește cerințele sale contractuale pentru magazinele de aplicații și dezvoltatorii de aplicații terți, inclusiv noua „taxă pentru tehnologia de bază” a Apple.

În iulie 2024, Comisia a informat Meta cu privire la constatările sale preliminare potrivit cărora modelul său publicitar de „plată sau consimțământ” nu a respectat Regulamentul privind piețele digitale prin inițierea unei proceduri de stabilire a neconformității. În opinia preliminară a Comisiei, această alegere binară îi obligă pe utilizatori să își dea consimțământul cu privire la combinarea datelor lor cu caracter personal și nu le oferă o versiune echivalentă a rețelelor sociale ale Meta cu mai puține anunțuri publicitare personalizate.

În plus, în aprilie 2024, Comisia a desemnat Apple drept controlor de acces în ceea ce privește sistemul său de operare iPadOS pentru utilizarea pe tabletele companiei (iPad), ceea ce deschide oportunitățile prevăzute în Regulamentul privind piețele digitale pentru toate societățile care își desfășoară activitatea în UE. În mai 2024, Comisia a desemnat Booking drept controlor de acces în temeiul Regulamentului privind piețele digitale pentru serviciul său de intermediere online Booking.com. Acesta avut la dispoziție șase luni, până la 14 noiembrie 2024, pentru a asigura conformitatea deplină cu obligațiile prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale pentru acest serviciu. La 13 noiembrie 2024, Booking a publicat un raport de conformitate care a detaliat măsurile pe care le-a luat pentru ca Booking.com să se conformeze Regulamentului privind piețele digitale 118 .

În septembrie 2024, Comisia a inițiat două proceduri privind specificațiile 119 pentru a ajuta Apple să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului privind piețele digitale de a furniza întreprinderilor și dezvoltatorilor terți o interoperabilitate gratuită și efectivă cu caracteristicile hardware și software controlate de sistemele de operare iOS și iPadOS ale Apple, desemnate în temeiul Regulamentului privind piețele digitale. La 18 decembrie 2024, Comisia a transmis Apple constatările preliminare în cadrul ambelor proceduri privind specificațiile. Aceste constatări preliminare au propus măsuri, ținând seama de contribuția Apple și a părților terțe, pentru ca Apple să asigure interoperabilitatea dispozitivelor conectate cu iPhone-uri și să sporească previzibilitatea și transparența interoperabilității de către terți, astfel cum se prevede în Regulamentul privind piețele digitale.

În iulie 2024, Tribunalul a pronunțat hotărârea privind contestarea de către Bytedance a desemnării sale drept controlor de acces în temeiul Regulamentului privind piețele digitale. Tribunalul a respins recursul.

Regulamentul privind piețele digitale solicită o cooperare strânsă între Comisie, în calitate de unică autoritate de punere în aplicare, ANC-uri și alte părți interesate. În acest scop, a fost creat un grup la nivel înalt 120 . Grupul la nivel înalt urmărește să sprijine punerea în aplicare coerentă și eficace a Regulamentului privind piețele digitale și a altor reglementări sectoriale aplicabile controlorilor de acces. În 2024, grupul la nivel înalt s-a reunit de opt ori.

Mai multe informații cu privire la modul în care Comisia pune în aplicare Regulamentul privind piețele digitale sunt disponibile în raportul anual privind Regulamentul privind piețele digitale.

4.2. Protejarea pieței unice împotriva subvențiilor străine care denaturează concurența prin asigurarea respectării Regulamentului privind subvențiile străine (FSR)

În 2024, Comisia a pus în aplicare în mod riguros FSR 121 pentru a proteja piața unică împotriva subvențiilor care denaturează concurența, acordate de țări din afara UE întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața unică. FSR oferă un cadru pentru abordarea denaturărilor cauzate pe piața unică de subvențiile străine în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile. Astfel de denaturări pot apărea cu privire la orice activitate economică și în special în cazul concentrărilor și al procedurilor de achiziții publice. În același timp, FSR asigură faptul că piața unică a UE rămâne deschisă comerțului și investițiilor din țări terțe 122 .

În 2024, Comisia a primit 102 notificări privind concentrările în temeiul FSR. În 2024, Comisia a inițiat o analiză preliminară în domeniul echipamentelor de securitate pentru aeroporturi și porturi. În cadrul acestei investigații, Comisia a efectuat inspecții neanunțate în temeiul FSR la sediile din Țările de Jos și Polonia ale Nuctech, o societate chineză care își desfășoară activitatea în domeniul producției și vânzării de echipamente de securitate în UE. Comisia a avut indicii că societatea inspectată ar fi primit subvenții străine care ar putea denatura concurența pe piața unică 123 . În plus, Comisia a inițiat o analiză preliminară în domeniul energiei eoliene.

Dintre cele 102 notificări privind concentrarea economică primite în temeiul FSR, Comisia a deschis o investigație aprofundată cu privire la achiziția de către Emirates Telecommunications Group Company PJSC (e &) a controlului exclusiv asupra PPF Telecom Group B.V. (PPF), excluzând activitatea sa din Cehia 124 . Comisia a aprobat în mod condiționat această tranzacție în septembrie 2024, sub rezerva respectării depline a angajamentelor propuse de părți. e& este un operator de telecomunicații cu sediul în EAU și controlat de fondul suveran de investiții Emirates Investment Authority (EIA). PPF, cu sediul în Țările de Jos, este un operator de telecomunicații care își desfășoară activitatea în Cehia, Bulgaria, Ungaria, Serbia și Slovacia. Comisia a constatat că e& și EIA au primit subvenții străine din partea EAU, în special sub forma unei garanții de stat nelimitate pentru e&, precum și granturi, împrumuturi și alte instrumente de datorie. În temeiul FSR, garanțiile de stat nelimitate sunt considerate ca fiind „cele mai susceptibile să denatureze piața internă”. Utilizând aceste subvenții, entitatea rezultată în urma concentrării ar fi putut face investiții capabile să denatureze concurența pe piața unică. Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei, e& și EIA s-au angajat ca statutul e& să nu se abată de la dreptul comun al falimentului din EAU, eliminând astfel garanția nelimitată a statului. În plus, pentru activitățile entității rezultate în urma concentrării pe piața unică a fost interzisă orice finanțare din partea EIA și e& pentru PPF. Părțile s-au angajat ca alte tranzacții între societăți să aibă loc în condițiile pieței și s-au angajat să informeze Comisia cu privire la achizițiile viitoare care nu trebuie notificate în temeiul FSR.

5. Impactul politicii în domeniul concurenței și al punerii în aplicare

5.1. Beneficii de pe urma aplicării normelor în domeniul concurenței pentru consumatori și cetățeni

Aplicarea normelor antitrust și în materie de concentrări economice de către Comisie generează beneficii directe pentru cetățeni. DG Concurență măsoară impactul acestora în mai multe moduri. O măsură importantă este cea a economiilor directe ale clienților, și anume efectele directe asupra prețurilor de care beneficiază clienții după ce Comisia a intervenit în cazuri de concentrări economice și antitrust (inclusiv carteluri și conduită unilaterală). Pe baza unei metode adoptate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) 125 , DG Concurență estimează că, între 2012 și 2023, economiile directe ale clienților generate de aplicarea normelor antitrust și privind concentrările economice de către Comisie s-au ridicat la 12 miliarde EUR, ajungând la 21 de miliarde EUR pe an 126 .

Economiile clienților (puncte de referință – și anume mijlocul fiecărui interval) 2013-2023

Sursa: Comisia Europeană

Comisia nu este singura autoritate de aplicare a normelor UE în domeniul concurenței. Autoritățile naționale competente sunt, de asemenea, puternic implicate. În 2024, DG Concurență a început să măsoare și să estimeze economiile directe suplimentare ale clienților generate de aplicarea normelor de către autoritățile naționale competente din UE. În perioada 2020-2022, economiile totale directe ale clienților de la toate cele 13 ANC participante pot fi estimate la o valoare cuprinsă între 7 miliarde EUR și 11 miliarde EUR pe an. Dacă se pun laolaltă toate economiile clienților, și anume economiile generate de Comisie și de autoritățile naționale competente participante, acestea se ridică la o valoare cuprinsă între 23 de miliarde EUR și 38 de miliarde EUR în perioada 2020-2022. Aceste calcule oferă o imagine preliminară a amplorii economiilor directe generate de aplicarea normelor în domeniul concurenței de către Comisie și de către cele 13 ANC-uri participante 127 .

Efectele disuasive indirecte ale punerii în aplicare și efectele lor pozitive asupra inovării și calității sunt, de asemenea, semnificative. Efectele indirecte sunt mai dificil de estimat decât efectele directe, dar este probabil ca acestea să aibă o importanță mai mare decât economiile directe ale clienților. La sfârșitul anului 2023, Comisia a comandat un studiu privind efectele disuasive ale aplicării normelor în domeniul concurenței pentru a înțelege mai bine modul în care întreprinderile le iau în considerare în deciziile lor comerciale. Proiectul a continuat în 2024 și se va încheia în prima jumătate a anului 2025.

5.2. Protejarea concurenței într-o lume în schimbare

În iunie 2024, DG Concurență a publicat un raport al serviciilor Comisiei intitulat „Protecting competition in a changing world - Evidence on the evolution of competition in the EU during the past 25 years” (Protejarea concurenței într-o lume în schimbare – dovezi privind evoluția concurenței în UE în ultimii 25 de ani) 128 . În 2024 au avut loc, de asemenea, o conferință și un atelier la nivel de experți pe această temă. Raportul serviciilor Comisiei se bazează pe contribuții din partea OCDE, pe observațiile unui consorțiu de cercetători și pe cercetările efectuate chiar de DG Concurență. Scopul raportului a fost de a studia cum și de ce au evoluat condițiile de concurență în UE în ultimii 20-25 de ani și de a determina cum și de ce contează concurența efectivă pentru rezultatele economice mai generale (cum ar fi prețurile, productivitatea, competitivitatea și creșterea).

Cercetările prezentate în prima parte a prezentului raport sugerează că, în medie și într-o gamă largă de sectoare din UE, în ultimii 25 de ani, (i) concentrarea atât la nivel de sector, cât și la nivel de piață a crescut, (ii) majorările și profiturile, în special în partea superioară a lanțului de distribuție, au crescut, (iii) decalajul dintre liderii din industrie și cei care urmăresc această activitate în ceea ce privește majorările, profiturile și productivitatea a crescut și (iv) dinamismul întreprinderilor a scăzut, măsurat prin indicatori precum volatilitatea cotelor de piață între întreprinderile principale sau ratele de intrare și de ieșire. Un factor important al evoluțiilor observate în ultimii 25 de ani pare să fie acela că, în multe sectoare, marile întreprinderi nou-venite pot beneficia de cea mai mare parte a beneficiilor (dinamica „câștigătorul ia cel mai mult”), în mare parte din cauza schimbărilor economice structurale pe termen lung: (i) creșterea ponderii investițiilor în soluții informatice și date care fac obiectul unui drept de proprietate sau în alte active necorporale (de exemplu, C&D, brevete și mărci), (ii) globalizarea și (iii) intensificarea activităților de tipul fuziunilor și achizițiilor, deși acestea din urmă ar putea fi într-o măsură mai limitată. Este posibil ca barierele în materie de reglementare la intrare și ieșire să fi contribuit, de asemenea, la aceste tendințe.

Deși tendințele și combinația de factori de contribuție vor varia în funcție de sector, în medie, intensitatea concurenței pare să fie mai scăzută, iar puterea de piață a întreprinderilor aflate la vârful marjei și al distribuției profitului pare să fie mai pronunțată decât în trecut.

Cercetările suplimentare prezentate în a doua parte a raportului confirmă și completează cercetările anterioare conform cărora concurența efectivă (sau slabă) poate avea efecte pozitive (sau negative) semnificative, nu numai asupra prețurilor și, prin urmare, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, ci și asupra productivității și competitivității întreprinderilor din UE și, prin urmare, asupra creșterii economice globale 129 . Aceste rezultate sunt confirmate de un studiu care analizează relația dintre prețuri și concentrarea pieței în șase sectoare în care prețurile variază semnificativ de la un stat membru la altul, de un sondaj efectuat în rândul întreprinderilor exportatoare din UE cu privire la relevanța concurenței interne efective în cadrul pieței unice a UE și de un studiu privind efectele macroeconomice ale concurenței efective.

5.3. Impactul politicii privind ajutoarele de stat asupra pieței unice

Pentru a proteja echitatea și buna funcționare a pieței unice, TFUE interzice ajutoarele de stat care denaturează sau amenință să denatureze concurența. Controlul ajutoarelor de stat garantează o concurență între întreprinderi bazată pe merite, și nu pe nivelul sprijinului guvernamental primit de fiecare întreprindere. Astfel, pot fi evitate cursele pentru subvenții care favorizează întreprinderile sprijinite de statele membre cu „buzunarele cele mai adânci”. Totuși, în anumite situații, poate fi necesară intervenția guvernului pentru a garanta funcționarea și echitatea economiei. Din acest motiv, TFUE prevede posibilitatea ca statele membre să acorde ajutoare de stat pentru a sprijini anumite obiective de politică clar definite. Ajutoarele de stat pot fi acordate cu condiția să fie necesare, proporționale și adecvate pentru atingerea obiectivelor identificate și fără a denatura în mod nejustificat concurența pe piața unică. Rezultatul unui control eficace al ajutoarelor de stat este un sprijin din partea statului mai bine direcționat, mai legitim, mai eficace și care evită supracompensarea. Astfel, controlul ajutoarelor de stat contribuie la maximizarea utilității resurselor publice limitate.

Pentru a monitoriza impactul ajutoarelor de stat, Comisia colectează periodic date care măsoară modul în care statele membre își pun în aplicare măsurile de ajutor de stat. Acest lucru se realizează în mai multe moduri, cel mai important prin:

(i) Tabloul de bord privind ajutoarele de stat, publicat în fiecare an, care se bazează pe datele compilate de statele membre 130 cu privire la cheltuielile efective (și anume sumele plătite) în cadrul fiecărei măsuri de ajutor aprobate, inclusiv elementele de ajutor, și anume avantajul acordat prin ajutor 131 . Cele mai recente date din tabloul de bord privind ajutoarele de stat vizează anul 2023.

(ii) Sondajele periodice care colectează informații cu privire la ajutoarele publice acordate și plătite de statele membre în timpul crizelor recente (pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei). Aceste sondaje au fost efectuate în mod excepțional pentru a surprinde impactul cuantumurilor foarte mari ale ajutoarelor aprobate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia și pentru a sprijini sectoarele economice esențiale pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. În acest scop, Comisia a colectat informații privind ajutoarele de stat care au fost acordate efectiv în conformitate cu măsurile de criză aprobate, și anume fondurile la care întreprinderile au primit dreptul legal în perioada acoperită de fiecare sondaj. Cel mai recent sondaj se referă la sprijinul acordat până la sfârșitul lunii iunie 2024.

Plata ajutoarelor de stat în situații de criză și de altă natură în 2023

Cifrele analizate mai jos se referă exclusiv la plățile din cadrul măsurilor de sprijin care se califică drept ajutor de stat. Este posibil ca statele membre să fi acordat un sprijin semnificativ economiilor și gospodăriilor lor prin alte mijloace care nu se califică drept ajutor de stat.

Potrivit celor mai recente rapoarte anuale prezentate de statele membre (care acoperă 2023), acestea au plătit 186,77 miliarde EUR (reprezentând 1,09 % din PIB-ul UE) pentru sprijin pentru măsuri care nu sunt legate de criză și de criză.

Cheltuielile totale au fost reduse în mod semnificativ în comparație cu anii precedenți. În termeni nominali, cheltuielile din 2023 s-au redus aproape la jumătate în comparație cu anii 2020 și 2021 (adică vârful crizei provocate de pandemia de COVID-19). Atunci când au fost ajustate în funcție de inflație (comparativ cu rata anuală a inflației din 2022), cheltuielile totale aferente ajutoarelor de stat au scăzut cu aproximativ 23 %.

Figura 1: Total cheltuieli aferente ajutoarelor de stat, elemente de ajutor ca procent din PIB, defalcare pe ajutoare de stat legate de pandemia de COVID-19, ajutoare de stat legate de CTC(T) 132 și măsuri de ajutor de stat care nu sunt legate de criză

Din următoarele motive, reducerea cheltuielilor observate în 2022 și 2023 este în concordanță cu o reducere semnificativă a ajutorului legat de măsurile de criză 133 :

(i) Cheltuielile cu măsurile legate de COVID-19 s-au ridicat la 10,55 miliarde EUR în 2023, ceea ce reprezintă aproximativ 0,06 % din PIB-ul UE și mai puțin de 6 % din totalul cheltuielilor aferente ajutoarelor de stat. În comparație cu cheltuielile pentru măsurile legate de COVID-19 din 2022 – care s-au ridicat la 77,70 miliarde EUR în prețuri la nivelul anului 2023 – acestea reprezintă o reducere de 86 %. Această scădere era de așteptat având în vedere eliminarea treptată a cadrului temporar privind COVID-19, finalizată la sfârșitul lunii decembrie 2023.

(ii) Cheltuielile raportate pentru măsurile de criză s-au bazat predominant pe CTC(T), inclusiv pe secțiunile sale pentru a sprijini tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Măsurile de ajutor de stat care au fost aprobate în temeiul CTCT sau care au fost aprobate pe baza principiilor CTCT au scăzut la 39,45 miliarde EUR în 2023. Aceasta reprezintă aproximativ 0,23 % din PIB-ul total al UE și 21 % din totalul cheltuielilor aferente ajutoarelor de stat în 2023. În comparație cu cheltuielile din 2022, în valoare de 45,59 miliarde EUR în prețuri constante, cheltuielile totale aferente ajutoarelor în 2023 au scăzut cu 13 %.

În 2023, ajutoarele de stat pentru obiective care nu sunt legate de criză au crescut la aproximativ 136,78 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 14 % față de cheltuielile din 2022 de 119,98 miliarde EUR (în prețuri constante). În termeni nominali, suma totală plătită pentru ajutoare care nu sunt legate de criză a crescut în 19 state membre, în comparație cu 2022 134 . Creșterea ajutoarelor de stat care nu sunt legate de criză pare să fi fost determinată în principal de creșterea la nivelul plății ajutoarelor pentru protecția mediului (inclusiv pentru economiile de energie). Acest tip de ajutor a crescut de la aproximativ 45,99 miliarde EUR în 2022 la 55,32 miliarde EUR în 2023. În mod similar, cheltuielile cu ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare au crescut de la 11,99 miliarde EUR în 2022 la 15,95 miliarde EUR în 2023. Ajutoarele de stat care nu sunt legate de criză plătite pentru dezvoltarea sectorială au crescut de la 9,37 miliarde EUR în 2022 la 13,02 miliarde EUR în 2023. În fine, ajutoarele de stat dedicate PIIEC aproape s-au dublat, de la 1,25 miliarde EUR în 2022 la 2,22 miliarde EUR în 2023.

În pofida creșterii, cuantumul ajutoarelor care nu sunt legate de criză pentru 2023 rămâne cu mult sub nivelul cheltuielilor pentru măsuri care nu sunt legate de criză, calculate în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19. În prețuri constante, aceste cheltuieli s-au ridicat la 157,46 miliarde EUR în 2020 și la 157,23 miliarde EUR în 2021. În plus, cheltuielile din 2023 pentru ajutoare care nu sunt legate de criză rămân sub nivelul cheltuielilor anterioare crizei, care s-au ridicat la 153,34 miliarde EUR în 2019 și la 145,43 miliarde EUR în 2018 în prețuri constante.

Figura 2: Cheltuieli aferente ajutoarelor de stat, excluzând ajutoarele acordate în situații de criză în perioada 2018-2023, elemente de ajutor exprimate în miliarde EUR în prețuri constante, defalcare în funcție de obiectivul ajutorului

Analizând distribuția între statele membre a cheltuielilor aferente ajutoarelor de stat acordate în situații de criză și a ajutoarelor de stat care nu sunt legate de criză, există o dispersie semnificativă a cheltuielilor 135 . În concluzie, deși există diferențe semnificative între valorile nominale ale ajutoarelor plătite de statele membre, imaginea devine mai nuanțată atunci când se analizează cheltuielile relative aferente ajutoarelor de stat în comparație cu PIB-ul.

În sfârșit, cifrele indicate mai sus se referă exclusiv la plățile din cadrul măsurilor de sprijin care se califică drept ajutor de stat. Este posibil ca statele membre să fi acordat un sprijin semnificativ economiilor și gospodăriilor lor prin intermediul altor măsuri care nu constituie ajutor de stat.

Figura 3: Total cheltuieli aferente ajutoarelor de stat per stat membru în 2023, elemente de ajutor în miliarde EUR, defalcare pe măsuri de ajutor de stat care nu sunt legate de criză, ajutoare de stat legate de pandemia de COVID-19 și ajutoare de stat legate de CTC(T).

Figura 4: Total cheltuieli aferente ajutoarelor de stat pe stat membru, ca % din PIB-ul național din 2023, defalcat pe măsuri de ajutor de stat care nu sunt legate de criză, ajutoare de stat legate de pandemia de COVID-19 și ajutoare de stat legate de CTC(T).

Ajutoare de stat pentru stimularea inovării industriale și a poziției de lider tehnologic

Deși un stat poate juca un rol important atunci când încearcă să stimuleze competitivitatea într-o economie, multe tipuri de sprijin nu implică ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Cu toate acestea, normele privind ajutoarele de stat oferă statelor membre mai multe posibilități de a sprijini o economie funcțională și echitabilă, precum și de a remedia disfuncționalitățile pieței. „Secțiunile de tranziție” ale CTCT sunt menite să stimuleze dubla tranziție verde și digitală. Până la 31 decembrie 2025, statele membre pot acorda ajutoare pentru a stimula tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic 136 .

În 2023, valoarea totală a ajutorului pentru industrie 137 – inclusiv sprijinul bazat pe orientările privind ajutoarele de stat – s-a ridicat la 126,97 miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 0,74 % din PIB-ul UE. Din valoarea totală a ajutoarelor industriale, ajutorul pentru protecția mediului (inclusiv economiile de energie) a reprezentat principalul obiectiv de politică în ultimii zece ani. Acesta s-a ridicat la 55,32 miliarde EUR în 2023, reprezentând 44 % din totalul ajutoarelor industriale, adică aproximativ 0,32 % din PIB-ul total al UE. Ajutoarele de stat plătite în beneficiul PIIEC s-au ridicat la 2,22 miliarde EUR în 2023. Ajutoarele pentru investiții plătite în conformitate cu Orientările privind ajutoarele regionale pentru sprijinirea producției de baterii, de componente ale bateriilor, panouri solare și vehicule electrice s-au ridicat la 138 de milioane EUR în 2023. 

După 2023, conform celor mai recente date colectate prin intermediul unui sondaj privind ajutoarele acordate în cadrul CTCT până la sfârșitul lunii iunie 2024 138 , 11 state membre 139 au început să pună în aplicare măsuri în temeiul „secțiunilor de tranziție” ale cadrului: aproximativ 2,38 miliarde EUR au fost acordate pentru măsurile aprobate în temeiul secțiunilor 2.5, 2.6 și 2.8 din CTCT 140 .

Dacă ne concentrăm exclusiv asupra ajutoarelor acordate de fiecare stat membru pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, calculate ca procent din PIB-ul național, Portugalia a fost cel mai mare furnizor de ajutoare, urmată de Slovacia.

Figura 5: Ajutoare de stat de tranziție acordate în 2023 și 2024 (până la 30 iunie 2024) în cadrul măsurilor CTCT (în valori absolute și ca procent din PIB-ul național)

6. Comunicarea și promovarea în sprijinul politicii în domeniul concurenței

În 2024, Comisia a continuată să își desfășoare activitățile de promovare în domeniul concurenței și de informare la mai multe niveluri pentru a sprijini eficacitatea politicii UE în domeniul concurenței, în special prin participarea vicepreședintei executive Vestager, responsabilă de concurență, la evenimente și conferințe de presă. Cu sprijinul reprezentanțelor Comisiei, cadrele de conducere de nivel superior din cadrul DG Concurență au participat, de asemenea, la activități de informare în statele membre. Aceste activități completează inițiativele de comunicare externă ale DG Concurență, cum ar fi comunicate de presă, note de informare privind politicile, buletine informative și platforme de comunicare socială.

În 2024, Comisia a continuat seria de dezbateri itinerante „The Markets for People” (Piețele pentru cetățeni). Intitulată „This is why we need competition policy” (Motivele pentru care avem nevoie de politica în domeniul concurenței), cea de-a cincea și ultima dezbatere a avut loc la Aarhus, Danemarca, în mai 2024. În plus, DG Concurență și-a continuat seria de dezbateri pe internet intitulată „Let’s Talk Competition” (Să vorbim despre concurență). În cadrul webcasturilor, experții au dezbătut principalele evoluții în materie de politici și de punere în aplicare a politicii în domeniul concurenței 141 .

De asemenea, au fost întreprinse eforturi importante de comunicare cu ocazia publicării raportului personalului DG Concurență „Protecting competition in a changing world. Evidence on the evolution of competition in the EU during the past 25 years” (Protejarea concurenței într-o lume în schimbare. Probe privind evoluția concurenței în UE în ultimii 25 de ani), cu o conferință de lansare la 27 iunie 2024 142 și un atelier la nivel de experți la 15 octombrie 2024 143 .

7. Relații cu alte instituții ale UE

Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor sunt parteneri-cheie ai Comisiei în cadrul dialogurilor continue privind politica în domeniul concurenței. În Parlamentul European, vicepreședinta executivă Vestager a participat în 2024 la o serie de schimburi de opinii sau dialoguri structurate, inclusiv cu Comisia pentru afaceri economice și monetare, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, Subcomisia pentru chestiuni fiscale și Comisia pentru control bugetar. În plus, vicepreședinta executivă Vestager a participat la dezbaterile în plen privind politica în domeniul concurenței.

În cadrul Consiliului, vicepreședinta executivă Vestager a participat în 2024 la schimburi de opinii și dezbateri privind chestiuni legate de politica în domeniul concurenței, precum și privind competitivitatea, tranziția verde și instrumentele de ajutor de stat în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, Comisia a colaborat direct cu alte organisme ale UE. De exemplu, personalul DG Concurență a fost prezent la reuniunile convocate de raportorul responsabil cu elaborarea Avizului Comitetului Economic și Social European referitor la Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2023, adoptat în octombrie 2024 144 . În cadrul unor astfel de ședințe ale grupului de redactare și ale secțiunii responsabile cu politica în domeniul concurenței (piața unică, producție și consum), DG Concurență a oferit consiliere și a răspuns la întrebări factuale.

8. Politica în domeniul concurenței în context european și global

8.1. Promovarea unei culturi europene a concurenței prin intermediul Rețelei europene în domeniul concurenței

În UE, autoritățile naționale de concurență asigură respectarea normelor în materie de concurență în jurisdicțiile lor naționale, în timp ce Comisia se concentrează asupra cazurilor cu o dimensiune legată de piața unică. Cooperarea multilaterală dintre ANC-uri și Comisie – în special în domeniul antitrust – se realizează prin intermediul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC) 145 . Obiectivul este de a se asigura că normele antitrust ale UE sunt aplicate în mod eficace și consecvent în întreaga UE, în special în cadrul investigațiilor privind comportamentele care restrâng concurența și care sunt susceptibile de a afecta schimburile comerciale dintre statele membre ale UE. Aplicarea în comun a normelor antitrust prin intermediul cadrului REC consolidează relevanța și credibilitatea politicii în domeniul concurenței în întreaga UE.  

În 2024, Comisia a continuat să garanteze aplicarea eficace și consecventă a articolelor 101 și 102 din TFUE în întreaga UE. În primul rând, ANC informează Comisia cu privire la orice nouă investigație în etapa primei măsuri oficiale de investigare. În al doilea rând, ANC consultă Comisia înainte de a adopta anumite tipuri de decizii. În 2024, au fost lansate în rețea 191 de noi investigații, iar ANC-urile au transmis către Comisie 66 de decizii avute în vedere. Membrii REC se reunesc frecvent pentru a discuta cazuri, chestiuni de politică și chestiuni de importanță strategică. În 2024, au avut loc 37 de reuniuni ale REC. Grupul de lucru pentru investigații digitale și IA promovează punerea în comun a cercetătorilor în domeniul datelor în cadrul REC. Resursele puse în comun sunt utilizate pentru a colabora la proiecte de interes comun pentru autoritățile naționale competente, de exemplu prin detectarea manipulării procedurilor de cerere de oferte prin analizarea unor seturi mari de date.

8.2. Sprijinirea statelor membre în procesul de reformă prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic

Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este instrumentul Comisiei de sprijinire a statelor membre în conceperea și punerea în aplicare a reformelor 146 . Acesta nu necesită cofinanțare din partea statelor membre. Sprijinul poate lua, de exemplu, forma consilierii strategice și juridice, a studiilor, a cursurilor de formare și a vizitelor experților pe teren. Acesta poate acoperi orice fază a procesului de reformă. IST este gestionat de Grupul Operativ pentru Reforme și Investiții (SG REFORM) al Comisiei. În fiecare an, IST identifică proiecte emblematice de sprijin tehnic care abordează nevoi comune în toate statele membre și se aliniază la prioritățile-cheie ale UE.

Pentru ciclul 2024, DG COMP a sprijinit finanțarea următoarelor proiecte:

Combaterea manipulării procedurilor de cerere de oferte în cadrul achizițiilor publice – îmbunătățirea conformității și a concurenței pentru contractele de achiziții publice 147 : Conceput și organizat de OCDE, acest proiect urmărește să ajute Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și România să își îmbunătățească capacitățile de prevenire și detectare a manipulării procedurilor de cerere de oferte printr-o serie de ateliere. În plus, proiectul promovează consolidarea capacităților, bunele practici și cooperarea dintre autoritățile din domeniul concurenței și autoritățile contractante și alte organisme publice.

Studiu de piață privind concurența – Sectorul digital 148 : Scopul acestui proiect este de a identifica posibilele probleme de concurență pe piețele digitale din Polonia, Letonia și Lituania, precum și adecvarea actualelor cadre legislative naționale și ale UE pentru a aborda în mod eficace aceste probleme.

8.3. Relațiile internaționale

Relațiile multilaterale

În 2024, Comisia și-a continuat implicarea în forurile internaționale în domeniul concurenței, cum ar fi Comisia pentru concurență a OCDE, Rețeaua Internațională a Concurenței (RIC) și Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

În calitate de copreședinte al Grupului de lucru privind concentrările economice al RIC, Comisia a contribuit la lucrările privind practicile recomandate pentru analiza concentrărilor economice, în special prin coordonarea lucrărilor de revizuire a capitolelor privind efectele unilaterale și coordonate în concentrările orizontale. În plus, Comisia a fost coorganizator al atelierului privind concentrările economice al RIC, care a avut loc în Taiwan în noiembrie 2024.

Comisia a participat la mai multe mese rotunde ale OCDE și a contribuit la elaborarea Recomandării OCDE revizuite privind concentrările economice, un document de orientare care acoperă aspectele procedurale ale controlului concentrărilor economice. În sfârșit, Comisia a participat la lucrările privind o versiune revizuită a unui document OCDE care acoperă aspecte de fond ale controlului concentrărilor economice.

Relațiile bilaterale

În 2024, Comisia a continuat negocierile pentru încheierea de acorduri comerciale echitabile cu India, Indonezia, Filipine, Thailanda și ASE5 149 .

În aprilie 2024, Comisia și autoritățile de concurență din SUA au organizat cea de a patra reuniune a Dialogului comun privind politica în domeniul concurenței tehnologice 150 , pentru a continua cooperarea menită să asigure și să promoveze concurența loială în economia digitală. Dialogul s-a axat pe strategiile de afaceri în evoluție ale marilor companii din domeniul tehnologiei informației, inclusiv pe investițiile și parteneriatele recente dintre principalii furnizori de servicii cloud și furnizorii de IA, precum și pe implicațiile acestora pentru aplicarea normelor în domeniul concurenței.

În 2024, Comisia și-a continuat activitatea privind cooperarea bilaterală cu Regatul Unit, astfel cum se prevede în Acordul comercial și de cooperare UE și Regatul Unit 151 , precum și în Acordul de retragere 152 . În octombrie, Comisia și Regatul Unit au finalizat discuțiile tehnice privind un acord de cooperare în domeniul concurenței 153 . Viitorul acord ar fi un „acord de completare” a Acordului comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, care prevede posibilitatea de a încheia un acord separat privind cooperarea în domeniul concurenței. Acordul ar permite nu numai Comisiei, ci și autorităților naționale de concurență care asigură respectarea legislației UE în materie de concurență să coopereze cu autoritatea de concurență din Regatul Unit.

În 2024, Comisia a început, de asemenea, negocierile cu Elveția cu privire la opt aspecte relevante pentru relațiile bilaterale dintre UE și Elveția. Unul dintre aspectele vizate este ajutorul de stat.

În 2024, Comisia și-a continuat cooperarea privind politica în domeniul concurenței cu Comisia pentru comerț echitabil din Coreea și cu Comisia pentru comerț echitabil din Japonia. De asemenea, Comisia a continuat negocierile cu Canada pentru a se asigura că dispozițiile privind protecția datelor din Acordul de cooperare UE-Canada în domeniul concurenței se aliniază la standardele stabilite în Avizul Curții de Justiție referitor la Acordul UE-Canada din 2014 privind registrul cu numele pasagerilor 154 . În plus, în 2024, Comisia a colaborat cu mai multe autorități naționale și regionale africane pentru a continua cooperarea în domeniul concurenței 155 .

În ceea ce privește politica de extindere a UE, principalul obiectiv al Comisiei în domeniul concurenței este de a sprijini țările candidate 156 și potențial candidate 157 la crearea, menținerea și dezvoltarea cadrelor legislative și de a sprijini autoritățile din domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat care funcționează bine și sunt independente din punct de vedere operațional, precum și de a ajuta aceste autorități să obțină rezultate solide în materie de aplicare a legii. Comisia lucrează, de asemenea, la punerea în aplicare a unor mecanisme de sprijin pentru Ucraina și Moldova pentru a sprijini integrarea juridică, administrativă, dar și economică a acestor țări în piața unică a UE.

(1)

Much more than a market – Speed, Security, Solidarity – Empowering the Single Market to deliver a sustainable future and prosperity for all EU Citizens (Mult mai mult decât o piață – viteză, securitate, solidaritate – Capacitarea pieței unice pentru a asigura tuturor cetățenilor UE prosperitate și un viitor durabil), Enrico Letta, 10.4.2024.

(2)

 The future of European competitiveness – A competitiveness strategy for Europe (Viitorul competitivității europene – O strategie privind competitivitatea pentru Europa), Mario Draghi, 9.9.2024.

(3)

Comunicare a Comisiei – Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului Uniunii în domeniul concurenței JO C, C/2024/1645, 22.2.2024, p. 1.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, JO L 1, 4.1.2003, p. 1.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE, JO L 123, 27.4.2004, p. 18.

(6)

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea Regulamentelor 1/2003 și 773/2004 [SWD(2024) 217 final], 5.9.2024.

(7)

Comunicarea Comisiei – Orientări privind aplicarea articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul practicilor de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.

(8)

Declarația comună a Rețelei europene în domeniul concurenței (REC) cu privire la inițiativa Comisiei Europene de a adopta Orientările privind practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante din 2 septembrie 2024.

(9)

Regulamentul (UE) nr. 461/2010 al Comisiei din 27 mai 2010 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene categoriilor de acorduri verticale și practici concertate în sectorul autovehiculelor, JO L 129, 28.5.2010, p. 52, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/822 al Comisiei din 17 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 461/2010 în ceea ce privește perioada de aplicare a acestuia, JO L 102I, 17.4.2023, p. 1.

(10)

Comunicare a Comisiei: Orientări suplimentare privind restricțiile verticale în acordurile pentru vânzarea și repararea autovehiculelor, precum și pentru distribuția de piese de schimb pentru autovehicule, JO C 138, 28.5.2010, p. 16, astfel cum au fost modificate prin Comunicarea Comisiei Modificări la Comunicarea Comisiei – Orientări suplimentare privind restricțiile verticale în acordurile pentru vânzarea și repararea autovehiculelor, precum și pentru distribuția de piese de schimb pentru autovehicule, 2023/C 133 I/01, JO C 133I, 17.4.2023, p. 1.

(11)

Regulamentul (UE) nr. 316/2014 al Comisiei din 21 martie 2014 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din TFUE categoriilor de acorduri de transfer de tehnologie, JO L 93, 28.3.2014, p. 17.

(12)

Comunicare a Comisiei – Orientări privind aplicarea articolului 101 din TFUE acordurilor de transfer de tehnologie, JO C 89, 28.3.2014, p. 3.

(13)

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea Regulamentului (UE) nr. 316/2014 al Comisiei din 21 martie 2014 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene categoriilor de acorduri de transfer de tehnologie [SWD(2024) 269 final], 22.11.2024.

(14)

Fără a avea acces la documente interne, autorii nu au fost în măsură să confirme („să dovedească”) exemple specifice de achiziții făcute cu scopul de a elimina concurența. Ordinul de mărime al constatărilor din studiu este comparabil cu ceea ce au descoperit alți cercetători care au utilizat metode și seturi de date diferite.

(15)

Buccirossi, P., Marrazzo, A. et al. (2024), Ex-post evaluation: EU competition enforcement and acquisitions of innovative competitors in the pharma sector leading to the discontinuation of overlapping drug research and development projects (Evaluare ex post: Aplicarea normelor în domeniul concurenței în UE și achizițiile concurenților inovatori din sectorul farmaceutic care au dus la întreruperea proiectelor de cercetare și dezvoltare a medicamentelor care se suprapun), raport final elaborat de Lear pentru Comisia Europeană, noiembrie 2024. A se vedea: https://competition-policy.ec.europa.eu/publications/ex-post-economic-evaluations_en . Pentru o descriere mai detaliată a rezultatului, a se vedea documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, secțiunea 7.4.

(16)

Cele cinci cazuri au fost selectate în scopul studiului și nu indică numărul total de cazuri care implică posibile achiziții făcute cu scopul de a elimina concurența.

(17)

În ceea ce privește achizițiile făcute cu scopul de a elimina concurența, consultați, de asemenea, rezumatul din secțiunea 3.1 de mai jos a hotărârii Curții de Justiție în cauza Illumina/Grail.

(18)

Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat regionale, JO C 153, 29.4.2021, p. 1.

(19)

Comunicarea Comisiei de completare a Orientărilor privind ajutoarele de stat regionale în ceea ce privește platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”.

(20)

Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) și de modificare a Directivei 2003/87/CE și a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și (UE) 2021/241.

(21)

Orientări practice pentru statele membre: Testul operatorului în economia de piață pentru măsurile de finanțare de risc, 26.1.2024.

(22)

Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, JO L, 2023/2831, 15.12.2023.

(23)

Regulamentul (UE) 2023/2832 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general, JO L, 2023/2832, 15.12.2023.

(24)

Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol, JO L 352, 24.12.2013, p. 9.

(25)

Comunicare a Comisiei – Linii directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, JO C 184, 22.7.2008, p. 13.

(26)

Comunicare a Comisiei – Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, JO C 101, 17.3.2023, p. 3.

(27)

Comunicare a Comisiei – Cea de a doua modificare a Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, JO C, C/2024/3113, 2.5.2024.

(28)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_3131 și https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html?lang=en .

(29)

  https://next-generation-eu.europa.eu/index_ro .

(30)

În principal, Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, JO L 187, 26.6.2014, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/1237 al Comisiei, JO L 270, 29.7.2021, p. 1.

(31)

În principal, Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, JO L, 2023/2831, 15.12.2023, p. 1.

(32)

Cazul AT.40437 – Apple – Practici ale Apple App Store (streaming de muzică).

(33)

Cazul AT.40684 – Facebook Marketplace.

(34)

Cazul AT.40721 – Microsoft Teams și Cazul AT.40873 – Microsoft Teams II.

(35)

Cazul AT.40728 – Corning.

(36)

Cazul AT.40642 – Pierre Cardin/Ahlers.

(37)

Cazul AT.40632 – Restricții comerciale practicate de Mondelez.

(38)

Cazul AT.40606 – Somon de Atlantic de crescătorie.

(39)

Cazul AT.40577 - VIFOR – produse IV pe bază de fier.

(40)

Cazul AT.40588 – TEVA – Copaxone.

(41)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_561 și     https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_24_3365 .

(42)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_5926 .

(43)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_4832 .

(44)

Cazul AT.40882 – IFF – Ștergerea datelor.

(45)

Hotărârea Tribunalului din 18.9.2024 în cauza T-671/19, Qualcomm/Comisia.

(46)

Hotărârea Curții de Justiție din 10.9.2024, Google și Alphabet/Comisia (Google Shopping), cauza C-48/22 P, ECLI:EU:C:2024:726.

(47)

Hotărârea Tribunalului din 18.9.2024, Google și Alphabet/Comisia (Google AdSense for Search), T-334/19, ECLI:EU:T:2024:634.

(48)

Intervențiile în cazurile concentrărilor economice includ decizii de interzicere, concentrări economice autorizate sub rezerva măsurilor corective, precum și retrageri în faza II.

(49)

Cazul M.10920 – Amazon/iRobot și cazul M.11109 – IAG/AIR EUROPA.

(50)

Cazul M.10149 – Korean Airlines/Asiana Airlines.

(51)

Cazul M.11071 – Deutsche Lufthansa/MEF/ITA.

(52)

Cazul M.10896 – Orange/MásMóvil/JV.

(53)

Cazul M.11143 – Bolloré Logistics/CMA CGM.

(54)

Cazul M.11383 – Viatris/Cooper.

(55)

Cazul M.11204, Bunge/Viterra.

(56)

Cazul M.11159 – JD Sports/Groupe Courir.

(57)

Cazul M.11577, Eiffage/Eqos.

(58)

Hotărârea Curții de Justiție din 3.9.2024, Illumina și Grail/Comisia, cauzele conexate C-611/22 P și C-625/22, ECLI:EU:C:2024:677.

(59)

În martie 2021, autoritatea franceză de concurență a încercat să sesizeze Comisia cu privire la proiectul de achiziție a GRAIL de către Illumina în temeiul articolului 22 din Regulamentul privind concentrările economice. La 19 aprilie 2022, Comisia a acceptat sesizarea în temeiul articolului 22. La cererea de sesizare s-au alăturat ulterior autoritățile naționale de concurență din Țările de Jos, Belgia, Grecia, Islanda și Norvegia. 

(60)

Cazul M.10188 – Illumina/GRAIL.

(61)

Și anume: (i) decizia adoptată la 22 iulie 2021 de deschidere a unei investigații în faza a II-a cu privire la proiectul de achiziție a GRAIL de către Illumina (M.10188), (ii) decizia adoptată la 6 septembrie 2022 de interzicere a achiziționării GRAIL de către Illumina (M.10188), (iii) două decizii privind măsurile provizorii adoptate la 29 octombrie 2021 (M.10493) și la 28 octombrie 2022 (M.10938), (iv) decizia adoptată la 12 octombrie 2023 prin care s-au dispus măsuri reparatorii care au obligat Illumina să renunțe la achiziția GRAIL (M.10939) și (v) decizia adoptată la 12 iulie 2023 prin care Illumina și GRAIL au fost amendate pentru punerea în aplicare a concentrării lor înainte de aprobarea de către Comisie (M.10483). 

(62)

Declarația vicepreședintei executive Vestager din 3 septembrie 2024. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/statement_24_4525 .

(63)

Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital.

(64)

Cazul SA.55953 – Slovacia – Compensarea Towercom pentru costurile rezultate în urma eliberării benzii de 700 MHz.

(65)

Decizia (UE) 2017/899 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 privind utilizarea benzii de frecvențe de 470-790 MHz în Uniune, L 138/131.

(66)

Cazul SA.107594 – Italia – Catania Campus – STMicroelectronics S.r.l.

(67)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_18_6862 și https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_23_3087 .

(68)

Regulamentul (UE) 2023/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/694 (Regulamentul privind cipurile), JO L 229, 18.9.2023, p. 1.

(69)

Cazul SA.62829 – România – Blue Air.

(70)

Cazul SA.63470 – Ungaria – LIP – Ajutor regional pentru investiții în favoarea Rubin NewCo 2021 Kft.

(71)

Cazurile SA.50787 și SA.50837 – Cehia – Ajutor pentru restructurarea livezilor și ajutor pentru construirea de sisteme de irigare prin picurare în livezi, plantații de hamei, podgorii și pepiniere.

(72)

Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, JO L 193, 1.7.2014, p. 1.

(73)

A se vedea: https://competition-policy.ec.europa.eu/state-aid/ipcei/joint-european-forum-ipcei_en .

(74)

Cazurile SA.105088 – Belgia; SA.104974 – Franța; SA.105126 – Ungaria; SA.105085 – Italia; SA.105097 – Slovacia; SA.105098 – Spania, MRR – Proiect important de interes european comun pentru sănătate (IPCEI-Med4Cure).

(75)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pactul verde european, COM(2019) 640 final/3.

(76)

Cazul AT.40401 – Material rulant second-hand.

(77)

Cazul AT.40735 – Renfe – Distribuția online a biletelor de tren în Spania.

(78)

Cazul M.11632 – Alten/Worldgrid.

(79)

Cazul M.11745 - Die Schweizerische Post/Fenaco/PowerUp JV.

(80)

Cazul M.11639 – Enilive/LG Chem/JV.

(81)

Cazul M.11371 – Eramet/Suez RV/TFIN/JV.

(82)

Cazul M.11634 – Masdar/Terna.

(83)

Acest număr nu include ajutoarele acordate în temeiul RGECA.

(84)

Cazul SA.50952 – Germania – Presupuse măsuri de ajutor de stat în favoarea DB Cargo.

(85)

Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate,

JO C 249, 31.7.2014, p. 1.

(86)

Cazurile SA.102821 – Franța; SA.102825 – Germania; SA.102815 – Italia; SA.102807 – Țările de Jos; SA.102810 – Polonia; SA.103494 – Portugalia; SA.102811 – Slovacia, MRR – Proiect important de interes european comun privind infrastructura pentru hidrogen (PIIEC Hy2Infra).

(87)

Cazurile SA.104442 – Estonia; SA.104668 – Franța; SA.104676 – Germania; SA.104453 – Italia; SA.104440 – Țările de Jos; SA.104434 – Slovacia; SA.104435 – Spania, MRR – Proiect important de interes european comun privind hidrogenul pentru mobilitate și transporturi (PIIEC Hy2Move).

(88)

Cazul SA.104898 – Germania – MRR – ArcelorMittal (Bremen & Eisenhuttenstadt).

(89)

Comunicarea Comisiei – Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (JO C 80, 18.2.2022, p. 1).

(90)

Cazul SA.110031 – Suedia – Suedia înființează un combinat siderurgic verde de mari dimensiuni.

(91)

Cazul SA.109640 – Suedia – Sprijin pentru SSAB Luleå pentru tranziția către producția de brame neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

(92)

Cazul SA.103740 – Slovacia – Ajutor regional pentru investiții în favoarea Volvo Car Slovakia s. r. o.

(93)

Comunicarea Comisiei – Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (JO C 414, 28.10.2022, p. 1).

(94)

Cazul SA.106964 – Franța – Soutien à la phase APD du projet Nuward.

(95)

Cazul SA.109161 – Franța – TCTF FR Régime de soutien à Deux parcs éoliens en mer posés, l'un en Sud Atlantique et l'autre au large de la Normandie dans la zone Centre Manche 2.

(96)

Cazul SA.107936 Germania – CTCT – Ajutor în favoarea Northvolt Germany GmbH.

(97)

Cazul SA.108368 – Cehia – Sprijin pentru energia electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență.

(98)

Un portofel mobil este o modalitate digitală de stocare a cardurilor de credit, de debit, de identitate și cadou, astfel încât achizițiile să poată fi efectuate utilizând un dispozitiv mobil inteligent, mai degrabă decât un card fizic.

(99)

Cazul AT.40452 – Apple – Plăți mobile.

(100)

Comunicarea în câmp apropiat (Near-field communication – NFC) este un set de protocoale de comunicare care permite comunicarea între două dispozitive electronice pe o distanță de 4 cm.

(101)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_3706 .

(102)

Cazul M.11120 – Worldine/Crédit Agricole/JV.

(103)

Procesarea plăților este un set de servicii care permit comercianților să accepte carduri de plată (de exemplu, atunci când un client plasează cardul pe terminalul de plată, iar terminalul aprobă plata – serviciile care permit această aprobare sunt serviciile de acceptare a plăților). Acceptarea este un serviciu care permite unui comerciant să își optimizeze legătura cu mai mulți procesatori (cei care prestează servicii de procesare a plăților). Acest lucru este valabil în principal pentru marii comercianți (de exemplu, un supermarket) către care se efectuează zilnic sute/mii de plăți și care, de obicei, ar fi conectați la mai mulți procesatori pentru optimizarea acestor plăți.

(104)

Cazul M.11546 – Unicredit/Alpha Bank România.

(105)

Cazul SA.114922 – Polonia – Reintroducerea schemei de lichidare ordonată a cooperativelor de credit.

(106)

Cazul SA.112704 – Cipru – Schema de gestionare a împrumuturilor acordate în cadrul planurilor guvernamentale pentru locuințe (schema OIKIA) și cazul SA.116563 – Cipru – Modificarea schemei de gestionare a împrumuturilor acordate în cadrul planurilor guvernamentale pentru locuințe (schema OIKIA).

(107)

Cazul 116229 – Grecia – Prelungirea și modificarea programului Hercules reintrodus.

(108)

Cazul SA.52162 – Danemarca – Ajutor de stat în favoarea consorțiului înființat pentru construirea podului din Øresund.

(109)

Cazul SA.52617 – Suedia – Ajutor de stat în favoarea consorțiului înființat pentru construirea podului din Øresund.

(110)

Cazurile SA.44944 și SA.53552 – Germania – Tratamentul fiscal al operatorilor publici de cazinouri din Germania.

(111)

Hotărârea Curții din 10.9.2024 în cauza C-465/20 P, Comisia/Irlanda și alții.

(112)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_24_4624 .

(113)

Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale), JO L 265, 12.10.2022, p. 1.

(114)

De exemplu, întreprinderile desemnate drept controlori de acces pentru unul sau mai multe servicii de platformă esențiale în temeiul Regulamentului privind piețele digitale trebuie să permită terților să funcționeze în interacțiune cu serviciile proprii ale controlorului de acces în anumite situații specifice; să permită utilizatorilor lor comerciali să acceseze datele pe care le generează atunci când operează platforma; să pună la dispoziția agenților de publicitate ale platformelor instrumentele și informațiile necesare pentru verificarea comunicărilor cu caracter publicitar găzduite de controlorul de acces; să ofere posibilitatea utilizatorilor comerciali de a-și promova oferta și de a încheia contracte cu clienții în afara platformei controlorului de acces. Controlorilor de acces desemnați li se interzice, de exemplu, să aplice un tratament mai favorabil pentru propriile produse și servicii în ceea ce privește ierarhizarea decât pentru produsele și serviciile similare sau produsele oferite de terți; aceștia nu mai pot împiedica consumatorii să se conecteze la întreprinderi din afara platformelor sale; de asemenea, nu îi pot împiedica pe utilizatori să dezinstaleze orice software sau aplicație preinstalată sau să urmărească utilizatorii finali din afara serviciului de platformă esențial în scopul publicității direcționate fără consimțământ.

(115)

În septembrie 2023, Comisia a desemnat șase controlori de acces în temeiul Regulamentului privind piețele digitale – Alphabet, Amazon, Apple, ByteDance, Meta și Microsoft în legătură cu 22 de servicii de platformă esențiale furnizate de acești controlori de acces.

(116)

Au fost publicate versiuni publice ale acestor rapoarte. A se vedea: https://digital-markets-act-cases.ec.europa.eu/reports/compliance-reports .

(117)

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată pe site-ul Comisiei dedicat Regulamentului privind piețele digitale.

(118)

A se vedea: https://digital-markets-act-cases.ec.europa.eu/reports/compliance-reports .

(119)

În temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul privind piețele digitale, Comisia poate adopta, din proprie inițiativă, o decizie în care să precizeze măsurile pe care un controlor de acces trebuie să le pună în aplicare pentru a asigura respectarea efectivă a obligațiilor de fond ale Regulamentului privind piețele digitale, cum ar fi obligația de interoperabilitate prevăzută la articolul 6 alineatul (7) din Regulamentul privind piețele digitale.

(120)

Grupul la nivel înalt este alcătuit din 30 de reprezentanți desemnați din partea Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), a Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) și a Comitetului european pentru protecția datelor , a Rețelei europene în domeniul concurenței (REC), a Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor (rețeaua CPC) și a Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA).

(121)

Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă, JO L 330, 23.12.2022, p. 1. DG Concurență este responsabilă de punerea în aplicare a normelor FSR privind concentrările economice și de inițierea unor proceduri ex officio în afara procedurilor de achiziții publice, în timp ce DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) este responsabilă de aplicarea FSR în domeniul achizițiilor publice.

(122)

FSR elimină o lacună în materie de reglementare de pe piața unică, în care subvențiile acordate de statele membre fac obiectul unei examinări atente în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în timp ce subvențiile acordate de guvernele din afara UE rămân în mare parte necontrolate. În temeiul FSR, întreprinderile trebuie să notifice contribuțiile financiare primite de autorități publice din afara UE în ultimii trei ani, înainte de a pune în aplicare o concentrare (și anume o fuziune, o preluare sau o întreprindere comună) sau atribuirea unui contract în cadrul unei proceduri de achiziții publice în UE care depășesc pragurile de notificare stabilite. FSR permite Comisiei să efectueze revizuiri ex officio în cazul în care informațiile indică existența unei subvenții străine care denaturează piața unică.

(123)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/mex_24_2247 .

(124)

Cazul FS.100011 – Emirates Telecommunications Group / PPF Telecommunication Group.

(125)

 Ghidul OCDE privind sprijinirea autorităților de concurență în evaluarea impactului preconizat al activităților lor, OCDE, 15 aprilie 2014.

(126)

Suma de 12 miliarde EUR reprezintă media limitelor inferioare pentru 2012-2023, iar cea de 21 de miliarde EUR reprezintă media limitelor superioare pentru aceeași perioadă.

(127)

Intervalul estimat nu acoperă toate ANC-urile din UE, astfel încât suma trebuie considerată o estimare aproximativă. În plus, trebuie remarcat faptul că acest exercițiu inițial a acoperit trei ani în care aplicarea normelor a fost probabil afectată de pandemia de COVID-19.

(128)

A se vedea: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c03374f1-3833-11ef-b441-01aa75ed71a1 .

(129)

Pentru un rezumat al rezultatelor, a se vedea documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, secțiunea 7.3.

(130)

Datele cuprinse în tabloul de bord privind ajutoarele de stat se bazează pe rapoartele anuale întocmite de statele membre în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei. Statele membre rămân responsabile pentru datele furnizate.

(131)

 Elementul de ajutor depinde de forma ajutorului. În cazul granturilor, avantajul transferat beneficiarului corespunde în mod normal cheltuielilor bugetare. În cazul altor instrumente de ajutor, avantajul pentru beneficiar și costul suportat de guvern pot fi diferite. De exemplu, în cazul garanțiilor, beneficiarul evită riscul asociat garantării, întrucât acesta este suportat de stat. În mod normal, suportarea unui astfel de risc de către stat ar trebui să fie compensată printr-o primă corespunzătoare. În cazul în care statul renunță integral sau parțial la o astfel de primă, aceasta reprezintă elementul de ajutor.

(132)

CTC(T) se referă la Cadrul temporar de criză și de tranziție.

(133)

În timp ce, în 2022, ajutoarele legate de pandemia de COVID-19 au reprezentat aproximativ 0,45 % din PIB-ul UE, acestea au scăzut la 0,06 % din PIB-ul UE în 2023. De asemenea, cheltuielile cu ajutoarele ca răspuns la perturbarea economiei provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au scăzut de la 0,27 % din PIB-ul UE în 2022 la 0,23 % din PIB-ul UE în 2023.

(134)

Malta (+0,91 puncte procentuale), Croația (+0,47 p.p.), Grecia (+0,33 p.p.), Polonia (+0,32 p.p.), Lituania (+0,27 p.p.), Slovenia (+0,22 p.p.), Luxemburg (+0,21 p.p.), Germania (+0,19 p.p.), Letonia (+0,16 p.p.), Italia (+0,13 p.p.), Danemarca (+0,12 p.p.), Spania, Slovacia și Austria (+0,09 p.p.), Finlanda (+0,08 p.p.), Irlanda (+0,07 p.p.), Franța și Cipru (+0,04 p.p.) și Estonia (+0,02 p.p.). În timp ce în Țările de Jos au rămas stabile, în alte șapte state membre nivelurile ajutoarelor care nu sunt legate de criză s-au redus: Portugalia (-0,44 p.p.), Cehia (0,23 p.p.) și Bulgaria (-0,11 p.p.), Suedia (-0,09 p.p.), Belgia (-0,07 p.p.), Bulgaria (-0,04 p.p.) și România (-0,02 p.p.).

(135)

Ungaria a cheltuit cel mai mult în raport cu PIB-ul său din 2023 (aproximativ 2,91 %). Al doilea stat care a cheltuit cel mai mult în raport cu PIB-ul a fost Croația (aproximativ 1,86 %). Statele membre cu cele mai mici cheltuieli în 2023 – Irlanda, Cipru și Bulgaria – au cheltuit între 0,39 % și 0,51 % din PIB-ul lor național. Pentru mai multe informații, consultați Tabloul de bord privind ajutoarele de stat publicat pe site-ul web al Comisiei: https://competition-policy.ec.europa.eu/state-aid/scoreboard_en.

(136)

Se pot acorda ajutoare pentru (i) accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile, a stocării energiei și a energiei termice din surse regenerabile relevante pentru REPowerEU (măsurile prevăzute în secțiunea 2.5) și (ii) decarbonizarea proceselor de producție industrială (măsurile prevăzute în secțiunea 2.6). De asemenea, statele membre pot acorda măsuri menite să accelereze investițiile în sectoare-cheie pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, favorizând sprijinirea prin investiții a fabricării unor echipamente strategice, cum ar fi bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de căldură, electrolizorii și a captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon, precum și favorizând producția de componente-cheie și producția și reciclarea materiilor prime esențiale aferente (măsurile prevăzute în secțiunea 2.8).

(137)

Ajutoarele industriale se referă la cheltuielile aferente ajutoarelor de stat, pe element de ajutor, în 2023, astfel cum au fost raportate în rapoartele anuale, excluzând ajutoarele de stat cu următoarele obiective de politică: „Cultură”, „Conservarea patrimoniului” și „Compensarea pagubelor provocate de dezastre naturale”. Analiza exclude, de asemenea, ajutoarele de criză, și anume cheltuielile aferente ajutoarelor de stat furnizate în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și cheltuielile aferente ajutoarelor de stat ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

(138)

O prezentare mai completă a ajutorului acordat din martie 2022 până în iunie 2024 în temeiul Cadrului temporar de criză (și de tranziție) este disponibilă în nota de informare privind ajutoarele de stat în domeniul concurenței: Note de informare privind politica în domeniul concurenței – Comisia Europeană .

(139)

 Portugalia, Slovacia, Ungaria, Croația, Spania, Germania, Italia, Belgia, Franța, Austria și Danemarca.

(140)

Din aceste 2,38 miliarde EUR, 150 de milioane EUR au fost acordate în temeiul secțiunii 2.5 din CTCT – Ajutoare pentru accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile, a stocării energiei și a energiei termice regenerabile relevante pentru REPowerEU; 240 de milioane EUR în temeiul secțiunii 2.6 – Ajutoare pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială prin electrificare și/sau utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a hidrogenului electrolitic care îndeplinesc anumite condiții, precum și pentru măsuri de eficiență energetică și 1,99 miliarde EUR în temeiul secțiunii 2.8 – Ajutoare pentru investiții accelerate în sectoare strategice în scopul realizării tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic.

(141)

A se vedea: https://competition-policy.ec.europa.eu/about/reaching-out/lets-talk-competition_en .

(142)

A se vedea: https://competition-policy.ec.europa.eu/about/reaching-out/protecting-competition-changing-world_en .

(143)

A se vedea: https://competition-policy.ec.europa.eu/about/reaching-out/protecting-competition-changing-world-public-workshop_en .

(144)

Comitetul Economic și Social European – Aviz referitor la Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2023, 21.10.2024, [COM(2024) 115 final], https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/opinions/report-competition-policy-2023 .

(145)

Comunicare a Comisiei privind cooperarea în cadrul rețelei autorităților de concurență, JO C 101, 27.4.2004, p. 43 și JO C 374, 13.10.2016, p. 1.

(146)

https://commission.europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/technical-support-instrument/technical-support-instrument-tsi_en.

(147)

https://www.oecd.org/en/about/projects/fighting-bid-rigging-in-public-procurement-in-austria-bulgaria-croatia-cyprus-greece-and-romania.html .

(148)

https://www.oecd.org/en/about/projects/oecd-competition-market-study-digital-sector-in-poland-latvia-and-lithuania.html.

(149)

Cinci țări din est și din sud: Comore, Madagascar, Mauritius, Seychelles și Zimbabwe.

(150)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_24_1952 .

(151)

Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, JO L 444, 31.12.2020, p. 14.

(152)

 Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, JO C 384I, 12.11.2019, p. 1.

(153)

A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_5468 .

(154)

Avizul Curții de Justiție (Marea Cameră) din 26 iulie 2017, Avizul 1/15, Proiect de acord între Canada și Uniunea Europeană – Transferul datelor din registrul cu numele pasagerilor aerieni dinspre Uniune spre Canada, EU:C:2016:656.

(155)

A se vedea: https://africa.competitioncooperation.eu/ .

(156)

Țări cărora li s-a acordat statutul de țară candidată de către Consiliul European pe baza unei recomandări din partea Comisiei Europene: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina.

(157)

Țară potențial candidată la aderarea la UE: Kosovo.