COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.4.2025
COM(2025) 170 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN
privind situația gestionării migrației în Grecia continentală
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.4.2025
COM(2025) 170 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN
privind situația gestionării migrației în Grecia continentală
1.Introducere
În ultimii zece ani, Grecia a fost unul dintre cele mai afectate state membre din punctul de vedere al sosirilor ilegale de resortisanți ai țărilor terțe la frontierele sale terestre și maritime, care au generat provocări semnificative și au pus o presiune considerabilă asupra sistemului său național de gestionare a migrației.
Pentru a aborda aceste provocări semnificative, a consolida capacitățile naționale și a îmbunătăți procedurile de gestionare a migrației, Comisia și agențiile UE [Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA)], denumite în continuare „agențiile UE”) au colaborat deosebit de intens cu autoritățile elene. Aceste demersuri au sprijinit instituirea unui sistem cuprinzător de gestionare a migrației și au beneficiat de sprijin financiar, operațional și tehnic semnificativ pentru susținerea ministerelor și a serviciilor responsabile implicate.
De asemenea, Comisia a depus eforturi pentru a îmbunătăți punerea în aplicare globală a Regulamentului Dublin III 1 , în special punerea în aplicare a transferurilor solicitanților de protecție internațională ca o condiție prealabilă pentru buna funcționare a sistemului Dublin. Aceasta a reprezentat o provocare deosebită pentru Grecia, sprijinul acordat de Comisie în acest sens fiind pe deplin justificat. În 2016, Comisia a adoptat mai multe recomandări axate pe transferurile efectuate către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin 2 . Mai recent, Comisia a colaborat cu statele membre în ceea ce privește o foaie de parcurs privind îmbunătățirea punerii în aplicare a transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin III („foaia de parcurs Dublin”), ca bază necesară pentru o tranziție lină către sistemul instituit în temeiul Regulamentului privind gestionarea azilului și migrației 3 .
Ca urmare a acestei cooperări constante și a acestui sprijin continuu, precum și a eforturilor semnificative depuse de autoritățile elene în ultimii ani, gestionarea migrației în Grecia s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Grecia a instituit sisteme funcționale de azil și de primire și cadre operaționale în domenii-cheie ale gestionării migrației. De asemenea, Grecia a investit în inițiative noi în diferite domenii, cum ar fi sistemul cuprinzător de sprijinire a minorilor neînsoțiți, sistemele informatice pentru azil și primire care au eficientizat aceste procese și procedura de screening la frontiere. Acestea sunt deosebit de relevante pentru punerea în aplicare a Pactului privind migrația și azilul.
Numărul sosirilor ilegale în Grecia, în principal prin insulele Lesbos, Chios, Kos, Leros și Samos, precum și pe la frontiera terestră din regiunea Evros, s-a menținut la un nivel constant ridicat în ultimii doi ani 4 . În același timp, Grecia a rămas una dintre principalele țări de tranzit 5 , solicitanții și beneficiarii de protecție internațională deplasându-se în mod neautorizat din Grecia continentală către alte state membre ale UE și solicitând din nou protecție în statele respective.
Prezenta comunicare oferă o imagine de ansamblu actualizată a situației curente a sistemelor de azil și de primire din Grecia continentală. Prezenta comunicare se referă la situația din zona continentală, unde sunt efectuate transferuri în temeiul Regulamentului Dublin. În mod specific, acesta se axează pe situația și serviciile aflate la dispoziția migranților, în special pentru cei care se întorc sau sunt transferați în Grecia din alte state membre ale UE, fie că este vorba de solicitanți de protecție internațională în temeiul Regulamentului Dublin sau de beneficiari de protecție internațională. Obiectivul principal al prezentei comunicări este de a furniza informații actualizate autorităților statelor membre din UE și de a contribui astfel la asigurarea faptului că persoanele care se ocupă de aceste cazuri dispun de informațiile necesare pentru gestionarea lor eficientă. Acest lucru este important pentru a asigura funcționarea eficace a sistemului general de gestionare a migrației din cadrul UE, pe baza unei cooperări strânse între statele membre.
2.Sprijinul operațional și financiar acordat Greciei
Comisia Europeană („Comisia”) și agențiile UE sprijină statele membre în dezvoltarea și punerea în aplicare a unor sisteme de gestionare a migrației adecvate scopului urmărit și conforme cu acquis-ul UE.
Ca parte a acestor eforturi la nivelul UE, Comisia și agențiile UE oferă sprijin financiar, operațional și tehnic semnificativ pentru a ajuta ministerele și serviciile responsabile din Grecia să gestioneze migrația. Acest lucru a dus la o cooperare strânsă cu autoritățile elene relevante și la un schimb de informații cu privire la situația din Grecia.
În septembrie 2020, la momentul prezentării Pactului privind migrația și azilul și a propunerilor care îl însoțesc și în urma incendiului care a distrus principalul centru de primire Moria de pe insula Lesbos din Grecia, Comisia a înființat un grup operativ pentru gestionarea migrației 6 (denumit în continuare „grupul operativ”), responsabil de activitatea Uniunii legată de aspectele strategice, operaționale, juridice și financiare ale gestionării migrației 7 . Grupul operativ s-a bazat pe sprijinul pe care Comisia și agențiile UE îl acordaseră deja la nivel operațional și financiar, inclusiv prin desfășurarea pe teren, în Italia, Malta, Cipru, Spania și Grecia începând cu criza migrației și a refugiaților din 2015.
Sprijinul grupului operativ include coordonarea cu autoritățile naționale relevante, cu organizațiile internaționale și cu alți actori relevanți în următoarele domenii:
·Gestionarea sosirilor și înregistrarea solicitanților de protecție internațională, a beneficiarilor de protecție temporară și a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală;
·Asigurarea unor centre de primire adecvate;
·Protecția minorilor neînsoțiți și a altor grupuri vulnerabile;
·Aplicarea unor proceduri eficiente de azil și returnare;
·Punerea în aplicare a unor mecanisme diferite de transfer voluntar;
·Gestionarea frontierelor în conformitate cu acquis-ul Schengen;
·Promovarea politicilor de integrare și a accesului la drepturile sociale.
Cuantumul total al sprijinului financiar acordat Greciei prin intermediul fondurilor UE pentru afaceri interne începând din 2015 se ridică la puțin peste 5 miliarde EUR, oferind Greciei mijloacele pentru o politică ambițioasă, solidă și cuprinzătoare în domeniul gestionării migrației, care reflectă responsabilitatea semnificativă asumată de acest stat membru. În perioada de programare 2014-2020, peste 3,39 miliarde EUR au fost alocate Greciei pentru gestionarea migrației și a frontierelor în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), al Fondului pentru securitate internă (FSI – componentele frontiere și vize, cooperare polițienească) și al Instrumentului de sprijin de urgență (ESI). În cadrul financiar multianual 2021-2027, peste 1,66 miliarde EUR au fost alocate până în prezent prin intermediul fondurilor pentru afaceri interne (FAMI, Instrumentul pentru managementul frontierelor și politica de vize, FSI) pentru a sprijini punerea în aplicare a priorităților actuale și viitoare în domeniul migrației, al gestionării frontierelor și al securității interne. De asemenea, Grecia a mobilizat aproximativ 681 de milioane EUR din pachetul său de coeziune (aproape 3 %) pentru a răspunde nevoilor în materie de gestionare a migrației și a solicitat alocarea a încă 2 % din fondurile mai sus menționate.
O mare parte din fondurile UE pentru afaceri interne sunt utilizate pentru îmbunătățirea capacității de primire, a condițiilor de viață pentru migranți și a securității în Grecia. Aceasta include, de exemplu, consolidarea asistenței medicale pentru solicitanții de protecție internațională; simplificarea procedurilor de azil; transferul solicitanților și al beneficiarilor de protecție internațională în statele membre și în țările Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) 8 și creșterea ratei de returnare a persoanelor care nu au drept de ședere în UE.
Sprijinul operațional pe care Comisia și agențiile UE l-au acordat Greciei începând din 2015 a fost intensificat prin activitatea desfășurată de grupul operativ. Comisia a trimis personal pe teren în Grecia, care își desfășoară activitatea în strânsă colaborare cu autoritățile naționale, cu agențiile UE, cu organizațiile internaționale și cu societatea civilă pentru a contribui la o gestionare eficace a migrației. Echipa din ultimii doi ani include aproximativ 9 membri (funcționari ai UE și experți naționali detașați de statele membre). Aceasta cooperează cu toate ministerele relevante, cum ar fi Ministerul Migrației și Azilului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Coeziunii Sociale și Familiei, Ministerul Protecției Cetățenilor, Ministerul Afacerilor Maritime și pentru Politica Insulară, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării, precum și cu organizațiile societății civile, organizațiile internaționale, autoritățile locale și regionale și comunitățile rezidente din centre.
Agențiile UE au furnizat Greciei o parte semnificativă a sprijinului operațional al UE, în conformitate cu mandatele lor respective, cu acquis-ul UE și cu respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
EUAA continuă să ofere Greciei sprijin operațional și asistență tehnică, prin intermediul celui mai recent plan operațional (2025) 9 . Planul urmărește să consolideze capacitatea națională în domeniul azilului, al primirii și al persoanelor vulnerabile, prin detașarea a aproximativ 450 de experți și a 100 de interpreți. În plus, autoritățile elene desfășoară în prezent mai multe exerciții strategice privind planificarea viitorului sistemului național de primire, în vederea punerii în aplicare a cerințelor necesare în temeiul pactului. Reducerea treptată a asistenței operaționale furnizate de agenție și transferul lin al responsabilităților către autoritățile naționale sunt considerate necesare pentru promovarea durabilității și sunt strâns legate de eforturile actuale ale autorităților de a asigura personal suplimentar și de a-și consolida în continuare capacitatea instituțională.
Frontex are o cooperare de lungă durată cu Grecia și sprijină acest stat membru cu echipamente tehnice și prin activitatea desfășurată de aproximativ 460 de agenți invitați, care participă la operațiuni de supraveghere a frontierelor, la identificarea și înregistrarea migranților care sosesc, precum și la procedurile de intervievare a migranților și de screening. Frontex și Grecia cooperează, de asemenea, în cadrul altor activități, cum ar fi formarea și consolidarea capacităților.
Europol continuă să ofere asistență operațională, în special autorităților elene de aplicare a legii – poliția elenă și paza de coastă elenă – în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de migrație, în conformitate cu responsabilitățile și mandatul său. Europol facilitează și sprijină anchetele transfrontaliere ale statelor membre care vizează dezmembrarea rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală organizată de migranți, în traficul de persoane, în fraudarea documentelor și în alte forme de criminalitate gravă și organizată și de terorism.
Ca parte a mandatului său de a oferi asistență și expertiză în domeniul drepturilor fundamentale instituțiilor, organelor și agențiilor Uniunii Europene, precum și statelor membre, Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) întreprinde o gamă largă de activități, asumându-și inclusiv roluri de monitorizare și de consiliere. FRA efectuează vizite periodice la centrele de primire și identificare pentru a identifica lacunele în materie de drepturi fundamentale și riscurile potențiale în ceea ce privește încălcarea drepturilor fundamentale, pentru a colecta și disemina bune practici și pentru a face schimb de expertiză în domeniul drepturilor fundamentale 10 .
Organizațiile internaționale și organizațiile societății civile oferă sprijin pe întreg teritoriul Greciei. Multe organizații ale societății civile continuă să fie active în toate aspectele legate de migrație, în pofida unui mediu dificil 11 . Acestea își desfășoară adesea activitatea în strânsă cooperare cu autoritățile elene, oferind, de exemplu, servicii de interpretare, asistență juridică, asistență medicală, asistență în numerar, educație non-formală, precum și sprijin pentru minorii neînsoțiți și familiile cu copii.
În cele din urmă, Grecia a fost sprijinită și prin acorduri bilaterale cu alte state membre ale UE și ale Spațiului Economic European (SEE) 12 , care au finanțat proiecte specifice 13 și au detașat personal specializat, în special în domeniul protecției minorilor neînsoțiți. De asemenea, UE și statele asociate au sprijinit Grecia prin transferuri voluntare, mai întâi în cadrul unui mecanism de transfer voluntar în perioada 2020-2023, prin care au fost transferate peste 5 000 de persoane din Grecia, și în prezent în cadrul mecanismului voluntar de solidaritate, instituit în urma declarației politice din iunie 2022, care a permis efectuarea a peste 2 100 de transferuri din Grecia până la jumătatea lunii februarie 2025.
3.Condițiile de primire în zona continentală
3.1Sistemul de primire
Cu sprijinul Comisiei, Ministerul Migrației și Azilului a depus eforturi semnificative de consolidare a capacităților pentru îmbunătățirea sistemului de primire, pentru înființarea și gestionarea durabilă a centrelor și pentru operaționalizarea principalelor servicii guvernamentale responsabile cu gestionarea migrației. Cu toate acestea, sistemul de primire a solicitanților din Grecia s-a confruntat, de asemenea, cu preocupări legate de nivelul de trai și cu provocări sistemice, în special din cauza numărului mare de sosiri ilegale din ultimii 10 ani, această tendință scăzând în perioada pandemiei de COVID-19 (20202021) și atingând din nou niveluri crescute în 2023 și 2024 14 .
În ultimii ani, Grecia a centralizat treptat gestionarea și coordonarea centrelor de primire. Serviciul de primire și identificare (RIS) este organismul guvernamental responsabil cu gestionarea primirii, identificării și înregistrării solicitanților de protecție internațională și a migranților care sosesc ilegal în Grecia. Personalul acestuia include ofițeri responsabili cu procedurile de înregistrare și screening, asistenți sociali și psihologi, consilieri juridici, personal de securitate și personal administrativ și joacă un rol esențial în gestionarea proceselor legate de migrație. Personalul RIS îndeplinește sarcini legate de înregistrare, furnizarea de informații, identificarea persoanelor vulnerabile, gestionarea centrelor, procedurile administrative referitoare la solicitanții de protecție internațională. Serviciile de securitate, întreținere și curățenie sunt furnizate de partenerii externi ai RIS, în temeiul unor contracte-cadru, în timp ce serviciile medicale și psihosociale sunt furnizate de OIM în cadrul proiectului „Hippocrates” (a se vedea mai jos). RIS este sprijinit de experți detașați de EUAA, atât prin personal specializat în cadrul centrelor, cât și prin sprijin strategic la sediul central.
În ultimii ani au fost introduse o serie de cadre și instrumente operaționale în domeniul primirii pentru a îmbunătăți gestionarea și funcționarea centrelor de primire, inclusiv cu contribuția și sprijinul EUAA. Acestea se referă, printre altele, la gestionarea centrelor, gestionarea cazurilor, comunicarea și furnizarea de informații, logistică, autoevaluarea condițiilor de primire, procedurile de înregistrare și includ, de asemenea, cadre specializate privind protecția minorilor neînsoțiți și a solicitanților vulnerabili.
În ultimul deceniu, Ministerul Migrației și Azilului din Grecia a reușit să raționalizeze sistemul de primire și numărul de centre funcționale, stabilind centrele de pe continent care ar trebui renovate sau închise, cu accent pe închiderea centrelor care erau fie prea mici, ineficiente din punctul de vedere al costurilor sau foarte îndepărtate și păstrând în funcțiune centrele care ofereau condiții de primire mai bune și au facilitat accesul la servicii. În ianuarie 2025 erau funcționale 22 15 de centre (zece în partea de sud a Greciei și douăsprezece în partea de nord). În plus, trei centre sunt destinate în mod special migranților care sosesc pentru prima dată și oferă servicii de înregistrare a cererilor de azil (așa-numitele centre de primire și identificare) 16 . Numărul de centre de primire deschise pe continent este considerat suficient având în vedere numărul de sosiri în Grecia. În ianuarie 2025, capacitatea totală a tuturor celor 22 de centre de primire din zona continentală era de 21 393 de locuri, cu o rată de ocupare de 56 %, iar cele trei centre de înregistrare și identificare aveau o capacitate de 5 163 de locuri, cu o rată de ocupare de 59 % 17 . Centrele menționate mai sus reprezintă principalul tip de locuință pentru solicitanții de azil, cu excepția spațiilor de cazare destinate minorilor neînsoțiți. La 21 martie 2025, ministrul migrației și azilului a anunțat că urmează să fie închise trei centre, două dintre ele situate pe continent (Elefsina, Volos) 18 .
Centrele de primire sunt centre deschise gestionate de autoritățile elene și sprijinite de organizațiile internaționale, de agențiile UE și de ONG-uri. Toate centrele asigură adăpost de bază, atât vara, cât și iarna. Nu mai sunt utilizate corturi pentru cazare, iar corturile umanitare mai sunt utilizate în prezent doar în centrele din Corint, Katsikas și Filippiada. Nivelul și starea infrastructurii pot varia de la un centru la altul, în timp ce, în unele cazuri, capacitatea disponibilă este redusă din cauza daunelor, a lipsei reparațiilor sau a indisponibilității pieselor de schimb.
Cadrul existent prevede furnizarea anumitor servicii esențiale în toate centrele de pe continent: locuință și adăpost, hrană și produse de primă necesitate, inclusiv asistență în numerar, asistență medicală, informații și asistență juridică. În centrele de primire și identificare sunt efectuate controale medicale și evaluări ale vulnerabilității. Calitatea și disponibilitatea acestor servicii pot varia în funcție de tipul centrului, de amplasare și de finanțarea disponibilă, însă condițiile de primire se mențin la un nivel satisfăcător. Din octombrie 2021, asistența în numerar acordată solicitanților este gestionată de Ministerul Migrației și Azilului, în prezent existând întârzieri din acest punct de vedere.
Serviciile de curățenie, întreținere și securitate operate de Serviciul de primire și identificare au contribuit în mare măsură la gestionarea zilnică a centrelor de primire, îmbunătățind condițiile de viață și securitatea în centrele de primire și creând, astfel, un mediu sigur. Ministerul Migrației și Azilului a încheiat contracte-cadru pentru gestionarea acestor servicii, asigurând un nivel de flexibilitate adaptat nevoilor. Siguranța și securitatea au fost, de asemenea, îmbunătățite în urma unei evaluări a riscurilor specifice fiecărui centru și a sprijinului acordat pentru consolidarea capacităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.
În ansamblu, condițiile de primire din centrele de primire de pe continent s-au îmbunătățit semnificativ din 2015 și, în general, pot fi considerate satisfăcătoare în ceea ce privește centrele, infrastructura, echipamentele și serviciile furnizate, inclusiv cu sprijin financiar din partea UE. Aceste centre au avut, de asemenea, un rol esențial în decongestionarea insulelor. Cu toate acestea, au fost identificate anumite lacune și au existat perturbări în furnizarea unor servicii importante, inclusiv a serviciilor de interpretare, transport, asistență juridică și asistență în numerar. Organizațiile societății civile au semnalat întreruperea furnizării acestor servicii, precum și alte limitări, legate în principal de locația izolată a unor centre și de dificultățile subsecvente în ceea ce privește integrarea socială. La sfârșitul anului 2024, autoritățile elene au declarat că iau măsuri la nivel central pentru a remedia aceste lacune, prin semnarea de noi contracte și acorduri. În acest context, este important de menționat faptul că lacunele existente nu constituie deficiențe, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul Dublin III, și anume cu un prag de gravitate deosebit de ridicat care să plaseze solicitantul într-o situație de lipsuri materiale extreme care nu îi permite să își satisfacă cele mai elementare nevoi 19 . Comisia continuă să colaboreze strâns cu autoritățile elene pentru a se asigura că serviciile necesare sunt furnizate și după încheierea proiectelor cu finanțare din partea UE. Un exemplu în acest sens este proiectul „Sprijinirea autorităților elene în gestionarea sistemului național de primire a solicitanților de azil și a migranților vulnerabili”. Beneficiind de un buget de peste 191 de milioane EUR, proiectul a asigurat furnizarea la timp a serviciilor esențiale, într-o abordare flexibilă în funcție de cerere, inclusiv achiziționarea de produse de bază, cum ar fi combustibil sau produse nealimentare, în timp ce serviciile legate de gestionarea centrelor de pe continent au fost preluate în cadrul programului național FAMI din Grecia, asigurând un răspuns durabil.
Sistemele informatice utilizate în centrele de cazare din Grecia sunt reglementate de cadrul național existent. Cu toate acestea, unii actori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul acestor sisteme informatice asupra protecției datelor și asupra drepturilor fundamentale. Autoritatea elenă pentru protecția datelor (APD) a amendat Ministerul Migrației și Azilului pentru instalarea sistemelor HYPERION și CENTAUR în centrele de primire și de cazare a solicitanților de azil. Ministerul Migrației și Azilului a reacționat în consecință și a publicat pe site-ul său web evaluarea impactului asupra protecției datelor (EIPD) și evaluarea impactului asupra drepturilor fundamentale (EIDF) relevante pentru sistemele informatice folosite 20 .
Finanțarea acțiunilor din fondurile UE pentru afaceri interne pentru perioada 2021-2027 21 este condiționată de îndeplinirea condițiilor favorizante orizontale, una dintre acestea referindu-se la mecanismele de asigurare a respectării Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în punerea în aplicare a programelor finanțate din fondurile pentru afaceri interne. Statele membre trebuie să demonstreze îndeplinirea condițiilor favorizante orizontale la momentul adoptării programelor naționale și în perioada punerii în aplicare a acestora. În cazul în care condiția referitoare la respectarea Cartei nu mai este îndeplinită pentru obiectivul specific relevant, Comisia nu va rambursa cheltuielile afectate. În cazul Greciei, la începutul perioadei de programare, s-a considerat că această cerință a fost îndeplinită, ceea ce a permis plata finanțării UE.
Pe scurt, pentru a îndeplini aceste cerințe, Grecia a instituit un sistem pe trei niveluri care se bazează pe:
·Proceduri de control intern care vizează anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor depistate în contextul operațiunilor desfășurate de poliția elenă sau paza de coastă elenă;
·Investigații efectuate de autorități independente, cum ar fi Avocatul Poporului din Grecia și Autoritatea Națională pentru Transparență și
·Posibilitatea oferită procurorilor de a investiga acuzații, în urma unei plângeri relevante sau a unor relatări de presă, a unor rapoarte ale organizațiilor internaționale și ale ONG-urilor.
3.2Sănătate
Comisia sprijină Ministerul Migrației și Azilului și Ministerul Sănătății din Grecia pentru a asigura accesul solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională din Grecia la asistență medicală, la sprijin psihosocial și pentru sănătatea mintală. Sunt furnizate servicii de sănătate atât în centrele de primire, cât și în alte locuri (clinici administrate de ONG-uri sau spitale publice).
Începând din iulie 2024, asistența medicală este oferită în cadrul proiectului Hippokrates 22 de echipe medicale trimise pe teren în toate centrele de cazare deschise din Grecia continentală. Proiectul urmărește să asigure servicii flexibile de asistență medicală într-un mod cuprinzător, în special având în vedere ineficiențele din trecut cauzate în principal de provocările legate de identificarea și angajarea de personal medical în contextul unui deficit generalizat. Proiectul elimină, de asemenea, lacunele existente, în special prin evaluări ale vulnerabilității adecvate și oportune (identificarea solicitanților vulnerabili) și prin orientarea către serviciile de îngrijire specială, precum și prin acordarea unei atenții sporite îngrijirii sănătății mintale atât pentru rezidenții, cât și pentru personalul din centrele de primire.
Proiectul Hippokrates este gestionat de Ministerul Migrației și Azilului din Grecia și este pus în aplicare de OIM și de un furnizor terț de servicii medicale. Principalele responsabilități prevăzute în contract sunt furnizarea de servicii primare de sănătate, identificarea persoanelor vulnerabile la sosire și pe parcursul întregului proces de azil, facilitarea transportului către furnizori externi de servicii medicale, operarea de clinici mobile echipate cu spații de îngrijire, laboratoare, instalații de raze X și zone de primire, inclusiv medici radiologi, tehnicieni de laborator și șoferi, precum și furnizarea de echipamente medicale.
Programul prevede recrutarea a 554 de medici specialiști cu normă întreagă și cu fracțiune de normă în diferite regiuni (106 pentru insulele din Marea Egee, 182 pentru partea de nord a Greciei și 147 pentru partea de sud a Greciei), inclusiv medici generaliști, anatomo-patologi, ginecologi, pediatri, psihiatri, tehnicieni radiologi, moașe, asistenți medicali, tehnicieni de laborator, asistenți sociali și psihologi. Detașarea personalului a început în 2024 și este în desfășurare.
Beneficiarii de protecție internațională au acces gratuit la asistență medicală în aceleași condiții precum cetățenii greci. Unii dintre aceștia s-au confruntat cu provocări din cauza obstacolelor administrative legate de emiterea sau conversia AMKA (numărul de securitate socială) după acordarea acestui statut sau din cauza lipsei de informații cu privire la proceduri și la documentele justificative necesare. Aceste provocări au fost aduse în atenția Grupului operativ pentru integrare, instituit de Ministerul Migrației și Azilului (a se vedea, de asemenea, secțiunea 5).
3.3Protecția persoanelor vulnerabile
În ultimii ani s-au depus eforturi semnificative în vederea îmbunătățirii condițiilor pentru persoanele vulnerabile.
Din 2023, Ministerul Migrației și Azilului a preluat responsabilitatea pentru serviciile de protecție furnizate anterior de OIM în perioada ianuarie 2021-decembrie 2023. Scopul este de a asigura servicii de sănătate mintală, sprijin psihologic și activități de protecție și de dezvoltare a competențelor în toate centrele de primire din Grecia continentală. Proiectul OIM Armonizarea practicilor de protecție în Grecia (HARP) 23 , finanțat de UE, a îmbunătățit calitatea răspunsului umanitar și a asistenței în materie de protecție pentru solicitanții din cadrul sistemului de primire din Grecia, cu un accent deosebit pe persoanele vulnerabile.
3.4Minorii neînsoțiți
Grecia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește protecția minorilor neînsoțiți, în special din 2020, odată cu înființarea unui secretariat special pentru protecția minorilor neînsoțiți (SSUAM) 24 în cadrul Ministerului Migrației și Azilului. SSUAM a reușit să creeze un ecosistem de sprijin pentru identificarea, primirea și asigurarea protecției adecvate a minorilor neînsoțiți. În 2023, SSUAM a fost înlocuit de Secretariatul General pentru Persoane Vulnerabile și Protecție Instituțională (SGVP), care se ocupă inclusiv de protecția minorilor neînsoțiți.
Minorii neînsoțiți din Grecia sunt găzduiți în centre dedicate, beneficiind de îngrijire specială. Aceste centre sunt separate de centrele generale de primire de pe continent, cu excepția centrelor de primire și identificare din Malakasa și Fylakio, unde sunt create zone sigure speciale pentru minorii neînsoțiți. În centrul din Diavata, se preconizează că va fi creată o zonă sigură până în martie 2025, cu prezența permanentă a unui actor din domeniul protecției copilului.
În spațiile de cazare pe termen lung (adăposturi și apartamente autonome sprijinite) sunt disponibile 1 775 de locuri, finanțate prin intermediul FAMI începând din 2017. În 2020 au fost introduse apartamente autonome sprijinite (SIL) care oferă servicii de cazare și protecție pentru minorii neînsoțiți cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Autoritățile elene furnizează lunar statistici privind numărul de minori neînsoțiți și spațiile de cazare a acestora 25 .
Începând din decembrie 2020, legea nu mai permite plasarea în custodia poliției ca măsură de protecție a minorilor neînsoțiți care nu au o locuință sigură sau cunoscută. SGVP a instituit un mecanism național de răspuns în situații de urgență (NERM) pentru a identifica minorii neînsoțiți care trăiesc în situații precare prin intermediul unei linii de asistență telefonică disponibilă non-stop, al unor unități mobile de protecție a copilului în Attica și Salonic, precum și al unor locuințe de urgență destinate minorilor neînsoțiți, în așteptarea transferului acestora către locuințe pe termen lung.
Evaluarea vârstei minorilor neînsoțiți este efectuată de Serviciul de primire și identificare din cadrul Ministerului Migrației și Azilului. O decizie ministerială comună privind evaluarea vârstei 26 prevede o procedură în 3 etape (examinare fizică, psihosocială și medicală). Evaluarea vârstei are loc numai în cazul în care există îndoieli, beneficiul îndoielii fiind luat în considerare până la finalizarea evaluării.
O altă reformă importantă este instituirea unui sistem de tutelă permanentă prin adoptarea Legii nr. 4960/2022. În urma unei cereri deschise, două ONG-uri (METAdrasi și Praxis) au fost selectate pentru a pune la dispoziție până la 180 de tutori calificați pe întreg teritoriul Greciei. În ianuarie 2025, un număr de 120 de tutori numiți de procurori își desfășurau activitatea pe întreg teritoriul Greciei. Fiecare tutore poate fi responsabil pentru un număr de până la 15 minori neînsoțiți. Deciziile ministeriale comune stabilesc normele privind funcționarea noului Consiliu de Tutelă, numirea membrilor acestuia și instituirea mecanismului de tratare a plângerilor legate de activitatea desfășurată de tutori. Experții EUAA sprijină SGVP în elaborarea orientărilor operaționale, a procedurilor operaționale standard și în asigurarea formării necesare pentru punerea în aplicare și monitorizarea sistemului.
De asemenea, Grecia a adoptat măsuri pentru a facilita tranziția către vârsta adultă a foștilor minori neînsoțiți. Proiectul „HELIOS Junior” va fi pus în aplicare de către OIM până la sfârșitul anului 2027, în cooperare cu partenerii săi, și este finanțat din FAMI (19 milioane EUR). Proiectul urmărește să ofere sprijin cuprinzător pentru aproximativ 2 000 de foști minori neînsoțiți cu vârsta între 18 și 21 de ani, pentru a le facilita integrarea în Grecia.
3.5Educație
În conformitate cu legislația din Grecia 27 , copiii minori trebuie să fie înscriși în instituții publice de învățământ primar și secundar pe durata șederii lor în țară. Alături de minori, și solicitanții de protecție internațională adulți au acces la educație, atât timp cât nu sunt vizați de o măsură de îndepărtare. Accesul la educație este organizat de Ministerul Educației, Cultelor și Sportului, iar cadrul juridic relevant prevede prezența unui coordonator local pentru educația refugiaților în toate structurile de primire, precum și în zonele urbane (în direcțiile de învățământ locale), pentru înregistrarea și înscrierea minorilor (inclusiv a minorilor neînsoțiți) în școli. Rolul principal al acestuia este de a oferi mijloacele necesare pentru a sprijini procesul de integrare, care ar trebui să se desfășoare în condiții similare celor pentru cetățenii greci, facilitând înregistrarea în cazul întâmpinării unor dificultăți în depunerea documentelor necesare.
Proiectul „All Children in Education” (ACE), finanțat de UE și pus în aplicare de UNICEF, a oferit acces la educație non-formală pentru copiii migranți de pe întreg teritoriul Greciei. Peste 25 000 de copii refugiați și migranți au beneficiat de acest program în perioada 2021-2024, contribuind la creșterea numărului de copii înscriși în sistemul de educație formală. Ca urmare a succesului înregistrat de acest proiect, Comisia și autoritățile elene au convenit să îi prelungească durata și să fie gestionat de autoritățile elene în cadrul FSE+, asigurând astfel rezultate pozitive pe termen lung. Comisia a ținut legătura cu autoritățile elene și se preconizează că aceste servicii vor fi reluate în vara anului 2025.
4.Procedurile de acordare a protecției internaționale
Cele două autorități principale relevante pentru procedurile de azil sunt Serviciul elen pentru azil (GAS) și Autoritatea de apel (AA). Serviciul pentru azil, prin intermediul birourilor regionale pentru azil și al unităților de azil din întreaga țară, este autoritatea competentă să examineze și să decidă cu privire la cererile de protecție internațională. O cerere poate fi examinată în cadrul procedurii ordinare, accelerate, de admisibilitate sau la frontieră 28 . Contestațiile împotriva deciziilor GAS sunt depuse la Autoritatea de apel. La acest nivel, recurenții au acces la asistență juridică gratuită. Autoritatea de apel este formată din 20 de comisii independente de soluționare a contestațiilor.
În 2024, personalul GAS număra 856 de membri, atât permanenți, cât și interimari, în timp ce EUAA sprijină GAS cu aproximativ 135 de experți detașați 29 . 13 birouri regionale pentru azil și 13 unități de azil de pe continent și insulele din Marea Egee, inclusiv două birouri specializate pentru persoane vulnerabile în Atena și Salonic, oferă sprijin specializat pe parcursul întregii proceduri de azil. În plus, sunt instituite departamente responsabile pentru punerea în aplicare a Regulamentului Dublin, pentru retrageri și returnări, pentru formare și pentru sprijin administrativ 30 .
Prelucrarea cererilor de azil a devenit mai eficientă în ultimii ani, cu un efort deosebit din partea GAS, sprijinit de EUAA, de a reduce întârzierile în luarea deciziilor prin mobilizarea unui număr mai mare de membri ai personalului.
Numărul cererilor de azil a crescut constant în ultimii 4 ani, de la aproximativ 28 000 în 2020 la peste 73 000 în 2024 31 . Astfel, Grecia este al doilea stat membru al UE din punctul de vedere al numărului de cereri primite în raport cu populația sa în 2024. Principalele țări de origine ale solicitanților sunt Siria și Afganistan, urmate de Pakistan (2021/2022), Irak (2023) și Egipt (2024) 32 . Rata de recunoaștere a cererilor de azil în raport cu numărul total de decizii adoptate a crescut de-a lungul anilor de la aproximativ 45 % în 2021 la aproximativ 68 % în 2024.
În noiembrie 2024, 26 275 de cereri de protecție internațională așteptau o decizie finală 33 . Au fost depuse eforturi de reducere a numărului de cazuri nesoluționate, prin specializarea anumitor birouri. Întârzierile au fost, de asemenea, reduse prin intermediul unui proiect-pilot inițiat în septembrie 2023, prin care se sare peste etapa interviului în cazul cetățenilor din anumite țări cu rate ridicate de recunoaștere, și anume Afganistan, Siria, Eritreea, Palestina, Sudan și Yemen 34 . În aceste cazuri, durata medie de examinare a unei cereri de azil este de aproximativ 45 de zile. La fel ca în alte state membre, începând din decembrie 2024, după căderea regimului Assad în Siria, Serviciul elen pentru azil a „înghețat” emiterea deciziilor privind cererile de protecție internațională depuse de sirieni.
Persoanele aflate pe continent care nu au fost supuse în prealabil procedurilor de identificare la frontieră (pe insule sau la frontiera Fylakio din regiunea Evros) trebuie să depună cererile la centrele de primire și identificare din Malakasa și Diavata, efectuând o programare prin intermediul platformei online speciale. Serviciul de primire și identificare este responsabil de înregistrarea cererilor în aceste centre de înregistrare, cu sprijinul EUAA. Introducerea platformei a generat unele preocupări: întrucât platforma nu oferă în prezent posibilitatea de a verifica identitatea persoanei, autoritățile sunt de părere că înregistrarea pe platformă nu trebui considerată ca fiind un demers valabil de depunere a unei cereri de protecție internațională. Comisia a transmis aceste preocupări Ministerului Migrației și Azilului 35 , în special în ceea ce privește accesul la condițiile materiale de primire.
În conformitate cu Declarația UE-Turcia și cu o decizie ministerială comună 36 , Grecia aplică conceptul de țară terță sigură (și procedura de admisibilitate) cererilor depuse de solicitanți de anumite naționalități 37 care au sosit în Grecia prin Turcia. Autoritățile elene intenționează să își modifice procedurile în urma hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza C-134/23 38 referitoare la procedura de inadmisibilitate și în urma anunțului președintelui Consiliului de Stat elen din 21 martie 2025 39 .
Grecia impune o taxă pentru depunerea unei a doua cereri și a altor cereri ulterioare; Comisia a notificat Ministerul Migrației și Azilului cu privire la necesitatea de a renunța la această taxă, în conformitate cu legislația UE.
Comisia menține un dialog cu Ministerul Migrației și Azilului cu privire la aceste aspecte, precum și cu autoritățile turce.
Productivitatea Autorității de apel s-a îmbunătățit de-a lungul timpului 40 . La sfârșitul anului 2022, EUAA și-a încheiat activitatea de sprijinire a Autorității de apel în reducerea la niveluri gestionabile a numărului de cazuri restante. În perioada 1 decembrie 2019-30 noiembrie 2024, în Grecia continentală au fost introduse 54 596 de căi de atac cu o durată medie de așteptare de 91 de zile.
Asistența juridică în a doua instanță este furnizată de stat prin crearea și sprijinirea unui registru de asistență judiciară, cu un personal de aproximativ 110 avocați. În paralel, GAS furnizează în mod sistematic informații solicitanților în toate etapele procedurii.
5.Integrarea beneficiarilor de protecție internațională
În februarie 2022, Grecia a adoptat o strategie națională pentru integrare 41 în care este recunoscută necesitatea unei abordări cuprinzătoare a integrării. Un număr mare de proiecte, multe dintre ele finanțate de UE, sunt în curs de punere în aplicare și sprijină integrarea resortisanților țărilor terțe, în special în ceea ce privește accesul acestora la piața forței de muncă.
Până în prezent, HELIOS a fost principalul proiect axat pe integrare din Grecia, prin care 47 753 42 de beneficiari de protecție internațională au beneficiat de cursuri de primire, educație și sprijin pentru îmbunătățirea capacității de inserție profesională. Proiectul a oferit, de asemenea, sprijin pentru cazare și activități care i-au ajutat să se conecteze și să contribuie la noua lor comunitate. De la lansarea sa și până la 31 octombrie 2024, proiectul a sprijinit în mod activ până la 10 816 gospodării prin subvenții pentru chirii. Proiectul HELIOS a fost pus în aplicare de OIM 43 cu aproximativ 60 de milioane EUR sub formă de finanțare din partea UE și cu sprijinul mai multor ONG-uri și municipalități 44 . Începând cu 1 ianuarie 2022, proiectul a fost preluat și finanțat de Ministerul Migrației și Azilului.
Proiectul Helios s-a încheiat la 30 noiembrie 2024 și, din ianuarie 2025, a fost înlocuit de Helios+, finanțat din Fondul social european (FSE+) pentru a asigura continuitatea pe termen lung a acestor servicii. Într-adevăr, vor fi furnizate servicii similare beneficiarilor de protecție internațională, în special în ceea ce privește subvențiile pentru chirii, formarea lingvistică și cursurile de integrare, însă, un aspect important, se va pune un accent mai mare pe îmbunătățirea capacității de inserție profesională.
Serviciile furnizate în cadrul HELIOS+ includ:
·Sprijin pentru locuințe: promovarea unei vieți independente în Grecia prin furnizarea de sprijin pentru cazare în condiții de siguranță, inclusiv subvenții pentru chirii;
·Sprijin pentru îmbunătățirea capacității de inserție profesională: consolidarea și facilitarea accesului grupului-țintă al proiectului HELIOS+ la piața forței de muncă prin sesiuni de consiliere profesională de grup și individuale, formare profesională și conectarea cu angajatorii locali;
·Acces la serviciile sociale și publice: facilitarea accesului autonom la serviciile sociale și publice și monitorizarea procesului de integrare a grupului-țintă al proiectului HELIOS+ prin sesiuni de sprijin individuale și de grup;
·Competențe lingvistice și de comunicare: sprijinirea comunicării independente a beneficiarilor proiectului HELIOS+ în societatea locală și la locul de muncă prin cursuri de limbă greacă;
·Integrare: sensibilizarea și consolidarea comunităților-gazdă și a părților interesate implicate la nivel local și regional prin activități de promovare a coeziunii sociale și a schimburilor culturale.
În plus, în ianuarie 2025, Grecia și Germania au inițiat în comun un proiect punte pentru a sprijini beneficiarii de protecție internațională imediat după transferul acestora din Germania în Grecia. Proiectul le oferă beneficiarilor cazare, hrană și consiliere socială, precum și sprijin pentru pregătirea documentelor necesare pentru o integrare armonioasă în Helios+. Acest proiect va fi sprijinit prin finanțare din partea UE și pus în aplicare de OIM.
Capacitatea Direcției pentru integrare socială din Grecia a fost consolidată prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) 45 al Comisiei, în special în ceea ce privește conceperea, elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în domeniul integrării. În plus, Ministerul Migrației și Azilului dezvoltă în prezent o platformă online de incluziune socială pentru a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața forței de muncă din Grecia. Aceasta va completa alte inițiative de promovare a integrării beneficiarilor de protecție internațională pe piața forței de muncă.
În mod similar, un proiect sprijinit prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) 46 , pus în aplicare începând cu a doua jumătate a anului 2022, pregătește refugiații să intre pe piața forței de muncă și încurajează cooperarea cu întreprinderile și cu alte părți interesate. Alte inițiative axate pe integrare includ târguri de locuri de muncă dedicate pentru angajatorii locali și beneficiarii de protecție internațională în centrele de primire și identificare (organizate în cooperare cu UNHCR și OIM) și înființarea de ghișee unice pentru informarea și furnizarea de servicii specializate resortisanților țărilor terțe (centre de integrare a migranților finanțate prin FSE+). Aceste inițiative facilitează colaborarea și crearea de rețele care îi ajută pe beneficiari să se conecteze cu serviciile și programele de integrare socială și includ activități de integrare socială care promovează coeziunea socială 47 .
Ministerul Migrației și Azilului a anunțat și alte inițiative în acest domeniu, cum ar fi birouri de integrare în centrele de primire și proiecte specifice în cadrul programului de cooperare Elveția-Grecia pentru perioada 2023-2026. În plus, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare de integrare, utilizând finanțarea disponibilă prin intermediul Fondului social european+ în perioada de programare 2021-2027.
UNHCR este implicat activ în activități specifice care vizează promovarea integrării refugiaților. Prin proiecte-pilot precum cel privind conducerea și siguranța rutieră, cursuri de limbă pentru refugiații adulți de pe insule, asistență oferită persoanelor cu handicap pentru a avea acces la sistemele de asistență socială. La centrul ADAMA 48 coordonat de UNHCR, beneficiarii au acces la asistență practică, consiliere și asistență cu privire la integrarea pe piața forței de muncă din Grecia. Mai multe inițiative au fost lansate și la nivel local, cum ar fi consiliile pentru integrarea migranților și a refugiaților din cadrul mai multor municipalități care desfășoară activități ce încurajează participarea civică. Mai multe municipalități au format Rețeaua de municipalități pentru integrare (CNI), care planifică, organizează, pune în aplicare și face schimb de informații cu privire la bunele practici în materie de integrare a migranților și a refugiaților. Municipalitatea Atena a înființat Centrul de coordonare din Atena pentru chestiuni legate de migranți și de refugiați, pentru a facilita cooperarea dintre aceasta și societatea civilă, organizațiile internaționale și administrația centrală.
Toate aceste inițiative urmăresc să faciliteze și mai mult tranziția de la statutul de solicitant la cel de beneficiar de protecție internațională, precum și integrarea generală în societatea elenă. Deși cadrul juridic elen permite, în general, integrarea, deficiențele în punerea în aplicare a legislației în vigoare creează provocări semnificative în ceea ce privește integrarea fără sincope. Printre aceste provocări se numără eliberarea și reînnoirea permiselor de ședere, formalitățile pentru eliberarea documentelor de bază (cum ar fi asigurări de sănătate, conturi bancare, certificate fiscale), recunoașterea calificărilor, accesul la muncă și educație, accesul la locuințe și lipsa de locuințe sociale în Grecia în general.
Deși beneficiarii de protecție internațională au acces la o anumită formă de ajutor financiar (venitul minim garantat 49 ), aspectele administrative le pot limita acest acces. În plus, după ce li s-a recunoscut statutul de beneficiari de protecție internațională, aceștia nu beneficiază de acces imediat la alte prestații sociale disponibile cetățenilor greci din cauza cerințelor legate de durata șederii legale în țară. Această restricție face obiectul unei proceduri în curs de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate împotriva Greciei 50 . În practică, beneficiarii de protecție internațională rămân adesea în centre de primire destinate solicitanților de protecție internațională și după perioada de tranziție aplicabilă.
Documentele de călătorie, solicitate de beneficiarii de protecție internațională, sunt adesea eliberate împreună cu permisul de ședere, de multe ori aceștia continuându-și călătoria către alte state membre.
Pentru depășirea acestor obstacole, în ianuarie 2024, Ministerul Migrației și Azilului a instituit un grup operativ pentru integrare 51 . Scopul său este de a facilita punerea în practică a unor politici de integrare eficace pe teren și de a consolida cooperarea și coordonarea între diferitele ministere și autorități publice. În cadrul acestui forum sunt discutate periodic aspecte ce țin de punerea în aplicare a legislației relevante și blocajele administrative.
6.Concluzii
În ultimii ani, Grecia a dezvoltat un sistem național de gestionare a migrației, împreună cu infrastructura, echipamentele și instrumentele necesare. Prin extinderea capacității autorităților sale, Grecia a abordat problemele legate de supraaglomerare și de condițiile precare de primire din centrele de pe continent. Procedurile de primire și de protecție internațională au fost raționalizate și accelerate. Protecția persoanelor celor mai vulnerabile s-a îmbunătățit, iar cadrul legislativ instituit pentru minorii neînsoțiți oferă o perspectivă pozitivă. Integrarea devine în prezent o prioritate de politică națională.
Pe această bază, deși pot fi necesare în continuare îmbunătățiri în ceea ce privește anumite aspecte ale gestionării migrației, se poate concluziona că sistemul de azil și de primire din Grecia continentală nu are deficiențe care să genereze un risc de tratament inuman sau degradant în sensul articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, transferurile către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin ar trebui să aibă loc în același mod ca în cazul celorlalte state membre, și anume fără cerința unor asigurări individuale recomandate de Comisie în Recomandarea (UE) 2016/1117, și în conformitate cu jurisprudența Curții privind interpretarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013. Astfel, recomandarea amintită încetează să se aplice. Comisia va menține legătura permanent cu autoritățile elene pentru a asigura în special respectarea Regulamentului (UE) nr. 604/2013, precum și punerea în aplicare adecvată a acquis-ului UE și a Pactului privind migrația și azilul.
Grupul operativ pentru gestionarea migrației, în cooperare cu toate părțile interesate relevante, s-a dovedit a fi un instrument eficient și benefic pentru obținerea unor progrese semnificative în Grecia, printr-o mai bună colaborare și comunicare. La fel ca în toate statele membre, se pot aduce îmbunătățiri în anumite domenii de politică. Comisia va continua să colaboreze cu Grecia și cu agențiile UE pentru consolidarea actualului cadru de cooperare și pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului declarat al Greciei de a îmbunătăți în continuare sistemul de gestionare a migrației și tratamentul aplicat resortisanților țărilor terțe care sosesc în această țară. Grecia va beneficia în continuare de sprijin operațional, tehnic și financiar, inclusiv prin mobilizarea pe teren de personal din cadrul Comisiei și al agențiilor UE, precum și prin punerea în aplicare a fondurilor UE pentru afaceri interne din cadrul financiar multianual 2021-2027.
În cele din urmă, Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre, inclusiv cu Grecia, pentru a sprijini punerea în aplicare a Pactului privind migrația și azilul. În urma Planului comun de punere în aplicare 52 prezentat de Comisie în iunie 2024, Grecia a elaborat propriul plan național de punere în aplicare, care stabilește următoarele etape avute în vedere de autoritățile naționale pentru punerea în aplicare a prevederilor pactului până în iunie 2026, urmând defalcarea sugerată pe componente tematice. Acesta prezintă obiectivele și cerințele necesare pentru a permite modificările legislative, structurale și operaționale corespunzătoare legate de sistemul național de gestionare a migrației, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, revizuirea sistemului de primire, procedurile de examinare a cererilor de protecție internațională, pregătirea, integrarea, precum și normele privind responsabilitatea și solidaritatea. Până când instrumentele juridice care constituie pactul vor deveni aplicabile, de la jumătatea anului 2026, Comisia va continua să sprijine eforturile statelor membre de a transpune pactul din acte legislative într-o realitate operațională.
Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare), JO L 180, 29.6.2013, p. 31.
Cea mai recentă fiind Recomandarea (UE) 2016/2256 a Comisiei din 8 decembrie 2016 adresată statelor membre cu privire la reluarea transferurilor către Grecia în temeiul Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, C/2016/8525, JO L 340, 15.12.2016, p. 60.
Regulamentul (UE) 2024/1351 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 privind gestionarea azilului și migrației, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1147 și (UE) 2021/1060 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013, JO L, 2024/1351, 22.5.2024. Foaia de parcurs Dublin a fost aprobată de statele membre în cadrul reuniunii Comitetului strategic pentru imigrație, frontiere și azil (CSIFA) din 29 noiembrie 2022. După aprobarea foii de parcurs Dublin, toate statele membre au lansat mai multe inițiative menite să sporească eficiența unităților Dublin naționale și să îmbunătățească procedurile existente. Comisia a adunat toate bunele practici emergente în urma punerii în aplicare a foii de parcurs Dublin și le-a prezentat într-un document de lucru al serviciilor Comisiei din 23 noiembrie 2023 [SWD(2023) 390 final, Document de lucru al serviciilor Comisiei „Foaia de parcurs Dublin în acțiune – Creșterea eficacității Regulamentului Dublin III: identificarea bunelor practici în statele membre”].
Aproximativ 50 000 de sosiri în 2023 și 60 000 în 2024, conform datelor Frontex. La fel ca alte state membre, Grecia a înregistrat o reducere semnificativă a numărului de sosiri de resortisanți ai țărilor terțe în timpul pandemiei de COVID-19 și în perioada post-COVID. În vara anului 2023, numărul acestor sosiri a înregistrat o creștere accentuată, rămânând și în prezent la un nivel ridicat (cu fluctuații).
Rezultatele pozitive în Eurodac și statisticile conform Dublin oferă doar date indirecte privind deplasările secundare, deoarece nu se referă în prezent la solicitanți, ci doar la cereri. Rezultatele pozitive în Eurodac având Grecia ca țară de plecare au variat între 75 000 și 121 000 pe an în perioada 2021-2024.
PV(2020) 2350 final (23 septembrie 2020). Grupul operativ a fost înființat ca o structură inovatoare în cadrul Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) a Comisiei Europene. Acesta își desfășoară activitatea după un model matricial, valorificând resursele consacrate în unitățile relevante ale DG HOME (de politică, operaționale, financiare) și cooperează îndeaproape cu toate celelalte servicii ale Comisiei implicate. În contextul războiului de agresiune pornit de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022, sprijinul a fost extins către statele membre cele mai afectate, cum ar fi Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, pentru a le susține în depășirea provocărilor și în primirea persoanelor care fug din calea războiului.
Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
https://euaa.europa.eu/sites/default/files/EUAA_Operational_Plan_to_Greece_2025.pdf .
În iulie 2024, FRA a publicat un raport cu exemple de presupuse încălcări ale drepturilor migranților și refugiaților în perioada 2020-2024, stabilind măsuri pentru promovarea anchetelor privind incidente legate de aplicarea de rele tratamente la frontiere. https://fra.europa.eu/en/publication/2024/guidance-investigating-alleged-ill-treatment-borders.
Raportul din 2024 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Grecia, pp. 31-33.
SEE cuprinde cele 27 de state membre ale UE, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Potrivit datelor naționale, în 2024 s-au înregistrat 54 888 de sosiri în Grecia pe uscat și pe mare (cu excepția insulei Creta), ceea ce reprezintă o creștere de 23 % față de 2023.
https://migration.gov.gr/en/ris/perifereiakes-monades/domes/ .
Malakasa, Diavata și Fylakio.
Pot exista ușoare abateri între datele statistice și capacitatea nominală din cauza spațiilor indisponibile, în principal ca urmare a lucrărilor de întreținere sau reparații necesare.
Acest prag este atins atunci când indiferența autorităților unui stat membru ar avea drept consecință faptul că o persoană în întregime dependentă de ajutorul public s-ar afla, independent de voința sa și de alegerile sale personale, într-o situație de lipsuri materiale extreme, care nu i-ar permite să își satisfacă cele mai elementare nevoi, cum sunt îndeosebi cele de a se hrăni, de a se spăla și de a-și asigura o locuință, și care i-ar aduce atingere sănătății fizice sau mentale sau ar aduce-o într-o stare de degradare incompatibilă cu demnitatea umană. Pragul menționat nu poate, așadar, acoperi situații caracterizate chiar printr-o mare precaritate sau o puternică degradare a condițiilor de viață ale persoanei în cauză, atunci când acestea nu implică lipsuri materiale extreme care plasează respectiva persoană într-o situație de o asemenea gravitate încât să poată fi asimilată unui tratament inuman sau degradant. (A se vedea în acest sens Hotărârea din 19 martie 2019 Jawo, C‑163/17, EU:C:2019:218, punctele 91-93, Ordonanța din 13 noiembrie 2019, Hamed și Omar, C‑540/17 și C‑541/17, nepublicată, EU:C:2019:964, punctul 39 și Hotărârea din 19 decembrie 2024 în cauzele conexate C‑185/24 și C‑189/24 [Tudmur], punctul 37).
https://migration.gov.gr/privacy-policy/.
Regulamentul (UE) 2021/1147 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare, PE/56/2021/INIT, JO L 251, 15.7.2021, p. 1, Regulamentul (UE) 2021/1148 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire, ca parte a Fondului de management integrat al frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, PE/57/2021/INIT, JO L 251, 15.7.2021, p. 48 și Regulamentul (UE) 2021/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru securitate internă, PE/58/2021/INIT, JO L 251, 15.7.2021, p. 94.
Acest proiect este sprijinit prin Fondul pentru azil, migrație și integrare pentru perioada 2021-2027.
https://migration.gov.gr/en/grammateies/eidiki-grammateia-prostasias-asynodeyton-anilikon/ .
https://migration.gov.gr/wp-content/uploads/2025/01/SGVP_Statistics-January_EN.pdf .
Decizia ministerială comună 9889/2020 (B'3390).
Articolele 55 și 56 din Legea nr. 4939/2022.
https://ecre.org/aida-country-report-on-greece-2023-update/ , p. 29.
Conform informațiilor primite de la GAS și EUAA.
https://ecre.org/aida-country-report-on-greece-2023-update/ .
Conform informațiilor furnizate de Ministerul Migrației și Azilului. Proiectul-pilot se bazează pe articolul 82 alineatul (7) din Legea nr. 4939/2022 și se aplică cererilor solicitanților din Afganistan, Siria, Eritreea, Palestina, Sudan și Yemen.
Raportul de țară AIDA privind Grecia oferă o imagine de ansamblu detaliată a evoluțiilor legislative și în materie de practici referitoare la procedurile de azil și conținutul protecției internaționale în 2023 - https://ecre.org/aida-country-report-on-greece-2023-update/.
Decizia ministerială comună 42799/2021.
Începând din iunie 2021, toate cererile de protecție internațională depuse pe întreg teritoriul Greciei de resortisanți din Siria, Afganistan, Somalia, Pakistan și Bangladesh sunt examinate în temeiul conceptului de țară terță sigură în conformitate cu decizia ministerială comună 42799/2021, astfel cum a fost modificată prin deciziile ministeriale comune 485868/2021 și 734214/2022.
Cauza C-134/23, Elliniko Symvoulio gia tous Prosfyges și Ypostirixi Prosfygon sto Aigaio, 4.10.2024.
La 21 martie 2025, președintele Consiliului de Stat elen a anunțat că plenul a decis, la 27 februarie 2025, să anuleze decizia ministerială comună 538595/12.12.2023 de elaborare a unei liste naționale a țărilor terțe sigure, în măsura în care aceasta include Turcia ca țară terță sigură pentru solicitanții de protecție internațională originari din Siria, Afganistan, Pakistan, Bangladesh și Somalia. https://www.adjustice.gr/webcenter/portal/ste/pageste/epikairotita/anakoinwseis-proedrou?contentID=SNEWS-TEMPLATE1742568296785&_afrLoop=5703496456933569#!%40%40%3F_afrLoop%3D5703496456933569%26centerWidth%3D65%2525%26contentID%3DSNEWS-TEMPLATE1742568296785%26leftWidth%3D0%2525%26rigthWidth%3D35%2525%26showFooter%3Dfalse%26showHeader%3Dtrue%26_adf.ctrl-state%3Dblf2qupbn_83 .
În cadrul Autorității de apel își desfășoară activitatea 21 de comisii independente de soluționare a contestațiilor. Cei trei membri ai fiecărei comisii sunt judecători administrativi activi. Fiecare comisie are cel puțin un secretar. Fiecare judecător are câte un raportor. Raportorii și secretarii au fost puși la dispoziție de EUAA (Regulamentul privind funcționarea Autorității de apel din 4.11.2020).
https://migration.gov.gr/en/migration-policy/integration/politiki-entaxis-se-ethniko-epipedo/ . Strategia include patru piloni principali: preintegrarea solicitanților de azil; integrarea socială a beneficiarilor de protecție internațională; prevenirea și protecția eficace împotriva tuturor formelor de violență, exploatare și abuz; monitorizarea procesului de integrare.
Fișa informativă a OIM, până la 31.10.2024.
Catholic Relief Services (CRS), Consiliul danez pentru refugiați din Grecia (DRC Grecia), Consiliul Elen pentru Refugiați (GCR), Solidarity Now, INTERSOS, Major Development Agency Thessaloniki S.A (MDAT), Metadrasi, PLOIGOS, Public Benefit Enterprise of the Municipality of Livadeia (ΚΕΔΗΛ), TSoC- The smile of the Child.
În Grecia funcționează 11 centre de integrare a migranților, care sunt gestionate de municipalități și finanțate prin FSE+. Numai migranții aflați în situație de ședere legală în Grecia au acces la serviciile furnizate de aceste centre, care includ consiliere, informații juridice, sprijin social și psihologic, cereri pentru acordarea de prestații, furnizarea de cursuri neobligatorii de limbă greacă, pregătirea examenelor pentru obținerea cetățeniei elene.
Venitul minim garantat asigură o indemnizație lunară în numerar pentru gospodăriile care trăiesc
sub pragul sărăciei. Acesta are și o componentă pentru promovarea ocupării forței de muncă și servicii de activare.
Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (reformare), JO L 337, 20.12.2011, p. 9. A se vedea, de asemenea, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/inf_23_142.
https://commission.europa.eu/publications/2024-rule-law-report-communication-and-country-chapters_en .
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, COM(2024) 251 final.