COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 11.2.2025
COM(2025) 47 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea
I.Introducere
În următorii cinci ani, Comisia va urma un program ambițios, care a fost stabilit în orientările politice I , cuprinde politici inovatoare și orientate spre viitor și menține standarde ridicate. Aceste noi inițiative se vor baza pe fundamentele unei Uniuni Europene prospere, diverse și echitabile, scopul fiind sporirea atractivității Europei ca loc în care oamenii trăiesc, muncesc și investesc.
În același timp, vom ușura în mod radical sarcina de reglementare pentru cetățenii, întreprinderile și administrațiile din UE. Pentru a stimula prosperitatea și reziliența, Comisia va propune o simplificare fără precedent, care să creeze oportunități, inovare și creștere. Vom da un nou impuls pentru a accelera, a simplifica și a îmbunătăți politicile și legile UE și pentru a face normele mai clare, mai ușor de înțeles și mai rapid de pus în aplicare. De asemenea, ne vom aprofunda cooperarea cu toate instituțiile și părțile interesate relevante, astfel încât responsabilitatea comună să conducă la rezultate mai bune.
Consolidarea competitivității UE a devenit mai importantă ca niciodată în lumea volatilă și incertă în care trăim. În acest scop, este necesar un mediu juridic care să stimuleze crearea de activități economice și creșterea economică și care să protejeze și să capaciteze oamenii în modul cel mai simplu, mai rapid și mai eficient posibil. Este necesar și să se acorde deosebită atenție evoluției continue a realităților de pe teren, precum și clarității scopului urmărit, și anume îndeplinirea obiectivelor economice, sociale și de mediu prin cele mai eficiente mijloace posibile din punctul de vedere al costurilor.
Standardele ridicate pot fi o sursă puternică de avantaj competitiv. În multe cazuri, acestea susțin valoarea și calitatea produselor europene, ne protejează cetățenii, stimulează inovarea și asigură sustenabilitatea și caracterul echitabil al economiei noastre. Aceste avantaje se concretizează numai dacă normele UE sunt proporționale, eficace și puse în aplicare pe deplin și în mod consecvent. În același timp, normele noastre trebuie să țină pasul cu frontierele progresului uman și tehnologic și să fie reactive la evoluțiile de la nivel mondial.
După cum s-a subliniat în raportul Draghi II , acumularea de norme în timp la diferite niveluri, complexitatea sporită a acestora și provocările legate de punerea în aplicare a normelor au un impact semnificativ asupra competitivității Europei, îngrădindu-ne potențialul economic și prosperitatea. A sosit momentul să facem un bilanț și să consolidăm calitatea cadrului nostru de reglementare, pentru a accelera realizarea obiectivelor noastre convenite de comun acord.
În acest scop, este de preferat să acționăm în mod temerar și concertat decât să abordăm lucrurile în mod treptat. Comisia, Parlamentul European, Consiliul, autoritățile statelor membre de la toate nivelurile și părțile interesate vor trebui să colaboreze pentru a raționaliza și a simplifica atât normele UE, cât și normele naționale și regionale și pentru a eficientiza punerea în aplicare a politicilor. Este necesar totodată să se depășească fragmentarea legislativă de pe piața unică pentru a crea mult mai multă creștere economică.
Prezenta comunicare trasează o viziune pentru o agendă de punere în aplicare și simplificare care să aducă îmbunătățiri rapide și vizibile cetățenilor și întreprinderilor, pentru o UE mai prosperă, mai decarbonizată și mai rezilientă. Pachetele Omnibus prezentate în programul de lucru al Comisiei pentru 2025 vor fi primele rezultate preconizate ale mandatului în curs. Iar acestea sunt numai un început. Acest efort va continua pe parcursul mandatului, cu ambiția de a testa rezistența întregului acquis al legislației UE existente, în strânsă cooperare cu practicienii și cu părțile interesate.
Pentru a asigura obținerea de rezultate, prezenta comunicare schițează un set cuprinzător de instrumente, fără a crea niveluri redundante de procese sau de administrare. În schimb, Comisia își va reorienta eforturile și resursele către utilizarea acestor instrumente, pentru a stabili norme mai simple și o punere în aplicare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. Această schimbare a culturii de reglementare și a culturii instituționale va angrena întreaga noastră organizație. Fiecare serviciu al Comisiei va participa la acest efort de raționalizare.
Abordarea Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare și simplificarea va fi ghidată de necesitatea de a trece în revistă realizările trecute, de a face față prezentului și de a modela viitorul. Pentru a ne atinge mai bine obiectivele de politică, vom simplifica normele existente ori de câte ori va fi necesar și ne vom asigura că acestea sunt mai bine puse în aplicare. Vom revizui și vom adapta cadrul nostru de reglementare pentru a-l face mai receptiv la necesitățile cetățenilor și ale întreprinderilor. Atunci când va prezenta propuneri de simplificare, Comisia va acorda atenția cuvenită principiilor unei mai bune legiferări și securității juridice. Noile instrumente pentru o mai bună legiferare și simplificare vor asigura faptul că la elaborarea viitoarelor legi se va ține seama de punerea în aplicare și de simplificare încă de la început. Prin toate aceste acțiuni, vom urmări o realizare mai eficace și eficientă a obiectivelor noastre economice, sociale și de mediu.
II.Garanția că politicile UE produc rezultate
În ultimii ani, UE și-a demonstrat angajamentul de a ataca frontal provocările, convenind asupra unor politici ambițioase într-un ritm rapid pentru a răspunde la crize și evenimente multiple și complexe. În prezent, pentru ca eforturile noastre să fie încununate de succes, trebuie atât să asigurăm punerea în aplicare efectivă, cât și să evităm ca acumularea de sarcini impuse cetățenilor, întreprinderilor și administrațiilor să contravină scopului nostru.
Punerea în aplicare privește statele membre în primul rând atunci când acestea transpun dreptul UE în legislația națională și se asigură că acesta este respectat. Se referă, de asemenea, la aplicarea normelor de către autorități, cetățeni și întreprinderi. Chiar și în domeniile în care nu există acte legislative cu forță juridică obligatorie ale UE, activitatea coordonată privind obiectivele convenite la nivelul UE a devenit esențială pentru obținerea de rezultate. Această activitate coordonată este necesară și pentru a evita ca cerințele naționale suplimentare care nu decurg din dreptul UE – așa-numita „suprareglementare” III – să conducă la fragmentarea pieței unice și să creeze o sarcină suplimentară pentru cetățeni și întreprinderi. Pe scurt, este o responsabilitate comună.
Deficiențele în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor și finalizarea pieței unice IV reprezintă o piedică în calea prosperității și competitivității noastre. De asemenea, acestea pot submina capacitatea UE de a-și îndeplini obiectivele de politică și de a apăra valorile Uniunii. În consecință, cetățenii și întreprinderile nu se bucură pe deplin de avantajele oferite de politicile UE, iar întreprinderile întâmpină deseori importante dificultăți în ceea ce privește depășirea obstacolelor de reglementare și îndeplinirea sarcinilor administrative V .
Ca parte a schimbării mai ample a culturii de reglementare, UE trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea punerii în aplicare a normelor noastre și pe unirea forțelor între instituțiile UE, statele membre și părțile interesate. Comisia își va accelera activitatea care vizează îmbunătățirea punerii în aplicare prin:
a)colaborarea mai strânsă cu statele membre;
b)investiții în capacitatea administrativă, în instrumente digitale și în date;
c)o interacțiune mai eficace cu părțile interesate;
d)măsuri rapide și ferme de asigurare a respectării normelor.
a) Colaborarea mai strânsă cu statele membre
Cooperarea cu statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a dreptului UE este cea mai rapidă modalitate de a garanta că normele UE își ating scopul. De asemenea, cooperarea contribuie la prevenirea, de la bun început, a încălcărilor. Pentru Comisie, aceasta înseamnă intensificarea dialogului cu statele membre și sporirea sprijinului acordat acestora pentru a pune în aplicare dreptul UE în mod corect și la timp.
Atunci când un act juridic major este în curs de finalizare de către Parlamentul European și Consiliu, Comisia va pregăti în mod sistematic o strategie de punere în aplicare VI pentru a planifica modul în care va sprijini statele membre pe parcursul întregului proces de punere în aplicare. Strategia va identifica provocările (juridice, administrative sau practice) legate de transpunerea și aplicarea actului juridic, modalitățile de urmărire a progreselor, măsurile de sprijin (inclusiv pentru IMM-uri) și un calendar clar. Recenta strategie Accele-RES este un bun exemplu, deoarece ajută statele membre să pună în aplicare proceduri de autorizare raționalizate în temeiul Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile VII .
Pentru Comisie este esențial să primească din timp informații de la statele membre și părțile interesate pentru a elabora strategii eficace de punere în aplicare care să integreze măsuri de sprijin precis direcționate și eficace. În ceea ce privește directivele, modelele explicative ale Comisiei și foile de parcurs pentru transpunere, care trebuie completate de statele membre, vor conduce la o transpunere mai rapidă și integrală. În mod similar, actualizările proactive privind obligațiile naționale care depășesc cerințele dreptului UE (suprareglementarea) ar contribui la abordarea efectelor normelor divergente în întreaga UE.
Comisia va apela la grupuri de experți și alte configurații similare pentru a construi parteneriate mai strânse între autoritățile naționale, care să sprijine punerea în aplicare și să acorde sprijin inter pares între statele membre. Abordarea voluntară a Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică, în cadrul căruia Comisia și statele membre colaborează pentru a elimina barierele de pe piață, poate servi drept model pentru eforturi similare în alte sectoare, cum ar fi concurența, telecomunicațiile sau energia. În plus, agențiile de reglementare ale UE pot contribui, la rândul lor, la o aplicare consecventă a dreptului UE, în special prin contribuția la o cultură comună în materie de supraveghere.
b) Investiții în capacitatea administrativă, în instrumente digitale și în date
Punerea în aplicare eficace a politicilor se bazează pe administrații publice eficiente și dotate cu mijloace corespunzătoare. În acest sens, este necesar să se asigure un nivel ridicat de digitalizare și acces la date și elemente concrete VIII , precum și un nivel corespunzător de personal și competențe pentru toate structurile administrative care participă la punerea în aplicare. UE dispune de un set de instrumente și programe pentru a sprijini punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea. De exemplu, instrumentul de sprijin tehnic (IST) ajută statele membre să își consolideze capacitatea administrativă, să digitalizeze, să realizeze reforme și să pună în practică prioritățile UE în general, reducând la minimum sarcina pentru statele membre. În cadrul spațiului administrativ european (ComPAct) IX , Comisia furnizează sprijin pentru consolidarea capacității administrative la nivel național, regional și local – cu accent pe competențe și dubla tranziție digitală și verde – și schimburi de funcționari publici pentru a le permite să facă schimb de bune practici și să abordeze împreună problemele comune de la nivel transfrontalier X . În plus, în cadrul Sistemului de informare al pieței interne, Comisia facilitează cooperarea administrativă transfrontalieră digitală în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor privind piața unică.
Comisia va încuraja utilizarea eficace a unor astfel de instrumente în punerea în aplicare a noilor politici sau acte legislative majore.
c) O interacțiune mai eficace cu părțile interesate
Unele provocări în materie de punere în aplicare nu pot fi anticipate. Acesta este motivul pentru care Comisia are nevoie de contacte periodice cu părțile interesate și cu practicienii, pentru a colecta feedback cu privire la ceea ce funcționează și ceea ce nu funcționează, precum și pentru a identifica modalități de îmbunătățire și facilitare a punerii în aplicare.
Fiecare comisar va găzdui cel puțin două dialoguri privind punerea în aplicare pe an cu părțile interesate. Acestea vor avea drept scop evaluarea progreselor înregistrate și identificarea domeniilor care necesită atenție pentru ca politicile UE să producă rezultate. Dialogurile vor viza principalele grupuri afectate de politicile UE, cum ar fi industria, inclusiv IMM-urile, partenerii sociali, autoritățile regionale și locale și societatea civilă, urmărind o reprezentare a intereselor și o participare echilibrate. Rezultatele acestora vor fi prezentate în rapoarte anuale privind progresele înregistrate în materie de asigurare a respectării legislației și de punere în aplicare. Acestea vor contribui la identificarea problemelor legate de punerea în aplicare deficitară, de suprareglementare, de supraconformitate sau de fragmentare și vor evidenția oportunitățile de simplificare și armonizare. Aceste dialoguri vor începe în curând, prima rundă urmând să aibă loc în prima jumătate a anului 2025.
d) Măsuri rapide și ferme de asigurare a respectării normelor
În cazul în care persistă deficiențe legate de transpunerea și aplicarea dreptului UE, în pofida sprijinului acordat de Comisie după cum se menționează mai sus, vom accelera acțiunile de asigurare a conformității. Mecanismele de monitorizare și prevenire XI și instrumentele de soluționare a problemelor XII specifice diferitelor sectoare sunt în continuare utile pentru identificarea problemelor legate de conformitate și abordarea unor aspecte precise. Soluții rapide se pot găsi și prin intermediul unui dialog premergător procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor XIII .
În cazul în care cooperarea nu reușește să asigure punerea în aplicare la timp a normelor convenite, sunt necesare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, însoțite de o comunicare clară a motivelor acțiunii. Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, va acționa cu hotărâre pentru a asigura respectarea normelor și a se asigura că acestea sunt puse în aplicare și pentru a combate fragmentarea pieței unice și orice tip de suprareglementare ilegală XIV . De asemenea, Comisia va continua să își aplice abordarea strategică XV , acordând prioritate încălcărilor care au impactul cel mai mare asupra intereselor publice și economice.
Numărul procedurilor deschise de constatare a neîndeplinirii obligațiilor rămâne ridicat (aproximativ 1 500 de cazuri XVI la începutul anului 2025), iar unele dintre acestea sunt de lungă durată. Comisia va continua să depună eforturi pentru a finaliza cu succes cazurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, astfel încât dreptul UE să aducă beneficiile scontate. Dacă primele etape ale procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor nu rezolvă încălcările dreptului UE, Comisia nu va ezita să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la cazurile respective, solicitând sancțiuni financiare atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere juridic XVII .
III.Măsuri pentru o Europă mai simplă și mai rapidă
Dubla tranziție verde și digitală este pe cale să transforme economiile și societățile din întreaga lume, creând o concurență intensă pentru resurse și inovare. Pentru a reuși în acest nou mediu este necesară o abordare temerară care să impulsioneze competitivitatea noastră, inclusiv prin simplificarea cadrului nostru de reglementare, fără ca obiectivele de politică și standardele noastre ridicate să fie subminate. Această nouă abordare va urmări să elimine toate sursele de sarcini de reglementare – obligațiile de raportare, costurile administrative recurente, precum și costurile de asigurare a conformității la un nivel mai general – ori de câte ori este posibil să se identifice mijloace adecvate de urmărire a obiectivului de reglementare inițial prin mijloace mai raționalizate și mai eficiente.
În ultimii ani, Comisia a luat măsuri pentru a reduce sarcina administrativă. În martie 2023, Comisia a anunțat obiectivul reducerii cu 25 % a sarcinilor de raportare pentru întreprinderi și administrații, fără ca obiectivele de politică aferente să fie subminate XVIII . Prin programul său de lucru pentru 2024 XIX , Comisia a prezentat un prim set de 41 de măsuri care vizează atingerea acestui obiectiv. Printre măsurile care merită menționate se numără reforma vamală a UE, care va permite în sine, potrivit previziunilor, economii de 2,7 miliarde EUR, ajustările pragului prevăzut în Directiva contabilă, de pe urma cărora vor beneficia peste un milion de întreprinderi, și un formular online comun pentru declarațiile privind lucrătorii detașați XX .
În 2025, Comisia a stabilit că, în următorii cinci ani, principalele priorități vor fi simplificarea, reducerea sarcinii de raportare, eliminarea birocrației, raționalizarea procesului de obținere a autorizațiilor și simplificarea legislației. Fiecare comisar va urmări aceste obiective în domeniile sale de responsabilitate, sub coordonarea comisarului pentru punere în aplicare și simplificare.
Aceste modificări completează abordarea existentă bazată pe principiul numărului constant, care vizează compensarea costurilor noilor acte legislative prin reducerea sarcinilor XXI , în mod normal în aceleași domenii de politică XXII . Abordarea a fost pusă în practică pe deplin începând din 2022 și s-a concretizat prin propuneri ale Comisiei care ar genera importante economii de costuri nete dacă ar fi adoptate în întregime de colegiuitori XXIII .
Un efort de simplificare, bazat pe revizuiri cuprinzătoare ale normelor noastre și pe modificări specifice ale acestora, va facilita viața cetățenilor și a întreprinderilor, inclusiv a celor 33 de milioane de IMM-uri și a miilor de întreprinderi mici cu capitalizare medie. Vom colabora cu acestea pentru a spori la maximum utilizarea instrumentelor de feedback online XXIV , astfel încât să fim la curent cu problemele legate de punerea în aplicare și cu oportunitățile de simplificare.
Comisia se va baza pe activitatea platformei „Pregătiți pentru viitor”, constând dintr-un grup de experți la nivel înalt care, în ultimii ani, și-a adus o contribuție semnificativă la eforturile de simplificare XXV . Membrii platformei au adus cunoștințe de specialitate din partea administrațiilor naționale, a întreprinderilor, a partenerilor sociali și a societății civile, a Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social. Rețeaua de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE (RegHub) a contribuit, la rândul ei, cu privire la provocările legate de punerea în aplicare la nivel regional și local.
Pentru a transpune acest nou impuls în acțiuni practice, Comisia va utiliza următoarele instrumente și acțiuni:
a)noi obiective de reducere a sarcinii administrative;
b)prioritate pentru noile măsuri de simplificare;
c)teste de rezistență treptate ale corpusului legislativ al UE;
d)un buget al UE mai simplu, mai precis orientat și cu un impact mai mare;
e)experiență practică prin efectuarea de verificări ale situației reale.
a)Noi obiective de reducere a sarcinii administrative
Pentru a asigura că în anii următori se vor depune eforturi susținute și măsurabile, Comisia a stabilit obiective de reducere a sarcinilor de raportare cu cel puțin 25 % pentru toate societățile și cu 35 % pentru IMM-uri, fără ca obiectivele de politică aferente să fie subminate. Cu toate acestea, costurile de raportare reprezintă numai un subset de costuri administrative și, pe baza feedbackului primit, considerăm că este necesar să se urmeze o abordare mai holistică. Prin urmare, Comisia va aplica obiectivele sale de reducere a sarcinii la un nivel de referință pentru toate costurile administrative.
Utilizând datele disponibile la nivelul UE și la nivel național, Eurostat a aproximat costurile administrative recurente globale la 150 de miliarde EUR în UE în 2022. XXVI O reducere cu 25 % a acestui nivel de referință va necesita reducerea costurilor administrative recurente cu 37,5 miliarde EUR până la sfârșitul mandatului. Adoptarea de măsuri specifice pentru IMM-uri va urmări atingerea obiectivului de 35 %. Vom trece în revistă progresele înregistrate în direcția atingerii acestui obiectiv în rapoartele anuale privind progresele înregistrate în ceea ce privește asigurarea respectării și punerea în aplicare a legislației, care vor cuprinde și orientări pentru viitoarele inițiative de simplificare.
De la anunțarea în martie 2023 a obiectivului de reducere cu 25 % a sarcinii , Comisia a propus măsuri care vor economisi, potrivit estimărilor, aproximativ 5 miliarde EUR XXVII . Parlamentul European și Consiliul au responsabilitatea de a menține sau, acolo unde este posibil, de a consolida potențialul de reducere a sarcinii al propunerilor Comisiei în cursul negocierilor legislative, iar statele membre pe cea de a evita suprareglementarea la transpunerea sau aplicarea dreptului UE la nivel național.
Pe lângă urmărirea acestor obiective cuantificate referitoare la reducerea costurilor de raportare și a altor costuri administrative recurente, Comisia va încerca în continuare să obțină reduceri semnificative ale altor costuri de asigurare a conformității în materie de reglementare ori de câte ori se poate identifica un mijloc mai eficient din punctul de vedere al costurilor de realizare a obiectivului de politică.
|
b)Prioritate pentru noile măsuri de simplificare Programul de lucru al Comisiei pentru 2025 pune accentul pe simplificare mai mult decât niciodată. Programul include o serie de pachete Omnibus și alte propuneri de simplificare care abordează domeniile prioritare identificate împreună cu părțile interesate anul trecut XXVIII . Invităm Parlamentul European și Consiliul să aibă în vedere o procedură accelerată de tratare a acestor dosare, lucrând la propunerile de simplificare, fără a redeschide alte părți ale legislației, pentru a veni în ajutorul întreprinderilor, oferindu-le rapid cât mai multă claritate. Programul de lucru va continua să semnaleze măsurile de simplificare care vor primi acest tip de prioritate în anii următori. Pachetele Omnibus și alte propuneri de simplificare, adoptate pe tot parcursul anului, vor spori simplificarea la maximum prin abordarea interacțiunilor dintre diferitele acte legislative. Acestea vor include, printre altele: ·Pachetul Omnibus privind durabilitatea. Propunerea va viza, printre altele, o simplificare de mare anvergură în domeniile raportării privind finanțarea durabilă, obligației de diligență a întreprinderilor în materie de durabilitate și taxonomiei. Aceasta va asigura o mai bună aliniere a cerințelor la nevoile investitorilor, termene proporționale, indicatori financiari care să nu descurajeze investițiile în întreprinderile mai mici aflate în tranziție și obligații proporționale cu anvergura activităților diferitelor întreprinderi. Comisia va aborda în special efectul de cascadă pentru a împiedica apariția unei situații în care întreprinderile mai mici de la diferite niveluri ale lanțurilor de aprovizionare ar fi supuse în practică unor cereri de raportare excesive, în ciuda faptului că acest lucru nu a fost niciodată intenția legiuitorilor. Cerințele mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră vor fi simplificate în beneficiul importatorilor mai mici, în special pentru IMMuri și autorități. ·Pachetul Omnibus privind simplificarea investițiilor. Acest pachet va facilita, printre altele, implementarea InvestEU și a Fondului european pentru investiții strategice și va simplifica raportarea. ·Pachetul Omnibus, inclusiv privind întreprinderile mici cu capitalizare medie și eliminarea cerințelor privind documentația pe suport de hârtie. Acest pachet Omnibus va asigura faptul că și întreprinderile mici cu capitalizare medie vor fi supuse unor cerințe adaptate și va elimina cerințele ineficiente referitoare la documentația pe suport de hârtie din legislația privind produsele. ·Pachetul digital. Revizuirea Regulamentului privind securitatea cibernetică și simplificarea legislației din acest domeniu vor asigura mijloace simplificate și mai flexibile de facilitare a raportării cu scopuri multiple pentru a se evita duplicarea raportării. Aceasta va face parte din evaluarea mai amplă care va fi efectuată în primul an al mandatului pentru a se stabili dacă acquis-ul digital extins reflectă în mod adecvat nevoile și constrângerile întreprinderilor, cum ar fi IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie, depășind orientările și standardele necesare care facilitează conformitatea XXIX . O strategie privind o uniune europeană a datelor, printre altele, va aborda normele existente în materie de date pentru a asigura un cadru juridic simplificat, clar și coerent care să permită întreprinderilor și administrațiilor să facă schimb de date fără sincope și la scară largă, respectând totodată standarde ridicate în materie de confidențialitate și securitate. ·Simplificarea politicii agricole comune. Acest pachet va aborda sursele de complexitate și sarcina administrativă excesivă pentru fermieri și administrațiile naționale în ceea ce privește gestionarea, monitorizarea și raportarea, concomitent cu mobilizarea potențialului de digitalizare. Pe lângă aceste propuneri, și alte inițiative din programul de lucru vor simplifica legislația pentru a raționaliza procedurile de autorizare, autorizațiile și cerințele de raportare. Printre acestea se numără Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, care va extinde procedura accelerată de autorizare la mai multe sectoare aflate în tranziție, sau revizuirea specifică a normelor UE privind substanțele chimice (REACH), care va simplifica normele pentru industria chimică, fără a compromite sănătatea, siguranța și protecția mediului. Inițiativele digitale vor contribui la simplificare și la punerea în aplicare în toate domeniile de politică XXX . Pe baza portofelului digital, vom prezenta portofelul întreprinderilor europene, menit să le permită întreprinderilor să gestioneze cerințele de reglementare, notificările și procesele de conformitate naționale, transfrontaliere și ale UE într-un singur loc și într-un mod ușor de utilizat. Vor fi analizate noi propuneri de simplificare, inclusiv un posibil pachet Omnibus în domeniul apărării, pentru a contribui la atingerea obiectivelor de investiții care vor fi stabilite în Cartea albă și pentru a permite întreprinderilor inovatoare să prospere. Chiar dacă propunerile de abrogare integrală a legislației existente sau de retragere a propunerilor în curs pot fi motivate și de alte considerații (de exemplu, unele norme sunt depășite sau nu s-au înregistrat progrese politice în ceea ce privește propuneri prezentate cu mult timp în urmă), considerațiile legate de simplificare și de raportul cost-eficacitate se pot aplica adesea și în astfel de cazuri. |
c)Teste de rezistență treptate ale corpusului legislativ al UE
Programul de lucru mai cuprinde și o primă listă de evaluări ale actelor legislative în mod individual sau ale unor domenii de politică întregi (verificări ale adecvării), lansând un proces de testare a rezistenței corpusului legislativ al UE. Acestea vor analiza în mod critic potențialul de simplificare și se vor concentra pe găsirea de oportunități de reducere a costurilor și de consolidare a normelor, ținând seama în special de provocările cu care se confruntă IMM-urile. Rezultatele vor contribui la următoarea rundă de pachete de simplificare, într-un cerc virtuos.
Testele de rezistență vor fi un proces continuu de examinare a legislației UE. Scopul este de a revizui în definitiv întregul acquis al UE pentru a surprinde impactul cumulativ al acestuia, eventualele inconsecvențe și pentru a-l simplifica, asigurând în același timp îndeplinirea într-un mod mai eficient a obiectivelor sale de politică. Fiecare comisar va asigura testarea de rezistență a legislației în domeniile sale de responsabilitate, sub îndrumarea comisarului pentru punere în aplicare și simplificare. Pe baza acestui proces, în fiecare an vor fi incluse măsuri concrete de simplificare în programul de lucru al Comisiei.
d)Un buget al UE mai simplu, mai precis orientat și cu un impact mai mare
Simplificarea este esențială și pentru a aborda fragmentarea actuală a peisajului financiar al UE și pentru a reduce sarcina administrativă cu care se confruntă toate părțile interesate, pentru a asigura execuția eficace și la timp a fondurilor UE. Astfel cum s-a indicat în Comunicarea „Calea către următorul cadru financiar multianual” XXXI , Comisia va prezenta în 2025 o propunere privind un buget pe termen lung mai simplu, mai bine direcționat și mai reactiv, care să asigure îndeplinirea priorităților UE, facilitând în același timp accesul beneficiarilor la finanțarea UE și maximizând impactul acesteia. De asemenea, propunerea va reduce complexitatea pentru autoritățile de punere în aplicare, menținând, în același timp, garanții solide privind protecția intereselor financiare ale Uniunii. Propunerea respectivă se va baza pe lecțiile învățate din actuala perioadă de programare și pe o amplă consultare la nivel politic, instituțional și al părților interesate, alături de informarea proactivă a cetățenilor.
e)Experiență practică prin efectuarea de verificări ale situației reale
Comisia se va adresa practicienilor din întreprinderi, în special IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie dintr-o gamă largă de domenii, pentru a înțelege experiența lor pe teren și impactul legislației UE asupra activităților lor. Aceste schimburi la nivel tehnic vor contribui la identificarea și soluționarea problemelor practice, cum ar fi aspectele legate de autorizații, autorizare, control sau conformitate.
Verificările situației reale vor urmări să identifice eventualele obstacole sau experiențe pozitive, precum și modul în care acestea se raportează la normele UE, la punerea în aplicare și la transpunerea la nivel național. Acestea vor contribui la verificarea corectitudinii ipotezelor care stau la baza legislației UE și la obținerea beneficiilor preconizate. Acestea vor contribui, de asemenea, la a stabili dacă măsurile de simplificare planificate ar genera economii de costuri și dacă sunt adecvate și realiste.
Rezultatul verificărilor situației reale alimentează testele de rezistență ale legislației existente (inclusiv evaluări și verificări ale adecvării) și contribuie la elaborarea viitoarelor propuneri de simplificare.
IV.Îmbunătățirea modului în care elaborăm noi norme
Pe cât de importantă este simplificarea normelor existente, la fel de necesar este și ca noua legislație să fie simplă, ușor de înțeles și de pus în aplicare, redactată în mod clar și lipsită de ambiguitate. Aspectele legate de punerea în aplicare și de asigurarea respectării legislației trebuie luate în considerare din momentul în care Comisia elaborează propunerile, astfel cum se prevede în Orientările și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare XXXII , precum și pe parcursul întregului proces legislativ.
UE se poate baza pe abordarea sa privind o mai bună legiferare, recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune la nivelul OCDE, inclusiv în ceea ce privește consultările, evaluările și evaluările impactului XXXIII . Aceasta beneficiază, de asemenea, de activitatea Comitetului de control normativ, care asigură înalta calitate a datelor concrete care stau la baza propunerilor legislative.
Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor – în special IMM-urile – consideră că cerințele de reglementare și impactul lor cumulativ reprezintă cea mai mare provocare pentru crearea și dezvoltarea activității lor în UE. De aceea, este necesar să se consolideze examinarea impactului noilor acte legislative preconizate asupra competitivității, a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, precum și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie. De asemenea, este necesar ca Parlamentul European și Consiliul să ia mai atent în considerare impactul modificărilor pe care le aduc în cursul procesului legislativ. De asemenea, va fi necesară o examinare mai atentă a clauzelor delegărilor de competențe introduse în legislație și, ulterior, a actelor delegate și de punere în aplicare relevante.
Pentru a face față acestor provocări, este necesară o nouă abordare a procesului legislativ, prin:
a)consolidarea mecanismelor de verificare a impactului asupra IMM-urilor și a competitivității;
b)controlul actelor delegate și de punere în aplicare și al delegărilor de competențe aferente acestor acte;
c)implementarea inteligentă și digitală integrată în elaborarea legislației UE;
d)o metodologie simplă de evaluare a impactului modificărilor semnificative.
a)Consolidarea mecanismelor de verificare a impactului asupra IMM-urilor și a competitivității
Mecanismele consolidate de verificare a impactului asupra IMM-urilor și a competitivității vor fi aplicate în mod sistematic tuturor actelor legislative avute în vedere care au efecte previzibile asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor mici, pentru a analiza mai îndeaproape aceste efecte. Verificarea competitivității ia în considerare patru aspecte-cheie: competitivitatea raportului între costuri și prețuri, competitivitatea internațională, capacitatea de inovare și impactul asupra competitivității IMM-urilor. Această verificare va pune mai mult accentul pe aspectele sectoriale. Verificarea va evalua poziția concurențială a întreprinderilor din UE din sectoarele cele mai afectate de fiecare propunere, utilizând indicatori și informații calitative, oferind un indiciu cu privire la poziția concurențială a întreprinderilor din UE afectate pentru a înțelege mai bine impactul cumulativ asupra anumitor sectoare, cum ar fi cele identificate în raportul Draghi ca fiind esențiale pentru competitivitatea europeană. Ulterior, Comisia va lua în considerare cele mai adecvate măsuri de atenuare în cazul în care se identifică probleme de competitivitate.
Comisia va da curs recomandărilor din avizul platformei „Pregătiți pentru viitor”, care a sugerat modalități de reînnoire a testului IMM XXXIV . Evaluările impactului legislației relevante vor prezenta mai clar impactul asupra IMM-urilor, precum și măsuri de susținere și de atenuare, îmbunătățind calitatea informațiilor aflate la dispoziția colegiului comisarilor și a colegiuitorilor. În plus, analiza efectelor indirecte ale legislației asupra IMM-urilor va fi consolidată. Toate evaluările și verificările adecvării vor conține și o analiză specifică a eficienței și eficacității politicilor pentru IMM-uri.
b)Controlul actelor delegate și de punere în aplicare și al delegărilor de competențe aferente acestor acte
În fiecare an, Comisia adoptă un număr mare de acte delegate XXXV și de acte de punere în aplicare XXXVI , conform mandatului prevăzut de actele legislative adoptate de Parlamentul European și de Consiliu. Multe dintre aceste acte sunt tehnice și au un impact limitat, care se presupune că a fost deja luat în considerare atunci când s-a propus actul legislativ de bază și, prin urmare, nu necesită o evaluare specifică a impactului.
Cu toate acestea, atunci când Comisia trebuie să aleagă între opțiuni de politică și există efecte semnificative care nu au fost luate în considerare la elaborarea propunerii Comisiei privind actul legislativ de bază, actele delegate și actele de punere în aplicare vor face obiectul unei evaluări a impactului. XXXVII . Chiar și atunci când nu există opțiuni de politică, dacă se preconizează efecte semnificative, Comisia va prezenta o analiză a costurilor sau a economiilor de costuri. După caz, va trebui să se acorde o atenție deosebită impactului asupra IMM-urilor.
În cursul procesului legislativ, Comisia va analiza cu atenție implicațiile delegărilor de competențe relevante propuse de colegiuitori pentru adoptarea de către Comisie a actelor delegate și de punere în aplicare, cu scopul de a evita proliferarea acestora, precum și complexitatea și costurile inutile.
c)Implementarea inteligentă și digitală integrată în elaborarea legislației UE
Conținutul unei inițiative trebuie să fie de bună calitate, adică ușor de înțeles, lipsit de ambiguitate și suficient de clar pentru a permite o traducere univocă în toate limbile oficiale ale Uniunii, iar modul în care este concepută trebuie să ia ca perspectivă punerea sa efectivă în aplicare.
Problemele viitoare legate de punerea în aplicare pot fi cel mai bine identificate prin dialogul și cooperarea încă din primele etape cu statele membre, cu autoritățile regionale și locale, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate. Pentru a atinge acest obiectiv, aspectele juridice și practice ale punerii în aplicare vor face parte din consultările cu părțile interesate și din evaluărilor impactului, după caz.
Comisia va prezenta politici adaptate mediului digital, asigurându-se de integrarea încă de la început XXXVIII a considerațiilor digitale și utilizând instrumente inovatoare, cum ar fi spațiile de testare în materie de reglementare, pentru a „testa” opțiunile de politică cu baza antreprenorială a Europei XXXIX . De asemenea, vom promova interoperabilitatea transfrontalieră XL între administrațiile publice și vom extinde utilizarea platformelor electronice, cum ar fi portalul digital unic XLI , și reutilizarea datelor existente, inclusiv prin completarea prealabilă a formularelor, pentru cerințele de conformitate actuale sau viitoare XLII .
Pentru a reduce sarcinile de raportare și costurile de asigurare a conformității, vom integra în continuare principiile „digital în mod implicit” și „doar o singură dată” în parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale și cu agențiile relevante ale UE.
d)O metodologie simplă de evaluare a impactului modificărilor semnificative
Comisia va prezenta colegiuitorilor sugestii cu privire la o metodologie simplă de evaluare a impactului modificărilor semnificative pe care le aduc aceștia, pentru a testa și a ilustra fezabilitatea efectuării unor astfel de evaluări fără a întârzia în mod nejustificat procesul legislativ. Bazându-se cât mai mult posibil pe instrumentele, modelele și datele existente, această metodologie ar putea oferi o estimare a costurilor administrative ale modificărilor semnificative, împreună cu o prezentare mai informativă a altor costuri. Comisia va prezenta aceste sugestii în vederea consultărilor cu colegiuitorii în al doilea trimestru al anului 2025.
V.Calea de urmat: parteneriat și asumarea în comun a responsabilității
În prezenta comunicare, Comisia a stabilit o agendă ambițioasă de simplificare și punere în aplicare pentru a stimula competitivitatea, prosperitatea, punerea în aplicare a politicilor și reziliența în UE. Atingerea acestor obiective va necesita un angajament ferm din partea tuturor celorlalte instituții și părți interesate și, în special, din partea Parlamentului European și a Consiliului.
La rândul lor, autoritățile naționale, regionale și locale vor fi parteneri esențiali pentru a transforma ambițiile în acțiuni concrete, identificând posibilitățile de simplificare, prezentând sugestii cu privire la părțile interesate care ar trebui invitate la noile activități de consultare (dialogurile privind punerea în aplicare și verificările situației reale) și multiplicând măsurile de simplificare prin transpunerea acestora la toate nivelurile de guvernanță.
Principiile parteneriatului și cooperării vor orienta activitatea Comisiei:
a)raportarea periodică cu privire la progresele înregistrate, asigurarea transparenței și a responsabilității;
b)dialogul cu colegiuitorii pentru a crea norme ale UE mai simple și mai eficace.
a) Raportarea periodică cu privire la progresele înregistrate, asigurarea transparenței și a responsabilității
Comisia va raporta cu regularitate cu privire la progresele înregistrate. Fiecare comisar va prezenta comisiei parlamentare competente și, respectiv, formațiunii de profil a Consiliului un raport anual privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației în domeniul său. Aceste rapoarte vor prezenta progresele înregistrate în ceea ce privește principalele obiective de politică, precum și în ceea ce privește acțiunile de asigurare a respectării legislației, punerea în aplicare și măsurile de sprijin și simplificare. Rapoartele vor trece în revistă și dialogurile cu părțile interesate (inclusiv dialogurile privind punerea în aplicare), testele de rezistență și verificările situației reale. Acestea vor prezenta măsurile suplimentare care ar putea fi necesare.
Comisia va prezenta un raport de sinteză, care va promova asumarea răspunderii și monitorizarea în ciclul anual de punere în aplicare și simplificare. De asemenea, Comisia va publica pe site-ul său Europa informații ușor de utilizat cu privire la subiecte precum progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele de reducere a sarcinii, acțiunile de asigurare a respectării legislației și punerea în aplicare a legislației UE la nivel național, inclusiv hărți interactive și grafice adaptabile.
Ciclul anual de punere în aplicare și simplificare
|
|
§Comisarii lansează procesul
|
|
|
|
§Comisarii întocmesc rapoarte anuale privind progresele înregistrate în materie de asigurare a respectării legislației și
|
|
|
|
§Comisarii se întâlnesc cu comisiile Parlamentului și cu formațiunile Consiliului pentru a prezenta rapoarte și activități de simplificare. |
|
|
|
§Comisarii încep acțiunile pregătitoare ale măsurilor
|
|
|
|
§Se publică un raport anual de sinteză privind punerea în aplicare și simplificarea. §Adoptarea programului de lucru al Comisiei, inclusiv a unor măsuri semnificative de simplificare și a unui plan anual de verificări ale adecvării și de evaluări, în cadrul testului de rezistență. |
b) Stabilirea de contacte cu colegiuitorii pentru a crea norme ale UE mai simple și mai eficace
Parlamentul European și Consiliul exercită un rol central în crearea unor norme simple și eficace, cu costuri administrative minime pentru cetățeni și întreprinderi.
În 2016, ambele instituții s-au angajat să respecte principiul evaluării impactului modificărilor lor substanțiale, după caz. XLIII Poate fi vorba, printre altele, de modificări care cresc costurile, creează riscul unor efecte negative suplimentare sau reduc în mod semnificativ potențialul de simplificare pe care îl are o propunere a Comisiei. Cu toate acestea, în practică, Parlamentul European și Consiliul nu acționează în acest mod.
Prin urmare, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să asigure procesele și resursele necesare XLIV . Deși modificările nu pot face obiectul unei evaluări complete a impactului, având în vedere termenul scurt al negocierilor, ar trebui să fie posibil ca fiecare instituție să utilizeze o metodologie simplă pentru a-și evalua costurile, astfel cum s-a menționat anterior.
Punerea în aplicare și simplificarea corespunzătoare reprezintă un efort comun la care iau parte toate instituțiile UE pe parcursul întregului proces legislativ. Prin urmare, măsurile de simplificare ar trebui să fie clar identificate și recunoscute de colegiuitori, astfel încât să poată fi gestionate într-un mod precis orientat, cu prioritate, și ca simplificarea să ofere rapid rezultate.
Comisia este pregătită să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul și Consiliul în aceste scopuri, inclusiv prin reînnoirea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare pentru a clarifica modalitățile optime de realizare a acestor obiective.
Raportul din 2024 al lui Mario Draghi privind viitorul competitivității europene: https://commission.europa.eu/ topics/strengthening-european-competitiveness/eu-competitiveness-looking-ahead_en#paragraph_47059 .
„Suprareglementarea” este un termen utilizat pe scară largă în contextul punerii în aplicare a dreptului UE, care se referă la obligații naționale suplimentare care depășesc cerințele UE. În practică, aceasta este considerată drept impunerea de cerințe și sarcini administrative suplimentare (norme, orientări și proceduri) care interferează cu obiectivele de politică preconizate a fi atinse de legislația UE.
Raportul din 2024 al lui Enrico Letta privind viitorul pieței unice: https://www.consilium.europa.eu/media/ ny3j24sm/much-more-than-a-market-report-by-enrico-letta.pdf
Raportul Draghi
Orientările privind o mai bună legiferare, SWD (2021) 0305 final și instrumentul 38 din setul de instrumente pentru o mai bună legiferare.
Raționalizarea procedurilor de autorizare este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor privind energia din surse regenerabile stabilite pentru 2030. Comisia sprijină această activitate prin organizarea de dialoguri structurate și reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta planurile de transpunere, în special în ceea ce privește autorizarea. https://energy.ec.europa.eu/news/commission-adopts-guidance-eu-countries-implementing-revised-directiv es-renewable-energy-and-energy-2024-09-02_en
A se vedea recentul proiect IST „Consolidarea capacităților pentru elaborarea de politici bazate pe date concrete în guvernanță și în administrația publică în Europa post-pandemică”.
Comisia Europeană, Consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct), COM (2023) 667 final.
Programul de cooperare și schimb în domeniul administrației publice (PACE) facilitează schimburile pe teme precum profesionalizarea administrației publice, îmbunătățirea performanței administrative, administrația publică verde și digitală.
De exemplu, Directiva privind transparența pieței unice și Directiva privind testul de proporționalitate pentru a evita crearea de noi obstacole, Tabloul de bord al pieței unice, rapoartele specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european, planurile naționale privind energia și clima, Raportul intermediar privind acțiunile în domeniul climei, Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu și planurile naționale de acțiune din domeniul pescuitului.
De exemplu, instrumente precum SOLVIT , FIN-NET și Europa ta le oferă cetățenilor și întreprinderilor mijloacele de acțiune necesare pentru a-și exercita pe deplin drepturile în cadrul pieței unice. Acestea oferă informații clare, asistență cu privire la probleme specifice și soluții la diverse probleme.
Cunoscut sub denumirea de dialogul EU Pilot, care a înregistrat o rată de succes de 75 % în 2024. Această formă de dialog este utilizată atunci când există probabilitatea conformării mai rapide decât în cadrul unei proceduri oficiale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
De exemplu, atunci când legislația UE stabilește norme pe deplin armonizate. Mai mult, Comisia poate propune mai des o armonizare deplină, în domenii în care aceasta este posibilă, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe întreaga piață unică, Comisia Europeană, O Busolă pentru competitivitatea UE, COM (2025) 30 final.
Comisia Europeană, Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune [C(2016)8600] și Asigurarea respectării dreptului Uniunii pentru o Europă care răspunde așteptărilor, COM(2022)0518 final.
Peste 900 dintre aceste cazuri vizează transpunerea incompletă sau incorectă a directivelor.
Comisia solicită în mod sistematic Curții să impună sancțiuni financiare sub forma unei sume forfetare și a unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice atunci când un stat membru nu ia măsurile pe care le impune executarea unei hotărâri anterioare a Curții prin care se constată o încălcare a dreptului UE [articolul 260 alineatul (2) din TFUE] și atunci când un stat membru nu notifică măsurile de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă [articolul 260 alineatul (3) din TFUE]. În 2023 și 2024, Comisia a sesizat Curtea de Justiție cu privire la 134 de cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, solicitând sancțiuni financiare în 55 dintre aceste cazuri.
Comisia Europeană, Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030, COM(2023) 168 final.
Programul de lucru al Comisiei pentru 2024 – Obținerea de rezultate astăzi și pregătirea pentru viitor – anexa II, COM(2023) 638 final.
În 2024, Comisia a prezentat o propunere de regulament de instituire a unei interfețe publice multilingve pentru implementarea unui formular-tip voluntar pentru declararea lucrătorilor detașați. Reducerea medie a timpului necesar pentru completarea unei declarații de detașare utilizând formularul standard este estimată la aproximativ 73 % în comparație cu timpul mediu necesar în prezent în întreaga UE. Acest formular va spori protecția lucrătorilor, asigurând o mai mare transparență a detașărilor, și va ajuta statele membre să efectueze inspecții eficace și precis direcționate.
Sunt incluse costurile unice recurente și anualizate.
Comisia Europeană, O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației, COM(2021) 219 final.
Aceste economii se bazează pe inițiativele adoptate de Comisie și sunt estimate la 7,3 miliarde EUR în 2022, la 6,3 miliarde EUR în 2023 și la 260 de milioane EUR în 2024 (an de tranziție la sfârșitul mandatului anterior al Comisiei, cu un nivel mai scăzut de activitate legislativă). Cu toate acestea, unele dintre aceste măsuri nu au fost încă adoptate sau potențialul de reducere a costurilor a fost redus prin modificarea actelor legislative propuse.
Societățile care se confruntă cu bariere juridice sau administrative într-un stat membru pot raporta obstacolele prin intermediul https://fosmo.youreurope.europa.eu/ , iar asociațiile de întreprinderi sau alte organizații care numără mai multe întreprinderi pot contacta grow-single-digital-gateway@ec.europa.eu pentru a raporta barierele. Acestea pot primi mai întâi ajutor și consiliere personalizată prin intermediul site-ului https://asf.youreurope.europa.eu/ .
Pe durata mandatului său de patru ani, platforma a elaborat 41 de avize și 260 de sugestii specifice. Aceste cunoștințe de specialitate stau la baza mai multor inițiative emblematice ale Comisiei, printre care pachetul legislativ privind TVA în era digitală, proiectarea ecologică pentru produse sustenabile, Actul privind infrastructura gigabit, Actul privind Europa interoperabilă, pachetul de măsuri privind uniunea bancară și Actul privind cotarea la bursă.
Calculele urmează o abordare pragmatică și se bazează pe lucrări anterioare, luând în considerare estimările privind sarcina administrativă ale Grupului la nivel înalt privind sarcina administrativă din 2012 și tendințele observate în ceea ce privește această sarcină în perioada 2012-2022 în unele dintre statele membre pentru care sunt disponibile date.
Printre acestea se numără cele 41 de inițiative adoptate în paralel cu programul de lucru al Comisiei pentru 2024, precum și propuneri ulterioare ale Comisiei, cum ar fi pachetul de simplificare pentru agricultură. Aceste economii au fost estimate utilizând modelul costului standard al UE.
O cerere de contribuții privind raționalizarea cerințelor de raportare a fost deschisă pentru a colectarea de feedback de la părțile interesate până în decembrie 2023. Aproximativ 200 de respondenți au trimis contribuții, completate de discuții specifice cu asociații și alte părți interesate, de exemplu, ateliere cu industria (inclusiv cu IMM-urile).
Din acquis-ul digital fac parte, printre altele, Regulamentul general privind protecția datelor, Regulamentul privind guvernanța datelor, Regulamentul privind datele, Regulamentul privind securitatea cibernetică, Regulamentul privind reziliența cibernetică, Regulamentul privind cipurile și Regulamentul privind inteligența artificială.
A se vedea, de asemenea, secțiunea IV litera (c) de mai jos, intitulată „Implementarea inteligentă și digitală integrată în elaborarea legislației UE”.
COM(2025) 46 final.
Pe baza OECD Regulatory Policy Outlook 2021 (Perspectivele OCDE privind politica de reglementare 2021) | OECD . Procesul de consultare va fi îmbunătățit și prin modificarea care va fi adusă dialogurilor privind punerea în aplicare și verificărilor situației reale, menționată mai sus.
Final opinion SME_test.pdf (europa.eu). Actualul test IMM este definit în instrumentul #23. De asemenea, ar trebui să se țină seama de posibilele efecte asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie, în măsura în care acestea pot fi diferențiate.
În temeiul articolului 290 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), actele delegate pot completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ în cazul în care acesta din urmă deleagă astfel de competențe.
În cazul în care sunt necesare condiții uniforme de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, actele respective conferă Comisiei competențe de executare în temeiul articolului 291 din TFUE.
A se vedea instrumentul #42 din setul de instrumente pentru o mai bună legiferare .
Ca parte a cadrului său de elaborare a politicilor adaptat mediului digital, Comisia a elaborat o nouă fișă financiară legislativă și digitală care va însoți propunerile sale. Capitolul privind dimensiunea digitală include informații esențiale privind aspectele digitale ale propunerilor și servește drept raport al Comisiei de evaluare a interoperabilității, în conformitate cu obligațiile prevăzute în Regulamentul privind Europa interoperabilă. Acesta asigură evaluarea amănunțită de către Comisie a impactului digital atunci când elaborează propuneri, astfel încât acestea să fie pregătite pentru era digitală.
Astfel cum se prevede, de exemplu, în Regulamentul UE privind inteligența artificială.
Datorită soluțiilor pentru Europa interoperabilă (disponibile pe portalul Europa interoperabilă) administrațiile publice vor putea să dezvolte servicii publice digitale interconectate, facilitând libera circulație a datelor peste granițe.
Portalul digital unic facilitează accesul online la informații, proceduri administrative și servicii de asistență de care cetățenii și întreprinderile din UE ar putea avea nevoie în alt stat membru.
Aceasta poate include, de exemplu, utilizarea datelor disponibile provenite de la sateliți. Sateliții UE pot furniza de la distanță date de raportare și previziuni fiabile și comparabile, aproape în timp real, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.
A se vedea punctul 15 din AII-BL : atunci când consideră că este adecvat și necesar pentru procesul legislativ, Parlamentul European și Consiliul vor efectua evaluări ale impactului în legătură cu modificările substanțiale pe care le aduc propunerii Comisiei. În general, evaluarea impactului realizată de Comisie va constitui punctul de plecare pentru lucrările ulterioare ale Parlamentului European și ale Consiliului. Definiția unei modificări „substanțiale” ar trebui determinată de fiecare instituție.
Curtea de Justiție a indicat că, deși nu există nicio obligație legală de a efectua evaluări ale impactului, al căror conținut nu este , de asemenea, obligatoriu, legiuitorul Uniunii trebuie să fie în măsură să prezinte în mod clar datele de bază luate în considerare în efectuarea propriilor alegeri, în special atunci când este impusă o eventuală sarcină. În hotărârea sa în cauzele C-541/20-C-555/20 – Acțiune în anulare – Primul pachet de măsuri de mobilitate („Pachetul mobilitate”) - 4 octombrie 2024 , Curtea a confirmat că cerințele oneroase introduse în procesul legislativ și pentru care colegiuitorii nu pot demonstra datele de bază care stau la baza acestora pot fi contestate și anulate cu succes de către Curte.
