COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 8.10.2024

COM(2024) 670 final

2024/0670(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) și de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie

{SEC(2024) 670 final} - {SWD(2024) 670 final} - {SWD(2024) 671 final} - {SWD(2024) 672 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Măsurile uniforme privind controlul la frontierele externe 1 reprezintă un element esențial pentru asigurarea bunei funcționări a spațiului UE fără controale la frontierele interne („spațiul Schengen”), precum și a securității interne a UE.

Gestionarea solidă și eficientă a acestor frontiere externe consolidează, de asemenea, politica cuprinzătoare a UE în materie de azil și migrație, asigurând direcționarea resortisanților țărilor terțe către procesele adecvate, cu respectarea deplină a drepturilor lor fundamentale.

Instituirea unor verificări sistematice la frontiere și a unor documente de călătorie foarte sigure facilitează intrarea și șederea legale atât pentru cetățenii UE, cât și pentru resortisanții țărilor terțe, garantând, în același timp, menținerea securității prin controale adecvate ale identității, prin verificarea atât a documentelor, cât și a bazelor de date pentru a determina existența unor potențiale riscuri în materie de securitate.

De la intrarea în vigoare a Codului frontierelor Schengen în 2006 2 , s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește standardizarea controalelor la frontierele externe. Cu toate acestea, odată cu apariția noilor tehnologii și a sistemelor informatice la scară largă utilizate la aceste frontiere, precum și cu creșterea semnificativă a fluxurilor de călători, mediul în care se efectuează verificările la frontiere s-a schimbat în mod considerabil.

De la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2017/458, care consolidează verificările prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe ale spațiului Schengen 3 , cetățenii UE au făcut, de asemenea, obiectul unor verificări sistematice la trecerea acestor frontiere externe, ceea ce a condus la perioade de așteptare mai lungi, dar și la un nivel mai ridicat de securitate, după cum o demonstrează creșterea numărului de rezultate pozitive în bazele de date relevante. De la intrarea în vigoare a Codului frontierelor Schengen, resortisanții țărilor terțe au făcut obiectul unor astfel de verificări la intrare și la ieșire.

Verificările la frontiere includ verificarea identității și a cetățeniei persoanelor, a valabilității și a autenticității documentelor lor de călătorie și verificări în bazele de date relevante, în special în Sistemul de informații Schengen, în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD) și în anumite baze de date naționale 4 .

Pentru resortisanții țărilor terțe, verificările respective cuprind și o verificare a îndeplinirii condițiilor de intrare și înregistrarea unei intrări în Sistemul de intrare/ieșire 5 , care se preconizează că va intra în funcțiune în 2024. Aceste condiții de intrare se referă, printre altele, la deținerea unei vize sau a unei autorizații de călătorie valabile, care să justifice scopul vizitei și mijloacele de subzistență.

În ultimii ani, numărul persoanelor care au trecut frontierele externe a crescut constant, ajungând aproape la nivelurile anterioare pandemiei. În 2019, au fost înregistrate 605 milioane de astfel de treceri ale frontierei, în timp ce în 2020 cifra a scăzut la 186 de milioane. În 2023, s-au înregistrat 593 de milioane de treceri în total. Dintre aceste treceri, 65 % au avut loc la frontierele aeriene, 31 % la frontierele terestre, iar restul de 4 % la frontierele maritime 6 . Peste o jumătate de miliard de pasageri intră sau ies din UE în fiecare an, punând presiune pe frontierele sale externe. Un număr mare de călători reprezintă o provocare pentru autoritățile responsabile cu efectuarea verificărilor la frontierele externe, precum și pentru toți călătorii care trec zilnic aceste frontiere.

Presiunea asupra proceselor de verificare la frontierele externe 7 , combinată cu nivelurile diferite de digitalizare 8 ale statelor membre, generează noi provocări. Printre acestea se numără riscurile în materie de securitate și gestionarea ineficientă a frontierelor, precum și obstacolele în calea unor călătorii transfrontaliere fluide.

Absența proceselor (complet) digitalizate, precum și creșterea volumului de călători au condus la perioade de așteptare mai lungi la punctele de trecere a frontierei. Călătorii trebuie să își prezinte fizic documentele de călătorie la toate punctele de trecere a frontierei externe către și dinspre spațiul Schengen, fie autorităților de frontieră pentru verificare manuală, fie la porțile electronice. Chiar și în cazul utilizării porților electronice, un funcționar al autorității de frontieră are obligația de a supraveghea procesul și de a lua o decizie privind admisia sau refuzul intrării (sau refuzul de a părăsi teritoriul).

Operatorii care transportă pasageri în interiorul și în afara teritoriului UE și a spațiului Schengen se confruntă, de asemenea, cu dificultăți și sunt afectați de volumele mari de călători și de necesitatea verificării manuale a datelor privind călătorii. Pe lângă timpii de așteptare mai lungi, timpul de prelucrare per pasager (verificarea identității, inspectarea documentelor de călătorie, consultarea bazelor de date etc.) a crescut odată cu introducerea unor verificări sistematice și amănunțite, care sunt totuși esențiale pentru securitate.

Întrucât verificările la frontiere atât ale cetățenilor UE, cât și ale resortisanților țărilor terțe se efectuează numai după ce călătorul sosește la punctul fizic de trecere a frontierei și prezintă un document de călătorie fizic, autoritățile nu sunt în măsură să verifice în prealabil dacă persoana în cauză (cu excepția titularilor de viză) deține un document de călătorie valabil și autentic. În cazul resortisanților țărilor terțe, autoritățile de frontieră nu pot verifica în prealabil dacă aceștia îndeplinesc condițiile de intrare.

Comunicarea Comisiei din 2021 privind o strategie Schengen 9 a prezentat planurile Comisiei Europene privind digitalizarea în continuare a procedurilor la frontierele externe ale spațiului Schengen, inclusiv o inițiativă privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor.

Scopul este de a contribui la un spațiu mai sigur de libertate, securitate și justiție, la o politică comună mai solidă a UE privind gestionarea frontierelor externe și la facilitarea călătoriilor atât pentru cetățenii UE, cât și pentru resortisanții țărilor terțe care îndeplinesc condițiile de intrare. Mai precis, este necesar să se sporească securitatea în spațiul Schengen și în UE și să se permită trecerea mai fluidă și mai rapidă a frontierei de către călători.

Prin urmare, prezenta propunere de regulament vizează (i) stabilirea unui standard uniform pentru credențialele digitale de călătorie și a unei aplicații comune la nivelul UE (aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie) pentru utilizarea acestora, (ii) permiterea utilizării credențialelor digitale de călătorie pentru a trece frontierele externe aeriene, terestre și maritime pe baza unei soluții tehnice uniforme la nivelul UE și (iii) permiterea efectuării de către autoritățile de frontieră a verificărilor pe baza acestor credențiale, pentru a reduce blocajele și timpul petrecut la punctele de trecere a frontierei.

Prin introducerea posibilității deținerii și transmiterii de către călători a unei versiuni digitale a documentului lor de călătorie prin intermediul unei cereri de verificare prealabilă înainte de a călători, aceștia ar putea trece prin controlul la frontiere într-un mod mai fluid.

Crearea posibilității ca autoritățile de frontieră să primească în prealabil versiuni digitale ale documentelor de călătorie le-ar permite să efectueze verificările în prealabil și, prin urmare, să își concentreze resursele pe detectarea criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale într­un mod mai eficient. În situația actuală, deși volumele de pasageri continuă să crească, iar autoritățile sunt obligate să efectueze toate verificările la momentul trecerii efective a frontierei, capacitatea acestora de a gestiona resursele, de a efectua o verificare prealabilă (pentru a se concentra pe profilurile cu risc ridicat) și de a detecta migrația ilegală și infracțiunile transfrontaliere (cum ar fi traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranți) nu este optimizată pe deplin. În plus, deși polițiștii de frontieră sunt obligați să verifice autenticitatea și integritatea datelor stocate în cipul documentelor de călătorie 10 , această etapă poate fi omisă uneori, din cauza perioadelor de vârf pentru călătorii și a disfuncționalităților tehnice 11 . În aceste cazuri, polițiștii de frontieră se vor baza mai mult pe o inspecție manuală a elementelor fizice de securitate ale documentului 12 . Elementele fizice de securitate sunt mai expuse riscului de manipulare decât datele electronice stocate pe cipul documentului, având în vedere că datele sunt protejate prin semnătura digitală a autorității emitente.

Este important să se abordeze astfel de riscuri, având în vedere faptul că fraudarea documentelor este un factor-cheie al criminalității transfrontaliere și are un impact asupra securității interne a UE. Numai în 2023, autoritățile naționale au detectat peste 17 000 de autori ai fraudelor care utilizau sau se aflau în posesia a peste 22 000 de documente frauduloase 13 . Efectuând o verificare prealabilă a autenticității și a integrității documentelor de călătorie prin utilizarea credențialelor digitale de călătorie, autoritățile de frontieră vor dispune de mai mult timp și de mai multe resurse pentru a se concentra asupra profilurilor de risc, pentru a detecta documentele frauduloase și pentru a preveni migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră.

Deși documentele de călătorie moderne, inclusiv cele eliberate de statele membre ale UE și de majoritatea țărilor terțe, sunt deja echipate cu un cip fără contact și oferă un nivel ridicat de securitate, datele din cip nu pot fi utilizate în prezent în mod suficient pentru prelucrarea la distanță în UE.

Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) și-a început deja în 2016 activitatea referitoare la digitalizarea documentelor de călătorie, în vederea facilitării călătoriilor cu avionul. Această reprezentare digitală a identității persoanei care derivă dintr-un document de călătorie existent, denumit în contextul OACI „credențial digital de călătorie” (CDC), este, în esență, o copie a datelor cu caracter personal (cu excepția amprentelor digitale) deținute pe cipul unui document de călătorie și poate fi stocată în siguranță – de exemplu pe un telefon mobil – fie pentru o singură interacțiune, fie pentru utilizare multiplă. Credențialul digital de călătorie poate fi partajat cu alte părți interesate, cum ar fi autoritățile de frontieră și transportatorii, prin intermediul unei interfețe (de exemplu, o aplicație mobilă) înainte de călătorie, inclusiv pentru înregistrarea prealabilă a datelor, cum ar fi în Sistemul de intrare/ieșire sau în scopul colectării și transmiterii de informații prealabile referitoare la pasageri. Prima versiune a standardului tehnic pentru CDC-uri al OACI 14 a fost deja finalizată și testată în cadrul unor proiecte-pilot.

Proiectele-pilot în curs finanțate de UE 15 privind utilizarea credențialelor digitale de călătorie bazate pe standardul tehnic al OACI la frontierele externe au demonstrat valoarea adăugată incontestabilă a utilizării credențialelor digitale de călătorie în călătoriile transfrontaliere. Autoritățile dispun de mai mult timp pentru a prelucra călătorii individuali (chiar înainte ca aceștia să sosească), în timp ce timpul de așteptare și de prelucrare per călător la punctul fizic de trecere a frontierei poate fi redus în mod considerabil 16 datorită faptului că majoritatea controalelor au fost efectuate în prealabil.

În general, inițiativa UE privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor oferă posibilitatea de a îmbunătăți experiența de călătorie a călătorilor individuali și de a spori securitatea, permițând autorităților de frontieră să efectueze verificări în prealabil și într-un nou mod, pe baza datelor digitale din documentele de călătorie transmise de călători înainte de a călători. În plus, prezenta propunere sprijină punerea în aplicare a Sistemului de intrare/ieșire, permițându-le resortisanților țărilor terțe să își înregistreze în prealabil datele de la distanță, spre deosebire de înregistrarea datelor odată ce ajung la punctul fizic de trecere a frontierei. Acest lucru va conduce la reducerea timpului de așteptare la punctele fizice de trecere a frontierei și va permite autorităților de frontieră să efectueze verificările necesare.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Introducerea și punerea în aplicare a credențialelor digitale de călătorie în contextul verificărilor la frontiere sunt în concordanță cu mai multe inițiative politice majore și cu evoluțiile recente din domeniul politicii comune a UE privind frontierele externe:

·Regulamentul privind vizele digitale 17 , adoptat recent: credențialele digitale de călătorie ar putea fi utilizate de solicitanții de viză pentru a completa în prealabil informațiile în cererile de viză și de autoritățile competente pentru a verifica, înainte de călătorie, dacă persoana deține o viză valabilă;

·Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 18 : credențialele digitale de călătorie ar putea fi utilizate de călători pentru a completa în prealabil informațiile în cererile de autorizație de călătorie și de autoritățile competente pentru a verifica, înainte de călătorie, dacă persoana deține un document de călătorie valabil;

·Sistemul de intrare/ieșire (EES) 19 : credențialele digitale de călătorie pot fi utilizate de călător pentru a înregistra în prealabil de la distanță datele privind călătoriile necesare pentru EES, ceea ce înseamnă mai puțin timp petrecut la punctele de trecere a frontierei;

·Propunere de regulament privind informațiile prealabile referitoare la pasageri (API): transportatorii aerieni vor trebui să colecteze datele din documentul de călătorie în scopuri legate de API în mod automatizat, pentru a asigura acuratețea datelor. Credențialele digitale de călătorie, printre alte tipuri de credențiale digitale verificabile, pot fi utilizate de transportatori pentru această colectare automată, ceea ce are ca rezultat obținerea de date exacte și fiabile.

Valoarea adăugată a credențialelor digitale de călătorie în scopuri legate de EES și API, care permite prelucrarea la distanță și creșterea preciziei datelor, se va materializa imediat, odată cu adoptarea prezentului regulament.

În cele din urmă, propunerea contribuie la dezvoltarea în continuare a gestionării europene integrate a frontierelor prin introducerea unor standarde uniforme pentru gestionarea frontierelor externe într-un mod mai eficace și mai eficient.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta propunere este însoțită de o propunere a Comisiei de regulament al Consiliului privind eliberarea credențialelor digitale de călătorie bazate pe cărțile de identitate și standardele tehnice aferente acestor credențiale 20 . Standardul tehnic pentru credențialele digitale de călătorie bazate fie pe un pașaport, fie pe o carte de identitate emisă în UE ar trebui să fie același, pentru a se asigura că aceste credențiale sunt interoperabile și pot fi utilizate în scopul trecerii frontierelor externe.

Prezenta inițiativă răspunde tendinței de digitalizare la nivel mondial, precum și așteptărilor în continuă evoluție ale călătorilor în ceea ce privește proceduri din ce în ce mai rapide și mai fluide, prin atingerea obiectivelor-cheie ale Strategiei Comisiei din 2020 pentru Europa digitală, care urmărește să asigure integritatea și reziliența infrastructurii de date a UE și să sprijine adoptarea unei tehnologii care va aduce o schimbare reală în viața de zi cu zi a oamenilor. De asemenea, prezenta inițiativă sprijină Busola pentru dimensiunea digitală în cadrul deceniului digital al UE, care se axează pe patru puncte cardinale, unul dintre acestea fiind digitalizarea serviciilor publice (cu obiectivul specific ca 80 % dintre cetățeni să utilizeze o identitate digitală până la sfârșitul anului 2030 21 ). În Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital 22 , Comisia și colegiuitorii s-au angajat să se asigure că persoanelor care trăiesc în UE li se oferă posibilitatea de a utiliza o identitate digitală accesibilă, voluntară, sigură și de încredere. Regulamentul propus se ridică la înălțimea acestui angajament.

În cele din urmă, inițiativa și introducerea credențialelor digitale de călătorie în UE sunt strâns legate de evoluțiile în curs privind crearea unei identități digitale europene și a portofelului european pentru identitatea digitală 23 . Credențialele digitale de călătorie ar putea fi stocate împreună cu permisele de conducere, prescripțiile medicale și alte documente digitale în portofelul UE pentru identitatea digitală, constituind o atestare electronică ce poate fi utilizată și în alte scopuri decât călătoriile, de exemplu ca document de identitate digital atât pentru tranzacțiile la distanță, cât și pentru cele cu prezență fizică.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Prezenta propunere se întemeiază pe articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Articolul 77 alineatul (2) litera (b) din TFUE conferă UE competența de a elabora măsuri privind verificările la care sunt supuse persoanele la trecerea frontierelor externe. Articolul 77 alineatul (2) litera (d) din TFUE împuternicește UE să adopte măsuri pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe.

Aceste două dispoziții oferă temeiul juridic adecvat pentru specificarea măsurilor privind trecerea frontierelor externe și pentru elaborarea standardelor, inclusiv în ceea ce privește credențialele digitale de călătorie, care trebuie respectate în contextul efectuării verificărilor la frontiere.

În ceea ce privește chestiunea referitoare la temeiul juridic adecvat pentru modificarea Regulamentului UE privind pașapoartele 24 , în hotărârea din cauza Schwarz 25 , Curtea a statuat în mod explicit că, întrucât verificările la frontierele externe impun prezentarea de documente pentru identificarea persoanelor, indiferent dacă sunt resortisanți ai unor țări terțe sau cetățeni ai UE, Regulamentul UE privind pașapoartele a fost adoptat în mod corect în temeiul articolului 62 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind Comunitatea Europeană, care este predecesorul articolului 77 alineatul (2) litera (b) din TFUE.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Cadrul juridic actual al UE nu permite utilizarea soluțiilor digitale pentru verificarea de la distanță a autenticității și a integrității documentelor de călătorie în cadrul verificărilor la frontiere. Din cauza naturii problemei, statele membre însele nu pot introduce în mod eficace un format uniform pentru credențialele digitale de călătorie bazate pe documentele de călătorie reglementate la nivelul UE și, prin urmare, nu pot facilita mobilitatea transfrontalieră.

Acțiunea la nivelul UE ar aduce o valoare adăugată considerabilă în abordarea provocărilor legate de securitate și de facilitarea călătoriilor. Situația actuală afectează securitatea la frontierele UE, precum și buna funcționare a frontierelor externe și a întregului teritoriu al spațiului Schengen. Deși frontierele externe și UE în ansamblul său sunt supuse unei presiuni considerabile, acțiunea comună a UE ne va permite să punem în aplicare măsuri uniforme pentru a îmbunătăți gestionarea integrată a frontierelor și pentru a atinge un nivel minim de maturitate digitală în toate statele membre ale UE.

Modificările necesare ale părților relevante ale acquis-ului Schengen (în special Codul frontierelor Schengen și Regulamentul UE privind pașapoartele) sunt posibile numai la nivelul Uniunii. În plus, din motive legate de amploare, efecte și impacturile preconizate, obiectivele urmărite pot fi realizate în mod eficient și eficace numai la nivelul UE.

•Proporționalitatea

În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană, este necesar să se asigure că natura și intensitatea unei anumite măsuri corespund problemei identificate. Problemele abordate în inițiativa de față necesită o acțiune legislativă la nivelul UE care să permită statelor membre să întreprindă acțiuni adecvate în acest sens.

Prezenta propunere de regulament prevede introducerea credențialelor digitale de călătorie bazate pe documentele de călătorie pe care călătorii le pot utiliza, dacă doresc acest lucru, în scopul verificărilor la frontiere. Statele membre ar fi obligate să le permită călătorilor să utilizeze credențialele digitale de călătorie pentru a trece frontierele odată ce soluția tehnică la nivelul UE este pregătită să fie implementată. Înainte de această dată, statele membre pot elabora soluții naționale pentru utilizarea credențialelor digitale de călătorie la frontierele lor externe.

Prin urmare, prezenta propunere de regulament ajută statele membre să abordeze problemele legate de creșterea volumului de călători, asigurând în același timp niveluri (mai) ridicate de securitate, cu un plus de avantaje practice pentru călătorii individuali. Deși inițiativa necesită o intervenție tehnică și în materie de reglementare, ea este proporțională în ceea ce privește atingerea obiectivelor și nu depășește ceea ce este necesar.

•Alegerea instrumentului

Obiectivele prezentei inițiative pot fi realizate numai printr-un act legislativ care va stabili o soluție tehnică la nivelul UE, care este direct aplicabil, fără a fi necesară transpunerea măsurii în ordinea juridică națională, și care va modifica dispozițiile existente ale regulamentelor privind verificările la frontiere și documentele de călătorie.

Prin urmare, este necesar un act sub forma unui regulament de instituire a unei aplicații uniforme la nivelul UE pentru transmiterea datelor privind călătoriile și de modificare a Codului frontierelor Schengen, a Regulamentului UE privind pașapoartele și a Regulamentului privind eu-LISA.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Nu se aplică.

•Consultările cu părțile interesate

Pregătirea prezentei inițiative a implicat o gamă largă de consultări cu părțile interesate vizate, printre care:

·autoritățile naționale ale statelor membre (autoritățile de frontieră, autoritățile responsabile cu eliberarea documentelor de călătorie, factorii de decizie politică);

·agențiile UE [precum Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)];

·organizațiile internaționale implicate în călătoriile internaționale;

·industria și cetățenii privați.

În cadrul evaluării impactului s-a organizat o consultare publică. De asemenea, s-a realizat un sondaj Eurobarometru special pentru a obține informații suplimentare privind opiniile din UE referitoare la utilizarea credențialelor digitale de călătorie pentru călătoriile transfrontaliere.

Majoritatea părților interesate și-au exprimat sprijinul larg pentru inițiativă, subliniind beneficiile preconizate și avantajele practice, atât pentru autoritățile naționale, cât și pentru călători, care ar rezulta dacă li s-ar permite călătorilor să utilizeze credențialele digitale de călătorie pentru a trece frontierele externe.

Necesitatea unei abordări europene uniforme pentru a le permite călătorilor să utilizeze credențialele digitale de călătorie pentru a trece frontierele externe a fost confirmată de consultarea specifică a reprezentanților naționali care a fost efectuată:

·96 % dintre aceștia au considerat că o abordare uniformă în toate statele membre ale UE este esențială sau foarte esențială;

·82 % au considerat că gestionarea cu adevărat integrată a frontierelor și instrumentele de facilitare în cadrul UE (fără suprapunerea normelor și a legislațiilor în materie de gestionare a frontierelor care ar cauza ineficiențe operaționale) sunt esențiale sau foarte esențiale.

În pofida impactului asupra sistemelor naționale, 65 % dintre autoritățile statelor membre intervievate au răspuns că ar trebui să fie obligatorie acceptarea credențialelor digitale de călătorie, iar 71 % au răspuns că ar trebui să fie obligatoriu să se permită utilizarea credențialelor digitale de călătorie pentru facilitarea călătoriilor.

76 % dintre autoritățile statelor membre intervievate au preferat să aibă o singură aplicație la nivelul UE pentru transmiterea datelor privind călătoriile către autoritățile de frontieră. Toți respondenții au afirmat că este foarte esențial să se asigure conformitatea cu standardele internaționale (OACI) privind credențialele digitale de călătorie.

Consultarea publică a suscitat un interes ridicat, fiind înregistrate aproape 7 000 de răspunsuri în total, în principal din Germania, Austria și Slovacia (cu 58 %, 8 % și, respectiv, 8 % din răspunsuri).

Opiniile au fost în mare parte negative cu privire la utilizarea credențialelor digitale de călătorie și la intenția de a utiliza credențialele digitale de călătorie la trecerea frontierelor externe.

·83 % dintre respondenți au considerat că posibilitățile de utilizare a credențialelor digitale de călătorie nu erau importante sau nu erau deloc importante, în timp ce 12 % au declarat că erau fie foarte importante, fie importante.

·Atunci când au fost întrebați dacă procedura de verificare la frontiere ar putea fi facilitată de credențialele digitale de călătorie, 72 % au răspuns negativ.

·În mod similar, 58 % dintre respondenți au indicat că nu ar fi deloc util să se poată utiliza credențialele digitale de călătorie pentru alte proceduri administrative, iar alți 19 % au indicat că acest lucru nu ar fi util.

·Numai 12 % dintre respondenți ar lua în considerare utilizarea unui credențial digital de călătorie dacă acesta ar fi disponibil, în timp ce 6 % au declarat că vor lua în considerare acest lucru în anumite condiții.

Ca motivații pentru lipsa de interes pentru adoptarea credențialelor, respondenții au subliniat în primul rând preocupările legate de protecția datelor și a vieții private, precum și satisfacția generală față de procesele actuale.

De asemenea, Comisia a primit un număr considerabil de răspunsuri la consultarea publică prin poștă, toate sub forma unei scrisori standard, la care a trebuit adăugată numai adresa. Nu a putut fi exclusă posibilitatea unei campanii specifice.

Sondajul Eurobarometru special EBS 539 26 a cuprins 26 358 de interviuri în cele 27 de state membre ale UE și a dat rezultate diferite.

Sondajul a analizat opiniile și percepțiile cetățenilor UE cu privire la politicile legate de facilitarea călătoriilor, inclusiv introducerea și utilizarea credențialelor digitale de călătorie. Două treimi (67 %) dintre europeni au avut o percepție pozitivă asupra credențialelor digitale de călătorie. În schimb, un sfert (26 %) dintre europeni au avut o opinie negativă cu privire la acestea.

Opiniile au fost în cea mai mare măsură pozitive în rândul respondenților mai tineri, al studenților, al cadrelor de conducere și al altor angajați cu profesii intelectuale, al persoanelor care călătoresc frecvent și al celor care au o opinie pozitivă cu privire la UE în general.

Percepțiile au fost mai puțin pozitive în rândul celor care au o opinie negativă cu privire la UE, al celor care nu călătoresc și al celor care au părăsit învățământul cu frecvență la vârsta de 15 ani sau anterior.

Cu toate acestea, 68 % dintre europeni s-au declarat în favoarea utilizării credențialelor digitale de călătorie pentru a călători în afara spațiului Schengen, în timp ce 28 % s-au opus utilizării lor în acest scop. Deși sprijinul în rândul respondenților în vârstă a fost mai scăzut, 54 % dintre respondenții cu vârsta de cel puțin 55 de ani și 50 % dintre pensionari s-au declarat în favoarea utilizării credențialelor digitale de călătorie pentru călătoriile în afara spațiului Schengen.

Printre diferitele preocupări menționate, aproape jumătate (49 %) dintre europeni au considerat că disfuncționalitățile legate de software constituiau cea mai importantă preocupare legată de utilizarea credențialelor digitale de călătorie. De asemenea, au fost exprimate preocupări cu privire la protecția datelor, la problemele legate de dispozitive și la atacurile cibernetice.

Rezultatele pozitive ale sondajului Eurobarometru sunt interesante având în vedere feedbackul în mare parte negativ colectat în cadrul consultării publice, ținând seama, totodată, de eșantionul de populație mai mare și mai reprezentativ.

Feedbackul primit în cadrul diferitelor activități de consultare a fost luat în considerare la pregătirea prezentei inițiative, de exemplu, prin menținerea caracterului voluntar al utilizării credențialelor digitale de călătorie (spre deosebire de impunerea obligativității acestora pentru călători), prin stabilirea unui standard tehnic uniform pentru credențialele digitale de călătorie (spre deosebire de a lăsa acest lucru la latitudinea fiecărui stat membru), prin includerea atât a cetățenilor UE, cât și a resortisanților țărilor terțe în domeniul de aplicare al inițiativei și prin optarea pentru o soluție tehnică comună la nivelul UE pentru transmiterea credențialelor digitale de călătorie (spre deosebire de dezvoltarea propriului sistem de către fiecare stat membru), cu standarde ridicate de securitate.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Comisia a contractat un consultant extern pentru a efectua un studiu referitor la inițiativa UE privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor, în vederea elaborării de opțiuni și a evaluării impactului acestora. Studiul a fost utilizat pentru elaborarea raportului de evaluare a impactului. În cursul studiului, opiniile și cunoștințele de specialitate ale părților interesate au fost colectate sub formă de interviuri strategice, consultări specifice, interviuri aprofundate și consultare publică. În plus, astfel cum s-a menționat mai sus, a fost realizat un sondaj Eurobarometru special.

De asemenea, trei state membre (Finlanda, Croația și Țările de Jos) desfășoară proiecte-pilot finanțate de UE în vederea testării credențialelor digitale de călătorie pentru călătoriile transfrontaliere. Experiențele și rezultatele primite până în prezent au fost luate în considerare și sunt reflectate în evaluarea impactului și în prezenta propunere.

•Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa privind o mai bună reglementare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului 27 cu privire la care Comitetul de control normativ a emis un aviz pozitiv la 15 decembrie 2023 28 . Evaluarea impactului a evaluat trei opțiuni de politică, fiecare dintre acestea implicând modificări legislative, deoarece toate necesitau modificări ale acquis-ului UE existent, în special în ceea ce privește documentele de călătorie și verificările la frontiere. Prin urmare, o abordare de tip „soft law” a fost exclusă încă de la început.

Fiecare opțiune de politică conținea anumite elemente constitutive comune, inclusiv:

·o perioadă de tranziție/o perioadă pentru punerea în aplicare voluntară până la finalizarea soluției tehnice la nivelul UE;

·recurgerea la un standard tehnic internațional existent;

·natura voluntară a utilizării credențialelor digitale de călătorie de către călători (astfel cum a confirmat și consultarea publică);

·o soluție tehnică centrală a UE pentru crearea și transmiterea credențialelor digitale de călătorie.

Principala diferență dintre cele trei opțiuni de politică este nivelul de flexibilitate de care beneficiază statele membre în ceea ce privește:

1)posibilitatea ca persoanele să dețină credențiale digitale de călătorie (deoarece unele state membre au restrâns în mod explicit accesul la datele stocate în cipul documentelor de călătorie, acesta fiind acordat doar autorităților);

2)permiterea utilizării de către călători a credențialelor digitale de călătorie pentru călătoriile transfrontaliere.

Opțiunea de politică 1 

Aceasta ar permite statelor membre să pună la dispoziția călătorilor credențiale digitale de călătorie și să faciliteze verificările la frontiere ale persoanelor care dețin credențiale digitale de călătorie.

Opțiunea de politică 2

Aceasta ar obliga statele membre să pună la dispoziția călătorilor credențiale digitale de călătorie și le-ar permite să pună în aplicare măsuri la punctele de trecere a frontierei pentru utilizarea acestor credențiale.

Opțiunea de politică 3 

Aceasta ar obliga statele membre să pună la dispoziția călătorilor credențiale digitale de călătorie și să pună în aplicare măsuri la punctele de trecere a frontierei pentru utilizarea acestora. Astfel ar fi eliminate obstacolele juridice din calea utilizării datelor digitale din documentul de călătorie pentru verificările la frontiere și s-ar stabili o abordare uniformă a utilizării acestora în toate statele membre.

Pe baza constatărilor raportului privind evaluarea impactului, opțiunea preferată a fost, în cele din urmă, opțiunea 3, având în vedere timpul necesar pentru elaborarea soluției tehnice centrale la nivelul UE, în cursul căreia statele membre ar putea „opta să participe” la fel ca în cazul opțiunii 2, și anume prin:

a)oferirea posibilității ca cetățenii UE și resortisanții țărilor terțe să își obțină credențialele digitale de călătorie din documentele de călătorie existente conforme cu normele OACI;

b)oferirea posibilității ca aceștia să utilizeze credențialele digitale de călătorie pentru a trece frontierele externe ale statelor membre care aleg să pună în aplicare credențiale digitale de călătorie înainte de punerea în funcțiune a soluției tehnice centrale la nivelul UE;

c)oferirea posibilității ca aceștia să utilizeze credențialele digitale de călătorie pentru a trece frontierele externe ale tuturor statelor membre, odată ce soluția tehnică la nivelul UE este pregătită.

În ansamblu, opțiunea preferată are cel mai mare impact pozitiv în ceea ce privește susținerea obiectivelor privind:

1)creșterea securității în spațiul Schengen și eficiența gestionării frontierelor sale externe;

2)asigurarea unei treceri mai fluide a frontierei de către călătorii individuali.

Acest lucru se datorează în principal eventualei obligații „duble” a statelor membre de a le permite persoanelor fizice să dețină credențiale digitale de călătorie și să le utilizeze efectiv pentru a trece frontierele, ceea ce conduce la cea mai mare rată de adoptare a credențialelor digitale de călătorie dintre toate opțiunile de politică. Prin urmare, opțiunea preferată permite în modul cel mai eficient autorităților să efectueze verificări prealabile și să preautorizeze călătorii, precum și să îi ofere fiecărui călător (deținând un document de călătorie care conține un cip) posibilitatea de a participa în mod voluntar.

Standardizarea credențialelor digitale de călătorie și utilizarea acestora pentru gestionarea frontierelor externe în toate statele membre ar aduce, de asemenea, beneficii suplimentare. Astfel, ar putea spori eficiența pentru transportatori în mod voluntar, deoarece aceștia ar putea integra credențialele digitale de călătorie în fluxurile lor de lucru actuale. De asemenea, ar permite utilizarea în continuare a credențialelor digitale de călătorie de către cetățenii UE, prin stabilirea unui atribut electronic pentru portofelul UE pentru identitatea digitală, care poate fi utilizat, de exemplu, pentru a-și dovedi identitatea în UE sau chiar în străinătate, dacă este acceptat de țări terțe.

Opțiunea preferată impune autorităților naționale o sarcină limitată, care este compensată de impactul pozitiv preconizat al măsurilor. Aceasta constă într-o mai mare eficiență și eficacitate a verificărilor la frontiere, ceea ce conduce, de asemenea, la o mai bună utilizare a resurselor la nivel local, permițând, de exemplu, autorităților competente să se concentreze pe analize de risc, patrulare și alte atribuții. Opțiunea preferată constă în principal în îmbunătățirea dispozițiilor existente, mai degrabă decât în crearea de noi obligații, în special prin permiterea „verificărilor la frontiere înainte de sosire” și a „preautorizării” pasagerilor, înainte de sosirea lor la punctul de trecere a frontierei. Beneficiile finale depind de adoptarea credențialelor digitale de călătorie, iar raportul privind evaluarea impactului furnizează informații suplimentare și evaluări bazate pe scenarii.

Obligația de a le permite călătorilor să utilizeze credențialele digitale de călătorie pentru trecerea frontierelor externe ar crea o povară în ceea ce privește în special: dezvoltarea unei soluții tehnice de integrare care să permită prelucrarea credențialului digital de călătorie în sistemele naționale de gestionare a frontierelor.

Având în vedere asemănarea dintre standardul CDC al OACI și documentele de călătorie existente, integrarea acestui standard nu ar trebui să fie extrem de complexă sau costisitoare. Statele membre implicate în proiectele-pilot privind credențialele digitale de călătorie au estimat că o astfel de integrare ar costa între 300 000 și 700 000 EUR per țară. În plus, ar putea fi necesară mărirea capacității serverului, în funcție de țară și de punctele exacte de trecere a frontierei, ceea ce ar putea costa până la 250 000 EUR pentru fiecare țară.

Pentru a ține seama de modificările aduse sistemelor naționale și de diferențele în ceea ce privește maturitatea și capacitățile tehnologice, precum și pentru a menține cheltuielile generale la un nivel rezonabil, se estimează că, în medie, este necesar un cuantum de 2 milioane EUR pentru fiecare stat membru în vederea punerii în aplicare a credențialelor digitale de călătorie la frontierele externe.

Costurile suportate de instituțiile UE se limitează la cele suportate de eu-LISA pentru dezvoltarea, funcționarea și întreținerea sistemului central al UE pentru obținerea unui credențial digital de călătorie dintr-un document de călătorie fizic existent și pentru transmiterea credențialului digital de călătorie respectiv (împreună cu datele necesare privind călătoriile) către autoritatea responsabilă. eu-LISA a estimat costurile unice pentru dezvoltarea și funcționarea unei astfel de aplicații la 55,6 milioane EUR (până în 2030) și un cost anual de 6,2 milioane EUR pe an pentru întreținerea acesteia începând din 2030.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

În conformitate cu Programul Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), toate inițiativele care au ca obiectiv modificarea legislației existente a UE ar trebui să vizeze simplificarea și realizarea mai eficientă a obiectivelor de politică declarate (și anume, prin reducerea costurilor de reglementare inutile). Deși prezenta propunere de regulament nu a făcut parte din sistemul REFIT, va reduce costurile administrative totale suportate de autoritățile naționale pentru efectuarea verificărilor la frontiere, după cum se demonstrează în evaluarea impactului.

•Drepturile fundamentale

Prezenta propunere afectează în mod pozitiv dreptul fundamental la liberă circulație și ședere în temeiul articolului 45 din Carta drepturilor fundamentale a UE, oferindu-le beneficiarilor dreptului la liberă circulație posibilitatea de a crea un credențial digital de călătorie bazat pe pașaportul lor fizic, care le va permite să își exercite mai ușor dreptul respectiv.

Propunerea are un impact limitat asupra protecției drepturilor fundamentale.

În ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, autoritățile de frontieră prelucrează deja date cu caracter personal pentru toate persoanele care trec frontierele externe, la fel ca și autoritățile responsabile cu eliberarea documentelor de călătorie. Volumul și categoriile de date cu caracter personal, astfel cum sunt prelucrate în prezent în domeniul controlului la frontiere și al eliberării de documente în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului intern, nu sunt afectate de prezenta propunere.

Numai elementul temporal (și anume momentul prelucrării datelor) se modifică, deoarece autoritățile de frontieră ar putea efectua în prealabil majoritatea verificărilor care sunt efectuate în prezent după sosirea călătorului la punctul de trecere a frontierei. În cazul în care un călător utilizează aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie pentru crearea credențialului său digital de călătorie bazat pe documentul său fizic de călătorie existent, aplicația ar efectua automat o verificare a identității sale, pe lângă verificarea identității la punctul fizic de trecere a frontierei.

Pe de altă parte, calitatea datelor se va îmbunătăți în cazul în care călătorii pot utiliza credențialele digitale de călătorie în scopuri de călătorie, spre deosebire de datele declarate pe propria răspundere în mod manual, în cazul cărora pot apărea erori și care, în cele din urmă, pot conduce la creșterea timpului de prelucrare, la sancțiuni sau chiar la refuzul intrării.

În pofida utilizării unei soluții tehnice centrale la nivelul UE pentru crearea și transmiterea credențialelor digitale de călătorie bazate pe pașapoartele emise în UE sau pe pașapoarte eliberate de țări terțe, credențialul digital de călătorie nu ar fi stocat la nivel central. Propunerea nu prevede crearea unei noi baze de date. Odată ce este creat/derivă dintr-un document de călătorie existent, credențialul digital de călătorie va fi stocat pe dispozitivul mobil al titularului. Prin urmare, persoanele vizate își păstrează controlul asupra propriilor date și aleg dacă și când să le utilizeze. În cazul în care persoana alege să utilizeze credențialul pentru o verificare prealabilă și pentru facilitarea călătoriilor, aceasta îl poate transmite autorităților responsabile, prin intermediul aplicației dezvoltate și gestionate de eu-LISA.

eu-LISA și autoritățile naționale ar trebui să utilizeze garanții adecvate, cum ar fi criptarea datelor cu caracter personal și măsuri de securitate cibernetică, pentru a preveni scurgerile de date și încălcările și pentru protecția împotriva atacurilor cibernetice și a aplicațiilor software care execută sarcini automatizate.

Pentru a fi utilizat, credențialul digital de călătorie transmis de utilizator trebuie să fie stocat temporar într-o bază de date locală din statul membru responsabil. Această bază de date/galerie temporară va fi completată cu imaginile faciale conținute în credențialele digitale de călătorie transmise. Acest lucru este necesar pentru stabilirea unei corelații biometrice între călător și credențialul digital de călătorie transmis atunci când se prezintă la punctul de trecere a frontierei.

Acest lucru implică o potrivire unu-la-câțiva, în vederea verificării identității persoanei, spre deosebire de o potrivire biometrică unu-la-mai-mulți necesară pentru identificarea unei persoane. După efectuarea verificării la frontiere, datele ar trebui șterse din baza de date temporară – așa cum se întâmplă în prezent atunci când se citesc datele stocate pe cipul din documentele fizice de călătorie în timpul verificărilor la frontiere.

Întrucât utilizarea credențialelor digitale de călătorie ar fi voluntară pentru călători, aceștia, pe lângă faptul că ar dispune de temeiul juridic prevăzut atât în dreptul UE, cât și în dreptul național pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale călătorilor în scopul verificării la frontiere, ar consimți în mod activ cu privire la prelucrarea datelor lor și la stocarea temporară a credențialului digital de călătorie în baza de date locală. Călătorii își pot revoca consimțământul în orice moment, fără ca acest lucru să le afecteze dreptul de a efectua călătorii transfrontaliere.

Deși documentele de călătorie emise în UE, precum și anumite documente de călătorie emise de țări terțe conțin date dactiloscopice ale titularului, amprentele digitale sunt excluse din conținutul credențialelor digitale de călătorie. Acest lucru este în conformitate cu specificația tehnică a OACI privind CDC.

În ceea ce privește impacturile asupra drepturilor fundamentale, altele decât dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, propunerea nu ar afecta în mod negativ protecția drepturilor fundamentale. Având în vedere caracterul voluntar al utilizării credențialelor digitale de călătorie, principiile nediscriminării și incluziunii sunt respectate.

Orice posibil rezultat negativ asociat cu utilizarea credențialelor digitale de călătorie, de exemplu dacă utilizarea conduce la refuzul intrării, la încălcarea securității datelor sau la utilizarea ilegală, ar face obiectul căilor de atac existente și aplicabile în temeiul dreptului UE și al dreptului național.

Prezenta propunere respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

·creșterea capacității serverelor și a capacității de stocare pentru stocarea temporară a credențialelor digitale de călătorie transmise de călători (250 000 EUR);

·dezvoltarea conexiunii securizate la routerul date călători (Traveller Router), care să permită integrarea în sistemele naționale existente de gestionare a frontierelor (300 000-700 000 EUR);

·actualizarea sau achiziționarea de hardware pentru a prelucra credențialele digitale de călătorie și pentru a sprijini recunoașterea facială și formarea personalului (30 000 EUR).

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia se va asigura că se instituie mecanismele necesare de monitorizare a funcționării măsurilor propuse și le va evalua în raport cu principalele obiective de politică. La cinci ani de la lansarea activităților în temeiul regulamentului propus și de la intrarea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, care urmează să fie dezvoltată și gestionată de eu-LISA, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a punerii în aplicare a regulamentului și a valorii sale adăugate, inclusiv a oricărui impact direct sau indirect asupra drepturilor fundamentale relevante.

Întrucât ar fi obligatoriu ca autoritățile competente să le permită călătorilor să utilizeze credențialele digitale de călătorie pentru călătoriile transfrontaliere odată ce soluția tehnică comună la nivelul UE va fi operațională, aceasta va permite o imagine cuprinzătoare asupra adoptării credențialelor digitale de călătorie de către călători, asupra valorii lor adăugate în ceea ce privește sporirea securității și facilitarea călătoriilor, precum și asupra eventualelor dezavantaje.

În plus, prin colectarea de statistici de către eu-LISA se vor furniza Comisiei date fiabile privind volumele de utilizatori, obiceiurile de călătorie și alte informații utile pentru a dezvolta în continuare procesele în beneficiul călătorilor și al autorităților statelor membre.

„Manualul practic pentru polițiștii de frontieră” 29 ar trebui actualizat pentru a aborda modificările cadrului juridic și pentru a oferi orientări/recomandări relevante autorităților naționale cu privire la punerea în aplicare a credențialelor digitale de călătorie în contextul gestionării frontierelor externe.

În cele din urmă, punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în prezenta propunere, inclusiv a aspectelor legate de protecția datelor, va fi monitorizată și evaluată în contextul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen 30 .

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1 prevede instituirea unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile (aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie), obiectul și domeniul de aplicare al acesteia.

Articolul 2 stabilește definițiile în sensul prezentului regulament.

Articolul 3 stabilește structura generală a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, inclusiv scopul fiecăreia dintre componentele sale tehnice.

Articolul 4 prevede normele generale privind crearea și utilizarea credențialelor digitale de călătorie în cadrul aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, inclusiv privind posibilitatea de a utiliza credențiale digitale de călătorie create anterior, care pot fi stocate în portofelul UE pentru identitatea digitală al persoanei.

Articolul 5 stabilește datele privind călătoriile pe care călătorii le pot transmite autorității de frontieră prin intermediul aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie. Pe lângă credențialul digital de călătorie, sunt necesare date care să vină în sprijinul verificării la frontiere și al preautorizării.

Articolul 6 stabilește normele referitoare la transmiterea datelor privind călătoriile către autoritățile de frontieră responsabile, precum și măsurile necesare privind desemnarea și notificarea de către statele membre a autorităților responsabile.

Articolul 7 stabilește normele privind prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și rolul operatorului de date și al persoanei împuternicite de operator în scopul prelucrării datelor cu caracter personal transmise prin intermediul aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

Articolul 8 stabilește normele privind dezvoltarea, funcționarea și întreținerea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie și obligațiile aferente ale eu-LISA.

Articolul 9 stabilește obligațiile statelor membre de a se asigura că pot primi date transmise prin intermediul aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

Articolul 10 prevede organizarea unei campanii în scopul informării publicului cu privire la credențialele digitale de călătorie și la utilizarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

Articolul 11 stabilește normele privind costurile suportate de eu-LISA și de statele membre în legătură cu obligațiile care le revin în temeiul articolelor 8 și, respectiv, 9.

Articolul 12 conține dispoziții privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 în vederea stabilirii standardului tehnic pentru credențialele digitale de călătorie și a posibilității de a solicita un astfel de credențial.

Articolul 13 conține dispoziții privind modificarea Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește efectuarea verificărilor la frontiere, precum și utilizarea în continuare a sistemelor de self-service și a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie în aceste scopuri.

Articolul 14 stabilește modificările aduse Regulamentului (UE) 2018/1726 în ceea ce privește atribuțiile eu-LISA în legătură cu aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie.

Articolele 15-20 conțin dispozițiile finale ale prezentului regulament care se referă la adoptarea actelor de punere în aplicare, monitorizarea și evaluarea prezentului regulament, precum și la intrarea în vigoare și aplicarea acestuia.

2024/0670 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) și de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Efectuarea unor verificări eficace și eficiente la frontierele externe contribuie la buna funcționare a spațiului fără controale la frontierele interne („spațiul Schengen”) și la securitatea internă a Uniunii. Includerea în documentele de călătorie eliberate de statele membre a unui suport de stocare (cip), conținând o imagine facială a titularului, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului 31 și al Regulamentului (UE) 2019/1157 32 , precum și intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 33 au contribuit în mod semnificativ la standarde ridicate de securitate și la o gestionare solidă a frontierelor externe. Verificările la frontiere efectuate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului 34 servesc scopului de a identifica în mod fiabil călătorii, de a preveni amenințările la adresa securității interne, a ordinii publice, a sănătății publice și a relațiilor internaționale ale statelor membre, precum și de a combate migrația ilegală, respectând în același timp drepturile fundamentale.

(2)Având în vedere dependența actuală de documentele fizice de călătorie și de interacțiunile fizice pentru examinarea documentelor de călătorie și efectuarea verificărilor la frontiere, autoritățile de frontieră ale statelor membre nu sunt în măsură să verifice de la distanță autenticitatea și integritatea documentelor de călătorie și să efectueze verificările relevante prin consultarea bazelor de date înainte de sosirea călătorilor la punctul fizic de trecere a frontierei, cu excepția pasagerilor care utilizează transportul aerian și cu privire la care au fost transmise și prelucrate informații prealabile. Având în vedere creșterea fluxurilor de călători care traversează frontierele externe ale spațiului Schengen, precum și intrarea în funcțiune a Sistemului de intrare/ieșire instituit prin Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului 35 , care le va solicita resortisanților țărilor terțe ce fac obiectul acestuia să furnizeze date suplimentare în cadrul verificărilor la frontiere, este esențial să se permită autorităților de frontieră să utilizeze soluții tehnice sigure pentru a efectua verificările relevante înainte de sosirea călătorilor la punctele de trecere a frontierei.

(3)Cadrul juridic existent privind documentele de călătorie și verificările la frontiere, constând în special din Regulamentele (CE) nr. 2252/2004, (UE) XXXX/XXXX 36 [COM(2024) 316 final] și (UE) 2016/399, nu permite utilizarea datelor conținute pe suportul de stocare al documentelor de călătorie în scopul efectuării unor astfel de verificări prealabile la frontiere și al preautorizării călătorilor sau al utilizării datelor respective în alte scopuri. Ca urmare a evoluțiilor recente de la nivel internațional, în special în contextul activității de standardizare desfășurate de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), precum și în ceea ce privește capacitățile și fiabilitatea recunoașterii faciale, această tehnologie este disponibilă și răspunde solicitărilor în materie de facilitare a călătoriilor transfrontaliere, asigurând în același timp niveluri ridicate de securitate, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal.

(4)Prin urmare, cadrul juridic existent ar trebui actualizat pentru a se asigura că atât călătorii, cât și autoritățile de frontieră pot beneficia de verificări la frontiere mai eficiente și mai eficace, prin utilizarea așa-numitelor credențiale digitale de călătorie, care constituie o reprezentare digitală a identității persoanei ce derivă din informațiile stocate pe suportul de stocare (cip) al documentului de călătorie (și anume, pașaportul sau cartea de identitate emisă în UE) și care poate fi validată, ceea ce conduce, în cele din urmă, la reducerea timpului de așteptare și de prelucrare la punctele de trecere a frontierei și la îmbunătățirea capacității autorităților de a efectua o verificare prealabilă a călătorilor, de a planifica și gestiona resursele și de a se concentra asupra călătorilor cu risc mai ridicat.

(5)Pentru a-și atinge obiectivele, prezentul regulament ar trebui să vizeze persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii, precum și resortisanții țărilor terțe.

(6)În vederea realizării unei abordări uniforme la nivelul Uniunii și a maximizării câștigurilor în ceea ce privește facilitarea călătoriilor și economiile de scară, ar trebui stabilită o soluție tehnică comună pentru transmiterea datelor electronice privind călătoriile, spre deosebire de dezvoltarea unei soluții proprii de către fiecare stat membru. Această aplicație pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) ar trebui să constea într-o aplicație mobilă ușor de utilizat, un serviciu de validare back-end care să poată verifica autenticitatea și integritatea documentelor de călătorie și să compare imaginea facială a utilizatorului cu imaginea stocată pe cipul documentului de călătorie, precum și o componentă tehnică pentru comunicarea securizată a datelor privind călătoriile de la aplicație la autoritatea destinatară (routerul date călători). Pe termen mai lung, aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie ar trebui dezvoltată prin adăugarea de noi funcționalități în vederea instituirii unei aplicații cuprinzătoare de tip ghișeu unic la nivelul Uniunii pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe.

(7)Aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie ar trebui să le permită călătorilor să creeze un credențial digital de călătorie pentru o utilizare unică sau multiplă și să extragă un credențial digital de călătorie deja creat. Din motive de securitate și de combatere a fraudei de identitate, serviciul de validare back-end al aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie ar trebui să fie în măsură să verifice, înainte de crearea credențialului digital de călătorie, autenticitatea și integritatea documentului de călătorie și să verifice dacă utilizatorul este titularul legitim al documentului de călătorie prin compararea imaginii faciale stocate pe cipul documentului de călătorie cu imaginea facială în timp real a utilizatorului. Credențialele digitale de călătorie care urmează să fie utilizate de mai multe ori ar trebui să poată fi stocate în portofelul european pentru identitatea digitală al utilizatorului, care respectă prevederile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 37 . Persoanele care nu au un portofel european pentru identitatea digitală instituit prin regulamentul respectiv ar trebui să își poată stoca credențialul digital de călătorie local în aplicația mobilă.

(8)Pentru a sprijini efectuarea de verificări prealabile la frontiere privind persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii atunci când acestea li se aplică și preautorizarea resortisanților țărilor terțe, călătorii care utilizează credențiale digitale de călătorie ar trebui, de asemenea, să declare anumite date relevante privind călătoriile, cum ar fi ora preconizată pentru trecerea frontierei și statul membru în care este trecută frontiera externă. Aceste date ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar în scopul efectuării verificării la frontiere, inclusiv în scopul sprijinirii verificării cu privire la îndeplinirea condițiilor de intrare.

(9)Routerul date călători ar trebui să transmită autorităților de frontieră datele privind călătoriile comunicate de călător în vederea verificării prealabile la frontiere și a preautorizării. În consecință, statele membre ar trebui să fie obligate să desemneze autoritățile de frontieră autorizate să primească astfel de date.

(10)Crearea, transmiterea și utilizarea credențialelor digitale de călătorie în scopul efectuării verificărilor la frontiere au un impact asupra dreptului la viață privată și asupra protecției datelor cu caracter personal. Pentru a respecta pe deplin drepturile fundamentale ale călătorilor, ar trebui să existe limite și garanții adecvate. Orice date transmise de călători autorităților de frontieră înainte de călătorie, în special datele cu caracter personal, ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar și proporțional cu obiectivele urmărite de prezentul regulament referitoare la sporirea securității, facilitarea călătoriilor și asigurarea bunei funcționări a spațiului Schengen. Ar trebui să se garanteze că prelucrarea datelor în temeiul prezentului regulament nu conduce la nicio formă de discriminare. Niciun fel de date cu caracter personal nu ar trebui stocate la nivelul UE după etapa necesară pentru transmiterea lor către autoritatea de frontieră.

(11)Călătorii ar trebui să aibă libertatea de a alege dacă utilizează un credențial digital de călătorie sau un document fizic de călătorie în scopul efectuării verificărilor la frontiere și ar trebui să își poată retrage consimțământul pentru prelucrarea datelor lor cu caracter personal în orice moment, fără ca acest lucru să le afecteze eligibilitatea de a trece frontierele externe. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 38 și ale Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 39 , în cadrul domeniului de aplicare al fiecăruia dintre aceste acte.

(12)Pentru a asigura respectarea dreptului fundamental la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal și pentru a promova claritatea juridică, ar trebui identificați operatorul de date și persoana împuternicită de operator. Pentru a asigura garanții adecvate și o securitate adecvată, toate comunicările dintre routerul date călători și autoritatea competentă ar trebui protejate prin metode solide de criptare, astfel încât nicio posibilă încălcare a securității datelor să nu implice divulgarea de date prin care să poată fi identificată o persoană. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ofere autorităților de frontieră o formare adecvată, care să acopere aspectele legate de securitatea și de protecția datelor, înainte ca aceste autorități să poată prelucra datele transmise prin intermediul aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

(13)Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului 40 , ar trebui să fie responsabilă cu dezvoltarea și întreținerea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie. În consecință, eu-LISA ar trebui să instituie măsurile necesare pentru gestionarea operațională a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, inclusiv pentru dezvoltarea și monitorizarea sistemului, precum și raportarea aferentă. Înainte de punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, eu-LISA, în cooperare cu autoritățile relevante, ar trebui să efectueze un test în conformitate cu specificațiile tehnice. De asemenea, eu-LISA ar trebui să colecteze statistici privind utilizarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

(14)Deși eu-LISA ar trebui să fie responsabilă cu dezvoltarea, funcționarea și întreținerea generală a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, inclusiv a routerului date călători care transmite autorităților competente datele privind călătoriile, fiecare stat membru ar trebui să fie responsabil cu asigurarea, la nivel național, a unei conexiuni securizate în sistemul său național pentru primirea datelor privind călătoriile, inclusiv cu dezvoltarea, funcționarea și întreținerea conexiunii respective. Statele membre ar trebui, de asemenea, să fie responsabile cu gestionarea datelor privind călătoriile și cu modalitățile de acces la aceste date al personalului autorizat în mod corespunzător din cadrul autorităților de frontieră.

(15)Pentru a crește gradul de sensibilizare a publicului cu privire la credențialele digitale de călătorie și pentru a promova utilizarea acestora, Comisia, împreună cu eu-LISA, cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și cu autoritățile naționale de frontieră, ar trebui să desfășoare campanii de informare cu privire la obiectivele, utilizarea și alte aspecte importante ale aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, inclusiv în ceea ce privește protecția și securitatea datelor.

(16)Având în vedere interesele Uniunii în acest caz, costurile suportate de eu-LISA pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) 2018/1726 în ceea ce privește dezvoltarea, funcționarea, întreținerea și gestionarea generală a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie ar trebui să fie suportate din bugetul Uniunii. Statele membre ar trebui să rămână responsabile cu costurile suportate la nivel național pentru dezvoltarea, operarea și întreținerea conexiunii securizate pentru primirea datelor privind călătoriile transmise prin intermediul routerului date călători.

(17)eu-LISA ar trebui să raporteze periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în conceperea și dezvoltarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, inclusiv cu privire la costuri, impactul financiar și orice posibile probleme tehnice și riscuri care ar putea apărea. Un raport separat ar trebui prezentat Parlamentului European și Consiliului după finalizarea dezvoltării aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

(18)Întrucât aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie ar trebui să fie concepută, dezvoltată, găzduită și gestionată din punct de vedere tehnic de eu-LISA, este necesară modificarea Regulamentului (UE) 2018/1726 prin adăugarea atribuțiilor necesare.

(19)Pentru a stabili specificația standard a Uniunii pentru credențialele digitale de călătorie bazate pe documente de călătorie, este necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 2252/2004. Pentru a stimula adoptarea credențialelor digitale de călătorie, atunci când solicită sau își reînnoiesc un document de călătorie, solicitanților ar trebui să li se permită să solicite autorității competente să elibereze, împreună cu documentul fizic, un credențial digital de călătorie corespunzător. Titularii de documente de călătorie valabile ar trebui, de asemenea, să poată crea un credențial digital de călătorie pe baza documentului lor fizic de călătorie existent. Totodată, credențialele digitale de călătorie ar trebui să poată fi stocate în portofelul european pentru identitatea digitală.

(20)Pentru a asigura o abordare coerentă la nivel internațional și interoperabilitatea globală a credențialelor digitale de călătorie, cadrul juridic actualizat ar trebui să se bazeze, în măsura posibilului, pe standardele și practicile internaționale relevante convenite în cadrul OACI.

(21)Deși utilizarea credențialelor digitale de călătorie ar trebui să fie voluntară pentru călători, pentru a atinge obiectivele privind creșterea securității în întregul spațiu Schengen, facilitarea călătoriilor și atingerea unui nivel minim de maturitate digitală în rândul tuturor statelor membre în domeniul gestionării frontierelor, toate statele membre ar trebui să fie obligate să le permită călătorilor să utilizeze credențialele digitale de călătorie în scopul trecerii frontierelor externe odată ce aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie este operațională. Înainte de aceasta, statele membre pot elabora soluții naționale pentru utilizarea credențialelor digitale de călătorie, în conformitate cu formatul uniform, în scopul verificărilor la frontiere.

(22)Pentru a accelera și mai mult procesele și a reduce timpul total petrecut la punctele de trecere a frontierei, resortisanților țărilor terțe care fac obiectul Sistemului de intrare/ieșire ar trebui să li se permită să utilizeze aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie pentru înregistrarea prealabilă a anumitor date necesare pentru trecerea frontierei. Pentru resortisanții țărilor terțe ale căror date nu sunt încă înregistrate în Sistemul de intrare/ieșire, ca alternativă la opțiunea de a fi trimiși la un polițist de frontieră pentru verificarea fizică a identității, ar trebui să se permită ca statele membre să utilizeze măsuri tehnice eficace și proporționale, inclusiv sisteme de self-service și porți electronice, pentru verificarea identității, atât timp cât sunt efectuate verificări fizice în mod aleatoriu și atât timp cât verificarea alternativă nu se bazează exclusiv pe aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie.

(23)La cinci ani de la punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a aplicației respective și a utilizării acesteia și să pregătească un raport, inclusiv recomandări, care să fie prezentate Parlamentului European, Consiliului, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Evaluarea și raportul ar trebui să analizeze modul în care au fost îndeplinite obiectivele prezentului regulament și, dacă este cazul, modul în care au fost afectate drepturile fundamentale.

(24)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în ceea ce privește standardul tehnic pentru credențialele digitale de călătorie, arhitectura tehnică și specificațiile tehnice aferente aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie și testarea acesteia, colectarea de statistici, precum și punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie și modul în care se efectuează verificările documentelor de călătorie și ale credențialelor digitale de călătorie, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 41 .

(25)Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere posibilității de a prevedea, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului național, utilizarea credențialelor digitale de călătorie în alte scopuri decât efectuarea verificărilor la frontiere, cu condiția ca dreptul național respectiv să respecte dreptul Uniunii.

(26)Întrucât obiectivele prezentului regulament, în special creșterea securității și facilitarea călătoriilor în contextul gestionării frontierelor externe, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere natura lor transfrontalieră inerentă, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(27)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(28)Prezentul regulament nu constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care participă Irlanda, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului 42 ; prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(29)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestora din urmă în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen 43 , care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 44 .

(30)În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 45 , care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 46 .

(31)În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 47 , care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului 48 .

(32)În ceea ce privește Ciprul, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003.

(33)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la [XX] 49 ,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament instituie o aplicație pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) având următoarele obiective:

(a)crearea de credențiale digitale de călătorie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 31 din Regulamentul (UE) 2016/399;

(b)introducerea datelor privind călătoriile declarate pe propria răspundere;

(c)transmiterea securizată către autoritatea competentă a credențialelor digitale de călătorie și a datelor privind călătoriile declarate pe propria răspundere, în scopul facilitării călătoriilor și al efectuării verificărilor la frontiere a persoanelor în conformitate cu articolul 8 alineatul (2g) și alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (UE) 2016/399.

2.Prezentul regulament stabilește condițiile în care aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie este dezvoltată, funcționează și este întreținută.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„verificări la frontiere” înseamnă verificările la frontiere, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2016/399;

(b)„persoane care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii” înseamnă persoanele astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2016/399;

(c)„resortisant al unei țări terțe” înseamnă persoanele astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 6 din Regulamentul (UE) 2016/399;

(d)„routerul date călători” înseamnă componenta tehnică menționată la articolul 5.

Articolul 3

Structura generală a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie

Aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie este compusă din:

(a)o aplicație mobilă, care permite crearea de credențiale digitale de călătorie pentru o utilizare unică sau multiplă și introducerea de date privind călătoriile declarate pe propria răspundere;

(b)un serviciu de validare back-end, care asigură confirmarea autenticității și a integrității datelor stocate pe cip sau a credențialului digital de călătorie utilizând certificatele disponibile și, după caz, compararea imaginii faciale trimise de utilizator cu cea din documentul de călătorie sau credențialul digital de călătorie;

(c)routerul date călători, care asigură o comunicare securizată și criptată între aplicația mobilă și autoritatea destinatară.

Articolul 4

Crearea și utilizarea credențialelor digitale de călătorie

1.Persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii și care dețin oricare dintre următoarele documente de călătorie pot utiliza aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie în vederea creării unui credențial digital de călătorie bazat pe documentul de călătorie respectiv pentru o utilizare unică sau multiplă:

(a)un document de călătorie eliberat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2252/2004;

(b)o carte de identitate eliberată în conformitate cu Regulamentul (UE) XXXX/XXXX [COM(2024) 316 final];

(c)un document de călătorie care conține aceleași date și care se bazează pe specificații tehnice compatibile cu cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2252/2004, care permit verificarea autenticității, a valabilității și a integrității sale.

2.Aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie prevede posibilitatea de a stoca un credențial digital de călătorie pentru o utilizare multiplă în portofelul european pentru identitatea digitală, dispozițiile referitoare la acesta fiind prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014.

3.Aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie poate extrage:

(a)un credențial digital de călătorie eliberat sau creat anterior în conformitate cu articolul 1 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 sau cu articolul 2 din Regulamentul (UE) XXXX/XXXX 50 [COM(2024) 671 final];

(b)un credențial digital de călătorie care a fost creat în conformitate cu prezentul articol alineatul (1).

4.Resortisanții țărilor terțe care dețin un document de călătorie ce conține un suport de stocare pot, sub rezerva disponibilității unor certificate valabile necesare pentru verificarea autenticității acestuia, să utilizeze aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie în vederea creării unui credențial digital de călătorie pentru o utilizare unică sau multiplă.

5.Înainte de crearea unui credențial digital de călătorie în conformitate cu alineatele (1) și (4), aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie verifică integritatea și autenticitatea suportului de stocare al documentului de călătorie și compară imaginea facială a persoanei care dorește să creeze un credențial digital de călătorie cu imaginea facială stocată pe suportul de stocare.

6.Utilizarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, precum și crearea și utilizarea credențialelor digitale de călătorie de către persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii și de către resortisanții țărilor terțe sunt voluntare și se bazează pe consimțământul acestora.

7.Credențialele digitale de călătorie create în temeiul prezentului articol nu includ amprentele digitale ale titularului.

Articolul 5

Datele privind călătoriile care trebuie transmise de călători

1.Datele privind călătoriile constau în următoarele date referitoare la fiecare călător:

(a)un credențial digital de călătorie, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 31 din Regulamentul (UE) 2016/399;

(b)data și ora preconizate ale sosirii sau ale plecării;

(c)statul membru în care este trecută frontiera externă;

2.Datele privind călătoriile pot conține, de asemenea, după caz, următoarele informații referitoare la fiecare călător:

(a)numărul de identificare al zborului, numărul de înmatriculare al liniei de croazieră, numărul de identificare al navei și numărul de înmatriculare al vehiculului;

(b)documente care justifică scopul și condițiile șederii preconizate, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/399.

3.Datele privind călătoriile se limitează în fiecare caz la ceea ce este necesar în scopul efectuării verificărilor la frontiere în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399.

Articolul 6

Transmiterea datelor privind călătoriile către autoritățile de frontieră competente

1.Routerul date călători transmite autorității de frontieră competente datele privind călătoriile comunicate de călător în conformitate cu specificațiile tehnice adoptate în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) litera (a).

2.Statele membre desemnează autoritățile de frontieră competente autorizate să primească datele privind călătoriile care le-au fost transmise prin intermediul routerului date călători în conformitate cu prezentul regulament. Acestea notifică eu­LISA, până la [data intrării în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie], denumirea și datele de contact ale autorităților de frontieră competente și, dacă este necesar, actualizează informațiile notificate.

Articolul 7

Prelucrarea datelor cu caracter personal

1.Autoritățile de frontieră competente acționează în calitate de operatori de date în sensul articolului 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 în ceea ce privește prelucrarea datelor privind călătoriile, care constituie date cu caracter personal și care au fost primite prin intermediul routerului date călători.

2.Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă în calitate de operator de date și comunică denumirea acestora Comisiei, eu-LISA și celorlalte state membre.

3.eu-LISA acționează în calitate de persoană împuternicită de operator în sensul articolului 3 punctul 12 din Regulamentul (UE) 2018/1725 în ceea ce privește prelucrarea datelor privind călătoriile, care constituie date cu caracter personal, în aplicația mobilă și prin intermediul routerului date călători. eu-LISA acționează în calitate de operator de date în sensul articolului 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2018/1725 în ceea ce privește prelucrarea datelor privind călătoriile prin intermediul serviciului de validare back-end.

4.Serviciul de validare back-end sau routerul date călători nu stochează decât datele cu caracter personal care sunt necesare pentru crearea credențialului digital de călătorie și transmiterea datelor privind călătoriile către autoritățile de frontieră competente.

5.Utilizatorii aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie își pot revoca în orice moment consimțământul privind prelucrarea datelor lor cu caracter personal din aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie.

Articolul 8

Instituirea și funcționarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie

1.eu-LISA dezvoltă aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie și componentele sale în conformitate cu specificațiile tehnice adoptate în temeiul articolului 16 alineatul (1) litera (a).

2.Consiliul de administrație al programului menționat la articolul 54 din Regulamentul (UE) 2019/817 asigură gestionarea adecvată a etapei de dezvoltare a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie. Consiliul de administrație al programului se reunește periodic și prezintă lunar rapoarte scrise Consiliului de administrație al eu-LISA cu privire la progresele înregistrate în etapa respectivă.

3.eu-LISA asigură gestionarea operațională a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, precum și securitatea adecvată a acesteia. Aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie este găzduită de eu-LISA.

4.eu-LISA se asigură că aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie este interoperabilă cu portofelul european pentru identitatea digitală instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 910/2014.

5.În cazul în care consideră că dezvoltarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie a fost finalizată, eu-LISA efectuează, fără întârzieri nejustificate, un test al aplicației în cooperare cu autoritățile de frontieră competente și cu alte autorități relevante ale statelor membre, în conformitate cu specificațiile tehnice adoptate în temeiul articolului 16 alineatul (1) litera (c), și informează Comisia cu privire la rezultatul testului respectiv.

6.eu-LISA colectează statistici privind utilizarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) litera (b).

7.eu-LISA îndeplinește atribuții legate de furnizarea de cursuri de formare autorităților naționale competente cu privire la utilizarea tehnică a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

Articolul 9

Responsabilitățile statelor membre

1.Fiecare stat membru este responsabil cu:

(a)asigurarea unei conexiuni securizate între sistemul său național și routerul date călători pentru a primi datele transmise prin intermediul acestui router;

(b)dezvoltarea, funcționarea și întreținerea conexiunii menționate la litera (a);

(c)gestionarea datelor primite prin intermediul routerului date călători și modalitățile de acces al personalului autorizat în mod corespunzător din cadrul autorităților de frontieră la aceste date în scopul efectuării de verificări la frontiere în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399.

2.Fiecare stat membru asigură accesul personalului din cadrul autorităților de frontieră care are drept de acces la datele transmise prin intermediul routerului date călători la o formare adecvată care să acopere, în special, normele privind securitatea și protecția datelor și drepturile fundamentale aplicabile, înainte de a-l autoriza să prelucreze astfel de date.

Articolul 10

Campania de informare

Comisia, în cooperare cu eu-LISA, cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și cu autoritățile naționale de frontieră, sprijină punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie printr-o campanie de informare prin care publicul este informat cu privire la obiectivele, scopurile, principalele operațiuni de prelucrare și alte aspecte legate de protecția și securitatea datelor și cazurile de utilizare ale aplicației UE pentru credențiale digitale.

Articolul 11

Costuri

1.Costurile suportate de eu-LISA în legătură cu dezvoltarea, funcționarea, găzduirea și gestionarea tehnică a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie în temeiul prezentului regulament sunt suportate din bugetul general al Uniunii.

2.Costurile care revin statelor membre în legătură cu dezvoltarea, funcționarea și întreținerea conexiunilor lor securizate pentru primirea datelor transmise prin intermediul routerului date călători sunt suportate de statele membre.

Articolul 12

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 2252/2004

Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 1 se introduce următorul alineat:

„(1a) La cererea solicitantului, pașapoartele și documentele de călătorie eliberate de statele membre propriilor resortisanți sunt însoțite de un credențial digital de călătorie, care trebuie:

(a)să se bazeze pe specificațiile tehnice adoptate în temeiul articolului 2 litera (d);

(b)să fie într-un format care să permită stocarea lor în portofelele europene pentru identitatea digitală, dispozițiile legate de acestea fiind prevăzute în Regulamentul (UE) 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului;

(c)să fie gratuit;

(d)să conțină aceleași date cu caracter personal, inclusiv imaginea facială, ca și pașaportul sau documentul de călătorie pe baza cărora sunt eliberate sau create.

În sensul literei (d), credențialele digitale de călătorie eliberate sau create în temeiul prezentului articol nu includ amprentele digitale ale titularului.

Statele membre fac posibile autentificarea și validarea credențialelor digitale de călătorie în conformitate cu specificațiile tehnice adoptate în temeiul articolului 2 litera (d).

_____________

* Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).”

(2)La articolul 2, se adaugă următoarea literă:

„(d) specificații tehnice, inclusiv proceduri și cerințe privind credențialele digitale de călătorie, schema de date și formatul acestora, eliberarea, procesul de divulgare, autentificarea și validarea, revocarea, modelul de încredere și valabilitatea.”

(3)La articolul 4, se adaugă următorul alineat:

„(4). Statele membre permit părților interesate relevante, implicate în procesul de trecere a frontierelor externe, să aibă acces la suportul de stocare din pașapoarte și documente de călătorie, cu excepția amprentelor digitale, cu consimțământul persoanei căreia i-a fost eliberat pașaportul sau documentul de călătorie.”

Articolul 13

Modificări ale Regulamentului (UE) 2016/399

Regulamentul (UE) 2016/399 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 2, se adaugă următoarele puncte 31-34:

„31. „credențial digital de călătorie” înseamnă reprezentarea digitală a identității unei persoane, eliberată sau creată în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) XXXX/XXXX [COM(2024) 670 final]*, al articolului 1 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 ** sau al articolului 2 din Regulamentul (UE) XXXX/XXXX [COM(2024) 671 final]***;

32. „aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie” înseamnă sistemul instituit prin Regulamentul (UE) …/… [COM(2024) 670 final] al Parlamentului European și al Consiliului;

33. „verificare prealabilă la frontiere” înseamnă verificările efectuate cu privire la persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii pe baza unui credențial digital de călătorie și a altor date relevante;

34. „preautorizare” înseamnă verificarea îndeplinirii unora sau a tuturor condițiilor de intrare pentru resortisanții țărilor terțe pe baza unui credențial digital de călătorie și a altor date relevante, care sprijină efectuarea verificărilor la frontiere.

_______________

Regulamentul (UE) …/… din … de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) și de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie (JO…), […], p. […], ELI: …). ].

** Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1).

*** Regulamentul (UE) …./…. din ... privind eliberarea credențialelor digitale de călătorie bazate pe cărțile de identitate și standardele tehnice aferente acestor credențiale (JO…), […], p. […], ELI:...”

(2)Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)se adaugă următorul alineat:

„(2g) Verificările menționate la prezentul articol alineatul (2) se efectuează în prealabil cu cel mult 36 de ore înainte de data și ora preconizate ale sosirii sau ale plecării, astfel cum se menționează la articolul 5 din Regulamentul (UE).../... [COM(2024) 670 final], în cazul în care datele au fost primite în conformitate cu articolul 8ba alineatul (1) din prezentul regulament. În cazul în care aceste verificări sunt efectuate în prealabil, datele primite pot fi verificate la punctul de trecere a frontierei în raport cu datele din documentul fizic de călătorie sau din credențialul digital de călătorie. Se verifică identitatea persoanei în cauză, precum și autenticitatea și integritatea documentului fizic de călătorie sau a credențialului digital de călătorie.

Înainte de punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, astfel cum se menționează la articolul 15 din Regulamentul (UE).../... [COM(2024) 670 final], verificările menționate la prezentul articol alineatul (2) pot fi efectuate în prealabil cu cel mult 36 de ore înainte de data și ora preconizate ale sosirii sau ale plecării, în cazul în care datele au fost primite în prealabil pe baza credențialului digital de călătorie. În cazul în care aceste verificări sunt efectuate în prealabil, datele primite pot fi verificate la punctul de trecere a frontierei în raport cu datele din documentul fizic de călătorie sau din credențialul digital de călătorie. Se verifică identitatea persoanei în cauză, precum și autenticitatea și integritatea documentului fizic de călătorie sau a credențialului digital de călătorie.”;

(b)la alineatul (3) se adaugă următoarea literă:

„(j) în cazul în care a fost primit în prealabil un credențial digital de călătorie, se aplică prezentul articol alineatul (3a).”;

(c)se introduce următorul alineat:

„(3a) Îndeplinirea condițiilor de intrare menționate la articolul 6 din prezentul regulament se verifică în prealabil cu cel mult 36 de ore înainte de data și ora preconizate ale sosirii sau ale plecării, astfel cum se menționează la articolul 5 din Regulamentul (UE).../... [COM(2024) 670 final], în cazul în care datele au fost primite în conformitate cu articolul 8ba alineatul (2) din prezentul regulament. În cazul în care aceste verificări sunt efectuate în prealabil, datele primite pot fi verificate la punctul de trecere a frontierei în raport cu datele din documentul fizic de călătorie sau din credențialul digital de călătorie. Se verifică identitatea persoanei în cauză, precum și autenticitatea și integritatea documentului fizic de călătorie sau a credențialului digital de călătorie.

Înainte de punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, astfel cum se menționează la articolul 15 din Regulamentul (UE).../... [COM(2024) 670 final], verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare menționate la articolul 6 din prezentul regulament poate fi efectuată în prealabil cu cel mult 36 de ore înainte de data și ora preconizate ale sosirii sau ale plecării, în cazul în care datele au fost primite în prealabil pe baza credențialului digital de călătorie. În cazul în care aceste verificări sunt efectuate în prealabil, datele primite pot fi verificate la punctul de trecere a frontierei în raport cu datele din documentul fizic de călătorie sau din credențialul digital de călătorie. Se verifică identitatea persoanei în cauză, precum și autenticitatea și integritatea documentului fizic de călătorie sau a credențialului digital de călătorie.”;

(d)se introduce următorul alineat:

„(10) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili standarde minime în ceea ce privește tehnologia, metodele și procedurile care trebuie utilizate pentru verificarea autenticității și a valabilității documentelor de călătorie, inclusiv a permiselor de ședere, a vizelor și a vizelor de lungă ședere, precum și a credențialelor digitale de călătorie în conformitate cu prezentul articol.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 38 alineatul (2).”

(3)La articolul 8a, se introduce următorul alineat:

„(4a) Ca alternativă la alineatul (4) litera (b) punctul (ii), verificarea poate fi efectuată prin:

(a) utilizarea unor măsuri tehnice eficace și proporționale și

(b) efectuarea verificărilor aleatorii menționate la alineatul (4) litera (b) punctul (ii).

Această verificare alternativă nu se bazează numai pe aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie.”

(4)Se introduce următorul articol:

„Articolul 8ba

Utilizarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie

(1) Persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii și care dețin un credențial digital de călătorie pot utiliza aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie în scopul verificărilor prealabile la frontiere în conformitate cu articolul 8 alineatul (2g).

(2) Resortisanții țărilor terțe, inclusiv cei care fac obiectul înregistrării în EES, pot utiliza aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie în scopul preautorizării în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) litera (j).”

Articolul 14

Modificări ale Regulamentului (UE) 2018/1726

Regulamentul (UE) 2018/1726 se modifică după cum urmează:

(1)Se introduce următorul articol:

„Articolul 8d

Atribuții legate de aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie

În ceea ce privește aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie, agenția îndeplinește:

(a) atribuțiile care i-au fost conferite prin Regulamentul (UE) …/… [COM(2024) 670 final] al Parlamentului European și al Consiliului*;

(b) atribuțiile legate de organizarea de cursuri de formare privind utilizarea tehnică a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

___________

* Regulamentul (UE) …/… din … de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) și de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie (JO…), […], p. […], ELI: …).”

(2)La articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1). Agenția monitorizează evoluțiile din domeniul cercetării care sunt relevante pentru gestionarea operațională a SIS II, a VIS, a Eurodac, a EES, a ETIAS, a DubliNet, a ECRIS­TCN, a sistemului e-CODEX, a platformei de colaborare pentru JIT, a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie și a altor sisteme informatice la scară largă, după cum se menționează la articolul 1 alineatul (5).”

(3)La articolul 19, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (ee) se înlocuiește cu următorul text:

„(ee) adoptă rapoartele privind dezvoltarea EES în temeiul articolului 72 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226, rapoartele privind dezvoltarea ETIAS în temeiul articolului 92 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1240 și rapoartele privind dezvoltarea ECRIS-TCN și a aplicației de referință a ECRIS în temeiul articolului 36 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/816, precum și rapoartele privind dezvoltarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) …/…[COM(2024) 670 final];”;

(b)la litera (ff), se introduce următorul punct:

„(x) a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE).../... [COM(2024) 670 final];”;

(c)se introduce următoarea literă:

„(llb) compilează și publică statistici referitoare la utilizarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie în temeiul articolului 8 alineatul (6) din Regulamentul (UE).../... [COM(2024) 670 final];”

(4)La articolul 22 alineatul (4), după al șaptelea paragraf se introduce următorul paragraf:

„Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă poate participa la reuniunile Consiliului de administrație, în calitate de observator, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie în legătură cu punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/399.”

(5)La articolul 24 alineatul (3), litera (u) se înlocuiește cu următorul text:

„(u) întocmirea rapoartelor privind dezvoltarea EES, menționate la articolul 72 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226, privind dezvoltarea ETIAS, menționate la articolul 92 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1240, și privind dezvoltarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, menționate la articolului 18 din Regulamentul (UE) …/…[COM(2024) 670 final], și prezentarea acestora Consiliului de administrație, spre adoptare;”

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

Punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie

1.Comisia stabilește data punerii în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, după ce eu-LISA a informat Comisia cu privire la finalizarea cu succes a testării aplicației menționate la articolul 8 alineatul (5).

2.Comisia stabilește data menționată la primul alineat ca fiind o dată care nu depășește intervalul de 30 de zile de la data adoptării respectivului act de punere în aplicare.

Articolul 16

Acte de punere în aplicare

1.Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia:

(a)stabilește arhitectura tehnică a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie și specificațiile tehnice pentru aplicația mobilă, serviciile back-end și routerul date călători;

(b)stabilește statisticile care trebuie să fie colectate de eu-LISA cu privire la utilizarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie;

(c)stabilește specificațiile pentru testarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie înainte de punerea sa în funcțiune;

(d)stabilește data punerii în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie de către eu-LISA.

2.Actele de punere în aplicare prevăzute la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2).

Articolul 17

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 18

Monitorizare și evaluare

1.eu-LISA se asigură că există proceduri pentru a monitoriza dezvoltarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie din perspectiva obiectivelor legate de planificare și costuri și pentru a monitoriza funcționarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie din perspectiva obiectivelor legate de rezultatele tehnice, raportul cost-eficacitate, securitate și calitatea serviciilor.

2.Până la 1 ianuarie 2028 și, ulterior, la fiecare douăsprezece luni pe durata fazei de dezvoltare, eu-LISA prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind stadiul dezvoltării aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

3.Raportul menționat la alineatul (2) include informații detaliate cu privire la costurile suportate și informații cu privire la orice riscuri care ar putea avea un impact asupra costurilor totale ale aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie care trebuie să fie suportate din bugetul general al Uniunii. De asemenea, raportul include informații detaliate cu privire la implementarea din punct de vedere tehnic a proiectului și la orice probleme tehnice și riscuri care ar putea avea un impact asupra dezvoltării generale și a punerii în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie.

4.După finalizarea etapei de dezvoltare a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, eu-LISA prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în care explică modul în care au fost atinse obiectivele, în special cele legate de planificare și de costuri, și justifică eventualele divergențe.

5.Până la... [cinci ani de la punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie], Comisia efectuează o evaluare globală a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie și a utilizării acesteia. Raportul de evaluare globală întocmit pe această bază include o evaluare a aplicării prezentului regulament și o examinare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele stabilite și a impactului asupra drepturilor fundamentale. Raportul include, de asemenea, o evaluare globală care să stabilească dacă raționamentul care stă la baza funcționării aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie este în continuare valabil și care se referă la caracterul adecvat al caracteristicilor tehnice ale aplicației, la securitatea aplicației și la orice implicații pentru operațiunile viitoare. Evaluarea include recomandările necesare. Comisia transmite raportul Parlamentului European, Consiliului, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Articolul 19

Grupul consultativ

Responsabilitățile Grupului consultativ pentru interoperabilitate al eu-LISA menționat la articolul 75 din Regulamentul (UE) 2019/817 se extind pentru a include aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie. Grupul consultativ se reunește periodic până la punerea în funcțiune a aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie. După fiecare reuniune, grupul consultativ prezintă un raport Consiliului de administrație al programului. Grupul consultativ furnizează eu-LISA cunoștințele de specialitate legate de aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie, în special în contextul pregătirii programului său de lucru anual și al raportului său anual de activitate. De asemenea, acesta furnizează expertiză tehnică pentru a asista Consiliul de administrație al programului în îndeplinirea sarcinilor sale și monitorizează stadiul de pregătire a statelor membre.

Articolul 20

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 12 alineatul (1) se aplică de la [douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a actului de punere în aplicare menționat la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 2252/2004].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg,

(1)    În prezentul document, frontierele externe se referă la frontierele externe ale spațiului Schengen.

(2)    Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).

(3)    Regulamentul (UE) 2017/458 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește consolidarea verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe (JO L 74, 18.3.2017, p. 1).

(4)    Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).

(5)    Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20).

(6)    Statistici furnizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).

(7)    SWD(2022) 422 final, p. 3.

(8)    Indicele economiei și societății digitale (DESI): Indicele economiei și societății digitale (DESI) | Conturarea viitorului digital al Europei (europa.eu) .

(9)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient” (COM/2021/277 final).

(10)    Articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 8 alineatul (3) litera (a) punctul (i) al doilea paragraf și articolul 8 alineatul (3) litera (g) punctul (i) al doilea paragraf din Codul frontierelor Schengen.

(11)    Acest lucru a fost observat în mai multe evaluări Schengen recente.

(12)    În timpul evaluărilor Schengen au fost observate, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește inspecția fizică a documentelor de călătorie în mai multe state membre. Acest lucru se poate datora capacităților insuficiente, în special în perioadele de vârf, lipsei de formare sau lipsei de echipamente de inspecție.

(13)    Pe baza datelor raportate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în documentul său intitulat „European Union Document Fraud, Risk Analysis for 2023” (Fraudarea documentelor emise în Uniunea Europeană, Analiza riscurilor pentru 2023). „Documente frauduloase” este un termen generic care acoperă documentele falsificate, documentele contrafăcute și documentele autentice utilizate de o altă persoană decât titularul de drept (fals privind identitatea, bazat pe asemănare).    
„Documente contrafăcute” se referă la documente care au fost produse în mod ilegal de la zero pentru a imita îndeaproape un document autentic.     
„Documente falsificate” se referă la documente care au fost eliberate de o autoritate legitimă, dar care au fost modificate ilegal într-un anumit mod, de exemplu prin schimbarea fotografiei, a paginilor sau a datelor ori prin compromiterea ștampilelor de intrare/ieșire. Pe lângă pașapoarte și cărți de identitate, cifrele includ permisele de ședere și vizele.

(14)    Digital Travel Credentials (DTC), Virtual Component Data Structure and PKI Mechanisms, Technical report version 1.2 [Credențialele digitale de călătorie (CDC), Structura datelor componente virtuale și mecanismele PKI, Raport tehnic, versiunea 1.2], octombrie 2020.

(15)    Raja Rajavartiolaitos, „Finland and Croatia are testing digital travel credentials in external border traffic in a DTC Pilot project” (Finlanda și Croația testează credențialele digitale de călătorie în traficul de la frontierele externe în cadrul unui proiect-pilot privind CDC), 3.2.2023, disponibil online la adresa: https://raja.fi/-/suomi-ja-kroatia-kokeilevat-digitaalisen-matkustusasiakirjan-kayttoa-ulkorajaliikenteessa-dtc-pilottiprojektissa?languageId=en_US ; Guvernul Țărilor de Jos, „Dutch participation in European DTC pilot” (Participarea Țărilor de Jos la proiectul-pilot european privind CDC), 27.10.2023, disponibil online la adresa https://www.government.nl/documents/publications/2023/02/23/dtc .

(16)    Pentru mai multe detalii, a se vedea raportul de evaluare a impactului [SWD (2024) 671 final].

(17)    Regulamentul (UE) 2023/2667 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (CE) nr. 810/2009 și (UE) 2017/2226 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 693/2003 și (CE) nr. 694/2003 ale Consiliului și a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen în ceea ce privește digitalizarea procedurii în materie de vize (JO L, 2023/2667, 7.12.2023).

(18)    Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, p. 1).

(19)    Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20).

(20)    Regulamentul (UE) XXXX/XXXX al Consiliului din XXX privind eliberarea credențialelor digitale de călătorie bazate pe cărțile de identitate și standardele tehnice aferente acestor credențiale [JO L [...], [...], p. [...], ELI: XXXX].

(21)     Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030 | Comisia Europeană (europa.eu) .

(22)    JO C 23, 23.1.2023, p. 1.

(23)    Regulamentul (UE) 2024/1183 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea cadrului european pentru identitatea digitală, JO L, 2024/1183, 30.4.2024).

(24)    Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1).

(25)    CJUE, Hotărârea din 17.10.2013, cauza C-291/12 Michael Schwarz/Stadt Bochum.

(26)    Sondajul special Eurobarometru 539, „Digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor”, septembrie 2023, disponibil online la adresa: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2967 .

(27)    SWD(2024)671 final.

(28)    SEC(2024) 670; Ares(2023)8616773.

(29)    Anexă la Recomandarea Comisiei de instituire a unui „Manual practic pentru polițiștii de frontieră (Manualul Schengen)” comun, destinat utilizării de către autoritățile competente ale statelor membre atunci când efectuează controlul la frontieră asupra persoanelor, și de înlocuire a Recomandării [C(2019) 7131 final].

(30)    Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 (JO L 160, 15.6.2022, p. 1).

(31)    Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1).

(32)    Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (JO L 188, 12.7.2019, p. 67, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1157/oj).

(33)    Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).

(34)    Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).

(35)    Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20, ELI…).

(36)    Regulamentul (UE) XXXX/XXXX al Consiliului din XXX privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (JO L XX, XXX, p. X, ELI XXX)

(37)    Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).

(38)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj ).

(39)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj ).

(40)    Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (JO L 295, 21.11.2018, p. 99).

(41)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(42)    Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(43)    JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(44)    Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(45)    JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(46)    Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(47)    JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(48)    Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(49)    [JO C …].

(50)    Regulamentul (UE) XXXX/XXXX al Consiliului din XXX privind eliberarea credențialelor digitale de călătorie bazate pe cărțile de identitate și standardele tehnice aferente acestor credențiale [JO L [...], [...], p. [...], ELI: XXXX].

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 8.10.2024

COM(2024) 670 final

ANEXĂ

la

Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie”) și de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie

{SEC(2024) 670 final} - {SWD(2024) 670 final} - {SWD(2024) 671 final} - {SWD(2024) 672 final}

ANEXĂ

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei 

☒ o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 1  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

–    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

☒ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 3   

 Gestiune directă asigurată de Comisie

– prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

☒ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

– BEI și Fondului European de Investiții;

–☒ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

– organismelor de drept public;

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de  cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif. 4	din partea țărilor AELS 5	din partea țărilor candidate și potențial candidate 6	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
4	11 10 02 – Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție („eu­LISA”)	Nedif.	NU	NU	NU	NU

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de  cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
	[XX.YY.YY.YY]		DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

4

Migrație și gestionarea frontierelor

EU-LISA				Implicații bugetare orientative*
			Anul  2027	Anul  2028	Anul  2029	Anul  2030	Anul  2031	TOTAL 28-31
□Credite operaționale
Titlul 1 Cheltuieli cu personalul	Angajamente	(1a)	0,178	1,383	2,481	2,600	2,647	9,288
	Plăți	(2a)	0,178	1,383	2,481	2,600	2,647	9,288
Titlul 2 Cheltuieli de infrastructură și de funcționare	Angajamente	(1a)
	Plăți	(2a)
Titlul 3 Cheltuieli operaționale	Angajamente	(1b)	0,550	5,517	25,492	11,133	6,803	49,494
	Plăți	(2b)	0,550	5,517	25,492	11,133	6,803	49,494
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 7
TOTAL credite  pentru eu-LISA	Angajamente	=1a+1b+3	0,728	6,900	27,972	13,732	9,450	58,782
	Plăți	=2a+2b +3	0,728	6,900	27,972	13,732	9,450	58,782

□TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	0,728	6,900	27,972	13,732	9,450			58,782
	Plăți	(5)	0,728	6,900	27,972	13,732	9,450			58,782
□TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)
TOTAL credite   la RUBRICA 4  din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+6	0,728	6,900	27,972	13,732	9,450			58,782
	Plăți	=5+6	0,728	6,900	27,972	13,732	9,450			58,782

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este menționat doar cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual.

Nevoile de finanțare suplimentare vor fi acoperite prin reducerea sumelor disponibile în cadrul facilităților tematice IMFV, protejând marjele limitate disponibile în cadrul CFM pentru viitoarele inițiative de politică sau situații de urgență, inclusiv situații de presiune exercitată de migrație.

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar  multianual

7

Cheltuieli administrative

DG HOME				Anul  2027	Anul  2028	Anul  2029	Anul  2030	Anul  2031	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)			TOTAL
Resurse umane	Angajamente	(1a)		0,534	0,534	0,534	0,534	0,534				2,670
	Plăți	(2a)		0,534	0,534	0,534	0,534	0,534				2,670
Alte cheltuieli administrative	Angajamente	(1a)
	Plăți	(2a)
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 8
TOTAL credite  pentru DG HOME	Angajamente = Plăți	=1a+1b+3		0,534	0,534	0,534	0,534	0,534				2,670

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este menționat doar cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual.

TOTAL credite   la RUBRICA 7  din cadrul financiar multianual

Total angajamente = Total plăți

=4+6

0,534

0,534

0,534

0,534

0,534

2,670

TOTAL credite  în cadrul RUBRICILOR 1-7  din cadrul financiar multianual 9	Angajamente	=4+6	1,262	7,434	28,506	14,266	9,984			61,452
	Plăți	=5+6	1,262	7,434	28,506	14,266	9,984			61,452

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este menționat doar cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual.

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale 

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările 

Anul  2027

Anul  2028

Anul  2029

Anul 2030

Anul  2030

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 10

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 Dezvoltarea aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie

– Realizare

Hardware, software, analiză, proiectare, dezvoltare, testare, pregătirea centrului de date, activități de formare ale SM

0,550

3,412

16,644

4,200

1,250

26,056

– Realizare

Costuri operaționale, Ddos + sistemul DNS mondial, licențe SW, întreținere și asistență (corectivă și adaptivă)

-

2,105

8,848

6,933

5,553

23,438

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

TOTALURI

0,550

5,517

25,492

11,133

6,803

49,494

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este menționat doar cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual.

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra resurselor umane ale eu-LISA

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Anul  2027

Anul  2028

Anul  2029

Anul  2030

Anul 2031

Posturi (ENI)
Agenți temporari (AD)	2,0	9,0	9,0	9,0	9,0
Agenți contractuali (GF IV)		8,5	10,0	11,0	11,0
Total	2,0	17,5	19,0	20,0	20,0

Calcularea costurilor salariale (milioane EUR)								Total
Agenți temporari (AD)	0,178	0,979	1,602	1,602	1,602			5,963
Agenți contractuali (GF IV)		0,404	0,879	0,998	1,045			3,325
Total	0,178	1,383	2,481	2,600	2,647			9,288

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele agenției respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul agenției respective, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate agenției care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este menționat doar cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG HOME

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		Anul  2027	Anul  2028	Anul 2029	Anul 2030	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
□Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		3	3	3	3
20 01 02 03 (în delegații)
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
01 01 01 11 (cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
□Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 11
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX01 xx yy zz   12	— la sediu
	— în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		3	3	3	3

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este menționat doar cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului cadru financiar multianual.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Trei funcționari AD sunt necesari pentru monitorizarea propunerii. Membrii personalului vor verifica conformitatea cu propunerea legislativă, vor aborda eventualele probleme legate de conformitate, vor pregăti rapoarte către Parlamentul European și Consiliu, vor evalua progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește dezvoltarea sistemului național de primire a datelor transmise prin intermediul aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, vor actualiza legislația secundară, inclusiv prin elaborarea standardelor și adoptarea actelor de punere în aplicare. Întrucât inițiativa reprezintă o activitate suplimentară față de volumul de lucru existent, este nevoie de personal suplimentar (3 ENI).

Personal extern

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–     poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

–    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

–    necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

–    nu prevede cofinanțare din partea terților

–    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

	Anul  N 13	Anul  N+1	Anul  N+2	Anul  N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)			Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 14
		Anul  N	Anul  N+1	Anul  N+2	Anul  N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

(1)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(2)    Însemnând conformitatea cu un standard tehnic internațional existent elaborat de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).

(3)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx

(4)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(5)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb

(6)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(7)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(8)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(9)    Resursele pentru eu-LISA vor fi aliniate la rezultatul negocierilor privind evaluarea la jumătatea perioadei a CFM. Impactul estimat asupra cheltuielilor și a personalului pentru 2028 și anii următori, indicat în prezenta fișă financiară legislativă, este menționat doar cu titlu ilustrativ și nu aduce atingere următorului CFM. Noile resurse umane nu vor fi compensate.

(10)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(11)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(12)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(13)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(14)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.