COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.11.2024

COM(2024) 554 final

2024/0307(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10612/21, ST 10612/21 ADD 1) din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei

2024/0307 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10612/21, ST 10612/21 ADD 1) din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În urma transmiterii de către Slovenia a planului național de redresare și reziliență („PRR”) la 30 aprilie 2021, Comisia a propus Consiliului ca acesta să fie evaluat pozitiv. Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 2 . Această decizie de punere în aplicare a fost modificată la 17 octombrie 2023 3 .

(2)La 18 octombrie 2024, Slovenia a adresat Comisiei o cerere motivată de a prezenta o propunere de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, pe motiv că, în parte, planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat parțial din cauza unor circumstanțe obiective. Pe această bază, Slovenia a prezentat un plan de redresare și reziliență modificat.

Modificări în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241

(3)Modificările care au fost aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Slovenia din cauza unor circumstanțe obiective vizează cinci măsuri.

(4)Slovenia a explicat că două măsuri nu mai sunt parțial realizabile, din cauza numărului insuficient de cereri de proiecte eligibile. Este vorba despre ținta 5 de la investiția D (Restructurarea eficientă din punct de vedere energetic a sistemelor de termoficare centralizate prin utilizarea surselor regenerabile de energie) din cadrul componentei 1 (Surse regenerabile de energie și eficiența energetică) și, respectiv, ținta 27 de la investiția B (Renovarea durabilă a clădirilor) din cadrul componentei 2 (Renovarea durabilă a clădirilor). Din acest motiv, Slovenia a solicitat eliminarea țintei 27. În plus, Slovenia a solicitat prelungirea termenului de punere în aplicare a țintei 5. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(5)Slovenia a solicitat, de asemenea, utilizarea resurselor eliberate prin eliminarea țintei 27 în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241 pentru a mări nivelul de punere în aplicare a unei măsuri. Este vorba despre ținta 5 de la investiția D (Restructurarea eficientă din punct de vedere energetic a sistemelor de termoficare centralizate prin utilizarea surselor regenerabile de energie) din cadrul componentei 1 (Surse regenerabile de energie și eficiența energetică). Din acest motiv, Slovenia a solicitat mărirea nivelului necesar de punere în aplicare a țintei 5. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(6)Slovenia a explicat că o măsură nu mai este parțial realizabilă din cauza perturbărilor lanțului de aprovizionare. Este vorba despre țintele 24 și, respectiv, 25 de la investiția B (Renovarea durabilă a clădirilor) din cadrul componentei 2 (Renovarea durabilă a clădirilor). Din acest motiv, Slovenia a solicitat eliminarea țintei 24. În plus, Slovenia a solicitat eliminarea țintei 25. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(7)Slovenia a explicat că o măsură nu mai este parțial realizabilă din cauza inundațiilor de anul trecut din țară, care au condus la întârzieri în pregătirea și implementarea proiectelor. Este vorba despre ținta 35 de la investiția F (Reducerea riscurilor de inundații și reducerea riscului de alte dezastre legate de climă) din cadrul componentei 3 (Un mediu curat și sigur). Pe această bază, Slovenia a solicitat prelungirea calendarului de punere în aplicare a țintei menționate anterior. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(8)Slovenia a explicat că o măsură a fost modificată pentru a implementa alternative mai bune în vederea atingerii nivelului de ambiție inițial al măsurii. Este vorba despre țintele 157 și 158 din investiția E (Transformarea cuprinzătoare a educației verzi și digitale) din cadrul componentei 12 (Consolidarea competențelor, în special a competențelor digitale și a celor necesare pentru profesiile viitorului și tranziția verde). În lumina acestor considerente, Slovenia a solicitat modificarea țintelor menționate anterior. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(9)Slovenia a explicat că o măsură a fost modificată pentru a pune în aplicare o alternativă mai bună care să permită reducerea sarcinii administrative, menținându-se totodată obiectivele măsurii respective. Este vorba de reforma A (Măsuri structurale de consolidare a rezilienței pieței forței de muncă) din cadrul componentei 10 (Piața forței de muncă – măsuri de reducere a impactului tendințelor structurale negative). În lumina acestor considerente, Slovenia a solicitat modificarea descrierii reformei. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(10)Comisia consideră că motivele prezentate de Slovenia justifică modificarea (modificările) aduse în temeiul articolului 21 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, iar Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

Distribuția jaloanelor și a țintelor

(11)Distribuția jaloanelor și a țintelor în tranșe ar trebui modificată pentru a se ține seama de modificările aduse planului și de calendarul orientativ prezentat de Slovenia.

Corectarea erorilor materiale

(12)În textul deciziei de punere în aplicare a Consiliului au fost identificate două erori materiale care afectează un jalon și o țintă din cadrul a două măsuri și a două componente diferite. Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată pentru a corecta aceste erori materiale, care nu reflectă conținutul planului de redresare și reziliență prezentat Comisiei la 20 aprilie 2021, astfel cum a fost convenit între Comisie și Slovenia. Eroarea materială privește jalonul 15 de la investiția E (Transformarea cuprinzătoare a educației verzi și digitale) din cadrul componentei 1 (Surse regenerabile de energie și eficiența energetică). Cealaltă eroare materială privește ținta 106 de la investiția J (Digitalizarea educației și a științei) din cadrul componentei 7 (Transformarea digitală a sectorului public și a administrației publice). Aceste rectificări nu afectează punerea în aplicare a măsurilor în cauză.

Evaluarea Comisiei

(13)Comisia a evaluat planul de redresare și reziliență modificat în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(14)Comisia consideră că modificările prezentate de Slovenia nu afectează evaluarea pozitivă a planului de redresare și reziliență prevăzută în Decizia de punere în aplicare a Consiliului (ST 10612/21; ST 10612/21 ADD 1) din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (a), (b), (c), (d), (da), (db), (e), (f), (g), (h), (i), (j) și (k).

Evaluare pozitivă

(15)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență modificat, care a constatat că planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) și cu anexa V la regulamentul respectiv, ar trebui stabilite reformele și proiectele de investiții necesare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, sub formă de sprijin financiar nerambursabil.

Contribuția financiară

(16)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat al Sloveniei sunt de 2 685 886 000 EUR. Întrucât cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat este mai mare decât contribuția financiară maximă actualizată disponibilă pentru Slovenia, contribuția financiară stabilită în conformitate cu articolul 20 alineatul (4), alocată planului de redresare și reziliență modificat al Sloveniei, ar trebui să fie egală cu cuantumul total al contribuției financiare maxime disponibile pentru planul de redresare și reziliență modificat al Sloveniei. Acest cuantum este egal cu 1 612 948 340 EUR.

Împrumuturi

(17)Sprijinul sub formă de împrumut pus la dispoziția Sloveniei, în valoare de maximum 1 072 370 000 EUR, rămâne neschimbat.

(18)Prin urmare, Decizia de punere în aplicare ale Consiliului (ST 10612/21, ST 10612/21 ADD 1) din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei ar trebui modificată în consecință. Din motive de claritate, anexa la respectiva decizie de punere în aplicare a Consiliului ar trebui înlocuită în întregime,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei se modifică după cum urmează:

(1) Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Slovenia.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    Documentele ST 10612/21, ST 10612/21 ADD 1.

(3)    Documentele ST 13615/23, ST 13615/23 REV 1 (en), ST 13615/23 ADD 1 REV1.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.11.2024

COM(2024) 554 final

ANEXĂ

la

Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10612/21, ST 10612/21 ADD 1) din 28 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1: ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează mai multe provocări cu care se confruntă producătorii și consumatorii de energie din surse regenerabile din Slovenia, precum și sistemele de încălzire centralizată vechi și ineficiente, pierderile din sistemul de distribuție a energiei electrice și utilizarea limitată a sistemelor de gestionare a energiei.

Obiectivele componentei sunt creșterea utilizării surselor regenerabile de energie, îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reformele care sprijină investițiile includ modificări în materie de reglementare menite să deblocheze potențialul de producție al energiei din surse regenerabile, să consolideze rețeaua de energie electrică și să îmbunătățească eficiența energetică în economie. Investițiile sprijinite de aceste reforme se referă la creșterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile de energie, la reducerea pierderilor din rețeaua de energie electrică și la promovarea măsurilor de eficiență energetică în industrie.

Aceste investiții și reforme contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în ultimii doi ani pentru a „concentra politica economică legată de investiții pe [...] tranziția energetică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și pentru a „pune accentul pe investițiile pentru tranziția verde [...], în special pe producția și utilizarea energiei curate și eficiente, pe infrastructura de mediu” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

A.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Reforma promovării surselor regenerabile de energie în Slovenia

Obiectivul reformei este accelerarea introducerii tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice. Reforma sprijină, de asemenea, contribuția națională la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile.

Reforma se pune în aplicare prin intrarea în vigoare a Legii privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile de energie. Legea sprijină accelerarea și apariția unor proiecte suplimentare privind energia din surse regenerabile prin eliminarea anumitor bariere juridice și administrative în domeniul amenajării teritoriului și prin stabilirea unui punct unic de contact pentru a sprijini clienții în toate procedurile de instalare și exploatare a surselor regenerabile de energie. Reforma ține seama, de asemenea, de rezultatele unei cartografieri a biodiversității privind potențialul surselor regenerabile de energie pe întreg teritoriul Republicii Slovenia.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C: Eficiența energetică în economie

Obiectivul reformei este de a spori potențialul de eficiență energetică al industriei din Slovenia.

Reforma promovează digitalizarea raportării și a monitorizării eficienței energetice. Un plan de acțiune pentru gestionarea eficienței energetice în economie prevede introducerea unei metode digitalizate de raportare a datelor privind auditurile energetice efectuate de întreprinderi, precum și monitorizarea economiilor de energie potențiale și realizate. Atât întreprinderile supuse obligației de a efectua audituri energetice în temeiul Legii privind eficiența energetică, cât și întreprinderile care nu fac în prezent obiectul legii utilizează metoda digitalizată de raportare. Planul de acțiune prevede, de asemenea, ca instituțiile relevante să includă o cerință privind raportarea și punerea în aplicare a auditurilor energetice pentru întreprinderile care beneficiază de sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Reforma urmărește să faciliteze raportarea datelor de către întreprinderi prin digitalizare, precum și să îmbunătățească și să armonizeze raportarea și monitorizarea datelor în domeniul eficienței energetice, permițând o mai bună evaluare a impactului măsurilor de eficiență energetică.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția D: Restructurarea eficientă din punct de vedere energetic a sistemelor de termoficare prin utilizarea surselor regenerabile de energie

Obiectivul acestei investiții este de a spori eficiența energetică a sistemelor de încălzire centralizată. O evaluare efectuată în 2017 a concluzionat că doar aproximativ două treimi din sistemele de încălzire centralizată s-au calificat drept sisteme eficiente din punct de vedere energetic.

Această investiție va spori eficiența energetică a sistemelor de încălzire centralizată printr-o capacitate suplimentară de 27 MW de surse regenerabile de energie în sistemele de încălzire centralizată. Investiția este pusă în aplicare printr-o cerere de propuneri lansată în 2022 și exclude utilizarea biomasei cu încălcarea cerințelor Directivei (UE) 2018/2001.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, modernizarea sistemului eficient de încălzire centralizată nu utilizează combustibilii fosili ca sursă de căldură, ci se bazează exclusiv pe surse regenerabile.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția F: Consolidarea rețelei de distribuție a energiei electrice (stații de transformare)

Obiectivul investiției este de a moderniza rețeaua de distribuție a energiei electrice în conformitate cu creșterea consumului de energie electrică din surse regenerabile și de a permite conectarea instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile, a pompelor de căldură și a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice.

Investiția constă în construirea și punerea în funcțiune a 838 noi stații de transformare.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția G: Investiții pentru creșterea eficienței energetice în economie

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți raportarea și monitorizarea eficienței energetice în economie.

Investiția constă în crearea unui instrument digital de raportare prin care întreprinderilor li se atribuie un card electronic pentru raportarea și monitorizarea punerii în aplicare a auditurilor energetice. Cel puțin 20 de societăți primesc un card electronic privind eficiența energetică.

Obiectivul legat de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

A.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

A.3.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma B: Reforma aprovizionării cu energie electrică pentru promovarea surselor regenerabile de energie

Obiectivele reformei sunt de a îmbunătăți integrarea în rețea a instalațiilor de energie din surse regenerabile și a consumului dispecerizabil.

Reforma constă în intrarea în vigoare a Legii privind aprovizionarea cu energie electrică, care prevede măsuri de asigurare a unei funcționări sigure a rețelelor, inclusiv implementarea serviciilor de rețele inteligente, precum și măsuri de conectare a noilor capacități, inclusiv a răspunsului părții de consum și a instalațiilor de stocare a energiei.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția E: Producția de energie electrică din surse regenerabile de energie

Obiectivul investiției este instalarea de noi capacități de producție de energie din surse regenerabile printr-o cerere de propuneri competitivă neutră din punct de vedere tehnologic între diferite tehnologii (geotermale și hidroelectrice) și tehnologie solară pentru clădirile publice. Proiectele trebuie să respecte anexele relevante la Regulamentul delegat (UE) [C (2021) 2800 final] al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 privind taxonomia.

Investiția constă în granturi pentru construirea instalațiilor selectate, cu obiectivul de a instala o capacitate de producție de energie din surse regenerabile de 30 MW sau volumul maxim compatibil cu cererea de propuneri fiind deținut în condiții concurențiale.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de jaloanele și țintele care trebuie atinse de Slovenia. În special, trebuie demonstrată conformitatea deplină și de fond cu dispozițiile legale aplicabile. Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția F: Consolidarea rețelei de distribuție a energiei electrice (rețea de joasă tensiune)

Obiectivul investiției este de a moderniza rețeaua de distribuție a energiei electrice în conformitate cu creșterea consumului de energie electrică din surse regenerabile și de a permite conectarea instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile, a pompelor de căldură și a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice.

Investiția constă în construirea și punerea în funcțiune a unei noi rețele de joasă tensiune cu o lungime de cel puțin 1 300 de kilometri.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

A.4.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

B: COMPONENTA 2: RENOVAREA DURABILĂ A CLĂDIRILOR

În planul său național privind energia și clima, Slovenia estimează nevoi de investiții în valoare de aproximativ 9 500 000 000 EUR pentru renovarea clădirilor în perioada 2021-2 030, cu scopul de a reduce consumul final de energie al clădirilor cu 20 % și emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri cu cel puțin 70 % până în 2030 comparativ cu 2005.

Obiectivul acestei componente a planului sloven de redresare și reziliență este de a promova renovarea aprofundată a clădirilor, cu accent pe parcul imobiliar public, pentru a obține o reducere a consumului de energie cu cel puțin 30 % în comparație cu emisiile ex ante.

Aceste investiții și reforme contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în ultimii doi ani pentru a „concentra politica economică legată de investiții pe [...] tranziția energetică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și pentru a „pune accentul pe investițiile pentru tranziția verde, în special pe producția și utilizarea energiei curate și eficiente, pe infrastructura de mediu” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

B.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Reforma planificării și finanțării renovării energetice a clădirilor din sectorul public

Reforma definește abordări, politici și măsuri de renovare eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a promova renovări aprofundate ale clădirilor, inclusiv măsuri de orientare a deciziilor de investiții ale persoanelor fizice, ale industriei construcțiilor și ale instituțiilor financiare, precum și o evaluare a economiilor de energie preconizate și a beneficiilor mai ample, astfel cum se prevede în noua strategie de renovare pe termen lung.

În special, reforma instituie o interdicție legală privind proiectarea și instalarea de păcură, păcură (păcură) și cazane pe cărbune pentru încălzire în clădirile noi. Această parte a reformei este pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a unei legi până la 30 iunie 2023.

Reforma include, de asemenea, aprobarea și publicarea unui plan de acțiune pentru renovarea energetică a clădirilor publice, elaborat până la 31 decembrie 2025, care include cel puțin o analiză a parcului imobiliar, o analiză a nevoilor sectorului public, luarea în considerare a asigurării continuității serviciilor în timpul renovării clădirilor și măsuri concrete în renovarea clădirilor, inclusiv identificarea posibilelor surse de finanțare.

Investiția B: Renovarea durabilă a clădirilor

Obiectivul investiției se axează pe renovarea energetică a clădirilor publice și acoperă, de asemenea, renovarea energetică a clădirilor rezidențiale aflate în proprietate publică.

Pentru toate investițiile, se asigură economii totale de energie de cel puțin 30 %, comparativ cu emisiile ex ante, cu excepția investițiilor în implementarea modernizărilor individuale ale sistemelor tehnice ale clădirilor, cum ar fi sistemele de climatizare și de ventilație.

Investițiile acoperă costurile pentru izolarea termică a clădirii, echipamentele eficiente din punct de vedere energetic (ferestre, geamuri, uși), sistemele de răcire și ventilare, sistemele de iluminat și control eficiente din punct de vedere energetic. Lucrările asigură, de asemenea, standarde înalte de sănătate și de mediu, abordând, printre altele, prevenirea dezastrelor și protecția împotriva pericolelor legate de climă, eliminarea și protecția împotriva substanțelor nocive, protecția împotriva incendiilor și siguranța seismică. Se preconizează că renovarea clădirilor publice va include îmbunătățirea accesibilității acestora pentru persoanele cu handicap.

Întrucât Slovenia este una dintre țările europene cele mai expuse riscului seismic, renovarea energetică se efectuează în paralel cu renovarea seismică pentru a asigura o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și un efect de lungă durată al investiției. Lucrările respectă, de asemenea, estetica și calitatea arhitecturală a clădirii, ținând seama de eventualele cerințe de protecție culturală a renovării în cazul clădirilor care aparțin patrimoniului cultural.

Sunt eligibile următoarele categorii de clădiri:

·Clădiri de importanță administrativă excepțională din cauza epidemiei de COVID-19;

·Clădiri de mare importanță socială din cauza epidemiei de COVID-19;

·Clădiri care necesită modernizarea individuală a sistemelor tehnice ale clădirilor;

·Clădiri rezidențiale cu mai multe apartamente aflate în proprietate publică.

Renovările se finalizează până la 30 iunie 2026.

B.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

B.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Investiția B: Continuarea renovării durabile a clădirilor

Obiectivul investiției se axează pe renovarea energetică a clădirilor publice.

Pentru toate proiectele, se asigură economii totale de energie de cel puțin 30 %, comparativ cu emisiile ex ante, cu excepția investițiilor în implementarea modernizărilor individuale ale sistemelor tehnice ale clădirilor, cum ar fi sistemele de climatizare și de ventilație.

Investițiile acoperă costurile pentru izolarea termică a clădirii, echipamentele eficiente din punct de vedere energetic (ferestre, geamuri, uși), sistemele de răcire și ventilare, sistemele de iluminat și control eficiente din punct de vedere energetic. Lucrările asigură, de asemenea, standarde înalte de sănătate și de mediu, abordând, printre altele, prevenirea dezastrelor și protecția împotriva pericolelor legate de climă, eliminarea și protecția împotriva substanțelor nocive, protecția împotriva incendiilor și siguranța seismică. Se preconizează că renovarea clădirilor publice va include îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu handicap.

Întrucât Slovenia este una dintre țările europene cele mai expuse riscului seismic, renovările energetice se efectuează în paralel cu renovarea seismică, pentru a asigura o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și un efect de lungă durată al investiției. Lucrările respectă, de asemenea, calitatea estetică și arhitecturală a clădirii, ținând seama de eventualele cerințe de protecție culturală a renovării în cazul clădirilor care aparțin patrimoniului cultural.

Sunt eligibile următoarele categorii de clădiri:

·Clădiri de importanță administrativă excepțională din cauza epidemiei de COVID-19;

·Clădiri de mare importanță socială din cauza epidemiei de COVID-19;

·Clădiri care necesită modernizarea individuală a sistemelor tehnice ale clădirilor

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

B.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

C. COMPONENTA 3: UN MEDIU CURAT ȘI SIGUR

Slovenia se confruntă cu nevoi substanțiale de investiții în ceea ce privește protecția împotriva dezastrelor provocate de schimbările climatice din cauza tendinței tot mai mari a fenomenelor meteorologice extreme și, în special, a inundațiilor. Astfel de dezastre provocate de schimbările climatice pun în pericol ponderea ridicată a populației slovene care trăiește în zone cu riscuri semnificative de inundații și provoacă daune economice semnificative.

În plus, pierderile de apă rămân peste media UE. Astfel de scurgeri reprezintă o risipă de apă de suprafață și subterană și au ca rezultat un consum mai mare de energie în scopul tratării și distribuției apei. Acestea generează, de asemenea, riscuri sporite de contaminare a apei.

Obiectivul acestei componente a planului sloven de redresare și reziliență este de a pune în aplicare o abordare coordonată pentru prevenire, pregătire, răspuns și redresare în caz de dezastre naturale legate de climă, în special prin îmbunătățirea infrastructurii și a organizării, cercetării, sensibilizării și formării aferente. Componenta urmărește, de asemenea, să îmbunătățească gestionarea apei.

Aceste investiții și reforme contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în ultimii doi ani pentru a „concentra politica economică legată de investiții pe [...] tranziția energetică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și pentru a „pune accentul pe investițiile pentru tranziția verde [...], în special pe producția și utilizarea energiei curate și eficiente, pe infrastructura de mediu” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Această componentă contribuie la conservarea mediului și la adaptarea la schimbările climatice, consolidând astfel reziliența ecologică, socială și economică.

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

C.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A. Consolidarea pregătirii și a răspunsului în caz de dezastre provocate de schimbările climatice

Reforma definește organizarea și răspunsul la dezastrele generate de schimbările climatice prin crearea unor unități de răspuns modulare specializate și instruite pentru a răspunde la dezastrele legate de climă la nivel național, regional și local, redefinind în același timp rolul unităților existente. Structura abordează dezastrele legate de climă care prezintă cel mai mare risc pentru Slovenia, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere de mari dimensiuni.

Reforma este pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a unei noi rezoluții privind programul național de protecție împotriva catastrofelor naturale și de altă natură până la 31 decembrie 2023. Până la 30 iunie 2026, se preconizează că întregul teritoriu al Sloveniei și întreaga populație, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile, vor fi acoperite de noua structură organizațională.

Reforma C. Refacerea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice și ale dezastrelor legate de climă asupra biodiversității forestiere reziliente

Reforma privind protecția și refacerea pădurilor răspunde recomandărilor Comisiei privind planul strategic al politicii agricole comune a Sloveniei [SWD (2020) 394] prin reducerea riscului de introducere și răspândire a organismelor dăunătoare forestiere în timpul refacerii pădurilor și prin asigurarea unei supravegheri de specialitate prin urmărirea transparentă a originii și a diversității genetice a materialului forestier de reproducere, care permite pădurilor viitoare să se adapteze la mediul în schimbare, în special prin menținerea sănătății și adaptabilității pădurilor la schimbările climatice. Reforma contribuie la obținerea unei stări bune a habitatelor și a speciilor legate de păduri pentru a îmbunătăți serviciile ecologice și biodiversitatea și pentru a consolida reziliența la amenințări precum impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor.

Normele privind condițiile de înscriere în registrul furnizorilor și alte obligații relevante ale furnizorilor și cerințele pentru comercializarea materialului forestier de reproducere se modifică pentru a se asigura calitatea adecvată a materialului forestier de reproducere. Normele privind certificatele pentru materialul forestier de reproducere se modifică pentru a îmbunătăți urmărirea și supravegherea de către experți.

Reforma se pune în aplicare de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Alimentației, prin modificarea Normelor privind condițiile de înscriere în registrul furnizorilor și alte obligații ale furnizorilor și cerințe privind comercializarea materialului forestier de reproducere până la 31 decembrie 2022.

Investiția E. Reziliența socială și economică la dezastrele legate de climă din Republica Slovenia

Investiția instituie centre dedicate pentru măsurile de prevenire, pregătire și răspuns la dezastrele provocate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere de mari dimensiuni. Acesta include cursuri de formare pentru forțele de protecție civilă pentru a asigura acțiuni integrate, precum și măsuri de sensibilizare a publicului larg. Acesta acoperă, de asemenea, digitalizarea centrului construit pentru un răspuns coordonat și modernizarea numărului de urgență 112.

Construirea infrastructurilor necesare eficiente din punct de vedere energetic trebuie să țină seama de necesitatea de a localiza spațiile într-o zonă adecvată, expusă riscurilor relevante legate de climă. Aceasta se realizează de către Ministerul Apărării prin licitații publice competitive, ținând seama de cerințele în materie de achiziții publice ecologice.

Investiția acoperă, de asemenea, cursuri de formare pentru a face față riscurilor specifice, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere de mari dimensiuni, în perioada 2025-2026, precum și activități de sensibilizare în rândul diferitelor grupuri-țintă ale populației în perioada 2021-2026.

Obiectivele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția F. Reducerea riscurilor de inundații și reducerea riscului pentru alte dezastre legate de climă

Investițiile pentru prevenirea riscurilor de inundații includ măsuri de protecție împotriva inundațiilor, cum ar fi sistemele de retenție a apei și extinderea zonelor de scurgere existente, în cazul în care acest lucru este fezabil. Ele acordă prioritate, în măsura posibilului, soluțiilor bazate pe natură și infrastructurilor verzi. În plus, investițiile specifice vizează riscul de alunecări de teren.

Soluțiile bazate pe natură sunt incluse printre criteriile de selecție a proiectelor și sunt prioritizate acolo unde este posibil. Proiectele trebuie să respecte anexele relevante la regulamentele delegate aplicabile ale Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 privind taxonomia.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de jaloanele și țintele care trebuie atinse de Slovenia. În special, trebuie demonstrată conformitatea deplină și de fond cu dispozițiile legale aplicabile.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția G. Centrul pentru semințe, pepiniere și protecția pădurilor

Obiectivul investiției este de a spori cantitatea, calitatea și reziliența pe termen lung a pădurilor din UE, în special împotriva incendiilor, a dăunătorilor și a altor amenințări care ar putea crește din cauza schimbărilor climatice. Practicile forestiere favorabile biodiversității sunt dezvoltate în continuare, cu accent pe conservarea genetică și diversitatea genetică.

Construirea infrastructurilor de cercetare necesare eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv a unui departament pentru semințe forestiere, a unui departament pentru pepiniere de arbori și a unui departament de protecție a pădurilor, ține seama de necesitatea de a concentra infrastructura și baza de cunoștințe pentru continuarea inovării, dezvoltării și cercetării în acest domeniu.

Acesta este pus în aplicare de Institutul Forestier sloven prin intermediul unor licitații publice, ținând seama de cerințele în materie de achiziții publice ecologice.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția H. Proiecte de evacuare și tratare a apelor urbane reziduale 

Investiția finanțează construirea de sisteme suplimentare de tratare a apelor reziduale de la un capăt la altul cu un consum net de energie egal cu zero și reînnoirea unui sistem suplimentar de tratare a apelor uzate front-end pentru a duce la o scădere a consumului mediu de energie cu cel puțin 10 % (exclusiv prin măsuri de eficiență energetică și nu prin modificări semnificative sau modificări ale sarcinii). Investițiile se axează pe proiecte privind sistemele de tratare a apelor reziduale care contribuie la siturile Natura 2 000 și la zonele de protecție a apelor.

Investiția va fi pusă în aplicare prin granturi acordate municipalităților pentru proiecte selectate de Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului prin intermediul unei cereri de proiecte specifice.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția I. Proiecte privind alimentarea cu apă potabilă și economiile de apă potabilă

Obiectivul investiției este de a aborda pierderile de apă din Slovenia, care rămân semnificative din cauza vechimii infrastructurii de apă.

Investiția constă în construirea de sisteme de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de relocare a infrastructurii (ILI) ≤ 1,5 și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu mai mult de 20 % sau pentru a reduce scurgerile cu mai mult de 20 %.

Investiția va fi pusă în aplicare prin granturi acordate municipalităților pentru proiecte selectate de Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului prin intermediul unei cereri de proiecte specifice.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

C.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

C.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma B. Consolidarea prevenirii în vederea creșterii siguranței împotriva inundațiilor

Reforma abordează în mod specific riscul de inundații, care se numără printre cele mai relevante riscuri legate de schimbările climatice pentru Slovenia.

Intrarea în vigoare a unui nou plan de gestionare a riscului de inundații accelerează planificarea și punerea în aplicare a măsurilor și proiectelor care contribuie la prevenirea consecințelor inundațiilor. Elementele-cheie ale reformei sunt instituirea unui serviciu de control fluvial și introducerea unor soluții automatizate pentru sistemele de control. Direcția Apă din Republica Slovenia este reorganizată pentru a realiza descentralizarea și optimizarea proceselor.

Un plan de gestionare a riscului de inundații pentru perioada 2022-2026 intră în vigoare până la 31 decembrie 2022 și se asigură că gestionarea riscului de inundații devine o sarcină permanentă cu resurse specifice din bugetul național. Reforma promovează investițiile viitoare prin soluții bazate pe natură și infrastructuri verzi.

Reforma D. Creșterea eficienței funcționării serviciilor publice de protecție a mediului

Reforma abordează principala provocare reprezentată de pierderile din gestionarea apei în Slovenia, prin îmbunătățirea organizării și a controlului serviciului public și prin asigurarea sustenabilității finanțării modernizării infrastructurii. Reforma modernizează standardul pentru furnizarea serviciului public pentru a spori eficiența gestionării apei și pentru a permite sistemele de reutilizare.

Reforma asigură sustenabilitatea pe termen lung a finanțării investițiilor în infrastructură prin revizuirea raportului cost-eficacitate al tarifelor și taxelor pentru utilizarea apei. Un alt obiectiv-cheie al reformei este modernizarea sistemului de informații pentru monitorizarea și raportarea activității furnizorilor de servicii publice.

Reforma se pune în aplicare prin modificarea regulamentelor privind punerea în aplicare a serviciilor publice și intrarea în vigoare a unei noi Legi privind utilitățile publice pentru protecția mediului până la 31 decembrie 2023.

Investiția F. Reducerea în continuare a riscurilor de inundații și reducerea riscului pentru alte dezastre legate de climă

Având în vedere deficitul mare de investiții, componenta include investiții suplimentare pentru a preveni riscurile de inundații.

Investițiile pentru prevenirea riscurilor de inundații includ măsuri de protecție împotriva inundațiilor, cum ar fi sistemele de retenție a apei și extinderea zonelor de scurgere existente, acolo unde acest lucru este fezabil, și acordă prioritate, în măsura posibilului, soluțiilor bazate pe natură și infrastructurilor verzi. În acest scop, soluțiile bazate pe natură se includ printre criteriile de selecție a proiectelor și se acordă prioritate, dacă este posibil.

Proiectele trebuie să respecte anexele relevante la regulamentele delegate aplicabile ale Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 privind taxonomia.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de jaloanele și țintele care trebuie atinse de Slovenia. În special, trebuie demonstrată conformitatea deplină și de fond cu dispozițiile legale care se aplică.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția H. Alte proiecte pentru evacuarea, tratarea și reutilizarea apelor urbane reziduale

Investiția finanțează construirea de sisteme suplimentare de tratare a apelor reziduale de la un capăt la altul cu un consum net de energie egal cu zero și reînnoirea unui sistem suplimentar de tratare a apelor uzate front-end pentru a duce la o scădere a consumului mediu de energie cu cel puțin 10 % (exclusiv prin măsuri de eficiență energetică și nu prin modificări semnificative sau modificări ale sarcinii). Investițiile se axează pe proiecte privind sistemele de tratare a apelor reziduale care contribuie la siturile Natura 2 000 și la zonele de protecție a apelor.

Investiția se realizează prin împrumuturi pe termen lung la rate favorabile ale dobânzii acordate municipalităților pentru proiectele selectate de Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului prin intermediul unei cereri de proiecte specifice.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția I. Furnizarea de noi proiecte de alimentare cu apă potabilă și de economisire a apei potabile

Investiția trebuie să construiască sisteme suplimentare de alimentare cu apă potabilă cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de relocare a infrastructurii (ILI) ≤ 1,5 și să renoveze sistemele existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu mai mult de 20 % sau pentru a reduce scurgerile cu mai mult de 20 %.

Investiția este pusă în aplicare de municipalități pentru proiectele selectate de Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului prin intermediul unei cereri de proiecte specifice.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

C.4.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

D. COMPONENTA 4: TRANSPORTUL DURABIL

Dependența ridicată de transportul rutier și de autoturisme și utilizarea redusă a transportului public contribuie în mod semnificativ la emisiile de dioxid de carbon ale Sloveniei. Emisiile din transporturi sunt responsabile pentru 42,7 % din totalul emisiilor de CO2 din Slovenia în 2018, cu mult peste media UE (32,6 %), și continuă să crească în termeni absoluți.

Obiectivul acestei componente a planului sloven de redresare și reziliență este de a promova utilizarea transportului public, a transportului feroviar de călători și de marfă, utilizarea combustibililor alternativi în transporturi, precum și transformarea digitală a transportului feroviar și rutier.

Aceste investiții și reforme contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în ultimii doi ani pentru a „concentra politica economică legată de investiții pe [...] tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și tranziția energetică, transportul durabil, în special transportul feroviar” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și „pentru a concentra investițiile pe [...] transportul durabil” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

D.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A. Reforma organizării transportului public de călători

Transportul public din Slovenia a fost grav afectat în timpul pandemiei de COVID-19, cu o scădere cu 75 % a numărului de pasageri în 2020.

Această reformă urmărește să promoveze și să sporească accesibilitatea și competitivitatea transportului public pentru a se redresa după pandemie. Reforma instituie un operator public integrat de călători la nivel național, care sprijină integrarea transportului public feroviar și cu autobuzul cu transportul interurban, urban, școlar și al forței de muncă. Se preconizează că reforma va îmbunătăți în mod semnificativ standardul de accesibilitate pentru transportul public.

Reforma se pune în aplicare prin intrarea în vigoare a unei noi legi privind transportul public de călători și prin instituirea și punerea în funcțiune a unui nou operator de transport public integrat de către Ministerul Mediului, Climei și Energiei până la 31 decembrie 2023. Se preconizează că acest lucru se va reflecta în creșterea serviciilor publice de transport de călători până la 30 iunie 2025.

Reforma B. Reforma privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Scopul reformei este de a spori utilizarea combustibililor alternativi în transportul intern și transfrontalier și de a reduce ponderea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor poluante generate de transporturi. În special, reforma desemnează o entitate care să coordoneze nevoile sectoarelor transporturilor și energiei, care să asigure și să coordoneze instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și, prin urmare, să sporească reziliența tranziției către o mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute.

Reforma se pune în aplicare odată cu intrarea în vigoare a unei legi privind combustibilii alternativi în transporturi și infrastructura pentru combustibili alternativi până la 30 iunie 2022, care stabilește, de asemenea, un cadru național de reglementare în domeniul combustibililor alternativi în transporturi.

Se preconizează că noul cadru de reglementare va declanșa construirea în Slovenia, până la 31 decembrie 2025, a cel puțin 400 de noi puncte de reîncărcare sau de realimentare pentru vehicule electrice alternative, în plus față de cele finanțate în cadrul planului sloven de redresare și reziliență.

Investiția C. Creșterea capacității infrastructurii feroviare

Investițiile promovează transportul feroviar și conectivitatea cu centrele urbane. De asemenea, ele îmbunătățesc accesibilitatea gărilor pentru o populație mai largă, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

Proiectele selectate îmbunătățesc serviciul de transport, atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă:

·Prin modernizarea gărilor majore din rețeaua regională, Grosuplje și Domžale.

·Prin modernizarea unei părți a liniei de cale ferată Ljubljana – Divača, care reprezintă principala legătură de transport dintre Primorska și Slovenia Centrală și face parte din cele două coridoare TEN-T care traversează Slovenia, și anume coridorul mediteraneean și coridorul baltic-adriatic, precum și modernizarea liniei feroviare Ljubljana – Jesenice. În prezent, ambele rute nu ating volumele de trafic existente și sunt importante pentru transportul transfrontalier de mărfuri.

Această investiție este finanțată atât prin Mecanismul de redresare și reziliență, cât și prin finanțare națională.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2025.

Investiția D. Digitalizarea infrastructurii feroviare și rutiere

Scopul acestei investiții este de a furniza informații fiabile cu privire la sistemul de transport pentru a îmbunătăți achiziționarea și schimbul de date privind traficul cu privire la starea infrastructurii de transport și la circulația în timp real a vehiculelor. Investiția asigură o mai bună interoperabilitate a sistemelor de gestionare, eficientizând astfel gestionarea traficului și îmbunătățind siguranța prin digitalizarea transportului rutier.

Digitalizarea a 70 km de transport rutier: investiția include, printre altele, modernizarea rețelei de fibră optică și achiziționarea de detectoare rutiere pentru colectarea în timp real a datelor privind traficul, inclusiv un instrument de simulare pentru planificarea, controlul și prognozarea traficului pe rețeaua de autostrăzi, precum și un instrument de aplicare pentru utilizatori. Permițând ajustări în timp real ale limitelor de viteză de deplasare, gestionarul de trafic ar trebui să fie în măsură să prevină accidentele și congestiile, precum și să reducă emisiile. Investiția este pusă în aplicare de societatea de autostrăzi din Slovenia, căreia i se încredințează monopolul legal pentru construirea și exploatarea autostrăzilor.

Activitățile din cadrul acestei investiții se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția E. Promovarea instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi în transporturi

Investiția cofinanțează instalarea de infrastructuri de reîncărcare sau de realimentare cu combustibili alternativi. Acestea includ 368 puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice de uz general. Alte 80 puncte de reîncărcare suplimentare sunt deținute de administrația de stat și sunt dedicate îndeplinirii sarcinilor administrative.

Investiția este pusă în aplicare printr-o licitație competitivă care asigură o distribuție geografică adecvată, inclusiv analiza nevoilor viitoare pentru o astfel de infrastructură și cartografierea zonelor critice în care există un deficit semnificativ al unei astfel de infrastructuri.

Obiectivele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

D.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil    

D.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma F: Dezvoltarea în continuare a infrastructurii pentru combustibili alternativi

Obiectivul acestei reforme este de a facilita instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în sectorul transporturilor. Reforma urmărește să instituie un sistem de planificare strategică și de instalare a infrastructurii pentru combustibili alternativi, de integrare în sistemul de energie electrică și de finanțare a transportului cu emisii zero.

Reforma instituie un mecanism național de stimulare pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în transporturi prin (i) introducerea unui nou cadru de politică constând într-o planificare strategică și gestionarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (instituirea și exploatarea unei utilități publice), (ii) dezvoltarea planurilor naționale și locale privind infrastructura de încărcare și instituirea unei platforme digitale naționale pentru stimularea investițiilor și (iii) implementarea unei surse sistemice de finanțare pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi planificate strategic și pentru tranziția către vehicule curate.

Reforma se pune în aplicare odată cu intrarea în vigoare a Legii privind infrastructura pentru combustibili alternativi și promovarea tranziției către combustibili alternativi în transporturi.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 30 iunie 2023.

Investiția C: Creșterea în continuare a capacității infrastructurii feroviare

Investiția urmărește să promoveze transportul feroviar și conectivitatea cu centrele urbane prin creșterea capacității infrastructurii feroviare. Investiția urmărește, de asemenea, să îmbunătățească accesibilitatea gărilor feroviare pentru o populație mai largă, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

Proiectele selectate vizează îmbunătățirea serviciului de transport, atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă:

·Prin modernizarea gării Ljubljana

·Prin modernizarea gării Nova Gorica.

·Prin modernizarea unei părți a: linia feroviară regională Jesenice – Sežana, linia feroviară regională Maribor – Prevalje-stat și linia feroviară Ljubljana – Divača.

Se preconizează că investiția va îmbunătăți eficiența transportului feroviar pentru utilizatorii finali. Modernizarea gării Ljubljana sporește capacitatea traficului de marfă și de călători [în] regiunea urbană extinsă. Împreună cu investiția finalizată în secțiunea Ljubljana – Divača, se preconizează că aceasta va îmbunătăți rețeaua TEN-T în vederea atingerii obiectivelor sale de îmbunătățire a conectivității. Modernizarea liniei de cale ferată Ljubljana-Divača vizează creșterea siguranței tronsonului cu treceri rutiere securizate modernizate. Ljubljana-Brezovica-Borovnica din secțiunea Ljubljana-Divača este finanțată atât din MRR, cât și din fonduri naționale.

Modernizarea gării Nova Gorica va aduce călătorilor o accesibilitate suplimentară.

Cele două linii feroviare regionale, Jesenice – Sežana; pe tronsonul Bled Jezero – Bohinjska Bistrica și Maribor – Prevalje – frontiera națională și pe tronsonul: Sveti Daniel – Dravograd – frontiera națională, se află în regiunile care au fost afectate în timpul catastrofelor naturale din 2023. Se preconizează că modernizarea ambelor tronsoane va îmbunătăți accesibilitatea celor două regiuni pe calea ferată.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

D.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiții)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitatea de măsură	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
67a	C: Creșterea în continuare a capacității infrastructurii feroviare	Etapă	Atribuirea contractelor pentru modernizarea tronsoanelor de cale ferată	Comunicarea premiilor pentru modernizarea liniilor de cale ferată pe tronsoane: Bled Jezero – Bohinjska Bistrica și Sveti Daniel – Dravograd – frontiera națională				TRIMESTRUL 2	2025	Atribuirea contractelor pentru modernizarea liniilor de cale ferată pe tronsoane: Bled Jezero – Bohinjska Bistrica și Sveti Daniel – Dravograd – frontiera națională. Caietul de sarcini asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) și cu următoarele cerințe: Creșterea fluidității feroviare prin eliminarea blocajelor de pe linia nr. 34 Maribor – Prevalje- frontiera națională și linia 70 Jesenice-Sežana; — Modernizarea liniilor și a stațiilor în conformitate cu specificațiile tehnice de interoperabilitate; — Ghidarea unei sarcini din categoria D4 corespunzătoare de 22,5 t/osie 8 t/m; Creșterea vitezei trenurilor la noi viteze proiectate.
67b	F: Reforma privind instalarea în continuare a infrastructurii pentru combustibili alternativi	Etapă	Intrarea în vigoare a Legii privind infrastructura pentru combustibili alternativi și promovarea tranziției către combustibili alternativi în transporturi	Dispoziții ale legii care indică data de intrare în vigoare a legii				TRIMESTRUL 2	2023	Legea prevede (i) introducerea unui nou cadru de politică constând într-o planificare strategică și gestionarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (înființarea și exploatarea unei utilități publice); (II) dezvoltarea planurilor naționale și locale privind infrastructura de încărcare și instituirea unei platforme digitale naționale pentru stimularea investițiilor; (III) implementarea unei surse sistemice de finanțare pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi planificate strategic și pentru tranziția către vehicule nepoluante.
67	C: Creșterea în continuare a capacității infrastructurii feroviare	Etapă	Atribuirea contractelor de modernizare a gărilor Ljubljana și Nova Gorica	Comunicarea premiilor				TRIMESTRUL 2	2024	Atribuirea contractelor pentru modernizarea gărilor Ljubljana și Nova Gorica. Caietul de sarcini asigură conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) și include îmbunătățiri ale accesibilității actuale pentru pasageri și ale capacității liniilor de cale ferată. Proiectul de modernizare a gării Ljubljana asigură capacitatea liniei de cale ferată la sarcina pe osie din categoria D4 (22,5 t/osie) pentru transportul de marfă, viteze mai mari, posibilitatea de a transporta trenuri cu o lungime de 740 m pentru serviciile de transport de marfă și standardul impus de specificația tehnică pentru regulamentul de interoperabilitate.
68	C: Creșterea în continuare a capacității infrastructurii feroviare	Etapă	Gările feroviare Ljubljana și Nova Gorica modernizate	Finalizarea lucrărilor de construcții și emiterea raportului de inspecție tehnică.				TRIMESTRUL 2	2026	A finalizat lucrările de construcție la stațiile feroviare Ljubljana și Nova Gorica în conformitate cu cerințele din cadrul jalonului 67 și a emis un raport privind inspecția tehnică.
68a	C: Creșterea în continuare a capacității infrastructurii feroviare	Țintă	Lungimea liniilor de cale ferată modernizate		Număr (km)	0	54	TRIMESTRUL 2	2026	Kilometri reconstruiți de linie de cale ferată (Bled Jezero – Bohinjska Bistrica și Sveti Daniel – Dravograd – frontiera națională și Ljubljana-Brezovica-Borovnica) în conformitate cu cerințele din cadrul jalonului 67a (pentru tronsoanele Bled JeZero Bohinjska Bistrica și Sveti Daniel-Dravograd-frontiera națională) și în conformitate cu cerințele din cadrul jalonului 57 (pentru secțiunea Ljubljana-Brezovica-Borovnica).

E. COMPONENTA 5: ECONOMIA CIRCULARĂ – UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează provocările legate de realizarea neutralității climatice până în 2050, creșterea productivității materialelor, promovarea eficienței energetice și a ecoinovării, îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor și consolidarea lanțului de prelucrare a lemnului. Componenta introduce, de asemenea, planificarea bugetară ecologică.

Obiectivul componentei este sprijinirea tranziției economiei liniare a Sloveniei către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu Strategia de dezvoltare a Sloveniei pentru 2030 și cu noul Plan de acțiune al UE privind economia circulară: „Către o Europă mai curată și mai competitivă”.

Aceste investiții și reforme contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în ultimii doi ani pentru a „concentra politica economică legată de investiții pe [...] tranziția energetică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și pentru a „pune accentul pe investițiile pentru tranziția verde [...], în special pe producția și utilizarea energiei curate și eficiente, pe infrastructura de mediu” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

E.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Instituirea unui cadru pentru o transformare durabilă și ecologică

Obiectivul reformei este de a accelera tranziția către o economie circulară pentru utilizarea eficientă a resurselor.

Se instituie un cadru strategic și juridic pentru tranziția către o economie circulară, cu scopul de a îmbunătăți responsabilitatea extinsă a producătorilor și de a promova integrarea materialelor reciclate în noile produse. Reforma stabilește o planificare bugetară verde prin introducerea unei metodologii menite să identifice și să evalueze elementele bugetului public care afectează politicile de mediu. Reforma facilitează orientarea bugetară și sprijină coerența politicilor bugetare și bugetare cu obiectivele climatice. Reforma consolidează, de asemenea, sistemul existent de achiziții publice verzi prin integrarea principiilor economiei circulare. Acesta instituie un ghișeu unic pentru a sprijini întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în tranziția lor către o economie circulară.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția B: Proiect strategic integrat pentru decarbonizarea Sloveniei prin tranziția către o economie circulară

Obiectivul investițiilor este de a spori eficiența utilizării resurselor de către întreprinderi și de a sprijini tranziția acestora către o economie circulară.

Proiectele din cadrul acestei investiții vizează sprijinirea întreprinderilor nou-înființate în domeniul economiei circulare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, formarea de mentori pentru a ajuta întreprinderile să identifice și să dezvolte soluții transformatoare și sprijinirea lanțurilor valorice circulare prin intermediul unui mediu de afaceri ecologic pentru investitori.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C: Intensificarea prelucrării lemnului pentru a accelera tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

Se preconizează că această investiție va contribui la creșterea prelucrării interne a lemnului pe baza unui proces de producție ecologic și a utilizării eficiente a resurselor.

Această investiție finanțează noi capacități și extinderea capacității existente de prelucrare a lemnului. În ambele cazuri, activitățile respectă principiile construcției durabile și utilizării celor mai bune tehnici disponibile. De asemenea, acestea fac obiectul unor criterii stricte de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, în special în ceea ce privește protecția biodiversității.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

E.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

F. COMPONENTA 6: TRANSFORMAREA DIGITALĂ A ECONOMIEI

Întreprinderile slovene au rămas în urmă în ceea ce privește ritmul adaptării la schimbările generate de digitalizare din cauza lipsei de competențe și aptitudini ale angajaților și a resurselor limitate pentru investiții în echipamente și tehnologii digitale avansate.

În acest context, obiectivele acestei componente a planului sloven de redresare și reziliență sunt de a spori eficiența și creșterea întreprinderilor, de a sprijini transformarea acestora prin intermediul tehnologiilor digitale, de a accelera utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor avansate, adaptând în același timp cadrul de reglementare, îmbunătățind accesul pe piață, transparența și securitatea, ceea ce, pe termen lung, se preconizează că va spori competitivitatea țării. Integrarea în continuare a întreprinderilor slovene în lanțurile valorice globale este sprijinită prin implicarea în proiecte multinaționale.

Aceste investiții și reforme contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2019 pentru „îmbunătățirea mediului de afaceri prin reducerea restricțiilor de reglementare și a sarcinii administrative” (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2019) și, în 2020, pentru „concentrarea investițiilor pe [...] tranziția digitală [...] și pe implementarea rețelei 5G. Promovarea capacităților digitale ale întreprinderilor și consolidarea competențelor digitale, comerțul electronic [...]” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

F.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Transformarea digitală a economiei (întreprinderi și industrie)

Transformarea digitală a economiei este sprijinită prin intrarea în vigoare a unei strategii pentru transformarea digitală a întreprinderilor, prin orientări pentru achiziții inovatoare și prin operaționalizarea unei identități digitale unice (e-identitate) pentru întreprinderi. Strategia prevede transferul registrelor către un registru unic al întreprinderilor. În conformitate cu strategia, cel puțin 200 de întreprinderi dobândesc o identitate electronică.

Strategia include, de asemenea, o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a setului de instrumente comune ale Uniunii pentru conectivitate 2 , care se axează pe activitățile legate de un punct unic de informare. Acestea din urmă pot fi legate de un registru unic și de identitatea electronică a întreprinderilor. 

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția B: Programul de transformare digitală industrială/de afaceri

Se preconizează că investiția va spori productivitatea și creșterea economică prin optimizarea proceselor și punerea în aplicare a tehnologiilor digitale avansate, va dezvolta competențele digitale ale angajaților și va stimula competitivitatea și inovarea prin facilitarea intrării pe piață a unor noi participanți.

O cerere de propuneri competitivă identifică proiecte specifice pentru extinderea utilizării tehnologiilor avansate pentru a spori eficiența, productivitatea și competitivitatea și pentru a accelera adoptarea inovării digitale și transferul de competențe digitale. Beneficiarii sunt consorții care cuprind întreprinderi mari și IMM-uri. Întreprinderile elaborează și pun în aplicare o strategie cuprinzătoare de transformare digitală pentru a atinge obiectivele cererii de propuneri.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția D: Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Infrastructura și serviciile europene comune de date

Obiectivele proiectelor multinaționale privind infrastructura și serviciile europene comune de date sunt dezvoltarea și implementarea, la prima implementare industrială, a noii generații de infrastructuri și servicii cu consum redus de energie, de la Edge la cloud, pentru a dota, în cele din urmă, UE cu capacități industriale de prelucrare a datelor globale, orientate spre viitor, ultrarapide și ecologice.

Acest proiect poate lua forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) planificat privind infrastructura și serviciile de cloud de generație următoare.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a proiectului se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția E: Proiecte transfrontaliere și multinaționale – procesoare cu consum redus de putere și cipuri semiconductoare

Obiectivele proiectului multinațional privind procesoarele cu consum redus de putere și cipurile semiconductoare sunt consolidarea capacităților de proiectare și creșterea rezilienței lanțurilor valorice ale semiconductorilor din UE și din Slovenia, conectarea proceselor naționale și ale UE la suprapunerea cercurilor de lucru și consolidarea lanțului valoric al microelectronicii prin (1) abordarea modulară (instrumente și echipamente, materiale, proiectare, fabricare, ambalare și testare), determinată de nevoile industriei, (2) definirea unei noi dezvoltări prin definirea ecosistemului microelectronicii, (3) integrarea întregului ecosistem microelectronic din Europa.

Acest proiect poate lua forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) planificat.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a proiectului se finalizează până la 30 iunie 2024.

F.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

G. COMPONENTA 7: TRANSFORMAREA DIGITALĂ A SECTORULUI PUBLIC ȘI A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează provocările legate de digitalizare legate de administrația publică, cum ar fi asigurarea acoperirii în bandă largă pe teritoriul Sloveniei, adoptarea serviciilor electronice din sectorul public, interoperabilitatea dintre sistemele de gestionare a datelor, competențele digitale și echipamentele funcționarilor publici, securitatea cibernetică și asigurarea coordonării în gestionarea investițiilor în TIC.

Obiectivul componentei este de a răspunde deficiențelor critice identificate în digitalizarea sectorului public în timpul pandemiei de COVID-19. În special, componenta urmărește să creeze un mediu pentru o transformare digitală de succes, să consolideze e-guvernarea, să sporească competențele digitale și să consolideze securitatea cibernetică.

Componenta abordează în continuare tranziția către o societate a gigabiților prin îmbunătățirea mediului de reglementare și consolidarea conectivității digitale prin investiții în infrastructura de bandă largă în zonele greu accesibile.

Aceste investiții și reforme contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2020 pentru a „concentra investițiile pe [...] tranziția digitală [...] și pe implementarea rețelei 5G. Promovarea capacităților digitale ale întreprinderilor și consolidarea competențelor digitale, comerțul electronic [...]” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

G.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Consolidarea guvernanței transformării digitale a administrației publice

Obiectivele reformei sunt de a îmbunătăți guvernanța transformării digitale în administrația publică. Se preconizează că acest lucru va fi realizat prin adoptarea unei strategii privind serviciile publice digitale pentru perioada 2021-2030 și prin instituirea unui Consiliu pentru dezvoltarea informaticii ca organism de coordonare a soluțiilor digitale.

Strategia privind serviciile publice digitale 2021-2030 este adoptată de guvern și vizează servicii digitale simple și ușor de utilizat, asigurând date pentru servicii și un proces decizional mai bune și oferind un mediu digital sigur, de încredere și favorabil incluziunii.

Consiliul pentru dezvoltare informatică funcționează ca organ de conducere pentru coordonarea operațiunilor din sectorul public legate de investițiile informatice, standarde, sisteme administrative și alte evoluții tehnologice în cazul în care compatibilitatea sistemelor este esențială pentru exploatarea și întreținerea acestora.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2021.

Reforma B: Crearea unui mediu pentru utilizarea serviciilor electronice de către administrația publică

Obiectivele reformei sunt de a oferi temeiul juridic adecvat pentru serviciile electronice furnizate de administrația publică, în special introducerea serviciilor de identificare electronică.

Intrarea în vigoare a Legii privind identitatea electronică și serviciile de încredere și a Legii modificate privind cartea de identitate va operaționaliza utilizarea identității electronice naționale pentru utilizarea serviciilor publice și va oferi condiții de bază pentru comerțul electronic. Identificarea electronică este recunoscută la nivel transfrontalier și notificată în cadrul eIDAS.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează, iar emiterea documentelor de identificare electronică trebuie să înceapă până la 30 iunie 2022.

Reforma C: Modernizarea proceselor administrative pentru o transformare digitală de succes

Obiectivele reformei sunt de a oferi temeiul juridic pentru continuarea digitalizării serviciilor publice.

Legea privind procedura administrativă generală și Decretul privind comerțul administrativ se modifică pentru a extinde domeniul de aplicare al procedurilor electronice în procesele administrative.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Reforma D: Înființarea unui Centru de competențe – Centrul de resurse umane și îmbunătățirea competențelor personalului din administrația publică

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți gestionarea resurselor umane în administrația de stat.

Se înființează un Centru de competențe – Centrul de resurse umane prin modificarea Legii privind funcția publică și devine operațional. Centrul: să promoveze o abordare strategică a gestionării competențelor prin evaluarea competențelor și aptitudinilor în procedurile de recrutare, să contribuie la dezvoltarea competențelor și aptitudinilor (inclusiv digitale) ale funcționarilor publici și să dezvolte alte instrumente de gestionare a resurselor umane în cadrul organismelor administrației de stat. În plus, se adoptă o strategie de gestionare a funcției publice privind gestionarea talentelor, dezvoltarea carierei, învățarea pe tot parcursul vieții și noile realități generate de pandemia de COVID-19.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2024.

Reforma E. Asigurarea securității cibernetice

Obiectivele acestei reforme sunt de a consolida nivelul strategic și operațional al entităților care fac parte din sistemul național de securitate cibernetică, prin îmbunătățirea interconectivității și a cooperării dintre acestea.

Capacitatea Centrului de răspuns la situații de urgență în materie de securitate cibernetică (Sigov-CERT) și a administrației Republicii Slovenia pentru securitatea informațiilor (URSIV) este consolidată prin instituirea unei autorități de certificare a securității cibernetice, a unei platforme a Centrului de schimb de informații și analiză și a unei platforme de notificare a incidentelor de securitate în cadrul URSIV.

Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.

Reforma F. Tranziția către o societate a gigabiților

Obiectivul acestei reforme este de a contribui la asigurarea acoperirii cu bandă largă pe întreg teritoriul Republicii Slovenia.

Legea comunicațiilor electronice se modifică pentru a optimiza procedurile de construcție a rețelelor de comunicații electronice, pentru a spori eficiența construcției în comun și previzibilitatea mediului de afaceri. Guvernul Sloveniei adoptă un plan național privind banda largă și stabilește nevoile de dezvoltare a acoperirii de bandă largă în Slovenia până în 2025, precum și măsurile pentru atingerea acestui obiectiv.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2022.

Investiția G. Modernizarea mediului digital al administrației publice

Obiectivele investiției sunt de a dezvolta servicii electronice centrate pe utilizator, de a moderniza infrastructura informatică din administrația publică, de a pune în aplicare un proiect-pilot pentru o gestionare automatizată și durabilă a clădirilor publice, de a furniza servicii digitale și de a îmbunătăți dezvoltarea competențelor funcționarilor publici.

Investiția constă în mai multe subinvestiții, în special:

·Cel puțin 40 000 de participări ale funcționarilor publici la cursuri de formare în domeniul competențelor digitale care urmează să fie finalizate;

·O platformă digitală pentru e-legislație pentru elaborarea, adoptarea și publicarea legislației și reglementărilor naționale;

·Un proiect multinațional legat de instituirea și operaționalizarea unui QCI național (infrastructură de comunicații cuantice) și conectarea acestuia la rețelele naționale ale țărilor învecinate și la sateliți dedicați altor rețele.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția H. Infrastructura gigabit

Obiectivul investiției este de a permite dezvoltarea infrastructurii pentru accesul în bandă largă la rețele de foarte mare capacitate care pot fi modernizate.

Investiția sprijină construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate pentru cel puțin 6838 de gospodării din „zonele albe”, în special în zonele slab populate și în terenurile dificile. Proiectele reduc la minimum impactul asupra spațiului și a mediului, acordând prioritate utilizării în comun a infrastructurii existente și construcției și integrării în comun cu alte investiții în infrastructură.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția I. Digitalizarea securității interne

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți și de a moderniza tehnologia disponibilă la nivelul poliției slovene pentru a optimiza și a sprijini procesele de lucru.

Se instituie un cloud privat interoperabil cu sistemele existente la nivelul statului sloven și este operațional pentru nevoile poliției naționale. Se preconizează că acest cloud va asigura buna funcționare a aplicațiilor poliției.

Se creează o infrastructură de rețea radio digitală TETRA la nivel de stat, care este operațională pentru nevoile poliției naționale. Rețeaua este compatibilă cu alte sisteme radio naționale ale țărilor învecinate.

Jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția J. Digitalizarea educației și a științei

Obiectivul investiției este de a digitaliza procesul pedagogic și gestionarea instituțională pentru toate nivelurile de educație, de a furniza o infrastructură adecvată de informare și comunicare și de a furniza servicii electronice relevante pentru dezvoltarea competențelor digitale. Se asigură conectivitatea de mare viteză, stocarea datelor și consolidarea competențelor pentru datele deschise și știința deschisă în cadrul organizațiilor de cercetare. Se preconizează că acest lucru va contribui la dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale și la reducerea decalajului digital.

Investiția asigură în special:

·conectivitatea instituțiilor primare și secundare, a colegiilor profesionale superioare, precum și a organizațiilor de învățământ pentru adulți;

·dezvoltarea și operaționalizarea de noi soluții informatice pentru a sprijini digitalizarea procesului pedagogic pentru toate nivelurile de educație;

·rețeaua magistrală de fibră optică de mare viteză între punctele de contact (Point-of Presence) ale Rețelei academice și de cercetare din Slovenia (Arnes) și depozitele de date pentru conservarea rezultatelor cercetării deschise;

Obiectivele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția K. Cadrul de localizare verde sloven

Obiectivul investiției este de a promova gestionarea inteligentă a spațiului ca resursă naturală limitată și de a limita construcția pe terenuri noi, sporind reziliența la schimbările climatice. În plus, se preconizează că aceasta va furniza date și servicii spațiale în timp real pe baza utilizării combinate a registrelor imobiliare, de mediu, de apă, de infrastructură publică economică și de terenuri construibile.

Investiția asigură interconectarea datelor digitale spațiale și de mediu esențiale. Se preconizează că acest lucru va sprijini dezvoltarea și operaționalizarea serviciilor digitale legate în special de mediu, zonele inundabile, politica funciară la nivel local și național și participarea publicului la amenajarea teritoriului.

Obiectivele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția L. Tranziția digitală în agricultură, alimentație și silvicultură

Obiectivul investiției este de a simplifica sarcina administrativă pentru beneficiarii viitoarei politici agricole comune și pentru sectorul forestier, precum și de a furniza date îmbunătățite factorilor de decizie.

Investiția constă în special în dezvoltarea unui depozit de date care se preconizează că va permite conectarea și distribuirea datelor, va sprijini activitatea Autorității pentru Siguranța Alimentară, Veterinare și pentru Protecția Plantelor și va digitaliza bazele de date în domeniul creșterii animalelor. Serviciile electronice sunt dezvoltate în domeniile agriculturii, alimentației, silviculturii, serviciilor de consultanță agricolă publică, precum și monitorizării și inspecției pe această bază.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția M. Digitalizarea în domeniul culturii

Obiectivul investiției este de a spori accesibilitatea patrimoniului cultural, de a optimiza procesele de declarare a monumentelor culturale și de obținere a consimțământului pentru protecția culturală pentru intervențiile în domeniul patrimoniului și de a sprijini arhivarea electronică.

Investiția constă în crearea unei platforme de informații privind cultura electronică pentru a îmbunătăți infrastructura și a asigura integrarea conținutului cultural digital în procesele de învățământ la distanță, dezvoltând în același timp competențele creatorilor culturali pentru generarea de conținut digital în turism. Serviciile electronice sunt operaționale și utilizate de instituțiile culturale.

Se preconizează că un sistem de e-moștenire menit să modernizeze și să instituie servicii electronice dinamice pentru protecția patrimoniului cultural și o modernizare a sistemului sloven e-ARH.si pentru procesul de arhivare electronică va contribui la transformarea acestui sector.

Obiectivele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția N. Digitalizarea în domeniul justiției

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesibilitatea justiției atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni.

Investiția accelerează digitalizarea în continuare a serviciilor și dezvoltarea de noi soluții informatice pentru a asigura un schimb cuprinzător de informații și de documente juridice și pentru a contribui la soluționarea mai rapidă a litigiilor în instanță. Echipamentele audio-video securizate și de calitate îmbunătățesc accesul cetățenilor și al întreprinderilor. Pentru Centrul de Formare Judiciară se dezvoltă un sistem de formare la distanță și de digitalizare a examenelor.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

G.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiții)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitatea de măsură	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
90	A: Consolidarea guvernanței transformării digitale a administrației publice	Etapă	Înființarea și funcționarea Consiliului de Dezvoltare Informatică al Administrației de Stat	Adoptarea deciziei privind înființarea Consiliului de către guvern și numirea membrilor acestuia de către Ministerul Administrației Publice				TRIMESTRUL 4	2021	Consiliul asigură un punct central pentru administrația publică pentru coordonarea operațiunilor la nivel operațional legate de investițiile informatice, standarde, sisteme administrative și alte evoluții tehnologice în cazul în care compatibilitatea sistemelor este esențială pentru funcționarea și întreținerea eficientă a acestora.
91	B: Crearea unui mediu pentru utilizarea serviciilor electronice de către administrația publică	Etapă	Securizarea documentelor naționale de identitate electronică	Începerea emiterii de noi cărți de identitate electronice naționale				TRIMESTRUL 2	2022	Se eliberează primele cărți de identitate electronice noi. Aceasta se utilizează la nivel național și transfrontalier în comerțul electronic. Noua carte de identitate permite cetățeanului să se identifice și să se autentifice electronic pentru a accesa serviciile electronice și pentru a semna electronic. Temeiul juridic pentru emiterea identității electronice este Legea privind identitatea electronică și serviciile de încredere și Legea modificată privind cartea de identitate (Legea de modificare a Legii privind cartea de identitate). Sistemul este notificat în cadrul eIDAS pentru a fi conform la nivel transfrontalier.
92	D: Înființarea unui Centru de competențe – Centru de resurse umane și îmbunătățirea competențelor personalului din administrația publică	Etapă	Un centru de competențe – centru de resurse umane înființat și operațional	Centrul de competențe – Centrul de resurse umane este operațional				TRIMESTRUL 2	2024	Centrul de competențe – Centrul de resurse umane se înființează prin modificări ale Legii privind funcția publică. Centrul contribuie la evaluarea și dezvoltarea competențelor. Acesta selectează candidații în cadrul procedurilor de recrutare ale administrației de stat. Acesta elaborează un cadru privind competențele și aptitudinile funcționarilor publici și alte instrumente de gestionare a resurselor umane în cadrul organismelor administrației de stat. Centrul contribuie la crearea unui sistem modern și eficient de gestionare a resurselor umane prin dezvoltarea diferitelor competențe manageriale și operaționale în scopul recrutării, al dezvoltării carierei și al detectării talentelor. Acesta contribuie, printre altele, la îmbunătățirea competențelor digitale ale funcționarilor publici.
93	C: Modernizarea proceselor administrative pentru o transformare digitală de succes	Etapă	Eliminarea obstacolelor juridice și administrative din calea furnizării de servicii electronice	Dispoziții ale legii care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind procedura administrativă generală și Decretului privind comerțul administrativ				TRIMESTRUL 4	2022	Modificările aduse Legii privind procedura administrativă generală și Decretului privind comerțul administrativ vizează simplificarea cerințelor legale pentru furnizarea de servicii electronice de administrație publică și digitalizarea în continuare a proceselor administrative. Acestea includ, printre altele, servicii de plată, sprijin pentru dezvoltarea cererilor electronice și depunerea electronică a documentelor.
94	F: Tranziția către societatea gigabiților	Etapă	Adoptarea Planului privind banda largă 2021-2025	Planul privind banda largă este adoptat de guvern				TRIMESTRUL 2	2022	Planul adoptat stabilește: 1. necesitatea de a asigura rețele în bandă largă adecvate în Slovenia până în 2025, în conformitate cu obiectivele privind conectivitatea pentru o societate europeană a gigabiților 2025; 2. Un plan național pentru construirea infrastructurii 5G; 3. modificările necesare ale temeiurilor juridice în domeniul comunicațiilor electronice; 4. măsuri de asigurare a unei zone adecvate a spectrului de frecvențe radio în Slovenia, 5. măsuri concrete necesare pentru atingerea obiectivelor, 6. Indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru atingerea obiectivelor stabilite în termenele stabilite
95	E: Asigurarea securității cibernetice	Etapă	Creșterea capacității administrației publice de a răspunde la incidentele de securitate cibernetică	Platforma centrului de schimb de informații și de analiză, platforma de notificare a incidentelor și o autoritate de certificare a securității cibernetice sunt operaționale				TRIMESTRUL 2	2026	Se instituie și funcționează o autoritate națională de certificare a securității cibernetice, o platformă funcțională a Centrului de schimb și de analiză a informațiilor (ISAC) în cadrul Biroului guvernamental de securitate a informațiilor și o platformă funcțională de notificare a incidentelor de securitate în cadrul Biroului guvernamental de securitate a informațiilor. Platforma centrului de schimb de informații și de analiză, platforma de notificare a incidentelor și o autoritate de certificare a securității cibernetice sunt operaționale.
96	G: Modernizarea mediului digital al administrației publice	Etapă	Instituirea unei rețele naționale SI-EuroQCI	O rețea națională SI-EuroQCI este operațională				TRIMESTRUL 2	2026	Rețeaua națională SI-EuroQCI (infrastructura securizată de comunicații cuantice) este operațională și conectată la rețelele naționale ale țărilor învecinate și cu constelația de sateliți specializați.
97	G: Modernizarea mediului digital al administrației publice	Etapă	Punerea în funcțiune a platformei e-Legislație	Punerea în funcțiune a platformei e-Legislație				TRIMESTRUL 4	2025	O platformă digitală unică desfășoară toate activitățile legate de elaborarea, adoptarea și publicarea legislației pentru toate autoritățile publice. Părțile interesate externe și publicul au acces la platforma digitală prin intermediul unui portal juridic și legislativ național modernizat.
98	G: Modernizarea mediului digital al administrației publice	Țintă	Numărul de participări ale funcționarilor publici care au încheiat cursuri de formare în domeniul competențelor digitale		Număr	0	40 000	TRIMESTRUL 2	2026	Se finalizează cel puțin 40 000 de participări pentru cursuri de formare în domeniul competențelor digitale. Aceasta include cel puțin 1 000 de participări ale specialiștilor IT (funcționari publici angajați) care urmează cursuri de formare avansate.
99	H: Infrastructura gigabiților	Țintă	Alte gospodării cu acces la internet în bandă largă		Număr	0	6 838	TRIMESTRUL 2	2026	Cel puțin 6 838 de gospodării suplimentare cu conexiuni în bandă largă modernizabile cu capacitate foarte mare. Aceste gospodării trebuie să fie situate în zone slab locuite și în zone în care nu există infrastructură în bandă largă de mare capacitate („zone albe”).
100	I. Digitalizarea securității interne	Țintă	Utilizatorii noii rețele radio digitale a poliției (TETRA)		Număr	0	11 000	TRIMESTRUL 4	2022	Rețeaua radio digitală a autorităților naționale din Republica Slovenia este planificată să aibă 11 000 de utilizatori. Rețeaua utilizează frecvențe radio coordonate la nivelul UE pentru siguranța publică și este compatibilă cu sistemele radio naționale ale țărilor învecinate.
101	I. Digitalizarea securității interne	Etapă	Cloudul poliției private este operațional	Cloudul poliției private este operațional				TRIMESTRUL 4	2025	În cloud se instalează și se utilizează aplicații care să sprijine domeniile prevenirii criminalității, securității publice, verificărilor la frontiere și proceselor operaționale.
102	K: Cadrul de localizare verde sloven	Țintă	Infrastructura interconectată de date digitale spațiale și de mediu		Număr	0	4	TRIMESTRUL 4	2025	Bazele de date ale eProstor, eEnvironment, eVodes și eNatur sunt interconectate. Infrastructura asigură integrarea proceselor, a datelor și a serviciilor și accesul la datele și serviciile digitale în domeniile spațiului, mediului, bunurilor imobile, apei și naturii. Se preconizează că aceasta va servi drept bază pentru dezvoltarea serviciilor digitale conexe.
103	L: Tranziția digitală în agricultură, alimentație și silvicultură	Țintă	Noi servicii electronice operaționale în agricultură, alimentație și silvicultură		Număr	0	15	TRIMESTRUL 4	2024	Se preconizează că un total de 15 de servicii electronice vor fi dezvoltate și operaționale. Serviciile electronice includ în special: • Sprijinirea punerii în aplicare a sarcinilor Administrației pentru Siguranța Alimentară, Veterinare și Protecția Plantelor• Sisteme de implementare a politicii agricole comune (baze de date privind creșterea animalelor). • Instrument de monitorizare durabilă pentru activitățile agricole• Sistem de informare pentru sprijinirea inspecțiilor inteligente și specifice pentru a asigura conformitatea, siguranța și reglementarea terenurilor agricole• echipamente electronice și e-operabilitatea serviciului public forestier• Definirea zonelor prin intermediul seriilor cronologice de date satelitare• achiziționarea și utilizarea imaginilor satelitare (pentru zone specifice) cu o rezoluție ridicată
104	L: Tranziția digitală în agricultură, alimentație și silvicultură	Țintă	Noi servicii electronice operaționale în agricultură, alimentație și silvicultură		Număr	15	32	TRIMESTRUL 2	2026	Se preconizează că un număr total de 32 de servicii electronice vor fi dezvoltate și operaționale (inclusiv serviciile electronice din cadrul obiectivului 103). Serviciile includ în special: • Sprijinirea punerii în aplicare a sarcinilor Administrației pentru siguranța alimentară, medicina veterinară și protecția plantelor• Sisteme de punere în aplicare a politicii agricole comune (baze de date privind creșterea animalelor, depozite de date)• Sarcini ale serviciului public de consiliere agricolă• Instrument de monitorizare durabilă pentru activitățile agricole• Sistem de informare pentru sprijinirea inspecțiilor inteligente și specifice în vederea asigurării conformității, siguranței și reglementării terenurilor agricole• sistemul de informare e-forestier, aplicația e-păduri
105	N: Digitalizarea în domeniul justiției	Țintă	Sisteme informatice noi sau modernizate utilizate de instituțiile judiciare		Număr	0	11	TRIMESTRUL 2	2026	Se dezvoltă sau se modernizează în total 11 de sisteme informatice destinate utilizării în sistemul judiciar. Sistemele informatice asigură, printre altele, punerea în aplicare a sistemelor de videoconferință, a unui sistem de formare la distanță și a unui sistem de digitalizare a examenelor în cadrul Centrului de formare judiciară.
106	J: Digitalizarea educației și a științei	Țintă	Instituții de învățământ suplimentare cu conexiuni optice de peste 1 Gbps		Număr	0	204	TRIMESTRUL 2	2024	204 instituțiile de învățământ primar și secundar, precum și organizațiile de învățământ pentru adulți trebuie conectate la conexiuni optice de peste 1 Gbps. Se preconizează că aceasta va acoperi aproximativ 18 % din instituțiile de învățământ existente în țară și aproximativ 35 000 de elevi. Investiția acoperă următoarele tipuri de instituții de învățământ: școli primare, școli secundare, instituții pentru copii și tineri cu nevoi speciale, dormitoare pentru elevi și organizații de învățământ pentru adulți.
107	J: Digitalizarea educației și a științei	Țintă	Conexiuni optice de bază suplimentare de 100 Gbps		Număr	0	40	TRIMESTRUL 4	2023	Conexiunile optice de bază conectează nodurile de date ale institutelor publice din Rețeaua academică și de cercetare din Slovenia. Se instalează permanent cel puțin 40 conexiuni optice pe distanțe lungi de 100 Gbps, care se preconizează că vor acoperi cel puțin 75 % din toate conexiunile dintre institutele publice.
108	J: Digitalizarea educației și a științei	Țintă	Noi soluții informatice utilizate în predarea, învățarea și monitorizarea absolvenților de învățământ profesional		Număr	0	11	TRIMESTRUL 4	2025	Instituțiile de învățământ vor dezvolta și vor utiliza în total 11 de noi soluții informatice (aplicații și servicii digitale) ca material de testare în procesul de predare, învățare și urmărire a absolvenților de studii profesionale și profesionale. Acestea includ, printre altele, aplicații de digitalizare a programelor de învățământ, de sprijinire a lecturii cărților electronice, de sprijinire a învățării bazate pe proiecte și de urmărire a capacității de inserție profesională a absolvenților de învățământ profesional.
109	M: Digitalizarea în domeniul culturii	Țintă	Instituții culturale cu servicii electronice dinamice operaționale		Număr	0	20	TRIMESTRUL 2	2026	Serviciile electronice de digitalizare a conținutului și proceselor culturale, de integrare a conținutului cultural digital în procesele educaționale la distanță și de sprijinire a tuturor etapelor activității legate de patrimoniul cultural sunt operaționale și utilizate de instituțiile culturale.

H. COMPONENTA 8: CDI – CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE

Performanțele Sloveniei în materie de cercetare și inovare rămân sub nivelul optim. Nivelul cheltuielilor pentru cercetare și inovare și eficacitatea acestora rămân modeste, ceea ce limitează performanța științifică și tehnologică a țării. Contribuția cercetării și inovării la creșterea productivității și la competitivitate este, prin urmare, limitată, inclusiv la tranziția digitală și la tranziția verde.

Obiectivele acestei componente a planului sloven de redresare și reziliență sunt de a îmbunătăți guvernanța și coordonarea politicii de cercetare și inovare și de a spori nivelul investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare, precum și eficiența și eficacitatea acestora. Acest lucru ar asigura faptul că cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) reprezintă un motor esențial al productivității și al creșterii economice. Măsurile propuse ar asigura, de asemenea, faptul că cercetarea și inovarea sunt un factor-cheie pentru tranziția digitală și tranziția verde.

Aceste investiții și reforme răspund recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2019 de a „concentra politica economică axată pe investiții asupra cercetării și inovării” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și 2020 de a „concentra investițiile pe [...] cercetare și inovare” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Recomandarea Consiliului din 2020 a luat act de faptul că încetinirea creșterii economice pune în pericol CDI în afaceri și că, prin urmare, sunt necesare investiții pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii inovatoare să își extindă producția. În plus, legăturile mai strânse dintre mediul academic și întreprinderi sunt esențiale pentru a transpune cu succes cunoștințele în inovare, pentru a îmbunătăți performanța țării în materie de CDI și pentru a stimula creșterea economică și pentru a sprijini implementarea inovațiilor care sunt esențiale pentru tranziția verde și cea digitală.

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

H.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Funcționarea și gestionarea sistemului CDI

Obiectivele reformei sunt de a spori eficiența și eficacitatea investițiilor publice în CDI, de a crea un mediu de cercetare și inovare competitiv și cu impact puternic și de a stimula eforturile în materie de CDI în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală.

Reforma constă în intrarea în vigoare a unei noi legi privind activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare; introducerea unui nou model de guvernanță și integrare a ecosistemului de cercetare și inovare (inclusiv crearea unui comitet pentru programul comun); instituirea unui sistem comun de monitorizare și evaluare a politicilor CDI; consolidarea și responsabilizarea celor două agenții executive de cercetare; și consolidarea mediului de sprijin al entităților și rețelelor deja stabilite la nivel național și internațional pentru a promova fluxurile de cunoștințe și cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2022.

Investiția B: Cofinanțarea proiectelor de cercetare și inovare în sprijinul tranziției verzi și al digitalizării

Obiectivele investiției sunt de a promova colaborarea pe termen mai lung între organizațiile de cercetare, întreprinderile mari și IMM-uri în domeniul tranziției verzi și al celei digitale și de a asigura stabilitatea și previzibilitatea instrumentelor de sprijin pentru CDI.

Investiția constă în cofinanțarea proiectelor de colaborare între organizațiile de cercetare și întreprinderi la toate nivelurile de dezvoltare tehnologică. Acesta este pus în aplicare prin intermediul a două cereri de propuneri pentru selectarea consorțiilor de organizații de cercetare și întreprinderi. 15 000 000 EUR se alocă programelor de colaborare de mari dimensiuni pe termen mai lung în domeniul cercetării industriale și al dezvoltării experimentale și 36 641 145 EUR sunt destinate investițiilor antreprenoriale în CDI la niveluri mai ridicate de dezvoltare tehnologică.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C: Cofinanțarea proiectelor de consolidare a mobilității internaționale a cercetătorilor și a organizațiilor de cercetare slovene și de promovare a implicării internaționale a solicitanților sloveni

Obiectivele investiției sunt de a îmbunătăți excelența științifică, capacitatea de cercetare, transferul și circulația cunoștințelor prin promovarea mobilității internaționale și intersectoriale și reintegrarea cercetătorilor în peisajul sloven al CDI.

Investiția constă într-o cerere publică de propuneri cu mai multe deschideri pentru selectarea și finanțarea proiectelor care promovează mobilitatea și/sau reintegrarea și finanțarea costurilor de punere în aplicare a activităților de CDI și de consolidare a capacităților pentru achiziționarea și transferul de cunoștințe către sectorul de cercetare sloven, în conformitate cu acțiunile Marie Sklodowska-Curie din cadrul programului Orizont Europa.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția D: Cofinanțarea investițiilor în proiecte demonstrative și proiecte-pilot în domeniul CDI

Obiectivele investiției sunt de a îmbunătăți performanța Sloveniei în materie de inovare prin creșterea investițiilor publice și private în CDI, de a consolida cooperarea dintre sectorul public și cel privat și ecosistemul de inovare mai larg, precum și de a stimula investițiile antreprenoriale pentru tranziția verde, în special în ceea ce privește economia circulară.

Investiția constă într-o cerere publică de selecție a proiectelor din cadrul unor consorții de întreprinderi și organizații de cercetare. Acesta cofinanțează costurile activităților de cercetare și dezvoltare în domeniul cercetării industriale și al dezvoltării experimentale, al testării și al punerii în aplicare a unei soluții în condiții reale.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

H.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

I. COMPONENTA 9: CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII, UN MEDIU FAVORABIL ÎNTREPRINDERILOR PENTRU INVESTITORI

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează nivelul scăzut al investițiilor din sectorul privat din Slovenia prin îmbunătățirea reglementării piețelor de capital, prin reformarea principiilor sprijinului public pentru investițiile private și prin furnizarea de finanțare pentru investițiile realizate de întreprinderi.

Obiectivele componentei sunt de a consolida sursele alternative nebancare de finanțare, de a facilita investițiile întreprinderilor în cele mai avansate tehnologii verzi și digitale foarte productive și de a consolida cadrul de sprijin pentru întreprinderi.

Aceste investiții și reforme răspund recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2019 de a „sprijini dezvoltarea piețelor de capital” (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2019) și 2020 de a „furniza lichidități și finanțare întreprinderilor și gospodăriilor [...] de a promova investițiile private pentru a sprijini redresarea economică” și de a „concentra investițiile pe tranziția verde și digitală” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

I.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Consolidarea piețelor de capital

Obiectivul acestei reforme este de a consolida piețele de capital din Slovenia.

Reforma constă în intrarea în vigoare a unei noi legi privind formele de fonduri de investiții alternative, care va defini tipurile de fonduri de investiții alternative. Acest nou act se bazează pe rezultatele proiectului Programului de sprijin pentru reforme structurale „Consolidarea segmentului fondurilor de investiții alternative (FIA)”.

În plus, se adoptă o strategie pentru piața de capital slovenă, care stabilește măsuri specifice pentru dezvoltarea ulterioară, pe baza rezultatelor proiectului Programului de sprijin pentru reforme structurale „Consolidarea și dezvoltarea pieței de capital în Slovenia”.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2022.

Reforma B: O economie mai productivă pentru tranziția digitală și tranziția verde

Obiectivul acestei reforme este de a crește productivitatea economiei slovene prin reorientarea criteriilor pentru sprijinul pentru investiții publice de la crearea de locuri de muncă către modele de afaceri și investiții extrem de productive, durabile și orientate digital.

Reforma constă în intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind promovarea investițiilor în promovarea investițiilor naționale și străine de către întreprinderi. Modificările redirecționează stimulentele pentru investiții guvernamentale către investiții cu o mare valoare adăugată, cu utilizare intensivă a capitalului. Reforma condiționează sprijinul public de un set specific de criterii de performanță în materie de durabilitate a mediului.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2022.

Investiția C: Sprijin pentru decarbonizare, productivitate și competitivitatea întreprinderilor

Obiectivul investiției este de a sprijini întreprinderile să crească productivitatea.

Proiectele selectate trebuie să respecte un set specific de criterii de performanță de mediu, în special eficiența energetică și eficiența materialelor, și să respecte Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În plus, acordul de cofinanțare angajează beneficiarii să utilizeze obiective de durabilitate măsurabile suplimentare care trebuie atinse la finalizarea investiției.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 4 ; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 5 ; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoarele 6 și stațiile de tratare mecano-biologică 7 ; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția D: Furnizarea de ecosisteme inovatoare de infrastructură economică și de afaceri

Obiectivul investiției este de a consolida competitivitatea lanțurilor valorice în diferite sectoare economice prin sprijinirea ecosistemelor inovatoare.

Investiția sprijină dezvoltarea infrastructurii economice și de afaceri care contribuie la obiectivele strategiei de specializare inteligentă (consolidarea competitivității economiei prin consolidarea capacității sale de inovare). Investițiile dezvoltă în continuare zonele de afaceri existente și zonele degradate în infrastructură de afaceri și limitează necesitatea unor investiții substanțiale în noi infrastructuri urbane și de transport.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

I.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

J. COMPONENTA 10: PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ – MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI TENDINȚELOR STRUCTURALE NEGATIVE

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează provocările structurale în materie de ocupare a forței de muncă legate de îmbătrânirea populației și de schimbările tehnologice prin intermediul unui set cuprinzător de reforme și investiții. Printre aceste provocări se numără, printre altele, nivelurile scăzute de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii în vârstă și persoanele cu handicap, șomajul în rândul tinerilor, participarea scăzută la învățarea și formarea pe tot parcursul vieții, riscurile de sustenabilitate financiară pentru sistemul de pensii și adecvarea pensiilor.

Obiectivele componentei sunt consolidarea rezilienței pieței forței de muncă, creșterea participării pe piața forței de muncă și asigurarea sustenabilității fiscale a sistemului de pensii și a adecvării pensiilor.

Aceste investiții și reforme răspund recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2019 pentru a „asigura sustenabilitatea pe termen lung și caracterul adecvat al sistemului de pensii, inclusiv prin ajustarea vârstei legale de pensionare și limitarea pensionării anticipate. Creșterea capacității de inserție profesională a lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor în vârstă prin îmbunătățirea relevanței pe piața muncii a educației și formării, a învățării pe tot parcursul vieții și a măsurilor de activare, inclusiv prin îmbunătățirea alfabetizării digitale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2019) și 2020 „pentru a furniza lichidități și finanțare întreprinderilor și gospodăriilor” și „pentru a asigura o compensare adecvată a veniturilor și protecție socială; să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă, printre altele prin consolidarea schemelor de șomaj tehnic și a formulelor flexibile de lucru; asigurarea faptului că aceste măsuri oferă o protecție adecvată lucrătorilor în forme atipice de ocupare a forței de muncă” (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020).

J.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Măsuri structurale de consolidare a rezilienței pieței forței de muncă

Obiectivul reformei este de a spori reziliența pieței forței de muncă prin asigurarea, în special, a adaptării acesteia la tendințele demografice.

Reforma asigură:

a.Intrarea în vigoare a actului de instituire a unei scheme permanente de șomaj tehnic în situații de criză pentru întreprinderile care se confruntă cu dificultăți sau sunt serios amenințate de dificultăți grave cauzate de evenimente excepționale aflate în afara controlului lor, pe baza experienței dobândite în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și în timpul crizei energetice din 2022. Actul include obligații în materie de educație și formare în timpul muncii cu fracțiune de normă. 

b.Intrarea în vigoare a modificărilor legislative în domeniul prestațiilor de șomaj. Dispozițiile Legii privind reglementarea pieței forței de muncă referitoare la prestațiile de șomaj se modifică în vederea creșterii ratei de ocupare a lucrătorilor în vârstă și a prevenirii ieșirii anticipate de pe piața muncii. Activitatea se bazează pe analiza OCDE privind sistemul de asigurări de pensii și de invaliditate din Slovenia.

c.Intrarea în vigoare a modificărilor aduse legislației privind pensiile pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung și caracterul adecvat al sistemului de pensii. Reforma ține seama de tendințele existente în materie de cheltuieli, de condițiile de pensii, de indexare, de contribuții, de legăturile dintre plăți și încasări, de caracterul adecvat și transparent al asigurărilor de pensii și de invaliditate și prezintă măsuri concrete în legislație pentru a asigura caracterul adecvat al pensiilor și sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, pentru a reduce în mod semnificativ riscurile care decurg din cheltuielile legate de îmbătrânirea populației din actuala categorie cu risc ridicat. Reforma pensiilor se adoptă până la 31 decembrie 2024.

d.O revizuire a „Planului de acțiune privind politica activă de ocupare a forței de muncă” și a „Catalogului de măsuri privind politica activă de ocupare a forței de muncă” în vederea asigurării unei puneri în aplicare mai eficace și a realizării obiectivelor strategice stabilite în orientările de politică activă privind piața forței de muncă pentru perioada 2021-2025, în special în ceea ce privește reducerea șomajului de lungă durată și activarea mai rapidă a lucrătorilor în vârstă și cu un nivel scăzut de calificare.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C: Introducerea unor metode de lucru mai flexibile, adaptate la nevoile persoanelor cu handicap în întreprinderile și centrele de ocupare a forței de muncă protejate

Obiectivul investiției este de a oferi baza tehnică pentru introducerea unor metode de lucru mai flexibile.

Investiția constă în proiecte pentru întreprinderi protejate și centre de ocupare a forței de muncă. Acestea includ cursuri de formare, care se realizează cu accent pe consolidarea competențelor digitale pentru persoanele cu handicap și pentru angajatorii care lucrează cu persoane cu handicap. Proiectul include asistență psihosocială pentru persoanele cu handicap. În plus, se stabilesc planuri pentru dezvoltarea de noi modele de afaceri, cu accent pe digitalizare și pe introducerea unor metode de lucru mai flexibile.

Se creează o platformă online cu un punct consultativ pentru a facilita schimbul de bune practici. Acesta este dedicat activităților de informare, de sensibilizare și de promovare. Punctul consultativ oferă sprijin direct tuturor întreprinderilor protejate și centrelor de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește adaptarea proceselor de lucru la nevoile persoanelor cu handicap.

Obiectivul legat de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2025.

Investiția D: Intrarea mai rapidă a tinerilor pe piața forței de muncă

Obiectivul investiției este de a reduce șomajul în rândul tinerilor în urma pandemiei de COVID-19.

Investiția constă în stimulente financiare pentru ca angajatorii să angajeze tineri cu vârsta de până la 29 de ani cu contracte pe durată nedeterminată. Aceasta include, de asemenea, angajamentul angajatorului de a oferi un mentor adecvat, de a oferi asistență și de a-i forma într-un anumit loc de muncă. Pe parcursul unei perioade de subvenționare de 18 luni, se așteaptă ca tinerii să dobândească competențele suplimentare necesare exercitării profesiei și să își îmbunătățească cunoștințele teoretice prin experiență profesională. În această perioadă, noul angajat și mentorul acestuia sunt implicați în activități de formare de cel puțin 30 de ore, cu accent pe îmbunătățirea competențelor digitale.

Obiectivele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.

J.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

K. COMPONENTA 11: DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI SLOVEN, INCLUSIV A PATRIMONIULUI CULTURAL

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează impactul grav al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului turismului și impactul asupra ocupării forței de muncă, a sustenabilității mediului, a calității și a valorii adăugate a infrastructurii turistice a Sloveniei, precum și a dezvoltării patrimoniului cultural.

Obiectivele componentei sunt de a sprijini dezvoltarea durabilă a turismului și de a îmbunătăți poziționarea internațională a Sloveniei ca destinație principală în domeniul durabilității mediului și de a spori valoarea adăugată a sectorului prin măsuri axate pe îmbunătățirea infrastructurii publice și pe modernizarea și promovarea patrimoniului cultural.

Aceste investiții și reforme răspund recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2020 „de a furniza lichidități și finanțare întreprinderilor și gospodăriilor [...] pentru a concentra la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature și de a promova investițiile private pentru a sprijini redresarea economică” și „de a concentra investițiile pe tranziția verde și digitală” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

K.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Consolidarea dezvoltării durabile a turismului

Obiectivul reformei este de a răspunde consecințelor pandemiei de COVID-19 și de a oferi cadrul pe termen mediu pentru dezvoltarea turismului sloven în direcția unui turism durabil, de înaltă calitate și cu valoare adăugată ridicată.

Reforma constă în intrarea în vigoare a unui decret privind stimulentele pentru dezvoltare în turism, care stabilește condițiile de durabilitate pentru sprijinul public în acest sector. Acestea includ, printre altele, un certificat de performanță energetică de cel puțin clasa B pentru orice renovări, obținerea cel puțin a unei etichete ecologice internaționale și pentru clădirile noi care asigură o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În plus, capacitatea de monitorizare și analiză a datelor din cadrul programului pentru turismul ecologic va fi consolidată.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția B: Dezvoltarea durabilă a ofertelor de cazare turistică pentru a spori valoarea adăugată a turismului

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini turismul durabil prin îmbunătățirea sustenabilității unităților turistice de cazare.

Investiția sprijină renovarea, extinderea sau construirea de facilități turistice în conformitate cu standarde ridicate de eficiență energetică. Proiectele includ, de asemenea, formarea obligatorie în ceea ce privește calitatea serviciilor și competențele digitale pentru personal și manageri, cercetarea în materie de marketing și analiza economică.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C: Dezvoltarea durabilă a infrastructurii turistice publice și comune și a atracțiilor naturale în destinațiile turistice

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini turismul durabil prin dezvoltarea infrastructurii turistice publice și comune.

Investiția constă în renovarea și crearea de infrastructuri turistice publice și comune pentru a completa și a îmbunătăți calitatea ofertei turistice.

Obiectivul legat de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția D: Restaurarea durabilă și revitalizarea patrimoniului cultural și a infrastructurii culturale publice

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini turismul durabil prin revitalizarea patrimoniului cultural și a infrastructurii culturale publice.

Investiția constă în sprijinirea renovării, refacerii, revitalizării generale și modernizării patrimoniului cultural și a infrastructurii culturale publice deținute de stat sau de municipalități, cu un efect multiplicator preconizat asupra dezvoltării turismului. Proiectele includ digitalizarea și utilizarea tehnologiei TIC pentru promovarea și interpretarea patrimoniului cultural.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

K.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

L. COMPONENTA 12: CONSOLIDAREA COMPETENȚELOR, ÎN SPECIAL A CELOR DIGITALE ȘI A CELOR NECESARE PENTRU PROFESIILE NOI ȘI TRANZIȚIA VERDE

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează nivelul competențelor digitale ale elevilor, profesorilor și adulților, tranziția verde a sistemului de învățământ și a infrastructurii educaționale, precum și relevanța educației pentru nevoile pieței forței de muncă.

Obiectivele componentei sunt consolidarea competențelor, în special pentru tranziția digitală și tranziția verde, precum și pentru alfabetizarea financiară, pentru a răspunde mai rapid nevoilor economiei și ale societății, pentru a facilita tranziția de la educație la piața muncii, pentru a consolida reziliența sistemului de învățământ și învățarea pe tot parcursul vieții.

Aceste investiții și reforme abordează recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2019 pentru „creșterea capacității de inserție profesională a lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor în vârstă prin îmbunătățirea relevanței pe piața muncii a educației și formării, a învățării pe tot parcursul vieții și a măsurilor de activare, inclusiv prin îmbunătățirea alfabetizării digitale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2019) și în 2020 pentru „consolidarea competențelor digitale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

L.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Renovarea sistemului de învățământ pentru tranziția verde și cea digitală

Obiectivul reformei este de a înzestra elevii și cadrele didactice cu noi competențe, în special în domeniul digitalizării, al dezvoltării durabile și al alfabetizării financiare. Acest lucru va consolida reziliența sistemului de învățământ și va îmbunătăți alinierea competențelor la cerințele pieței forței de muncă.

Reforma constă într-o modernizare a programelor educaționale, prin revizuirea programelor de învățământ și a documentelor de programare în domeniul educației și îngrijirii timpurii, al învățământului primar și secundar, precum și al învățării în rândul adulților în domeniile respective. Programele de învățământ revizuite includ, printre altele, competențele digitale, informatica de bază și conținutul informatic, competențele pentru dezvoltarea durabilă și alfabetizarea financiară.

Obiectivul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Reforma B: Reforma învățământului superior pentru o tranziție verde și rezilientă

Obiectivul reformei este de a moderniza învățământul superior profesional în vederea tranziției verzi și digitale și de a alinia programele la nevoile pieței forței de muncă și ale societății.

Reforma constă în modernizarea programelor de studii profesionale din învățământul superior prin revizuirea programelor de învățământ și a educației practice într-un mediu de lucru. Programele de învățământ revizuite includ, printre altele, competențe digitale și competențe pentru dezvoltarea durabilă și reflectă digitalizarea mediului de învățare.

Se adoptă orientări pentru reînnoirea învățământului superior profesional, inclusiv un plan de investiții în învățământul superior verde, rezilient, durabil și conectat digital.

Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.

Reforma C: Modernizarea învățământului profesional secundar, inclusiv a uceniciilor

Obiectivul reformei este de a facilita tranziția de la învățământul profesional la piața forței de muncă.

Reforma constă în modernizarea programelor de formare profesională și de învățământ profesional superior, inclusiv prin îmbunătățirea utilizării părții deschise (neprescrise) a programei de învățământ, utilizând date privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților și concentrându-se mai mult pe competențele digitale, verzi și de altă natură de care viitorii absolvenți trebuie să lucreze în medii avansate din punct de vedere tehnologic. Reforma dezvoltă, de asemenea, noi modele de cooperare între sectorul educației și formării profesionale și angajatori în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor educaționale și promovează modelele existente de cooperare și sprijină locurile de învățare echipate digital pentru studenți în cadrul programelor-pilot (cu accent pe sănătate, asistență socială și educația timpurie).

Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția E: Transformarea cuprinzătoare a educației verzi și digitale

Obiectivul investiției este de a contribui la obiectivele reformei A, și anume de a consolida competențele digitale, competențele pentru dezvoltarea durabilă și alfabetizarea financiară a cadrelor didactice și a elevilor, de a alinia sistemele de învățământ la nevoile pieței forței de muncă și de a facilita tranziția către piața muncii.

Investiția constă în cursuri de formare în domeniul competențelor digitale și verzi și al alfabetizării financiare pentru profesioniștii din domeniul educației și formării, în proiecte cu instituții de învățământ pentru a sprijini modernizarea practicilor pedagogice și includerea de noi competențe în programele de studiu periodice, precum și în punerea în aplicare a programelor de educație pentru adulți în domeniul alfabetizării financiare.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția F: Proiecte-pilot pentru reforma învățământului superior pentru o tranziție verde și rezilientă

Obiectivul investiției este de a pregăti învățământul superior pentru creșterea cererii de competențe care să reflecte noile nevoi societale prin dezvoltarea și punerea în aplicare a unor abordări de învățare mai favorabile incluziunii și mai flexibile.

Investiția constă în punerea în aplicare a unor proiecte-pilot pentru integrarea competențelor verzi și digitale în învățământul superior. Investiția sprijină, de asemenea, adaptarea programelor de studii profesionale din învățământul superior la profesiile viitorului și la nevoile pieței forței de muncă.

Jalonul și țintele legate de punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția G: Consolidarea cooperării dintre sistemul de învățământ și piața forței de muncă

Obiectivul investiției este de a alinia competențele dobândite în învățământul profesional secundar și profesional la nevoile pieței forței de muncă. Investiția constă în promovarea educației profesionale și profesionale și a uceniciilor pentru a încuraja excelența în educația profesională și profesională, formarea mentorilor în întreprinderi pentru a îmbunătăți calitatea formării practice și consolidarea implicării parteneriatului social prin organizarea de diverse evenimente.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția H: Ecologizarea infrastructurii educaționale în Slovenia

Obiectivul investiției este de a contribui la furnizarea unei infrastructuri educaționale mai moderne și mai ecologice.

Investiția constă în construirea unei singure instituții de învățământ, urmărind obiectivul de a construi clădiri cu un nivel ridicat de eficiență energetică, cu o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % sub cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

L.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

L.3.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma D: Strategia pentru ecologizarea infrastructurilor educaționale și de cercetare în Slovenia

Obiectivul reformei este de a moderniza infrastructura educațională și de cercetare din Slovenia pentru a răspunde nevoilor proceselor moderne de educație și cercetare, inclusiv proiectarea de spații flexibile pentru a permite abordări moderne de transmitere a cunoștințelor, cum ar fi învățarea participativă și colaborativă și o abordare instituțională integrată în punerea în aplicare a educației pentru dezvoltare durabilă.

Reforma constă în adoptarea, până în 2030, a unei strategii pentru un sistem de investiții eficiente din punct de vedere energetic și orientat spre dezvoltare în infrastructura de educație și cercetare. Strategia definește în special prioritățile pentru investițiile în ecologizarea structurilor educaționale și de cercetare. Strategia pentru înverzirea infrastructurilor educaționale și de cercetare este adoptată de Guvernul Sloveniei.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Investiția H: Ecologizarea în continuare a infrastructurii educaționale în Slovenia

Obiectivul investiției este de a contribui în continuare la furnizarea unei infrastructuri educaționale durabile și ecologice.

Investiția constă în construirea sau extinderea în continuare a opt instituții de învățământ, urmărind obiectivul de a construi clădiri cu un nivel ridicat de eficiență energetică, cu o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % sub cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

L.4.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

M. COMPONENTA 13: INSTITUȚII PUBLICE EFICIENTE

Această componentă a planului sloven de redresare și reziliență abordează provocările legate de eficiența guvernanței sectorului public și, în sens mai larg, de sarcina administrativă.

Obiectivele componentei sunt de a îmbunătăți eficiența sistemului de salarizare din sectorul public, de a îmbunătăți mediul de afaceri prin simplificarea legislativă și de reglementare și reformele legislației în domeniul construcțiilor și al teritoriului, precum și de a îmbunătăți profesionalizarea, digitalizarea și concurența în cadrul sistemului de achiziții publice.

Nu este prevăzută nicio finanțare în cadrul planului sloven de redresare și reziliență pentru reformele din cadrul acestei componente.

Aceste reforme abordează recomandările specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în 2019 pentru a „îmbunătăți mediul de afaceri prin reducerea restricțiilor de reglementare și a sarcinii administrative. Îmbunătățirea concurenței, profesionalizarea și supravegherea independentă în domeniul achizițiilor publice.” (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2019) și 2020 „reducerea sarcinii administrative, concentrarea la începutul perioadei a proiectelor de investiții publice mature și promovarea investițiilor private pentru a sprijini redresarea economică” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

M.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma A: Eliminarea barierelor administrative

Obiectivul reformei este de a reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi și cetățeni, de a reduce costul procedurilor administrative și de a simplifica legislația aferentă în Slovenia.

Reforma constă în intrarea în vigoare a „Legii privind birocratizarea”, un pachet de modificări legislative care vizează simplificarea reglementărilor. Un pachet suplimentar privind debirocratizarea intră, de asemenea, în vigoare în urma consultărilor publice, inclusiv cu cetățenii, reprezentanții mediului de afaceri, sindicatele, municipalitățile și alții. Al doilea pachet se axează pe simplificarea legislației privind preindependența.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2022.

Reforma B: Un sector public modern și rezilient

Obiectivele reformei sunt de a spori utilizarea remunerației variabile și a remunerației bazate pe performanța muncii în sectorul public, pentru a îmbunătăți eficiența acesteia. Reforma menține sustenabilitatea fiscală a sistemului salarial din sectorul public.

Reforma constă în intrarea în vigoare a unei noi legi de modernizare a sistemului de remunerare din sectorul public. Se preconizează că noul sistem de remunerare va evidenția rolul managerilor și va îmbunătăți gestionarea resurselor umane și va dezvolta un model de competențe pentru angajații din sectorul public. Noul sistem stabilește o remunerație diferențiată în funcție de segmentul sectorului public, care se preconizează că va crea mai multă flexibilitate, și asigură faptul că remunerația este legată de performanța muncii. Legea permite reglementarea diferențiată pentru activități sau profesii specifice, abordând, în același timp, deficitele de profesii specifice din sectorul public.

Jaloanele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2024.

Reforma C: Crearea condițiilor sistemice pentru creșterea investițiilor

Obiectivul reformei este de a spori investițiile publice și private prin simplificarea procedurilor în domeniul construcțiilor și al amenajării teritoriului și prin reformarea sistemului de achiziții publice.

Reforma constă în intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind construcția și Legii privind amenajarea teritoriului, care îmbunătățesc instrumentele de amenajare a teritoriului, stabilesc o gestionare mai eficientă a amenajării teritoriului la nivel național și municipal și permit digitalizarea datelor spațiale esențiale utilizate pentru pregătirea documentelor de amenajare a teritoriului. Modificările accelerează eliberarea autorizațiilor, protejând în același timp interesele publice și oferind securitate juridică tuturor actorilor implicați în construcție.

Reforma constă, de asemenea, în măsuri de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice din Slovenia. Legea privind achizițiile publice se modifică cu scopul de a spori digitalizarea și concurența în cadrul procedurilor de achiziții publice. Reforma instituie, de asemenea, o Academie de achiziții publice pentru a crește nivelul de profesionalizare prin educație și formare continuă de calitate pentru cei implicați în punerea în aplicare a achizițiilor publice. Acesta asigură, de asemenea, comparabilitatea și diseminarea datelor privind achizițiile publice prin intermediul Tabloului de bord al pieței unice. Se preconizează că asistența tehnică va sprijini punerea în aplicare a reformei și va identifica modalități de îmbunătățire a concurenței și de evaluare a reformei după ce aceasta a fost pusă în aplicare pe deplin. Realizarea preconizată a obiectivului va semnala progrese în ceea ce privește creșterea transparenței și a competitivității sistemului de achiziții publice din Slovenia.

Jaloanele și ținta legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma D: Punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență – sisteme de control și audit

Obiectivul reformei este de a institui și de a oficializa cadrul juridic și instituțional pentru o funcționare adecvată a sistemelor de control și audit.

Reforma constă în instituirea Oficiului pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, ca organism separat în cadrul Ministerului de Finanțe, care să acționeze în calitate de autoritate de coordonare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Reforma constă, de asemenea, în adoptarea decretului național și a orientărilor organismului de coordonare care descriu procedurile de efectuare a auditurilor și a controalelor în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă, precum și în modernizarea sistemului informatic al Ministerului de Finanțe – MFERAC.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 septembrie 2021.

M.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil