COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 15.3.2024
COM(2024) 139 final
2024/0073(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și (UE) 2021/2116 în ceea ce privește standardele privind bunele condiții agricole și de mediu, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, modificările planurilor strategice PAC, revizuirea planurilor strategice PAC și derogările de la controale și sancțiuni
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Prin intermediul planurilor strategice din cadrul politicii agricole comune (PAC), Uniunea Europeană urmărește să promoveze un sector agricol inteligent, competitiv, rezilient și diversificat, care să asigure securitatea alimentară pe termen lung. Totodată, UE dorește să sprijine și să consolideze acțiunile climatice, protecția mediului, inclusiv a biodiversității, și să contribuie la realizarea obiectivelor în materie de mediu și climă, printre care angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris, precum și să consolideze structura socioeconomică a zonelor rurale.
Un număr de 28 de planuri strategice PAC (PSP) au fost elaborate de statele membre și aprobate de Comisie, după care au fost aplicate pentru prima dată în 2023, oferind sprijin direct pentru venit destinat fermierilor, sprijin pentru schemele de mediu, precum și alte forme de sprijin, de exemplu pentru investiții, pentru anumite sectoare agricole, pentru dezvoltarea rurală, pentru cunoaștere și inovare. Planurile strategice oferă atât o creștere considerabilă a subsidiarității în gestionarea PAC, cât și o orientare către performanță. Cheltuielile trebuie să contribuie la realizarea a 10 obiective economice, de mediu și sociale specifice ale PAC, măsurate printr-o serie de indicatori comuni.
Aceste planuri strategice contribuie la agenda ambițioasă a Comisiei privind Pactul verde, în combinație cu inițiative legislative, investiții în cercetare și alte acțiuni menite să îndeplinească obiectivele Uniunii în materie de mediu și climă pentru 2050. În acest context, Regulamentul privind planurile strategice PAC [Regulamentul (UE) 2021/2115] a introdus condiții de referință mai stricte pentru sprijinul acordat fermelor, iar cele 28 de planuri strategice alocă în mod colectiv fermierilor cuantumuri substanțial mai mari de sprijin pentru obiectivele de mediu și climatice în comparație cu PAC anterioară.
În general, noua abordare funcționează bine. Cu toate acestea, primul an de punere în aplicare a planurilor strategice PAC a arătat în mod clar că sunt necesare ajustări pentru a asigura punerea în aplicare eficace a planurilor și pentru a reduce birocrația. În plus, punerea în aplicare a planurilor nu ar trebui privită separat de discuțiile privind alte propuneri legislative legate de Pactul verde, care vor avea sau ar putea avea în același timp un efect direct asupra fermierilor și repercusiuni în ceea ce privește cerințele din planurile strategice. În plus, Regulamentul privind planurile strategice PAC a fost convenit înainte de începerea războiului de agresiune la scară largă al Rusiei în Ucraina, care continuă să influențeze puternic piețele (și marjele fermierilor), precum și contextul politicii agricole a Europei.
Deși motivele protestelor extinse ale fermierilor din mai multe state membre ale Uniunii sunt complexe și diverse, motivele menționate mai sus reprezintă o parte importantă a contextului.
Consiliul European din 1 februarie 2024 a discutat despre provocările din sectorul agricol, inclusiv despre preocupările exprimate de fermieri în timpul protestelor. Subliniind rolul esențial al PAC, acesta a invitat Consiliul și Comisia să continue lucrările, în funcție de necesități. În acest sens, este nevoie de un spirit de cooperare între Comisia Europeană, celelalte instituții ale UE, statele membre și fermieri. Președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen, s-a angajat să lanseze o analiză aprofundată a sarcinii administrative care apasă pe umerii fermierilor, pentru a identifica domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri. Printre altele, pe baza contribuțiilor primite de la statele membre, colectate de președinția Consiliului, de la organizațiile fermierilor din UE și de la Parlamentul European, Comisia a prezentat, la 22 februarie 2024, un document neoficial privind posibilele acțiuni de simplificare, ca o contribuție la discuțiile din cadrul Consiliului.
Consiliul Agricultură și Pescuit din 26 februarie 2024 și-a confirmat voința politică de a răspunde concret preocupărilor fermierilor și, într-o primă etapă, a sprijinit o serie de măsuri incluse în documentul neoficial al Comisiei menționat anterior cu titlu de prioritate pentru a oferi un răspuns pe termen scurt la criza actuală. De asemenea, a insistat asupra faptului că este necesară o reexaminare a actelor de bază ale politicii agricole comune și că aceasta ar trebui inițiată cât mai curând posibil. Comisia a ascultat la rândul său cu atenție opiniile exprimate în cadrul reuniunii din 26 februarie a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, în cadrul schimbului de opinii cu privire la pachetul de simplificare propus pentru fermieri și administrațiile naționale.
Obiectivul propunerii
Prin aceste propuneri, Comisia urmărește ajustări bine orientate ale regulamentelor privind planurile strategice PAC, pentru a aborda anumite dificultăți întâmpinate în punerea lor în aplicare. Prin această abordare specifică, Comisia oferă un răspuns foarte semnificativ la problemele identificate și la preocupările exprimate și în același timp urmărește să mențină și să promoveze orientarea generală a actualei PAC și rolul acesteia în sprijinirea tranziției agriculturii europene către durabilitate. Comisia consideră că aceste modificări specifice vor facilita adoptarea rapidă de către Parlamentul European și Consiliu.
Ajustările se axează pe schimbări care sunt benefice pentru fermieri în ceea ce privește reducerea sarcinii lor administrative, pe flexibilități care le permit administrațiilor naționale să adapteze punerea în aplicare în funcție de situațiile cu care se confruntă fermierii, pe modificările echilibrului dintre cerințele de condiționalitate și schemele voluntare care stimulează practicile ecologice, precum și pe asigurarea beneficiarilor în legătură cu stabilitatea politicii pe durata de viață a planurilor strategice. De exemplu, ajustările în ceea ce privește condiționalitatea le vor oferi statelor membre mai multă flexibilitate în stabilirea standardelor GAEC la nivel național, simplificând astfel sarcina impusă fermierilor, oferind de exemplu mai multe opțiuni referitoare la modalitățile de îndeplinire a cerințelor sau permițând scutiri sau derogări specifice bine orientate, în special în cazul condițiilor meteorologice nefavorabile. Sarcina administrativă a fermierilor mai mici (care dețin suprafețe agricole de până la 10 hectare, în această situație fiind 65 % dintre fermieri) va fi redusă prin scutirea lor de la vizitele de control pentru verificarea respectării cerințelor de condiționalitate. În același timp, faptul că fermierii mai mici vor fi scutiți de sancțiuni va simplifica, de asemenea, activitatea administrativă a statelor membre, întrucât autoritățile naționale nu vor trebui să calculeze sancțiuni care ar putea să se situeze sub pragul de minimis aplicabil.
În ceea ce privește propunerea de a mări numărul de modificări ale PSP, acest lucru ar trebui să le permită statelor membre să își adapteze planurile strategice PAC atunci când este necesar, pentru a ține seama de condițiile evolutive cărora le sunt supuși fermierii. Astfel, cerințele care nu mai sunt justificate nu ar rămâne în vigoare, din motive pur administrative, fapt care ar duce la simplificarea sistemului.
Statele membre au responsabilitatea de a utiliza pe deplin dispozițiile de simplificare pentru a reduce sarcina administrativă a fermierilor.
•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat
Modificările propuse sunt în concordanță cu viziunea generală a actelor de bază ale PAC în vigoare la momentul actual (Regulamentul privind planurile strategice și Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC). Prin urmare, propunerea este coerentă cu dispozițiile de politică existente.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Propunerea legislativă adaptează un număr limitat de dispoziții ale regulamentelor PAC în vigoare la momentul actual, care au fost considerate coerente cu alte politici ale Uniunii. Propunerea este așadar conformă cu alte politici ale Uniunii.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Articolul 43 alineatul (2) din TFUE, deoarece regulamentul modifică Regulamentele (UE) 2021/2115 și 2021/2116, care se bazează în principal pe acest temei juridic.
•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede partajarea competenței în domeniul agriculturii între Uniune și statele membre. Uniunea își exercită competența prin adoptarea de diverse acte legislative, definind și punând în aplicare politica agricolă comună a UE în conformitate cu articolele 38-44 din TFUE. Regulamentele (UE) 2021/2115 și 2021/2116 fac parte din cadrul legislativ al PAC a UE. Pentru a atenua anumite dificultăți, a asigura simplificarea și a degreva fermierii de anumite sarcini, regulamentele respective trebuie modificate, iar acest lucru poate fi realizat numai la nivelul UE.
•Proporționalitate
Propunerea modifică regulamentele existente numai în măsura în care este strict necesar pentru îndeplinirea obiectivelor indicate mai sus.
•Alegerea instrumentului
Întrucât actele legislative inițiale sunt regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului, modificările trebuie introduse, de asemenea, sub forma unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului, prin intermediul procedurii legislative ordinare.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente
Nu se aplică.
•Consultările cu părțile interesate
Având în vedere protestele pe scară largă din sectorul agricol și din nevoia de a analiza sarcina administrativă care le revine fermierilor, precum și pentru a identifica domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri, Comisia s-a adresat în scris unui număr de patru organizații agricole principale de la nivelul UE, solicitându-le propuneri de măsuri la nivelul UE (PAC și alte acte legislative ale UE) de natură să reducă sarcina administrativă pentru fermieri. O scrisoare similară a fost trimisă de președinția belgiană a Consiliului miniștrilor agriculturii, solicitându-le să identifice, la nivelul UE, aspecte care pot reduce sarcina administrativă pentru fermieri. De asemenea, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European a trimis o scrisoare în care identifica șase domenii unde se consideră că se impun acțiuni concrete și imediate. Caracterul urgent al acestei propuneri nu a permis un proces normal de consultare.
Procesul de consultare ad-hoc, care a durat o săptămână, a condus la o gamă largă de sugestii și propuneri. Răspunsurile din partea tuturor administrațiilor statelor membre au o sferă largă de aplicare și, în timp ce unele abordează provocări practice în materie de punere în aplicare și sunt fezabile pe termen scurt, multe dintre ele au o amploare considerabilă și depășesc reducerea sarcinii administrative, simplificarea punerii în aplicare sau crearea stabilității politicilor pentru fermieri. Consultarea organizațiilor agricole a condus la apeluri la acțiuni urgente pentru simplificarea sarcinii administrative a fermierilor, dar a evidențiat, în egală măsură, necesitatea unui cadru politic stabil și coerent, care să propună reforme suplimentare pe termen mai lung. În mod similar, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European a identificat o serie de domenii de acțiune prioritare esențiale.
Comisia a structurat sugestiile primite în cinci mari domenii:
1.O primă serie de propuneri vizează gestionarea planurilor strategice PAC și se referă la procedurile de modificare a planurilor strategice (inclusiv numărul de modificări permise), la monitorizarea și revizuirea performanței (inclusiv raportul anual privind performanța) și la anumite elemente ale sistemului integrat de administrare și control [simplificarea metodologiei de evaluare a calității sistemului de monitorizare a suprafețelor (SMS) și utilizarea fotografiilor cu identificare geografică și a aplicațiilor geospațiale], precum și la sistemul de control și sancțiuni (inclusiv raționalizarea tuturor controalelor la ferme).
Comisia a răspuns la acest set de propuneri printr-o serie de acțiuni fără caracter legislativ și a inclus în prezenta propunere câteva inițiative specifice și limitate, în special pentru a facilita modificări mai frecvente ale planurilor strategice PAC și pentru a elimina controalele de condiționalitate pentru fermele mici.
2.Un al doilea set de propuneri se referă la acțiunile din cadrul planurilor strategice PAC în beneficiul mediului și al climei. Multe propuneri se referă la modificări (drastice) ale cerințelor și controalelor de condiționalitate, dar au fost incluse și alte propuneri, de exemplu privind tratarea fermelor mici sau gestionarea financiară a intervențiilor de mediu.
Comisia a adoptat deja o derogare temporară și parțială de la standardul GAEC 8, prima cerință, pentru 2024, și o modificare a Regulamentului delegat (UE) 2022/126 cu ajustări pentru standardul GAEC 1. În plus, prezenta propunere conține câteva ajustări specifice ale condiționalității care vizează abordarea preocupărilor legate de punerea în aplicare. Comisia dorește să aplice o abordare „chirurgicală” în vederea menținerii obiectivelor generale de politică ale Regulamentului privind planurile strategice PAC, astfel cum se reflectă în deciziile colegiuitorilor din 2021.
3.Un al treilea grup de propuneri se referă la alte dispoziții ale PAC, dincolo de mediu și climă, cum ar fi extinderea sprijinului cuplat, amânarea sau eliminarea condiționalității sociale sau modificarea schemelor de sprijin sectorial, a măsurilor de promovare și a agriculturii ecologice. Alte sugestii necesită o regândire fundamentală a politicii agricole a UE.
Multe dintre aceste sugestii depășesc sfera simplificării și a îmbunătățirii punerii în aplicare a planurilor strategice PAC. În plus, Comisia își menține orientările esențiale din cadrul Regulamentului privind planurile strategice PAC, cum ar fi condiționalitatea socială. Totodată, mai multe sugestii sunt deja fezabile în contextul marjei de manevră sporite oferite statelor membre de noul model de performanță al PAC.
4.Un al patrulea grup de sugestii se referă la preocupările legate de veniturile fermelor și, în special, la gestionarea riscurilor și a crizelor, cu sugestii de a aloca mai multe fonduri PAC pentru gestionarea crizelor, de a revizui dispozițiile PAC privind sprijinul acordat instrumentelor de gestionare a riscurilor și de a lua măsuri pentru a îmbunătăți poziția fermierilor în lanțul alimentar.
Deși modificările aduse aspectelor financiare ale PAC ar trebui discutate în contextul pregătirii următorului cadru financiar multianual, Comisia împărtășește preocupările legate de veniturile fermelor și are în vedere acțiuni de îmbunătățire a poziției fermierilor în lanțul alimentar într-un flux de lucru separat.
5.Un al cincilea și ultim set de sugestii se referă la reglementări din afara PAC, cum ar fi cele privind defrișările, monitorizarea pădurilor, normele sanitare sau energia din surse regenerabile.
Comisia are în vedere o serie de modificări punctuale ale actelor din afara PAC și lucrează la măsuri fără caracter legislativ cu scopul de a simplifica sau de a clarifica anumite norme, în timp ce alte modificări ale politicilor trebuie negociate în cadrul procedurilor legislative în curs.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Nu se aplică (nu a fost utilizată expertiză externă).
•Evaluarea impactului
Având în vedere caracterul politic urgent al prezentării acestei propuneri, care urmărește să răspundă unei situații de criză în agricultura UE, nu a fost efectuată nicio evaluare a impactului, astfel cum se prevede în instrumentul nr. 1 din orientările Comisiei privind o mai bună legiferare, unde se stipulează importanța aplicării flexibile și proporționale a acestora. Prezenta propunere se referă la o serie de modificări specifice ale Regulamentelor (UE) 2021/2115 și 2021/2116. Multe dintre propunerile mai ample de abordare a preocupărilor legate de sarcina administrativă și de punerea în aplicare stabilă și eficace a PAC, astfel cum au fost prezentate în cursul procesului de consultare ad-hoc, nu sunt luate în considerare. Comisia este de părere că stabilitatea politicilor este importantă și susține că PAC reformată „joacă un rol important în sprijinirea agriculturii UE în tranziția către un model de agricultură durabilă, sprijinind în același timp veniturile fermierilor, precum și securitatea alimentară.” Această opinie este fundamentată pe evaluarea externă a celor 28 de planuri strategice PAC comandată de Comisie, care a format baza raportului său către Parlamentul European și Consiliu din 23 noiembrie 2023: „Rezumatul planurilor strategice PAC pentru perioada 2023-2027: eforturi comune și ambiție colectivă” 1 , unde poate fi găsit citatul de mai sus. În acest raport, Comisia a concluzionat, de asemenea, că „[n]oile planuri strategice PAC reprezintă un instrument adecvat pentru urmărirea obiectivelor politicii PAC într-un mod integrat, pe măsură ce statele membre le utilizează pentru a pregăti și a oferi răspunsuri la provocările de pe teritoriile lor, acordând prioritate obiectivelor și utilizând resursele disponibile într-un mod eficace și eficient.”
Cu toate acestea, primul an de punere în aplicare a planurilor strategice PAC a relevat unele probleme practice. Din acest motiv, pe lângă acțiunile fără caracter legislativ, sunt necesare anumite ajustări limitate ale cadrului juridic al Uniunii pentru PAC, cu scopul de a asigura punerea în aplicare eficace a planurilor strategice PAC și, în special, de a reduce și mai mult sarcina administrativă legată de punerea lor în aplicare.
A fost efectuată o evaluare aprofundată a impactului reformei PAC care a fost convenită în 2021. Această evaluare a însoțit propunerile prezentate de Comisie în 2018 2 . Evaluarea impactului oferă, de asemenea, un context important pentru ajustările cuprinse în prezenta propunere. Mai precis, principalele diferențe dintre opțiunile evaluate în 2018 se refereau la echilibrul cerințelor de mediu voluntare („eco-scheme”) sau obligatorii („condiționalitate”). Deși regulamentul adoptat în final este o combinație a ambelor abordări, evaluarea impactului (p. 35) demonstrează avantajele și dezavantajele ambelor abordări. Pe baza schimbării de situație și a experiențelor din primul an de aplicare, Comisia propune reechilibrarea în direcția unei abordări mai voluntare.
•Adecvarea reglementărilor și simplificare
Propunerile vor reduce în mod specific sarcina pentru fermele mici, care sunt microîntreprinderi. Propunerea de a scuti fermele cu o suprafață mai mică de 10 hectare de la controalele de condiționalitate afectează 65 % din beneficiarii PAC.
•Drepturi fundamentale
Propunerea respectă drepturile fundamentale și este conformă cu principiile recunoscute, în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Propunerea nu are impact bugetar.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare
Astfel cum se prevede la articolul 128 din Regulamentul privind planurile strategice PAC, a fost instituit un cadru de performanță sub responsabilitatea comună a statelor membre și a Comisiei. Cadrul de performanță permite raportarea, monitorizarea și evaluarea performanței planului strategic PAC pe parcursul punerii în aplicare a acestuia. Modificările aduse prezentei propuneri ar fi acoperite de acest cadru.
•Documente explicative (pentru directive)
Nu se aplică (textul juridic este un regulament).
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Comisia propune o serie de modificări ale condiționalității.
Este inclusă o dispoziție generală care le permite statelor membre să permită derogări temporare și specifice de la anumite cerințe de condiționalitate, având în vedere condițiile meteorologice din ce în ce mai imprevizibile care îi pot împiedica pe fermieri să respecte unele cerințe, cum ar fi termenele dintr-un anumit an. Din motive legate de asigurarea caracterului complet al cadrului de performanță, monitorizare și evaluare, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a le impune statelor membre să o informeze o dată pe an cu privire la punerea în aplicare a acestor derogări temporare în conformitate cu articolul 143 din Regulamentul (UE) 2021/2115, în special cu alineatul (4) de la articolul respectiv.
De asemenea, statelor membre li se va permite să prevadă derogări specifice de la standardele 5, 6, 7 și 9 privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) care acoperă situații unde există riscul ca cerințele să contravină obiectivelor stabilite, de exemplu din cauza unor situații agronomice specifice pentru unele culturi pe anumite tipuri de sol și în condiții pedoclimatice specifice sau din cauza deteriorării pajiștilor permanente, de exemplu ca urmare a prădătorilor sau a speciilor invazive. În ceea ce privește GAEC luate individual, Comisia propune eliminarea din standardul GAEC 8 a obligației de a aloca o porțiune minimă de teren arabil zonelor neproductive (pârloagă) sau elementelor neproductive (garduri vii, arbori etc.), menținând în același timp protecția elementelor de peisaj existente. În schimb, statele membre au obligația de a institui o eco-schemă care să ofere sprijin fermierilor pentru menținerea unei porțiuni din terenul arabil în stare neproductivă sau pentru crearea de noi elemente de peisaj. Acest lucru ar garanta că fermierii sunt recompensați în mod specific pentru aceste zone și elemente neproductive care sunt benefice pentru biodiversitate pe terenurile agricole și, în general, pentru zonele rurale.
În ceea ce privește standardul GAEC 7 care impune rotația culturilor, Comisia propune menținerea rotației culturilor, dar le permite statelor membre să adauge posibilitatea de a îndeplini această cerință prin diversificarea culturilor. Diversificarea culturilor contribuie, de asemenea, la conservarea potențialului solului, prin asigurarea diversității culturilor în cursul unui an și implicit prin promovarea indirectă a rotației culturilor de la un an la altul. Comisia consideră că această flexibilitate le va permite fermierilor afectați în mod regulat de secetă sau de precipitații excesive să respecte această condiție într-un mod mai compatibil cu realitățile agricole. În același timp, Comisia recunoaște și subliniază beneficiile agronomice ale rotației culturilor. Acesta este motivul pentru care, prin intermediul eco-schemelor, sunt și ar trebui să fie în continuare recompensate forme mai ambițioase de rotație și diversificare a culturilor, inclusiv, în special, pentru a include culturile proteice în rotație, astfel încât să se îmbunătățească calitatea solului și reziliența culturilor agricole.
Aplicarea standardului pentru acoperirea solului în perioadele sensibile (standardul GAEC 6) a cauzat rigidități administrative considerabile și incertitudine pentru fermieri, aceștia făcând adesea referire la „agricultura calendaristică” care nu recunoaște variabilitatea (tot mai mare) a condițiilor meteorologice. Pentru a onora spiritul de flexibilitate al planurilor strategice PAC, Comisia propune clarificarea faptului că punerea în aplicare a acestui standard de condiționalitate va fi în cea mai mare parte responsabilitatea statelor membre.
Se propune, de asemenea, mărirea numărului de cereri de modificare a planului strategic PAC pe care un stat membru le poate prezenta la două pe an (față de o singură modificare pe an, în prezent). Acest lucru este necesar pentru a răspunde mai rapid situațiilor evolutive ale fermierilor, inclusiv cele cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile.
Pentru a reduce sarcina fermierilor și a spori previzibilitatea sprijinului PAC dedicat lor, se propune ca obligația statelor membre de a evalua dacă planurile lor strategice PAC trebuie modificate în cazul unor modificări ale anumitor acte legislative ale Uniunii privind mediul și clima și de a notifica această evaluare Comisiei într-un anumit termen să fie limitată la modificările actelor legislative enumerate în anexa XIII, care intră în vigoare până cel târziu la 31 decembrie 2025. Rămâne în vigoare obligația statelor membre de a descrie modul în care este realizată contribuția globală superioară la obiectivul în materie de mediu și climă prevăzut la articolul 105 din Regulamentul (UE) 2021/2115 și modul în care arhitectura verde a PAC contribuie într-o manieră coerentă la realizarea obiectivelor naționale pe termen lung stabilite sau care decurg din actele legislative enumerate în anexa XIII la regulamentul respectiv. În plus, Comisia va estima potențialul planurilor strategice PAC de atenuare a schimbărilor climatice în perioada 2023-2027.
Se propune modificarea Regulamentului (UE) 2021/2116 pentru a-i scuti pe micii fermieri care dețin suprafețe agricole de cel mult 10 hectare de la controalele de condiționalitate și de la sancțiuni. Scopul este reducerea sarcinii administrative, atât pentru administrațiile naționale, cât și pentru fermieri, în ceea ce privește controalele și colectarea sumelor aferente sancțiunilor, sarcină care este mai mare pentru fermele mici în comparație cu cele mai mari. Exceptarea micilor fermieri de la controalele de condiționalitate și de la sancțiuni nu va afecta controalele efectuate în temeiul altor acte legislative care fac parte din cerințele legale în materie de gestionare (SMR). În plus, beneficiarii care primesc plăți bazate pe suprafață atât în cadrul unui plan strategic PAC în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115, cât și în cadrul unui program de dezvoltare rurală pus în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 până la 31 decembrie 2025 și care, prin urmare, sunt supuși controalelor de condiționalitate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2116 ar trebui să fie scutiți de controalele de ecocondiționalitate și de aplicarea de sancțiuni în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013.
Pentru a răspunde deja preocupărilor statelor membre și ale fermierilor în ceea ce privește anul de cerere 2024, se propune ca modificările aduse standardelor GAEC 6, 7 și 8, precum și o scutire de sancțiuni pentru micii fermieri care dețin suprafețe agricole de cel mult 10 hectare, să se aplice retroactiv. Având în vedere acest lucru, se propun dispoziții tranzitorii pentru anul de cerere 2024, astfel încât statele membre să poată aplica modificări ale planurilor lor strategice PAC legate de standardele GAEC 6, 7 și 8 înainte de aprobarea de către Comisie a modificărilor respective în conformitate cu articolul 119 din Regulamentul (UE) 2021/2115. În ceea ce privește standardul GAEC 8, o astfel de posibilitate ar trebui să fie legată de existența unor eco-scheme care să acopere practici pentru menținerea de zone neproductive, cum ar fi terenurile lăsate în pârloagă, sau a unor eco-scheme pentru stabilirea de noi elemente de peisaj pe terenurile arabile. Cu toate acestea, posibilitatea, inclusiv din punct de vedere juridic, de a prevedea aplicarea retroactivă în ceea ce privește modificările aduse standardelor GAEC 6, 7 și 8 va depinde de conținutul exact și de data intrării în vigoare a modificărilor incluse în prezentul regulament. În acest moment, nu este posibil să se decidă dacă o astfel de aplicare retroactivă poate fi prevăzută. Dispozițiile conexe de la articolul 3 și de la articolul 4 al doilea paragraf sunt, prin urmare, incluse între paranteze în propunere. Fezabilitatea acestora ar trebui discutată cu colegiuitorii, având în vedere conținutul final și data intrării în vigoare a prezentului regulament.
2024/0073 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și (UE) 2021/2116 în ceea ce privește standardele privind bunele condiții agricole și de mediu, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, modificările planurilor strategice PAC, revizuirea planurilor strategice PAC și derogările de la controale și sancțiuni
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Curții de Conturi,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 3 ,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 4 ,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului 5 stabilește norme privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului 6 stabilește norme privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune.
(2)În pofida faptului că aceste regulamente oferă o flexibilitate substanțială statelor membre și au potențialul de a reduce sarcinile administrative ale fermierilor, primul an de aplicare concretă, prin intermediul planurilor strategice PAC, a evidențiat faptul că sunt necesare anumite ajustări limitate ale cadrului juridic al Uniunii pentru politica agricolă comună (PAC), cu scopul de a asigura o punere în aplicare eficace a planurilor strategice PAC și de a reduce sarcina administrativă asociată punerii în aplicare a acestor planuri și verificării anumitor cerințe.
(3)În același timp, fermierii se confruntă cu o serie de dificultăți și incertitudini excepționale. Mai precis, în ultimii ani s-au înregistrat numeroase evenimente meteorologice extreme, inclusiv secete și inundații, în diferite părți ale Uniunii. Aceste evenimente afectează producția și veniturile și au, de asemenea, un impact puternic asupra executării și calendarului activităților agronomice normale. Prețurile ridicate ale energiei și ale factorilor de producție și incertitudinile generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, costul vieții, inflația, scăderea din 2023 a valorii producției de cereale și modificarea fluxurilor comerciale internaționale au condus la noi incertitudini și presiuni asupra fermierilor. Aceste evenimente concomitente exercită o presiune puternică asupra fermierilor pentru a adapta gestionarea exploatațiilor lor și desfășurarea activităților agronomice, în calitate de gestionari ai resurselor naturale și de actori economici.
(4)În consecință, este necesar să se revizuiască și să se simplifice anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) 2021/2115 și ale Regulamentului (UE) 2021/2116 pentru a le asigura statelor membre posibilitatea de a-și adapta mai bine planurile strategice PAC la nevoile fermierilor și de a le oferi mai multă flexibilitate pentru a-și desfășura activitățile agricole, ținând seama de provocările tot mai mari, de imprevizibilitatea condițiilor meteorologice și de incertitudinile economice.
(5)Articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/2115 prevede obligația statelor membre de se asigura că toate suprafețele agricole, inclusiv terenurile care nu mai sunt utilizate în scopuri productive, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre trebuie să stabilească, la nivel național sau regional, standarde minime pentru fermieri și alți beneficiari pentru fiecare standard privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) enumerat în anexa III la regulamentul respectiv, în conformitate cu principalul obiectiv al acestor standarde, menționat în anexa respectivă. Obiectivul referitor la protecția solului și la calitatea solului urmărit de standardele GAEC 5, 6 și 7 este afectat de numeroși factori, cum ar fi tipul de sol, alegerea culturilor, condițiile climatice și meteorologice sau utilizarea trecută și actuală a terenurilor și sistemele agricole, cum ar fi agricultura ecologică, care necesită o abordare diferită a anumitor operațiuni. Experiența arată că, în unele situații, impunerea anumitor cerințe, fără a se ține seama în mod corespunzător de acești factori, cum ar fi restricțiile privind aratul sau obligațiile de a semăna într-o anumită perioadă, poate avea un impact negativ asupra anumitor soluri sau culturi și chiar riscă să contravină obiectivului de protecție a solului. Standardul GAEC 9 stabilește o interdicție privind conversia sau aratul pajiștilor permanente desemnate ca fiind sensibile din punct de vedere ecologic în cadrul siturilor Natura 2000. Cu toate acestea, experiența a arătat că pot exista situații excepționale în care astfel de pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic sunt deteriorate, de exemplu de prădători sau de specii invazive, și pot fi necesare măsuri adecvate pentru abordarea acestor situații, inclusiv excepții de la interdicția de a ara suprafețele în cauză pentru a reface aceste pajiști permanente, scopul măsurilor fiind de asigura faptul că cerințele standardului GAEC 9 contribuie la protecția habitatelor și a speciilor.
(6)Numărul tot mai mare de fenomene meteorologice extreme și de daune aduse pajiștilor permanente desemnate ca fiind sensibile din punct de vedere ecologic, din cauza unor factori precum prădătorii sau speciile invazive, mărește incidența unor probleme specifice în aplicarea cerințelor standardelor GAEC 5, 6, 7 și 9, pe care statele membre trebuie să le abordeze. Există, de asemenea, riscul ca astfel de cerințe să fie disproporționate având în vedere contribuția lor efectivă la obiectivul de protecție a solului pentru standardele GAEC 5, 6 și 7 și de protecție a habitatelor și a speciilor pentru standardul GAEC 9. Pentru a evita astfel de situații, statelor membre ar trebui să li se permită să stabilească derogări specifice de la cerințele standardelor GAEC 5, 6, 7 și 9 cu scopul de a răspunde problemelor specifice care apar în contextul aplicării standardelor GAEC respective, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi tipurile de sol, culturile sau sistemele agricole ori daunele aduse pajiștilor permanente, cauzate, printre altele, de prădători sau de specii invazive. Aceste excepții ar trebui să fie limitate în ceea ce privește suprafața și nu ar trebui să împiedice contribuția standardelor respective la atingerea obiectivele lor principale, enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115.
(7)Condițiile meteorologice și impactul rezultat asupra condițiilor suprafețelor agricole pot împiedica fermierii și alți beneficiari să respecte cerințele standardelor GAEC, cum ar fi termenele și perioadele pentru operațiuni, într-un anumit an. Pentru a evita ca fermierii să se confrunte cu astfel de cerințe și să fie obligați, de exemplu, să semene culturi până la o anumită dată, condițiile meteorologice din anul respectiv nepermițând efectuarea operațiunilor necesare, sau să facă acest lucru provocând un impact negativ grav asupra solului, cum ar fi tasarea, statelor membre ar trebui să li se permită, atunci când pun în aplicare standardele minime stabilite în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/2115, să prevadă derogări temporare de la cerințele respective. Domeniul de aplicare al acestor derogări temporare ar trebui să se limiteze la fermieri și la alți beneficiari sau zone afectate de condițiile meteorologice, iar statele membre ar trebui să aplice derogările numai atât timp cât sunt strict necesare.
(8)Regulamentul (UE) 2021/2115 prevede o serie de elemente și instrumente pentru ca statele membre să abordeze obiectivul specific de a contribui la stoparea și inversarea declinului biodiversității, de a îmbunătăți serviciile ecosistemice și de a conserva habitatele și peisajele, menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (f) din regulamentul respectiv. Unul dintre aceste elemente este sistemul de condiționalitate. Mai exact, standardul GAEC 8, enumerat în anexa III la regulamentul respectiv, cuprinde mai multe cerințe, inclusiv obligația de a aloca o anumită parte din terenul arabil zonelor și elementelor neproductive. Principalul obiectiv al standardului GAEC 8 este menținerea elementelor și zonelor neproductive în vederea îmbunătățirii biodiversității agricole. De asemenea, statele membre pot concepe intervenții care să sprijine acest obiectiv, de exemplu eco-scheme, menționate la articolul 31 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/2115. În contextul provocărilor și incertitudinilor care decurg din prezența simultană a unor evenimente nefavorabile și a unor incertitudini economice, experiența a demonstrat necesitatea de a ajusta echilibrul dintre diferitele instrumente de politică care contribuie la protejarea și îmbunătățirea biodiversității pentru a le oferi fermierilor mai multă flexibilitate în a contribui la acest obiectiv, în funcție de situația specifică a exploatației lor, precum și pentru a oferi o compensație financiară sporită pentru o astfel de contribuție.
(9)Mai precis, întrucât obligația de a aloca o parte din terenul arabil zonelor și elementelor neproductive face parte în prezent din standardul GAEC 8, prima cerință, astfel cum este menționat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, fermierii care solicită plăți directe și intervenții menționate la articolele 70, 71 și 72 din regulamentul respectiv trebuie să respecte această cerință fără nicio compensație pentru costurile suportate sau pentru pierderile de venit. Acest lucru poate implica, în anumite cazuri, o sarcină financiară importantă pentru fermierii și beneficiarii în cauză, în special având în vedere că nu este posibilă nicio producție vegetală sau animală pe terenul arabil dedicat zonelor sau elementelor neproductive în conformitate cu standardul GAEC 8, prima cerință. Având în vedere sarcina și consecințele pe care trebuie să le suporte anumiți fermieri, precum și gama excepțională de dificultăți și incertitudini cu care se confruntă aceștia, necesitatea de a avea zone și elemente neproductive pe terenurile arabile ar fi mai bine abordată printr-un instrument care să ofere mai multă flexibilitate și, mai important, oferindu-se un stimulent care să compenseze cel puțin o parte din costurile suportate și pierderile de venit legate de astfel de zone și elemente neproductive. În consecință, articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/2115 ar trebui modificat pentru a se asigura că statele membre oferă sprijin pentru eco-schemele care vizează practici de menținere a zonelor neproductive, cum ar fi terenurile lăsate în pârloagă, și pentru stabilirea de noi elemente de peisaj pe terenurile arabile.
(10)În același timp, sistemul de condiționalitate instituit prin Regulamentul (UE) 2021/2115 ar trebui ajustat prin eliminarea primei cerințe din standardul GAEC 8, astfel cum figurează în anexa III la regulamentul respectiv. Obligația de a proteja elementele de peisaj, precum și interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în timpul sezonului de reproducere și de creștere a păsărilor, care se numără în prezent printre cerințele standardului GAEC 8, ar trebui menținute ca parte a sistemului de condiționalitate, pentru a se garanta că elementele de peisaj existente în zonele agricole sunt protejate.
(11)Statelor membre ar trebui să li se acorde o flexibilitate suplimentară pentru a-și modifica planurile strategice PAC, asigurând în același timp stabilitatea strategiei, gestionarea planurilor strategice PAC, precum și eficiența administrativă a procesului de modificare. Experiența a arătat că abordarea cerințelor specifice ale FEGA și FEADR într-o singură cerere de modificare poate fi dificilă. În același timp, numărul modificărilor pe an calendaristic ar trebui limitat, astfel încât să se asigure că fermierii și alți beneficiari dispun de suficient timp pentru a lua în considerare modificările, precum și pentru a limita sarcina administrativă a statelor membre și pentru a permite Comisiei să evalueze compatibilitatea modificărilor cu cadrul juridic al Uniunii prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/2115 și în Regulamentul (UE) 2021/2116, în termenele stabilite în cadrul juridic respectiv. Din aceste motive, numărul maxim de cereri de modificare a planurilor strategice PAC ar trebui să crească la două cereri de modificare pe an calendaristic.
(12)În conformitate cu articolul 120 din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre sunt obligate să evalueze dacă planurile lor strategice PAC trebuie modificate în cazul unor modificări ale actelor legislative ale Uniunii enumerate în anexa XIII la regulamentul respectiv și să notifice Comisiei evaluarea lor într-un anumit termen. Întrucât această obligație s-a dovedit a fi împovărătoare pentru statele membre, iar eforturile necesare din partea lor pentru evaluare în cursul perioadei de programare rămase pentru planurile strategice PAC actuale ar trebui să fie limitate, obligația nu ar trebui să se aplice modificărilor actelor legislative enumerate în anexa XIII, care intră în vigoare după 31 decembrie 2025.
(13)Experiența arată că apariția simultană a numeroase evenimente adverse generează provocări pentru fermieri, necesitând o flexibilitate sporită și o simplificare a punerii în aplicare a planurilor strategice PAC în ceea ce privește anumite standarde GAEC enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115.
(14)Standardul GAEC 6 are ca obiectiv principal asigurarea protecției solului în perioadele cele mai sensibile prin intermediul unei acoperiri minime a solului pentru a evita solul descoperit în astfel de perioade sensibile. Mai important decât în cazul altor standarde GAEC, o gamă largă de factori afectează definirea și punerea în aplicare a cerințelor din cadrul acestui standard GAEC. În special, acoperirea minimă a solului poate fi asigurată prin diferite mijloace, care depind nu numai de condițiile climatice și pedologice, ci și de factori precum alegerea culturilor și durata perioadei de vegetație dintr-un anumit an. De asemenea, pot exista perioade sensibile diferite, în special în funcție de condițiile pedoclimatice specifice. În plus, atunci când fac alegeri legate de producție și, în special, în cazul deciziilor privind însămânțarea, fermierii și alți beneficiari trebuie să fie în măsură să reconcilieze respectarea cerințelor standardului GAEC 6 cu condițiile meteorologice imprevizibile. Având în vedere acești factori, statele membre ar trebui să fie în măsură să gestioneze într-un mod mai flexibil aceste cerințe ale standardului GAEC 6, în comparație cu alte standarde GAEC, astfel încât să asigure contribuția cerințelor la obiectivul principal al standardului respectiv, ținând seama, în același timp, de o serie de factori, cum ar fi condițiile pedologice și climatice.
(15)Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să stabilească principalele elemente ale standardului GAEC 6 și să le sintetizeze în planurile strategice PAC, în conformitate cu articolul 109 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115. Comisia ar trebui să se asigure, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), cu articolul 109 alineatul (2), cu articolul 118 și cu articolul 119 din regulamentul respectiv, că standardul GAEC 6, astfel cum este stabilit de statele membre, este, în general, în conformitate cu obiectivul principal al standardului GAEC respectiv.
(16)Principalul obiectiv al standardului GAEC 7 enumerat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115 este de a conserva potențialul solului. Având în vedere că diversificarea culturilor poate contribui de asemenea la conservarea potențialului solului, deși este mai simplu de pus în aplicare pentru anumiți fermieri, în funcție de presiunile și provocările multiple cu care trebuie să se confrunte aceștia în prezent, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a le permite fermierilor să respecte standardul GAEC 7 inclusiv prin diversificarea culturilor. În acest sens, ar trebui stabilite cerințe minime privind diversificarea culturilor.
(17)Este important ca PAC să contribuie în continuare la obiectivele de mediu prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d)-(g) din Regulamentul (UE) 2021/2115 prin intermediul cerințelor de condiționalitate. Totodată, este important să se asigure stabilitatea acestor cerințe ca bază comună pentru statele membre și fermieri. Prin urmare, cerințele de condiționalitate ar trebui să se aplice în continuare tuturor fermierilor. Cu toate acestea, sarcina administrativă legată de controalele cerințelor de condiționalitate, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116, poate fi disproporționat de mare pentru micii fermieri și pentru administrațiile naționale. Prin urmare, pe lângă flexibilitățile legate de standardele GAEC 6, 7 și 8, ar trebui redusă sarcina care le revine micilor fermieri și administrațiilor naționale în ceea ce privește controalele prevăzute de Regulamentul (UE) 2021/2116. În consecință, fermierii care dețin exploatații cu o suprafață agricolă de maximum 10 hectare nu ar trebui să fie controlați în cadrul sistemului de condiționalitate în ceea ce privește respectarea cerințelor legale în materie de gestionare prevăzute de dreptul Uniunii și a bunelor condiții agricole și de mediu. Întrucât acești mici fermieri reprezintă 65 % din beneficiarii PAC, dar dețin doar aproximativ 10 % din suprafața agricolă totală, acest lucru ar simplifica activitatea multor fermieri și administrații naționale, fără a afecta în mod semnificativ rolul cerințelor de condiționalitate în ceea ce privește contribuția la obiectivele lor, dată fiind suprafața agricolă relativ redusă gestionată de micii fermieri.
(18)Întrucât suprafața agricolă gestionată de micii fermieri este limitată, iar sancțiunile sunt, în general, scăzute pentru micii fermieri, aplicarea sancțiunilor ar putea duce la o sarcină disproporționată pentru administrațiile statelor membre. Prin urmare, micii fermieri, care sunt scutiți de controale, ar trebui, de asemenea, să fie scutiți de aplicarea de sancțiuni administrative pentru nerespectarea cerințelor de condiționalitate.
(19)Pentru a evita costurile și poverile administrative excesive legate de controalele de condiționalitate și de ecocondiționalitate, beneficiarii care primesc plăți bazate pe suprafață atât în cadrul unui plan strategic PAC în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115, cât și în cadrul unui program de dezvoltare rurală pus în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 7 până la 31 decembrie 2025 și care, prin urmare, sunt supuși controalelor de condiționalitate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2116, ar trebui să fie scutiți de controalele de ecocondiționalitate și de aplicarea de sancțiuni în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013.
(20)Prin urmare, este necesar ca Regulamentele (UE) 2021/2115 și 2021/2116 să fie modificate în consecință.
(21)[Pentru a se asigura o punere în aplicare fără probleme a măsurilor prevăzute la articolul 1 alineatul (6) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament, trebuie stabilite dispoziții tranzitorii în ceea ce privește modificările aduse planurilor strategice PAC prezentate Comisiei spre aprobare de către statele membre în temeiul articolului 119 din Regulamentul (UE) 2021/2115 în 2024 și în ceea ce privește efectele modificărilor respective în 2024, înainte de aprobarea modificărilor respective de către Comisie.]
(22)Pentru a se asigura o bună punere în aplicare a măsurilor avute în vedere și luând în considerare caracterul urgent al situației, determinat de dificultățile și incertitudinile cu care se confruntă fermierii, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
(23)[Pentru a se evita o sarcină administrativă disproporționată pentru micii fermieri și pentru autoritățile naționale, derogarea de la sancțiunile legate de nerespectarea cerințelor de condiționalitate sau a cerințelor de ecocondiționalitate ar trebui să se aplice retroactiv în ceea ce privește anul de cerere 2024.]
(24)[Având în vedere că anul de cerere 2024 a început la 1 ianuarie 2024, articolul 1 alineatul (6) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament ar trebui să se aplice pentru anul de cerere 2024, pentru a li se oferi statelor membre posibilitatea de a aplica modificările menționate la articolul respectiv pentru anul de cerere 2024.]
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului (UE) 2021/2115
Regulamentul (UE) 2021/2115 se modifică după cum urmează:
(1)Articolul 4 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) «teren arabil» este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă; în plus, pe durata angajamentului, este terenul cultivat pentru producția de culturi sau suprafețele disponibile pentru producția de culturi, dar lăsate în pârloagă, ce au fost scoase temporar din circuitul agricol în conformitate cu articolul 31 sau articolul 70 din prezentul regulament, sau cu articolul 22, 23 sau 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului(*), sau cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(**), sau cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(***);
________________
(*) Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) și de modificare și abrogare a unor regulamente ( JO L 160, 26.6.1999, p. 80 , ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1999/1257/oj ).
(**) Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ( JO L 277, 21.10.2005, p. 1 , ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2005/1698/oj ).
(***) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului ( JO L 347, 20.12.2013, p. 487 , ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1305/oj ).”;
(b)la alineatul (4) primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) orice suprafață a exploatației care este:
(i)acoperită de elemente de peisaj care fac obiectul obligației de păstrare în conformitate cu standardul GAEC 8 enumerat în anexa III; sau
(ii)pe durata angajamentului relevant asumat de fermier, creată sau menținută ca urmare a unei eco-scheme menționate la articolul 31.
Dacă statele membre decid astfel, «hectarul eligibil» poate conține și alte elemente de peisaj, cu condiția ca acestea să nu fie predominante și să nu împiedice în mod semnificativ desfășurarea activității agricole din cauza suprafeței pe care o ocupă pe parcela agricolă. La punerea în aplicare a principiului respectiv, statele membre pot stabili o cotă maximă din parcela agricolă acoperită de aceste alte elemente de peisaj.
În ceea ce privește pajiștile permanente cu elemente disparate neeligibile, statele membre pot decide să aplice coeficienți ficși de reducere pentru a stabili suprafața considerată eligibilă.”;
(2)Articolul 13 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Statele membre se asigură că toate suprafețele agricole, inclusiv terenurile care nu mai sunt utilizate în scopuri productive, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre stabilesc, la nivel național sau regional, standarde minime pentru fermieri și alți beneficiari pentru fiecare standard GAEC enumerat în anexa III, în conformitate cu principalul obiectiv al standardelor respective menționat în anexa respectivă. La stabilirea propriilor standarde, statele membre țin seama, după caz, de caracteristicile specifice ale suprafețelor în cauză, inclusiv condițiile pedologice și climatice, de sistemele agricole existente, de practicile agricole, de dimensiunile și structurile fermelor, de utilizarea terenurilor și de specificul regiunilor ultraperiferice.
La stabilirea standardelor GAEC 5, 6, 7 sau 9 enumerate în anexa III, statele membre pot stabili derogări specifice de la cerințele standardelor respective. Derogările specifice de la standardele GAEC 5, 6, 7 sau 9 se bazează pe criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi culturile, tipurile de sol și sistemele agricole, ori daunele aduse pajiștilor permanente, cauzate, printre altele, de prădători sau de specii invazive, și sunt limitate în ceea ce privește suprafața. Derogările specifice se stabilesc numai în cazul și în măsura în care sunt necesare pentru a răspunde unor probleme specifice legate de aplicarea standardelor respective și nu împiedică în mod semnificativ contribuția fiecăruia dintre aceste standarde la obiectivele lor principale enumerate în anexa III.”;
(b)se introduce alineatul (2a) cu următorul text:
„(2a) Atunci când pun în aplicare standardele minime stabilite în conformitate cu alineatele (1) și (2), statele membre pot permite derogări temporare de la unele cerințe, cum ar fi termenele și perioadele stabilite în standardele respective, în cazul în care condițiile meteorologice împiedică fermierii și alți beneficiari să respecte cerințele respective într-un anumit an. Domeniul de aplicare al acestor derogări temporare se limitează la fermieri și la alți beneficiari sau zone afectate de condițiile meteorologice și se aplică numai atât timp cât sunt strict necesare.”;
(3)La articolul 31 se introduce alineatul (1a) cu următorul text:
„(1a) În cadrul eco-schemelor menționate la alineatul (1), statele membre instituie și oferă sprijin pentru scheme care vizează practici de menținere a unor zone neproductive, cum ar fi terenurile lăsate în pârloagă, și pentru stabilirea de noi elemente de peisaj pe terenurile arabile. Aceste scheme sunt voluntare pentru fermierii activi și pentru grupurile de fermieri activi.”;
(4)La articolul 119, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:
„(7) O cerere de modificare a planului strategic PAC poate fi prezentată de două ori într-un an calendaristic, sub rezerva unor eventuale excepții prevăzute de prezentul regulament sau care urmează a fi stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 122. În plus, pe durata aplicării planului strategic PAC pot fi prezentate alte trei cereri de modificare a planului strategic PAC. Acest alineat nu se aplică cererilor de modificare al căror scop este prezentarea elementelor lipsă în conformitate cu articolul 118 alineatul (5).”;
(5)La articolul 120, se adaugă următorul alineat:
„Alineatul (1) nu se aplică modificărilor actelor legislative enumerate în anexa XIII, care intră în vigoare după 31 decembrie 2025.”
(6)Anexa III se modifică după cum urmează:
(a)în tabel, rubrica referitoare la „GAEC 6” se înlocuiește cu următorul text:
„
|
GAEC 6 |
Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile, astfel cum se stabilește de către statele membre(****). |
Protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile |
(****) Statele membre pot lua în considerare în special perioada scurtă de vegetație care rezultă din durata și severitatea perioadei de iarnă în regiunile în cauză.”
(b)în tabel, rubrica referitoare la „GAEC 7” se înlocuiește cu următorul text:
„
|
GAEC 7 |
Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă. Statele membre pot decide, în plus, să le permită fermierilor și altor beneficiari să îndeplinească acest standard prin diversificarea culturilor (*****).. |
Păstrarea potențialului solurilor |
(*****) Rotația constă în alternarea culturilor la nivel de parcelă agricolă (cu excepția culturilor multianuale, a ierbii și a altor plante furajere erbacee și a terenurilor lăsate în pârloagă), inclusiv a culturilor secundare gestionate în mod corespunzător.
În funcție de diversitatea metodelor agricole și de condițiile agroclimatice, statele membre pot autoriza, în regiunile în cauză, alte practici de ameliorare a rotației culturilor cu culturi de leguminoase sau prin diversificarea culturilor care vizează îmbunătățirea și conservarea potențialului solului în conformitate cu obiectivele prezentului standard GAEC.
Atunci când definesc cerințele privind diversificarea culturilor, statele membre respectă următoarele cerințe minime:
- în cazul în care suprafața terenului arabil al unei exploatații este cuprinsă între 10 și 30 de hectare, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din exploatație cu cel puțin două culturi diferite. Cultura principală nu trebuie să acopere mai mult de 75 % din terenul arabil respectiv.
- în cazul în care suprafața terenului arabil al unei exploatații este mai mare de 30 de hectare, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din exploatație cu cel puțin trei culturi diferite. Cultura principală trebuie să acopere maximum 75 % din terenul arabil, iar principalele două culturi trebuie să acopere împreună maximum 95 % din terenul arabil respectiv.
Statele membre pot excepta de la obligațiile prevăzute în cadrul acestui standard exploatațiile:
(a) în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
(b) în cazul cărora peste 75 % din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări; sau
(c) cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.
Statele membre pot introduce o limită maximă a suprafeței acoperite cu o singură cultură pentru a preveni monoculturile mari.
Se consideră că fermierii certificați în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/848(******) respectă prezentul standard GAEC.
________________
(******) Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 150, 14.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/848/oj ).”;
(c)în tabel, rubrica referitoare la „GAEC 8” se înlocuiește cu următorul text:
„
|
GAEC 8 |
— Menținerea elementelor de peisaj — Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor — Opțional, măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive |
Menținerea elementelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole |
”
Articolul 2
Modificări ale Regulamentului (UE) 2021/2116
Regulamentul (UE) 2021/2116 se modifică după cum urmează:
(1)La articolul 83, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Prin derogare de la alineatul (1), fermierii care dețin exploatații a căror dimensiune maximă nu depășește 10 hectare de suprafață agricolă declarată în conformitate cu articolul 69 alineatul (1) sunt scutiți de controale în cadrul sistemului instituit în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.”
(2)La articolul 84, se adaugă următorul alineat:
„(4) Prin derogare de la alineatele (1)-(3) și de la articolul 85, fermierii care dețin exploatații a căror dimensiune maximă nu depășește 10 hectare de suprafață agricolă declarată în conformitate cu articolul 69 alineatul (1) sunt scutiți de la aplicarea sancțiunilor menționate la alineatele (1)-(3) și la articolul 85.”
(3)La articolul 104 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a), punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:
„(iv) în ceea ce privește FEADR, în legătură cu cheltuielile suportate de beneficiari și cu plățile efectuate de agenția de plăți în cadrul punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, cu excepția articolelor 96 și 97 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește beneficiarii care sunt supuși sistemului de control menționat la articolul 83 din prezentul Regulament;”
[Articolul 3
Dispoziții tranzitorii
(1)Prin derogare de la articolul 119 alineatul (8) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115, data intrării în vigoare a modificărilor planurilor strategice PAC legate de FEGA transmise de statele membre spre aprobare Comisiei în temeiul articolului 119 alineatul (2) din regulamentul respectiv în ceea ce privește anul de cerere 2024 în legătură cu elementele prevăzute la articolul 1 alineatul (6) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament nu face obiectul aprobării de către Comisie.
(2)Prin derogare de la articolul 119 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre pot decide, pentru anul de cerere 2024, că modificările aduse planurilor strategice PAC legate de elementele prevăzute la articolul 1 alineatul (6) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament pot avea efecte juridice înainte de aprobarea lor de către Comisie. În ceea ce privește elementul prevăzut la articolul 1 alineatul (6) litera (c) din prezentul regulament, statele membre pot lua această decizie numai dacă aplică, pentru anul de cerere 2024, o schemă care acoperă practici de menținere a unor zone neproductive, cum ar fi terenurile lăsate în pârloagă, sau de stabilire a unor noi elemente de peisaj pe terenurile arabile, astfel cum se menționează la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/2115.
Atunci când iau această decizie, statele membre se asigură că sunt respectate principiile generale ale dreptului Uniunii, în special principiul securității juridice, principiul nediscriminării și protecția așteptărilor legitime ale fermierilor și ale altor beneficiari, și că se ține seama de necesitatea ca fermierii și alți beneficiari să dispună de suficient timp pentru a se conforma modificărilor.]
Articolul 4
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
[Articolul 1 alineatul (6) literele (a) și (b) și articolul 2 punctele (2) și (3) se aplică pentru anul de cerere 2024.]
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președinta Președintele