COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 26.11.2024
COM(2024) 722 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de stabilire a traiectoriei cheltuielilor nete pentru Țările de Jos
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 26.11.2024
COM(2024) 722 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de stabilire a traiectoriei cheltuielilor nete pentru Țările de Jos
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de stabilire a traiectoriei cheltuielilor nete pentru Țările de Jos
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263, în special articolul 19,
având în vedere recomandarea Comisiei,
întrucât:
CONSIDERAȚII GENERALE
(1)La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală 1 , împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive 2 și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre 3 , reprezintă elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul vizează asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii prin realizarea de reforme și investiții. El promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune accentul pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă a normelor.
(2)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete 4 care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii unui stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.
(3)După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
(4)În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2024/1263, ținând seama de această evaluare și pe baza unei recomandări a Comisiei, Consiliul trebuie să recomande statului membru să prezinte un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit în cazul în care consideră că planul nu respectă cerințele prevăzute la articolul 16 alineatele (2), (3) și (5) din regulamentul respectiv.
(5)În cazul în care statul membru nu prezintă un plan revizuit în termenul menționat în Regulamentul (UE) 2024/1263 sau planul revizuit nu respectă cerințele prevăzute la articolul 16 alineatele (2), (3) și (5) din regulamentul respectiv, la recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză în conformitate cu articolul 19 și, după caz, să aprobe setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.
CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU AL ȚĂRILOR DE JOS
(6)La 15 octombrie 2024, Țările de Jos și-au prezentat Consiliului și Comisiei planul bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea planului a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia având în vedere motivele expuse de Țările de Jos.
Procesul anterior prezentării planului
(7)Înainte de prezentarea planului, Țările de Jos au solicitat informații tehnice 5 , pe care Comisia le-a furnizat la 21 iunie 2024 și le-a publicat la 15 octombrie 2024 6 . Informațiile tehnice indică nivelul soldului primar structural în 2028 care este necesar pentru a asigura menținerea deficitului public sub 3 % din PIB pe termen mediu și menținerea datoriei publice sub 60 % din PIB pe termen mediu, în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare de patru ani. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. Informațiile tehnice au fost pregătite și transmise statului membru luând în calcul două scenarii: un scenariu care include coerența cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului 7 , în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, și un scenariu fără acest dispozitiv. Informațiile tehnice pentru Țările de Jos stabilesc că, pentru a respecta regulile fiscale aplicabile pe parcursul unei perioade de ajustare de patru ani și pe baza ipotezelor Comisiei, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin 0,1 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028); scenariul fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului), conform tabelului de mai jos. Cu titlu informativ, luând în calcul și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin 0,1 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Cu toate acestea, dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului nu este o cerință pentru Țările de Jos, care sunt eligibile pentru informații tehnice.
Tabelul 1: Informațiile tehnice transmise de Comisie Țărilor de Jos
|
Ultimul an al perioadei de ajustare |
2028 |
|
Valoarea minimă a soldului primar structural (% din PIB), scenariu fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului |
0,1 |
|
Numai cu titlu informativ: Valoarea minimă a soldului primar structural (% din PIB), scenariu cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului |
0,1 |
Sursa: calculele Comisiei.
(8)În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Țările de Jos și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada iulie-august 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Țările de Jos și pe ipotezele care stau la baza acesteia, precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.
(9)Conform informațiilor furnizate de Țările de Jos în cadrul planului, nu a avut loc un proces de consultare cu părțile interesate relevante de la nivel național (inclusiv cu partenerii sociali) înainte de prezentarea planului, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, în conformitate cu dispozițiile tranzitorii prevăzute la articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(10)Consiliul de Stat (în calitate de instituție fiscal-bugetară independentă neerlandeză) a emis un aviz 8 cu privire la previziunile macroeconomice și la ipotezele macroeconomice care stau la baza traiectoriei multianuale a cheltuielilor nete. Consiliul de Stat a concluzionat că traiectoria cheltuielilor nete din planul bugetar-structural pe termen mediu nu îndeplinește cerințele regulamentului și că Țările de Jos vor trebui să facă un efort bugetar în plus față de măsurile prezentate de guvern în proiectul de buget pentru 2025.
(11)Planul a fost prezentat parlamentului național la 17 septembrie 2024, împreună cu proiectul de buget pentru 2025. Ulterior, acesta a fost adoptat de Ministerul Finanțelor la 12 octombrie 2024.
Alte procese conexe
(12)La 16 octombrie 2024, Țările de Jos și-au prezentat proiectul de plan bugetar pentru anul 2025. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la [26 noiembrie 2024] 9 .
(13)La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Țările de Jos se confruntă cu vulnerabilități legate de nivelul ridicat al datoriei private în contextul unei piețe a locuințelor supraevaluate, care au relevanță transfrontalieră și rămân relevante, în pofida unor îmbunătățiri 10 .
(14)La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Țărilor de Jos o serie de recomandări specifice țării în contextul semestrului european 11 .
REZUMATUL PLANULUI ȘI EVALUAREA ACESTUIA DE CĂTRE COMISIE
(15)În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:
Context: situația și perspectivele macroeconomice și bugetare
(16)Activitatea economică din Țările de Jos a crescut cu 0,1 % în 2023. Stagnarea a fost determinată de inflația ridicată și de mediul extern slab care frânează exporturile. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 0,8 % în 2024, pe fondul unor îmbunătățiri ale salariului real care sprijină consumul intern. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,6 % în 2025 și cu 1,5 % în 2026, fiind susținut de creșterea continuă a salariilor, de scăderea inflației și de îmbunătățirea mediului extern care sprijină comerțul. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că PIB-ul potențial al Țărilor de Jos va crește cu 1,9 % în 2024, cu 1,7 % în 2025 și cu 1,5 % în 2026, întrucât contribuția forței de muncă la creșterea potențială scade de la 0,9 % în 2024 la 0,5 % în 2026. Rata șomajului a fost de 3,6 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, se va ridica la 3,7 % în 2024, la 3,8 % în 2025 și la 3,9 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 7,3 % în 2023 la 5,0 % în 2024 și va ajunge la 3,0 % în 2025 și la 2,3 % în 2026.
(17)În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din Țările de Jos a fost de 0,4 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va ajunge la 0,2 % din PIB în 2024, urmând să crească la 1,9 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 2,4 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Țărilor de Jos pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în luna septembrie 2024. Datoria publică era de 45,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va scădea la 43,3 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta va crește la 44,3 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 46,6 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Proiecțiile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.
Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze macroeconomice din plan
(18)Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Țărilor de Jos cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.
(19)Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(20)Planul prevede angajamentul de a respecta traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 4,2 % în perioada 2025-2028. Informațiile tehnice (care presupun o traiectorie de ajustare liniară) corespund unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 3,2 % în perioada de ajustare (2025-2028). Traiectoria cheltuielilor nete pe care statul membru s-a angajat să o respecte conform planului ar urma să conducă la un sold primar structural de -0,8 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Acesta este inferior nivelului minim al soldului primar structural de 0,1 % din PIB în 2028 indicat de Comisie în informațiile tehnice din 21 iunie 2024 12 . Planul se bazează pe ipoteza unei scăderi treptate a creșterii PIB-ului potențial de la 2,1 % în 2024 la 1,4 % în 2028. De asemenea, în plan se estimează o scădere a ratei de creștere a deflatorului PIB de la 5,1 % în 2024 la niveluri semnificativ mai mici între 2025 (2,7 %) și 2028 (2,4 %).
Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Țărilor de Jos
|
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
Media pe perioada de valabilitate a planului 2025-2028 |
|
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
6,9 |
6,8 |
3,5 |
2,1 |
4,3 |
4,2 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
6,9 |
14,1 |
18,1 |
20,7 |
25,9 |
nu se aplică |
|
Creșterea PIB-ului potențial (%) |
2,1 |
1,8 |
1,7 |
1,5 |
1,4 |
1,6 |
|
Inflația (creșterea deflatorului PIB) (%) |
5,1 |
2,7 |
2,6 |
2,6 |
2,4 |
2,6 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Țărilor de Jos și calculele Comisiei
Implicațiile pentru datoria publică ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(21)Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar crește treptat, potrivit planului, de la 45,0 % din PIB în 2024 la 51,1 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare, conform tabelului de mai jos. După ajustare, pe termen mediu (și anume până în 2038), se preconizează că ponderea datoriei va depăși în 2033 valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat, potrivit planului, și va ajunge la 70,7 % din PIB în 2038.
Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Țărilor de Jos
|
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2038 |
|
|
Datoria publică (% din PIB) |
45,1 |
45,0 |
46,7 |
49,7 |
50,1 |
51,1 |
70,7 |
|
Soldul bugetar (% din PIB) |
-0,4 |
-1,8 |
-2,5 |
-3,4 |
-2,1 |
-2,5 |
-4,0 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Țărilor de Jos
Astfel, conform planului, datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă și nu ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan nu este în concordanță cu cerințele privind datoria prevăzute la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Implicațiile pentru soldul bugetului public ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(22)Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să crească de la 1,8 % din PIB în 2024 la 2,5 % din PIB în 2025 și să urce temporar la peste 3 % (3,4 %) în 2026, urmând să atingă un nivel moderat de 2,1 % în 2027 și să crească apoi din nou la 2,5 % în 2028. Astfel, conform planului, soldul bugetului public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Cu toate acestea, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2038), deficitul public ar depăși 3 % din PIB. Deficitul public ar depăși în 2029 valoarea de referință de 3 % prevăzută în tratat și apoi ar crește treptat la 4,0 % până în 2038. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan nu este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Strategia bugetară din plan
(23)Planul nu include o strategie bugetară orientativă pentru punerea în aplicare a traiectoriei cheltuielilor nete din plan. Specificarea exactă a măsurilor de politică relevante trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. Acordul de coaliție al guvernului pentru perioada 2024-2028 prevede reduceri ale impozitului pe venit la începutul mandatului, care sunt compensate prin creșterea taxei pe valoarea adăugată pentru anumite produse în 2026 și prin reducerea cheltuielilor pentru, printre altele, ajutorul pentru dezvoltare, salariile din sectorul public și azilul, spre sfârșitul mandatului. Proiectul de plan bugetar pentru 2025 precizează măsurile de politică prin care se va realiza rata de creștere a cheltuielilor nete de 6,8 % vizată pentru 2025 13 .
Intenții în materie de reforme și de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii
(24)Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară, inclusiv în cele referitoare la PDM, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include o listă amplă de peste 70 de reforme și investiții care abordează prioritățile comune ale UE, dintre care 14 sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență.
(25)În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul cuprinde peste 20 de reforme și investiții, cum ar fi Programul multianual pentru infrastructuri energetice și climatice, programele de cercetare public-privat din cadrul Strategiei pentru economia digitală și Fondul neerlandez pentru climă, printre altele. De asemenea, planul descrie măsurile din cadrul planului de redresare și reziliență (PNRR) privind abordarea congestionării rețelei, construirea de infrastructuri energetice și cercetarea în domeniul informaticii cuantice. Reformele și investițiile incluse în plan urmăresc să dea curs recomandărilor specifice de țară privind depunerea unor eforturi suplimentare pentru o agricultură durabilă, emise în 2022, 2023 și 2024, promovarea tranziției către energia din surse regenerabile, inclusiv a investițiilor în rețea, emise în 2019, 2022, 2023 și 2024, stimularea investițiilor, a cercetării și inovării pentru a sprijini tranziția verde și digitală, emise în 2019, 2020 și 2022 și soluționarea blocajelor din transporturi, emisă în 2019. Planul include reforme și investiții menite să dea curs recomandărilor specifice de țară referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice, care vizează accelerarea implementării surselor regenerabile de energie și stimularea investițiilor în infrastructura de rețea, emise în 2022 și 2023, sporirea aptitudinilor și competențelor necesare pentru tranziția verde, emisă în 2023, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și accelerarea investițiilor în transportul durabil și în agricultura durabilă, emise în 2022 și 2023.
(26)În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde o listă amplă de peste 40 de reforme și investiții grupate în mai multe domenii de politică, cum ar fi piața locuințelor, educația, asistența medicală, pensiile, piața forței de muncă și impozitarea. Unele dintre aceste investiții și reforme sunt incluse în PNRR, cum ar fi asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, revizuirea legislației privind pensiile sau extinderea serviciilor de terapie intensivă. Reformele și investițiile incluse în plan urmăresc să dea curs recomandărilor specifice de țară privind reducerea stimulentelor pentru utilizarea contractelor flexibile sau temporare, emise în 2022, 2023 și 2024, promovarea unei protecții sociale adecvate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și reducerea activităților independente fictive, emise în 2019, 2020 și 2022. Reformele și investițiile din plan urmăresc, de asemenea, să dea curs recomandărilor specifice fiecărei țări referitoare la abordarea deficitului de forță de muncă și de competențe, inclusiv la oportunitățile de perfecționare și recalificare pentru îmbunătățirea competențelor de bază, emise consecutiv începând din 2019, și la consolidarea sistemul de sănătate, emisă în 2020. Totuși, planul nu include reforme pentru abordarea creșterii preconizate a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, care să facă sistemul de îngrijire pe termen lung mai eficient din punctul de vedere al costurilor, și pentru încurajarea mobilității către sectoare cu productivitate ridicată și sectoare legate de provocările societale. În ceea ce privește prioritatea rezilienței sociale și economice, planul include reforme și investiții legate de piața locuințelor care intenționează să dea curs recomandărilor specifice de țară referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice prin reducerea tendinței de favorizare a îndatorării gospodăriilor și prin asigurarea accesibilității prețurilor și a disponibilității locuințelor pe piața privată a închirierilor, două recomandări adresate Țărilor de Jos în ani consecutivi începând din 2019, și prin eliminarea obstacolelor din calea construcțiilor rezidențiale, recomandări emise în 2023 și 2024.
(27)În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include reforme care contribuie la securitatea energetică prin intermediul unei legislații menite să îmbunătățească structural securitatea aprovizionării cu gaze și obligațiile de economisire a energiei care le revin întreprinderilor și instituțiilor, printre altele. De asemenea, planul descrie intenția de politică de a pune în aplicare măsuri de consolidare a rezilienței prin reducerea dependenței de materiile prime critice și prin stimularea producerii de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Unele dintre reforme și investiții sunt incluse în PNRR, vizând abordarea congestiile de rețea, actualizarea cadrului de reglementare pentru sistemele energetice de gaze și energie electrică și promovarea utilizării tehnologiilor pe bază de hidrogen verde. Reformele și investițiile incluse în plan urmăresc să dea curs recomandărilor specifice de țară privind promovarea tranziției către energia din surse regenerabile, inclusiv a investițiilor în rețea, emise în 2019, 2022, 2023 și 2024, și soluționarea blocajelor din transporturi, emisă în 2019. Planul include reforme și investiții menite să dea curs recomandărilor specifice de țară referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice, în măsura în care recomandările vizează creșterea investițiilor în implementarea surselor regenerabile de energie și în infrastructura de rețea, emise în 2022 și 2023, eficiența energetică a clădirilor și transportul durabil, emise în 2022, și reducerea dependenței de combustibilii fosili, emise în 2022 și 2023.
(28)În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include un set de investiții care urmează să fie puse în aplicare în perioada 2024-2028 și care constau în achiziționarea de echipamente, reînnoirea infrastructurii imobiliare, inclusiv pentru a se asigura sustenabilitatea acesteia, și modernizarea și înlocuirea infrastructurii informatice tactice.
(29)Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu PNRR al Țărilor de Jos. Reformele și investițiile prezentate în plan completează mai multe acțiuni întreprinse în cadrul PNRR, care contribuie, de asemenea, la prioritățile comune ale UE. Noile reforme și investiții din plan sunt în concordanță cu măsurile din cadrul PNRR. De exemplu, pachetul privind reforma pieței energiei inclus în capitolul referitor la REPowerEU contribuie la o tranziție verde și digitală echitabilă, precum și la securitatea energetică, iar măsurile din PNRR privind planificarea centralizată pentru sporirea ofertei de locuințe și pentru consolidarea sistemului de sănătate contribuie la reziliența socială și economică.
(30)Planul urmărește să contribuie la satisfacerea nevoilor de investiții publice ale Țărilor de Jos legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, investițiile prevăzute în plan se ridică la aproximativ 43 de miliarde EUR. În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, planul prevede nevoi de investiții în valoare de 10 miliarde EUR în domeniul locuințelor, al pieței forței de muncă și al îngrijirii. În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul prezintă în principal reforme, dar prevede nevoi de investiții în valoare de 300 de milioane EUR pentru implementarea tehnologiilor pe bază de hidrogen verde, acoperite parțial de PNRR. În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, nevoile de investiții prezentate în plan se ridică la 55 de miliarde EUR.
Concluzia evaluării Comisiei
(31)În ansamblu, Comisia consideră că planul Țărilor de Jos nu respectă cerințele articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263, având în vedere lipsa de coerență a traiectoriei cheltuielilor nete din cadrul planului cu cerințele privind datoria și deficitul prevăzute în regulamentul respectiv. Planul prevede următoarele: „În cazul în care Comisia și Consiliul consideră că traiectoria cheltuielilor nete propusă de Țările de Jos nu este în concordanță cu regulamentul, Țările de Jos renunță la dreptul de a prezenta un plan revizuit, astfel cum se prevede la articolul 18 din regulament, și înțeleg că Consiliul, la recomandarea Comisiei pe baza informațiilor tehnice furnizate de Comisie, poate recomanda o traiectorie a cheltuielilor în temeiul articolului 19 din regulament. Guvernul consideră că recomandarea unei traiectorii a cheltuielilor pe baza informațiilor tehnice reprezintă o punere în aplicare adecvată a regulilor fiscale europene.” Având în vedere că Țările de Jos nu intenționează să prezinte un plan revizuit în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria cheltuielilor nete trebuie recomandată în conformitate cu articolul 19 din regulamentul respectiv, pe baza informațiilor tehnice furnizate de Comisie la 21 iunie 2024.
CONCLUZIE GENERALĂ
(32)Pe baza evaluării Comisiei, având în vedere renunțarea de către Țările de Jos la dreptul de a prezenta un plan revizuit în temeiul articolului 18 și în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Țărilor de Jos traiectoria cheltuielilor nete bazată pe informațiile tehnice furnizate de Comisie la 21 iunie 2024.
RECOMANDĂ ca Țările de Jos
1.Să se asigure că creșterea cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I la prezenta recomandare.
În plus, Consiliul invită Țările de Jos să asigure realizarea de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări, și care să abordeze prioritățile comune ale Uniunii.
ANEXA I
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete
(rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
Țările de Jos
|
Anii |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
|
|
Rate de creștere (%) |
Anuală |
3,5 |
3,3 |
3,0 |
3,0 |
|
Cumulată (*) |
10,4 |
14,0 |
17,5 |
21,0 |
|
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2023.
Adoptată la Strasbourg,
Pentru Consiliu,
Președintele