COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 26.11.2024

COM(2024) 705 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Semestrul european 2025: noul cadru de guvernanță economică prinde contur

Pachetul de astăzi lansează primul ciclu de punere în aplicare a noului cadru de guvernanță economică, intrat în vigoare la 30 aprilie 2024 1 , și reprezintă cea mai ambițioasă și mai cuprinzătoare reformă a normelor de guvernanță economică ale UE de la sfârșitul crizei economice și financiare. Principalele obiective ale noului cadru sunt consolidarea sustenabilității datoriei statelor membre și promovarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în toate statele membre prin reforme de stimulare a creșterii și prin investiții prioritare. Cadrul contribuie la creșterea competitivității UE și la o mai bună pregătire a Uniunii pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă. Documentele publicate astăzi reprezintă un jalon important în punerea în aplicare a acestui nou cadru. După aprobarea de către Consiliu, acestea vor oferi o ancoră coerentă în materie de politici pentru implementarea de către statele membre a politicii economice și fiscal-bugetare în anii viitori.

Noul cadru de guvernanță economică va contribui la asigurarea unei coordonări eficiente a politicilor economice și a supravegherii bugetare multilaterale. Acesta asigură un grad ridicat de coerență a politicilor, având în centrul său atât sustenabilitatea bugetară, cât și creșterea economică durabilă. Cadrul asigură o integrare mult mai strânsă între strategia bugetară a statelor membre și reformele și investițiile necesare pentru a sprijini creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, în conformitate cu prioritățile europene.

Reformele și investițiile sunt esențiale pentru a face față provocărilor noi și existente și pentru a contribui la asigurarea unei reduceri credibile a datoriei. Prioritățile UE cuprind asigurarea tranziției verzi și a celei digitale, consolidarea rezilienței economice și sociale, inclusiv a Pilonului european al drepturilor sociale, productivitatea și competitivitatea, precum și întărirea capacității de securitate a Europei. Noul cadru încurajează statele membre să pună în aplicare reformele și investițiile necesare în aceste domenii și facilitează acest demers. În acest scop, statele membre au stabilit modul în care vor realiza reforme și investiții ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european și la prioritățile comune ale Uniunii 2 . Concret, statele membre pot beneficia de o traiectorie de ajustare bugetară mai progresivă atunci când planurile lor se sprijină pe un set de angajamente în materie de investiții și de reformă care contribuie la reziliență și la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, sprijină sustenabilitatea bugetară și abordează prioritățile comune ale Uniunii.

Obiectivele bugetare ar trebui să fie diferențiate și coerente cu considerentele de sustenabilitate bugetară ale statelor membre. Noul cadru comun al UE permite diferențierea statelor membre în funcție de situațiile lor bugetare individuale, ținând seama de considerentele de sustenabilitate bugetară specifice fiecărei țări. Acest tip de cadru de supraveghere bazat pe riscuri va face posibilă o reducere credibilă și treptată a datoriei publice acolo unde este necesar și va asigura scăderea deficitelor bugetare sau menținerea lor sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat într-un mod transparent, asigurând egalitatea de tratament între statele membre.

Cadrul va promova conformitatea prin orientarea sa pe termen mediu, marja de manevră crescută pentru conceperea obiectivelor de politică de către statele membre și asigurarea mai bună a respectării legislației. În centrul noului cadru se află planurile bugetar-structurale pe termen mediu (denumite în continuare „planurile pe termen mediu”) pe care Comisia le-a evaluat astăzi. Aceste planuri stabilesc obiectivele bugetare ale statelor membre, precum și reformele și investițiile menite să abordeze prioritățile comune ale UE și, totodată, recomandările specifice fiecărei țări. Astfel, cadrul se inspiră din abordarea bazată pe angajamente a coordonării politicilor folosită în Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), cu o puternică asumare la nivel național a elaborării politicilor și a rezultatelor acestora, pe baza cerințelor noului cadru și a orientărilor inițiale ale Comisiei adresate statelor membre. La fel ca în cazul MRR, noul cadru promovează interacțiunea pozitivă dintre reforme și investiții. Noul cadru combină o asumare mai puternică a responsabilității cu o aplicare mai eficace și mai coerentă a regulilor fiscale ale UE.

Redresarea economică în curs și absorbția granturilor MRR și a altor fonduri ale UE oferă un mediu favorabil pentru îmbunătățirea potențialului UE de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, pentru sprijinirea investițiilor și pentru abordarea provocărilor legate de sustenabilitatea bugetară. Economia europeană a dat dovadă de reziliență și ia din nou avânt, în timp ce evoluția datoriei publice și a deficitului impun punerea un accent mai puternic pe sustenabilitatea bugetară. După o stagnare prelungită și generalizată, economia UE și-a reluat creșterea în 2024, cu rezultate solide pe piața forței de muncă, pe măsură ce presiunile inflaționiste au continuat să se reducă. Par să existe condiții pentru o accelerare ușoară a cererii interne, în pofida incertitudinii sporite. Conform prognozelor, economia UE va crește cu până la 1,5 % în 2025, pe măsură ce accelerează consumul, iar investițiile urmează să se redreseze după contracția din 2024, înregistrând o nouă creștere de 1,8 % în 2026. Se preconizează că absorbția fondurilor UE [în special a celor din NextGenerationEU (MRR) și din politica de coeziune] se va accelera în 2025 și 2026, sprijinind și mai mult investițiile statelor membre. În plus, statele membre au prevăzut în planurile lor pe termen mediu că vor menține sau vor crește investițiile în orizontul de timp al planului. În acest context mai favorabil, vor fi mai ușor de adoptat măsurile necesare pentru a aborda provocările legate de sustenabilitatea bugetară în statele membre cu deficite și/sau datorii mari, astfel cum se prevede în noul cadru. Orientarea bugetară ușor contracționistă a zonei euro preconizată pentru 2025 se combină cu o expansiune a investițiilor, ceea ce arată că noul cadru bugetar reușește să asigure o ajustare treptată, care nu se realizează în detrimentul investițiilor.

Prezenta comunicare este structurată în patru secțiuni. Secțiunea I prezintă obiectivul unui pachet fiscal integrat destinat sustenabilității bugetare și creșterii economice. Secțiunea II oferă o imagine de ansamblu a evaluării planurilor bugetar-structurale pe termen mediu ale statelor membre. Secțiunea III explică etapele procedurii aplicabile deficitelor excesive din toamna acestui an. În cadrul său sunt discutate recomandările propuse în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE pentru statele membre vizate de o procedură aplicabilă deficitelor excesive și concluziile ultimului raport emis în temeiul articolului 126 alineatul (3) pentru două state membre. Secțiunea IV oferă o imagine de ansamblu și o evaluare a proiectelor de planuri bugetare din acest an și evaluează orientarea bugetară și mixul de politici ale zonei euro. Anexele oferă detalii suplimentare cu privire la fiecare dintre secțiunile menționate.

I.Un pachet fiscal integrat destinat sustenabilității bugetare și creșterii economice

În cadrul pachetului se regăsesc evaluările planurilor pe termen mediu și proiectele de planuri bugetare pentru 2025, precum și punerea în aplicare a procedurilor aplicabile deficitelor excesive. Documentele publicate astăzi, care reflectă aceste procese, cuprind (i) recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului privind planurile pe termen mediu ale unui număr de 21 de state membre, (ii) recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) pentru opt state membre în vederea încheierii situației de deficit excesiv și (iii) un raport al Comisiei în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE pentru două state membre în care se evaluează respectarea criteriului deficitului de 3 % din PIB, precum și (iv) avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare ale unui număr de 17 state membre din zona euro (a se vedea anexa I).

Deși sunt distincte din punct de vedere juridic, aceste procese sunt legate în mod indisolubil pe fond. Planurile pe termen mediu stabilesc traiectoria bugetară a statului membru (definită prin prisma ratelor de creștere a cheltuielilor nete), precum și reformele și investițiile prioritare, în general pentru următorii patru ani 3 . În cazul statelor membre din zona euro, proiectele de planuri bugetare prezintă proiectul de buget anual propus de guvernul național, și anume măsurile specifice privind cheltuielile și veniturile menite să pună în aplicare traiectoria bugetară stabilită în planul pe termen mediu pentru anul următor. În fine, procedura aplicabilă deficitelor excesive trebuie să stabilească traiectoria de corectare a deficitului excesiv al statului membru, în cazul în care acesta există.

Având în vedere aceste interconexiuni, Comisia a aliniat calendarul acestor procese și a efectuat o evaluare integrată pentru a asigura coerența supravegherii sale bugetare. În primăvară, când și-a prezentat propunerile de decizii ale Consiliului privind existența unor deficite excesive în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE pentru 7 state membre, Comisia și-a amânat în mod excepțional recomandările de recomandări ale Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE până după prezentarea și evaluarea planurilor pe termen mediu 4 . S-a deschis astfel posibilitatea ca traiectoria corectivă din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive să reflecte traiectoria cheltuielilor nete din planul pe termen mediu, sub rezerva unei evaluări pozitive a planului pe termen mediu. În plus, calendarul evaluării primelor planuri pe termen mediu a fost aliniat la procesul de elaborare a proiectului de plan bugetar, astfel încât acesta din urmă să poată fi evaluat în raport cu traiectoria bugetară pentru 2025 inclusă în planurile pe termen mediu 5 . Astfel, proiectele de planuri bugetare pot prezenta primii pași în direcția punerii în aplicare a planului pe termen mediu, cu măsuri concrete de politică pentru primul an (2025). În viitor, conformitatea în cadrul tuturor celor trei procese va fi evaluată exclusiv pe baza creșterii cheltuielilor nete, indicatorul operațional unic în temeiul noului cadru, ceea ce va asigura coerență și transparență.

II.Prezentare generală a planurilor pe termen mediu

Comisia a evaluat 21 dintre cele 22 de planuri pe termen mediu prezentate și propune Consiliului recomandări cu privire la acestea. În urma dialogurilor tehnice constructive cu statele membre, Comisia consideră că planurile pe termen mediu pentru Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia îndeplinesc cerințele Regulamentului 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (denumit în continuare „regulamentul”) și stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În cazul Țărilor de Jos, Comisia propune să fie aprobată traiectoria cheltuielilor nete care corespunde informațiilor tehnice pe care le-a transmis în iunie, în timp ce pentru toate celelalte state membre Comisia propune aprobarea traiectoriei bugetare stabilite în planul pe termen mediu al fiecăruia. Planul Ungariei a fost prezentat la 4 noiembrie 2024 și este încă în curs de evaluare în termenul de 6 săptămâni prevăzut de regulament. Prezentarea planurilor pentru Austria, Belgia, Bulgaria, Germania și Lituania a fost amânată din cauza alegerilor generale și a formării noilor guverne.

În cazul a 5 dintre cele 21 de planuri pe termen mediu care au fost evaluate de Comisie, perioada de ajustare bugetară recomandată se prelungește de la 4 la 7 ani (Finlanda, Franța, Italia, România și Spania). Prelungirea perioadei de ajustare pentru aceste cinci state membre se sprijină pe un set de angajamente în materie de investiții și de reforme care contribuie la reziliență și la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, sprijină sustenabilitatea bugetară și abordează principalele provocări identificate în cadrul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări, și prioritățile comune ale Uniunii. În conformitate cu regulamentul, statele membre și-au bazat prelungirea perioadei de ajustare pe măsurile relevante incluse în planurile lor de redresare și reziliență (PNRR-uri), combinate cu măsuri din PNRR cu specificații suplimentare și cu alte măsuri. De exemplu, România a inclus în planul său reforma pensiilor și reforma regimurilor de pensii speciale incluse în planul său de redresare și reziliență. Planul Franței include un program de investiții menit să sprijine transformarea în sectoare strategice, care completează și suplimentează angajamentele asumate în cadrul planului său de redresare și reziliență. De asemenea, statele membre au întreprins o serie de măsuri noi în cadrul planurilor lor pe termen mediu. Printre ele se numără, de exemplu, o reformă cuprinzătoare a securității sociale în Finlanda, măsuri de simplificare a sistemului fiscal în Italia și o reformă a sistemului de vize pentru muncă și pentru căutarea unui loc de muncă în Spania.

Statele membre au prevăzut în planurile lor pe termen mediu că vor menține sau vor crește investițiile în orizontul de timp al planului. Reflectând accentul pus de noul cadru pe investiții și reforme pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen mediu și lung, majoritatea statelor membre intenționează să crească nivelul investițiilor finanțate la nivel național până în 2028. Printre ele se numără și statele membre care au solicitat o prelungire a perioadei de ajustare bugetară, care s-au angajat cel puțin să își mențină nivelul pe termen mediu anterior planului al investițiilor publice finanțate la nivel național, astfel cum se prevede în regulament 6 .

Toate statele membre și-au anunțat intențiile privind politicile de reforme și investiții, abordând în planurile lor provocările identificate în cadrul semestrului european și prioritățile comune ale UE. Statele membre explică în planurile lor modul în care vor asigura realizarea reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în cadrul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări. De asemenea, statele membre au obligația de a raporta modul în care vor aborda prioritățile comune ale UE, care cuprind o tranziție verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, securitatea energetică și, dacă este necesar, consolidarea capabilităților de apărare. Statele membre au inclus în planurile lor o agendă amplă de reforme și investiții care acoperă domeniile de politică legate de prioritățile comune ale UE și, după caz, provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări care le-au fost adresate de Consiliu. Măsurile de abordare a tranziției verzi și digitale echitabile, de exemplu prin sprijinirea renovării eficiente din punct de vedere energetic a clădirilor și a investițiilor în infrastructura energetică, trebuie analizate și în contextul planurilor naționale privind energia și clima. Ca exemple de măsuri luate în cadrul planurilor cu scopul de a sprijini reziliența socială și economică, se pot menționa reformele sistemului de protecție socială sau ale sistemului de pensii, măsurile de îmbunătățire a eficacității și eficienței asistenței medicale sau de sprijinire a competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții, precum și măsurile de îmbunătățire a disponibilității serviciilor de îngrijire a copiilor. De asemenea, o serie de state membre au inclus în planurile lor măsuri de consolidare a independenței și a eficienței sistemului de justiție și a cadrelor de guvernanță. Planurile includ angajamente în materie de reforme, precum și investiții care vor contribui la acoperirea nevoilor de investiții legate de prioritățile comune ale UE, inclusiv în ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare. Comisia a analizat intențiile statelor membre în ceea ce privește reformele și investițiile. Punerea în aplicare a reformei și a investițiilor va fi evaluată în primăvară – începând deja din 2025 – ca parte a pachetului de primăvară al semestrului european, în urma prezentării de către statele membre a primelor rapoarte anuale privind progresele înregistrate.

Punerea în aplicare de către statele membre a planurilor pe termen mediu va fi evaluată în primăvara anului 2025 și apoi în rundele ulterioare de supraveghere și coordonare economică și bugetară derulate primăvara și toamna. Prima evaluare, realizată ca parte a pachetului de primăvară al semestrului european, se va baza pe rapoartele anuale privind progresele înregistrate care vor fi prezentate de statele membre în primăvara anului 2025. Datorită acestor rapoarte, Comisia va putea să evalueze implementarea traiectoriei bugetare, progresele înregistrate în derularea reformelor și a investițiilor pe care statele membre s-au angajat să le realizeze în planurile lor pe termen mediu, precum și punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în primăvară. În plus, statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive vor trebui să raporteze cu privire la măsurile luate ca răspuns la recomandarea formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE.

III.Proceduri aplicabile deficitelor excesive

Pachetul de toamnă cuprinde opt recomandări adresate Consiliului în vederea stabilirii traiectoriei bugetare de corectare a deficitului excesiv în cazul statelor membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. Acestea sunt cele șapte state membre pentru care a fost inițiată o astfel de procedură în iulie 2024 (Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia), precum și România, care face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive din 2020. Atunci când Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria bugetară cuprinsă în planul pe termen mediu, traiectoria corectivă din recomandarea privind procedura aplicabilă deficitelor excesive corespunde traiectoriei cheltuielilor nete din planul pe termen mediu. În absența unei astfel de recomandări, astfel cum este cazul Belgiei și al Ungariei, traiectoria corectivă din recomandarea privind procedura aplicabilă deficitelor excesive se bazează pe traiectoria de referință pe 4 ani a Comisiei, actualizată pe baza celor mai noi date. Comisia este pregătită să recomande o recomandare revizuită în urma evaluării pozitive și a aprobării de către Consiliu a planului pe termen mediu al acestor state membre.

În cazul a două state membre (Austria și Finlanda), Comisia a analizat dacă este îndeplinit criteriul deficitului pentru a hotărî dacă este cazul să inițieze proceduri aplicabile deficitelor excesive. Pe baza raportului prevăzut la articolul 126 alineatul (3), Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazată pe deficit pentru Austria. Austria a raportat un deficit planificat care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB în 2024, iar previziunile Comisiei nu preconizează o scădere sub valoarea de referință de 3 % din PIB în 2025 sau 2026 în ipoteza menținerii politicilor actuale 7 . Prin urmare, Comisia va analiza varianta de a propune Consiliului să stabilească existența unui deficit excesiv în Austria. Autoritățile austriece și-au exprimat intenția de a lua măsurile necesare pentru a coborî deficitul sub 3 % în 2025. Comisia este pregătită să evalueze noile măsuri de îndată ce vor fi suficient de detaliate și convenite oficial de către guvern. În cazul Finlandei, care a raportat de asemenea un deficit planificat de peste 3 % din PIB pentru 2024, Comisia nu intenționează să propună deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive, deoarece se preconizează că deficitul nu va mai depăși valoarea de referință deja din 2025, fără măsuri de politică suplimentare. De asemenea, Comisia a analizat situația bugetară a statelor membre vizate de raportul prevăzut la articolul 126 alineatul (3) în primăvara anului 2024, dar pentru care Comisia nu a recomandat deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive (Cehia, Estonia, Spania și Slovenia), ajungând la concluzia că evaluarea din primăvară este încă valabilă.

IV.Prezentare generală a proiectelor de planuri bugetare și a orientării bugetare a zonei euro

Comisia a evaluat politicile bugetare pentru 2025 ale statelor membre din zona euro și a examinat dacă sunt adecvate ca prime măsuri pentru punerea în aplicare a planurilor lor pe termen mediu. Comisia a publicat avize separate în care evaluează 17 proiecte de planuri bugetare. Evaluarea proiectelor de planuri bugetare se axează pe creșterea cheltuielilor nete în perioada 2024-2025, ținând seama de previziunile Comisiei din toamna anului 2024. Operaționalizând recomandările bugetare calitative specifice fiecărei țări pentru 2024, avizele evaluează dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiția ca un astfel de plan să fie disponibil și recomandat a fi aprobat de către Consiliu. În caz contrar, evaluarea se referă la traiectoria de referință (în cazul Germaniei), la informațiile tehnice (în cazul Țărilor de Jos) transmise statelor membre la 21 iunie 2024 sau direct la recomandarea specifică țării (în cazul Lituaniei).

În total, se consideră că opt state membre din zona euro sunt în concordanță cu recomandările bugetare. Proiectele de planuri bugetare ale Croației, Ciprului, Franței, Greciei, Italiei, Letoniei, Slovaciei și Sloveniei sunt evaluate ca fiind în concordanță cu recomandările. Proiectele de planuri bugetare ale Estoniei, Germaniei, Finlandei, Luxemburgului, Maltei și Portugaliei sunt evaluate ca nefiind pe deplin în concordanță cu recomandarea. În cazul Estoniei, al Germaniei, al Finlandei și al Irlandei 8 , se preconizează o creștere anuală și/sau cumulată a cheltuielilor nete care va depăși plafonul respectiv; în cazul Luxemburgului, al Maltei și al Portugaliei, nu se planifică eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, iar creșterea cheltuielilor nete ar trebui să se încadreze în plafon. În cazul Țărilor de Jos, planul este evaluat ca nefiind în concordanță, iar în cazul Lituaniei, planul este evaluat ca prezentând un risc de a nu fi în concordanță. Pentru aceste state membre va fi nevoie de vigilență și, eventual, de acțiuni care să asigure că execuția lor bugetară este în concordanță atât cu recomandările specifice fiecărei țări, cât și cu noul cadru. În cazul statelor membre din zona euro care nu au prezentat un proiect de plan bugetar pentru 2025 (Austria, Belgia, Spania), Comisia nu poate evalua în această etapă dacă politicile lor fiscal-bugetare din 2025 sunt în concordanță cu recomandările.

Evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare indică o orientare bugetară ușor contracționistă în 2025, care este adecvată, cuplată cu o creștere continuă a investițiilor publice. Prin urmare, noul cadru asigură premisa potrivit căreia consolidarea bugetară nu se poate realiza în detrimentul investițiilor. Contractarea orientării bugetare în 2025 este determinată de scăderea cheltuielilor curente nete, compensată parțial de creșterea investițiilor. Aceasta urmează orientării contracționiste din 2024, intervenită după o lungă perioadă de expansiune, caracterizată totodată de un nivel înalt sau în creștere al datoriei publice. Orientarea preconizată pentru 2025 ar urma să sprijine și efortul politicii monetare de a asigura revenirea inflației la obiectivul vizat. 

În același timp, se preconizează că orientarea bugetară va prezenta eterogenitate între statele membre în 2025, reflectând abordarea bazată pe riscuri a cadrului revizuit. În concordanță cu abordarea noului cadru, statele membre care se confruntă cu provocări bugetare mai mari planifică un efort bugetar mai intens.

Se preconizează că investițiile publice vor crește din nou în 2025 în aproape toate statele membre. În ansamblu, se estimează că investițiile publice în zona euro vor atinge 3,5 % din PIB-ul potențial, față de 3 % din PIB-ul potențial în 2019. Acest lucru reflectă eforturile continue ale statelor membre de a proteja și de a spori investițiile în fața crizelor multiple survenite începând din 2019, pe baza lecțiilor învățate în urma crizei financiare, când investițiile au fost diminuate. Contribuțiile din bugetele naționale variază de la un stat membru la altul, iar în mai multe state membre MRR și fondurile UE (inclusiv fondurile politicii de coeziune) au un impact semnificativ. 

ANEXA I: Tabel recapitulativ al pachetului bugetar de toamnă

Țară	Prezentare a proiectului de plan bugetar și aviz	Plan pe termen mediu			Procedură aplicabilă deficitelor excesive
		Prezentare	Prelungirea perioadei de ajustare	Recomandare de recomandare a Consiliului de aprobare a planului	Recomandare de recomandare a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7)	Raport în temeiul articolului 126 alineatul (3)
BE					X
BG	n.a.
CZ	n.a.	X		X
DK	n.a.	X		X
DE	X
EE	X	X		X
IE	X	X		X
EL	X	X		X
ES		X	X	X
FR	X	X	X	X	X
HR	X	X		X
IT	X	X	X	X	X
CY	X	X		X
LV	X	X		X
LT	X
LU	X	X		X
HU	n.a.	X			X
MT	X	X		X	X
NL	X	X		X
AT						X
PL	n.a.	X		X	X
PT	X	X		X
RO	n.a.	X	X	X	X
SI	X	X		X
SK	X	X		X	X
FI	X	X	X	X		X
SE	n.a.	X		X

Notă: doar statele membre din zona euro au obligația de a prezenta un proiect de plan bugetar.

ANEXA II: planurile bugetar-structurale pe termen mediu

(I)Noul cadru și noul proces

Punerea în aplicare a noului cadru de guvernanță economică, având ca piatră de temelie planurile bugetar-structurale pe termen mediu ale statelor membre, a început în primăvara anului 2024. Procesul de elaborare a planurilor pe termen mediu a fost stabilit în Regulamentul 2024/1263 9 . În cazul statelor membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive, planurile ar trebui să asigure și coerența cu componenta corectivă (Regulamentul 1467/97). Primul pas în pregătirea planurilor a constat în schimburi tehnice derulate la cerere între statele membre și Comisie, care au fost urmate de dialoguri tehnice cu toate statele membre cu scopul de a se asigura conformitatea planurilor acestora cu regulamentul.

Au fost trimise traiectorii de referință statelor membre cu un deficit public estimat de peste 3 % din PIB sau cu o pondere a datoriei publice în PIB de peste 60 % în 2024. Acestea au făcut parte din orientările prealabile transmise statelor membre de către Comisie la 21 iunie 2024 înainte de dialogurile tehnice, care au inclus și cerințe de informare pentru planuri și pentru rapoartele anuale privind progresele înregistrate. Traiectoria de referință stabilește o rată maximă de creștere a cheltuielilor nete specifică fiecărei țări, în concordanță cu cerințele noului cadru. Ar trebui să se asigure astfel că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente, iar deficitul public este adus și menținut sub 3 % din PIB, în concordanță cu articolele 6, 7 și 8 din regulament. Nouă state membre au primit o traiectorie de referință (a se vedea tabelul 2), iar celelalte state membre au primit informații tehnice dacă au solicitat acest lucru. Informațiile tehnice indică nivelul minim al soldului primar structural care ar fi necesar până la încheierea planului statului membru pentru a se asigura că nivelul datoriei și cel al deficitului respectă în continuare regulile fiscale pe termen mediu 10 .

În decursul a șapte luni de la intrarea în vigoare a noului cadru, Comisia a adoptat 21 de recomandări de recomandare a Consiliului privind planurile pe termen mediu. Recomandările Comisiei de recomandare a Consiliului conțin și o evaluare detaliată a planului pe termen mediu. Pe baza acestei evaluări, Comisia recomandă Consiliului să adopte o recomandare prin care să aprobe cerința bugetară pentru 20 dintre planurile respective, deoarece acestea respectă cerințele noului cadru bugetar. În ansamblu, acest lucru ilustrează utilitatea procesului de dialog tehnic. Această punere în aplicare rapidă asigură că se va putea realiza o supraveghere bugetară de înaltă calitate pentru 2025.

Statele membre își prezintă planurile pe termen mediu în termenele convenite. Transmiterea planurilor pe termen mediu s-a făcut eșalonat, două dintre acestea (Danemarca și Malta) fiind prezentate până la termenul-limită de 20 septembrie 2024. Majoritatea statelor membre au convenit cu Comisia să amâne transmiterea până la data de 15 octombrie 2024, astfel încât planurile să fie prezentate alături de proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro. Această întârziere a asigurat suficient timp încât statele membre să respecte procedurile interne, care au trebuit ajustate la noul proces, precum și coerență cu proiectele de planuri bugetare.

Statele membre au raportat cu privire la consultările desfășurate în planurile lor pe termen mediu. Statele membre au fost puternic încurajate să se consulte cu partenerii sociali, cu autoritățile regionale, cu organizațiile societății civile și cu alte părți interesate relevante de la nivel național cu privire la planurile lor pe termen mediu. În plus, implicarea parlamentelor naționale în elaborarea planurilor este importantă pentru a contribui la credibilitatea angajamentelor de politică asumate în planuri. Având însă în vedere constrângerile de timp ale procesului din acest an și nevoia de a evita o breșă în supravegherea bugetară, această cerință nu a fost obligatorie pentru prima rundă de planuri, dar va fi pentru toate planurile viitoare. Consultarea părților interesate de la nivel național s-a desfășurat în moduri diferite și inegale de la un stat membru la altul. Multe state membre s-au consultat cu parlamentele naționale și cu partenerii sociali. În două treimi dintre statele membre, instituțiile fiscal-bugetare independente de la nivel național au avut rolul lor în procesul de elaborare a planurilor, deși în grade diferite. Pentru a spori eficacitatea planurilor, ar fi important ca în cursul punerii lor în aplicare să existe un dialog continuu cu părțile interesate de la nivel național, precum și implicarea parlamentelor naționale.

Cinci planuri pe termen mediu vor fi prezentate mai târziu, prin urmare evaluarea lor nu este inclusă în acest pachet de toamnă. Prezentarea planurilor pentru Austria, Belgia, Bulgaria, Germania și Lituania a fost amânată din cauza alegerilor generale și a formării noilor guverne. Noile guverne ar trebui să își prezinte planurile cât mai curând posibil după preluarea mandatului, iar Comisia își va publica ulterior evaluarea. 

Comisia a evaluat dacă traiectoriile de creștere a cheltuielilor nete stabilite de statele membre, care vor fi de altfel singurul indicator în raport cu care va fi evaluată conformitatea viitoare, asigură sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Pentru fiecare plan, Comisia a examinat dacă traiectoria cheltuielilor nete prevăzută în acesta respectă cerințele regulamentului, și anume dacă plasează efectiv datoria publică pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau dacă o menține la niveluri prudente sub 60 % din PIB, precum și dacă aduce și menține deficitul public sub 3 % din PIB pe termen mediu. De asemenea, Comisia a evaluat dacă traiectoriile cheltuielilor nete respectă dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului prevăzute în regulament, după caz, iar în cazul statelor membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive – respectarea criteriului de referință privind deficitul, precum și necesitatea de a evita concentrarea ajustării la sfârșitul perioadei. Pe durata planurilor pe termen mediu, conformitatea va fi evaluată numai pe baza traiectoriei de creștere a cheltuielilor nete, ceea ce va asigura transparența și, totodată, va facilita stabilizarea macroeconomică 11 . În ceea ce privește statele membre care au solicitat o prelungire a perioadei de ajustare angajându-se la un set de reforme și investiții, Comisia a evaluat dacă au fost îndeplinite criteriile pentru o astfel de prelungire. Pentru toate statele membre, Comisia a analizat intențiile lor în ceea ce privește reformele și investițiile care răspund principalelor provocări identificate în cadrul semestrului european și în contextul priorităților comune ale UE.

(II)Angajamentele planurilor pe termen mediu și evaluarea Comisiei

Concluzia Comisiei este că, dintre cele 21 de planuri pe termen mediu pe care le-a evaluat, 20 prevăd o traiectorie bugetară credibilă. S-a constatat că toate statele membre respectă cerințele regulamentului în ceea ce privește traiectoria cheltuielilor nete, cu excepția Țărilor de Jos, în cazul cărora se preconizează că, pe termen mediu, creșterea propusă a cheltuielilor nete va duce la o neconformitate cu valorile de referință prevăzute în tratat. Ca urmare a declarației Țărilor de Jos din planul prezentat, potrivit căreia acest stat renunță la dreptul de a prezenta un plan revizuit, Comisia propune Consiliului să recomande, în schimb, o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informațiile tehnice pe care Comisia le-a transmis Țărilor de Jos. Pentru celelalte state membre, Comisia propune Consiliului să recomande traiectoriile cheltuielilor nete incluse de statele membre în planurile lor. Tabelul 2 prezintă creșterea cheltuielilor nete planificată de statele membre pe perioadele planurilor pe termen mediu.

Comisia a evaluat traiectoria de creștere a cheltuielilor nete prevăzută de planuri în raport cu cerințele stabilite în regulament. În ceea ce privește ipotezele de bază, evaluarea se bazează pe două elemente principale. În primul rând, acolo unde statele membre au utilizat în planurile lor ipoteze macroeconomice și bugetare care diferă de orientările prealabile, Comisia a evaluat dacă diferența este explicată și justificată în mod corespunzător, într-un mod transparent și pe baza unor argumente economice solide și bazate pe date. În al doilea rând, Comisia a evaluat dacă aceste diferențe de la nivelul ipotezelor, analizate atât independent una de alta, cât și în comun, afectează creșterea medie a cheltuielilor nete la care se angajează statul membru în cursul perioadei de ajustare. În ansamblu, Comisia a constatat că, atunci când traiectoria cheltuielilor nete din plan o depășește pe cea din orientările prealabile, acest lucru este motivat de diferențe justificate corespunzător la nivelul ipotezelor.

În cazul a cinci state membre, perioada de ajustare bugetară recomandată se prelungește la șapte ani pe baza angajamentului lor de a întreprinde un set relevant de investiții și reforme. În toate cele cinci cazuri (Finlanda, Franța, Italia, România și Spania), setul de investiții și reforme a fost evaluat ca îndeplinind condițiile prevăzute în regulament pentru acordarea unei prelungiri. S-a constatat că angajamentele în materie de reforme și de investiții îmbunătățesc potențialul de creștere și reziliență într-un mod durabil și sprijină sustenabilitatea bugetară. Angajamentele abordează prioritățile comune ale Uniunii și recomandările relevante specifice fiecărei țări și asigură că nivelul investițiilor publice finanțate la nivel național este cel puțin menținut pe tot parcursul derulării planului. De asemenea, ele sunt coerente și, ori de câte ori este posibil, complementare cu angajamentele incluse în planurile de redresare și reziliență și în acordul de parteneriat convenit în cadrul CFM. Fiecare angajament referitor la reforme și investiții este suficient de detaliat, concentrat la începutul perioadei, are scadențe clare și este verificabil. Pentru justificarea prelungirii, toate cele cinci state membre au inclus măsuri din PNRR care vizează îmbunătățirea sustenabilității bugetare și consolidarea potențialului de creștere al economiei fiecăruia. În multe cazuri, statele membre s-au angajat să continue sau să intensifice eforturile de reformă asociate acestor măsuri pe toată durata implementării planului. Ca exemple de măsuri cuprinse în PNRR-uri sau bazate pe măsuri existente în PNRR-uri, se pot menționa reformele sistemului de cheltuieli publice, ale sistemului de pensii, ale sistemului fiscal, ale justiției civile, ale climatului de afaceri și ale pieței muncii, precum și investițiile legate de formarea profesională, de asistența medicală, de cercetare și dezvoltare și de dubla tranziție verde și digitală. Angajamentele referitoare la reforme și investiții asumate în plus față de cele incluse în planurile de redresare și reziliență cuprind, de exemplu, reforme în domeniul protecției sociale și al asistenței medicale, reforma pensiilor și reforma fiscală și măsuri privind accesul întreprinderilor la finanțare.

Tabelul 2: Prezentare generală a creșterii medii a cheltuielilor nete în planurile pe termen mediu

	Plan pe termen mediu		Orientări prealabile ale Comisiei
	Creștere medie a cheltuielilor nete pe durata planului	Ultimul an al perioadei de ajustare	Media pe durata planului
CZ	3,1	2028	3,5
DK	4,4	2028	5,8
EE	4,7	2028	3,1
IE	5,3	2028	n.a.
EL	3,3	2028	3,1
ES	3,0	2031	2,8
FR	1,1	2031	1,6
IT	1,5	2031	1,5
HR	4,8	2028	4,0
CY	5,2	2028	4,9
LV	4,1	2028	3,7
LU	4,9	2028	n.a.
MT	5,9	2028	5,9
NL	4,2	2028	3,2
PL	4,5	2028	4,5
PT	3,6	2028	3,6
RO	4,4	2031	5,2
SI	4,5	2028	4,4
SK	2,0	2028	2,0
FI	2,4	2031	1,5
SE	4,4	2028	4,5

Notă: în cazul țărilor care nu au primit o traiectorie de referință deoarece deficitul public nu depășea 3 % din PIB, iar datoria publică nu depășea 60 % din PIB, este prezentată creșterea implicită a cheltuielilor nete bazată pe informațiile lor tehnice. Media folosește ca punct de plecare anul 2025.

Sursă: planurile pe termen mediu ale statelor membre, traiectoria de referință a Comisiei/informațiile tehnice transmise la 21 iunie 2024

Graficul 1: Investițiile finanțate la nivel național în 2023 față de media 2025-2028 (% din PIB)

Notă: NL nu a raportat aceste informații. Regulamentul impune statelor membre să își prelungească perioada de ajustare astfel încât să mențină nivelul investițiilor finanțate la nivel național cel puțin la nivelul pe termen mediu înregistrat înainte de începerea planului. Surse: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024

ANEXA III: Proceduri aplicabile deficitelor excesive

Pachetul de toamnă cuprinde recomandări care stabilesc traiectoria bugetară de corectare a deficitului excesiv în cazul a opt state membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive 12 . Traiectoria corectivă inclusă în recomandarea privind procedura aplicabilă deficitelor excesive corespunde traiectoriei cheltuielilor nete recomandată de Comisie în cadrul procesului de elaborare a planurilor pe termen mediu în cazul în care planul este evaluat pozitiv, unul dintre elemente fiind coerența cu ajustarea anuală minimă de 0,5 % din PIB în termeni structurali 13 . În cazul Belgiei și al Ungariei, Comisia propune ca traiectoria de referință recomandată să fie traiectoria corectivă, actualizată pe baza unor date mai recente, întrucât Belgia nu și-a prezentat încă planul pe termen mediu, iar planul Ungariei este încă în curs de evaluare. Aceste traiectorii ar putea fi revizuite după ce planurile acestor state membre vor primi o evaluare pozitivă din partea Comisiei și vor fi aprobate de Consiliu. România face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive din 2020 și, în urma deciziei Consiliului din iulie privind lipsa unor măsuri eficace în temeiul articolului 126 alineatul (8), Comisia propune o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7), cu o traiectorie corectivă bazată de asemenea pe planul pe termen mediu al României. Termenul pentru corectarea deficitului excesiv este stabilit ținând seama de data corectării indicată în plan (dacă este disponibilă), verificată prin compararea cu previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 și cu cadrul proiecțiilor privind datoria publică pe termen mediu al Comisiei.

Comisia a evaluat dacă există un deficit excesiv în Austria și în Finlanda. În contextul notificării din toamnă a procedurii aplicabile deficitelor excesive, Austria și Finlanda au raportat un deficit planificat pentru 2024 care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB. Atât în cazul Austriei, cât și al Finlandei, deficitul excesiv din 2024 a fost evaluat ca fiind departe de valoarea de referință. Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, se preconizează că până în 2026 deficitul public al Austriei va depăși 3 % din PIB în orizontul de timp vizat de previziune, în ipoteza menținerii politicilor actuale, întrucât previziunile Comisiei nu iau în considerare un buget pentru 2025, acesta fiind amânat de ciclul electoral austriac. Cazul Finlandei este diferit (fiind puțin probabil ca deficitul public să depășească valoarea de referință în 2025 și 2026). Prin urmare, deficitul excesiv a fost evaluat ca nefiind temporar pentru Austria și ca fiind temporar pentru Finlanda. În plus, atât în cazul Austriei, cât și în al Finlandei, deficitele planificate care depășesc valoarea de referință au fost afectate de condiții macroeconomice nefavorabile și, prin urmare, au fost evaluate ca fiind excepționale. Pentru ambele state membre, analiza efectuată în raportul prevăzut la articolul 126 alineatul (3) sugerează că, înainte de luarea în considerare a factorilor relevanți, criteriul deficitului nu este îndeplinit. Totuși, având în vedere că niciunul dintre cele două state membre nu îndeplinește dubla condiție necesară pentru ca factorii relevanți să fie luați în considerare de Consiliu și de Comisie în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv, factorii relevanți nu pot fi luați în considerare. Prin prisma evaluării sale din raportul prevăzut la articolul 126 alineatul (3) și după analizarea avizului Comitetului economic și financiar instituit în temeiul articolului 126 alineatul (4) din TFUE, Comisia va analiza varianta de a propune Consiliului să stabilească existența unui deficit excesiv în Austria. În schimburile care au condus la acest raport, autoritățile austriece au reamintit că, în prezent, sunt în curs negocieri pentru formarea guvernului. Autoritățile și-au exprimat intenția de a lua măsurile necesare pentru a coborî deficitul sub 3 % în 2025 fără a fi nevoite să inițieze o procedură aplicabilă deficitelor excesive. Acest lucru ar necesita un pachet de măsuri corective, în timp util pentru reuniunea ECOFIN din ianuarie 2025. Comisia este pregătită să evalueze un astfel de pachet de îndată ce măsurile aferente vor fi suficient de detaliate și convenite oficial de către guvern. Prin contrast, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, se preconizează că deficitul Finlandei nu va mai depăși valoarea de referință începând din 2025, chiar și în lipsa unor măsuri suplimentare. Ca atare, Comisia este de părere că inițierea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive pentru Finlanda nu ar avea nicio utilitate în acest stadiu.

Comisia a examinat și situația bugetară a statelor membre vizate de raportul prevăzut la articolul 126 alineatul (3) din TFUE în primăvara anului 2024, dar pentru care Comisia nu a recomandat deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive. Aceste state sunt Cehia, Estonia, Spania și Slovenia. Ținând seama de notificarea din toamnă a procedurii aplicabile deficitelor excesive și de previziunile Comisiei din toamna anului 2024, nu se observă schimbări substanțiale în situația bugetară a Cehiei și a Spaniei față de situația din primăvară, iar în cazul Estoniei și al Sloveniei situația chiar s-a îmbunătățit. În ansamblu, concluziile raportului întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) în primăvară – potrivit cărora nu ar trebui deschisă procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru aceste țări – sunt considerate în continuare relevante pentru toate cele patru state membre în această toamnă. În anexa V se prezintă o evaluare mai detaliată.

ANEXA IV: Prezentare generală a proiectelor de planuri bugetare și a orientării bugetare a zonei euro

Proiectele de planuri bugetare pentru 2025 ale statelor membre din zona euro prezintă execuția bugetară a primului an din planurile lor pe termen mediu. În octombrie 2024, înainte de a fi transmise parlamentelor naționale, proiectele de planuri bugetare au fost prezentate Comisiei și Eurogrupului de către toate statele membre din zona euro, cu excepția Austriei, a Belgiei și a Spaniei 14 . În contextul previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, Comisia a adoptat avize cu privire la conformitatea planurilor cu recomandările Consiliului din 21 octombrie 2024, ceea ce înseamnă, în practică, conformitatea lor cu noul cadru bugetar al UE. Abordarea Comisiei cu privire la această evaluare este explicată în prima parte a prezentei anexe, alături de rezumatul avizelor sale. Proiectele de planuri bugetare permit Comisiei să evalueze orientarea bugetară a zonei euro, precum și situația bugetară generală și perspectivele acesteia, ceea ce se realizează în a doua parte a prezentei anexe.

(I)Evaluare sintetică a proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre

În cele ce urmează se prezintă o sinteză a evaluării de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare pentru 2025 și a politicilor bugetare naționale 15 . Avizele se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2024, care includ informațiile din proiectele de planuri bugetare.

Evaluarea proiectelor de planuri bugetare se axează pe creșterea cheltuielilor nete. Recomandările bugetare specifice fiecărei țări din 2024 sunt calitative. Elementul lor central este recomandarea adresată tuturor statelor membre: „să limiteze creșterea cheltuielilor nete în 2025 la o rată compatibilă cu plasarea (sau menținerea) datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu și cu reducerea (sau menținerea) deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB”. Pentru ca acest obiectiv să devină mai operațional, este necesar să se evalueze dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiția să fie disponibil un astfel de plan, iar plafoanele să fie în concordanță cu cerințele noului cadru. În lipsa acestor elemente, Comisia și-a bazat evaluarea pe orientările prealabile transmise statelor membre la 21 iunie 2024. Începând cu anul viitor, evaluările proiectelor de planuri bugetare vor folosi ca reper traiectoria multianuală a cheltuielilor nete stabilită pentru fiecare stat membru în recomandarea Consiliului de aprobare a planului pe termen mediu.

Evaluarea creșterii cheltuielilor nete examinează ratele de creștere anuale pentru 2025 și ratele de creștere cumulate pentru perioada 2024-2025. Într-o primă etapă, Comisia a analizat rata anuală de creștere din 2025 (pragul de 0,3 % din PIB marcând diferența dintre ratele care „nu sunt pe deplin în concordanță” și cele care „nu sunt în concordanță”). Într-o a doua etapă s-a analizat rata de creștere cumulată din perioada 2024-2025 (cu un prag de 0,6 % din PIB între ratele care „nu sunt pe deplin în concordanță” și cele care „nu sunt în concordanță” 16 ). Concluzia avizului privind proiectul de plan bugetar depinde de rata cea mai puțin favorabilă dintre cele două (rata de creștere anuală sau cea cumulată).

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024

Notă: Austria, Belgia și Spania nu au prezentat proiecte de planuri bugetare. Pentru Franța se prezintă creșterea cheltuielilor nete din planul pe termen mediu, deoarece această țară nu a raportat creșterea cheltuielilor nete în proiectul său de plan bugetar.

La evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale Maltei, Portugaliei și Luxemburgului s-a ținut seama și de recomandarea Consiliului de a elimina treptat măsurile de sprijin de urgență încă în vigoare în domeniul energiei. Luxemburg, Malta și Portugalia sunt singurele state membre din zona euro care au primit o recomandare specifică țării privind eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei până în iarna 2024-2025. Concluzia Comisiei este că niciunul dintre cele trei nu a inițiat eliminarea acestor măsuri. Prin urmare, concluzia generală din avizul privind proiectul de plan bugetar se modifică din „este în concordanță” (evaluarea bazată pe creșterea cheltuielilor nete) la „nu este pe deplin în concordanță”.

În ansamblu, se consideră că proiectele de planuri bugetare ale unui număr de opt state membre din zona euro sunt în concordanță cu recomandările bugetare, în timp ce șapte nu sunt pe deplin în concordanță, unul nu este în concordanță și unul prezintă risc de a nu fi în concordanță cu recomandările bugetare:

·Croația, Cipru, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Slovacia și Slovenia sunt evaluate ca fiind în concordanță cu recomandările, deoarece cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane potrivit estimărilor. 

·Estonia, Germania și Finlanda sunt evaluate ca nefiind pe deplin în concordanță, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda) și/sau cumulate (Estonia, Germania) vor depăși plafoanele de creștere a cheltuielilor nete respective, fără a depăși totuși pragurile pentru contul de control prevăzute în regulament. Se preconizează că și cheltuielile nete cumulate ale Irlandei vor depăși plafonul respectiv.

·Luxemburg, Malta și Portugalia sunt evaluate ca nefiind pe deplin în concordanță cu recomandarea, deoarece nu sunt în curs de eliminare a măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, deși cheltuielile lor nete preconizate sunt în limitele plafoanelor de creștere a cheltuielilor nete.

·Țările de Jos sunt evaluate ca nefiind în concordanță cu recomandarea, deoarece cheltuielile nete (atât la nivel anual, cât și cumulat) sunt estimate ca fiind peste plafon.

·Lituania este evaluată ca prezentând un risc de a nu fi în concordanță cu recomandarea, deoarece se preconizează că cheltuielile nete (atât la nivel anual, cât și cumulat) vor depăși ratele pe care Comisia le-ar considera un prim pas adecvat pentru punerea în aplicare a noii guvernanțe economice. Totuși, Lituania nu și-a prezentat încă planul pe termen mediu.

În cazul statelor membre din zona euro care nu au prezentat un proiect de plan bugetar pentru 2025 (Austria, Belgia, Spania), Comisia nu poate evalua în această etapă dacă politicile lor fiscal-bugetare din 2025 sunt în concordanță cu recomandările.

(II)Evoluții bugetare generale în zona euro, inclusiv orientarea bugetară agregată

Politicile fiscal-bugetare ale statelor membre vor contribui probabil la scăderea deficitului zonei euro sub 3 % din PIB în 2025. Ritmul de reducere a deficitelor publice a cunoscut o întrerupere în 2023, în pofida eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de pandemia de COVID-19, din cauza creșterii economice slabe și a scăderii considerabile a veniturilor. Totuși, se preconizează că deficitul agregat al zonei euro a scăzut din nou în 2024, ajungând la 3,0 % din PIB în previziunile Comisiei din toamna anului 2024, ca urmare a reducerii subvențiilor pentru investițiile private (în special pentru renovarea locuințelor în Italia) și a evoluțiilor puternice în ceea ce privește veniturile 17 . Se preconizează că deficitul va scădea ușor în 2025, ajungând la 2,9 % din PIB, datorită eforturilor de consolidare depuse de statele membre pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen mediu, astfel cum se prevede în noul cadru bugetar. Aceste previziuni corespund în mare măsură previziunilor din proiectele de planuri bugetare ale statelor membre.  

Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB în zona euro va crește ușor în 2025, însă rămâne cu mult sub nivelul maxim din 2020. Atât proiectele de planuri bugetare, cât și previziunile Comisiei estimează o ușoară creștere a ponderii datoriei în PIB, care va ajunge la 90 % în 2025, în scădere de la aproape 99 % din PIB în 2020. Ponderea datoriei publice este în creștere din cauza persistenței unor deficite primare ridicate și a creșterii cheltuielilor cu dobânzile, în timp ce scăderea inflației denotă o creștere mai slabă a PIB-ului nominal, ceea ce moderează creșterea numitorului.

Se preconizează că orientarea bugetară a zonei euro va fi contracționistă în 2024, după o lungă perioadă de expansiune 18 . Contracția de ½ % din PIB estimată în previziunile de toamnă ale Comisiei vine după patru ani de expansiune semnificativă asociată crizei, când s-a ajuns la un total de aproximativ 3½ % din PIB 19 . Orientarea bugetară a zonei euro în 2024 a fost determinată în principal de scăderea altor cheltuieli de capital, asociată eliminării treptate a subvențiilor mari pentru investițiile private (în special pentru renovarea locuințelor în Italia) (graficul 3). Eliminarea treptată a măsurilor încă în vigoare în domeniul energiei a fost compensată în mare măsură de noile cheltuieli curente nete, care s-ar putea răsfrânge asupra eforturilor de consolidare bugetară în anii următori.

Notă: orientarea bugetară pentru perioada 2020-2023 este cumulativă. Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024

Se preconizează că orientarea bugetară a zonei euro va fi ușor contracționistă în 2025, reducerea cheltuielilor curente nete fiind parțial compensată de creșterea investițiilor. Conform previziunilor din toamnă, se preconizează că orientarea bugetară va fi ușor contracționistă, situându-se la puțin peste ¼ % din PIB, determinată de o reducere a cheltuielilor curente nete, precum și de o ușoară scădere suplimentară a subvențiilor guvernamentale pentru investițiile private. Acest efect de contracție este parțial compensat de o ușoară creștere a investițiilor, finanțate atât din bugetele naționale, cât și din granturile MRR și din alte fonduri ale UE (graficul 4). Toate acestea sugerează că noul cadru bugetar a reușit, încă de la început, să asigure o consolidare care nu se realizează cu prețul reducerii investițiilor necesare pentru dubla tranziție verde și digitală, pentru productivitate și competitivitate.

Graficul 4: Investiții publice în zona euro în perioada 2019-2025 (% din PIB-ul potențial)

(1) Investițiile finanțate la nivel național includ cofinanțarea națională a fondurilor UE. Surse: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024

Această orientare bugetară ușor contracționistă este adecvată în 2025. În primul rând, scăderea cheltuielilor curente răspunde necesității de a îmbunătăți treptat sustenabilitatea finanțelor publice în unele state membre, după ce în perioada 2020-2023 funcționarea normală a regulilor ale UE a fost suspendată prin activarea clauzei derogatorii generale pentru a atenua impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, împreună cu criza energetică conexă. În al doilea rând, presiunile asupra datoriei vor continua să crească, printre altele din cauza costurilor legate de îmbătrânirea populației, de tranziția verde și digitală și de apărare, precum și din cauza diferenței mai puțin favorabile dintre dobânzi și creștere, toate acestea făcând să fie necesară o marjă mai mare de manevră bugetară în viitor. În al treilea rând, ușoara extindere a investițiilor în 2025, care continuă tendința de după pandemie, răspunde nevoii de a asigura o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen mediu și lung și este în concordanță cu accentul pus de noul cadru pe stimularea reformelor și a investițiilor. De asemenea, orientarea bugetară ușor contracționistă în general, cuplată cu continuarea creșterii investițiilor, ar preîntâmpina orice efect negativ semnificativ asupra activității economice agregate în zona euro atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Orientarea bugetară ușor contracționistă preconizată pentru zona euro în 2025 ar urma să sprijine efortul politicii monetare de a asigura revenirea inflației la obiectivul vizat. În iunie 2024, datorită scăderii inflației, BCE a început să își reducă rata dobânzii pentru facilitatea de depozit – rata prin care Consiliul guvernatorilor orientează orientarea politicii monetare – la 3,75 %, după nouă luni de menținere a ratei la 4 %. De atunci, BCE a redus și mai mult rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, scăzând-o de două ori cu câte 25 de puncte de bază, până la nivelul actual de 3,25 %. BCE a afirmat că ratele dobânzii de politică monetară vor rămâne suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar pentru a se asigura revenirea în timp util a inflației la obiectivul de 2 % pe termen mediu. Astfel, o orientare bugetară ușor contracționistă a zonei euro în 2025 ar contribui la un mix de politici care să reducă presiunile inflaționiste, ceea ce ar putea oferi autorităților monetare posibilitatea de a reduce și mai mult ratele dobânzilor în viitor. Efectul asupra sustenabilității bugetare ar fi unul pozitiv.

(III)Situația bugetară a statelor membre

Deficitul și datoria rămân foarte variate în zona euro, în special în ceea ce privește respectarea valorilor de referință prevăzute în tratat. Patru state membre din zona euro planifică un deficit bugetar de peste 3 % din PIB în 2025 (Franța, Italia, Malta, Slovacia), iar previziunile Comisiei estimează că și Belgia și Austria vor depăși 3 % din PIB. În ceea ce privește datoria publică, se preconizează că unsprezece state membre din zona euro vor avea o pondere a datoriei de peste 60 % din PIB în 2025. Evoluțiile variază de la o țară la alta, ponderea datoriei crescând în mai mult de jumătate din statele membre din zona euro, inclusiv în trei dintre cele cinci state membre cu o datorie de peste 100 % din PIB (Belgia, Franța și Italia).

Se preconizează că orientarea bugetară va prezenta în continuare o mare eterogenitate între statele membre în 2025. Această eterogenitate geografică a fost evidentă și în 2024, când se estimează că jumătate din statele membre din zona euro au avut o orientare expansionistă, în pofida orientării contracționiste a zonei euro în ansamblu. În 2025, se preconizează că o treime din statele membre din zona euro vor avea o orientare expansionistă, față de o orientare contracționistă în șase state membre, în timp ce în restul statelor membre orientarea ar urma să fie, în linii mari, neutră. După cum era de așteptat, se preconizează că orientarea va fi contracționistă în statele membre cu cele mai mari nevoi de ajustare în temeiul noului cadru. Astfel, orientarea bugetară va varia de la o contracție de 1½ % la o expansiune de 1¼ % din PIB (graficul 5). În ceea ce privește componența, se preconizează că în majoritatea statelor membre cheltuielile curente finanțate la nivel național se vor contracta. Contractarea este determinată de scăderea cheltuielilor care nu sunt legate de energie în majoritatea țărilor (și de eliminarea treptată a măsurilor în domeniul energiei aflate încă în vigoare în unele state membre).

Graficul 5:Orientarea bugetară și componentele statelor membre din zona euro, 2025 și 2024-2025 (% din PIB)

a)2025 b) 2024-2025 cumulat

(1) Investițiile finanțate la nivel național includ cofinanțarea națională a fondurilor UE. Surse: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 (AF2024)

Se preconizează că investițiile publice vor crește în 2025 în aproape toate statele membre, cu variații în ceea ce privește contribuțiile de la bugetele naționale și cu un impact semnificativ al granturilor MRR și al fondurilor UE într-o serie de state membre. Conform previziunilor Comisiei, investițiile vor crește în ansamblu în toate statele membre din zona euro, cu excepția a trei dintre acestea. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă în jumătate dintre statele membre în 2025. În țările în care investițiile finanțate la nivel național sunt contracționiste, absorbția granturilor MRR și a altor fonduri ale UE se extinde. Absorbția granturilor MRR urmează să se accelereze și mai mult în 2025, ajungând la 0,4 % din PIB și având o contribuție expansionistă în aproape toate statele membre, iar absorbția altor fonduri ale UE se va accelera la rândul ei. Datorită acestui lucru, UE va putea să finanțeze în continuare proiecte de investiții și reforme de stimulare a productivității, asigurându-se totodată că statele membre pot îmbunătăți sustenabilitatea bugetară națională.

ANEXA V: Reevaluarea statelor membre incluse în raportul prevăzut la articolul 126 alineatul (3) din pachetul de primăvară 2024 pentru care Comisia a concluzionat că nu va propune deschiderea procedurilor aplicabile deficitelor excesive

·Cehia: în primăvară au fost notificate un deficit de 3,7 % din PIB pentru 2023 și un deficit planificat egal cu 2,3 % din PIB pentru 2024. Prin urmare, Cehia a fost inclusă în raportul prevăzut la articolul 126 alineatul (3) în primăvară. Totuși, criteriul deficitului a fost evaluat ca fiind îndeplinit în 2023 datorită naturii atenuante a factorilor relevanți. Notificarea din toamnă a procedurii aplicabile deficitelor excesive indică un deficit de 3,8 % din PIB în 2023 și de 2,8 % din PIB în 2024, ceea ce indică o deteriorare marginală comparativ cu situația din primăvară. Factorii relevanți care au fost luați în considerare în primăvară par să rămână aplicabili. În plus, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, deficitul este estimat la 2,5 % din PIB în 2024, la 2,3 % din PIB în 2025 și la 1,9 % din PIB în 2026. În ansamblu, în toamnă nu s-au constatat schimbări substanțiale în situația Cehiei față de situația din primăvară, iar concluzia din primăvară a raportului prevăzut la articolul 126 alineatul (3) (de a nu propune deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive) este considerată ca fiind încă relevantă pentru Cehia în această toamnă.

·Estonia: notificarea din primăvară a procedurii aplicabile deficitelor excesive a indicat un deficit de 3,4 % din PIB pentru 2023 și un deficit planificat de 2,9 % din PIB pentru 2024. Prin urmare, în primăvară Estonia a făcut obiectul raportului prevăzut la articolul 126 alineatul (3). Deficitul din 2023 a fost evaluat ca fiind apropiat de valoarea de referință și s-a considerat că depășirea valorii de referință de 3 % se datorează unor circumstanțe excepționale. În ansamblu, criteriul deficitului a fost evaluat ca fiind îndeplinit datorită naturii atenuante a factorilor relevanți. Notificarea din toamnă a procedurii aplicabile deficitelor excesive reflectă o îmbunătățire substanțială în comparație cu primăvara anului 2023, cu un deficit de 2,8 % din PIB în prezent, dar un deficit planificat ușor mai ridicat pentru 2024, de 3,0 % din PIB. În comunicatul său de presă din 22 octombrie 2024, Eurostat a exprimat o rezervă cu privire la calitatea datelor raportate de Estonia pentru 2023. În prezent, Eurostat discută cu autoritățile statistice estoniene momentul adecvat pentru înregistrarea cheltuielilor militare, al căror impact asupra deficitului se ridică la aproximativ 0,4 % din PIB. Factorii relevanți care au fost luați în considerare în primăvară par să rămână aplicabili. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, se preconizează că deficitul va rămâne la 3,0 % din PIB în 2024, 2025 și 2026. În ansamblu, situația bugetară s-a îmbunătățit comparativ cu cea din primăvară, deoarece notificarea din toamnă arată că nu s-au observat nerespectări ale ponderii deficitului în PIB în 2023 și 2024. Astfel, concluzia din primăvară a raportului prevăzut la articolul 126 alineatul (3) (de a nu propune deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive) este considerată ca fiind încă relevantă pentru Estonia în această toamnă.

·Spania: notificarea din primăvară a raportat un deficit real de 3,6 % din PIB pentru 2023 și un deficit planificat de 3,0 % din PIB pentru 2024. Întrucât previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 indicau un deficit de 3,0 % din PIB în 2024 și de 2,8 % din PIB în 2025, concluzia raportului prevăzut la articolul 126 alineatul (3) adoptat în primăvară a fost că inițierea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive în etapa respectivă nu ar avea nicio utilitate. Notificarea din toamnă a procedurii aplicabile deficitelor excesive indică un deficit de 3,5 % din PIB în 2023 și un deficit planificat de 3,0 % din PIB în 2024, așadar nu s-a constatat nicio deteriorare în comparație cu cifrele notificate în primăvară. Conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, deficitul este estimat la 3,0 % din PIB în 2024, la 2,6 % din PIB în 2025 și la 2,7 % din PIB în 2026. În ansamblu, în toamnă nu s-au constatat schimbări substanțiale în situația Spaniei față de situația din primăvară, iar concluzia din primăvară a raportului prevăzut la articolul 126 alineatul (3) (de a nu propune deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive) este considerată ca fiind încă relevantă pentru Spania în această toamnă.

·Slovenia: în primăvară, Slovenia a notificat un deficit real de 2,5 % din PIB în 2023 și un deficit planificat de 3,6 % din PIB pentru 2024. Totuși, din cauza incertitudinii legate de datele planificate și având în vedere că previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 indicau un deficit de 2,8 % din PIB în 2024, s-a decis să nu se inițieze o procedură aplicabilă deficitelor excesive pentru Slovenia în primăvară. Notificarea din toamnă a procedurii aplicabile deficitelor excesive indică un deficit de 2,6 % din PIB în 2023 și o îmbunătățire a deficitului planificat în 2024 la 2,9 % din PIB, deci sub valoarea de referință. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, deficitul este estimat la 2,4 % din PIB în 2024 și la 2,1 % din PIB atât în 2025, cât și în 2026. În ansamblu, situația bugetară s-a îmbunătățit comparativ cu cea din primăvară, deoarece notificarea din toamnă arată că nu s-au observat nerespectări ale ponderii deficitului în PIB în 2023 și 2024. Prin urmare, concluzia din primăvară a raportului prevăzut la articolul 126 alineatul (3) (de a nu propune deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive) este considerată ca fiind încă relevantă pentru Slovenia în această toamnă.

ANEXA VI: Analiza sustenabilității datoriei și analiza de sensibilitate

Anexa de față prezintă o analiză de sensibilitate a evoluției datoriei publice la eventualele șocuri macroeconomice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Se utilizează proiecții stocastice privind datoria pentru a se evalua posibilul impact asupra dinamicii datoriei publice al riscurilor la adresa creșterii PIB-ului nominal, al evoluțiilor pieței financiare și al șocurilor bugetare care afectează poziția finanțelor publice ( 20 ).

Proiecțiile stocastice explică incertitudinea macroeconomică din jurul unui scenariu „central” de previzionare a datoriei în perioada 2025-2029: scenariul din previziunile Comisiei din toamna anului 2024. În acest scenariu, ipoteza obișnuită de „menținere a politicilor fiscal-bugetare actuale” se aplică și în perioada de după orizontul de timp analizat în previziuni ( 21 ). Ca atare, acest scenariu nu include angajamentele de consolidare bugetară din planurile bugetare structurale pe termen mediu prezentate de statele membre.  

Se aplică șocuri condițiilor macroeconomice presupuse în scenariul central pentru a se obține distribuția traiectoriilor posibile ale datoriei („conul” din diagramele de tip evantai prezentate în graficul 6). Conul corespunde unei game largi de condiții macroeconomice posibile, fiind simulate până la 10 000 de șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii pe termen scurt și lung și asupra soldului primar. Amploarea și corelarea acestor șocuri reflectă volatilitatea istorică și relațiile dintre aceste variabile ( 22 ). Prin urmare, graficele de tip evantai oferă informații probabilistice privind dinamica datoriei pentru zona euro, ținând seama de eventuala apariție a unor șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar, a căror amploare și corelare le oglindesc pe cele observate în trecut.

Graficul de tip evantai raportează traiectoria preconizată a datoriei conform scenariului central sub forma unei linii roșii. Mediana rezultatelor simulărilor este prezentată sub forma unei linii negre întrerupte. Conul acoperă 80 % din totalul traiectoriilor posibile ale datoriei, traiectoriile derivate din cele 20 % șocuri cel mai puțin probabile nefiind prezentate. Zonele colorate diferit din cadrul conului corespund diferitelor zone ale distribuției generale a traiectoriilor posibile ale datoriei.

Datoria mediană pentru 2029 este estimată la 90 % din PIB, adică există o probabilitate egală ca datoria să fie mai mare sau mai mică decât acest nivel. În plus, scenariul de referință indică o ușoară creștere a ponderii datoriei în următorii cinci ani, iar proiecțiile stocastice sugerează cu o probabilitate de 57 % că datoria ar putea fi, de fapt, mai mare în 2029 decât în 2024.

Notă: linia întreruptă reprezintă mediana, iar linia roșie reprezintă valoarea de referință

ANEXA VII: Tabele cu indicatori macroeconomici și bugetari

Notă: Austria, Belgia și Spania nu au prezentat proiecte de planuri bugetare.

Sursă: previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 (AF2024)

(1)

Elementele de bază ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE sunt Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre.

(2)

Prioritățile comune identificate în regulament sunt următoarele: i) o tranziție verde și digitală echitabilă, inclusiv obiectivele climatice; ii) reziliența socială și economică, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale; iii) securitatea energetică și (iv) după caz, consolidarea capabilităților de apărare.

(3)

Durata exactă a planului depinde de durata legislaturii naționale. În orice caz, perioada de ajustare bugetară ar trebui să fie de maximum patru ani (cu excepția cazului în care se prelungește perioada de ajustare).

(4)

Aceeași abordare a fost urmată și pentru România, în cazul căreia decizia Consiliului din iulie, prin care s-a stabilit că România nu a luat măsuri eficace, a făcut să fie necesară o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE.

(5)

Statele membre aveau obligația de a-și prezenta planul pe termen mediu până la 20 septembrie, deși Comisia a fost de acord să fie acceptabile planurile transmise până la 15 octombrie, pentru a corespunde cu calendarul de transmitere a proiectelor de planuri bugetare.

(6)

Ca parte a dispozițiilor tranzitorii prevăzute la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, aceste state membre trebuie, de asemenea, să își mențină nivelurile de investiții finanțate la nivel național realizate în medie pe perioada acoperită de planul de redresare și reziliență [litera (d)].

(7)

În cazul Austriei, previziunile nu iau în considerare un buget pentru 2025, deoarece acesta a fost amânat de ciclul electoral austriac.

(8)

Deși se preconizează că și creșterea cheltuielilor nete ale Irlandei va depăși plafonul, aceasta nu a primit o recomandare specifică în domeniul bugetar, iar avizul Comisiei nu conține o evaluare generală finală a proiectului său de plan bugetar.

(9)

În temeiul dispozițiilor tranzitorii ale regulamentului, calendarul pentru primul set de planuri diferă de practica uzuală, când statele membre ar trebui să prezinte planuri până la data de 30 aprilie a anului anterior încheierii planului în curs.

(10)

Dintre statele membre eligibile pentru informații tehnice, șase vor trebui să își ajusteze în continuare poziția bugetară pentru a se asigura că, pe termen mediu, deficitul și datoria lor rămân sub valorile de referință prevăzute în tratat.

(11)

Indicatorul cheltuielilor nete nu este afectat de funcționarea stabilizatorilor automați și de alte fluctuații ale cheltuielilor care se află în afara controlului direct al administrației publice, oferind astfel o marjă de manevră pentru stabilizarea macroeconomică anticiclică.

(12)

Având în vedere planurile pe termen mediu cuprinse în noul cadru, care includ prioritățile de reformă ale statelor membre, recomandările adresate statelor membre din zona euro care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive nu recomandă prezentarea unui program de parteneriat economic în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul 473/2013.

(13)

În conformitate cu dispozițiile tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1264 și în contextul modificării semnificative a regimului ratelor dobânzii, Comisia ar putea să ajusteze acest criteriu de referință în cursul unei perioade de tranziție din 2025, 2026 și 2027, pentru a ține seama de creșterea dobânzilor plătite atunci când stabilește traiectoria corectivă propusă pentru primele planuri bugetar-structurale pe termen mediu.

(14)

Comisia nu a impus statelor membre să prezinte un proiect de plan bugetar în ipoteza menținerii politicilor actuale. Aceste proiecte de planuri bugetare „cu menținerea politicilor actuale” erau transmise în rundele anterioare în care, de exemplu, un guvern nu prezenta un proiect de buget în parlamentul național. În această toamnă, statelor membre aflate în situații de acest tip – Belgia, Austria și Spania – li s-a solicitat să amâne transmiterea până la întocmirea unui proiect de plan bugetar complet. În orice caz, Comisia monitorizează permanent situația bugetară din toate statele membre, pe baza tuturor informațiilor disponibile, inclusiv a schimburilor tehnice dintre autoritățile naționale și serviciile Comisiei.

(15)

Avizele sunt însoțite de o anexă statistică, care include informațiile necesare pentru evaluarea planurilor statelor membre.

(16)

Aceste praguri de 0,3 %/0,6 % corespund pragurilor din contul de control.

(17)

Mai multe detalii privind perspectivele bugetare ale UE sunt prezentate în previziunile Comisiei din toamna anului 2024: https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/european-economic-forecast-autumn-2024_en .

(18)

Se preconizează orientarea bugetară va avea o contribuție contracționistă la cheltuielile nete totale finanțate la nivel național (aproape ½ % din PIB) atât în 2024, cât și în 2025.

(19)

Orientarea bugetară măsoară impulsul pe termen scurt al politicii fiscal-bugetare discreționare asupra economiei. Ea se bazează pe creșterea cheltuielilor nete în raport cu creșterea nominală a producției potențiale pe 10 ani. Cuantumul agregat al cheltuielilor nete utilizat pentru a evalua orientarea bugetară include cheltuielile finanțate prin granturi MRR și prin alte fonduri ale UE.

(20)

Metodologia pentru proiecțiile stocastice ale datoriei publice utilizată aici este prezentată în Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2019 al Comisiei Europene, anexa A7, și în Berti K. (2013), „Stochastic public debt projections using the historical variance-covariance matrix approach for EU countries”, European Economy Economic Paper nr. 480.

(21)

Previziunile Comisiei din toamna anului 2024 includ măsuri de politică fiscal-bugetară care au fost adoptate sau cel puțin anunțate în mod credibil, precum și informațiile disponibile la 31 octombrie 2024. După 2026 (ultimul an previzionat), soldul primar structural este modificat doar de costurile (nete) preconizate ale îmbătrânirii populației.

(22)

Se presupune că șocurile urmează o distribuție normală comună.