COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.9.2024
COM(2024) 703 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al doilea raport privind punerea în aplicare a planului multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, precum și privind delegarea competențelor conferite Comisiei în baza acestui plan multianual
{SWD(2024) 703 final}
CONCLUZII
Atât mediul marin din Marea Baltică, cât și stocurile de pește din Marea Baltică au continuat să se deterioreze de la data primului raport și până în prezent 1 . Punerea în aplicare a planului multianual pentru Marea Baltică (denumit în continuare „planul multianual”) 2 a contribuit la o scădere a presiunii exercitate de pescuit. Cu toate acestea, potrivit Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), factorii de mortalitate, alții decât pescuitul, au devenit predominanți pentru anumite stocuri, în special pentru cele două stocuri de cod care continuă să se afle la cele mai scăzute niveluri de biomasă din punct de vedere istoric. Mai multe stocuri de hering se află, de asemenea, într-o stare problematică.
Evaluarea globală efectuată de părțile interesate și statele membre consultate indică opinii divergente cu privire la planul multianual. Consiliul consultativ pentru Marea Baltică (BSAC) 3 consideră util planul multianual, dar este dezamăgit de rezultate. Sectorul are, în cea mai mare parte, o opinie negativă în ceea ce privește planul multianual, deși unele părți ale acestuia au o poziție neutră. Opiniile ONG-urilor sunt împărțite între opinii negative și pozitive, la fel ca și cele trei state membre respondente.
Comisia consideră în continuare că planul multianual s-a dovedit a fi un instrument util pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) 4 , în special pentru stabilirea posibilităților de pescuit. După cum s-a menționat în primul raport, planul multianual prevede norme pentru o gestionare a pescuitului adaptată la nivel regional. Pentru stocurile de pește cu o evaluare bazată pe date bogate [sau pe producția maximă durabilă (MSY)], planul multianual permite utilizarea limitelor superioare atunci când se stabilesc capturile totale admisibile (TAC), permițând în același timp flexibilitate pentru stocurile mai sănătoase. Pentru stocurile a căror biomasă este sub nivelurile minime, planul multianual creează o plasă de siguranță. Plasa de siguranță garantează că, pentru aceste stocuri, cotele sunt reduse cât mai mult posibil și că se iau măsuri de remediere suplimentare pentru a le reconstrui.
Comisia consideră că anumite decizii dificile luate de Consiliu cu privire la stocurile din Marea Baltică au fost posibile datorită cadrului instituit de planul multianual, care combină atât o plasă de siguranță, cât și flexibilități. În lipsa unui plan multianual, este posibil ca Consiliul să fi întâmpinat dificultăți în a ajunge la un acord cu privire la măsurile de remediere pentru a ajuta stocurile reduse să se redreseze, iar cotele ar fi fost probabil stabilite la un nivel mai ridicat. Pe de altă parte, planul multianual a permis, de asemenea, o flexibilitate pentru stocurile mai sănătoase, permițând utilizarea intervalului FMSY superior în anumite condiții. Planul multianual a asigurat că, în prezent, toate activitățile de pescuit fie sunt gestionate în conformitate cu MSY sau fac obiectul unor măsuri pentru a le aduce înapoi la nivelul MSY. Stocurile sănătoase reprezintă singura bază pentru profitabilitatea pe termen lung a industriei pescuitului și a sectoarelor auxiliare.
Cu toate acestea, în pofida stabilirii TAC-urilor la nivelul FMSY sau sub acesta în momentul stabilirii lor, dimensiunea multor stocuri de pește a scăzut, iar structura lor în funcție de vârstă s-a deteriorat. Acest lucru a avut un impact negativ asupra activităților de pescuit aferente. În plus, a devenit din ce în ce mai dificil să se aplice normele planului multianual și să se depună eforturi pentru a gestiona toate stocurile la nivelul FMSY în contextul pescuitului mixt, cu un număr tot mai mare de stocuri deficitare. Deteriorarea stocurilor de pește a avut loc în contextul în care ecosistemul Mării Baltice trece printr-o schimbare fundamentală și nu este echilibrat. În plus, există indicii ale unei raportări eronate substanțiale a capturilor de specii pelagice, care ar putea atât: (i) deteriora exactitatea și fiabilitatea evaluărilor stocurilor pelagice; cât și (ii) contribui la pescuitul excesiv. În cele din urmă, Rusia își stabilește TAC-urile în mod autonom, acestea nefiind în conformitate cu MSY și nerespectând cele mai bune avize științifice disponibile.
Cu toate acestea, Comisia continuă să concluzioneze că planul multianual oferă un instrument stabil pe termen lung pentru punerea în aplicare a PCP în Marea Baltică. Planul multianual: (i) oferă mai puțină incertitudine în ceea ce privește stabilirea cotelor; (ii) permite adoptarea unor măsuri de remediere pentru stocurile aflate sub presiune (inclusiv în cazul încetării activităților de pescuit); (iii) sporește transparența procesului de stabilire a cotelor pentru părțile interesate și statele membre; și (iv) permite sectorului pescuitului să își planifice mai bine activitățile de pescuit.
1.Introducere
Planul multianual prevede obligația Comisiei de a raporta Parlamentului European și Consiliului cu privire la rezultatele și impactul planului multianual asupra stocurilor și a activităților de pescuit care exploatează stocurile respective, în special în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale. Primul raport a fost publicat în 2020, iar acest al doilea raport se axează pe evoluțiile relevante care s-au înregistrat ulterior. Acesta acoperă, de asemenea, obligația de raportare în temeiul articolului 16 alineatul (2) din planul multianual privind delegarea de competențe conferite Comisiei.
Obiectivele planului multianual sunt: (i) să contribuie la realizarea obiectivelor PCP; (ii) să urmărească să asigure că pescuitul reface și menține stocurile de pește peste niveluri care pot să asigure MSY; (iii) să contribuie la eliminarea aruncării peștelui înapoi în mare prin evitarea și reducerea capturilor neintenționate, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru speciile relevante; precum și (iv) să pună în aplicare o abordare ecosistemică pentru a reduce la minimum efectele negative ale activităților de pescuit asupra mediului. Planul multianual prevede norme de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește, cu o evaluare a MSY. Acesta conține, de asemenea, norme specifice privind controlul și împuternicește Comisia să adopte acte delegate privind: (i) anumite stocuri de capturi accidentale; (ii) excepții de la obligația de debarcare; și (iii) unele măsuri tehnice.
Planul multianual acoperă: (i) codul, heringul și șprotul ca specii vizate; precum și (ii) capturile accidentale de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted 5 . Speciile vizate reprezintă aproximativ 95 % din totalul capturilor din Marea Baltică. 6 Regulamentele anuale ale Consiliului privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică stabilesc TAC-uri și cote pentru stocurile vizate, precum și pentru cambulă de Baltica și somon.
Prezentul raport se bazează pe (i) cel mai recent aviz ICES pentru stocurile relevante din Marea Baltică 7 ; (ii) sintezele sale privind ecosistemul 8 și pescuitul 9 ; (iii) analiza efectuată de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) al Comisiei în legătură cu rapoartele naționale din 2021 atât privind obligația de debarcare 10 cât și Raportul economic anual pe 2023 11 ; și (iv) informațiile deținute de Comisie. Mai mult, au fost consultați grupul statelor membre din regiunea Mării Baltice 12 , Consiliul consultativ pentru Marea Baltică și membrii respectivi ai acestora 13 . În cele din urmă, au fost luate în considerare și primul și al doilea raport 14 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1241 15 privind măsurile tehnice.
2.Evoluții în domeniile relevante
Prezentul raport prezintă evoluțiile înregistrate în punerea în aplicare a planului multianual începând din 2020 în următoarele cinci domenii: nivelurile de pescuit, capturile aruncate înapoi în mare, abordarea ecosistemică, cooperarea regională și aspectele socioeconomice.
2.1.Posibilitățile de pescuit stabilite începând cu 2020
Din 2014 și până în prezent nu a fost disponibilă o evaluare a MSY pentru codul din estul Mării Baltice; sau pentru heringul din Golful Botnia la stabilirea TAC pentru anul 2021, sau pentru codul vestic pentru anul 2024.
În cadrul celor patru exerciții de stabilire a TAC-urilor pentru anii de pescuit 2021-2024, a fost necesar să se stabilească, în total, 32 de TAC-uri acoperite de planul multianual. Dintre acestea, 18 cazuri nu necesită observații specifice, în timp ce pentru 14 sunt necesare 16 .
Pentru primul set de 18 cazuri, Comisia a propus TAC-uri egale sau inferioare punctului FMSY în 17 cazuri. Deoarece ambele stocuri de cod se află într-o situație precară și reprezintă o captură accidentală inevitabilă în cadrul activităților de pescuit de pești plați, Comisia a propus în mod sistematic TAC-uri pentru cambulă de Baltica în intervalul inferior FMSY, pentru 2024 chiar mai mici decât nivelul din avizul ICES. Pentru heringul din Golful Riga pentru 2024, Comisia a propus, în conformitate cu planul multianual și având în vedere propunerea sa de a închide activitățile de pescuit direcționat de hering din centrul Mării Baltice, o TAC pe care Comisia o consideră a fi situată în intervalul superior FMSY. Dintre cele 18 cazuri menționate anterior, Consiliul a urmat propunerea Comisiei în 9 cazuri. În celelalte 9 cazuri, aceasta a mărit TAC în intervalele FMSY aplicabile din planul multianual (heringul din centrul Mării Baltice pentru 2022 și 2023, heringul din Golful Riga pentru 2024 17 , cambulă de Baltica pentru 2021 și 2022 și șprot în fiecare an).
Cele 14 cazuri care prezintă un context special sunt heringul din vestul Mării Baltice și ambele stocuri de cod pentru întreaga perioadă, precum și heringul din Golful Botnia și din centrul Mării Baltice pentru 2024.
2.1.1.Heringul din vestul Mării Baltice
Începând din 2018, ICES estimează că biomasa stocului de reproducere pentru stocul de hering din vestul Mării Baltice se situează sub nivelul-limită de referință Blim, care este cel mai scăzut nivel de siguranță sub care stocul poate avea dificultăți în a se redresa în timp util și sub care capacitatea sa de reproducere poate fi redusă astfel încât să nu se redreseze peste acest nivel în anul următor. Prin urmare, ICES a recomandat încetarea totală a pescuitului de hering din vestul Mării Baltice. TAC a fost redusă substanțial în 2019 și 2020 (în total -82 % față de TAC pentru 2018). Având în vedere că biomasa a reprezentat doar aproximativ jumătate din valoarea minimă de referință, pentru 2021, Comisia a propus înjumătățirea nivelului TAC iar Consiliul a fost de acord. Deoarece situația nu s-a îmbunătățit aproape deloc, pentru 2022, Comisia a propus închiderea activităților de pescuit direcționat și stabilirea unei TAC mai reduse (50 % din TAC pentru 2021) pentru capturile accidentale inevitabile în alte activități de pescuit. Consiliul a fost de acord cu acest nivel, introducând o derogare pentru anumite activități de pescuit de coastă la scară mică. Pentru 2023, Consiliul a convenit asupra propunerii de reînnoire a normelor din 2022. Pentru 2024, având în vedere starea critică a stocului, Comisia a propus întreruperea derogării pentru micii pescari și stabilirea unei TAC mai mici pentru capturile accidentale. Cu toate acestea, Consiliul a decis o reînnoire integrală, păstrând astfel derogarea.
2.1.2.Codul din estul Mării Baltice
Începând din 2019, ICES estimează că biomasa stocului de cod din estul Mării Baltice se situează sub nivelul Blim și, prin urmare, a recomandat încetarea totală a pescuitului de cod din estul Mării Baltice. Începând cu anul de pescuit 2020, Consiliul a convenit să închidă activitățile de pescuit direcționat de cod din estul Mării Baltice. TAC pentru capturile accidentale inevitabile din alte activități de pescuit a rămas, de asemenea, neschimbată din 2021, la 595 de tone. În plus, a fost interzis pescuitul recreativ cu undița în principala zonă de distribuție și s-a instituit o închidere a zonei de reproducere cu o durată de patru luni, pe perioada verii, cu o derogare pentru anumite activități de pescuit de coastă la scară mică, extinsă de Consiliu începând din 2021 la anumite activități de pescuit pelagic. Având în vedere această situație gravă, planul multianual și fostul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime au fost modificate în 2020 pentru a consolida anumite măsuri de gestionare și pentru a oferi operatorilor posibilitatea de a-și dezafecta navele. 18
2.1.3.Codul din vestul Mării Baltice
Începând din 2020, codul din vestul Mării Baltice s-a caracterizat printr-o incertitudine tot mai mare în ceea ce privește evaluarea stocurilor. Acest lucru a dus, în cele din urmă, la retrogradarea avizului pentru 2024. În plus, din 2021, ICES nu mai este în măsură să ofere avize separate pentru capturile comerciale și cele recreative.
Pentru 2021, Comisia a propus o TAC (-11 %) în intervalul FMSY inferior (i) deoarece s-a estimat că biomasa stocului de reproducere nu se redresase încă peste nivelul de referință MSY Btrigger, care este un punct de siguranță sub care trebuie luate măsuri adecvate de gestionare; și (ii) pentru a evita relocarea în subdiviziunile 22-23 a efortului de pescuit al subdiviziunii 24, unde s-a decis închiderea zonei de reproducere pe perioada verii pentru pescuitul direcționat de cod, din cauza abundenței codului din estul Mării Baltice în zona respectivă. Comisia a propus, de asemenea, menținerea neschimbată a limitei pentru pescuitul recreativ și închiderea zonei de reproducere pentru perioada primăverii în subdiviziunile 22-23, precum și prelungirea cu 2 luni a închiderii zonei de reproducere pe perioada verii în subdiviziunea 24, astfel încât aceasta să fie aliniată la închiderea zonei de reproducere pe perioada verii în subdiviziunile 25-26. Consiliul a fost de acord, dar a majorat TAC cu + 5 % (4 000 de tone), a prelungit durata închiderii zonei de reproducere pe perioada verii în subdiviziunea 24 cu doar o lună și a introdus o derogare de la închiderea zonei de reproducere în subdiviziunile 22-24 pentru anumite activități de pescuit pelagic.
Pentru 2022 și în anii următori, ICES a estimat că dimensiunea stocului s-a situat, de fapt, sub Blim vreme de mai mult de 10 ani. Prin urmare, ICES și-a redus limitele din avizul privind capturile. În plus, ICES nu a mai fost în măsură să ofere avize separate privind capturile comerciale și cele recreative. Comisia a propus închiderea activităților de pescuit direcționat de cod din vestul Mării Baltice și stabilirea unei TAC mai mici (-92 %) pentru capturile accidentale inevitabile în cadrul altor activități de pescuit. În plus, Comisia a propus: (i) să se adauge 2 săptămâni la durata închiderii zonelor de reproducere din primăvară; (ii) să se aplice această interdicție și pescarilor care practică pescuitul recreativ; (iii) să se reducă limita pentru pescuitul recreativ în afara acestei închideri la un cod pe zi; și (iv) să se interzică anumite tehnici recreative de capturare și eliberare. Consiliul a urmat decizia Comisiei, dar a limitat reducerea TAC la -88 % (489 de tone), a extins derogarea privind închiderea zonei de reproducere pe perioada primăverii la anumite drage pentru moluștele bivalve și nu a reglementat tehnicile recreative de capturare și eliberare.
Pentru 2023, ICES a majorat limitele din avizul privind capturile, estimând în același timp că biomasa stocului era la un nivel minim istoric și subliniind că previziunile sale pe termen scurt erau extrem de incerte. Consiliul a convenit asupra propunerii de reînnoire integrală a TAC pentru 2022 și a măsurilor de însoțire.
Pentru 2024, ICES a retrogradat limitele din aviz la nivel de aviz preventiv. Avizul privind capturile a fost stabilit la numai 24 de tone, insuficient pentru a acoperi capturile accidentale ale altor activități de pescuit. Comisia a propus interzicerea oricărei activități de pescuit recreativ cu undița pentru cod și reducerea TAC pentru capturile accidentale (-72 %). Consiliul a fost de acord cu interdicția, dar a limitat reducerea TAC la -30 % (136 de tone).
2.1.4.Heringul din Golful Botnia și din centrul Mării Baltice pentru 2024
Pentru 2024, ICES a estimat că biomasa heringului din Golful Botnia a scăzut sub nivelul Btrigger, iar cea a heringului din centrul Mării Baltice chiar și sub nivelul Blim. În plus, ICES a afirmat că, chiar și în absența capturilor, probabilitatea ca biomasa ambelor stocuri să scadă/să rămână sub nivelul Blim a fost mai mare de 5 %. În temeiul articolului 4 alineatul (6) din planul multianual, Comisia a propus închiderea activităților de pescuit direcționat pentru ambele stocuri și stabilirea unei TAC pentru capturile accidentale inevitabile în cadrul altor activități de pescuit. Consiliul a decis să mențină deschise activitățile de pescuit direcționat, să stabilească TAC în intervalul FMSY inferior (-31 % și, respectiv, -43 %) și să închidă zona de reproducere pentru o lună pentru activitățile de pescuit care utilizează traule pelagice în zona de gestionare a heringului din centrul Mării Baltice.
2.1.5.Rezumat
Pe parcursul întregii perioade, TAC-urile pentru stocurile care au o evaluare a MSY (și anume toate stocurile, cu excepția codului vestic pentru 2024 și a codului estic) au fost stabilite în conformitate cu nivelul FMSY la momentul stabilirii TAC, cu excepția heringului vestic. Cu toate acestea, volumul capturilor aferente s-a redus aproape la jumătate începând din 2017, iar anumite activități de pescuit au fost închise începând din 2020 (codul estic) sau 2022 (codul vestic și heringul vestic).
La fel ca în cazul primului raport, BSAC și membrii săi au aceleași opinii negative cu privire la rolul planului multianual în ceea ce privește stabilirea TAC. Doi membri își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că punctele de referință MSY sunt incorecte și/sau prea scăzute. Cele trei state membre respondente sunt împărțite, având evaluări pozitive și negative. În plus, unele părți subliniază că (i) aspectele care nu sunt legate de pescuit par să fie luate în considerare în mod insuficient în abordarea MSY; (ii) ar trebui avute în vedere relațiile dintre specii; și (iii) ar fi nevoie de mai multă flexibilitate.
Comisia rămâne de părere că, în lipsa planului multianual, ar fi fost mai dificil să se ajungă la un acord privind TAC-urile care sunt coerente și conforme cu obiectivele PCP.
2.2.Obligația de debarcare și capturile aruncate înapoi în mare
Unul dintre obiectivele principale ale PCP reformate este punerea în aplicare a obligației de debarcare și eliminarea treptată a capturilor aruncate înapoi în mare prin evitarea și reducerea capturilor neintenționate. Obligația de debarcare se aplică speciilor gestionate prin intermediul unei TAC. În Marea Baltică, obligația de debarcare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015 pentru cod, hering, șprot și somon și la 1 ianuarie 2017 pentru cambulă de Baltica. Pentru a facilita punerea sa în aplicare, articolul 7 din planul multianual împuternicește Comisia să adopte acte delegate privind anumite excepții. În noiembrie 2020, în planul multianual a fost adăugat un temei juridic pentru adoptarea unor excepții legate de rata ridicată de supraviețuire pentru somonul de Marea Baltică 19 .
ICES estimează 20 că practicile de aruncare înapoi în mare a capturilor nu s-au schimbat semnificativ de la intrarea în vigoare a obligației de debarcare. Capturile aruncate înapoi în mare din speciile pelagice continuă să fie foarte scăzute, iar capturile aruncate înapoi în mare raportate oficial pentru celelalte activități de pescuit s-au redus substanțial, deși aruncarea ilegală înapoi în mare persistă. În evaluarea rapoartelor anuale pe 2021 ale statelor membre privind obligația de debarcare 21 , CSTEP a indicat că punerea în aplicare în general a continuat să fie deficitară și că riscul de neconformitate în 2021 a rămas ridicat sau foarte ridicat pentru mai multe activități de pescuit din Marea Baltică. Trebuie remarcat faptul că derogarea de la regula generală privind „marja de toleranță” prevăzută la articolul 13 din planul multianual pentru debarcările nesortate va fi eliminată treptat până în ianuarie 2028 22 .
Părțile interesate consultate care și-au exprimat opinia au poziții divergente cu privire la aruncarea capturilor înapoi în mare. Un stat membru respondent nu are nicio opinie, iar celelalte două și unii membri ai sectorului nu consideră acest lucru ca fiind o problemă. Alte părți ale sectorului și ONG-urile împărtășesc opinia ICES și a CSTEP. Aproape toate părțile interesate consultate sunt de părere că planul multianual nu a contribuit la reducerea capturilor aruncate înapoi în mare și că nu permite luarea în considerare a situației pescuitului mixt. BSAC adaugă că practicile de aruncare înapoi în mare nu au fost controlate în mod corespunzător.
Comisia este în continuare de părere că problema persistentă a aruncării capturilor înapoi în mare este, în primul rând, o problemă de control și de asigurare a aplicării legislației care trebuie abordată în cadrul sistemului UE de control al pescuitului.
2.3.Abordarea ecosistemică
În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul de bază privind PCP, PCP pune în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului pentru a reduce impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. Articolul 3 alineatul (3) din planul multianual prevede că planul multianual trebuie să fie compatibil cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de a atinge o stare ecologică bună până în 2020, astfel cum este prevăzut în Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (denumită în continuare „MSFD”) 23 .
Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” prevede 11 descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune. Planul multianual își propune să asigure îndeplinirea condițiilor prevăzute de descriptorul 3 (unul dintre cele mai relevante pentru gestionarea pescuitului) și să contribuie la îndeplinirea altor descriptori relevanți proporțional cu rolul relativ jucat de activitățile de pescuit 24 . Descriptorul 3 este legat direct de stabilirea posibilităților de pescuit 25 . Primul criteriu se referă la presiunea exercitată de pescuit, al doilea la biomasă și al treilea la distribuția în funcție de vârstă și dimensiune. Primele două criterii sunt reglementate de normele de stabilire a TAC-urilor prevăzute în planul multianual. În ceea ce privește al treilea criteriu, ICES a publicat un aviz special în februarie 2024, care identifică indicatori, dar nu a putut oferi praguri și nici nu a putut sugera opțiuni de gestionare 26 .
Impactul pe care activitățile de pescuit îl au asupra populației de marsuini din Marea Baltică, care este menționată ca fiind grav amenințată 27 , continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare. În urma a două recomandări comune din partea BaltFish, s-a adoptat o legislație 28 pentru a proteja marsuinii, dar Comisia consideră că sunt necesare măsuri suplimentare.
ICES confirmă faptul că ecosistemul Mării Baltice trece printr-o schimbare fundamentală și nu este în echilibru. Numeroase specii și habitate din Marea Baltică nu sunt în stare ecologică bună din cauza influenței umane asupra mediului marin 29 . Cele mai semnificative cinci presiuni asupra Mării Baltice sunt: (i) îmbogățirea cu elemente nutritive și materii organice; (ii) pescuitul; (iii) introducerea de compuși contaminanți; (iv) introducerea de specii neindigene; și (v) eroziunea și pierderea substratului.
Părțile interesate consultate consideră, deși adesea din motive foarte diferite, că planul multianual nu a contribuit la punerea în aplicare a abordării ecosistemice a gestionării pescuitului, sau chiar a fost contraproductiv. Cu toate acestea, unele voci subliniază că planul multianual ar fi avut acest potențial dacă ar fi fost pus în aplicare (în mod corespunzător). Toate părțile interesate sunt de acord că ecosistemul are un impact semnificativ asupra stocurilor de pește.
2.4.Cooperarea regională
Astfel cum se prevede în primul raport, principalele instrumente ale regionalizării în cadrul actualei PCP sunt: (i) consiliile consultative regionale instituționalizate, care trebuie consultate pe diverse teme și care pot adopta recomandări pe orice temă; și (ii) adoptarea de către statele membre relevante a unor recomandări comune pentru adoptarea de către Comisie a actelor delegate.
Părțile interesate consultate continuă să nu fie convinse de valoarea adăugată a planului multianual în ceea ce privește consolidarea cooperării regionale, cu excepția a 2 dintre cele 3 state membre respondente. BSAC menționează în special lipsa resurselor.
Comisia continuă să considere că planul multianual oferă cadrul juridic necesar pentru consolidarea cooperării regionale, în special prin propuneri comune și prin consultarea consiliilor consultative și a altor părți interesate cu privire la aspecte care influențează Marea Baltică. De exemplu, BaltFish ar putea purta discuții mai detaliate cu părțile interesate atunci când elaborează recomandări comune.
Trebuie remarcat faptul că stocurile de cod, de hering din zona centrală, de șprot și de somon sunt partajate cu Rusia. În 2009, UE și Rusia au convenit să coopereze în domeniul gestionării stocurilor de pește prin intermediul unui comitet mixt 30 . Această comisie nu s-a reunit din 2019 până în prezent din cauza pandemiei de COVID-19 și a războiului de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Fiecare parte își stabilește TAC-urile în mod autonom, deoarece nu a fost posibil să se convină asupra unui acord de partajare. UE aplică cotele fostei Comisii internaționale pentru pescuitul în Marea Baltică 31 , în timp ce Rusia și-a stabilit TAC-uri mult mai mari de mulți ani. În plus, contrar avizului ICES, Rusia continuă să vizeze codul, deși la niveluri mai scăzute decât în trecut, și nu și-a redus aproape deloc TAC pentru heringul din centrul Mării Baltice. Din 2022, Rusia nu a transmis nicio informație către ICES.
2.5.Dezvoltarea socioeconomică
În ansamblu, pescuitul în Marea Baltică a fost profitabil în perioada 2013-2021. Totuși, în această perioadă, o serie de segmente ale flotei baltice – în special flotele costiere de mici dimensiuni – nu au fost în măsură să își acopere costurile operaționale, iar majoritatea indicatorilor socioeconomici au avut tendința de a scădea, adesea în mod substanțial 32 . Datele privind evoluțiile înregistrate începând din 2021 nu au fost încă raportate, dar situația ecologică, faptul că numai stocurile de cambulă de Baltica și de hering din Golful Riga prosperă și diferitele repercusiuni negative ale războiului continuu de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au avut, cu siguranță, un impact negativ.
Cu excepția unui singur respondent, părțile interesate sunt de acord că evoluțiile socioeconomice au fost negative, deși există diferențe semnificative între sectoare, potrivit majorității respondenților. BSAC și membrii săi continuă să susțină că există o legătură de cauzalitate cu planul multianual din cauza evoluției negative a stocurilor pentru care se consideră că planul multianual este responsabil. Cele trei state membre respondente nu identifică o astfel de legătură de cauzalitate.
Comisia rămâne de părere că scăderea stocurilor de pește și diminuarea activităților de pescuit nu se datorează punerii în aplicare a planului multianual, ci schimbărilor din ecosistem, în ansamblu. ICES face referire la raportarea eronată continuă a speciilor, care ar putea avea, de asemenea, efecte negative. Numai un ecosistem sănătos și un pescuit sustenabil pot asigura comunități de pescari prospere pe termen lung.
3.Delegarea competențelor conferite Comisiei prin planul multianual
Planul multianual deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate pentru măsuri de conservare pentru speciile capturate accidental (articolul 6), obligația de debarcare (articolul 7) și măsuri tehnice (articolul 8), în măsura în care acestea nu intră sub incidența Regulamentului privind măsurile tehnice.
Împuternicirea prevăzută la articolul 6 nu a fost niciodată utilizată. În cursul perioadei de raportare, articolul 7 fost utilizat de două ori pentru a menține o excepție legată de rata de supraviețuire ridicată pentru somonul din Marea Baltică 33 ; articolul 8 nu a fost utilizat, deoarece, pe fond, a fost înlocuit în cea mai mare parte, începând din luna august 2019, prin împuternicirea conferită prin Regulamentul privind măsurile tehnice, care e mai specific. În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că statele membre în cauză nu au furnizat până în prezent informațiile necesare pentru a reevalua, până la sfârșitul anului 2020, o excepție acordată pentru cambula de Baltica 34 .
COM(2020)494 final din 14.9.2020.
Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).
Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
Pentru somonul din Marea Baltică, Comisia a propus [COM(2011) 470 final din 12.8.2011] și, ulterior, a retras un plan multianual (2020/C 321/03, JO C 321, 29.9.2020, p. 37) în urma unei evaluări negative din partea ICES [Avizul ICES 2020 – sr.2020.02 ( https://doi.org/10.17895/ices.advice.6008 ).
Avizul ICES 2022 – Sinteza activităților de pescuit în ecoregiunea Mării Baltice, versiunea 2 din 6 februarie 2023, p. 5 ( https://doi.org/10.17895/ices.advice.21646934 ).
Avizul ICES 2022 – Sinteza ecosistemului ecoregiunii Mării Baltice din 15 decembrie 2022 ( https://doi.org/10.17895/ices.advice.21725438 ).
A se vedea nota de subsol 6.
Raportul celei de-a 69-a reuniuni plenare a CSTEP (PLEN-22-01), punctul 6.1, p. 16 – 31; Raportul ad hoc al contractului intitulat „Evaluarea rapoartelor anuale ale statelor membre privind obligația de debarcare (pentru 2021), martie 2022”, document de referință anexat raportului reuniunii plenare.
CSTEP 23-07, Raportul economic anual privind flota de pescuit a UE.
Memorandum de înțelegere privind principiile și metodele de lucru ale Forumului pentru pescuitul în Marea Baltică din 13 decembrie 2013, http://www.bsac.dk/BSAC-Resources/Documents-section/BALTFISH , în continuare „BaltFish”.
Chestionarul și răspunsurile sunt incluse în documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2024)703 care însoțește prezentul raport.
COM(2021) 583 final din 23.9.2021 și COM(2024) 349 final din 30.7.2024.
Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).
Un tabel detaliat este prezentat în anexa la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport.
Întrucât Consiliul a decis să mențină deschis pescuitul direcționat de hering din zona centrală, întrebarea cu privire la metodologia de calcul pentru această TAC a devenit irelevantă.
Regulamentul (UE) 2020/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 în ceea ce privește reducerea capacității de pescuit în Marea Baltică și a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește încetarea definitivă a activităților de pescuit ale flotelor care pescuiesc cod din estul Mării Baltice, cod din vestul Mării Baltice și hering din vestul Mării Baltice (JO L 400, 30.11.2020, p. 1).
Regulamentul (UE) 2020/1781, articolul 1 alineatul (1); a se vedea nota de subsol 18.
A se vedea nota de subsol 6, p. 8, și nota de subsol 8, p. 8.
A se vedea nota de subsol 10.
Regulamentul (UE) 2023/2842 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) 2016/1139, (UE) 2017/2403 și (UE) 2019/473 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește controlul pescuitului (JO L, 2023/2842, 20.12.2023).
Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
Activitățile de pescuit au, de asemenea, un impact asupra descriptorilor privind: diversitatea biologică (1); lanțul trofic (4); integritatea fundului mării (6); și deșeurile marine (10). Contribuția pescuitului la ceilalți descriptori este, în cel mai bun caz, indirectă și/sau nesemnificativă: introducerea speciilor neindigene (2), eutrofizarea rezultată din activități umane (5), condițiile hidrografice (7), nivelul de concentrare a contaminanților în mare (8), concentrațiile de contaminanți prezente în pești și în alte resurse vii (9), introducerea de energie, inclusiv surse sonore submarine (11).
Acesta prevede că „populațiile tuturor peștilor și crustaceelor exploatate în scopuri comerciale sunt în limitele securității biologice, prezentând o distribuire a populației în funcție de vârstă și mărime, care indică starea bună a rezervelor”.
Avizul ICES 2024 – sr.2024.01 ( https://doi.org/10.17895/ices.advice.25265284 ).
A se vedea nota de subsol 8, p. 19.
Regulamentul delegat (UE) 2022/303 al Comisiei din 15 decembrie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 în ceea ce privește măsurile de reducere a capturilor accidentale din populația rezidentă de marsuini de Marea Baltică centrală (Phocoena phocoena) din Marea Baltică (JO L 46, 25.2.2022, p. 67).
A se vedea nota de subsol 6, p. 1, și nota de subsol 8, p. 3.
Acordul între Comunitatea Europeană și Guvernul Federației Ruse privind cooperarea în domeniul pescuitului și al conservării florei și faunei marine din Marea Baltică (JO L 129, 28.5.2009, p.2), în special articolul 14.
Aceasta a fost organizația regională de gestionare a pescuitului pentru stocurile de pește din Marea Baltică.
A se vedea nota de subsol 11, pp 103-109, 112-115. Ar trebui remarcat faptul că raportul acoperă toate activitățile de pescuit, nu numai activitățile de pescuit din stocurile vizate de planul multianual, care reprezintă totuși aproximativ 95 % din totalul capturilor din Marea Baltică.
Regulamentul delegat (UE) 2021/1417 al Comisiei din 22 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1139 în ceea ce privește specificațiile pentru obligația de debarcare referitoare la somonul din Marea Baltică pentru perioada 2021-2023 (JO L 305, 31.8.2021, p. 3); Regulamentul delegat (UE) 2024/1296 al Comisiei din 28 februarie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește o derogare de la aplicarea obligației de debarcare referitoare la somonul din Marea Baltică pentru perioada 2024-2026 (JO L 2024/1296, 7.5.2024).
Articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2018/306 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de stabilire a specificațiilor privind punerea în aplicare a obligației de debarcare referitoare la cod și cambulă de Baltica în activitățile de pescuit din Marea Baltică (JO L 60, 2.3.2018, p. 1).