1.Introducere

În ultimii ani, UE a trecut prin schimbări majore, adaptându-și prioritățile de politică pentru a răspunde provocărilor emergente. Prin eforturi colective, UE a reușit să facă față cu succes mai multor crize, iar reziliența statelor sale membre a crescut. Se preconizează că activitatea economică va crește treptat, forței de muncă menținându-se la un nivel record, iar puterea de cumpărare urmând să se îmbunătățească pe măsură ce inflația revine la valorile vizate. Cu toate acestea, pentru a asigura în continuare o prosperitate durabilă pentru cetățenii săi, UE trebuie să abordeze urgent obstacolele din calea creșterii economice și a competitivității. Acest lucru necesită o agendă politică coerentă și ambițioasă.

UE este hotărâtă să își asigure prosperitatea și competitivitatea durabile, consolidându-și în același timp economia socială de piață și protejându-și suveranitatea, securitatea economică și influența globală, astfel cum au subliniat liderii UE în Declarația de la Budapesta și președinta von der Leyen în Orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029 1 . Rapoartele „Much more than a market” („Mult mai mult decât o piață”) 2 , elaborat de Enrico Letta și „The future of European competitiveness” („Viitorul competitivității europene”), elaborat de Mario Draghi 3 au evidențiat barierele structurale care frânează creșterea economică și productivitatea UE și pun în pericol prosperitatea noastră viitoare. Una dintre primele inițiative majore ale noii Comisii Europene, care urmează să fie publicate în ianuarie, va fi o busolă pentru competitivitate, bazată pe cei trei piloni ai raportului Draghi: (i) eliminarea decalajului în materie de inovare față de SUA și China; (ii) un plan comun privind decarbonizarea și competitivitatea pentru a accelera tranziția și a reduce costul energiei și (iii) sporirea securității și reducerea dependențelor. Progresele înregistrate cu privire la acești piloni vor depinde, de asemenea, de factorii favorizanți transversali și interconectați ai competitivității și ai creșterii favorabile incluziunii – aprofundarea pieței unice, simplificarea, dezvoltarea competențelor și crearea unor locuri de muncă de calitate, finanțarea investițiilor și îmbunătățirea coordonării.

În calitatea sa de mecanism central pentru coordonarea politicilor economice și în materie de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, semestrul european oferă cadrul pentru a avansa pe calea investițiilor și a reformelor necesare. Semestrul european va continua să identifice provocările socioeconomice și să ofere orientări cu privire la măsurile de politică necesare pentru abordarea acestora, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea, sustenabilitatea și echitatea socială a UE.

2. Semestrul european 2025

Ciclul semestrului european 2025 a fost lansat odată cu publicarea pachetului de toamnă. La 26 noiembrie, Comisia a publicat prima parte a pachetului, lansând primul ciclu de punere în aplicare a noului cadru de guvernanță economică. Aceasta a constat în evaluarea planurilor bugetar-structurale pe termen mediu pentru 21 de state membre, în avizul Comisiei privind proiectele de planuri bugetare pentru 2025 ale 17 state membre din zona euro, precum și în etapele punerii în aplicare a procedurilor de deficit excesiv pentru 8 state membre. Odată adoptate de Consiliu, recomandările privind planurile pe termen mediu vor servi drept ghid coerent în ceea ce privește gestionarea politicilor economice și fiscale ale statelor membre în următorii ani, contribuind la creșterea competitivității UE și la o mai bună pregătire a acesteia pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă. Punerea în aplicare a planurilor pe termen mediu va fi monitorizată prin intermediul semestrului european – începând deja din primăvara anului 2025, odată cu prezentarea de către statele membre a primelor rapoarte anuale privind progresele înregistrate.

Pachetul de astăzi completează prima parte a ciclului din 2025 al semestrului european. Acesta conține recomandarea Comisiei privind o recomandare a Consiliului referitoare la politica economică a zonei euro, Raportul privind mecanismul de alertă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă.

Recomandarea privind politica economică a zonei euro invită statele membre din zona euro să acționeze individual și colectiv în cadrul Eurogrupului pentru a îmbunătăți competitivitatea și a stimula productivitatea. Acest lucru necesită consolidarea inovării, inclusiv în domeniul tehnologiilor critice, facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderi, inclusiv pentru IMM-uri, îmbunătățirea mediului de afaceri prin reducerea sarcinii administrative și a complexității în materie de reglementare, eliminarea obstacolelor în calea investițiilor și sprijinirea investițiilor publice și private în domenii ce țin de priorități comune, cum ar fi tranziția verde și cea digitală și consolidarea capabilităților de apărare, precum și dezvoltarea în continuare a competențelor forței de muncă. Recomandarea pune, de asemenea, accentul pe necesitatea de a spori participarea pe piața forței de muncă, prin promovarea unor locuri de muncă de calitate, de a consolida stimulentele pentru muncă și de a evita divergențele în materie de competitivitate. În cele din urmă, statele membre din zona euro ar trebui să asigure respectarea noului cadru bugetar, să îmbunătățească sustenabilitatea datoriei și să monitorizeze riscurile la adresa stabilității macrofinanciare. Recomandarea se întemeiază pe un document de lucru al serviciilor Comisiei care analizează provocările economice legate de competitivitate, reziliență și stabilitatea macroeconomică.

Raportul privind mecanismul de alertă identifică 10 state membre în cazul cărora ar trebui efectuate bilanțuri aprofundate pentru a evalua dacă sunt afectate de dezechilibre. Raportul inițiază runda anuală de punere în aplicare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, care vizează detectarea, prevenirea și corectarea dezechilibrelor care afectează buna funcționare a economiei unui stat membru sau a UE în ansamblu sau pot avea efecte negative asupra acesteia. Pe baza lecturii economice a tabloului de bord, raportul identifică statele membre cu privire la care consideră că ar putea fi afectate de dezechilibre sau ar putea fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre. Primăvara următoare, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru aceste state membre. Acesta este cazul în ceea ce privește Grecia, Cipru, Italia, Ungaria, Slovacia, România, Țările de Jos, Suedia și Germania, ca urmare a dezechilibrelor sau a dezechilibrelor excesive identificate la 19 iunie 2024 4 , în timp ce, în cazul Estoniei, bilanțul aprofundat va evalua riscul apariției unor dezechilibre noi.

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă monitorizează punerea în aplicare a orientărilor în materie de ocupare a forței de muncă și a Pilonului european al drepturilor sociale. Raportul oferă informații actualizate cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor principale ale UE și a celor naționale pentru 2030 privind (i) ocuparea forței de muncă, (ii) consolidarea competențelor și (iii) reducerea sărăciei. Raportul arată că UE este pe drumul cel bun în ceea ce privește atingerea primului obiectiv, fiind necesare eforturi suplimentare semnificative cu privire la ultimele două obiective. La fel ca în ciclul precedent, raportul analizează, de asemenea, riscurile potențiale la adresa convergenței sociale ascendente, pe baza principiilor cadrului de convergență socială 5 . În pofida unor îmbunătățiri, persistă, la nivelul UE, riscuri la adresa convergenței ascendente în ceea ce privește dezvoltarea competențelor. Acest lucru poate exacerba provocările legate de competitivitate, precum și de deficitul de forță de muncă și de competențe. Deși piețele forței de muncă continuă să înregistreze rezultate solide, cu niveluri record de ocupare a forței de muncă și cu o rată a șomajului la un nivel minim istoric, participarea pe piața forței de muncă a anumitor grupuri de populație rămâne în continuare deficitară. Proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a scăzut ușor în 2023, dar a rămas peste nivelurile anterioare crizei.

Semestrul european va continua să stimuleze coordonarea politicilor economice și sociale ale UE, asigurând coerența dintre dimensiunea UE, cea națională și cea regională. Pentru a realiza prioritățile de politică economică și socială ale UE și pentru a aborda provocările naționale, vor fi necesare acțiuni semnificative din partea statelor membre – atât la nivel național, cât și regional. Pachetul de primăvară al semestrului european va oferi recomandări specifice fiecărei țări, bazate pe identificarea principalelor provocări specifice fiecărei țări menționate în rapoartele de țară. Asumarea responsabilității va fi consolidată printr-o mai bună utilizare a dialogurilor structurate cu statele membre, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate, inclusiv cu autoritățile locale și regionale și cu organizațiile relevante ale societății civile. Acestea vor include discuții privind punerea în aplicare a recomandărilor existente, privind acțiunile de politică actuale sau viitoare pentru abordarea provocărilor identificate, precum și privind oportunitățile de continuare a creșterii economice și a progresului social. În acest scop, pentru a-și îmbogăți analiza, serviciile Comisiei vor desfășura, încă de la începutul procesului, misiuni legate de semestrul european care vor fi urmate de schimburi, înainte de finalizarea rapoartelor de țară. Dialogul interinstituțional cu Parlamentul European și cu Consiliul va continua să aibă un rol esențial pentru asigurarea responsabilității democratice, a transparenței și a colaborării pe parcursul întregului proces al semestrului.

Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 vor oferi orientări de politică cuprinzătoare și coerente. Având în vedere că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) se va încheia în 2026, ciclul semestrului european 2025 va înregistra o trecere treptată la un set mai cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, eliminând gradual abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări introdusă în etapele anterioare ale punerii în aplicare a MRR. Elaborarea progresivă a unor astfel de orientări de politică cuprinzătoare pentru fiecare stat membru va contribui la realizarea obiectivelor convenite de comun acord, în lumina pregătirii următorului cadru financiar multianual, ținând seama în același timp de particularitățile naționale. Prin urmare, semestrul european 2025 va acționa ca o punte, pe baza unei analize îmbunătățite, pentru a identifica provocările structurale relevante și pentru a oferi orientări cu privire la prioritățile în materie de reformă și de investiții din fiecare stat membru.