COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.6.2024
COM(2024) 605 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Germaniei
{SWD(2024) 600 final} - {SWD(2024) 605 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Germaniei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU 4 , adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 5 , pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea 6 . Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 7 , care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care a identificat Germania ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Germaniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.
(5)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include, totodată, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre 8 , cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele fiscal-bugetare, în materie de reforme și de investiții ale statelor membre și acoperă un orizont de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 9 care este indicată în planurile bugetarstructurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub nivelul de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor fiscal-bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(6)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7)La 28 aprilie 2021, Germania a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Germaniei 10 , care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil 11 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Germania a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8)La 17 aprilie 2024, Germania și-a prezentat programul național de reformă pe 2024 și, la 24 aprilie 2024, programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Germania cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Germania 12 la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Germania în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de țară relevante specifice care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Germania a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Germania în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(10)În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Germania. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Germania în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în luna aprilie 2024 13 . La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Germania se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Germania se confruntă cu vulnerabilități legate de excedentul mare de cont curent, care rămân relevante, în pofida unei oarecare reduceri de-a lungul anilor, deoarece persistă problema subiacentă a cererii interne slabe și a nivelului scăzut al investițiilor, care are relevanță transfrontalieră, în timp ce răspunsul în materie de politici a fost limitat. Având în vedere scăderea prețurilor la energie, cererea internă scăzută și reducerea comerțului mondial, excedentul de cont curent a revenit la 5,9 % din PIB în 2023, de la 4,2 % din PIB în 2022. Se preconizează că acesta va crește într-o oarecare măsură anul acesta și anul viitor, rămânând în același timp cu mult sub nivelurile anterioare pandemiei. Având în vedere dimensiunea economiei germane și integrarea sa comercială în zona euro, acest lucru are efecte de propagare negative asupra restului zonei. Scăderea prețurilor locuințelor a redus considerabil amploarea supraevaluării acestor prețuri, cu un impact limitat asupra sistemului financiar până în prezent, însă bunurile imobile comerciale necesită în continuare monitorizare. Scăderea investițiilor în locuințe poate conduce la reapariția presiunilor asupra prețurilor și la riscuri ulterioare de supraevaluare în viitorul apropiat. În viitor, se preconizează o ușoară deteriorare a competitivității costurilor, iar gospodăriile încep să recâștige o anumită putere de cumpărare, pe măsură ce se preconizează că salariile vor crește în termeni reali. Redresarea investițiilor private necesită timp și se preconizează că consolidarea fiscală va afecta cererea internă și, eventual, va exercita presiuni asupra investițiilor publice. Vulnerabilitățile subiacente globale în ceea ce privește un decalaj semnificativ între economii și investiții nu s-au schimbat în mod fundamental: nevoile de investiții au crescut de-a lungul anilor, în principal cele legate de investițiile publice la nivel regional și de investițiile întreprinderilor în general, care ar sprijini creșterea economică în viitor. Deși guvernul a luat unele măsuri de sprijinire a investițiilor, iar planul de redresare și reziliență al Germaniei include măsuri importante de promovare a investițiilor, amploarea răspunsului în materie de politici nu a condus până în prezent la progrese substanțiale și nici nu a fost suficientă pentru a face față provocării generale reprezentate de creșterea investițiilor private și publice.
(11)Pe baza datelor validate de Eurostat 14 , deficitul public al Germaniei a rămas neschimbat la 2,5 % din PIB în 2023 în comparație cu 2022, iar datoria publică a scăzut de la 66,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 63,6 % la sfârșitul anului 2023.
(12)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 15 ca Germania să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor 16 , luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. S-a recomandat ca Germania să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, s-a recomandat Germaniei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară 17 a fost contracționistă, cu 0,3 % din PIB. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,5 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, fiind în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,6 % din PIB în 2023, înregistrând o creștere anuală de 0,1 puncte procentuale din 2022. Germania a finanțat investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. Aceasta a finanțat investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, spre exemplu renovarea energetică a clădirilor, îmbunătățirea infrastructurii de încărcare pentru automobilele electrice și echiparea școlilor pentru era digitală, care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(13)Principalele previziuni din Programul de stabilitate pentru 2024 pot fi rezumate după cum urmează. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare prevede o creștere a PIB-ului real cu 0,2 % în 2024 și cu 1 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va scădea la 1¾ % din PIB în 2024 și la 1 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 64 % până la sfârșitul anului 2024 și, ulterior, o scădere a acesteia la 63¼ % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că deficitul public va crește la 1¼ % din PIB în 2026 și la 1½ % în 2027, înaintea unei scăderi la 1 % în 2028. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință a deficitului, de 3 % din PIB, pe durata programului. În schimb, după 2025, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat la 63¼ % în 2026, 63 % în 2027 și 62 % în 2028.
(14)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,1 % în 2024 și cu 1,0 % în 2025, iar inflația IAPC se va situa la 2,4 % în 2024 și la 2,0 % în 2025.
(15)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 1,6 % din PIB pentru 2024 și o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 62,9 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea deficitului în 2024 reflectă în principal eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei, cu un impact similar asupra ponderii datoriei în PIB. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea bugetară va fi contracționistă, și anume de 0,8 % din PIB.
(16)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, identice cu cele din 2023. Cheltuielile finanțate prin granturi acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor permite investiții de înaltă calitate și reforme de stimulare a productivității, fără un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei Germaniei.
(17)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat 18 Germaniei să asigure o politică fiscalbugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 2,5 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național 19 . În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, întemeindu-se pe datele privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Germaniei vor crește cu 2,6 % în 2024, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Cu toate acestea, rata de creștere preconizată a cheltuielilor nete în 2024 inclusă în previziunile Comisiei este afectată de reclasificarea entităților de transport public în sectorul administrației publice în cursul anului 2023 20 , ceea ce a creat o întrerupere a seriilor cronologice. Fără impactul acestei reclasificări, se preconizează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Germaniei vor crește cu 2,4 % în 2024, situându-se sub rata maximă de creștere recomandată. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18)Mai mult, Consiliul a recomandat Germaniei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile rezultate astfel pentru a reduce deficitul public cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a precizat, de asemenea, că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Germania ar trebui să se asigure că astfel de măsuri sunt destinate protejării gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, pot fi susținute din punct de vedere bugetar și mențin stimulentele pentru realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net 21 al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 1,2 % din PIB în 2023, la 0,1 % în 2024 și 0,0 % în 2025. În special, se presupune că rata redusă a taxei pe valoarea adăugată pentru gaze va rămâne în vigoare în 2024, având însă un impact minor. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, aceste previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 1,1 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național 22 aduc o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară, de 0,8 %, din PIB în anul respectiv. Se preconizează ca măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Cu toate acestea, se preconizează că economiile care vor rezulta nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Acest lucru riscă să nu fie conform cu recomandarea Consiliului.
(19)În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Germaniei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește, de la 2,6 % din PIB în 2023, la 2,7 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor rămâne la un nivel stabil, de 0,2 % din PIB în 2024.
(20)Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 1,2 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 62,2 % până la sfârșitul anului 2025. Scăderea deficitului și a ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal redresarea preconizată a creșterii PIB-ului.
(21)În pofida unei ușoare creșteri a investițiilor publice ca procent din PIB în ultimii ani, investițiile publice nu au ținut pasul cu nevoile în materie de investiții în infrastructură, educație, formare și tranziția verde și cea digitală. Investițiile la nivel federal au scăzut sub nivelurile de depreciere din ultimul an, în timp ce investițiile nete la nivel municipal au fost negative în ultimele două decenii, ceea ce a dus la o scădere generală a capitalului social. Există în continuare obstacole în calea investițiilor. În 2023, investițiile private s-au situat încă sub nivelurile anterioare pandemiei. În special, sarcina administrativă pentru implementarea investițiilor private rămâne ridicată, în special din cauza cerințelor privind documentația și licențele extinse, precum și a lipsei digitalizării. Impunerea unor standarde de reglementare, diferențele de reglementare între regiuni și procedurile îndelungate de autorizare împiedică extinderea capacităților de producție și inovare, în special în sectorul energetic și în cel al construcțiilor. Investițiile în clădiri rezidențiale au scăzut în ultimii trei ani, în pofida deficitului de locuințe. Formele alternative de finanțare, în special pentru întreprinderile în curs de extindere, sunt limitate. Cheltuielile întreprinderilor pentru cercetare și dezvoltare efectuate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) rămân scăzute, iar difuzarea tehnologiei este limitată.
(22)Îmbătrânirea reduce populația în vârstă de muncă, exercitând o presiune ascendentă asupra raportului de dependență între populația activă și cea vârstnică. Prin urmare, se preconizează o creștere a cheltuielilor totale cu pensiile. Acest lucru creează o nevoie de finanțare semnificativă. De-a lungul anilor, o parte din ce în ce mai mare a cheltuielilor cu pensiile a fost finanțată prin subvenții federale. Începând din 2020, aceasta a reprezentat peste 100 de miliarde EUR pe an, sumă echivalentă cu aproximativ 23 % din totalul cheltuielilor federale. În condițiile în care politicile rămân neschimbate, se preconizează că aceste cheltuieli vor crește și mai mult, ceea ce va pune presiune asupra domeniului de aplicare al cheltuielilor productive. Pensiile ocupaționale, precum și sistemele de pensii private bazate pe capital au rămas insuficient utilizate. În pofida eforturilor de sporire a utilizării pensiilor ocupaționale (al doilea pilon), acoperirea rămâne la aproximativ 54 %. Consolidarea planificată a „capitalului de generare”, care adaugă un element bazat pe capital în sistemul de pensii legal, va fi finanțată prin datoria publică și, prin urmare, oferă un potențial limitat de îmbunătățire a sustenabilității pensiilor. Deși rata de ocupare a lucrătorilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani este printre cele mai ridicate din UE, creșterea vârstei efective de pensionare a încetinit într-o oarecare măsură în ultimii ani, iar ocuparea forței de muncă în grupa de vârstă de peste 65 de ani este în urma statelor membre cu cele mai mari rate de ocupare a forței de muncă. Acest lucru se datorează, de asemenea, opțiunilor de pensionare anticipată, care sporesc presiunea asupra sustenabilității sistemului de pensii.
(23)Un mix fiscal optim este esențial pentru o creștere mai favorabilă incluziunii și mai sustenabilă, precum și pentru o competitivitate mai puternică. Lucrătorii din Germania se confruntă cu a doua cea mai mare sarcină fiscală asupra costului forței de muncă din UE. Impozitele ridicate, coroborate cu normele privind prestațiile, reduc stimulentele pentru creșterea numărului de ore lucrate, în special pentru persoanele cu salarii mici și pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei, care sunt adesea femei, după cum indică și ponderea foarte ridicată a femeilor angajate cu fracțiune de normă. Acest lucru afectează oferta de forță de muncă și agravează deficitul de forță de muncă existent. În plus, cota corespunzătoare taxelor de mediu în Germania se situează sub media UE și este în scădere. În schimb, Germania are una dintre cele mai ridicate rate ale impozitului pe profit, inclusiv ale impozitului comercial local (Gewerbesteuer) din UE. Combinarea lor conduce la un sistem fiscal complex și opac. Inițiativele recente de revizuire a normelor de amortizare și a îmbunătățirilor creditelor fiscale pentru C&D reprezintă modalități eficiente din punctul de vedere al costurilor de extindere a stimulentelor pentru investiții. În același timp, există potențialul de a simplifica sistemul de impozitare a societăților prin reducerea domeniului de aplicare a scutirilor.
(24)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență al Germaniei include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, după ce va fi adoptat, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Germaniei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Germania să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial ca țara să accelereze în mod semnificativ ritmul de implementare a reformelor și a investițiilor, inclusiv prin alocarea de resurse suficiente pentru gestionarea sa. Includerea rapidă a unui nou capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare în sprijinul obiectivelor strategice ale Germaniei și ale UE în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(25)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Germania trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Germania a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Persistă disparitățile regionale semnificative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și productivitatea muncii, deși regiunile mai puțin dezvoltate au recuperat treptat decalajul în ceea ce privește productivitatea muncii. Este crucial să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor fiind în continuare relevante. Ca parte a obiectivului de consolidare a capacității administrative, este important să se aloce resurse suficiente pentru punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și să se promoveze modernizarea și digitalizarea autorităților publice responsabile cu punerea lor în aplicare. Intensificarea cercetării, a dezvoltării și a inovării în toate regiunile, în special în regiunile estice, precum și sprijinirea educației și a formării pentru a aborda provocările generate de tranziția verde și cea digitală sunt esențiale pentru reducerea în continuare a disparităților în ceea ce privește competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Acest lucru necesită, de asemenea, punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru ca tranziția verde și cea digitală să continue în regiunile având sectoare cu performanțe ridicate. De asemenea, este necesar să se continue investițiile verzi în eficiența energetică și energia din surse regenerabile, adaptarea la schimbările climatice și amprenta de carbon. Dezvoltarea întreprinderilor și sprijinirea întreprinderilor, în special a IMMurilor, rămân relevante. Calitatea și caracterul incluziv al educației, formării și învățării pe tot parcursul vieții, în special pentru grupurile defavorizate, sunt prioritare, la fel ca și incluziunea activă și îmbunătățirea capacității de inserție profesională. Germania ar putea, de asemenea, să utilizeze inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” 23 pentru a sprijini dezvoltarea sau fabricarea de tehnologii critice în domeniul tehnologiilor digitale, al tehnologiilor curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și al biotehnologiilor, precum și pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe în aceste sectoare.
(26)Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE, Germania se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de abordarea deficitului ridicat de lucrători calificați, de digitalizare și de tranziția verde. Investițiile suplimentare în dubla tranziție ar contribui, de asemenea, la reducerea decalajului dintre investiții și economii.
(27)Deficitul de forță de muncă calificată împiedică creșterea, investițiile și dubla tranziție. Aproximativ jumătate dintre întreprinderile din Germania întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor vacante, chiar și pe termen lung. Există riscul ca deficitul de competențe să fie exacerbat și mai mult din cauza deteriorării rezultatelor în materie de educație, în special pentru grupurile defavorizate, a unui număr semnificativ de persoane care părăsesc timpuriu școala și a competențelor digitale de bază slabe. Conform Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), ponderea elevilor cu rezultate slabe la învățătură aproape s-a dublat în ultimul deceniu: aproximativ 3 din 10 elevi din Germania nu au un nivel minim de competență la matematică, iar 1 din 4 la citire și științe. Influența mediului socioeconomic și a provenienței din familii de migranți asupra rezultatelor în materie de educație a crescut și mai mult. Germania are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții din UE de persoane care părăsesc timpuriu școala și un număr deosebit de mare de elevi născuți în străinătate. Noul program federal cu o durată de 10 ani „Startchancen”, care vizează în principal elevii defavorizați, reprezintă un pas în direcția cea bună, dar acoperă doar până la 10 % din școlile germane. O bună cunoaștere a limbii germane este esențială pentru o învățare și o incluziune eficace, ceea ce subliniază importanța unui sprijin sporit pentru învățarea acesteia, în special pentru elevii care vorbesc acasă alte limbi decât germana. Cu un procentaj de 52,2 % în 2023, Germania se situează sub media UE de 55,6 % dintre adulți care au cel puțin competențe digitale de bază și, în special, tinerii au rămas în urmă în acest domeniu. Este necesar să se îmbunătățească furnizarea de competențe de bază și de cursuri de perfecționare persoanelor cu calificări de nivel scăzut și persoanelor care provin din familii de migranți cu rezultate scăzute pe piața forței de muncă, pentru a aborda deficitul de forță de muncă, în special în sectorul sănătății și al îngrijirii pe termen lung, al construcțiilor, al artizanatului și al serviciilor. Rezultatele în materie de competențe ar putea fi îmbunătățite prin intensificarea colaborării dintre angajatori și instituțiile de formare, atât în cadrul sectoarelor, cât și între acestea, precum și prin utilizarea în continuare a calificărilor modulare/cu ciclu scurt. Eforturile suplimentare privind îmbunătățirea rezultatelor în materie de educație, în special pentru grupurile defavorizate, și consolidarea competențelor digitale sunt esențiale pentru a aborda deficitul ridicat de lucrători calificați.
(28)Deși Germania a depus eforturi pentru a îmbunătăți digitalizarea serviciilor publice, punerea în aplicare rămâne lentă, în special în ceea ce privește implementarea unor servicii uniforme și complet digitale în ansamblul municipalităților și al statelor federale (Länder). Germania nu și-a atins obiectivul privind digitalizarea tuturor serviciilor administrative pentru public și întreprinderi până la termenul legal național [sfârșitul anului 2022, Legea privind accesul online (Onlinezugangsgesetz)]. Consiliul național de reglementare (Normenkontrollrat) consideră că punerea în aplicare a Legii privind accesul online este inadecvată și a identificat deficitele de forță de muncă preconizate ca fiind un risc esențial în absența unor creșteri ale eficienței prin digitalizare. Coordonarea și cooperarea la toate nivelurile administrative sunt insuficiente, iar asumarea responsabilității în ceea ce privește implementarea proceselor digitalizate pare limitată. Obiectivul de referință al Comisiei privind eguvernarea arată că țara înregistrează, de asemenea, rezultate slabe în ceea ce privește digitalizarea serviciului administrativ din cadrul administrației publice, ceea ce depășește domeniul de aplicare al Legii privind accesul online. Modernizarea și conectarea a peste 11 000 de registre, dincolo de primele etape din cadrul planului de redresare și reziliență al Germaniei, este un factor-cheie al administrației publice digitale. Cu toate acestea, până în prezent s-au înregistrat puține progrese, iar cheltuielile pentru măsurile privind administrația publică digitală au fost reduse.
(29)Deși Germania a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea conexiunilor în bandă largă prin fibră optică (FTTP), acoperirea globală a țării (29,8 %) este în continuare a doua cea mai scăzută din UE. Lipsa conexiunilor prin fibră optică (o acoperire a gospodăriilor de 25,6 %) și a conexiunilor la rețele de foarte mare capacitate (37,6 %) este deosebit de pronunțată în zonele rurale. Lacunele în materie de acoperire au un impact negativ asupra competitivității și împiedică creșterea productivității, în special pentru IMM-uri. Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru implementarea rețelei, de exemplu prin creșterea capacității de planificare și de punere în aplicare în sectorul public, este esențială pentru accelerarea acoperirii cu fibră optică. Îndeplinirea obiectivelor privind rețeaua va necesita, de asemenea, îmbunătățiri ale procedurilor administrative implicate în solicitarea și acordarea autorizațiilor și standardizarea unor metode de instalare alternative, care necesită mai puțin timp. Continuarea punerii în aplicare a strategiei Germaniei pentru gigabiți ar putea remedia aceste probleme și ar putea asigura îmbunătățiri suplimentare. Cu toate acestea, s-ar putea acorda atenție planificării intervențiilor publice într-un mod care să nu elimine investițiile comerciale, de exemplu prin creșterea cererii de resurse în domeniul ingineriei civile, care în prezent sunt limitate.
(30)Atingerea obiectivelor climatice necesită eforturi suplimentare în ceea ce privește decarbonizarea sectorială în sectorul transporturilor. Sectorul transporturilor nu a reușit să atingă obiectivele naționale anuale privind emisiile specifice sectorului încă de la elaborarea acestora, inclusiv în 2023. În plus, reducerea emisiilor de dioxid de carbon în transportul rutier ar contribui în mod substanțial la atingerea obiectivului Germaniei de partajare a eforturilor privind reducerea emisiilor cu 50 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. În sectorul transporturilor, consumul final de energie a crescut cu 6,3 % în 2023. Îmbunătățirea fiabilității și a calității operațiunilor feroviare, precum și abordarea lacunelor în materie de investiții și a întârzierilor în renovare, în special pentru transportul de marfă, ar contribui la stimularea cererii de transport public și la reducerea congestionării traficului rutier. Crearea unei capacități suficiente în rețeaua feroviară pentru a face față traficului nou va necesita investiții substanțiale.
(31)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. Pentru Germania, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări pentru zona euro.
(32)Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluzia sa privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 1 de mai jos. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de excedentul mare și persistent de cont curent. Recomandările 2, 3 și 4 contribuie la abordarea recomandării 1 în ceea ce privește investițiile mai mari. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandării pentru zona euro, în concordanță cu considerentul 31,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Germania să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. În conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete 24 în 2025 la o rată compatibilă cu plasarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu și cu menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Să consolideze investițiile publice și să elimine obstacolele din calea investițiilor private pentru a stimula competitivitatea. Să consolideze marja de manevră bugetară pentru cheltuielile productive, inclusiv prin reformarea componentei de finanțare a primului pilon al sistemului de pensii. Să îmbunătățească mixul fiscal pentru o creștere mai favorabilă incluziunii și o competitivitate sustenabilă, inclusiv prin reducerea factorilor care descurajează creșterea numărului de ore lucrate, în special pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei.
2.Să accelereze în mod semnificativ punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, odată ce este adoptat, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, și să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, inclusiv prin alocarea de resurse suficiente pentru gestionarea planului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, să se concentreze în continuare asupra priorităților convenite, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în scopul de a îmbunătăți competitivitatea.
3.Să abordeze deficitul de lucrători calificați, în special prin consolidarea competențelor de bază și digitale și prin îmbunătățirea rezultatelor în materie de educație, inclusiv prin acordarea de sprijin specific grupurilor defavorizate. Să accelereze digitalizarea administrației publice, inclusiv prin creșterea acoperirii geografice a serviciilor publice digitale. Să stimuleze în continuare implementarea rețelelor de comunicații digitale de foarte mare capacitate, inclusiv prin facilitarea punerii în aplicare necesare a proiectelor de investiții private și prin mobilizarea resurselor publice acolo unde este necesar.
4.Să accelereze decarbonizarea sectorului transporturilor, inclusiv prin modernizarea rețelei feroviare.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele