COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 25.9.2024
COM(2024) 419 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Raport privind punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 și privind planurile naționale de acțiune împotriva rasismului și discriminării
1.Introducere: întreprinderea de acțiuni pentru a ne ridica la înălțimea devizei „Uniți în diversitate” 1
Primul plan de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (denumit în continuare „planul de acțiune”), adoptat în septembrie 2020 2 , reamintește că discriminarea rasială continuă să fie un flagel, cu efecte negative asupra întregii societăți. Pentru Uniunea Europeană (UE), discriminarea pe criterii rasiale sau etnice nu este doar interzisă în mod explicit de legislație, ci reprezintă o încălcare a valorilor noastre comune, a societății noastre deschise și democratice și a statului de drept.
Planul de acțiune este o inițiativă-cheie a Comisiei Europene de intensificare a măsurilor de combatere a rasismului 3 și a discriminăr ii rasiale în întreaga UE și în afara acesteia. Acesta prezintă un cadru cuprinzător pentru promovarea nediscriminării, a egalității, a diversității și a pluralismului în statele membre ale UE și stabilește o serie de măsuri de combatere a rasismului în diferite domenii, inclusiv asigurarea respectării legii, educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și sănătatea. Planul de acțiune subliniază necesitatea de a consolida cadrul juridic al UE privind egalitatea, nediscriminarea și discursurile de incitare la ură, inclusiv mecanisme eficace de asigurare a respectării legii, și subliniază importanța sensibilizării și a combaterii stereotipurilor și a intoleranței în cooperare cu mass-media socială și tradițională.
Prezentul raport 4 oferă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune și oferă orientări statelor membre cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a unor planuri naționale de acțiune eficace împotriva rasismului, urmând structura planului de acțiune.
Atacurile teroriste din Israel din 7 octombrie 2023 și catastrofa umanitară provocată de războiul din Gaza 5 au exacerbat rasismul și discursurile de incitare la ură existente și au condus la o creștere bruscă a antisemitismului și a urii împotriva musulmanilor în întreaga lume, inclusiv în UE. Polarizarea, dezinformarea și stereotipurile negative care decurg din acestea reprezintă provocări pentru combaterea rasismului și a urii. Intensificarea urii, a antisemitismului și a islamofobiei a fost abordată cu promptitudine de către Comisie, în special prin Comunicarea „Ura nu își are locul aici: o Europă unită împotriva urii” 6 .
Ce înseamnă să fii persoană de culoare în UE/Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea” 7
În 2022, FRA a realizat cel de-al treilea sondaj UE privind imigranții și descendenții imigranților și, ulterior, în octombrie 2023, a publicat cea de-a doua ediție a raportului „Ce înseamnă să fii persoană de culoare în Europa”.
Rezultatele sondajului din 2022 nu indică niciun progres. În comparație cu 2016, respondenții au menționat niveluri mai ridicate de discriminare rasială în toate domeniile vieții. În ansamblu, prevalența pe 12 luni a discriminării rasiale a crescut de la 24 % la 34 %. Aceasta a crescut în contextul căutării unui loc de cazare, a unui loc de muncă, la locul de muncă și în domeniul educațional. De exemplu, prevalența pe 12 luni a discriminării pe piața locuințelor a crescut de la 6 % în 2016 la 28 % în 2022. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește hărțuirea sau violența rasială. La fel ca în 2016, 30 % dintre respondenți au declarat că au fost victime ale hărțuirii rasiale și 4 % victime ale unui atac rasist în perioada de cinci ani care a precedat sondajul.
2. Rasismul analizat din punctul de vedere al persoanelor afectate de acesta – combaterea prejudiciilor aduse persoanelor și societății
persoană de etnie romă: 51 %
persoană de culoare: 68 %
persoană asiatică: 70 %
Ponderea cetățenilor europeni care spun că s-ar simți confortabili dacă unul dintre copiii lor s-ar afla într-o relație amoroasă cu o
2.1 Combaterea rasismului și a discriminării rasiale prin intermediul legislației
Un cadru juridic solid și eficace care să promoveze egalitatea și drepturile individuale și să protejeze persoanele împotriva discriminării este o condiție prealabilă pentru combaterea rasismului. Comisia continuă să monitorizeze punerea pe deplin în aplicare a legislației relevante în statele membre și, atunci când este necesar, să lanseze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Directiva privind egalitatea rasială și organismele de promovare a egalității
Punerea în aplicare a Directivei privind egalitatea rasială este o piatră de temelie a planului de acțiune. Prin urmare, Comisia a continuat să monitorizeze punerea în aplicare a directivei de către statele membre. Sunt în curs proceduri oficiale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei state membre, iar în 2023 Comisia a sesizat Curtea Europeană de Justiție cu privire la una dintre aceste cauze deschise 8 .
Comisia a publicat un raport privind aplicarea directivei în martie 2021 9 . Acest raport a identificat necesitatea unei monitorizări mai atente a punerii în aplicare a directivei de către statele membre, în special în ceea ce privește protecția împotriva victimizării și aplicarea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive. Pentru a sprijini această activitate, Comisia a lansat la sfârșitul anului 2023 un studiu pentru a analiza cadrul juridic privind sancțiunile în toate statele membre ale UE și pentru a analiza punerea sa în aplicare practică.
În plus, Comisia a publicat în 2022 un studiu privind posibilele lacune juridice și de altă natură în ceea ce privește protecția împotriva discriminării rasiale sau etnice 10 , care a colectat date privind domeniile în care se materializează incidentele de discriminare, inclusiv în care sunt implicate autoritățile de aplicare a legii. Studiul a identificat activitățile de oprire și percheziție și folosirea forței de către poliție ca fiind domenii în care discriminarea a fost percepută ca având loc. Acesta pledează pentru strângerea de probe suplimentare și promovarea bunelor practici în acest domeniu, care intră în sfera de competență a statelor membre. În consecință, în 2024, FRA a publicat raportul intitulat „Combaterea rasismului în activitățile polițienești” 11 .
În decembrie 2022, Comisia a propus măsuri de consolidare a rolului și a independenței organismelor de promovare a egalității. Directivele propuse au fost adoptate de legiuitori în primăvara anului 2024 și au intrat în vigoare în iunie 2024 12 . Noile standarde obligatorii consolidează independența și resursele organismelor de promovare a egalității și impun statelor membre să confere organismelor de promovare a egalității competențe mai puternice pentru a oferi asistență eficace victimelor discriminării și pentru a contribui la aplicarea în practică a normelor de combatere a discriminării. Noile norme urmăresc, de asemenea, să dezvolte rolul organismelor de promovare a egalității în prevenirea apariției discriminării în primul rând, luând în considerare situațiile specifice de dezavantaj care rezultă din discriminarea intersecțională și concentrându-se asupra grupurilor al căror acces la informații poate fi împiedicat.
Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei și alte mijloace legale de combatere a rasismului
Planul de acțiune subliniază importanța unei transpuneri depline și corecte de către statele membre a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei prin intermediul dreptului penal 13 . Decizia-cadru vizează asigurarea faptului că manifestările grave de infracțiuni motivate de ură sau discursuri de incitare la ură rasiste și xenofobe se pedepsesc cu sancțiuni penale efective, proporționale și disuasive în întreaga UE. Începând din 2020, Comisia a luat măsuri pentru a asigura transpunerea corectă și completă a acesteia și a inițiat 13 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre ale căror legislații naționale nu transpun integral și corect decizia-cadru 14 . Dintre acestea, șase state membre și-au adus legislația în deplină conformitate cu decizia-cadru, iar procedurile au fost încheiate. Alte patru au înregistrat progrese și sunt în curs de modificare a legislației lor.
În decembrie 2021, pentru a aborda motivele limitate de ură care fac obiectul deciziei-cadru și pentru a asigura protecția egală a tuturor victimelor infracțiunilor motivate de ură, Comisia a adoptat o comunicare care determină o decizie a Consiliului de a include discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură în lista actuală a „infracțiunilor incriminate de UE” 15 . Dacă va fi adoptată, Comisia ar putea prezenta acte legislative pentru a armoniza dreptul penal material privind discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură.
Combaterea urii în societate
Pentru a face față provocării reprezentate de intensificarea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, în decembrie 2023, Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună intitulată „Ura nu își are locul aici: o Europă unită împotriva urii” . Comunicarea vizează intensificarea eforturilor UE de combatere a urii sub toate formele sale, prin consolidarea acțiunilor în cadrul unei varietăți de politici și printr-o abordare la nivelul întregii societăți. Ca urmare directă a comunicării, Comisia a organizat un grup de dezbatere al cetățenilor europeni privind combaterea urii din societate 16 , în cadrul căruia 150 de cetățeni din toate statele membre ale UE au discutat despre măsurile de răspuns la ură și intoleranță. Aceasta a condus la 21 de recomandări la care Comisia s-a angajat să dea curs. Aceste recomandări se axează, de asemenea, pe măsuri de combatere a rasismului și a discriminării prin educație, sensibilizare și în spațiul digital.
·61 % dintre europeni afirmă că discriminarea bazată pe culoarea pielii este larg răspândită în țara lor
·Aproape jumătate dintre persoanele de origine africană se confruntă cu discriminarea rasială, o creștere de la 39 % în 2016 la 45 % în 2022
·Discriminarea rămâne invizibilă, doar 9 % dintre victime raportează incidente
2.2 Alte măsuri decât adoptarea de acte legislative ale UE – mai multe eforturi pentru combaterea rasismului în viața de zi cu zi
Combaterea discriminării de către autoritățile de aplicare a legii
Încrederea în funcționarii publici, în autoritățile de aplicare a legii, în serviciul de poliție și în forțele de securitate este esențială pentru o societate funcțională și reprezintă o condiție prealabilă pentru coeziunea socială. Subraportarea infracțiunilor motivate de ură, a discriminării rasiale și etnice și a altor incidente conexe este parțial legată de lipsa de încredere în autoritățile responsabile. Această neîncredere crește atunci când apar prejudecăți rasiale sau hărțuiri din partea agenților de poliție sau a altor funcționari publici. Recunoașterea diversității și garantarea drepturilor fundamentale în aplicarea legii sunt, prin urmare, esențiale pentru combaterea rasismului.
Raportul FRA din 2024 intitulat „Combaterea rasismului în activitățile polițienești” 17 este primul studiu la nivelul UE care examinează în mod cuprinzător cadrele juridice, analizează lacunele în ceea ce privește răspunsurile politice și supravegherea eficace și prezintă practicile menite să combată rasismul în activitățile polițienești. Raportul furnizează date privind rasismul în activitățile polițienești și documentează faptul că rasismul în activitățile polițienești include practici discriminatorii de creare a profilurilor, comunicarea rasistă inadecvată și folosirea excesivă a forței.
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) contribuie la combaterea rasismului și a discriminării prin intermediul unei formări anuale privind infracțiunile motivate de ură și victimele infracțiunilor motivate de ură și, în plus, oferă în fiecare an mai multe webinare, în cooperare cu FRA, privind infracțiunile motivate de ură, cu accent pe diferite minorități. Sunt abordate, de asemenea, opririle și perchezițiile de către poliție, precum și crearea de profiluri rasiale. Infracțiunile motivate de ură reprezintă unul dintre subiectele pe care personalul responsabil cu aplicarea legii îl poate alege și face schimb cu un coleg dintr-un alt stat membru în cadrul programului de schimb al CEPOL.
În plus, CEPOL a oferit un atelier privind impactul atacurilor teroriste din Israel la 7 octombrie 2023, cuprinzând situația umanitară catastrofală ulterioară din Gaza asupra securității UE, cu un accent deosebit pe comunitățile evreiești și musulmane.
În cursul consultării, organizațiile societății civile (OSC) și organismele de promovare a egalității au raportat o creștere bruscă a incidentelor de utilizare excesivă a forței de către autoritățile de aplicare a legii, în unele state membre, ceea ce a dus chiar la moartea tragică a unor persoane din rândul minorităților rasiale și etnice. Prin urmare, statele membre sunt încurajate să își continue și să își intensifice eforturile de prevenire a atitudinilor discriminatorii în rândul funcționarilor responsabili cu aplicarea legii. De asemenea, acestea sunt încurajate să aplice cadrul juridic internațional privind utilizarea forței de către autoritățile de aplicare a legii 18 , inclusiv prin dezvoltarea în continuare, cu contribuția instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului și a organismelor de promovare a egalității, a unor cursuri de formare specifice pentru poliție și agenții de aplicare a legii.
Siguranță și securitate
Comisia a abordat amenințarea reprezentată de extremismul violent care decurge din ideologiile rasiste prin activitatea Forumului UE pentru internet (EUIF) 19 și a Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) 20 . Noul centru de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării 21 se va baza pe activitatea RAN pentru a spori sprijinul UE pentru a face față provocărilor generate de rasism și xenofobie care conduc la radicalizare și violență.
În noiembrie 2021, cu sprijinul statelor membre și al Europol, EUIF a creat un pachet de cunoștințe privind grupurile, simbolurile și manifestele extremiste violente de dreapta interzise în statele membre ale UE, actualizat periodic, pentru a facilita eforturile voluntare de moderare a conținutului depuse de întreprinderile din domeniul tehnologiei. În plus, a fost lansat un studiu pentru a examina măsura în care algoritmii amplifică conținutul terorist și extremist violent în rândul utilizatorilor online 22 . Studiul examinează, de asemenea, măsura în care conținutul-limită este amplificat, cum ar fi unele forme de discurs de incitare la ură, dezinformare și alte forme de conținut legal, dar dăunător, care ar putea duce la radicalizare și recrutare.
În acest context, EUIF a elaborat, de asemenea, un manual privind conținutul ambiguu 23 care oferă exemple și definiții ale acestui tip de conținut pentru platformele tehnologice în moderarea conținutului, pentru a proteja utilizatorii de conținuturile rasiste, antisemite și antimusulmane ambigue online.
În mai 2024, RAN a examinat impactul discursurilor extremiste violente de dreapta asupra dezbaterii sociale. Pentru a combate infiltrarea discursurilor în diverse domenii, cum ar fi sportul, mass-media, politica și platformele online, integrarea gândirii critice și a alfabetizării mediatice în programele școlare contribuie la reducerea sensibilității la ideologiile rasiste. Promovarea înțelegerii diferitelor puncte de vedere și a responsabilității mass-mediei poate evita răspândirea necritică a conținutului extremist.
Abordarea riscurilor legate de noile tehnologii
Utilizarea IA poate afecta în mod negativ drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la nediscriminare, deoarece algoritmii pot fi părtinitori sau pot deveni părtinitori în timp, ceea ce ar putea duce la discriminare în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al securității sociale și al asigurării respectării legii 24 . Instrumentele IA în asigurarea respectării legii ar putea spori crearea de profiluri rasiale. Uniunea Europeană a adoptat primul cadru de reglementare al UE pentru IA în mai 2024, care prevede o analiză și o clasificare a sistemelor de IA în diferite aplicații în funcție de riscul pe care îl prezintă pentru utilizatori 25 . Sistemele de IA considerate ca având un grad ridicat de risc trebuie să respecte un set de cerințe înainte de a putea fi introduse pe piață, pentru a spori transparența și a reduce la minimum riscurile la adresa siguranței și a drepturilor fundamentale. Aceasta include potențiala prejudecată și discriminare în sistemele de IA cu grad ridicat de risc, de exemplu cele utilizate de autoritățile de aplicare a legii, recrutare, educație și asistență medicală. În plus, Legea privind IA interzice utilizarea IA pentru activități polițienești predictive bazate pe crearea de profiluri și sisteme care utilizează date biometrice pentru a clasifica persoanele în funcție de categorii specifice, cum ar fi rasa, religia sau orientarea sexuală.
Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) abordează conținutul ilegal și dezinformarea online, inclusiv discursurile rasiste de incitare la ură, și previne daunele pe care diseminarea conținutului ilegal le poate cauza. Din 2016, Comisia colaborează cu furnizorii de platforme mari în cadrul Codului de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online 26 . Unul dintre principalele angajamente asumate de platformele participante este de a evalua notificările privind presupusele discursuri ilegale de incitare la ură în cele mai multe cazuri în termen de 24 de ore și de a elimina rapid conținutul, atunci când este necesar. Codul a obținut rezultate importante și a atras noi platforme de la lansarea sa, printre care TikTok, LinkedIn, Viber și Twitch. După intrarea în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale, semnatarii au prezentat o versiune revizuită a Codului de conduită, care urmărește să consolideze capacitatea acestuia de a împiedica discursurile de incitare la ură să devină virale, prin intermediul mecanismelor de alertă.
Ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea și locuințele
UE a continuat să utilizeze măsuri de politică și programe de finanțare pentru a combate rasismul și discriminarea rasială în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, educație și formare, asistență medicală, protecție socială și locuințe nesegregate.
În cursul procesului de consultare, părțile interesate ale societății civile au subliniat că, în ultimii ani, calitatea vieții persoanelor aparținând minorităților rasiale și etnice nu s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Ele se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește accesul la locuințe adecvate și la prețuri accesibile. Consecințele economice grave ale pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au afectat în mod disproporționat comunitățile marginalizate, care s-au confruntat cu creșteri ale chiriilor, ale facturilor la energie și ale costului vieții 27 .
Responsabilitatea principală pentru prevenirea și abordarea inegalității sociale și pentru combaterea segregării rezidențiale și educaționale revine autorităților naționale și locale; este esențial ca statele membre să se asigure că politicile și programele de incluziune socială vizează și impactează în mod eficace persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară și încurajează accesul acestora la servicii generale nesegregate.
Ocuparea forței de muncă
Persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară se confruntă adesea cu discriminare în ceea ce privește obținerea unui loc de muncă sau participarea la activități de formare.
Prin adoptarea în unanimitate, în martie 2021, a Recomandării Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor 28 , statele membre s-au angajat să elaboreze măsuri de combatere și eliminare a discriminării. Printre acestea se numără măsuri de creștere a gradului de sensibilizare cu privire la locurile de muncă nediscriminatorii și accesul la piața forței de muncă și la măsuri de activare, precum și formarea angajatorilor pentru combaterea discriminării și a cauzelor profunde ale acesteia.
În plus, planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 (APII) 29 vizează depășirea provocărilor cu care se confruntă migranții și cetățenii proveniți din familii de migranți. Această strategie abordează principalele obstacole în calea integrării cu care se confruntă resortisanții țărilor terțe în domenii-cheie (locuințe, educație, ocuparea forței de muncă și asistență medicală).
Educația
Accesul inegal la un învățământ de masă de calitate și favorabil incluziunii perpetuează disparitățile socioeconomice între liniile rasiale și etnice. Persoanele de origine africană sunt mai susceptibile să părăsească timpuriu școala și să nu urmeze studii superioare 30 . Asigurarea egalității de șanse în materie de educație, coroborată cu un sprijin specific pentru a aborda barierele specifice grupului în calea accesului, poate contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile. În plus, educația poate dărâma prejudecățile și stereotipurile prin promovarea gândirii critice și a diversității în ceea ce privește programele de învățământ și materialele didactice.
Îmbunătățirea calității, a echității, a incluziunii și a succesului pentru toți este prima prioritate a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în vederea realizării Spațiului european al educației (SEE) 31 . Grupurile de lucru ale cadrului strategic al SEE (2021-2025) 32 au permis schimbul de informații privind practicile care combat diferitele forme de discriminare și prejudecăți în și prin educație și formare – inclusiv rasismul, discriminarea pe motive de origine etnică sau rasială, inegalitățile sociale și teritoriale și discriminarea intersecțională 33 .
Recomandarea Consiliului privind căile către succesul școlar 34 , adoptată în noiembrie 2022, urmărește să permită tuturor să își valorifice pe deplin potențialul, reducând părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare, îmbunătățind performanța în ceea ce privește competențele de bază și promovând bunăstarea la școală pentru toți cursanții, indiferent de mediul lor socioeconomic, cultural sau personal. Aceasta include măsuri de sprijin pentru grupurile expuse riscului de excluziune și de rezultate slabe, cum ar fi minoritățile rasiale și etnice și studenții proveniți din familii de migranți.
Sănătatea
Pandemia de COVID-19 a agravat inegalitățile existente în materie de sănătate, în special în cazul persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară 35 .
Rasismul poate afecta sănătatea mintală a victimelor 36 . Comunicarea privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale 37 subliniază modul în care discriminarea din diferite motive, inclusiv pe criterii rasiale sau etnice, are un impact asupra sănătății mintale. Programul „UE pentru sănătate” sprijină acțiunile13 care sporesc gradul de conștientizare, schimbul de cunoștințe și consolidarea capacităților în domeniul sănătății mintale, luând în considerare nevoile populațiilor vulnerabile de migranți și ale comunităților rome.
Locuințele
Persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară sunt expuse unui risc mai mare de a avea condiții de locuit precare și de segregare rezidențială. Segregarea spațială și socială este resimțită în special de două grupuri: romi și migranți. Aceste provocări pot avea apoi un efect de domino asupra oportunităților în materie de educație sau de angajare și, în cazul familiilor cu copii, pot afecta în mod semnificativ dezvoltarea copiilor. Disponibilitatea limitată și calitatea slabă a locuințelor sociale limitează și mai mult sprijinul acordat grupurilor aflate în situații vulnerabile.
Prin Concluziile Consiliului privind măsuri care să asigure accesul egal al romilor la locuințe adecvate și desegregate și care să abordeze problema așezărilor segregate, adoptate în octombrie 2023 38 , statele membre s-au angajat să utilizeze pe deplin fondurile UE pentru a facilita accesul egal la locuințe adecvate și nesegregate.
Pentru a aborda creșterea prețurilor locuințelor și a chiriilor, Orientările politice ale Comisiei Europene au anunțat elaborarea Planului privind locuințele la prețuri accesibile 39 .
3. Rasismul structural – abordarea problemei subiacente
Planul de acțiune abordează rasismul structural care perpetuează barierele cu care se confruntă oamenii exclusiv din cauza originii lor rasiale sau etnice. Rasismul, inegalitatea și discriminarea reduc egalitatea de șanse și conduc la rezultate mai slabe în toate domeniile pe tot parcursul vieții unei persoane, începând de la o vârstă fragedă. Acestea pot fi observate în ceea ce privește segregarea în educație, reducerea timpului în educație, oportunitățile limitate de carieră și discriminarea pe piața locuințelor și în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii. Efectele cumulative ale rasismului structural asupra oricărei persoane pot duce la o viață sub pragul sărăciei și la o mobilitate socială redusă.
Rasismul poate fi combinat cu discriminarea bazată pe alte motive, cum ar fi religia sau convingerile, genul, orientarea sexuală, vârsta sau handicapul. Prin urmare, UE a urmărit o abordare intersecțională a chestiunii, care acordă atenție combinării diferitelor motive de discriminare pentru a aprofunda înțelegerea rasismului structural și pentru a se asigura că răspunsurile sunt mai eficace.
3.1 Politici menite să schimbe situația
Combaterea stereotipurilor și sensibilizarea cu privire la istorie
Revizuind evenimentele anterioare și bazându-se pe Rezoluția Parlamentului European referitoare la protestele împotriva rasismului în urma decesului lui George Floyd 40 la Minneapolis, Statele Unite, în mai 2020, Comisia a continuat să evidențieze și să condamne public rasismul și discriminarea rasială, de exemplu prin organizarea de evenimente politice la nivel înalt și prin marcarea zilelor de comemorare.
În noiembrie 2023, Președinția Consiliului Uniunii Europene, în cooperare cu Comisia Europeană și FRA, a organizat o conferință pe tema „Combaterea rasismului în Uniunea Europeană: persoane de origine africană – recunoaștere, justiție și dezvoltare”, aliniat la Deceniul internațional al persoanelor de origine africană al ONU (2015-2024) 41 și la Declarația și Programul de acțiune de la Durban din 2001.
La 5 decembrie 2023, Comisia și Parlamentul European au comemorat împreună Ziua europeană a abolirii sclaviei. Evenimentul s-a axat pe importanța recunoașterii rădăcinilor istorice ale rasismului și pe explorarea inițiativelor de combatere a moștenirii colonialismului și a sclaviei.
Comisia a evidențiat, de asemenea, comemorarea ca fiind un aspect important al încurajării incluziunii și înțelegerii, al combaterii stereotipurilor și al sensibilizării. Comisia a sprijinit proiecte care explorează moștenirea colonialismului, atât în interiorul, cât și în afara UE, în domeniul comemorării europene în cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV).
Date corecte pentru opțiuni de politică adoptate în cunoștință de cauză
Unele state membre nu permit colectarea de date privind etnia, în timp ce altele au depus eforturi pentru a colecta astfel de date, de exemplu cu sprijinul organizațiilor comunitare. Seturile naționale de date privind egalitatea, acolo unde există, sunt dificil de comparat.
Cu toate acestea, datele sunt esențiale pentru a surprinde atât aspectele structurale, cât și experiențele subiective în materie de rasism și discriminare. Prin intermediul planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, Comisia a încurajat statele membre să treacă la o abordare armonizată a colectării de date privind egalitatea, care să fie dezagregate în funcție de originea rasială sau etnică. Pe baza activității ulterioare a subgrupului pentru date privind egalitatea, Comisia a prezentat nota orientare referitoare la colectarea și utilizarea datelor privind egalitatea pe baza originii rasiale sau etnice 42 .
Eurostat a luat inițiativa de a înființa un „grup operativ pentru statisticile privind egalitatea și nediscriminarea” 43 care să colaboreze cu statele membre, cu principalii utilizatori și cu alți producători de date pentru statistici mai cuprinzătoare și comparabile privind egalitatea și nediscriminarea. Grupul operativ ar trebui să elaboreze orientări și recomandări pentru o mai bună comparabilitate a statisticilor privind egalitatea și nediscriminarea între statele membre; să propună metodologii și bune practici pentru extinderea acoperirii la diferite grupuri expuse riscului de discriminare; să identifice complementarități și să sprijine coordonarea cu alți producători de date. Grupul operativ își propune să își finalizeze activitatea până la sfârșitul anului 2026.
3.2. Un cadru pentru realizarea obiectivelor – valorificarea la maximum a instrumentelor UE
Acțiuni la nivel local, regional, național și internațional
Combaterea rasismului în UE este o responsabilitate comună și necesită eforturi comune cu statele membre. Acesta este motivul pentru care Comisia a încurajat, de asemenea, toate statele membre să adopte planuri naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale și a oferit orientări pentru a le sprijini în acest proces. Angajamentul de a adopta planuri naționale de acțiune specifice împotriva rasismului a fost subliniat în Concluziile Consiliului privind combaterea rasismului și a antisemitismului 44 , adoptate în martie 2022.
Planuri naționale de acțiune
Potrivit consultării care stă la baza acestui raport, planurile naționale de acțiune specifice sunt importante în lupta împotriva rasismului și ar trebui elaborate și puse în aplicare în toate statele membre. Acestea oferă o politică publică cuprinzătoare pentru promovarea egalității rasiale 45 și demonstrează că statele membre au decis să abordeze provocările cu care se confruntă pentru a elimina discriminarea rasială 46 . De asemenea, planurile facilitează punerea în practică de către statele membre a obligațiilor internaționale relevante în materie de drepturi ale omului.
11 state membre – Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Letonia, Malta, Portugalia, Finlanda și Suedia – au adoptat deja un plan național de acțiune specific împotriva rasismului, iar Danemarca, Italia, Luxemburg, Ungaria și Austria pregătesc deja un astfel de plan. În prezent, Cehia, Danemarca, Estonia, Croația, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, România și Slovacia au integrat măsuri de combatere a rasismului în alte planuri naționale de acțiune, de exemplu în ceea ce privește drepturile omului sau integrarea socială 47 .
Consultarea cu statele membre a evidențiat mai multe provocări în ceea ce privește planificarea politicii de combatere a rasismului și punerea în aplicare. În majoritatea statelor membre nu există un buget alocat în mod specific pentru punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune. În unele state membre, activitățile prevăzute în planul național de acțiune sunt finanțate de ministere în funcție de portofoliul lor sau prin finanțarea proiectelor și puse în aplicare de instituții neguvernamentale. Deși majoritatea statelor membre par să fi implicat numeroase părți interesate diferite în mecanismele de coordonare, consultative și de consiliere, este în continuare neclar în ce măsură acestea au asigurat participarea comunităților afectate și a reprezentanților acestora.
Statele membre nu au cartografiat în mod sistematic sursele de date existente care furnizează informații privind originea rasială sau etnică și au utilizat date dezagregate inegal privind egalitatea pentru a contribui la elaborarea și la domeniul de aplicare al planurilor de acțiune. Diferitele abordări în ceea ce privește utilizarea datelor pot fi observate, de asemenea, în eforturile de monitorizare a punerii în aplicare a planurilor de acțiune.
Înțelegerea și interpretările conceptului de rasism structural variază de la un stat membru la altul, ceea ce a determinat majoritatea statelor membre să adopte măsuri destul de fragmentate, unele state membre neavând nicio dispoziție împotriva rasismului structural. Același lucru este valabil și pentru aplicarea unei abordări intersecționale a combaterii rasismului. Atunci când se aplică intersecționalitatea, aceasta este în cea mai mare parte limitată la criterii de gen. Comisia va continua să colaboreze cu statele membre în ceea ce privește elaborarea unor abordări fezabile pentru combaterea rasismului structural și a mandatat OCDE să elaboreze indicatori posibili.
În cursul procesului de consultare, părțile interesate, în special organizațiile societății civile, au subliniat relevanța planului de acțiune pentru provocările cu care se confruntă migranții și refugiații. Rasismul și xenofobia reprezintă obstacole suplimentare în calea incluziunii migranților în societate, iar atitudinile anti-migranți trebuie abordate în cadrul unui plan național de acțiune împotriva rasismului.
Pentru a sprijini statele membre, Comisia a creat un subgrup privind punerea în aplicare la nivel național a planului de acțiune al UE de combatere a rasismului, alcătuit din experți din statele membre și observatori 48 în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură 49 și al Grupului la nivel înalt pentru nediscriminare, egalitate și diversitate 50 . Subgrupul elaborează instrumente de politică pentru a contribui la toate etapele punerii în aplicare a unui plan de acțiune la nivel național, regional sau local. De asemenea, organizează reuniuni ale mai multor părți interesate pentru a face schimb de bune practici și a purta discuții cu scopul de a îmbunătăți situația persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară. În plus, subgrupul abordează chestiuni de actualitate esențiale, inclusiv intensificarea urii față de musulmani.
În strânsă colaborare cu Comisia și cu FRA, subgrupul a publicat, în 2021, principii directoare comune pentru planurile naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale 51 . În 2022, subgrupul a elaborat o listă de verificare pentru monitorizarea punerii în aplicare a principiilor directoare comune și un instrument de raportare cu privire la punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune împotriva rasismului 52 . Ambele instrumente de politică au fost aprobate de statele membre în cadrul celor două grupuri la nivel înalt menționate mai sus 53 .
În plus, Comisia a colectat și este pe punctul de a publica practici promițătoare din partea statelor membre legate de procesele și de acțiunile de combatere a rasismului prevăzute în planurile naționale de acțiune.
Mobilizarea nivelului local și a celui regional pentru un impact semnificativ pe teren
Comisia finanțează Coaliția europeană a orașelor împotriva rasismului (ECCAR), care este o rețea de orașe care fac schimb de experiență pentru a-și îmbunătăți politicile de combatere a rasismului, a discriminării și a xenofobiei. Activitatea ECCAR sprijină punerea în aplicare a planului de acțiune specific la nivel local.
Inițiativa urbană europeană, gestionată de Comisie prin gestiune indirectă, sprijină Agenda urbană pentru parteneriatul UE „Orașe ale egalității” 54 . Lansat în 2024, acest parteneriat urmărește să dezvolte abordări cuprinzătoare și favorabile incluziunii pentru a promova egalitatea în zonele urbane.
Orașele și regiunile joacă, de asemenea, un rol important în construirea unor medii favorabile incluziunii pentru cetățenii lor. Pentru a-și evidenția eforturile și angajamentele, Comisia a lansat în 2022 o desemnare a capitalelor europene ale incluziunii și diversității – premiul anual „Capitalele europene ale incluziunii și diversității” 55 , care acoperă toate motivele de discriminare: sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă, orientare sexuală, precum și intersecționalitate.
Colaborarea cu sectorul privat
Începând din 2020, Luna europeană a diversității 56 a crescut gradul de conștientizare cu privire la importanța diversității și a incluziunii la locul de muncă și, la scară mai largă, în societate. În 2021, de exemplu, Luna europeană a diversității s-a axat pe diversitatea rasială și etnică la locul de muncă și pe motivele pentru care are un caracter important pentru întreprinderi. În cursul Lunii europene a diversității din 2023, Comisia Europeană a lansat un instrument UE de autoevaluare a diversității 57 pentru angajatorii și organizațiile din sectorul public și privat.
În noiembrie 2021, Platforma UE a cartelor diversității a organizat o masă rotundă virtuală intitulată „Să vorbim despre rasism – Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului și impactul acestuia” pentru a sensibiliza publicul cu privire la activitatea UE de combatere a rasismului și pentru a colabora cu angajatorii. Aceasta a fost urmată de un atelier în mai 2023 pe tema „Cum să construim organizații antirasiste și incluzive din punct de vedere religios?”.
Integrare
Comisia a integrat combaterea rasismului în toate domeniile sale de politică și a invitat, de asemenea, statele membre să își evalueze inițiativele printr-o perspectivă de combatere a rasismului și să includă măsuri de combatere a rasismului în toate domeniile lor de politică. Aceasta înseamnă luarea în considerare a potențialelor prejudecăți rasiale – conștiente sau inconștiente – și a modelelor de discriminare în regulile, normele și procesele pe care le aplică, precum și în atitudinile și comportamentele lor.
Structurile sunt esențiale pentru a asigura și a sprijini instituționalizarea, coerența și sustenabilitatea activității Comisiei în materie de politică de combatere a rasismului.
Grupul operativ al Comisiei pentru egalitate 58 , alcătuit din reprezentanți („coordonatori pentru egalitate”) ai tuturor direcțiilor generale ale Comisiei și ai Serviciului European de Acțiune Externă, continuă să joace un rol-cheie în asigurarea faptului că obiectivele planului de acțiune se reflectă în toate politicile UE. Grupul operativ a permis integrarea consecventă a motivelor de egalitate, inclusiv a originii rasiale sau etnice, în inițiativele de politică și în acțiunile interne ale Comisiei. Acționarea pe baza diverselor motive de egalitate în contextul unei abordări comune a deschis, de asemenea, calea pentru ca intersecționalitatea să fie pusă în aplicare în procesul de elaborare a politicilor și în legislație.
Printre exemplele de integrare a combaterii rasismului în politicile UE se numără:
Drepturile copilului – Strategia UE privind drepturile copilului, adoptată la 24 martie 2021 59 , și Recomandarea Comisiei privind sistemele integrate de protecție a copilului 60 încurajează statele membre să își dezvolte și să își consolideze în continuare sistemele de protecție a copilului, făcându-le mai integrate și mai incluzive pentru a aborda diversitatea nevoilor copiilor de protecție împotriva oricărei forme de violență. Recomandarea evidențiază faptul că promovarea egalității și a incluziunii în societățile noastre este un instrument important pentru prevenirea violenței.
Transporturi – Comisia a instituit o rețea de ambasadori ai diversității în transporturi pentru a sprijini agenda Comisiei privind promovarea egalității și a diversității în domeniul transporturilor, în conformitate cu obiectivele Strategiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă 61 . Rețeaua urmărește să sensibilizeze și să coordoneze măsurile, inițiativele sau acțiunile care promovează egalitatea, diversitatea și incluziunea în transporturi, atât în ceea ce privește forța de muncă din transporturi, cât și utilizatorii transporturilor 62 . Comisia a elaborat un manual practic pentru abordarea integratoare a egalității în mobilitate și transporturi 63 pentru a ajuta personalul să aplice abordarea integratoare a egalității în activitatea lor de zi cu zi și, prin urmare, să își respecte obligațiile de promovare a egalității și de combatere a discriminării.
Cercetarea și inovarea – Pactul din 2021 pentru cercetare și inovare în Europa 64 , unul dintre pilonii principali ai noului spațiu european de cercetare (SEC) 65 , afirmă în mod clar egalitatea de șanse și incluziunea ca valori și principii fundamentale și subliniază ca priorități pentru acțiuni comune eliminarea inegalităților, inclusiv a celor legate de originea rasială sau etnică. În 2023, Recomandarea Consiliului privind un cadru european pentru atragerea și păstrarea talentelor din domeniul cercetării, inovării 66 și antreprenoriatului în Europa a introdus Carta europeană a cercetătorilor 67 , a abordat în continuare inegalitățile, făcând din „promovarea diversității” unul dintre principiile sale fundamentale. Acesta subliniază importanța recunoașterii și combaterii discriminării din orice motiv, inclusiv originea rasială sau etnică, și subliniază necesitatea de a recunoaște prejudecățile inconștiente în procesele de angajare, promovare și examinare, precum și compensarea acestora.
Mobilizarea fondurilor UE
Diferite programe ale UE oferă oportunități de finanțare pentru proiecte care promovează valorile combaterii rasismului și nediscriminării. Sunt disponibile fonduri specifice în cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV) al UE 68 , ale cărui obiective includ combaterea și prevenirea discriminării, rasismului, xenofobiei și intoleranței împotriva migranților la toate nivelurile societății, inclusiv prin consolidarea încrederii între persoane, comunități și autoritățile naționale. În 2023, a fost introdusă cu succes o nouă prioritate privind migrația, decolonizarea și societățile europene multiculturale.
În perioada 2021-2027, fondurile politicii de coeziune 69 sunt disponibile pentru a sprijini eforturile statelor membre de a promova incluziunea socială prin promovarea accesului egal la serviciile de bază pentru grupurile marginalizate, cum ar fi romii și persoanele care provin din familii de migranți.
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) sprijină dezvoltarea infrastructurii, echipamentele și accesul la serviciile de bază în domeniul ocupării forței de muncă, al asistenței medicale, al asistenței sociale, al locuințelor nesegregate și al educației. Aceste investiții ar trebui, de asemenea, să aducă beneficii grupurilor marginalizate, inclusiv romilor și persoanelor care provin din familii de migranți, și ar trebui programate acțiuni specifice pentru a încuraja accesul acestora la infrastructura și serviciile generale nesegregate.
În 2021, Comisia a publicat setul de instrumente actualizat privind utilizarea fondurilor UE pentru integrarea persoanelor provenite din familii de migranți pentru perioada 2021-2027 70 , care vizează promovarea unei utilizări complementare a fondurilor UE, în special FEDR, FSE + și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI).
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) 71 sprijină reformele și investițiile menite să îmbunătățească egalitatea de șanse și incluziunea persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile. De exemplu, MRR ajută statele membre să combată intoleranța și discriminarea prin investiții în dezvoltarea personală a tinerilor din grupurile minoritare, de exemplu romii din Bulgaria și Grecia, prin crearea de facilități educaționale și de servicii de zi în comunitățile cu o populație romă semnificativă și să promoveze accesul părinților la învățământul profesional și integrarea acestora pe piața muncii (de exemplu, România, Slovacia).
Orizont Europa 72 , programul de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, finanțează, de asemenea, inițiative de combatere a rasismului, a discriminării și a xenofobiei prin sprijinirea cercetării și a proiectelor care promovează incluziunea, toleranța și valorile democratice sau care abordează rasismul ca o problemă de securitate civilă. Aceasta include finanțarea în cadrul clusterului tematic „Cultură, creativitate și o societate favorabilă incluziunii” pentru a consolida egalitatea rasială, etnică și religioasă, precum și în cadrul clusterului „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”, care abordează în mod specific genul, rasa și alte prejudecăți din domeniul IA. Clusterul „Securitatea civilă pentru societate” finanțează, de exemplu, cercetarea privind combaterea abuzului de cultură a jocurilor online de către extremiști sau combaterea discursurilor de incitare la ură.
Primul cadru pentru măsurile de incluziune din cadrul programului Erasmus + 73 și al Corpului european de solidaritate 74 a fost introdus în 2021, precum și o strategie privind incluziunea și diversitatea, pentru a facilita accesul persoanelor cu mai puține oportunități. Pe lângă proiectele din domeniile educației și tineretului, acțiunile în domeniul sportului din cadrul programului Erasmus+ promovează incluziunea socială și egalitatea în și prin sport. Cu toate acestea, rasismul și discursurile de incitare la ură continuă să fie probleme în domeniul sportului, de la nivel de elite la cel de masă. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană cofinanțează cu Consiliul Europei un proiect privind „Combaterea discursului de incitare la ură în sport”.
Proiectele care abordează problema rasismului și a discriminării sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare în cadrul programului „Europa creativă” 75 , în cadrul priorității „incluziune”, care vizează consolidarea societății și îmbunătățirea incluziunii sociale în și prin cultură pentru persoanele care aparțin minorităților și grupurilor marginalizate din punct de vedere social.
Instrumentul de sprijin tehnic (IST) 76 abordează rasismul și discriminarea prin sprijinirea grupurilor vulnerabile și prin consolidarea capacității administrațiilor publice de a aborda preocupările legate de egalitate. De exemplu, acesta finanțează proiecte în Estonia, Portugalia și Malta axate pe sprijinirea victimelor, cu scopul de a pune în aplicare măsuri pentru o mai bună protecție a victimelor infracțiunilor, inclusiv ale infracțiunilor motivate de ură motivate rasial.
Începând din 2024, IST va sprijini în continuare organismele de promovare a egalității din Belgia, Portugalia și Finlanda să dezvolte, să supravegheze și să implementeze soluții de inteligență artificială (IA) și să evalueze impactul IA asupra aspectelor legate de egalitate, în conformitate cu punerea în aplicare a Regulamentului UE privind IA.
Combaterea rasismului și a discriminării în cadrul politicilor externe
Rasismul este o problemă la scară globală și este important ca acțiunile interne și cele externe ale UE în materie de prevenire și combatere a rasismului să fie coerente și să se susțină reciproc. Pentru a asigura o abordare coerentă împotriva rasismului și alianțe internaționale puternice, Comisia colaborează îndeaproape cu organizațiile internaționale relevante 77 , cum ar fi OHCHR, ECRI și OCDE. Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (ICERD) rămâne baza eforturilor UE de prevenire, combatere și eradicare a rasismului la nivel mondial, regional și național. În cadrul forurilor multilaterale, precum și în cadrul dialogurilor politice și privind drepturile omului cu țările partenere. UE continuă să pledeze pentru ratificarea universală a ICERD și pentru punerea sa în aplicare deplină și efectivă.
Combaterea tuturor formelor de discriminare din orice motiv, inclusiv combaterea rasismului, este o prioritate-cheie a politicii UE în domeniul drepturilor omului în cadrul acțiunii externe, astfel cum se reflectă în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 78 . În septembrie 2022, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și serviciile Comisiei au organizat un eveniment online cu colegii din delegațiile multilaterale 79 pentru a discuta principalele provocări și oportunități pentru o abordare mai eficace și mai vizibilă a UE în materie de combatere a rasismului, precum și pentru a consolida colaborarea cu Comisia pentru a se asigura că combaterea rasismului poate fi abordată în mod eficace în forurile multilaterale.
Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) 80 sprijină activitățile de prevenire sau combatere a tuturor formelor de rasism, prin programe în domenii largi ale drepturilor omului, egalității și nediscriminării, guvernanței și justiției. În multe țări, prevenirea rasismului și răspunsul la acesta fac parte, de asemenea, din dialogurile privind drepturile omului și sunt monitorizate periodic. Există fonduri IVCDCI disponibile la nivel regional și mondial, care vizează, de asemenea, consolidarea capacității societății civile de a răspunde rasismului. În 2023, Comisia a alocat fonduri pentru proiecte globale de combatere a discriminării și a diferitelor forme de rasism, inclusiv 5,5 milioane EUR pentru sprijinirea libertății religioase sau de convingere în întreaga lume.
3.3. O acțiune pozitivă ale UE – a asculta și a acționa
Democrații favorabile incluziunii
OSC-urile și apărătorii drepturilor omului ar trebui să contribuie în mod eficace la procesul decizional în materie de politici publice care necesită infrastructurile, capacitățile și resursele necesare, respectând principiile accesibilității, transparenței și incluziunii. În Recomandarea privind angajamentul civic 81 , adoptată în cadrul pachetului privind apărarea democrației, Comisia a încurajat statele membre să promoveze participarea efectivă a societății civile în fiecare etapă, de la proiectare până la punerea în aplicare, să dezvolte, să sprijine și să desfășoare participarea efectivă și semnificativă a acestora, inclusiv prin alocarea de fonduri specifice. Recomandarea privind angajamentul civic este deosebit de relevantă pentru cooperarea cu organizațiile societății civile de combatere a rasismului.
Noi structuri pentru a asculta și a învăța: un cadru permanent pentru dialog
În 2021, Comisia a numit primul său coordonator pentru combaterea rasismului 82 , pentru a asigura monitorizarea generală și punerea în aplicare a planului de acțiune, pentru a facilita integrarea măsurilor de combatere a rasismului și pentru a acționa ca principal punct de contact al politicii Comisiei de combatere a rasismului. Coordonatorul colaborează îndeaproape cu coordonatorul pentru combaterea urii față de musulmani, cu coordonatorul pentru combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești și cu echipa care coordonează egalitatea, incluziunea și participarea romilor. Numirea coordonatorului pentru combaterea rasismului a îmbunătățit cooperarea cu organizațiile societății civile și cu organizațiile comunitare.
Pentru a colabora cu persoanele care se confruntă cu rasismul și discriminarea rasială și pentru a învăța de la acestea, precum și pentru a consolida participarea organizațiilor societății civile care lucrează cu persoane cu origine rasială sau etnică minoritară și care reprezintă aceste persoane, Comisia a înființat, în iunie 2021, Forumul permanent al societății civile împotriva rasismului 83 . Forumul a fost consultat cu privire la principiile directoare comune pentru planurile naționale de acțiune împotriva rasismului, precum și pentru lista de verificare pentru monitorizare și instrumentul de raportare.
Astfel cum s-a anunțat în planul de acțiune, Comisia a organizat un Summit european de combatere a rasismului în 2021, cu implicarea strânsă a societății civile și a organismelor de promovare a egalității. În 2022, Comisia Europeană a organizat, în cooperare cu Intergrupul pentru combaterea rasismului și diversitate al Parlamentului European și cu Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței din cadrul Consiliului Europei, cel de al doilea summit european de combatere a rasismului. Summitul a comemorat Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale și s-a axat pe pregătirea și adoptarea unor planuri naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale, precum și pe rolul important al tinerilor, în special al tinerilor aparținând minorităților rasiale și etnice în combaterea rasismului și a discriminării.
Deși, în cadrul consultării publice, părțile interesate ale societății civile au salutat crearea Forumului permanent, acestea au considerat, de asemenea, că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a se asigura că spațiile civice sunt sigure și favorabile incluziunii pentru toate comunitățile și minoritățile.
Coordonatorul pentru combaterea rasismului colaborează îndeaproape cu organizațiile societății civile și cu statele membre, sprijinind adoptarea planurilor naționale de acțiune împotriva rasismului. Coordonatorul colaborează, de asemenea, cu instituții și cu alte părți interesate, inclusiv cu Parlamentul European, cu organismele de promovare a egalității, cu mediul academic și cu organizațiile internaționale pentru a îmbunătăți măsurile de politică.
4. Resursele umane ale UE
Planul de acțiune a subliniat că, în calitate de angajator, Comisia Europeană se angajează să conducă prin puterea exemplului și să se asigure că forța sa de muncă este reprezentativă pentru diversitatea populației Europei. De asemenea, se angajează să promoveze o cultură a muncii favorabilă incluziunii, în care toată lumea să se poată împlini profesional și să își realizeze pe deplin potențialul, indiferent de context sau de caracteristicile personale. În 2020, Comisia a înființat un Birou pentru diversitate și incluziune 84 în cadrul Direcției Generale Resurse Umane și Securitate, pentru a supraveghea elaborarea și punerea în aplicare a inițiativelor relevante. Aceasta a început cu un amplu sondaj privind diversitatea și incluziunea personalului său, realizat în martie 2021 85 . Rezultatele sondajului au fost utilizate pentru a sta la baza noii strategii a Comisiei privind resursele umane, adoptată în 2022, precum și pentru a forma o bază de dovezi pentru elaborarea unui plan de acțiune actualizat privind diversitatea și incluziunea pentru perioada 2023-2024 86 .
Comisia se află într-un stadiu avansat în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune care se axează pe acțiuni transversale în sprijinul managerilor, pe un program structurat de învățare și dezvoltare, pe activități de sensibilizare, pe comunicare și pe îmbunătățirea colectării de date și a analizei comparative. În plus, planul de acțiune conține acțiuni specifice în sprijinul unor grupuri specifice de personal. De exemplu, Biroul pentru diversitate și incluziune organizează evenimente interne ale personalului sau activități de sensibilizare pentru a marca Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, punând accentul pe experiențele personalului în materie de rasism la locul de muncă. De asemenea, colaborează îndeaproape cu Diversité Europe, o organizație profesională din UE, creată în 2021, care reprezintă interesele și preocupările personalului cu origine rasială sau etnică minoritară.
De asemenea, Comisia a promovat diversitatea în programul său de stagii „Cartea albastră”: în septembrie 2022, Comisia a publicat pe site-ul său o strategie privind diversitatea și incluziunea 87 pentru stagii, care s-a axat atât pe informare, cât și pe o revizuire a criteriilor de selecție pentru a extinde atractivitatea programului și a-l face mai accesibil grupurilor subreprezentate.
În 2023, Comisia și-a reînnoit, de asemenea, politica de combatere a hărțuirii și a instituit o nouă funcție (consilier confidențial principal) care va supraveghea punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a acestei politici în cadrul Comisiei. Noua politică recunoaște că discriminarea se poate manifesta prin hărțuire.
Pentru a atrage o rezervă mai diversificată de talente către serviciile civile ale UE, Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) a lansat în 2020 un apel la cooperare pentru toate organizațiile din domeniul diversității din UE, invitându-le să se alăture unei baze de date a organizațiilor partenere, pe care o actualizează. EPSO a efectuat două sondaje privind egalitatea și diversitatea pentru a colecta date privind diversitatea rezervei sale de candidați și a adoptat un plan de acțiune privind egalitatea și diversitatea în mai 2022, pentru o mai bună informare în vederea atragerii unui grup divers de candidați. În paralel, EPSO a implicat organizații care reprezintă persoane de origine rasială sau etnică minoritară pentru a identifica și a aborda posibilele obstacole care îi împiedică să candideze la carierele în instituțiile UE 88 .
5. Concluzie
Părțile interesate au salutat călduros adoptarea primului plan de acțiune al UE de combatere a rasismului, care se consideră că a declanșat adoptarea unor planuri naționale de acțiune împotriva rasismului și a avansat dezbaterea privind combaterea rasismului sub toate formele sale, inclusiv dimensiunea sa structurală.
Planul de acțiune a încurajat statele membre să elaboreze și să pună în aplicare planurile lor naționale de acțiune împotriva rasismului. Buna cooperare cu și între statele membre, cu sprijinul Comisiei, a facilitat adoptarea unor metodologii comune prin intermediul unor instrumente de politică comune, al schimbului de practici promițătoare și al învățării reciproce.
Prin adoptarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune, statele membre urmăresc să încurajeze participarea semnificativă a comunităților afectate, să recunoască și să combată rasismul structural, să includă o perspectivă intersecțională și să aloce fonduri suficiente pentru eforturile depuse la nivel național, regional și local de combatere a rasismului.
De la adoptarea planului de acțiune, mai multe crize au condus la intensificarea rasismului, a xenofobiei și a urii împotriva diferitelor grupuri. Datele disponibile, care sunt încă limitate, arată prevalența rasismului individual și structural încă în prezent. Părțile interesate au confirmat că situația persoanelor care se confruntă cu rasismul nu s-a îmbunătățit. Pentru a promova o societate fără rasism, discriminare și inegalitate, Comisia, într-un efort comun cu statele membre și cu alte părți interesate relevante, trebuie să își intensifice eforturile de combatere a tuturor formelor de rasism.
Colectarea de date fiabile și comparabile privind egalitatea, inclusiv indicatori privind originea rasială și etnică, este esențială pentru a pune în lumină modelele și structurile rasiste și discriminatorii. Prin urmare, este important ca statele membre să îmbunătățească în continuare colectarea datelor privind egalitatea la toate nivelurile teritoriale și să îndemne toate părțile interesate să coopereze în ceea ce privește colectarea de date în scopuri legate de egalitate și nediscriminare, subliniind că există garanții atunci când colectează date sensibile și că aceste date sunt colectate exclusiv în scopul îmbunătățirii situației persoanelor afectate de discriminarea rasială și etnică.
Comisia va continua să colaboreze cu CEPOL, FRA și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru a dezvolta și a oferi activități de formare funcționarilor responsabili cu aplicarea legii cu privire la prejudecățile neconștientizate și va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a sprijini eforturile naționale de garantare a unor activități polițienești echitabile și nediscriminatorii.
Progresele înregistrate până în prezent servesc drept bază pentru ca UE și statele sale membre să pună pe deplin în aplicare planul de acțiune. Este imperativ să se mențină dinamica și să se continue consolidarea politicilor, practicilor și inițiativelor care s-au dovedit eficace, în special având în vedere agravarea incidenței discriminării rasiale.
Lupta împotriva rasismului presupune determinare și angajament pe termen lung. Progresele sunt realizate prin integrarea combaterii rasismului în diferitele politici și prin crearea unor structuri și mecanisme specifice de combatere a rasismului. Planul de acțiune a evidențiat o colaborare strânsă între Comisie și toate părțile interesate. Dialogul periodic cu societatea civilă s-a dovedit a fi un parteneriat-cheie. Prin această implicare semnificativă, Comisia a obținut informații neprețuite de la organizațiile societății civile aflate în avangarda luptei împotriva rasismului.
După cum s-a pronunțat în orientările politice pentru noul mandat 2024-2029, Comisia își menține angajamentul ferm de a promova o societate fără rasism, discriminare și inegalitate și de a sprijini eforturile naționale de realizare a unei Uniuni a egalității, în care toți cetățenii să aibă șanse egale, prin elaborarea unei strategii de combatere a rasismului.
Prezentul raport se referă la „originea rasială și etnică” în conformitate cu Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului, precum și cu terminologia juridică de la nivelul UE și de la nivel internațional. Cu toate acestea, Comisia împărtășește opinia comună potrivit căreia „rasele” se bazează exclusiv pe idei construite social și respinge noțiunea de „rase” biologice. Întrucât referirea la rasă nu reflectă întotdeauna structura socială a rasializării și remarcând conceptul de „rasializare” adoptat de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Comisia consideră că referirea la „grupurile rasializate” reflectă mai exact esența rasismului ca problemă societală.
Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025
Potrivit Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei, rasismul „înseamnă convingerea că un motiv precum rasa, culoarea, limba, religia, cetățenia sau originea națională ori etnică justifică disprețuirea unei persoane sau a unui grup de persoane ori noțiunea de superioritate a unei persoane sau a unui grup de persoane”. A se vedea Recomandarea de politică generală nr. 7
Pregătirea prezentului raport a beneficiat de mai multe schimburi și consultări cu statele membre, cu organizațiile societății civile (OSC) și cu alte părți interesate. Acestea au inclus o cerere de contribuții, o consultare specifică a părților interesate și două chestionare pentru statele membre. Raportul se bazează, de asemenea, pe datele colectate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și de Eurobarometrul special privind discriminarea.
Comunicarea „Ura nu își are locul aici: o Europă unită împotriva urii”
Ce înseamnă să fii persoană de culoare în UE – Experiențe ale persoanelor de origine africană
Raport referitor la aplicarea Directivei privind egalitatea rasială .
Directiva privind egalitatea rasială ; Studiu privind posibilele lacune .
Directiva privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității în domeniul ocupării forței de muncă , Directiva privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității în domeniul egalității rasiale .
Decizia-cadru 2008 / 913 /JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal
Pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna decembrie , Pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna ianuarie , Pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna aprilie , Pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna martie .
Forumul UE pentru internet oferă un mediu de colaborare pentru guvernele din UE, industria internetului și alți parteneri pentru a discuta și a aborda provocările generate de prezența conținutului online nociv și ilegal. Forumul Uniunii Europene pentru internet (EUIF).
Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) . Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (Practicieni RAN) conectează practicienii din prima linie din întreaga Europă pentru a face schimb de cunoștințe, experiențe directe și abordări în scopul prevenirii și combaterii extremismului violent sub toate formele.
Studiu privind rolul și utilizarea amplificării algoritmice .
Textul regulamentului | Regulamentul UE privind inteligența artificială .
A se vedea, de exemplu: Impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra grupurilor vulnerabile din UE , Impactul COVID-19 asupra veniturilor gospodăriilor din UE .
Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, 12 martie 2021.
Ce înseamnă să fii persoană de culoare în UE – Experiențe ale persoanelor de origine africană
Combaterea diferitelor forme de discriminare în și prin educație și formare .
Recomandarea Consiliului privind căile către succesul școlar .
De exemplu: Explorarea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale și a stării de bine a populației migrante din Europa , Constatări emergente privind impactul COVID-19 asupra persoanelor din grupuri etnice de culoare și minoritare , Disparități în ceea ce privește rezultatele pandemiei de COVID-19 în funcție de rasă, etnie și statut socioeconomic .
O metaanaliză și o analiză sistematică au subliniat că rasismul este legat în mod semnificativ de sănătatea precară, relația fiind deosebit de puternică pentru sănătatea mintală și mai puțin robustă pentru sănătatea fizică. Mai multe studii au evidențiat impactul negativ al discriminării rasiale asupra sănătății mintale, în special în ceea ce privește apariția unor tulburări afective, psihotice și tulburări legate de consumul de substanțe. Schouler-Ocak etc (2021); Racism and mental health and the role of mental health professionals (Rasismul și sănătatea mintală și rolul profesioniștilor din domeniul sănătății mintale), în: European Psychiatry 64, paginile 42-50
Comunicarea privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătate .
Protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd .
Deceniul internațional al persoanelor de origine africană (2015-2024) | UNESCO .
Grupul operativ al Eurostat pentru statistici privind egalitatea și nediscriminarea se reunește .
Consiliul adoptă concluzii privind combaterea rasismului și a antisemitismului .
OHCHR: Planurile naționale de acțiune împotriva rasismului .
Elaborarea unor planuri naționale de acțiune împotriva discriminării rasiale .
Informațiile se bazează pe consultarea specifică a părților interesate din statele membre, care a făcut parte dintr-un proces de consultare mai amplu. Bulgaria, Cipru și Țările de Jos nu au participat la consultarea specifică a părților interesate, în timp ce Polonia și Slovenia nu au desemnat încă delegați naționali în cadrul subgrupului și, prin urmare, nu au participat nici la consultare.
În planul de acțiune al UE de combatere a rasismului se face trimitere la 15 state membre care au adoptat planuri naționale de acțiune. Aceste instrumente diferă însă în ceea ce privește titlurile și aspectele vizate. În timp ce unele sunt etichetate în mod clar drept planuri de acțiune împotriva rasismului, altele au un domeniu de aplicare diferit sau este posibil să nu fie considerate planuri de acțiune de sine stătătoare. Prin urmare, numărul total al acestor comunicări și al planurilor de acțiune de combatere a rasismului nu sunt comparabile. Pentru o analiză detaliată a zece state membre, a se vedea studiul realizat de Parlamentul European: Protecția împotriva rasismului, xenofobiei și discriminării rasiale și Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului .
Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Comisia Europeană împotriva Rasismului (Consiliul Europei), Norvegia
Grupul la nivel înalt pentru nediscriminare, egalitate și diversitate .
Principii directoare comune pentru planurile naționale de acțiune împotriva rasismului .
Principiile directoare comune au fost adoptate în decembrie 2021, iar lista de verificare pentru monitorizare și instrumentul de raportare au fost aprobate în noiembrie 2022.
Premiul „Capitalele europene ale incluziunii și diversității” 2024 .
Evaluarea diversității și a incluziunii în organizația dumneavoastră .
Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii .
În special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european Plus (FSE+).
Orizont Europa, programul Uniunii de finanțare pentru cercetare și inovare .
Prin intermediul Biroului său regional pentru Europa, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a sprijinit Comisia în elaborarea unor principii directoare comune privind planurile naționale de acțiune.
Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei a fost unul dintre principalii interlocutori ai coordonatorului UE pentru combaterea rasismului. În calitate de membru al subgrupului privind punerea în aplicare la nivel național a Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului, ECRI a contribuit la dezvoltarea instrumentelor de politică produse de subgrup.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este un membru activ al subgrupului și elaborează indicatori pentru a contribui la monitorizarea rasismului structural în domeniile educației, ocupării forței de muncă, locuințelor și asigurării respectării legii. Proiectul este unul dintr-o serie de proiecte de combatere a rasismului finanțate prin programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV).
Coordonatorul UE pentru combaterea rasismului a colaborat cu diverse mecanisme din domeniul drepturilor omului și a participat la inițiative ale ONU, cum ar fi Grupul de lucru interguvernamental al ONU privind punerea în aplicare efectivă a Declarației și a Programului de acțiune de la Durban (grupul de lucru), lucrările în curs legate de Deceniul internațional al persoanelor de origine africană și Agenda pentru schimbări transformatoare.
Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația
SEAE Strasbourg, Paris, Viena, Geneva și New York
„Europa în lume”: Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională .
Membri ai Forumului permanent al organizațiilor societății civile împotriva rasismului .
Sondajul pilot al EPSO privind diversitatea – Principalele constatări (2022) .
Identificarea potențialelor obstacole pentru carierele la UE .