COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 9.10.2024
COM(2024) 404 final/2
CORRIGENDUM
This document corrects document COM(2024) 404 final of 11.09.2024
Concerns all language versions.
Modification of footnote 54.
The text shall read as follows:
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Raport privind starea uniunii energetice în 2024
(în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice)
1.INTRODUCERE
Politica energetică este esențială pentru competitivitatea, securitatea și decarbonizarea europeană în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050, precum și pentru realizarea obiectivelor privind reducerea la zero a poluării, protecția biodiversității și economia circulară. În cadrul Pactului verde european, UE a instituit un cadru stabil și ambițios de politică energetică, care reflectă faptul că energia generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră (GES).
În 2023 și 2024, Comisia a consolidat cadrul de politică necesar pentru a ne îndeplini angajamentele internaționale și obiectivele Uniunii în materie de energie și climă. Prin încheierea de acorduri politice cu privire la toate dosarele legislative esențiale din pachetul „Pregătiți pentru 55”, Uniunea Europeană a pregătit o cale clară către obiectivele sale pentru 2030.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea energiei ca armă de către Rusia au amenințat securitatea energetică a Europei și, în consecință, securitatea sa economică. Ca răspuns, UE a lansat planul REPowerEU pentru a elimina treptat dependența de combustibilii fosili din Rusia și a luat măsurile de urgență necesare pentru a asigura securitatea energetică și pentru a stabiliza piețele.
În ultimii ani, ritmul în care au fost instalate capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile a atins un nivel record. De asemenea, UE și-a redus dependența de gazele fosile rusești, iar economiile de energie au limitat consumul. Cu toate acestea, securitatea energetică a UE se confruntă în continuare cu provocări care variază de la dependența de importuri și riscurile de securitate la amenințările tot mai mari reprezentate de schimbările climatice și de degradarea mediului. Industria europeană se confruntă cu o provocare semnificativă pentru competitivitatea sa din cauza concurenței tot mai mari din partea Chinei, a diferențelor mari de prețuri la energie în comparație cu alți concurenți industriali, cum ar fi SUA, și a potențialelor dependențe strategice de tehnologiile energetice curate. De asemenea, cetățenii se confruntă cu facturi ridicate la energie, care, împreună cu creșterea costului vieții, le reduc și mai mult puterea de cumpărare.
În plus, ritmul de realizare a obiectivelor UE în materie de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile trebuie intensificat în continuare pentru a asigura atingerea acestora.
Tranziția către o energie curată este esențială pentru o energie sigură, competitivă și la prețuri accesibile cu scopul ca întreprinderile și cetățenii să mențină industria (sectoarele industriale și de transport în care emisiile sunt greu de redus și în special sectoarele tehnologiilor curate) și locurile de muncă de calitate în UE și pentru securitatea economică a Europei. Contextul geoeconomic general impune Comisiei și UE să obțină rezultate concrete.
Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, UE a stabilit un obiectiv intermediar pentru 2030 de reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră comparativ cu 1990, cu un cadru complet de politici privind energia și clima „Pregătiți pentru 55”, iar Comisia Europeană a recomandat un obiectiv climatic intermediar de 90 % pentru 2040. Ca parte a angajamentului nostru de a fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, Uniunea Europeană și statele sale membre depun eforturi pentru a îndeplini obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030, cu rezultate pozitive vizibile pentru cetățeni și întreprinderi.
Raportul anual privind starea uniunii energetice măsoară progresele înregistrate de UE în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, ale planului REPowerEU și ale tranziției către o energie curată, în conformitate cu obiectivele în materie de energie și climă.
În urma raportului de anul trecut privind starea uniunii energetice, care abordează provocările și realizările din perioada 2020-2023, raportul din acest an prezintă informații actualizate cu privire la modul în care UE a acționat cu succes în ceea ce privește evoluțiile și provocările fără precedent din ultimul an al mandatului actualei Comisii. Raportul este structurat în două părți. Prima parte arată modul în care nivelul ridicat de ambiție în materie de energie și climă din cadrul Pactului verde european și al planului REPowerEU a stat la baza strategiei UE de răspuns la situații de criză. Aceasta prezintă, de asemenea, măsurile de consolidare a competitivității industriei europene. A doua parte analizează situația actuală a punerii în aplicare a uniunii energetice în toate cele cinci dimensiuni ale sale: decarbonizarea; eficiența energetică; securitatea energetică; piața internă a energiei; cercetarea, inovarea și competitivitatea.
|
Starea uniunii energetice – principalele realizări
-UE a adoptat toate dosarele esențiale privind energia și clima în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, inclusiv modificările care decurg din planul REPowerEU pentru a elimina rapid dependențele noastre, precum și revizuirea EU ETS, care se aplică în prezent emisiilor generate de transportul maritim, modifică normele privind alocarea cu titlu gratuit pentru a stimula decarbonizarea industrială și mandatează statele membre să cheltuiască toate veniturile în scopuri legate de climă și energie.
-Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut deja cu 32,5 % față de 1990
, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67 % în aceeași perioadă, decuplând creșterea de emisii.
-Pentru emisiile care fac obiectul ETS, datele raportate de statele membre ale UE până la 2 aprilie 2024 indică o scădere cu 15,5 % a emisiilor în 2023, comparativ cu nivelurile din 2022. Odată cu această evoluție, emisiile ETS se situează în prezent cu aproximativ 47 % sub nivelurile din 2005 și sunt pe cale să atingă obiectivul de -62 % stabilit pentru 2030.
-Măsurile de la nivelul UE și de la nivel național au dat roade, iar prețurile la energie electrică și gaze au scăzut drastic în comparație cu vârfurile din 2022, atât pe piețele angro, cât și pe piețele cu amănuntul. Cu toate acestea, ele au rămas la un nivel ridicat.
-UE a realizat o reducere cu 18 % a cererii de gaze între august 2022 și mai 2024. Acest lucru a dus la economisirea a aproximativ 138 de miliarde de metri cubi de gaz. Prin sancțiunile UE care interzic importurile maritime de țiței și de produse petroliere rafinate din Rusia, precum și de cărbune rusesc, importurile de gaze rusești (GNL prin conducte) au scăzut de la o cotă de 45 % din totalul importurilor de gaze ale UE în 2021 la doar 18 % până în august 2024.
-Pentru a înlocui rapid aprovizionarea cu gaze din Rusia și pentru a asigura securitatea energetică a Europei pe termen scurt și mediu, UE s-a adresat altor furnizori internaționali. Norvegia și SUA au devenit cei mai mari furnizori de gaze ai UE – pentru gazul prin conducte și GNL – furnizând 34 % și 18 % din importurile de gaze ale UE în prima jumătate a anului 2024.
-În perioada 2022-2024 au fost puse în funcțiune douăsprezece noi terminale GNL și șase proiecte de extindere a terminalelor existente. În ansamblu, se preconizează că acestea vor crește capacitatea de import de GNL a UE cu 70 de miliarde de metri cubi, ajungând la 284 de miliarde de metri cubi până în 2024.
-Platforma energetică a UE a contribuit la obiectivele de diversificare ale UE. Aceasta a atras peste 180 de întreprinderi să liciteze și a pus în legătură cumpărătorii europeni cu furnizori externi pentru un volum mai mare de 75 de miliarde de metri cubi de gaze naturale între 2023 și 2024.
-Nivelurile de înmagazinare a gazelor în UE erau de 59 % din capacitate la 1 aprilie 2024, atingând un nou nivel record pentru închiderea sezonului de iarnă; la 19 august 2024, UE a atins obiectivul de 90 % în ceea ce privește capacitatea de înmagazinare a gazelor, cu două luni înainte de termenul de 1 noiembrie.
-Prima listă a proiectelor de interes comun (PIC) și a proiectelor de interes reciproc (PIR) a Uniunii a fost adoptată de Comisie în noiembrie 2023 pentru a contribui la construirea unei rețele de infrastructură în întreaga Europă care să fie adecvată pentru obiectivele noastre ambițioase de diversificare și decarbonizare.
-Planul de acțiune privind rețelele a fost înaintat și va aborda principalele provocări în ceea ce privește extinderea, digitalizarea și o mai bună utilizare a rețelelor UE de transport și distribuție a energiei electrice.
-Regulamentul privind industria zero net și Actul privind materiile prime critice, care au intrat în vigoare în 2024, vor contribui la consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare prin diversificarea surselor de aprovizionare și la construirea unei baze interne puternice de producție pentru tehnologiile zero net. Noile norme armonizate ale UE privind proiectarea ecologică vor contribui, de asemenea, la reducerea costurilor energiei pentru întreprinderile și cetățenii europeni.
-Energia eoliană a depășit producția de gaze pentru a deveni a doua sursă de energie electrică ca mărime a UE, după energia nucleară. Cu o capacitate nouă de energie solară instalată de 56 GW în 2023, UE a stabilit încă un record față de capacitatea de 40 GW suplimentară instalată în 2022. Energia eoliană onshore și offshore din UE a avut o capacitate instalată cumulată totală de 221 GW (201 GW onshore; 19 GW offshore), cu 16 GW instalați în 2023.
-A fost înființată Banca Europeană pentru Hidrogen, finanțată din Fondul pentru inovare al EU ETS; aceasta a desfășurat o primă rundă de licitații de succes la nivelul UE, care a atribuit aproape 720 de milioane EUR unui număr de șapte proiecte privind hidrogenul din surse regenerabile în Europa.
-La începutul lunii februarie, Comisia a lansat Alianța industrială europeană pentru reactoarele modulare mici (SMR), care va accelera dezvoltarea, demonstrarea și implementarea primelor proiecte SMR în UE până la începutul anului 2030.
-În octombrie 2023, Comisia a publicat o comunicare privind revizuirea Planului strategic european privind tehnologiile energetice (SET), principalul instrument de punere în aplicare a pilonului de cercetare, inovare și competitivitate al uniunii energetice.
-În ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), până la jumătatea lunii iunie 2024, UE a plătit statelor membre peste 240 de miliarde EUR pentru a pune în aplicare măsurile din planurile lor. De la lansarea Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre au alocat peste 184 de miliarde EUR pentru a sprijini reformele și investițiile legate de energie.
-Programele politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 au continuat să ofere un sprijin esențial pentru investițiile în sectorul energetic, cu o sumă totală de 83 de miliarde EUR (inclusiv cofinanțarea națională) alocată priorităților uniunii energetice. Tehnologiile curate pot fi sprijinite în continuare prin fondurile de coeziune prin intermediul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”.
-Măsurile de sprijin introduse cu scopul de a oferi sprijin gospodăriilor și întreprinderilor împotriva prețurilor ridicate la energie au contribuit la atenuarea impactului crizei energetice asupra costului vieții.
-Deși evaluarea proiectelor de planuri naționale actualizate privind energia și clima (PNEC) din decembrie 2023 a arătat hotărârea statelor membre de a intensifica acțiunile la nivel național și regional pentru a îndeplini obiectivele pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” și ale planului REPowerEU, există lacune în materie de ambiție, inclusiv blocaje și verigi lipsă pentru infrastructurile integrate în vederea atingerii obiectivelor Uniunii pentru 2030 și pentru a spori reziliența la impactul schimbărilor climatice. Comisia a formulat recomandări și a colaborat îndeaproape cu statele membre pentru a sprijini îndeplinirea la timp a obiectivelor Uniunii pentru 2030 în planurile naționale actualizate finale privind energia și clima.
-Sprijinirea Ucrainei, inclusiv a sectorului său energetic, a continuat să fie o prioritate absolută pentru Comisie și pentru toate cele 27 de state membre. Mecanismul de protecție civilă al UE (UCPM) a oferit Ucrainei un sprijin estimat la 900 de milioane EUR. Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina (UESF) s-a stabilit ca un instrument-cheie de sprijin pentru achiziționarea de echipamente energetice, cum ar fi livrarea a mii de generatoare și transformatoare electrice, și a mobilizat peste 500 de milioane EUR până în august 2024. Mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde EUR, susținut de Planul pentru Ucraina, va oferi finanțare coerentă pentru a sprijini redresarea Ucrainei și pentru a consolida creșterea economică durabilă până în 2027 și, separat, o finanțare în valoare de 96 de milioane EUR pentru UESF, cu fonduri suplimentare pentru iarna anului 2024, pentru a oferi sprijin sistemului energetic al Ucrainei.
-UE a continuat eforturile diplomatice internaționale în domeniul energiei și al climei de diversificare a importurilor de energie și de consolidare a relațiilor cu partenerii internaționali, precum și de sprijinire a partenerilor săi în tranziția și accesul lor la energie. În cadrul COP 28, UE a anunțat angajamentul global privind triplarea capacității de energie din surse regenerabile și dublarea ratei de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, care a fost aprobat de 132 de țări, iar obiectivele sale au fost recunoscute prin decizia privind prima evaluare la nivel mondial. În plus, în cadrul COP 28, UE s-a angajat să elimine treptat subvențiile ineficiente pentru combustibilii fosili și a anunțat un angajament al Echipei Europa de peste 20 de miliarde EUR pentru Inițiativa Africa-UE privind energia verde (AEGEI)
, ca parte a pachetului de investiții Global Gateway Africa-Europa. În același timp, 25 de țări, inclusiv 12 state membre, s-au angajat, de asemenea, să tripleze capacitatea energetică nucleară până în 2050.
-UE conduce eforturile globale de reducere a emisiilor de metan din sectorul energetic prin intermediul Angajamentului mondial privind metanul. Inițiativa sa privind reducerea emisiilor de metan organic (LOW-Methane), care abordează emisiile de metan din sectorul deșeurilor, a fost lansată în cadrul COP29. În plus, UE a continuat să joace un rol-cheie în Misiunea inovare, principalul său forum mondial de stimulare a acțiunilor și a investițiilor în cercetare, dezvoltare și demonstrații pentru ca energia curată să aibă prețuri abordabile și să devină atractivă și accesibilă pentru toți.
-În mod similar, rolul UE a fost esențial pentru adoptarea Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, pentru a aborda pierderea biodiversității, aspect esențial pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.
|
2.ASIGURAREA UNEI TRANZIȚII ENERGETICE ȘI CLIMATICE SIGURE ȘI COMPETITIVE PRIN INTERMEDIUL PACTULUI VERDE EUROPEAN ȘI AL PLANULUI REPOWEREU
În mai 2022, Comisia a răspuns solicitării Consiliului European de a elimina treptat dependența Europei de importurile de energie din Rusia cât mai curând posibil, prin adoptarea
planului REPowerEU
. Obiectivul a fost de a reduce rapid dependența UE de combustibilii fosili din Rusia nu numai prin economisirea energiei și diversificarea surselor noastre de aprovizionare, ci, în special, prin depunerea de eforturi în vederea atingerii obiectivului pe termen lung de a accelera tranziția curată prin intensificarea implementării surselor regenerabile de energie și a măsurilor de eficiență energetică, prin unirea forțelor pentru a realiza un sistem energetic mai rezilient și o veritabilă uniune energetică. Aceeași cerere a venit din partea cetățenilor în contextul
Conferinței privind viitorul Europei
.
În paralel, UE a adoptat majoritatea dosarelor „Pregătiți pentru 55” și „REPowerEU” privind clima și energia, permițând realizarea obiectivelor privind clima și energia pentru 2030, astfel cum au fost consolidate de REPowerEU. Acest lucru este esențial pentru a menține Europa pe drumul cel bun către neutralitatea climatică, pentru a înregistra progrese în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice în conformitate cu Legea europeană a climei și pentru a îmbunătăți reziliența, competitivitatea și autonomia strategică a economiei UE în contextul unei curse mondiale a tehnologiilor curate. În plus, prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic, Comisia a sprijinit 17 state membre în punerea în aplicare a planului REPowerEU prin identificarea reformelor și a investițiilor pentru eliminarea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia.
Datorită acțiunilor deja întreprinse și unității și hotărârii demonstrate în gestionarea crizei, UE a depășit până în prezent în mod colectiv majoritatea obiectivelor REPowerEU pe termen scurt, cum ar fi reducerea drastică a importurilor din Rusia, și a luat în timp util măsuri care stabilesc un teren solid pentru realizarea obiectivelor Pactului verde european pe termen mediu și lung. Cu toate acestea, în pofida ambițiilor sporite, sunt încă necesare eforturi în conformitate cu evaluarea de către Comisie a proiectelor de PNEC actualizate prezentate în 2023, care a identificat un decalaj în ceea ce privește nivelul de ambiție legat de îndeplinirea obiectivelor climatice, privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică pentru 2030. În plus, doar 10 state membre și-au prezentat planurile finale până în prezent, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare deosebită.
2.1.Economisirea energiei și reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia
Acțiunile imediate s-au axat pe economisirea energiei și pe îmbunătățirea eficienței energetice ca fiind modalitatea cea mai curată și mai ieftină de abordare a crizei energetice. Acțiunile întreprinse în cadrul REPowerEU au permis una dintre cele mai accentuate scăderi ale cererii de gaze din istorie.
În paralel cu sancțiunile UE care interzic importurile maritime de țiței și produse petroliere rafinate din Rusia, precum și de cărbune rusesc, importurile de gaze rusești (GNL prin conducte) au scăzut de la o cotă de 45 % din totalul importurilor UE în 2021 la doar 18 % în prima jumătate a anului 2024 (de la 150,2 la 25,4 miliarde de metri cubi), iar cantitatea anuală importată în 2023 a scăzut cu 72 % față de 2021. Acestea sunt realizări semnificative, plasând UE pe calea cea bună pentru a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia cât mai curând posibil. Acest lucru a avut, de asemenea, repercusiuni importante asupra Rusiei, ale cărei venituri din vânzarea atât a gazelor prin gazoducte, cât și a GNL către UE au scăzut cu peste 70 % de la vârful crizei din 2022. Recent, au fost luate măsuri pentru a viza în mod mai specific veniturile din GNL ale Rusiei. În urma celui de al 14-lea pachet de sancțiuni adoptat la 24 iunie 2024, UE va interzice serviciile de reîncărcare de GNL rusesc pe teritoriul UE în scopul operațiunilor de transbordare către țări terțe și va interzice noi investiții, precum și furnizarea de bunuri, tehnologii și servicii pentru finalizarea proiectelor rusești privind GNL aflate în construcție, cum ar fi Arctic LNG 2 și Murmansk LNG.
UE și-a depășit obiectivul voluntar de reducere cu 15 % a cererii de gaze, astfel cum se prevede în
Regulamentul de urgență privind măsurile coordonate ale UE de reducere a cererii de gaze
. În ansamblu, UE și-a redus cererea de gaze cu 18 % din august 2022 până în mai 2024, cu economii de 138 de miliarde de metri cubi de gaze. Aceste economii sunt rezultatele combinate ale eforturilor statelor membre, ale întreprinderilor și ale cetățenilor, care au contribuit la evitarea deficitelor de aprovizionare și la asigurarea securității aprovizionării. Eforturile de reducere a cererii de gaze au fost prelungite printr-o recomandare a Consiliului.
Figura 1. Reducerea cererii de gaze naturale
Sursă: Comisia Europeană, pe baza datelor Eurostat
În plus, UE a adoptat rapid obiective obligatorii de constituire de stocuri de gaze pentru a rămâne pregătită pentru sezoanele de iarnă din 2023 și 2024, oferind o garanție solidă atât pentru securitatea aprovizionării, cât și pentru piață. Regulamentul privind înmagazinarea gazelor
prevedea ca instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor ale statelor membre să fie umplute la cel puțin 80 % din capacitate până la 1 noiembrie 2022, crescând la 90 % începând din 2023. La 1 aprilie 2024, nivelurile de înmagazinare a gazelor se situau la o capacitate de 59 %, ceea ce reprezintă un record pentru închiderea sezonului de iarnă, iar la 19 august UE a atins obiectivul privind capacitatea de înmagazinare de 90 % cu două luni înainte de termenul de 1 noiembrie.
De-a lungul anilor, Comisia, împreună cu statele membre, a desfășurat, de asemenea, activități de colaborare și o coordonare puternică, în special prin intermediul Grupului de coordonare pentru gaz și al Grupului de coordonare în domeniul energiei electrice, pentru a asigura pregătirea UE pentru iarnă într-un spirit de unitate și solidaritate.
Ambele măsuri, împreună cu pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” și cu inițiativele legislative de urgență, au contribuit la stabilizarea prețurilor la energie. Deși prețurile cu amănuntul la gaze și energie electrică sunt în continuare peste nivelurile anterioare crizei, acestea au scăzut substanțial în comparație cu vârfurile înregistrate în 2022.
Aceste măsuri de urgență au fost însoțite de progrese semnificative în direcția îndeplinirii obiectivelor pe termen mai lung ale UE, aliniind legislația esențială din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” la nivelul mai ambițios al planului REPowerEU.
În urma adoptării Directivei reformate privind eficiența energetică în septembrie 2023, Comisia a adoptat o serie de recomandări pentru a asigura punerea în aplicare și pentru a ajuta statele membre în procesul de transpunere. De asemenea, Comisia se implică rapid în punerea în aplicare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, adoptată în aprilie 2024, care va permite rapid decarbonizarea parcului nostru imobiliar, care este încă responsabil pentru aproximativ 40 % din consumul total de energie al UE, și, în cele din urmă, va spori securitatea noastră energetică și va reduce dependența noastră de combustibilii fosili importați. Misiunea europeană privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei a continuat să contribuie în mod semnificativ la obiectivele privind economiile de energie ale planului REPowerEU. Treizeci și trei de orașe au primit acum o etichetă de misiune, care le recunoaște măsurile climatice și planul de investiții pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2030.
2.2.Accelerarea tranziției către o energie curată
În 2023 și 2024, UE a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește promovarea tranziției către o energie curată, prin adoptarea de către colegiuitori a unor acte legislative esențiale în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” și prin stabilirea unor jaloane importante în vederea atingerii obiectivelor REPowerEU.
În special, extinderea producției de energie din surse regenerabile s-a aflat în centrul obiectivului planului REPowerEU de a construi un sistem energetic sigur și decarbonizat în UE. Cele mai recente date arată rezultate excelente, cu creșterea capacității eoliene și solare instalate cu 36 % cumulativ între 2021 și 2023, economisind aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaz pe o perioadă de 2 ani. Având în vedere că în 2023 a fost instalată o nouă capacitate de energie solară de 56 GW, UE a stabilit încă un record care depășește cantitatea suplimentară de capacitate de 40 GW instalată în 2022. Aceste cifre reprezintă pași importanți în direcția cea bună, dar este necesară o accelerare suplimentară pentru a îndeplini obiectivele REPowerEU în cadrul Strategiei UE privind energia solară și pentru a atinge o capacitate totală de cel puțin 700 GW până în 2030, în creștere față de estimarea de 263 GW instalați la sfârșitul anului 2023. În ultimii ani, UE a luat mai multe inițiative pentru a consolida sprijinul acordat sectorului european de producție fotovoltaică prin lansarea Alianței europene a industriei energiei solare fotovoltaice, prin adoptarea unei Carte a energiei solare și prin instituirea unui parteneriat programat în comun între sectorul public și cel privat pentru a sprijini eforturile sale coordonate în materie de C&I. În ceea ce privește energia eoliană, în UE a fost instalată o nouă capacitate de 16 GW în 2023, ajungând la un total de 221 GW. Deși acest lucru arată progrese satisfăcătoare, sectorul energiei electrice trebuie să intensifice ritmul instalării pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale UE privind energia din surse regenerabile, o provocare la care Comisia a răspuns prin adoptarea pachetului privind energia eoliană, depunând în același timp eforturi pentru o implementare echilibrată în colaborare cu localnicii, pentru a evita ca tranziția energetică să fie pusă la încercare din cauza preocupărilor legate de peisaje, biodiversitate, patrimoniul cultural și stilurile de viață, în special în zonele rurale.
Figura 2. Capacitatea eoliană și solară instalată
Sursă: Comisia Europeană, pe baza Eurostat, WindEurope, Solar Power Europe
Pe baza ambițiilor și a previziunilor stabilite în proiectele de planuri naționale actualizate privind energia și clima ale statelor membre ale UE prezentate în 2023/24, producția de biogaz și biometan ar putea atinge un interval cumulat de 30-32 de miliarde de metri cubi până în 2030. Deși aceasta evidențiază o tendință pozitivă, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivul REPowerEU de a produce 35 de miliarde de metri cubi pe an până în 2030. Pe baza datelor disponibile din industria de profil pentru 2022, producția combinată de biogaz și biometan este raportată la 21 de miliarde de metri cubi, din care aproximativ 4,2 miliarde de metri cubi de biometan, care a ajuns la 5,2 miliarde de metri cubi în 2024
.
Piața pompelor de căldură a crescut în ultimii 10 ani, cu o accelerare în 2021 și 2022 legată de prețurile gazelor și de războiul din Ucraina: vânzările au crescut de la aproximativ 700 000 de unități în 2015 la 1,5 milioane în 2020 și s-au accelerat la 2,75 milioane în 2022. În 2023, vânzările s-au menținut la valori similare (2,77 milioane de unități), fiind afectate de scăderea prețurilor gazelor și de scăderea sectorului construcțiilor. În pofida acestei creșteri constante, vânzările de cazane pe bază de combustibili fosili continuă să domine piața echipamentelor de încălzire.
În ceea ce privește hidrogenul, care este esențial pentru sectoarele industriale și de transport în care emisiile sunt greu de redus, Europa are cea mai mare rezervă de proiecte anunțate privind hidrogenul din lume, actualizată recent în cadrul Alianței europene pentru hidrogen curat. Până la sfârșitul anului 2024, UE ar putea atinge o nouă capacitate de electroliză de 0,8 GW. În plus, consumatorii industriali europeni au lansat licitații de achiziții publice pentru aproximativ 1 milion de tone de hidrogen din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon începând din septembrie 2023. În pofida unei creșteri recente a numărului de proiecte finalizate și a deciziilor finale de investiții luate, prea puține proiecte continuă să depășească decizia finală de investiții în ceea ce privește oferta, în special din cauza cererii mai scăzute decât se anticipase de hidrogen ecologic. Aprobarea celor patru valuri de proiecte importante de interes european comun (și anume, Hy2Tech, Hy2Use, Hy2Infra și Hy2Move), corespunzătoare unei investiții publice de 18,9 miliarde EUR, va sprijini implementarea de proiecte la scară largă. Pentru a stimula atât cererea, cât și oferta, Banca Europeană pentru Hidrogen a organizat prima licitație la nivelul UE pentru hidrogen din surse regenerabile prin intermediul Fondului pentru inovare, finanțat din veniturile EU ETS, cu un buget de 800 de milioane EUR. Licitația a atras 132 de oferte în valoare totală de 8,8 milioane de tone de capacitate de producție de hidrogen din surse regenerabile, iar achizitorii lor vizați ar trebui să fie operaționali până cel târziu în 2029. Se preconizează că cele șapte proiecte câștigătoare vor produce 1,6 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile în primii 10 ani de funcționare. Comisia intenționează să organizeze o a doua licitație înainte de sfârșitul anului, cu un buget majorat de 1,2 miliarde EUR pentru a sprijini ecosistemul industrial european al hidrogenului. Capacitatea europeană de producție a electrolizoarelor a crescut de la 4,2 GW în 2022 la 6,8 GW în 2023 și se preconizează că va ajunge la 12,4 GW până la sfârșitul anului 2024. În plus, Comisia lucrează la un mecanism pilot pentru a sprijini dezvoltarea pieței europene a hidrogenului și pentru a crea transparența pieței. Mecanismul va fi operațional timp de cinci ani și va face parte din Banca Europeană pentru Hidrogen. În plus, prioritățile strategice și acțiunile puse în aplicare pentru ca cel puțin 50 de văi de hidrogen să fie în construcție sau operaționale până în 2030 în UE susțin eforturile UE de a crea o piață a hidrogenului. Deși progresele înregistrate în direcția unei piețe a hidrogenului la nivel european au fost recunoscute de Curtea de Conturi Europeană (CCE), un raport publicat recent evidențiază aspecte de-a lungul întregului lanț valoric, cum ar fi necesitatea completării cadrului de reglementare prin adoptarea actului delegat privind hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon
.
Pe lângă aceste acțiuni sectoriale specifice, Consiliul a convenit, în decembrie 2023, să prelungească anumite măsuri de urgență privind autorizarea, menite să scurteze și să accelereze procedurile de acordare a autorizațiilor pentru proiectele privind energia din surse regenerabile. În mai 2024, a fost adoptat un nou „pachet”, care include trei măsuri specifice pentru a accelera și mai mult utilizarea surselor regenerabile de energie în UE: o Recomandare a Comisiei și orientările pentru conceperea licitațiilor privind energia din surse regenerabile; o Recomandare actualizată și orientări privind accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile; și un ghid privind desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile. La sfârșitul anului 2023, Comisia a lansat o inițiativă pentru a sprijini transpunerea la timp a Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile în statele membre (Accele-RES), inclusiv reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta progresele înregistrate în materie de transpunere și pentru a identifica domeniile dificile în care Comisia poate oferi sprijin. În cadrul Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică, Comisia și statele membre au abordat aproximativ 60 % din barierele legate de proces identificate în procedurile naționale de acordare a autorizațiilor. Totuși, aceste măsuri nu rezolvă toate problemele. Insuficiența personalului sau a capacităților administrațiilor publice de a elibera autorizații rămâne o problemă esențială. Comisia invită în mod constant statele membre să consolideze aceste capacități.
Pentru a spori vizibilitatea și previzibilitatea pentru întregul lanț valoric, a fost lansată o platformă de licitații la nivelul UE pentru energia din surse regenerabile, ca parte a pachetului, cu scopul de a consolida informațiile privind licitațiile planificate pentru energia din surse regenerabile în toate țările UE.
În plus, pentru a aborda principalele provocări legate de extinderea, digitalizarea și o mai bună utilizare a rețelelor UE de transport și distribuție a energiei electrice, inclusiv a interconexiunilor transfrontaliere, o condiție indispensabilă pentru finalizarea uniunii energetice, Comisia a publicat în noiembrie un plan de acțiune pentru rețele, pe care Consiliul, în concluziile sale din mai 2024, a invitat statele membre să îl pună rapid în aplicare.
Planul identifică acțiuni concrete și adaptate pentru a aborda problema esențială a îmbunătățirii accesului la finanțare pentru proiectele de rețele, prin creșterea vizibilității oportunităților pentru programele de finanțare ale UE. Operatorii de rețea, atât la nivelul transportului, cât și la nivelul distribuției, se confruntă cu o creștere fără precedent a nevoilor de investiții, necesară, de asemenea, pentru atingerea obiectivului de interconectare de 15 % până în 2030 și, prin urmare, cu volumul cheltuielilor lor de capital. Pentru energie electrică, investiții totale în valoare de 584 de miliarde EUR până în 2030, din care 375-425 de miliarde EUR reprezintă investiții în rețelele de distribuție. Creșterea bruscă preconizată a investițiilor în rețele ar putea pune presiune asupra modelului actual de refinanțare a acestor investiții prin tarifele de consum.
Directiva revizuită privind schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a consolidat sprijinul financiar acordat statelor membre cu venituri mai mici pentru a-și moderniza sistemele energetice și pentru a îmbunătăți eficiența energetică prin intermediul Fondului pentru modernizare. Sprijinul total din acest fond a fost majorat la 750 de milioane de certificate, ceea ce reprezintă o creștere de 110 milioane de certificate (reprezentând aproximativ 60 de miliarde EUR). În plus, alte trei state membre au devenit eligibile pentru fond, numărul total de beneficiari ajungând astfel la 13. Plățile totale efectuate din Fondul pentru modernizare începând de la înființarea sa se ridică la aproximativ 12,7 miliarde EUR.
2.3.Diversificarea aprovizionării noastre cu energie prin parteneriate consolidate
UE și-a diversificat importurile de energie prin înlocuirea aprovizionării cu gaze din Rusia cu importuri de la alți furnizori internaționali, beneficiind de existența mai multor terminale nou-construite de unități plutitoare de regazeificare (FSRU) și de îmbunătățirea rețelelor transeuropene de gaze.
În perioada 2022-2024 au fost puse în funcțiune douăsprezece noi terminale GNL și șase proiecte de extindere. În ansamblu, se preconizează că acestea vor crește capacitatea de import de GNL a UE cu 70 de miliarde de metri cubi până în 2024. Norvegia și SUA au devenit cei mai mari furnizori de gaze ai UE – pentru gazoducte și GNL – furnizând 34 % și 18 % din importurile de gaze ale UE în 2024 până în iunie.
Agregarea cererii și achiziționarea în comun de gaze naturale au continuat în 2024 în cadrul AggregateEU. Mecanismul a avut succes în ansamblu, atrăgând peste 180 de întreprinderi și corelând cumpărătorii europeni cu furnizori externi pentru un volum mai mare de 75 de miliarde de metri cubi de gaze naturale între 2023 și 2024. Pe baza acestui succes, agregarea cererii și achiziționarea în comun au fost încorporate ca instrument voluntar permanent în cadrul pachetului privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate. În iunie 2024, Comisia a lansat procedura de achiziții pentru furnizorul informatic al unei platforme europene multiprodus permanente în vederea achiziționării în comun de produse de bază strategice, care va include viitorul mecanism voluntar pentru gazele naturale, proiectul-pilot separat pentru hidrogen și, eventual, un nou mecanism pentru materiile prime strategice.
De asemenea, Comisia a depus eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii internaționali pentru a răspunde nevoilor rezultate din scăderea importurilor de gaze rusești. UE a semnat 14 memorandumuri de înțelegere (MoU) cu țări din vecinătatea sa directă (Maroc, Egipt, Norvegia, Ucraina) și din afara acesteia (Azerbaidjan, Kazahstan, Namibia, Japonia, Argentina și Uruguay). De asemenea, a fost instituit un parteneriat strategic cu Ucraina privind gazele din surse regenerabile, iar memorandumul de înțelegere privind Parteneriatul strategic UE-Ucraina privind biometanul, hidrogenul și alte gaze sintetice a fost semnat la 2 februarie 2023.
Comisia și Agenția de Aprovizionare a Euratom (ESA) au continuat să urmărească obiectivul diversificării aprovizionării în ceea ce privește combustibilul nuclear, serviciile conexe legate de ciclul combustibilului nuclear și părțile de rezervă. În 2023 și 2024, în UE au apărut două noi reactoare nucleare REP, care vor putea genera energie electrică fără emisii de dioxid de carbon pentru a acoperi consumul a 6 milioane de locuințe. În plus, în luna februarie a acestui an, Comisia a lansat Alianța industrială europeană pentru reactoarele modulare mici (SMR), reunind aproximativ 300 de membri, cu scopul de a facilita implementarea primelor proiecte SMR în Europa până la începutul anilor 2030. În plus, Programul pentru cercetare și formare al Euratom sprijină două proiecte care contribuie la dezvoltarea și implementarea rapidă și sigură a unei soluții europene de combustibil pentru așa-numitul reactor energetic apă-apă (VVER) pentru a facilita diversificarea față de combustibilii ruși și pentru a promova siguranța aprovizionării cu combustibil nuclear.
De la începutul invaziei pe scară largă de către Rusia, sprijinirea Ucrainei a fost o prioritate absolută pentru Uniunea Europeană, iar Comisia și-a continuat sprijinul de neclintit pentru sectorul energetic al Ucrainei pentru a asigura funcționarea acesteia, în pofida atacurilor continue asupra infrastructurii. Până la 31 iulie 2024, peste 40 % din totalul donațiilor statelor membre au fost dedicate sectorului energetic. Au fost trimise peste 8 189 generatoare de energie electrică și 3 348 transformatoare, împreună cu milioane de echipamente energetice, contribuția totală a mecanismului de protecție civilă al Uniunii fiind estimată la peste 900 de milioane EUR.
Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina (UESF), care a fost instituit sub auspiciile Comisiei și este gestionat de Secretariatul Comunității Energiei, s-a impus ca un instrument-cheie de sprijin pentru achiziționarea de echipamente energetice și a mobilizat peste 500 de milioane EUR până în august 2024. Mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde EUR, susținut de Planul pentru Ucraina, va oferi o finanțare coerentă pentru a sprijini redresarea Ucrainei și pentru a consolida creșterea economică durabilă până în 2027. În 2022, sincronizarea rețelelor ucrainene și moldovene cu rețeaua continentală europeană a stabilizat sistemul de energie electrică al Ucrainei în primele luni ale războiului. În prezent, acest lucru facilitează colaborarea strânsă cu ENTSO-E pentru a asigura și a spori capacitatea pentru schimburile de energie electrică, stabilită în prezent la 1,7 GW pentru comerțul comercial. De asemenea, a permis Ucrainei să utilizeze importurile de urgență, în special în urma atacurilor recente asupra infrastructurii sale energetice. În general, se realizează o coordonare strânsă în ceea ce privește exporturile de energie electrică și refacerea cu partenerii (în special SUA) pentru a asigura o producție suficientă pentru iarna următoare. Cu un grant din partea UE în valoare de 96 de milioane EUR și cu contribuții din partea statelor membre și a donatorilor privați prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, se preconizează că va restabili capacitatea pentru 2,7 GW. Planul național ucrainean privind energia și clima va fi un document strategic esențial pentru transformarea sectoarelor energetice și economice ale Ucrainei, pentru alinierea acesteia la standardele UE și pentru sprijinirea aderării la UE.
De asemenea, în 2023, UE a furnizat Balcanilor de Vest un pachet de sprijin în domeniul energiei în valoare de 1 miliard EUR pentru a ajuta regiunea să facă față crizei energetice.
2.4.Competitivitatea și sectorul energiei curate
Tranziția către o energie curată este esențială pentru o energie sigură, competitivă și la prețuri accesibile pentru întreprinderi și cetățeni, pentru menținerea industriei și a locurilor de muncă în Europa și pentru securitatea economică a Europei. Deși măsurile de politică au redus semnificativ prețurile la energie de la nivelurile de vârf din 2022, prețurile cu amănuntul ale energiei electrice din UE sunt în continuare de 2-3 ori mai mari decât în SUA (2021-2023), în timp ce, din punct de vedere istoric, acestea au fost de 1,5-2 ori mai mari decât prețurile din SUA. Prețurile gazelor sunt de 3-6 ori mai mari decât cele din SUA, în timp ce, din punct de vedere istoric, au fost de 2-3 ori mai mari.
Decalajul important al prețurilor energiei industriale din UE în raport cu țări precum SUA și China pune la încercare competitivitatea Europei, în special pentru industriile mari consumatoare de energie, și riscă să crească dependențele critice. Pentru a oferi cetățenilor și întreprinderilor noastre energie la prețuri accesibile, este extrem de important să se accelereze introducerea unei energii curate competitive. UE a acționat pentru a reduce din punct de vedere structural prețurile la energie, printre altele prin intermediul unei mai bune integrări a pieței, al investițiilor în interconexiunile transfrontaliere și al recentei reforme a organizării pieței energiei electrice (DEM), care reprezintă un pas fundamental pentru accelerarea implementării și integrării unei cantități mai mari de energie din surse regenerabile în sistemul energetic, pentru promovarea stabilității, previzibilității și accesibilității prețurilor la energie, contribuind astfel la competitivitatea industriei UE.
Competitivitatea va continua să fie un obiectiv-cheie în anii următori, Consiliul European solicitând un nou Pact european privind competitivitatea. În orientările sale politice, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat un nou Pact pentru o industrie curată pentru a combina decarbonizarea și competitivitatea. Accentul său deplin va fi pus pe sprijinirea și crearea condițiilor adecvate pentru ca întreprinderile să prospere în Europa, inclusiv prin simplificarea mediului de reglementare, reducerea costurilor energiei, investiții în tehnologii curate și asigurarea accesului la aprovizionare cu energie și materii prime ieftine, durabile și sigure. Raportul lui Mario Draghi privind competitivitatea și raportul lui Enrico Letta privind „Capacitarea pieței unice pentru a asigura un viitor durabil și prosperitate pentru toți cetățenii UE” au subliniat, de asemenea, printre altele, necesitatea de a consolida dimensiunea pieței unice a energiei și importanța investițiilor în rețelele de infrastructură ale Europei, consolidarea interconexiunilor transfrontaliere, modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și extinderea opțiunilor de aprovizionare cu energie pentru industrie.
Pe baza examinării obligațiilor de planificare, raportare și monitorizare în temeiul legislației UE privind energia și clima, Comisia a identificat mai multe acțiuni-cheie în planurile de raționalizare pentru a identifica noi măsuri de reducere a sarcinilor de raportare, inclusiv abrogarea obligațiilor de raportare privind stocurile petroliere, revizuirea legislației privind siguranța furnizării de gaze și a legislației terțiare în temeiul legislației privind piața internă a gazelor și energiei electrice și al Regulamentului privind integritatea și transparența pieței angro de energie. Aceste acțiuni sunt completate de mai multe măsuri de sprijin pentru a facilita conformitatea. Planurile de raționalizare au constatat, de asemenea, că eventuala revizuire a regulamentului privind guvernanța reprezintă un mijloc de continuare a îmbunătățirii eficienței.
Contextul geopolitic actual a sporit importanța rezilienței și a securității în industria zero net, a cărei relevanță economică crește, de asemenea, brusc odată cu creșterea bruscă a pieței mondiale a tehnologiilor esențiale, fabricate în masă și care contribuie la obiectivul zero emisii nete, urmând să se tripleze până în 2030, cu o valoare anuală de aproximativ 600 de miliarde EUR. Producătorii europeni se confruntă cu o concurență intensă pe aceste piețe mondiale în creștere. Tehnologiile energetice reprezintă unul dintre cele zece domenii tehnologice critice pentru securitatea economică a UE
.
Prin Regulamentul privind industria zero net (NZIA) și prin Actul privind materiile prime critice, UE a luat măsuri pentru a consolida competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare ale producătorilor săi de tehnologii energetice curate. Reziliența viitoarelor sisteme energetice va fi măsurată printr-un acces sigur la tehnologiile care vor alimenta aceste sisteme - turbine eoliene, electrolizoare, baterii, energie solară fotovoltaică, pompe de căldură, tehnologii de rețea și altele. NZIA va ajuta UE să își diversifice sursele de aprovizionare cu tehnologii curate și să construiască o capacitate internă puternică de producție de tehnologii curate, sporind competitivitatea pe măsură ce încercăm să atingem neutralitatea climatică până în 2050. Începând din 2022, Fondul pentru inovare sprijină introducerea producției de tehnologii curate cu un pachet bugetar specific în cererile sale anuale de propuneri. Tehnologiile energetice curate sprijinite deja de Fondul pentru inovare sunt menite să asigure o creștere substanțială a capacității în producția de energie solară și de baterii, precum și în electrolizoare. Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) contribuie la dezvoltarea și producția de tehnologii curate avansate în UE, reducând dependențele strategice și consolidând inovarea europeană în domeniul unor astfel de tehnologii critice.
Pe măsură ce UE avansează către un viitor zero net, va fi important să se abordeze dependențele emergente de materiile critice și de combustibilii nucleari, pentru a permite tranziția energetică și a asigura securitatea economică a UE.
Parteneriatele strategice privind lanțurile valorice durabile ale materiilor prime pe care UE le încheie cu țări terțe fac parte integrantă din dimensiunea externă a Actului privind materiile prime critice pentru a asigura și a diversifica aprovizionarea UE cu materii prime critice, asigurând în același timp valoare adăugată locală în țările partenere. Până în prezent, UE a semnat 14 parteneriate strategice
. În ultimul an, diversificarea lanțurilor globale de aprovizionare cu materii prime critice a avansat și mai mult prin șapte parteneriate nou stabilite, reciproc avantajoase, inclusiv cu țări partenere vitale în domeniul energiei, cum ar fi Norvegia, Australia sau Serbia
. Grupul convocat al ONU privind mineralele critice pentru tranziția energetică, lansat în aprilie 2024 și coprezidat de serviciile Comisiei, va reuni guverne și alte părți interesate active în industriile extractive pentru a aborda aspecte legate de drepturile omului, echitate, transparență, investiții, durabilitate și drepturile omului în lanțurile de aprovizionare cu minerale critice, pentru a se asigura că cererea tot mai mare de minerale critice nu va exacerba tensiunile geopolitice, ci va promova o tranziție energetică justă și echilibrată.
În tranziția către o economie mai ecologică, competențele reprezintă un factor important pentru competitivitatea și inovarea în Europa, deoarece trecerea la tehnologii energetice curate necesită o forță de muncă cu competențe suplimentare în comparație cu sectoarele energetice tradiționale. În temeiul Regulamentului privind industria zero net, academiile europene pentru industria zero net fie sunt deja lansate, fie sunt în curs de înființare pentru a aborda această problemă prin dezvoltarea de conținut educațional în statele membre în sectoare precum energia solară, hidrogenul și bateriile, cu alte academii de materii prime și energie eoliană care vor urma în viitor. Academiile se bazează pe inițiative anterioare, cum ar fi Planul de cooperare sectorială în materie de competențe și Pactul UE privind competențele, cu cele trei parteneriate la scară largă pentru competențe în ecosistemul energiei din surse regenerabile. Asigurarea dobândirii de către lucrători a competențelor necesare ar permite valorificarea întregului potențial de ocupare a forței de muncă al obiectivelor REPowerEU, care se estimează că vor crea peste 3,5 milioane de locuri de muncă până în 2030.
3.BILANȚUL PROGRESELOR ÎNREGISTRATE ÎN DIRECȚIA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR ȘI AMBIȚIEI POLITICILOR ÎN DOMENIUL ENERGIEI ȘI AL CLIMEI PENTRU 2030
3.1.Decarbonizarea
În 2022, emisiile interne nete de GES, inclusiv exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) și excluzând emisiile generate de transportul internațional, au scăzut cu 2,5 % față de 2021. Acest lucru se traduce printr-o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 32,5 % față de anul de referință 1990. În aceeași perioadă, a existat o scădere minoră a absorbțiilor nete de GES raportate din LULUCF, de 4 milioane de tone de CO2 echivalent în comparație cu 2021.
Pentru emisiile care fac obiectul ETS, datele raportate de statele membre ale UE până la 2 aprilie 2024 indică o scădere cu 15,5 % a emisiilor în 2023, comparativ cu nivelurile din 2022. Odată cu această evoluție, emisiile ETS se situează în prezent cu aproximativ 47 % sub nivelurile din 2005 și sunt pe cale să atingă obiectivul de -62 % stabilit pentru 2030.
Cu toate acestea, se preconizează că previziunile privind emisiile de GES la nivelul întregii economii, prezentate recent de statele membre, vor prezenta un anumit decalaj față de nivelul de ambiție al UE în materie de climă. Pentru a rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește obiectivul UE de reducere până în 2030 și neutralitatea climatică până în 2050, UE trebuie să accelereze ritmul schimbărilor și să pună mai mult accentul pe domeniile în care reducerile necesare ale emisiilor sunt semnificative (de exemplu, clădiri și transporturi) și să inverseze tendința recentă de scădere a absorbantului net LULUCF. Regulamentul privind refacerea naturii și punerea sa în aplicare sunt vitale pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor LULUCF, care sunt esențiale pentru a elimina emisiile inevitabile din sectoarele în care emisiile sunt greu de redus, precum și pentru a îmbunătăți adaptarea.
Evaluarea proiectelor de PNEC actualizate din decembrie 2023 arată că statele membre au făcut un pas în direcția cea bună, dar acest lucru nu este încă suficient pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. Proiectele de PNEC actualizate conduc la reduceri ale emisiilor de GES cu -51 %, un decalaj de 4 puncte procentuale. Acest lucru se reflectă, de asemenea, în lacunele în ceea ce privește obiectivele pentru 2030 privind partajarea eforturilor și exploatarea terenurilor și silvicultura, ceea ce demonstrează necesitatea unor măsuri și a unei puneri în aplicare mai solide în planurile naționale finale privind energia și clima pentru a se menține pe drumul cel bun către 2030. Mai mult, doar câteva state membre au inclus în proiectele lor de PNEC actualizate planuri detaliate care să ia în considerare adaptarea la schimbările climatice în contextul rezilienței sistemelor lor energetice.
În 2022, UE a atins o pondere de 23,0 % a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, ceea ce reprezintă o creștere de 1,1 puncte procentuale față de 2021 (21,9 %). În contextul traiectoriei către 2030, ponderea din 2022 se situează ușor peste ponderea traiectoriei intermediare obligatorii de 22,2 % pentru 2022, pe baza obiectivului anterior de 32 % pentru 2030.
În medie, ponderea globală a energiei din surse regenerabile a crescut cu 0,7 puncte procentuale anual în ultimii 10 ani. Progresele au fost deosebit de importante în sectorul energiei electrice, cu o creștere a ponderii surselor regenerabile de energie de la 25,1 % în 2012 la 41,2 % în 2022. Progresele înregistrate în ceea ce privește încălzirea și răcirea (de la 18,6 % la 24,9 %) și transporturile (de la 5,8 % la 9,6 %) au fost mai modeste. Atingerea noului obiectiv al UE pentru 2030 de 42,5 % (și cu atât mai mult obiectivul ambițios de 45 %) va necesita o creștere mult mai rapidă în următorii ani. Evaluarea de către Comisie a proiectelor de PNEC actualizate a identificat un decalaj al nivelului de ambiție în ceea ce privește consumul de energie din surse regenerabile până în 2030, contribuțiile fiind cu 3-4 puncte procentuale mai mici decât obiectivul obligatoriu revizuit al UE de 42,5 %.
Ponderile energiei din surse regenerabile în 2022 continuă să varieze foarte mult de la un stat membru la altul, reflectând diferitele puncte de plecare și obiective naționale stabilite pentru fiecare stat membru în Directiva inițială privind energia din surse regenerabile și contribuțiile naționale stabilite în planurile naționale privind energia și clima. Suedia a atins cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în 2022 (66 %), urmată de Finlanda (47,9 %), Letonia (43,3 %) și Danemarca (41,6 %). Cu cote mai mici de 14 %, Belgia, Irlanda, Luxemburg și Malta au avut cele mai scăzute ponderi.
Având în vedere atât consumul la nivel național, cât și transferurile statistice notificate în prezent, trei state membre au avut în 2022 o pondere încă sub obiectivul lor obligatoriu pentru 2020 privind energia din surse regenerabile în temeiul Directivei inițiale privind energia din surse regenerabile: Franța (cu 2,7 puncte procentuale mai mică decât obiectivul pentru 2020), Irlanda (2 pp) și Austria (0,2 puncte procentuale). În consecință, aceste state membre vor trebui să ia, în termen de un an, măsuri suplimentare pentru a elimina decalajul în cursul anului următor. În plus, mai multe state membre nu și-au atins punctul de referință pentru anul 2022. Se așteaptă ca statele membre respective să explice în următorul lor raport integrat privind progresele înregistrate modul în care intenționează să elimine decalajul.
În prezent, Comisia organizează a doua cerere de propuneri în cadrul mecanismului UE de finanțare a energiei din surse regenerabile. Luxemburgul va participa din nou în calitate de țară contribuitoare, reinvestind cele 12,5 milioane EUR neplătite din angajamentul său anterior și adăugând încă 40 de milioane EUR la mecanism. Țările-gazdă sunt Finlanda, care va găzdui proiecte de energie solară fotovoltaică, și Estonia, care va găzdui proiecte de energie eoliană onshore.
Începând din 2021, MIE pentru energie are o componentă specifică pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile (CB-RES). În 2023, Comisia a organizat două cereri de propuneri pentru a actualiza lista OC privind SRE și pentru a cofinanța lucrări și studii. Evaluarea acestor cereri de propuneri este încă în desfășurare, dar numărul tot mai mare de candidaturi indică o creștere a gradului de utilizare a programului.
În sectorul transporturilor, regulamentele ReFuelEU în domeniul aviației și FuelEU în domeniul maritim au fost adoptate la sfârșitul anului 2023, care vor înlocui combustibilii fosili cu combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și vor decarboniza aceste două sectoare de transport greu de decarbonizat. De asemenea, Comisia a lansat în 2022 Alianța industrială pentru lanțul valoric al combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, care este o inițiativă nouă dedicată promovării producției și aprovizionării cu combustibili pentru care piețele se află într-un stadiu incipient de maturitate și care necesită investiții substanțiale pentru a atinge obiectivele începând cu 2030.
Revizuirea convenită a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane include un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de atingere a neutralității energetice a sectorului până în 2045, cu obiective intermediare.
În mai 2024, a fost adoptat noul Regulament privind metanul, care introduce noi cerințe privind măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan în sectorul energetic.
Eficiența energetică
UE a îndeplinit obiectivele de eficiență energetică pentru 2020, atât în ceea ce privește consumul de energie primară, cât și consumul final de energie. După o redresare considerabilă în 2021, pe măsură ce economia europeană a ieșit din măsurile de izolare, în 2022 UE a reușit să prezinte o scădere sistemică a consumului său de energie, în concordanță cu tendința descendentă din ultimii 15 ani, reflectând, de asemenea, efortul colectiv al UE de a reduce cererea de energie în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În 2022, consumul de energie primară în UE a atins 1 257 milioane de tone echivalent petrol (Mtep), ceea ce reprezintă o scădere de 4,1 % față de 2021, apropiindu-se de noul obiectiv de 992,5 Mtep pentru 2030, decalajul reducându-se la 26,7 % față de obiectivul pentru 2030.
Consumul final de energie a atins 940 Mtep în 2022, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,8 % față de 2021. În 2022, consumul final de energie a fost cu 23,3 % mai mic decât noul obiectiv pentru 2030 (763 Mtep). Eforturile în materie de eficiență energetică vor necesita o intensificare suplimentară pentru a atinge obiectivul de reducere cu 11,7 % a consumului final de energie până în 2030, întrucât evaluarea Comisiei la nivelul UE din 2023 a proiectelor de PNEC actualizate a identificat o reducere de numai 5,8 % în comparație cu previziunile pentru 2030. În 2022, consumul final de energie a scăzut cu 19,6 Mtep (-7,5 %) în sectorul construcțiilor rezidențiale din UE și cu 8,7 Mtep (-6,7 %) în sectorul serviciilor, comparativ cu nivelurile din 2021. Cu toate acestea, scăderea este cauzată în mare parte de o iarnă mai blândă și de o reducere a consumului, mai degrabă decât de o îmbunătățire a performanței clădirii în sine, ceea ce indică faptul că se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiilor naționale de renovare pe termen lung. În practică, ratele de renovare și electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile rămân prea scăzute, iar măsurile naționale sunt insuficiente pentru a ajunge la un parc imobiliar decarbonizat până în 2050, pentru care o punere în aplicare rapidă a directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor va fi absolut esențială.
În ceea ce privește economiile de energie realizate în 2021 prin punerea în aplicare a schemelor de obligații în materie de eficiență energetică, a măsurilor de politică alternative sau a ambelor, diferite state membre au raportat că economiile reprezintă mai puțin de 60 % din economiile necesare, care vor trebui compensate în anii rămași până în 2030.
Proiectarea ecologică și etichetarea energetică sunt instrumente de politică esențiale suplimentare care stimulează eficiența energetică în UE. Se estimează că aproximativ 50 de regulamente care acoperă 30 de grupe de produse vor economisi anual 1,418 TWh energie primară și 139 Mt echivalent CO2 în 2030, precum și 157 miliarde EUR pentru clienți. Aceasta corespunde aproximativ consumului de energie al Spaniei în 2022. Noul Regulament privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile [Regulamentul (UE) 2024/1781] extinde domeniul de aplicare posibil dincolo de produsele cu impact energetic și permite introducerea unor noi cerințe axate pe utilizarea eficientă a resurselor, circularitate și durabilitate.
Cu toate acestea, au apărut preocupări cu privire la conformitatea produselor cu impact energetic cu cerințele. Pentru a asigura beneficiile energetice, de mediu și financiare ale politicii, pentru a asigura condiții de concurență echitabile în rândul operatorilor economici și pentru a proteja consumatorii, va fi esențial să se continue și să se intensifice eforturile în direcția unei mai bune conformități, atât pentru produsele cu impact energetic fabricate în UE, cât și pentru importuri, în colaborare cu statele membre și în conformitate cu apelul din raportul Letta de a consolida asigurarea respectării legislației pentru a susține integritatea pieței unice.
Revizuirea convenită a Directivei UE privind emisiile industriale sprijină mai bine instalațiile industriale din UE să devină, printre altele, mai eficiente din punct de vedere energetic, contribuind astfel la abordarea triplei crize planetare.
Securitate energetică
După doi ani foarte dificili în 2022 și 2023, 2024 a fost, până în prezent, un an de stabilizare pentru sistemul energetic al UE. Securitatea aprovizionării în sectorul gazelor a crescut substanțial, iar elementele fundamentale ale pieței sunt în prezent mult mai stabile. Acest lucru se datorează în special reducerii cererii și punerii în aplicare în continuare a planului REPowerEU, care a permis UE să își reducă dependența de combustibilii fosili din Rusia. UE a traversat iarna trecută fără întreruperi majore ale aprovizionării, în pofida întreruperilor conectorului baltic dintre Finlanda și Estonia și a turbulențelor geopolitice din Orientul Mijlociu.
Îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze a UE se reflectă, de asemenea, în decizia mai multor state membre (Estonia, Finlanda, Suedia și Danemarca) de a-și reduce nivelurile de criză. În prezent, opt state membre sunt încă în alertă timpurie, iar unul în nivelul de alertă. Pe baza lecțiilor învățate și a unui cadru consolidat privind securitatea aprovizionării, UE este bine pregătită pentru iarna următoare și pentru încheierea acordului privind tranzitul gazelor dintre Rusia și Ucraina.
Comisia colaborează îndeaproape cu partenerii săi strategici, în special cu membrii AIE, în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze la nivel internațional. În toamna anului 2023 a început un proiect-pilot pentru îmbunătățirea comunicării privind aspectele legate de securitatea gazelor în cadrul grupului, cu scopul de a construi o înțelegere comună a problemelor și a efectelor acestora asupra partenerilor. Comisia monitorizează și discută în mod activ comportamentele de piață ale diferiților actori de pe piețele GNL din UE și de la nivel mondial.
Comunicarea Comisiei din martie 2024 privind gestionarea riscurilor climatice evidențiază riscurile sporite pentru securitatea energetică, în special perturbarea energiei electrice din cauza căldurii, a incendiilor forestiere, a secetelor și a inundațiilor care afectează cererea în perioadele de vârf și care afectează producția, stocarea, transportul și distribuția
. Planificarea riscurilor climatice trebuie consolidată în cadrul sectorului energetic.
Chiar dacă unele evenimente locale, din cauza condițiilor meteorologice extreme (de exemplu, furtuni de iarnă) sau a unor defecțiuni ale unor elemente de infrastructură, au dus la perturbări în unele regiuni, în ultimul an nu au fost observate incidente majore legate de energia electrică sau probleme de adecvare care să amenințe securitatea aprovizionării cu energie electrică la nivelul UE. Datorită unei bune cooperări și coordonări între toate părțile interesate din întreaga UE, aceste evenimente locale nu s-au propagat. Creșterea capacităților de energie din surse regenerabile contribuie la asigurarea producției de energie electrică la nivel local și a securității aprovizionării prin reducerea importurilor de combustibili fosili în UE. În același timp, disponibilitatea energiei nucleare a fost bună până în prezent și același lucru se poate spune și în ceea ce privește energia hidroelectrică. Evaluarea riscurilor pentru perioada de iarnă este în curs de desfășurare.
În sectorul energetic, volumul incidentelor de securitate cibernetică a rămas stabil, fără evenimente notabile sau incidente cu impact semnificativ raportate în ultimul an. În ceea ce privește infrastructura, legătura prin cablu de transport de energie electrică Estlink 2 dintre Finlanda și Estonia a fost deconectată de la rețea la 26 ianuarie din cauza unei defecțiuni. Se preconizează că acest cablul va fi reparat până la jumătatea lunii septembrie. Recent adoptata Directivă NIS 2 și Directiva privind reziliența entităților critice vor contribui la creșterea rezilienței infrastructurii energetice. În plus, Comisia a analizat rapoartele testelor de rezistență în sectorul energetic efectuate de statele membre și a propus acțiuni subsecvente statelor membre, care vor decide cu privire la calea de urmat.
Pentru a consolida reziliența și protecția infrastructurii maritime critice, inclusiv, printre altele, a conductelor submarine, împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, Comisia a revizuit Strategia UE în materie de securitate maritimă și planul său de acțiune în octombrie 2023.
Având în vedere importanța societală și economică semnificativă a securității energetice, energia este prioritizată în mod explicit și în contextul Strategiei comune a Comisiei/Înaltului Reprezentant pentru Securitate Economică. Începând din iunie 2023, atât reziliența lanțurilor de aprovizionare, cât și securitatea fizică și cibernetică a infrastructurii critice au fost prioritizate într-o astfel de strategie.
3.4. Piețele energiei, inclusiv sărăcia energetică
În ultimii ani, Comisia a condus reforme semnificative și ample ale organizării pieței europene a energiei, sub forma recentei reforme a organizării pieței energiei electrice (DEM), a pachetului privind decarbonizarea piețelor de hidrogen și gaze și a reformei Regulamentului privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT). Toate pachetele legislative recente vor necesita revizuiri ample ale legislației terțiare pentru a declanșa modificările necesare pe teren. În ceea ce privește gazele naturale, acestea se referă la domeniile de alocare a capacităților, de gestionare a congestiilor și de tarifare. În ceea ce privește energia electrică, este în curs de elaborare o nouă legislație terțiară privind răspunsul părții de consum pe piețele angro de energie electrică și utilizarea soluțiilor de flexibilitate de către operatorii de rețea. Pentru a spori și mai mult dezvoltarea flexibilității sistemului energetic și a piețelor energiei electrice, Comisia a colaborat îndeaproape cu statele membre pentru a monitoriza punerea în aplicare a Directivei privind energia electrică, în special a dispozițiilor referitoare la flexibilitatea cererii.
Au fost puse în aplicare mai multe politici-cheie cu scopul de a identifica și de a accelera dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și naționale. Rețeaua europeană a operatorilor de rețele de hidrogen a fost creată pentru a elabora planuri nepărtinitoare și specifice ale UE de dezvoltare a rețelei de hidrogen pe zece ani. Planul de acțiune al UE privind rețeaua și prima listă de proiecte de interes comun și reciproc au fost adoptate, fiind instituite dispoziții accelerate de autorizare prin intermediul regulamentelor de urgență, al cerințelor revizuite privind REDIII și TEN-E.
În ceea ce privește sărăcia energetică, în 2023, 10,6 % din populația UE a declarat că nu este în măsură să își încălzească locuința în mod adecvat. În comparație cu 2022, această pondere a crescut cu 1,3 puncte procentuale
, în contextul crizei energetice și al inflației. Situația a variat de la o țară a UE la alta, promovând măsuri de protecție a gospodăriilor. Noua legislație privind piața energiei va proteja mai bine de debranșare gospodăriile vulnerabile și pe cele afectate de sărăcia energetică. În cazul unei crize a prețurilor gazelor naturale, măsurile de urgență la nivelul UE pot contribui la protejarea consumatorilor prin intervenții asupra plafoanelor prețurilor cu amănuntul. Statele membre pot acționa, de asemenea, pentru a asigura accesul la servicii esențiale și pentru a proteja consumatorii vulnerabili de costurile excesive, abordând în mod direct sărăcia energetică.
Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, care a intrat în vigoare în 2024, va mobiliza venituri în valoare de cel puțin 86,7 miliarde EUR din EU ETS pentru perioada 2026-2032, inclusiv o cofinanțare de 25 % din partea statelor membre, pentru a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică. Fondul va finanța măsuri și investiții pe care statele membre le vor compila în planurile lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice până în iunie 2025 și ar trebui să contribuie la compensarea creșterii preconizate a facturilor la energie ca urmare a introducerii stabilirii prețului carbonului pentru încălzire și transport. Comisia a înființat un grup de experți, în cadrul căruia Comisia și statele membre fac schimb de bune practici și de opinii cu privire la pregătirea fondului. Începând din iunie 2024, Comisia oferă sprijin unui număr de 10 state membre pentru pregătirea planurilor lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.
Cercetarea, inovarea și competitivitatea
Producătorii din UE se confruntă cu o concurență tot mai mare în ceea ce privește tehnologiile care contribuie la obiectivul zero net pe piețele mondiale și interne. În comparație cu 2022, valoarea producției UE de baterii Li-ion și pompe de căldură a crescut cel mai mult în 2023 (aproximativ 30 %), urmată de pile de combustie (18 %), tehnologii de energie oceanică, biocombustibili (etanol) și CUSC (aproape 10 %). În timp ce bateriile Li-ion au cea mai mare valoare de producție din UE în 2023 (21 de miliarde EUR), UE a înregistrat, de asemenea, cel mai mare deficit comercial în ceea ce privește această tehnologie (aproape 19 miliarde EUR). Energia solară fotovoltaică a înregistrat un deficit similar, dar cu o valoare a producției UE mult mai mică (2,1 miliarde EUR). În cazul bateriilor, deficitul comercial a crescut cu 21 % în comparație cu 2022, în timp ce pentru energia solară fotovoltaică a scăzut cu 13 %. În ceea ce privește tehnologiile care contribuie la obiectivul zero net, cu un excedent comercial în 2023, cel mai important a fost energia eoliană (1,7 miliarde EUR), unde importurile au scăzut cu 65 %, iar exporturile au crescut cu 50 % față de anul precedent. Rețelele de încălzire și răcire au înregistrat al doilea cel mai mare excedent (1,3 miliarde EUR), urmat de energia hidroelectrică (0,2 miliarde EUR). În perioada 2021-2023, exporturile UE de rotoare eoliene au deținut cea mai mare pondere în exporturile mondiale de tehnologie (67 %), urmate de tehnologiile termice solare și hidroelectrice cu aproximativ 40 %.
Comisia a revizuit Planul SET în 2023 și l-a inclus în Regulamentul privind industria zero net, consolidând rolul acestuia în punerea în aplicare a pilonului de cercetare, inovare și competitivitate al uniunii energetice și recunoscând contribuția acestuia la capacitatea de producție a UE de tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero net.
Cercetarea și inovarea (C&I) rămân esențiale pentru a asigura competitivitatea viitoare a întreprinderilor din UE în domeniul tehnologiilor industriale de vârf care contribuie la obiectivul zero net. În acest context, punerea în aplicare în continuare a Planului de acțiune al UE din 2022 privind digitalizarea sistemului energetic a contribuit la stimularea inovării digitale în UE, de exemplu prin dezvoltarea unei jumătăți digitale a rețelei de energie electrică a UE și prin definirea unor indicatori ai rețelelor inteligente pentru a promova o adoptare mai rapidă a tehnologiilor de rețea inteligente și inovatoare.
Pentru a reduce decalajul dintre cercetare și inovare (C&I) și pătrunderea pe piață în sectoarele tehnologiilor curate noi sau aflate în stadiu incipient, Comisia va continua să sprijine C&I, în strânsă colaborare cu statele membre, prin intermediul Planului strategic privind tehnologiile energetice (SET) și al grupurilor sale de lucru pentru punerea în aplicare, pentru a defini agende comune de cercetare și inovare în sectoare strategice, precum cel privind tehnologiile solare, publicat recent. De asemenea, este esențial să se promoveze parteneriatele cu industria și cu sectoarele transporturilor pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pentru a accelera adoptarea pe piață a rezultatelor C&I și pentru a consolida baza de producție a UE, de exemplu prin dezvoltarea unor legături puternice între platformele europene pentru tehnologie și inovare și alianțele industriale (Alianța europeană pentru baterii, Alianța europeană pentru hidrogen curat și Alianța industriei energiei solare fotovoltaice), pentru a promova dezvoltarea unor proiecte de investiții viabile și a capacității de producție în domeniul tehnologiilor energetice curate în UE și pentru a aborda barierele de piață, de reglementare, de infrastructură și tehnologice din calea implementării lor pe scară largă. Fondul pentru inovare, cu un buget estimat de aproximativ 40 de miliarde EUR până în 2030 din vânzarea certificatelor EU ETS, joacă un rol esențial în acest sens. Dialogurile privind tranziția curată2 cu industria și partenerii sociali au contribuit la consolidarea și sprijinirea punerii în aplicare a Pactului verde european, contribuind la o abordare industrială consolidată.
Beneficii conexe ale tranziției energetice
Dincolo de decarbonizare, creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie necombustibile contribuie la reducerea poluării în conformitate cu obiectivele stabilite în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, de exemplu prin combaterea poluării aerului și prin reducerea deceselor premature asociate și a impactului asupra ecosistemului. Astfel, măsurile ambițioase vor ajuta statele membre să atingă obiectivele legate de aerul curat, inclusiv standardele mai ambițioase de calitate a aerului din Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător. Evaluările (în curs) ale Regulamentului privind guvernanța și ale Directivei 2016/2284 privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor reprezintă o oportunitate de a raționaliza și mai mult legăturile dintre politica privind energia și clima și politica privind aerul curat.
4.CONCLUZII
În ultimii ani, UE s-a dovedit a fi la înălțimea angajamentelor sale, prin luarea de măsuri ferme pentru a-și asigura securitatea, prin realizarea de progrese în tranziția către o energie curată și prin solidaritatea de neclintit cu Ucraina. Aceasta a acționat în mod unitar pentru a atinge obiectivele planului REPowerEU, în vederea construirii unui sistem energetic mai sigur și mai decarbonizat pentru toți europenii.
Un astfel de obiectiv este departe de a fi ușor de realizat, în special având în vedere evoluția rapidă a contextului geopolitic și crizele fără precedent cu care se confruntă UE. Cu toate acestea, astfel cum reiese din datele prezentate în prezentul raport, acțiunea concertată și promptă la nivelul statelor membre, al UE și al cetățenilor a evitat cele mai grave efecte ale crizei energetice prin economisirea energiei, diversificarea surselor noastre de aprovizionare și luarea de măsuri pentru a aborda factorii determinanți ai deficiențelor structurale ale UE prin consolidarea măsurilor în direcția neutralității climatice și a unei uniuni energetice veritabile, axată pe intensificarea energiei curate.
Într-o lume din ce în ce mai divizată din punct de vedere geopolitic, importanța aspectelor legate de securitatea aprovizionării, securitatea energetică și reziliență, combinată cu impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra pregătirii în sectorul energetic, au ieșit în evidență, cum ar fi provocarea la adresa competitivității industriei UE, a transportului și a aprovizionării cu materii prime critice. În acest sens, UE a acționat rapid prin consolidarea parteneriatelor sale internaționale și prin adoptarea NZIA și a Legii privind materiile prime critice, dar și prin invitarea unor reflecții strategice ale lui Mario Draghi și Enrico Letta.
Sprijinindu-se pe o fundație solidă, realizată printr-un proces neîntrerupt de cooperare și solidaritate, UE este bine pregătită să facă față schimbărilor profunde și provocărilor viitoare.
Cu toate acestea, provocările noi și emergente, cum ar fi decalajul în materie de ambiție în ceea ce privește sursele regenerabile de energie și obiectivele de eficiență energetică, creșterea sărăciei energetice, diferența de preț la energie în comparație cu alți concurenți de la nivel mondial și riscul unor noi dependențe strategice critice necesită în următorii ani un răspuns politic decisiv și o schimbare radicală a eforturilor atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, printr-o mai bună coordonare, integrare a pieței și acțiune comună.
Prezentarea de către statele membre a planurilor lor naționale finale actualizate privind energia și clima (PNEC) reprezintă un jalon esențial în această privință, deoarece ambele vor trebui să se ridice la înălțimea nivelului de ambiție al obiectivelor UE pentru 2030 și să accelereze și mai mult punerea în aplicare în vederea atingerii acestor obiective și, prin urmare, se află în centrul strategiei UE și a statelor membre de realizare a obiectivelor uniunii energetice. În contextul unei atenții sporite acordate punerii în aplicare a legislației UE privind clima și energia, toate statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a asigura un nivel suficient de ambiție și pentru a se asigura că Uniunea Europeană se află pe drumul cel bun către îndeplinirea obiectivelor sale colective în materie de energie și climă pentru 2030. Comisia îndeamnă celelalte state membre să își prezinte planurile fără întârziere pentru a permite o evaluare rapidă și cuprinzătoare la nivelul UE, dovedind în același timp o rampă de lansare solidă pentru a aborda blocajele, a discuta cele mai bune practici, a îmbunătăți coordonarea regională și a permite o realizare rapidă și flexibilă a obiectivelor noastre pentru 2030.