COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.1.2024

COM(2024) 49 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Evaluare ex post a programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare „Orizont 2020”

{SEC(2024) 52 final} - {SWD(2024) 29 final} - {SWD(2024) 30 final}

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Evaluare ex post a programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare „Orizont 2020”

1.Introducere

Începând din 1984, Europa a investit în proiecte de cercetare și inovare (C&I) pentru a-și asigura un avantaj competitiv, reziliență și independența tehnologică. Orizont 2020, al optulea program-cadru al UE pentru C&I, a contribuit semnificativ la stimularea acestor investiții pe termen lung. Programul a acoperit perioada 2014-2020 și a beneficiat de un buget de 75,6 miliarde EUR.

Scopul prezentului raport este de a prezenta constatările evaluării finale 1 a programului Orizont 2020, pe baza evaluării intermediare din 2017.

Principala misiune a programului Orizont 2020 a fost de a stimula creșterea economică și de a crea locuri de muncă prin asocierea cercetării cu inovarea, promovarea excelenței științifice și a poziției de lider a industriei europene, precum și prin abordarea provocărilor societale. Programul a suscitat un interes uriaș, în decurs de șapte ani fiind înregistrate peste 1 milion de cereri individuale din 177 de țări. Prin acest program au fost finanțate aproape 35 000 de proiecte în care au fost implicate 40 000 de organizații. Având în vedere această acoperire extinsă, ar fi fost nevoie de o sumă suplimentară de 159 de miliarde EUR pentru a finanța toate propunerile de înaltă calitate prezentate.

Prezenta evaluare analizează impactul și eficiența programului Orizont 2020, coerența acestuia cu alte inițiative, relevanța în abordarea nevoilor societății și valoarea adăugată globală pe care o aduce Uniunii Europene.

Evaluarea se bazează pe un număr mare de dovezi, inclusiv:

(I)peste 1 000 de interviuri cu beneficiari ai programului, autoritățile naționale și organismele de implementare;

(II)un sondaj la care au participat atât solicitanții care au primit finanțare, cât și cei respinși;

(III)o combinație de metode de evaluare cantitativă și calitativă;

(IV)o consultare a părților interesate în cadrul căreia au fost furnizate 1 818 răspunsuri.

2.Ce impact a avut programul?

În concordanță cu obiectivele sale fundamentale, Orizont 2020 a avut un rol esențial în promovarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare. Programul a jucat un rol-cheie în mobilizarea de fonduri suplimentare pentru C&I și a avut o contribuție semnificativă la obiectivul UE de a investi 3 % din produsul intern brut (PIB) în cercetare și dezvoltare (C&D) până în 2020. Cu toate acestea, investițiile din cadrul programului Orizont 2020 au reprezentat doar 10 % din cheltuielile publice pentru C&D în UE, cea mai mare parte a finanțării provenind de la statele membre și de la organismele regionale. Până la sfârșitul anului 2020, investițiile UE în cercetare și dezvoltare au crescut la 2,32 % din PIB, o creștere de 15 % de la lansarea programului (2,02 %).

De asemenea, programul a sprijinit alte politici ale UE și a avut un rol esențial în dezvoltarea și funcționarea Spațiului european de cercetare (SEC). Și-a demonstrat relevanța în abordarea nevoilor societății, dând dovadă de agilitate și flexibilitate în ceea ce privește răspunsul la situații de urgență precum epidemia de Ebola sau de COVID-19. Orizont 2020 a avut o importanță crucială în producerea unor cunoștințe științifice influente, în special în orientarea acțiunilor globale de combatere a schimbărilor climatice. Evaluarea subliniază că, pentru a obține rezultatele dorite, este esențial ca aceste acțiuni în materie de cercetare și inovare să fie sprijinite pe parcursul programelor-cadru ulterioare. Trebuie menționat faptul că 41 % din proiectele derulate în cadrul programului Orizont 2020 erau în desfășurare la momentul evaluării finale, ceea ce indică faptul că programul continuă să producă efecte și rezultate.

Evaluarea intermediară din 2017 a indicat necesitatea unor îmbunătățiri pentru ultima jumătate a programului, inclusiv inițiative de promovare a științei deschise, de consolidare a cooperării internaționale și de simplificare a punerii în aplicare a programului. Evaluarea intermediară a propus, de asemenea, mai multe noutăți, cum ar fi lansarea unei etape-pilot a unui viitor Consiliu European pentru Inovare în ultimii ani ai programului Orizont 2020 și introducerea misiunilor UE în cadrul următorului program, Orizont Europa (2021-2027).

2.1    Impactul științific

Programul Orizont 2020 a fost conceput strategic pentru a consolida baza științifică și tehnologică a Europei prin investiții în cunoștințe, competențe și infrastructură. Aceste investiții pe termen lung sunt esențiale pentru dezvoltarea capacității actuale și viitoare a UE de a declanșa schimbări dinamice în ceea ce privește progresul științific și tehnologic, de a reacționa sau de a se adapta la aceste schimbări și la mediul socioeconomic în continuă schimbare.

Orizont 2020 a avut un rol esențial în impulsionarea descoperirilor științifice și în obținerea de progrese în noi domenii ale științei și tehnologiei. Printre principalele exemple se numără: ·dezvoltarea de vaccinuri experimentale personalizate împotriva cancerului, un progres semnificativ în tratamentul cancerului; ·sprijinirea dezvoltării primelor vaccinuri împotriva COVID-19, demonstrând agilitatea și capacitatea de reacție a programului la urgențele sanitare mondiale; ·utilizarea inteligenței artificiale pentru predicția structurii proteinelor, cu implicații profunde în descoperirea de medicamente; ·progrese în ceea ce privește datarea ADN-ului antic, inclusiv descoperirea de dovezi cu privire la primii homo sapiens din Europa; ·descoperiri în domeniul ingineriei chimice, al materialelor compozite (cu aplicații în domeniul tehnologiilor energetice curate) și al mecanicii cuantice; ·captarea primei imagini a unei găuri negre, o realizare monumentală în domeniul astrofizicii, care deschide noi căi pentru studierea celor mai misterioase obiecte din univers. Orizont 2020 a sprijinit 33 de câștigători ai Premiului Nobel, fie înainte, fie după ce au primit premiul, subliniind rolul semnificativ al programului în promovarea excelenței științifice de nivel mondial.

Programul l-a depășit pe cel anterior (PC7) în ceea ce privește rezultatele științifice, fapt demonstrat de numărul mai mare de publicații științifice. La momentul evaluării, beneficiarii raportaseră peste 276 000 de publicații evaluate inter pares, 18 % dintre acestea provenind din proiecte care au beneficiat de granturi acordate de Consiliul European pentru Cercetare (CEC). Se preconizează că acest număr va crește pe măsură ce alte proiecte vor fi finalizate. În special, publicațiile din cadrul programului Orizont 2020 sunt citate de două ori mai mult decât media la nivel mondial, iar 3,9 % dintre acestea se situează printre primele 1 % dintre cele mai citate publicații din lume, depășind performanța principalilor finanțatori internaționali, inclusiv National Science Foundation (Fundația Națională pentru Știință) din SUA.

Orizont 2020 a adus un aport substanțial la descoperirile și progresele științifice în domeniile emergente ale științei și tehnologiei, în special în domeniul științelor medicale, al mecanicii cuantice, al ingineriei chimice și al materialelor compozite. Finanțarea proiectelor C&I transnaționale a condus la colaborări semnificative, care probabil că altfel nu ar fi fost posibile. 26 % din totalul publicațiilor din cadrul programului Orizont 2020 sunt legate de domenii de cercetare noi, cu evoluție rapidă. În cadrul programului Orizont 2020 au fost alocate peste 13 miliarde EUR pentru proiecte relevante în domeniul tehnologiilor digitale emergente, cum ar fi inteligența artificială și informatica cuantică.

De asemenea, programul a avut un impact profund asupra circulației cunoștințelor, 82 % dintre publicațiile din cadrul acestuia fiind puse gratuit la dispoziția publicului în mediul online, demonstrând un angajament ferm față de accesul liber. Această cifră marchează o creștere semnificativă față de procentul de 65 % înregistrat la începutul programului în 2014 și poate fi comparată în mod favorabil cu programele internaționale similare. Tendința de a oferi acces gratuit a influențat decizia a 19 state membre de a adopta politici similare.

Orizont 2020 a avut un rol esențial în diversificarea și consolidarea competențelor și a cunoștințelor cercetătorilor, îmbunătățindu-le, de asemenea, perspectivele de carieră, în special pentru cercetătorii debutanți, cum ar fi bursierii din cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA), titularii de granturi „Starting” și „Consolidator” acordate de CEC, titularii de granturi FET și membrii debutanți ai echipelor sprijinite prin proiectele din cadrul programului „Răspândirea excelenței și extinderea participării”. Sprijinind mobilitatea transsectorială și transnațională pentru aproape 50 000 de cercetători, programul este pe cale să își atingă obiectivele privind mobilitatea cercetătorilor, în principal prin intermediul MSCA. Erasmus+ și acțiunile Marie Skłodowska-Curie au fost exemplare în crearea de sinergii între programele UE, promovând mobilitatea, formarea și dezvoltarea carierei pentru studenți și cercetători.

În plus, programul Orizont 2020 a permis UE să dezvolte și să modernizeze infrastructuri de cercetare la scară largă, atât la nivel european, cât și la nivel mondial. Peste 24 000 de cercetători și organizații au primit acces la aceste infrastructuri, sporind astfel oportunitățile de colaborare și de progres științific. Programul „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” (LEIT) a facilitat accesul la infrastructura tehnologică, cum ar fi centrele europene de inovare digitală și bancurile de încercare pentru inovarea deschisă, permițând întreprinderilor să testeze inovațiile în condiții reale de utilizare. O altă evoluție importantă a fost implementarea infrastructurii comune de cercetare în cadrul foii de parcurs pentru Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare. Acestea sunt realizări notabile, deși evaluarea sugerează că ar putea fi create sinergii mai mari între programele UE, naționale și regionale referitoare la infrastructura de cercetare, în special pentru a asigura durabilitatea operațiunilor derulate în cadrul acestora.

2.2    Impactul societal

Orizont 2020 a consolidat cercetarea și inovarea în scopul abordării principalelor provocări societale, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, securitatea alimentară, energia, transporturile, durabilitatea mediului, acțiunile climatice, societățile favorabile incluziunii și securitatea. Contribuțiile programului la abordarea acestor provocări sunt semnificative nu doar în ceea ce privește sfera de aplicare, ci și ca profunzime, având un impact asupra mai multor aspecte ale societății și a mediului global.

Un exemplu grăitor este rolul crucial al programului Orizont 2020 în îmbunătățirea modului în care înțelegem schimbările climatice. Investițiile din cadrul acestuia, pornind de la bazele puse de PC7, au avut un impact important, 10 % din totalul publicațiilor științifice citate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) al ONU provenind din aceste două programe.

De asemenea, Orizont 2020 a avut un rol esențial în sprijinirea elaborării de soluții practice pentru acțiunile în domeniul climei. Un exemplu elocvent este progresul înregistrat în ceea ce privește combustibilii alternativi și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Activitățile inovatoare din cadrul programelor PC7 și Orizont 2020 au propulsat UE în avangarda testării și a utilizării pilelor de combustie cu hidrogen pentru autobuze și stimulează inovarea în domeniul transportului aerian cu emisii scăzute de dioxid de carbon preconizat pentru 2030.

Orizont 2020 și-a depășit obiectivul de 60 % în ceea ce privește investițiile în dezvoltarea durabilă, 64,4 % din bugetul total al programului fiind alocat acestor inițiative. Cu toate acestea, în pofida contribuțiilor semnificative la acțiunile în domeniul climei, programul nu și-a atins obiectivul de alocare a 35 % din buget pentru teme legate de climă, procentul final alocat în acest sens fiind de 32 %. Acest lucru subliniază importanța punerii în continuare a accentului asupra obiectivelor similare și a monitorizării acestora în cadrul programului Orizont Europa, pentru a se asigura o mai bună aliniere a inițiativelor viitoare la obiectivele stabilite.

Societatea UE se confruntă cu o gamă largă de provocări complexe; în acest context, activitățile C&I care implică discipline din cadrul științelor sociale și umaniste, cum ar fi sociologia, economia, psihologia, științele politice, istoria și științele culturale, joacă un rol esențial. Aceste discipline sunt esențiale pentru a dobândi o înțelegere mai aprofundată și a oferi un răspuns eficace la problemele societale complexe. În comparație cu programele anterioare, Orizont 2020 a sporit în mod semnificativ rolul jucat de disciplinele din cadrul științelor sociale și umaniste, peste 20 % din bugetul său fiind alocat unor teme conexe, dovezi ale angajamentului asumat față de cercetarea interdisciplinară.

Cu toate acestea, evaluarea a indicat un nivel inegal de integrare a științelor sociale și umaniste între diferitele părți ale programului. Acest lucru reflectă sugestiile de îmbunătățire menționate în evaluarea intermediară a programului Orizont 2020. Ca răspuns, programul Orizont Europa a fost ajustat pentru a introduce noi măsuri de integrare mai consistentă a științelor sociale și umaniste. Propunerile care nu integrează suficient disciplinele din cadrul științelor sociale și umaniste, în cazul în care acestea au fost identificate ca fiind relevante, primesc acum punctaje de evaluare mai mici.

O altă provocare-cheie identificată în cadrul programului Orizont 2020 este intervalul mare de timp necesar pentru ca proiectele să își demonstreze impactul societal, fapt care complică procesele de monitorizare și de evaluare. Experiența a arătat că mecanismele de monitorizare au avut un domeniu de aplicare prea restrâns, limitând capacitatea de a surprinde întregul spectru de efecte societale. În plus, s-a constatat că indicatorii au fost concepuți în mod deficitar, ceea ce a împiedicat evaluarea eficace a rezultatelor. Pentru a remedia aceste deficiențe, în cadrul programului Orizont Europa se depun eforturi concertate pentru a îmbunătăți disponibilitatea datelor și cadrul de monitorizare.

2.3    Impactul economic

Orizont 2020 a adus un aport semnificativ la economia europeană, nu numai prin stimularea ocupării forței de muncă și a creșterii producției economice, ci și prin mobilizarea altor fonduri și prin creșterea productivității întreprinderilor implicate. Programul a determinat, de asemenea, obținerea a mii de rezultate în materie de inovare. Lista acestor rezultate nu este încă definitivă, întrucât un număr semnificativ de proiecte sprijinite în cadrul acestui program nu erau încă finalizate la momentul evaluării și continuă să producă rezultate.

Pe lângă bugetul său nominal, Orizont 2020 a contribuit la creșterea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în Europa prin atragerea de coinvestiții atât din sectorul public, cât și din cel privat. Pentru fiecare euro cheltuit din bugetul programului Orizont 2020, participanții au alocat 0,23 EUR din propriile resurse pentru a-și derula proiectele. Programul a fost deosebit de eficace în sectorul privat cu scop lucrativ, în care participanții la proiecte au investit în plus 0,57 EUR pentru fiecare euro alocat prin programul Orizont 2020. Cel mai mare efect de pârghie financiară a fost obținut în cadrul parteneriatelor europene: în cadrul întreprinderilor comune, contribuțiile partenerilor privați cu resurse (în numerar sau în natură) au fost de peste două ori sau chiar de trei ori mai mari decât volumul finanțării UE.

În plus, granturile Orizont 2020 au avut un efect pozitiv asupra veniturilor și ocupării forței de muncă pentru întreprinderile participante, comparativ cu întreprinderile cu caracteristici similare care nu au primit finanțare.

Orizont 2020 a contribuit semnificativ la evoluțiile înregistrate în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), beneficiarii depunând aproape 4 000 de cereri de acordare a unor DPI, dintre care trei sferturi pentru brevete, urmate de 12 % pentru mărci. Având în vedere procesul adesea lung de brevetare, se preconizează că cifrele privind DPI asociate programului Orizont 2020 vor crește semnificativ chiar și după încheierea acestuia. O analiză pe termen lung a arătat că brevetele rezultate din PC7 nu numai că depășesc media globală din perspectiva valorii economice, dar au și o tendință clară de a fi interdisciplinare. În plus, aproximativ 40 % din brevetele autodeclarate de participanții la componenta „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” (LEIT) au contribuit la tehnologiile generice esențiale, inclusiv cele legate de fotonică, microelectronică și nanoelectronică. Pilonul „Provocări societale” a generat aproximativ 20 % din totalul inovațiilor din cadrul programului Orizont 2020, iar pilonul „Excelență științifică” 31 %, în cea mai mare parte, însă, cu un nivel mai scăzut de maturitate tehnologică.

Radarul de inovare Orizont, un instrument care identifică inovațiile cu potențial ridicat în cadrul programului, sugerează că Orizont 2020 a finanțat inovații tehnologice potențial revoluționare. Cele mai multe inovații gata de comercializare au rezultat din pilonul „Poziția de lider în sectorul industrial”, în special din proiectele LEIT. În cazul acestor proiecte s-a observat o tendință mai predilectă de a genera inovații gata pentru a fi introduse pe piață, în special în domenii precum tehnologiile digitale emergente, calculul de înaltă performanță și materialele avansate.

Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 a identificat un decalaj semnificativ în ceea ce privește capitalul de risc și capitalul de creștere în UE pentru accelerarea inovării. Pentru a contribui la reducerea acestui decalaj, a fost lansat un proiect-pilot dedicat Consiliului european pentru inovare (CEI) în ultimii trei ani ai programului Orizont 2020. Primele indicii arată că proiectul-pilot CEI a avut un impact pozitiv asupra cifrei de afaceri și a nivelurilor de personal ale beneficiarilor. De asemenea, a acoperit deficitul mare de finanțare în domeniile cu risc ridicat în care alternativele la nivel național și regional sunt limitate. Comparativ cu țările cu structuri de sprijin similare, CEI este singura inițiativă care oferă o acoperire și o finanțare suficiente pentru a sprijini întreprinderile de tehnologie profundă (deep tech).

Organizațiile finanțate în cadrul programului au demonstrat o capacitate mai mare de a atrage mai mult capital de risc decât solicitanții care nu au primit finanțare, deși estimările variază. În special, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) participante la componenta LEIT a programului au reușit să atragă investiții de capital de patru ori mai mari decât contribuția primită din partea UE. Mecanismul financiar InnovFin, gestionat de Grupul Băncii Europene de Investiții și sprijinit cu fonduri în valoare de 3,7 miliarde EUR în cadrul programului Orizont 2020, a reușit să mobilizeze finanțare privată pentru întreprinderile nou-înființate inovatoare și pentru alți actori implicați în dezvoltarea ecosistemelor din Europa. Acesta a mobilizat 77,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și capitaluri proprii pentru peste 38 000 de organizații, cu mult peste obiectivele sale, și a încurajat dezvoltarea ecosistemelor și a rețelelor de capital de risc.

Deși a înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea decalajului dintre cercetarea europeană la nivel de excelență și inovarea de pe piață, programul Orizont 2020 nu a eliminat pe deplin acest decalaj de lungă durată. Măsurile de monitorizare a răspândirii inovării sugerează faptul că UE și-a îmbunătățit performanța în cursul perioadei de punere în aplicare a programului Orizont 2020, dar rămâne în urma principalilor săi concurenți internaționali la acest capitol. Orizont Europa, în special prin intermediul CEI, a reînnoit eforturile de introducere pe piață a inovațiilor.

3.Cine a beneficiat de finanțare în cadrul programului?

Orizont 2020 a avut un impact semnificativ asupra peisajului cercetării și inovării, o gamă variată de participanți beneficiind de pe urma programului, de la oameni de știință și cercetători din cadrul instituțiilor de învățământ superior până la organizații de cercetare și entități private cu scop lucrativ, cum ar fi întreprinderile mici și mari.

Peste 1 000 de cereri de propuneri au fost lansate în cadrul programului, atrăgând peste 285 000 de propuneri de proiecte eligibile – de două ori mai multe decât cele primite în cadrul programului precedent, PC7. Această creștere a interesului subliniază atractivitatea și relevanța programului. Cu toate acestea, doar 35 426 de proiecte au primit finanțare, ceea ce a dus la o rată globală de succes de 12 %. În special, 74 % din propunerile evaluate ca fiind de înaltă calitate de către experți independenți nu au putut fi finanțate din cauza constrângerilor bugetare. Cu un buget alocat de 75,6 miliarde EUR, Orizont 2020 ar fi avut nevoie de un aport suplimentar de 159 de miliarde EUR pentru a putea finanța toate propunerile de înaltă calitate prezentate.

Pentru ca propunerile excelente nefinanțate să aibă o șansă mai mare de a obține sprijin la nivel național sau regional, 20 890 din cele aproape 100 000 de propuneri de înaltă calitate care nu au fost selectate pentru finanțare au primit un certificat de marcă de excelență. Aplicabilă inițial exclusiv propunerilor MSCA sau CEI, această etichetă de calitate a UE a fost extinsă ulterior, în cadrul programului Orizont Europa, la alte componente ale programului. O analiză efectuată de Curtea de Conturi Europeană a arătat că, în trei țări, 26 % dintre propunerile din cadrul Instrumentului pentru IMM-uri care au primit această marcă au obținut ulterior finanțare din fondurile structurale europene. Cu toate acestea, lipsa accesului statelor membre la informațiile privind propunerile cărora li s-au acordat mărci de excelență a fost identificată ca fiind un obstacol în calea maximizării impactului acestora.

În ceea ce privește distribuția finanțării, proiectele de colaborare au reprezentat 78 % din finanțare, cu o medie de 11 participanți la aproape 15 000 de proiecte. Granturile cu un singur beneficiar au reprezentat 22 % din finanțare, dar 59 % din totalul granturilor, în principal pentru CEC, MSCA și instrumentul pentru IMM-uri. Valoarea medie a granturilor a crescut de la 1,8 milioane EUR în cadrul PC7 la 2,3 milioane EUR în cadrul programului Orizont 2020, ceea ce reprezintă o creștere și în termeni reali.

În ceea ce privește tipurile de beneficiari, instituțiile de învățământ superior au primit cea mai mare parte din fonduri (40 %), urmate de organizațiile private cu scop lucrativ (28 %) și de organizațiile de cercetare (25 %). IMM-urile au primit 17 % din fonduri, în valoare de 11,4 miliarde EUR. Instituțiile de învățământ superior și organizațiile de cercetare consacrate au primit o mare parte din finanțare, prezentând un anumit grad de concentrare, dar mai puțin decât în cadrul PC7. Primii 100 de beneficiari au primit 32 % din fonduri (față de 34 % în cadrul PC7). Cu toate acestea, programul a atras și participanți noi (organizații care nu participaseră la PC7), în special entități private cu scop lucrativ mai mici. Noii participanți au primit 19 % din fondurile programului Orizont 2020, ajungând la 50 % dacă se ia în calcul doar finanțarea pentru întreprinderile private din cadrul programului. În ceea ce privește întreprinderile comune, 19 % din fondurile totale au fost acordate unor noi participanți la program.

În cadrul programului Orizont 2020 s-a observat o îmbunătățire din perspectiva egalității de gen, ponderea femeilor în comitetele de evaluare ajungând la 42 %, depășind obiectivul de 40 %. Cu toate acestea, ponderea femeilor în grupurile științifice consultative și în calitate de cercetătoare în cadrul proiectelor a rămas sub obiectivul de 50 %, situându-se la 43 % și, respectiv, 23 %. Ca răspuns la această situație, Orizont Europa a fost ajustat pentru a integra dimensiunea de gen în ansamblul programului.

Cererile primite din 177 de țări demonstrează atractivitatea globală a programului. Doar patru țări (Germania, Regatul Unit, Franța și Spania) au primit jumătate din fondurile totale ale programului. Cu toate acestea, țări mai mici, cum ar fi Estonia, Grecia, Cipru și Letonia, au înregistrat o performanță impresionantă dacă se face o comparație între finanțarea primită prin programul Orizont 2020 și cheltuielile lor interne brute pentru cercetare și dezvoltare.

Țările vizate de extinderea participării au primit un procent de 8 % din contribuția totală a UE, în creștere ușoară față de PC7. Deși poate părea un progres minor, toate aceste țări, cu excepția a două dintre ele, și-au sporit participarea la program. Evaluarea a identificat mai multe provocări pentru aceste țări, inclusiv capacitatea limitată de a gestiona proiecte de C&I internaționale, exodul creierelor, sistemele naționale de sprijin slabe și disponibilitatea alternativelor de finanțare. Ca răspuns, bugetul programului Orizont Europa pentru extinderea participării țărilor s-a triplat, ajungând la 3 %, și au fost introduse mai multe măsuri pentru a spori implicarea acestora, inclusiv consolidarea sistemului de puncte de contact naționale, verificări prealabile ale propunerilor și granturi pentru „circulația creierelor”.

4.Ce valoare a adus programul pentru UE?

Orizont 2020 a extins sfera de cuprindere și a îmbunătățit în mod semnificativ calitatea cercetării și inovării în Europa, generând un impact mult mai amplu decât cel care s-ar fi putut obține la nivel național sau regional. Programul a sprijinit derularea unor activități de C&I mai ample, mai complexe și mai ambițioase decât ar fi fost posibil fără sprijinul UE și a accelerat elaborarea de soluții la provocările globale presante prin punerea în comun a eforturilor și a resurselor din întreaga Europă. Acest lucru a fost demonstrat de dificultățile întâmpinate de solicitanții respinși, mulți dintre aceștia neputând să își implementeze proiectele sau fiind nevoiți să aducă modificări semnificative proiectelor, în principal din cauza lipsei unor surse alternative de finanțare la nivel național sau regional.

Un punct forte esențial al programului Orizont 2020 a fost colaborarea multidisciplinară și cooperarea paneuropeană în domeniul cercetării și inovării. Această abordare s-a dovedit eficace în consolidarea expertizei, a competențelor și a resurselor din mai multe țări, creând o masă critică pentru creșterea calității rezultatelor cercetării și inovării. Caracterul concurențial al procesului de finanțare la nivelul UE a sporit și mai mult calitatea, asigurându-se faptul că cercetarea s-a desfășurat în domenii deosebit de relevante pentru societatea europeană.

Astfel cum este detaliat în secțiunea privind impactul economic, programul a reușit să mobilizeze finanțare atât din sectorul privat, cât și din sectorul public pentru proiecte de cercetare și inovare. Se estimează că fiecare euro investit în programul Orizont 2020 va genera cinci euro până în 2040, bani de care vor beneficia cetățenii UE. Aceste investiții au contribuit la creșterea procentului din PIB alocat cercetării și dezvoltării, consolidând în continuare Spațiul european de cercetare.

Valoarea pe termen lung a investițiilor în cercetare și inovare prin intermediul unui program-cadru la nivelul UE este evidentă prin stabilirea bazelor științifice și tehnologice necesare pentru pregătirea și autonomia strategică viitoare a UE în ceea ce privește răspunsul la crize. Acest lucru a fost deosebit de evident în răspunsul rapid și eficace al programului la epidemia de COVID-19, susținut de investiții de lungă durată în cercetarea ARNm.

5.Cât de eficient a fost programul Orizont 2020?

Orizont 2020 s-a dovedit a fi deosebit de rentabil pentru societatea europeană. În ceea ce privește impactul economic, se estimează că fiecare euro cheltuit pentru program (costuri aferente programului și costuri pentru solicitanți) va genera aproximativ cinci euro până în 2040, bani de care vor beneficia cetățenii UE, valoare măsurată prin impactul asupra PIB-ului.

O serie de măsuri de simplificare au fost eficace în reducerea sarcinii administrative pentru solicitanți și beneficiari. Printre îmbunătățirile notabile se numără utilizarea semnăturilor electronice și modelul adnotat de acord de grant. Aceste modificări au contribuit la accelerarea procesului de acordare a granturilor, la reducerea ratelor de eroare și a cheltuielilor administrative prin raportare la criteriile de referință. Principalii factori de sprijinire menționați au fost noul proces electronic de gestionare a granturilor și eliminarea etapei de negociere. Cu toate acestea, evaluarea sugerează că ar putea să nu fie necesară o înăsprire suplimentară a obiectivului privind termenul de acordare a granturilor, deoarece acest lucru ar putea crește în mod accidental riscurile de erori financiare.

În pofida acestor progrese, evaluarea nu prezintă o imagine generală pozitivă în ceea ce privește rata de eroare a programului. Curtea de Conturi Europeană a subliniat faptul că, în special în ceea ce privește cheltuielile operaționale și costurile cu personalul, nivelul de eroare rămâne ridicat și adesea evitabil.

Privind în perspectivă, eficiența programului-cadru al UE poate fi îmbunătățită. Multe părți interesate au menționat că participarea la Orizont 2020 necesită mai multe eforturi decât în cazul altor programe de finanțare în domeniul cercetării și inovării. Acest lucru este important, având în vedere rata de succes relativ scăzută a programului, deoarece înseamnă că o parte considerabilă din costul depunerii cererilor reprezintă o pierdere netă pentru societatea UE. Orice măsură eficace care reduce aceste costuri are un potențial mare de sporire a eficienței programului.

6.CONCLUZII ȘI ÎNVĂȚĂMINTE DESPRINSE

Evaluarea concluzionează că Orizont 2020 a contribuit în mod semnificativ la construirea unei societăți și a unei economii a UE bazate pe cunoaștere și inovare. Prin mobilizarea de fonduri suplimentare pentru C&I, programul nu doar a sprijinit punerea în aplicare a altor politici ale UE, dar a avut și un rol esențial în realizarea și menținerea Spațiului european de cercetare. Relevanța programului Orizont 2020 în abordarea nevoilor societății a fost evidentă în răspunsul rapid și flexibil la situații de urgență precum epidemia de Ebola și de COVID-19, precum și în rolul influent pe care l-a avut în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Evaluarea subliniază că, pentru a obține aceste rezultate, este nevoie ca acțiunile să fie sprijinite pe parcursul mai multor programe-cadru.

Programul Orizont 2020 și-a atins doar o parte din obiective sau indicatorii-cheie de performanță, nu pe toate. Acest succes parțial poate fi atribuit naturii inerente a investițiilor în C&I, care necesită adesea o perioadă lungă pentru a produce rezultate utilizabile. Multe proiecte sunt încă în desfășurare și au existat, de asemenea, deficiențe în stabilirea inițială a indicatorilor programului. În pofida acestor provocări, evaluarea confirmă valoarea ridicată a rezultatelor obținute prin finanțarea acordată în cadrul programului Orizont 2020.

Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 a condus la unele ajustări semnificative în a doua jumătate a programului. Noile măsuri de promovare a științei deschise au dat roade, iar nivelul de participare internațională a fost menținut. Alte îmbunătățiri, cum ar fi promovarea participării femeilor, o mai bună integrare a științelor sociale și umaniste și reducerea sarcinii administrative, au fost continuate și consolidate în cadrul programului Orizont Europa. În plus, cadrul de monitorizare și evaluare a fost revizuit pentru a asigura o mai bună monitorizare în timp a impactului. Eficacitatea acestor măsuri va fi analizată cu atenție în cadrul evaluării intermediare a programului Orizont Europa.

Prezenta evaluare finală a programului Orizont 2020 a evidențiat mai multe domenii-cheie care necesită îmbunătățiri suplimentare, oferind informații care vor contribui la adoptarea unor viitoare îmbunătățiri.

·Extinderea participării. Participarea la program poate fi extinsă prin implicarea actorilor netradiționali din mai multe sectoare, discipline științifice și țări. Deși nivelul de pregătire pentru participarea la proiecte la nivel european poate fi influențat de reformele sistemelor naționale de cercetare și inovare, programul în sine poate fi îmbunătățit printr-o mai mare simplificare, vizibilitate și accesibilitate.

·Necesitatea unei simplificări suplimentare. Eficacitatea programului poate fi sporită printr-o utilizare specifică a procesului de depunere a cererilor în două etape, în special în zonele cu rate de succes scăzute și cu un număr mare de solicitanți respinși. Extinderea utilizării sistemului de certificare „marcă de excelență” ar putea permite, de asemenea, reutilizarea mai multor cereri pentru alte programe, evitându-se astfel irosirea eforturilor depuse. De asemenea, există un potențial de simplificare suplimentară prin extinderea utilizării monitorizate a finanțării forfetare, precum și prin îmbunătățirea comunicării, a diseminării informațiilor și a experienței utilizatorilor în ceea ce privește instrumentele programului.

·Diseminarea, exploatarea și implementarea rezultatelor. Procesul de diseminare, exploatare și implementare a rezultatelor proiectelor a fost inegal și necesită mai multă atenție. Programul Orizont Europa îi încurajează pe solicitanți să acorde o mai mare atenție căii de impact în cererile lor. De asemenea, sunt necesare îmbunătățiri pentru a asigura vizibilitatea, răspândirea și utilizarea practică a rezultatelor proiectelor în vederea generării unor beneficii economice și societale mai ample.

·Sprijinirea femeilor în domeniul cercetării și inovării. În pofida eforturilor depuse, realizarea echilibrului de gen în domeniul cercetării, al antreprenoriatului și al inovării continuă să reprezinte o provocare. Sunt necesare măsuri mai ferme pentru a sprijini femeile cercetătoare, antreprenoare și inovatoare, atât la nivel european, cât și în contextul programului-cadru.

·Generarea mai multor sinergii cu alte inițiative. Sinergiile cu alte inițiative derulate atât la nivelul UE, cât și la nivel național și regional ar putea fi consolidate, în special pentru a sprijini adoptarea și utilizarea rezultatelor proiectelor. Aceasta include o mai bună aliniere pentru a asigura buna funcționare a infrastructurilor de cercetare.

7.Etapele următoare

Se preconizează că informațiile și principalele concluzii desprinse din prezenta evaluare finală a programului Orizont 2020 vor juca un rol esențial în conturarea punerii în aplicare în curs a programului Orizont Europa și vor influența elaborarea de politici pentru viitoarele inițiative în domeniul cercetării și inovării. Acest lucru va asigura integrarea efectivă a lecțiilor desprinse din punerea în aplicare a programului Orizont 2020 în programele actuale și viitoare, pentru a le îmbunătăți în continuare eficiența, relevanța și impactul asupra cetățenilor europeni.

(1) În temeiul articolului 32 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020, completat prin Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 și prin Decizia 2013/743/UE a Consiliului.