COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.1.2024
COM(2024) 27 final
CARTE ALBĂ
privind opțiunile de consolidare a sprijinului pentru cercetarea și dezvoltarea care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.1.2024
COM(2024) 27 final
CARTE ALBĂ
privind opțiunile de consolidare a sprijinului pentru cercetarea și dezvoltarea care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare
Carte albă privind opțiunile de consolidare a sprijinului pentru cercetarea și dezvoltarea care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare
Prezenta carte albă își propune să lanseze o consultare publică privind sprijinul pentru cercetare și dezvoltare (C&D) la nivelul UE care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare. În acest sens, ea revizuiește actualele programe de finanțare relevante ale UE și evaluează dacă acest sprijin este în continuare adecvat și strategic în fața provocărilor geopolitice existente și emergente prezentate în Strategia europeană pentru securitate economică. Cartea propune în continuare opțiuni pentru viitor într-un mod deschis, ca bază de dezbatere în contextul consultărilor publice.
În sensul prezentei cărți albe, „dubla utilizare” este utilizată în contextul sprijinului pentru C&D în ceea ce privește programele informatice și tehnologiile care au potențialul de a fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare 1 . Domeniul de aplicare al sprijinului pentru C&D care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare vizează abordarea decalajului dintre activitățile exclusiv civile și cele exclusiv de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, în special în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente.
1.Introducere
Importanța și potențialul explorării modalităților de consolidare a sprijinului pentru C&D care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare au fost discutate în anii precedenți. În propunerea sa de Regulament privind programul Orizont Europa din iunie 2018 2 , Comisia a propus ca activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului Orizont Europa să se concentreze (dar nu exclusiv) asupra aplicațiilor civile, în timp ce cercetarea desfășurată în cadrul Fondului european de apărare (FEA) ar trebui să se concentreze exclusiv pe aplicațiile din domeniul apărării. În cursul negocierilor, Parlamentul European și Consiliul au modificat dispozițiile legale, precizând că activitățile de cercetare și inovare din cadrul programului specific Orizont Europa 3 și al Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 4 ar trebui să se concentreze exclusiv asupra aplicațiilor civile. În același timp, colegiuitorii au menținut dispoziții privind activitățile de C&D în domeniul apărării desfășurate în cadrul FEA, care se axează exclusiv pe aplicații în domeniul apărării 5 , indicând în același timp potențialul sinergiilor dintre sectorul civil și cel al apărării. De asemenea, aceștia au clarificat faptul că ar trebui evitate suprapunerile inutile. Aceasta înseamnă că a existat o alegere politică explicită din partea colegiuitorilor de a trata activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul civil și cel al apărării ca domenii complet separate, vizând comunități de părți interesate substanțial diferite, cu norme, scopuri și aplicații pe piață diferite.
Recunoscând lipsa unor instrumente adecvate care să faciliteze potențarea reciprocă între activitățile de C&D în domeniul civil și cel al apărării, Comisia a lansat mai multe acțiuni începând din 2021 pentru a îmbunătăți sinergiile dintre programele UE și pentru a promova o abordare la nivelul UE a tehnologiilor critice prin utilizarea optimă a programelor UE de C&D.
|
Inițiative ale UE care sprijină potențarea reciprocă între activităților de C&D în domeniul civil, de apărare și spațial În februarie 2021, Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială 6 a identificat, printre obiectivele sale, necesitatea de a îmbunătăți complementaritatea dintre programele și instrumentele relevante ale UE pentru a spori eficiența investițiilor și eficacitatea rezultatelor. În primul său raport privind progresele înregistrate, adoptat în noiembrie 2022, Comisia a recunoscut necesitatea de a „efectua o analiză a lacunelor în ceea ce privește sprijinul acordat de instrumentele UE în progresul de la C&D la implementare, la introducerea pe piață sau achiziția publică, cu scopul de a identifica modul în care un instrument ar putea ajuta dacă un altul nu poate. Rezultatul acestei analize ar putea contribui la planificarea următorului [cadru financiar multianual].” 7 În februarie 2022, în comunicarea intitulată „Foaie de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare” 8 s-a recunoscut faptul că nu există niciun cadru pentru sprijinul direct destinat activităților cu dublă utilizare în cadrul programelor și instrumentelor existente și s-a anunțat că „în 2023, Comisia va revizui instrumentele existente ale UE și va propune noi modalități de încurajare la nivelul UE a cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării din domeniul produselor cu dublă utilizare”. Comisia a analizat, de asemenea, oportunitățile și constrângerile pentru consolidarea sprijinului acordat tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare prin intermediul schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS), anunțată în această comunicare și lansată în mai 2022 ca parte a Fondului european de apărare (FEA). În mai 2022, în Comunicarea comună privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat 9 s-au anunțat „posibile modificări ale cadrului pentru cercetarea și inovarea cu dublă utilizare pentru a îmbunătăți sinergiile dintre instrumentele civile și cele din domeniul apărării”. În aceeași comunicare comună, s-a prezentat ca fiind necesar să se „[elaboreze] măsuri suplimentare (printre altele, cereri coordonate între instrumentele UE existente și împrumuturile BEI) pentru a sprijini tehnologiile critice și capacitățile industriale prin dezvoltarea de proiecte strategice”. În iulie 2022, Comisia a adoptat Noua agendă europeană de inovare 10 . Printre condițiile-cadru pentru inovarea în domeniul tehnologiilor cu implicații profunde, în agendă se subliniază faptul că „valorificarea rolului sectorului public în calitate de client principal” poate accelera modernizarea serviciilor publice și poate consolida competitivitatea industrială a UE la nivel mondial. Prin urmare, Comisia a lansat cereri de propuneri pentru a sprijini statele membre în elaborarea de strategii naționale care să stimuleze achizițiile publice în domeniul inovării și, de asemenea, îmbunătățește colectarea datelor privind achizițiile publice în domeniul inovării în sectoarele civil și al apărării. Întrucât multe tehnologii critice cu potențial de dublă utilizare se află în sectorul digital, este, de asemenea, important de remarcat faptul că Raportul din 2023 al Comisiei privind stadiul evoluției deceniului digital 11 recomandă statelor membre să elaboreze „planuri de acțiune în sprijinul achizițiilor publice inovatoare și să își intensifice eforturile de creștere a investițiilor în achizițiile publice pentru dezvoltarea, testarea și implementarea de soluții digitale inovatoare”. În martie 2023, Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare 12 . Strategia subliniază că „[s]istemele și serviciile spațiale joacă un rol din ce în ce mai mare în sprijinirea apărării și securității. Serviciile cu dublă utilizare furnizate de programele spațiale ale UE și de entități comerciale, inclusiv Noul Spațiu, vor fi dezvoltate în continuare pentru a crește autonomia strategică a UE și a statelor sale membre” și că „[l]a pregătirea dezvoltării viitoare a programelor spațiale ale UE, Comisia va lua în considerare cerințele pe termen lung ale utilizatorilor din domeniul apărării și securității (orizont de timp 2035), în strânsă cooperare cu statele membre. Ea va analiza interoperabilitatea sistemelor și opțiunile pentru integrarea unor sarcini utile pentru apărare și securitate în sistemele spațiale existente sau viitoare. În acest scop, sinergiile vor fi încurajate prin FEA, astfel încât cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării să poată accelera lansarea sarcinilor utile care permit furnizarea de servicii pentru apărare. În plus, diferitele servicii guvernamentale sprijinite de programele spațiale ale UE vor fi operate și exploatate în mod consecvent”. În iunie 2023, Comisia a adoptat o propunere de Regulament de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) pentru a menține un avantaj european în cazul tehnologiilor critice și emergente relevante pentru tranziția verde și cea digitală: de la tehnologiile legate de calcul, inclusiv microelectronica, informatica cuantică și inteligența artificială, la biotehnologie și producția biotehnologică și tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. În plus, ca urmare a creșterii FEA, STEP va consolida cofinanțarea prin instrumentele UE din cadrul politicii de coeziune în sprijinul dezvoltării sau fabricării de tehnologii critice, multe dintre acestea având un potențial de dublă utilizare. |
Comunicarea comună privind „Strategia europeană pentru securitate economică” 13 , adoptată la 20 iunie 2023, a propus o abordare europeană comună a securității economice, inclusiv prin reducerea riscurilor și promovarea unui avantaj tehnologic în sectoarele critice. Strategia stabilește trei priorități: promovarea competitivității UE; protejarea ei de riscurile în materie de securitate economică; și creare de parteneriate cu cea mai largă gamă posibilă de țări care împărtășesc preocupările sau interesele UE în materie de securitate economică. Scopul ei este de a consolida securitatea economică a UE și de a spori reziliența economiei sale, inclusiv prin menținerea și creșterea avantajului nostru tehnologic în raport cu tehnologiile care sunt esențiale pentru securitatea economică a UE. Aceste tehnologii au adesea un potențial de dublă utilizare: ele stau la baza tehnologiilor care sunt relevante pentru multe domenii, atât în domeniul civil, cât și în cel al apărării. În octombrie 2023, Comisia a prezentat Recomandarea 14 sa privind domeniile tehnologice critice și a lansat o evaluare comună a riscurilor împreună cu statele membre.
În comunicarea comună, Comisia s-a angajat să raporteze cu privire la opțiunile de asigurare a sprijinului pentru C&D care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare, după revizuirea domeniului de aplicare al instrumentelor existente. Proiectarea parametrilor în condițiile de finanțare ale UE pentru C&D care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare ar trebui să permită o introducere mai rapidă pe piață a acestora în UE, fie în scopuri comerciale, fie pentru nevoile guvernelor statelor membre (în domeniul civil sau al apărării), ori pentru infrastructurile de la nivelul UE.
Prin urmare, UE poate juca un rol important în furnizarea de sprijin specific pentru tehnologii cu potențial de dublă utilizare, în progresul de la C&D la implementare, la introducerea pe piață sau achiziția publică. Măsurile de sprijin pot fi consolidate în continuare pe baza potențialului sinergiilor din cadrul STEP și pe o coordonare sporită cu programele vizând tehnologii cu potențial de dublă utilizare ale altor organizații ale UE, cum ar fi Inițiativa strategică pentru securitatea europeană (SESI) a Băncii Europene de Investiții (BEI) 15 , analizând modul în care cel mai bun instrument european ar putea ajuta dacă altul nu poate și vizând sprijinirea tehnologiilor critice și a capacităților industriale prin dezvoltarea de proiecte strategice.
În noiembrie 2023, președinta von der Leyen a solicitat maximizarea potențialului UE în domeniul tehnologiilor cu dublă utilizare: „Deși ne consolidăm cercetarea și dezvoltarea specifice domeniului apărării, ar trebui, de asemenea, să integrăm mai bine tehnologiile civile în baza noastră industrială de apărare... Există atât de multe inovații vitale cu aplicații în domeniul apărării care rezultă din activitățile civile. Acum este important să conectăm punctele. Iar în acest scop, Comisia va prezenta opțiuni într-o Carte albă privind cercetarea care vizează tehnologiile cu potențial de dublă utilizare.” 16
2.Oportunități și provocări
Dezbaterea privind oportunitățile și provocările pentru consolidarea sprijinului direct pentru C&D care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare în programele UE s-a intensificat în ultimii ani. Ea ar putea reprezenta o oportunitate de a consolida și îmbunătăți în continuare competitivitatea și reziliența bazelor științifice și tehnologice europene. De asemenea, ea ar trebui să stimuleze întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) implicate în inovarea tehnologică. Sinergiile dintre sectorul civil și cel al apărării au potențialul de a crea noi oportunități de piață pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în diferite ecosisteme industriale și de a consolida economia în general.
În Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială 17 s-a recunoscut faptul că, în multe cazuri, este dificil să se stabilească o linie clară între cercetarea și dezvoltarea din domeniul civil și cel al apărării. În timp ce în cercetarea științifică fundamentală [cu niveluri mici de maturitate tehnologică (TRL)] viitoarele domenii de aplicare a rezultatelor cercetării nu sunt întotdeauna cunoscute la începutul proiectului („agnostice din punctul de vedere al aplicațiilor”), cercetarea și dezvoltarea cu niveluri medii și mari de maturitate tehnologică ar putea dezvolta imediat tehnologii cu potențial de dublă utilizare, cu adaptări nesubstanțiale sau mai substanțiale, chiar dacă aceste tehnologii sunt destinate inițial unor aplicații pur civile sau pur de apărare. În schimb, cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării poate avea aplicații civile, inclusiv cu adaptări acolo unde este necesar. Prin urmare, există un potențial clar de potențare reciprocă între cercetarea și dezvoltarea din domeniul civil și cel al apărării.
2.1.Definirea problemei
Tehnologiile utilizate în contextul capabilităților de securitate și apărare provin din ce în ce mai mult din domeniul civil, unde investițiile din sectorul privat sunt mai mari, costurile indirecte sunt mai mici, iar ciclurile C&D mai rapide. În UE, sinergiile dintre programele și instrumentele UE ar trebui urmărite în continuare pentru a dezvolta potențialul neexploatat al proiectelor de tip spin-out bazate pe cercetarea și dezvoltarea civilă de a furniza aplicații în domeniul apărării și al celor bazate pe cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării de a genera aplicații civile.
O provocare importantă este lipsa unei definiții conceptualizate comune a „dublei utilizări” în contextul sprijinului pentru C&D, fie la nivel internațional, fie la nivelul UE. Această lipsă a definiției creează probleme. De exemplu, Banca Europeană de Investiții (BEI) utilizează o definiție 18 pe care a elaborat-o în scopuri bancare, conform căreia majoritatea veniturilor preconizate ale promotorului vor proveni din aplicații civile. În ceea ce o privește, UE nu a definit conceptul de „tehnologii cu potențial de dublă utilizare” în programele sale de finanțare. Prin urmare, s-a dovedit dificil să se stabilească un domeniu de referință comun cu BEI pentru a pregăti investiții comune axate pe tehnologii cu potențial de dublă utilizare.
Regulamentul privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare 19 oferă o definiție a produselor cu dublă utilizare și include o listă de câteva sute de produse cu dublă utilizare (și specificații tehnice) care acoperă nu numai bunurile corporale, ci și bunurile necorporale, cum ar fi software sau tehnologie, sub formă de date tehnice sau asistență tehnică. Această listă reflectă acordul în cadrul regimurilor multilaterale de control al exporturilor și este actualizată în fiecare an. În plus, acest cadru poate fi completat cu măsuri naționale pentru produsele cu dublă utilizare neincluse în listă în scopuri legate de siguranța publică sau din preocupări legate de drepturile omului. Această definiție este concepută în contextul controlului exporturilor, iar scopul ei specific este de a evita utilizarea abuzivă a tehnologiei civile sau deturnarea acesteia în scopuri militare de către țări, guverne sau organisme neguvernamentale pentru a submina pacea sau securitatea sau în legătură cu represiunea internă sau cu încălcările grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. Prin urmare, această definiție poate fi adaptată pentru a defini domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie finanțate de UE. Comisia ar putea întreprinde activități suplimentare, în strânsă coordonare cu grupul BEI și cu alte instituții financiare, pentru a elabora o definiție comună a termenului „dublă utilizare”.
Având în vedere caracterul consultativ al prezentei cărți, Comisia invită respondenții să își împărtășească opiniile cu privire la aspectele care pot constitui elementele constitutive ale unei definiții a tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare, care ar putea fi utilă pentru a promova, printre altele, transferabilitatea de la domeniul civil la cel al apărării și viceversa, precum și investițiile comune cu alți parteneri, cum ar fi Grupul BEI.
În plus, UE continuă să depună eforturi pentru a asigura exploatarea rapidă și introducerea pe piață a rezultatelor investițiilor în cercetare și dezvoltare în UE, inclusiv în cazul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare. Inovațiile cu mare potențial sunt adesea exploatate în alte părți ale lumii în care căutarea de inovații revoluționare a devenit o prioritate urgentă, conducând la dezvoltarea de organizații și doctrine create pentru a exploata în mod expres potențialul de dublă utilizare în beneficiul apărării. Dimpotrivă, în Europa, rezultatele inovării în domeniul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare, și anume transformarea ideilor și a cunoștințelor în produse, procese și servicii noi sau îmbunătățite pentru uz militar și comercial, adesea nu ajung la o comercializare reușită din diferite motive, inclusiv din cauza lipsei primilor clienți, în special din sectorul public, și a nevoii de activități cercetare și dezvoltare mai specializate. Printre alți factori se numără investițiile insuficiente în achizițiile publice în domeniul inovării care inhibă nu doar modernizarea infrastructurilor europene cu noi capabilități oferite de tehnologii inovatoare, ci și competitivitatea industriei europene 20 . Achizițiile publice în domeniul inovării sunt foarte relevante pentru tehnologiile cu potențial de dublă utilizare, care au nevoie de o piață internă dinamică pentru a permite adoptarea lor în sisteme și produse în sectorul civil și în cel al apărării.
2.2.Obiective
Obiectivul general al prezentei cărți albe este de a explora opțiunile de îmbunătățire a integrării și a potențării reciproce a tehnologiilor civile și de apărare în industria europeană. Acest deziderat se va realiza prin urmărirea unei mai bune utilizări și exploatări a rezultatelor proiectelor și prin identificarea acțiunilor care să permită, după caz, obținerea de rezultate cu dublă utilizare din activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul civil pentru aplicațiile în materie de apărare și din activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării pentru aplicațiile civile.
3.Situație de referință: cadrul legislativ actual
În conformitate cu articolul 182 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, toate activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale UE sunt prevăzute într-un program-cadru multianual. În timp ce programul specific Orizont Europa 21 se axează exclusiv pe aplicații civile 22 , activitățile de cercetare în domeniul apărării se desfășoară în cadrul unui alt program specific al Orizont Europa, cu un accent exclusiv pe C&D în domeniul apărării, cu norme de participare, buget, condiții de eligibilitate și guvernanță proprii stabilite în Regulamentul 23 privind FEA.
Regulamentul privind programul Orizont Europa se referă la potențialele sinergii cu FEA care ar putea aduce beneficii cercetării în domeniul civil și cel al apărării, evitând în același timp suprapunerile inutile. În același timp, Regulamentul privind FEA prevede în mod explicit că „se pot aștepta, de asemenea, după caz, efecte de propagare pozitive în sectorul civil” 24 și că „Comisia va lua în considerare alte activități finanțate în cadrul programului Orizont Europa [...] pentru a evita suprapuneri inutile și pentru a asigura potențarea reciprocă și sinergiile între cercetarea civilă și cea din domeniul apărării” 25 .
3.1.Cercetare și dezvoltare cu potențial de dublă utilizare în domeniul civil
Deși programul specific Orizont Europa poate sprijini activitățile de C&D, cu accent exclusiv pe aplicațiile civile, rezultatele pot avea un potențial de dublă utilizare, de exemplu în domenii precum cel digital, al securității cibernetice, al energiei, al mobilității, al sănătății, al materialelor și al spațiului și, prin urmare, pentru aplicații potențiale în domeniul apărării. Cu toate acestea, selecția proiectelor se limitează la acele proiecte care, deși dezvoltă tehnologii cu potențial de dublă utilizare, vizează doar aplicațiile civile. De îndată ce o propunere include o aplicație în domeniul apărării, ea ar trebui să nu fie finanțată în conformitate cu cerințele programului specific Orizont Europa. 26
În consecință, părțile interesate din industria de apărare nu pot accesa capitalul și serviciile furnizate prin intermediul programului Orizont Europa pentru nicio activitate care are o aplicație în domeniul apărării (în special prin programul de finanțare al instrumentului Accelerator al Consiliului European pentru Inovare), iar ministerele apărării sau agențiile din domeniu nu pot solicita finanțare pentru achiziții publice în domeniul inovării furnizată de Orizont Europa pentru astfel de activități. Deși părțile interesate din sectorul apărării nu sunt excluse automat de la finanțarea din programul specific Orizont Europa, participarea lor poate fi justificată numai dacă activitățile lor de C&D în cadrul unui proiect se axează exclusiv pe aplicații civile.
3.2.Cercetare și dezvoltare cu potențial de dublă utilizare în domeniul apărării
FEA oferă finanțare pentru proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării pentru aplicații în domeniul apărării. Dezvoltarea tehnologiilor cu accent exclusiv pe viitoarele aplicații militare diferă de tehnologiile axate pe domeniul civil, deoarece ele vizează nevoi militare operaționale, iar clienții finali sunt ministerele apărării. Rezultatele proiectelor sunt adesea supuse controlului exporturilor și clasificării informațiilor în timpul punerii în aplicare a proiectului, după caz. Cu toate acestea, există deja mai multe exemple de acțiuni finanțate care au un potențial clar de aplicare în sectorul civil și care pot contribui la consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale sectorului civil. Deși se axează exclusiv pe apărare, proiectele sprijinite de Fondul european de apărare pot avea, de asemenea, aplicații civile relevante (prin urmare, o dimensiune cu dublă utilizare).
Proiectele finanțate de FEA, precum și proiectele din domeniul securității civile sau al cercetării spațiale din cadrul programului specific Orizont Europa includ informații parțial clasificate și au condiții de eligibilitate specifice bazate pe securitate la nivelul entităților și reguli pentru a evita scurgerile de tehnologie. Caracterul strategic și sensibil al tehnologiilor cu un potențial de dublă utilizare și al aplicării acestora necesită o atenție sporită asupra cerințelor de securitate, inclusiv asupra selectării proiectelor și a participanților, asupra cererii de proceduri de control de securitate și asupra posibilei clasificări a rezultatelor cercetării. Din motive de coerență între diferite proiecte și programe finanțate de UE și inițiative de cooperare internațională, aceleași cerințe legate de securitate ar trebui, fără îndoială, să se aplice atunci când se sprijină tehnologii cu potențial de dublă utilizare.
3.3.Revizuirea domeniului de aplicare al instrumentelor existente
Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială 27 a propus lansarea unui „incubator de inovare” cu dublă utilizare, care să se concentreze pe încurajarea sinergiilor, pe examinarea propunerilor și a rezultatelor și pe schimbul de informații cât mai devreme posibil pentru a identifica posibile aplicații, inclusiv în alte domenii decât cele avute în vedere inițial.
Tehnologiile care sunt dezvoltate de consorții în cadrul instrumentului Pathfinder al Consiliului European pentru Inovare (CEI) au niveluri mici de maturitate tehnologică și sunt adesea „agnostice din punctul de vedere al aplicațiilor”. Instrumentul Accelerator al CEI sprijină și investește în IMM-uri individuale cu niveluri de maturitate tehnologică mai mari pentru a acoperi deficitul de finanțare în etapa de inovare și pentru a le ajuta să se extindă cu succes. Sprijinul cuprinde o componentă de granturi și o componentă de capitaluri proprii. Componenta de capitaluri proprii este decisă de Fondul CEI în urma unei decizii de atribuire din partea Comisiei. Instrumentul Accelerator al CEI a sprijinit IMM-urile și întreprinderile nou-înființate cu tehnologii și inovații promițătoare cu potențial de dublă utilizare, cum ar fi dronele, vehiculele fără pilot, securitatea cibernetică și IA, cu un accent exclusiv pe aplicațiile civile. Începând din 2023, accesul la Schema de tranziție a CEI (care oferă sprijin ulterior pentru dezvoltarea aplicațiilor comerciale din rezultatele cercetării) a fost deschis propunerilor care urmăresc rezultatele obținute prin activitățile de C&D în domeniul apărării (și anume, în cadrul FEA), cu condiția ca aceste propuneri să vizeze exclusiv aplicații civile. Dimensiunea portofoliului de proiecte cu dublă utilizare și potențialul proiectelor de tip spin-off, derulate în cadrul cercetărilor desfășurate în domeniul apărării finanțate de UE, de a fi aplicate în domeniul civil rămâne destul de neexplorat pentru moment, deoarece cercetarea în domeniul apărării finanțată de UE a început abia recent.
Comisia a analizat, de asemenea, oportunitățile și constrângerile legate de consolidarea sprijinului acordat tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare prin intermediul schemei UE de inovare în domeniul apărării, anunțat în comunicarea intitulată „Foaie de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare” din februarie 2022 28 și lansat în mai 2022 ca parte a FEA. EUDIS oferă IMM-urilor, întreprinderilor nou-înființate și altor actori netradiționali din industria de apărare mai multe oportunități de a accesa Fondul european de apărare și de a beneficia de acesta.
În prezent, EUDIS este pe deplin operațională și răspunde eforturilor Comisiei de a conecta mai bine actorii/tehnologiile din domeniul civil și din cel al apărării și valorifică istoricul dovedit al Comisiei în ceea ce privește stimularea inovării. Pentru 2023, cererile de propuneri în sprijinul inovării în domeniul apărării în cadrul EUDIS s-au ridicat la 224 milioane EUR. Cererile de propuneri de tip spin-in s-au dovedit a avea un mare succes, iar serviciile Comisiei și Agenția Europeană de Apărare cooperează pentru a continua scanarea sistematică a rezultatelor programelor civile pentru a evalua potențialul de a fi utilizate în domeniul apărării în vederea adoptării lor în viitor. Un interes deosebit de mare a fost înregistrat în cererile de propuneri netematice care vizează IMM-urile și tehnologiile disruptive, în cazul cărora cererile au crescut de peste două ori în comparație cu 2022. Acest interes mare pentru cererile de propuneri deschise exclusiv consorțiilor de IMM-uri și celor axate pe tehnologiile disruptive confirmă faptul că FEA continuă să fie extrem de atractiv pentru întreprinderile mai mici și pentru noii veniți în sectorul apărării.
Comisia va extinde și mai mult EUDIS în actualul cadru financiar multianual, în strânsă cooperare cu Agenția Europeană de Apărare, în cadrul Grupului operativ pentru inovare în domeniul apărării, punând accentul pe adoptarea inovării civile în domeniul apărării. În acest sens, Comisia urmărește să finanțeze acceleratorul de afaceri al EUDIS, să dezvolte servicii de stabilire de contacte și să intensifice îndrumarea în afaceri pentru toate IMM-urile care participă la FED începând din 2024, în special pentru a facilita introducerea lor pe piața apărării. În schimb, ar trebui explorate modalitățile de facilitare a accesului la rezultatele obținute prin activitățile de C&D în domeniul apărării, pentru a stimula potențialele investiții ulterioare în C&D în domeniul civil.
În plus, Comisia a finanțat proiecte reușite de achiziții publice în domeniul inovării în cadrul programului Orizont Europa și al fostelor sale programe Orizont 2020 și PC7. Achizițiile publice înainte de comercializare sunt exceptate de la acordurile internaționale de achiziții publice și pot conține condiții care să stea la baza dezvoltării și producției de soluții în Europa. De exemplu, ele pot fi limitate, dacă este necesar, la întreprinderile stabilite și controlate din Europa sau pot specifica faptul că implementarea primului lot de soluții inovatoare în sectorul apărării sau al securității civile se limitează la contractanții care au participat la achiziția publică înainte de comercializare.
Dispozițiile legale ale FEA includ posibilitatea de a sprijini achizițiile înainte de comercializare prin intermediul unui grant pentru ca autoritățile contractante să achiziționeze în comun servicii de C&D în domeniul apărării. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a apelat la această opțiune. În cadrul FEA nu este posibil să se depășească faza de C&D și, prin urmare, accentul se pune pe achizițiile publice comune pentru serviciile de C&D. Cu toate acestea, posibilitățile de achiziții înainte de comercializare pentru serviciile de C&D ar putea fi explorate în continuare în cadrul ambelor programe. La un nivel mai general, Comisia ar putea explora modalități de a facilita o tranziție lină pentru inovațiile dezvoltate în cadrul oricăruia dintre programe, care urmează să fie adoptate de achizitorii care introduc inovații pe piețele civile sau de apărare, pentru a exploata mai bine potențialul de dublă utilizare.
3.4.Sinergii cu alte programe și politici ale UE
Chiar dacă nu finanțează în mod direct activitățile de C&D, alte programe ale UE joacă și ele un rol în ceea ce privește aplicațiile în domeniul civil sau al apărării, în special atunci când finanțează implementarea tehnologiilor. Sinergiile dintre programele care finanțează direct proiectele de C&D (Orizont Europa și FEA) și alte programe ale UE au scopul de a sprijini adoptarea și diseminarea cunoștințelor și soluțiilor care decurg din proiectele Orizont Europa și FEA pentru a îndeplini obiectivele altor programe ale UE (de exemplu, Fondul european de dezvoltare regională 29 , Mecanismul pentru interconectarea Europei, programul Europa digitală, InvestEU, Fondul pentru securitate internă, Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize, programul spațial). Se preconizează că STEP va consolida, de asemenea, cofinanțarea prin instrumentele UE din cadrul politicii de coeziune în sprijinul dezvoltării sau fabricării de tehnologii critice, multe dintre acestea având un potențial de dublă utilizare. Analiza temeiurilor juridice ale altor programe și instrumente de finanțare ale UE arată că ele nu sunt concepute pentru a sprijini în mod direct implementarea tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare.
4.Opțiuni posibile pentru viitor
În continuarea inițiativelor din domeniul apărării ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant din ultimii ani și extinzându-le, în special după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prezenta carte albă confirmă necesitatea continuă a unui sprijin mai adecvat pentru consolidarea C&D care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare care pot contribui la dezvoltarea capabilităților de apărare de ultimă generație în UE. În același timp, integrarea în sectorul civil a noilor tehnologii dezvoltate prin finanțarea sectorului apărării este încă limitată, iar potențialul aferent rămâne în mare măsură neexploatat. Instituțiile UE trebuie să exploreze în permanență posibile opțiuni pentru a consolida această potențare reciprocă în contextul sprijinului pentru C&D care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare, ținând seama, în același timp, de diferențele fundamentale dintre sfera civilă și cea militară.
Contextul geopolitic a arătat, de asemenea, că, pe lângă capabilitățile de apărare, trebuie să existe măsuri ferme privind securitatea civilă pentru a proteja reziliența UE, în special pentru a proteja infrastructurile critice civile, a descuraja amenințările la adresa securității legate de frontiere, a restabili serviciile esențiale în perioade de criză și a aborda riscurile de tulburări sociale în urma campaniilor de dezinformare sau a atacurilor cibernetice. Prin urmare, creșterea rezilienței UE este o prioritate atât pentru nevoile în materie de apărare, cât și pentru cele în materie de securitate internă.
Pentru a face față acestor provocări, Comisia a identificat trei opțiuni posibile pentru viitor, care sunt prezentate mai jos. Opțiunea 1 prezintă ceea ce se mai poate face pe baza structurii actuale – deoarece măsurile posibile pot fi puse în aplicare fără modificarea temeiurilor juridice existente. Opțiunile 2 și 3 vor necesita temeiuri juridice diferite în viitor.
Pentru opțiunile 2 și 3, va fi necesară o analiză suplimentară în conformitate cu dispozițiile privind o mai bună legiferare (de exemplu, evaluarea impactului, consultarea părților interesate etc.) pentru a explora efectele și valoarea adăugată a lor, inclusiv cu privire la: complementarități cu prioritățile naționale; atragerea unor beneficiari potențial noi; criteriile și procesele de evaluare și eligibilitate; regulile de participare; deschiderea programelor către țări terțe, inclusiv în mod specific în ceea ce privește cele asociate programului Orizont Europa; și deciziile privind delegarea (sau nedelegarea) de competențe către agențiile executive, precum și la alocările și profilurile corespunzătoare ale personalului.
Condițiile de eligibilitate specifice s-ar aplica numai în scopul sprijinirii activităților de C&D care vizează produse cu dublă utilizare. Acestea ar face obiectul unei abordări mai restrictive în ceea ce privește utilizarea garanțiilor de securitate în domeniul cercetării, în timp ce restul programului ar rămâne în mare măsură deschis. Prin urmare, seturi mai bine delimitate de considerente bazate pe securitate pot fi definite numai pentru activități specifice de C&D vizând produse cu dublă utilizare. Toate opțiunile ar trebui concepute astfel încât să fie complementare programelor specifice dedicate C&D pentru aplicații în domeniul civil și în cel al apărării în cadrul următorului program-cadru pentru cercetare și inovare, concomitent cu accentul pus de Strategia europeană pentru securitate economică pe necesitatea unor investiții mai mari în C&D vizând tehnologii strategice emergente pentru a asigura poziția de lider a UE și competitivitatea acesteia. Fiecare opțiune trebuie să asigure conformitatea cu condițiile și procedurile prevăzute de măsurile restrictive adoptate în temeiul articolului 215 din Tratatul privind funcționarea UE 30 , precum și cu alte cerințe de reglementare pentru tehnologiile emergente și cu obligațiile internaționale.
4.1.Opțiunea 1: Continuarea activității pe baza structurii actuale
Această opțiune s-ar baza pe abordarea actuală stabilită până în prezent în cadrul financiar multianual actual, introducând în același timp îmbunătățiri progresive și valorificând măsurile deja puse în aplicare care nu au produs încă efectele scontate. Aceasta este singura opțiune care poate fi deja testată în cadrul programelor de finanțare actuale ale UE, în limitele resurselor disponibile.
Măsurile s-ar baza pe unele abordări și acțiuni relevante care au început deja, cum ar fi schema de tranziție a CEI, diferitele componente ale schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS) în cadrul FEA, cum ar fi cererile de propuneri de tip spin-in, posibilitatea de a sprijini întreprinderile cu dublă utilizare prin InvestEU și introducerea unei obligații suplimentare de exploatare în Europa pentru rezultatele acțiunilor privind tehnologiile critice, cum ar fi în cazul cererilor de propuneri legate de COVID-19 din cadrul programului Orizont Europa. În mod similar, acest scenariu s-ar baza pe exploatarea rezultatelor obținute prin cercetarea în domeniul apărării în beneficiul aplicațiilor civile, de exemplu prin cereri de propuneri de tip spin-out.
Acordul privind o definiție comună a „tehnologiilor cu dublă utilizare” între Comisie și Grupul Băncii Europene de Investiții, inclusiv BEI și Fondul european de investiții, ar putea eventual promova investiții comune în tehnologii cu potențial de dublă utilizare pentru mobilitatea militară, tranziția verde, reziliența infrastructurii critice, inclusiv comunicațiile critice, tehnologiile emergente sau disruptive și inovarea în domeniul apărării, precum și în domeniul spațial. Un astfel de acord ar trebui urmărit ca parte a unei revizuiri globale a politicii de excludere a domeniului apărării a BEI, care împiedică potențialul investițiilor comune ale grupului. Comisia și Grupul BEI ar trebui să continue să organizeze schimburi periodice pentru a discuta oportunitățile oferite de noile inițiative ale UE pentru posibile acțiuni comune într-un domeniu de aplicare convenit de comun acord.
Măsurile ar putea fi puse în aplicare prin modificarea parametrilor de punere în aplicare, atunci când este necesar, în conformitate cu dispozițiile legale ale programelor existente, fără a impune sarcini inutile Comisiei/agențiilor executive și solicitanților/beneficiarilor. Astfel de parametri, care pot fi deja puși în aplicare în temeiul dispozițiilor legale actuale și care ar putea fi utilizați în continuare și având în vedere alte opțiuni, ar putea include:
Øexploatarea proiectelor de C&D și a rezultatelor pentru a le extinde în cadrul aplicațiilor cu dublă utilizare (atât în C&D în domeniul civil, cât și în domeniul apărării) prin utilizarea informațiilor existente disponibile în bazele de date ale UE pentru a căuta astfel de rezultate și prin monitorizarea proiectelor de C&D;
Ødezvoltarea în continuare a sinergiilor, cum ar fi schimbul de informații în amonte și o mai bună coordonare a (unor părți ale) programelor de lucru între C&D în domeniul civil și în domeniul apărării, inclusiv posibilități de sprijinire a achizițiilor înainte de comercializare de servicii de C&D în cadrul programelor, un acces îmbunătățit la rezultatele proiectelor și la raportarea proiectelor, precum și schimburi tematice specifice, care să implice atât comunitățile civile, cât și comunitățile de apărare;
Øluarea în considerare a introducerii unei obligații suplimentare de a exploata rezultatele în UE (în temeiul articolului 39 din Regulamentul 2021/695 privind programul Orizont Europa) în părțile relevante ale programului de lucru și a cererilor de propuneri care vizează domeniile tehnologice critice identificate în Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2023, pe baza rezultatului evaluării colective a riscurilor lansate în temeiul recomandării;
Øintroducerea unui mecanism de marcare a produselor cu dublă utilizare (de exemplu, o marcare la nivelul cererii de propuneri sau o etichetă la nivel de proiect) pentru a semnala potențialul suplimentar de dublă utilizare, precum și cererile de propuneri de tip spin-in/spin-out, pe baza practicii deja urmate pentru temele programului de lucru din cadrul programelor specifice Orizont Europa;
Øfurnizarea, după caz, de orientări și sprijin suplimentar beneficiarilor care se ocupă de tehnologii cu potențial de dublă utilizare. În acest sens, se face trimitere la orientările UE pentru cercetarea care implică produse cu dublă utilizare, pentru a se asigura că riscurile sunt luate în considerare în mod eficace de către autorități și organizațiile de cercetare 31 , precum și la propunerea de Recomandare a Consiliului privind consolidarea securității cercetării.
Opțiunea 1 este fezabilă în cadrul financiar multianual actual. Cu toate acestea, ar trebui dezvoltată în continuare o abordare simplificată, cu mecanisme convenite, pentru a căuta în mod sistematic sinergii și potențare reciprocă între sectorul civil și cel al apărării. O mai bună coordonare între programarea conexă, de exemplu prin partajarea foilor de parcurs tehnologice respective, ar fi, de asemenea, necesară în vederea promovării inițiativelor care vizează îmbunătățirea dezvoltării tehnologiilor civile și militare, partajând în același timp căi într-o anumită măsură și în mod corespunzător.
4.2.Opțiunea 2: Eliminarea accentului exclusiv pe aplicațiile civile în anumite părți ale programului succesor al programului Orizont Europa
Această opțiune ar oferi o nouă direcție în ceea ce privește conținutul și punerea în aplicare a anumitor părți ale viitorului program-cadru multianual pentru cercetare și inovare.
Ea ar putea fi pusă în aplicare prin înlocuirea „accentului exclusiv” cu „accent” numai pentru anumite părți ale programului succesor al programului Orizont Europa, de exemplu în cazul în care tehnologiile cu dublă utilizare sunt cele mai importante. Toate celelalte părți ale programului ar menține un accent exclusiv pe aplicațiile civile. Prin urmare, această opțiune ar oferi ocazia, în cadrul programului succesor al programului Orizont Europa, de a menține principalele caracteristici de politică ale programului Orizont Europa, cum ar fi deschiderea de lungă durată a programelor-cadru către țările terțe în domenii de interes reciproc, permițând în același timp posibile restricții în părțile selectate care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare.
Această opțiune ar permite ca tehnologiile strategice emergente să fie sprijinite independent de domeniul de aplicare în anumite părți ale programului, ceea ce ar evita eliminarea propunerilor excelente care nu vizează exclusiv aplicațiile civile.
În ceea ce privește alinierea cu viitoarele acțiuni de inovare în domeniul apărării în cadrul unui program succesor al FEA, această opțiune ar permite programarea cererilor de propuneri de tip spin-in care implică proiecte în domeniul apărării direct în programul succesor al programului Orizont Europa, în timp ce, la rândul său, programul succesor al FEA ar oferi finanțare ulterioară pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale celor mai promițătoare rezultate ale proiectelor civile. Această abordare ar atrage, cel mai probabil, mai multe părți interesate din industrie ca potențiali participanți la proiectele de C&D, contribuind la potențarea reciprocă a industriilor civile și de apărare.
Pe de altă parte, comunitatea părților interesate active în domeniul civil ar putea avea preocupări în ceea ce privește participarea lor la cererile de propuneri din cadrul părții selectate a programului, în care nu ar exista un accent exclusiv pe aplicațiile civile.
În cadrul acestei noi abordări, ar trebui evaluat posibilul impact asupra altor programe, în funcție de domeniile alese. În plus, există parametri de bază care ar putea fi deja luați în considerare, în special cei referitori la condițiile bazate pe securitate, în cursul pregătirii propunerilor Comisiei și pe baza experienței dobândite din alte programe ale UE. Acești parametri ar include:
Øplanificarea și programarea priorităților programelor în cursul punerii în aplicare pe baza unor mecanisme solide inspirate, de exemplu, de modurile de guvernanță ale programului Orizont Europa și ale FEA;
Øidentificarea domeniilor cu potențial de dublă utilizare;
Øcondițiile de repartizare a bugetului pentru prioritizarea cererilor de propuneri și a temelor;
Øtipuri de interlocutori la nivelul guvernelor naționale, inclusiv ministere naționale și alte autorități;
Øcomplementarități cu prioritățile naționale care pot fi extinse pentru a valorifica în continuare rezultatele acțiunilor UE;
Øpopulația potențialilor (noi) beneficiari, în funcție de capacitățile lor de a efectua diferite tipuri de cercetare;
Øgestionarea informațiilor sensibile și clasificate transmise de solicitanți și generate de beneficiari;
Øcriteriile și procesele de evaluare a granturilor și de eligibilitate, evaluările etice și de securitate;
Øcontrolul străin al entităților eligibile și controlul asupra drepturilor de proprietate intelectuală;
Øeligibilitatea și categoriile de costuri, precum și rambursarea acestora;
Østructuri de consorții, cu alegeri privind naționalitatea participanților și a coordonatorilor, tipurile de participanți și acordurile care reglementează relațiile acestora;
Ødrepturile participanților, inclusiv în ceea ce privește protecția proprietății intelectuale, știința deschisă și libertatea academică;
Ønorme privind achizițiile publice cu criterii specifice de eligibilitate și de selecție;
Ømoduri de guvernanță;
Øgaranții pentru evitarea scurgerilor de tehnologii sensibile către destinații care prezintă motive de îngrijorare;
Ømodul de punere în aplicare și deciziile privind delegarea (sau nu) a competențelor către agențiile executive pentru sarcini legate de programe și deciziile corespunzătoare privind alocarea și profilurile personalului.
Opțiunea 2 și opțiunea 3 se exclud reciproc.
4.3.Opțiunea 3: Crearea unui instrument dedicat, cu un accent specific pe C&D care vizează produse cu potențial de dublă utilizare
Această opțiune s-ar putea materializa prin diverse forme, cum ar fi:
Øun instrument specific dedicat cercetării vizând tehnologii cu potențial de dublă utilizare, cu buget, norme privind participarea și diseminarea rezultatelor, dispoziții privind comitologia/guvernanța, criterii de evaluare și eligibilitate, structura consorțiilor care să fie proprii, etc.;
Øintensificarea sprijinului pentru introducerea pe piața UE a tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare prin intermediul unui mecanism dedicat sau al unei structuri dedicate (de exemplu, în cadrul agențiilor executive sau al unei întreprinderi comune dedicate) sau prin achiziții publice efectuate de utilizatorii finali cu sediul în UE legate de nevoile UE în materie de achiziții publice (de exemplu, IRIS2) sau de instrumente de sprijinire a achizițiilor publice (de exemplu, pentru echipamente vamale sau echipamente de supraveghere a frontierelor). Ar putea fi avute în vedere mai multe subopțiuni, în funcție de calitatea proprietarului/utilizatorului final („primul venit”) de organism al UE, organism guvernamental național sau organism comercial. Valoarea adăugată europeană ar trebui luată în considerare pentru măsurile în cazul cărora utilizatorul final se află la nivel național (de exemplu, facilitarea achizițiilor publice comune).
ØPlanificarea proiectelor emblematice „cu dublă utilizare de la stadiul conceperii” 32 care sprijină dezvoltarea tehnologiilor critice, se bazează pe sinergiile cu alte politici și instrumente ale UE și sunt, acolo unde este posibil, puse în aplicare în coordonare cu programul BEI privind produsele cu dublă utilizare. Astfel de proiecte s-ar baza pe rezultatele lucrărilor pregătitoare desfășurate în cadrul Comisiei sau împreună cu statele membre și ar plasa UE în poziția de client principal pentru serviciile de interes public în domeniul apărării și în cel civil. Printre exemple se pot număra tehnologiile pentru generațiile viitoare de sisteme spațiale ale UE (în sprijinul politicilor de apărare, de securitate și de mediu), vehiculele autonome ale UE (în sprijinul apărării și controlului frontierelor, al politicilor maritime sau privind infrastructura critică) sau alte proiecte de interes european comun. Având în vedere că nevoile utilizatorilor finali pot fi destul de diferite în funcție de cerințele operaționale, este extrem de important ca părțile interesate relevante să fie implicate încă de la început.
Această opțiune ar spori în mod semnificativ vizibilitatea C&D care vizează produse cu dublă utilizare în sine, dar ar risca să sporească complexitatea unui mediu de sprijin pentru C&D deja aglomerat. În comparație cu opțiunea 2, repartizarea bugetului între activitățile de C&D care vizează produse cu dublă utilizare și activitățile de C&D exclusiv civile ar fi mai clară, deoarece ar putea fi stabilită în actul de bază de instituire a programului care va succeda programului Orizont Europa. Totuși, acest deziderat ar însemna o rigidizare a alocării resurselor pe parcursul perioadei de programare. În plus, ar exista un risc de suprapunere care ar avea un impact asupra planificării și programării priorităților între activitățile de C&D care vizează produse cu dublă utilizare și activitățile de C&D exclusiv civile, precum și cu activitățile desfășurate exclusiv pentru aplicații în domeniul apărării în cadrul succesorului FEA. De asemenea, ar exista foarte puține cazuri în care dubla utilizare prin concepție ar putea fi aplicabilă fără a afecta introducerea pe piață a produsului final de către sectorul civil sau de apărare, care specifică, de regulă, cerințe destul de diferite (a se vedea secțiunea 2). În general, este probabil ca această opțiune să aducă un nivel suplimentar de complexitate, atât pentru solicitanți – care trebuie să aplice un alt mecanism/program cu cerințe diferite – cât și pentru Comisie – care coordonează activitățile de C&D și alte cereri de propuneri, cu dispoziții diferite privind comitologia și guvernanța.
Opțiunea 3 și opțiunea 2 se exclud reciproc.
5.Concluzii
Consolidarea sprijinului pentru C&D care implică tehnologii cu un potențial de dublă utilizare la nivelul UE oferă atât oportunități, cât și provocări. Optimizarea sinergiilor dintre sectorul civil și cel al apărării ar putea aduce beneficii industriei europene și ar putea accelera adoptarea rezultatelor cercetării și inovării în economie. În același timp, este dificil să se prevadă potențialul de dublă utilizare al C&D, chiar și atunci când este destinat exclusiv aplicațiilor din domeniul civil sau al apărării. Eforturile UE de promovare a potențării reciproce între sectorul civil și cel al apărării ar trebui întreprinse ținând seama, în același timp, de caracteristicile lor distinctive.
În contextul dimensiunii „promovare” a Strategiei europene pentru securitate economică, UE urmărește să mențină un avantaj competitiv în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente relevante pentru tranziția verde și cea digitală, inclusiv printr-o mai bună utilizare și exploatare a rezultatelor proiectelor de C&D, finanțate de UE, fie în domeniul civil, fie în domeniul apărării, consolidând în același timp dimensiunile „protecție” și „partener”.
Prin prezenta carte albă, Comisia lansează o amplă consultare a autorităților publice, a societății civile, a industriei și a mediului academic cu privire la opțiunile de sprijin strategic vizând tehnologiile cu potențial de dublă utilizare. Ea ia în considerare cadrul legislativ actual, caracterizat prin accentul, care se exclude reciproc, asupra aplicațiilor civile sau asupra aplicațiilor din domeniul apărării, precum și prin lipsa unei definiții conceptualizate convenite de comun acord, și identifică posibilitățile din cadrul programelor de finanțare actuale sau viitoare ale UE, precum și parametrii esențiali care necesită o analiză suplimentară. Această consultare va permite un dialog cuprinzător cu toate părțile implicate, care va sta la baza următoarelor etape pe care le va întreprinde Comisia.
|
Comisia invită la formularea de observații cu privire la opțiunile prezentate în prezentul document prin intermediul unei consultări publice deschise, disponibilă la adresa https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say_ro. Consultarea este deschisă pentru observații până la data de 30 aprilie 2024. Conform practicii curente a Comisiei, contribuțiile primite ca răspuns la o consultare publică se publică. Cu toate acestea, se poate solicita păstrarea confidențialității acestor contribuții sau a unor părți din acestea. În acest caz, vă rugăm să menționați clar pe prima pagină a contribuțiilor transmise că nu doriți publicarea acestora și, de asemenea, vă rugăm să trimiteți Comisiei o versiune neconfidențială a contribuțiilor dvs., în vederea publicării. |
Această definiție este în concordanță cu definiția privind produsele cu dublă utilizare din Regulamentul (UE) 2021/821 din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare: „produse cu dublă utilizare” înseamnă produse, inclusiv software și tehnologii, care pot avea o utilizare atât civilă, cât și militară.
Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare, COM(2018) 435 final, 7.6.2018.
Decizia (UE) 2021/764 de instituire a programului specific de implementare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa.
Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (reformare)
Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013.
COM (2021) 70 din 22.2.2021.
SWD(2022) 362 din 10.11.2022.
COM (2022) 61 din 15.2.2022.
JOIN(2022) 24 din 18.5.2022.
COM(2022)332 din 5.7.2022.
https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/library/2023-report-state-digital-decade
Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare” [JOIN(2023) 9 final].
Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu intitulată „Strategia europeană pentru securitate economică”, JOIN(2023)20 final.
Recomandarea Comisiei C(2023) 6689 din 3 octombrie 2023 privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre.
A se vedea, de asemenea, Concluziile Consiliului European din 14-15 decembrie 2023 care solicită „un rol consolidat al Grupului Băncii Europene de Investiții în sprijinirea securității și apărării europene, pe baza Inițiativei strategice a băncii pentru securitatea europeană”.
Discursul de deschidere al președintei von der Leyen la Conferința anuală a AEA din 2023: Consolidarea apărării europene, 30.11.2023. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/SPEECH_23_6207
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială, COM(2021) 70 final, 22.2.2021.
Disponibilă la adresa: Inițiativa strategică pentru securitatea europeană (eib.org)
Regulamentul (UE) 2021/821 din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare.
A se vedea rezultatele analizei comparative realizate de Comisie cu privire la investițiile și cadrele de politică în materie de achiziții publice în domeniul inovării în întreaga Europă, martie 2023 (https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/library/benchmarking-innovation-procurement-investments-and-policy-frameworks-across-europe)
Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului din 10 mai 2021 de instituire a programului specific de implementare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de abrogare a Deciziei 2013/743/UE.
Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013.
Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092.
Considerentul 35 din Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092.
Considerentul 33 din Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092.
Propunerile axate pe aplicațiile din domeniul apărării pot fi luate în considerare în cadrul FEA, în conformitate cu normele acestui program.
COM (2021) 70 din 22.2.2021.
COM (2022) 61 din 15.2.2022.
În cazul în care proiectul urmărește în întregime sau într-o parte predominantă obiectivul de a contribui la reducerea disparităților și la coeziunea socială a UE, el intră sub incidența articolului 174 din TUE, inclusiv în cazul în care include investiții în beneficiul activităților de securitate sau de apărare.
În special, Comisia trebuie să asigure conformitatea oricărei opțiuni cu măsurile restrictive ale Uniunii în cadrul acordării de finanțare unor terți. În acest context, Comisia trebuie să caute întotdeauna soluții care să nu încalce măsurile restrictive ale Uniunii Europene.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021H1700
Aceste proiecte s-ar putea baza, de asemenea, pe tehnologii critice și ar putea fi planificate în coordonare cu BEI, punând în aplicare anunțul făcut de Comisie în Comunicarea „Analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării”: „Comisia va elabora măsuri suplimentare (printre altele, cereri coordonate între instrumentele UE existente și împrumuturile BEI) pentru a sprijini tehnologiile critice și capacitățile industriale prin dezvoltarea de proiecte strategice”.