Fișă rezumat

Evaluarea impactului inițiativei privind un cadru de monitorizare pentru păduri europene reziliente

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

Principalele probleme sunt lipsa actuală a datelor de calitate și comparabile privind pădurile și a planificării forestiere integrate pe termen lung. În lipsa unor date adecvate și comparabile privind pădurile, pe care statele membre nu le furnizează în prezent pe cont propriu, nu este posibil să se atingă obiectivele de politică în materie de climă, biodiversitate și bioeconomie sustenabilă și circulară care decurg direct din Pactul verde european. În prezent, datele privind pădurile nu sunt complete, nu sunt comparabile și nu sunt furnizate în timp util, ceea ce împiedică posibilitatea de a adapta deciziile la presiuni și împiedică dezvoltarea și punerea în aplicare a obiectivelor și politicilor UE în domeniul forestier. Această situație se înrăutățește ca urmare a schimbărilor climatice și a activității umane directe sau indirecte, precum și a schimbărilor aferente ale destinației terenurilor, creând o amenințare la adresa sănătății și a rezilienței pădurilor și a capacității acestora de a continua să furnizeze servicii ecosistemice esențiale.

Actuala monitorizare fragmentată și neuniformă a pădurilor în statele membre împiedică autoritățile naționale și UE să acționeze în timp util împotriva factorilor de stres și a amenințărilor (de exemplu, secete, furtuni, infestări la scară largă și incendii de vegetație) cu o dimensiune transfrontalieră. De asemenea, aceasta împiedică gestionarii de păduri, industria lemnului și asigurătorii să beneficieze de date de calitate și furnizate în timp util, cum ar fi în ceea ce privește prevenirea daunelor, și de noile oportunități de afaceri oferite de certificarea eliminării dioxidului de carbon sau de plățile pentru serviciile ecosistemice. În plus, aceasta împiedică UE să valorifice pe deplin potențialul evoluțiilor tehnologice și al inovării digitale, în special în domeniul observării Pământului, care ar aduce beneficii semnificative IMM-urilor.

De asemenea, majoritatea instrumentelor naționale de planificare nu depășesc un ciclu de planificare de 10 ani. Este necesară o analiză și o integrare holistică pe termen lung a politicilor și a cerințelor societale legate de păduri pentru a aborda riscul de stabilire a unor ținte sau obiective de politică ce se exclud reciproc.

Care este rezultatul urmărit?

Obiectivul general este dezvoltarea unui cadru de monitorizare a pădurilor la nivelul UE, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivului de a avea păduri sănătoase și reziliente, care este esențial pentru angajamentul UE de a combate schimbările climatice, de a conserva și de a reface biodiversitatea și de a îmbunătăți nivelul de conservare, protecție și calitate a mediului. În acest scop, acțiunea propusă urmărește să asigure date comune digitalizate, coerente, comparabile, furnizate în timp util și accesibile și să instituie un cadru coerent pentru elaborarea planificării forestiere integrate pe termen lung. Se preconizează că acest lucru va sprijini adaptarea pădurilor la schimbările climatice, va consolida prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru acestea și va asigura coerența diferitelor obiective de politică legate de păduri. Prezenta inițiativă urmărește îmbunătățirea datelor și a cunoștințelor și nu afectează opțiunile și obiectivele statelor membre în materie de politică de gestionare a pădurilor.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)?

Acțiunea la nivelul UE, în limitele obiectivelor care nu pot fi realizate în mod satisfăcător sau cu cea mai mare eficacitate de către statele membre în absența unui cadru al UE, ar oferi o valoare adăugată clară în ceea ce privește coerența și eficiența economică. Acțiunea la nivelul UE este justificată de amploarea și natura transfrontalieră a aspectelor vizate, de impactul asupra cetățenilor din întreaga UE, de riscurile pentru economia UE generate de perturbările tot mai mari și de necesitatea de a monitoriza efectele politicilor și legislației UE și de a anticipa necesitatea unor schimbări de politică în vederea atingerii obiectivelor.

B. Soluții

Care sunt opțiunile disponibile pentru atingerea obiectivelor?

Opțiunea 1 se bazează pe coordonarea voluntară prin intermediul orientărilor Comisiei și pe schimbul de bune practici, inclusiv prin intermediul unui grup de experți specific, pentru a armoniza colectarea datelor la nivel național și a consolida cadrele și mecanismele de planificare forestieră.

Opțiunea 2.1 include următoarele aspecte-cheie: (i) instituirea unui nou cadru al UE care să includă armonizarea și/sau standardizarea indicatorilor privind pădurile și raportarea obligatorie către o platformă comună cu privire la indicatorii care sunt prevăzuți de legislația UE sau care sunt incluși în sistemele internaționale de monitorizare relevante pentru obiectivele de politică ale UE, (ii) utilizarea obligatorie a observării Pământului, cu posibilitatea ca statele membre să opteze pentru un sistem al UE bazat pe programul Copernicus și (iii) planificarea forestieră integrată obligatorie pe termen lung, bazată pe aspecte comune convenite care trebuie luate în considerare.

În comparație cu opțiunea 2.1, opțiunea 2.2: (i) vizează indicatori care depășesc actualele sisteme de monitorizare și raportare la nivelul UE și la nivel internațional, care reflectă prioritățile de politică; (ii) prevede gestionarea de către Comisie a unui sistem unic de observare a Pământului, în cadrul căruia statele membre ar urma să aibă obligația de a furniza date suplimentare privind pădurile și (iii) prevede obligația Comisiei de a emite recomandări fără caracter obligatoriu privind planurile forestiere integrate.

Opțiunea 3 adoptă o abordare hibridă, combinând aspectele voluntare ale opțiunii 1 privind planificarea pe termen lung cu aspectele obligatorii privind monitorizarea pădurilor (atât pentru datele obținute la sol, cât și pentru observarea Pământului) din opțiunea 2.2.

Opțiunile care prevedeau finanțare specifică din partea UE și consolidarea angajamentului internațional au fost eliminate într-un stadiu incipient.

Opțiunea preferată este o combinație a opțiunilor 2.1 și 2.2. Aceasta ar viza o listă mai largă de indicatori, utilizarea obligatorie a observării Pământului cu opțiune de participare pentru statele membre și emiterea de recomandări fără caracter obligatoriu privind planurile pe termen lung de către Comisie. În ceea ce privește indicatorii, s-ar aplica o abordare etapizată. În primul rând, ar urma să se aibă în vedere includerea în propunerea legislativă a unei liste limitate de indicatori pe baza relevanței acestora, a nivelului actual de armonizare, monitorizare și raportare și a necesității unei rezoluții spațiale sau temporale mai mari. Într-o etapă ulterioară, se va avea în vedere includerea altor indicatori, ținând seama, de asemenea, de recomandările unui grup de experți specific.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Cine sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Cererea de contribuții a arătat un consens larg în rândul părților interesate cu privire la faptul că o rețea de monitorizare a pădurilor la nivelul UE ar trebui să se bazeze pe datele existente din inventarele forestiere naționale, pentru a reduce riscul duplicării datelor. În cadrul consultării publice deschise, asociațiile de întreprinderi, întreprinderile, proprietarii de păduri și autoritățile publice au manifestat, în general, o preferință pentru continuarea utilizării de către statele membre a actualelor sisteme de monitorizare. În schimb, organizațiile de mediu, furnizorii de date privind pădurile și publicul larg s-au poziționat, în general, în favoarea unei mai bune integrări a sistemelor de monitorizare, cu standardizarea metodelor de monitorizare a pădurilor.

Majoritatea respondenților au afirmat că planificarea forestieră pe termen lung aduce beneficii. Beneficiile menționate cel mai frecvent au fost viziunea holistică asupra stării pădurilor și a tendințelor acestora, precum și coordonarea generală. Cu toate acestea, valoarea adăugată a planificării strategice la nivelul UE a fost pusă sub semnul întrebării de unii respondenți, în special de autoritățile publice. Experții din statele membre consultați prin intermediul unui grup de experți specific și-au exprimat sprijinul general pentru armonizarea sau standardizarea informațiilor privind starea și dezvoltarea pădurilor din UE, subliniind, în același timp, necesitatea de a valorifica infrastructura de monitorizare existentă și de a evita duplicarea datelor.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt beneficiile opțiunii preferate?

Opțiunea preferată este concepută pentru a asigura date comune moderne, digitalizate, coerente, comparabile, furnizate în timp util și accesibile privind starea pădurilor din UE și pentru a se asigura că toate statele membre publică planuri forestiere integrate pe termen lung bazate pe informații de monitorizare de înaltă calitate legate de obiectivele de politică relevante ale UE. Prin urmare, cele mai mari beneficii provin din instituirea unui cadru la nivelul UE pentru monitorizarea pădurilor și planificarea forestieră integrată pe termen lung.

În cazul analizat, beneficiile economice cuantificabile ale utilizării sporite a observării Pământului (estimate între 28 de milioane EUR și 37 de milioane EUR până în 2035 pentru monitorizarea acoperirii cu arbori) tind să compenseze deja costurile economice de funcționare, fără a lua în considerare beneficiile suplimentare necuantificabile – dar foarte semnificative – de mediu și sociale. Printre acestea se numără beneficiile generate de îmbunătățirea procesului decizional pe baza unor date mai bune în domeniul atenuării schimbărilor climatice (o mai bună punere în aplicare a Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura și o mai bună gestionare a absorbanților forestieri), al rezilienței pădurilor (sprijinirea prevenirii și a acțiunilor timpurii), al combaterii exploatării forestiere ilegale și a defrișărilor și/sau al furnizării sustenabile de resurse și servicii forestiere.

Inițiativa va oferi numeroase oportunități de creștere și inovare întreprinderilor europene, în special IMM-urilor. Teledetecția va juca un rol mai important în monitorizarea pădurilor decât în prezent, oferind numeroase posibilități IMM-urilor care desfășoară activități ce vizează achiziționarea și prelucrarea imaginilor furnizate prin satelit, prelucrarea datelor și furnizarea de servicii legate de păduri și silvicultură, inclusiv servicii de consultanță.

Care sunt costurile opțiunii preferate? Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale?

Responsabilitatea cu privire la monitorizarea, raportarea și planificarea integrată ar urma să le revină autorităților publice, fiind necesar ca statele membre să sprijine financiar tranziția avută în vedere, utilizând, de asemenea, fondurile UE disponibile. Armonizarea și standardizarea obligatorie a indicatorilor selectați ar urma să aibă un impact economic moderat până la semnificativ asupra bugetului public al statelor membre, în funcție de situația actuală din fiecare stat membru. Costurile cele mai ridicate ar urma să le revină statelor membre în care ar trebui instituit un nou sistem terestru cu suficiente parcele de eșantionare sau în care frecvența inventarului forestier național ar trebui să crească. Statele membre cu sisteme deja dezvoltate vor suporta costuri suplimentare mai mici, în timp ce acelea cu sisteme de monitorizare mai puțin avansate pot fi sprijinite de sistemul UE bazat pe programul Copernicus.

Costurile aplicării definițiilor și a metodelor armonizate la colectarea reală a datelor sunt, în medie, de aproximativ 10 000 EUR per indicator per stat membru. Costul mediu anual al monitorizării pădurilor prin inventarele forestiere naționale în trei țări utilizate ca eșantion este de 42 EUR/km2 de suprafață forestieră.

Care sunt efectele asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Niciuna dintre opțiunile de politică nu include obligații de reglementare care ar fi direct aplicabile întreprinderilor. În cazul excepțional al indicatorilor referitori la producția și utilizarea lemnului și a produselor forestiere nelemnoase, ar putea apărea unele obligații de raportare indirectă, dar se estimează că acestea au costuri neglijabile. Dimpotrivă, datorită rolului mai important al observării Pământului, inițiativa va oferi numeroase oportunități de creștere și inovare IMM-urilor care desfășoară activități ce vizează achiziționarea și prelucrarea imaginilor furnizate prin satelit, prelucrarea datelor și furnizarea de servicii legate de păduri și silvicultură, inclusiv servicii de consultanță. S-au identificat, de asemenea, beneficii pentru gestionarii de păduri care doresc să participe la sisteme de certificare și la sisteme de stimulente pentru plățile pentru serviciile ecosistemice forestiere, care se vor putea baza pe date de calitate privind pădurile. Se preconizează că rolul mai important al tehnologiilor de monitorizare a pădurilor și al sistemelor de raportare moderne care utilizează tehnologii avansate va aduce beneficii importante în ceea ce privește digitalizarea, în conformitate cu obiectivele Agendei digitale pentru Europa.

Vor exista alte efecte semnificative?

Deși este dificil de cuantificat direct, deoarece acestea sunt adesea indirecte, opțiunea preferată va aduce beneficii de mediu și sociale semnificative în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, sănătatea și reziliența pădurilor, biodiversitatea și starea ecosistemelor, speciile alogene invazive și combaterea defrișărilor și a exploatării forestiere ilegale. Procedând astfel, se va crea o mai mare încredere în datele privind pădurile provenite de la diferite părți interesate și se va sprijini furnizarea sustenabilă de resurse și servicii forestiere.

Proporționalitate

Combinația de aspecte selectate în cadrul opțiunii preferate este proporțională, deoarece se limitează în mod clar la acele aspecte pe care statele membre nu le pot realiza în mod satisfăcător pe cont propriu și în cazul cărora este necesară armonizarea la nivelul UE. În acest scop, statele membre au doar obligația de a colecta date privind pădurile care vizează legislația și obiectivele de politică ale UE. În plus, regulamentul propus se va baza pe schimbul de date armonizate din sistemele naționale existente de colectare a datelor. Acest lucru va reduce la minimum măsura în care statele membre vor trebui să își adapteze metodele de obținere a datelor. Statele membre care utilizează sisteme mai avansate de monitorizare a pădurilor pot continua să utilizeze propriile date (opțiunea de participare), care vor fi armonizate pentru a asigura compatibilitatea în întreaga UE. Nicio opțiune nu ar urma să conducă la implicarea UE în opțiunile și obiectivele statelor membre în materie de politică de gestionare a pădurilor.

D. Acțiuni subsecvente

Când va fi revizuită politica?

Comisia va elabora un plan bazat pe un set de jaloane pentru a urmări punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor specifice în raport cu un calendar specific. De asemenea, Comisia va monitoriza punerea în aplicare și impactul măsurilor în mod regulat, utilizând criterii specifice. În sfârșit, Comisia va efectua o evaluare, ținând seama de raportările statelor membre cu privire la planurile integrate pe termen lung, pe care o va prezenta Consiliului și Parlamentului.