Expunere de motive

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Pădurile și alte suprafețe împădurite din UE sunt din ce în ce mai afectate de schimbările climatice și de utilizarea și activitățile umane nesustenabile, directe sau indirecte, precum și de schimbările aferente ale destinației terenurilor. Pericolele precum incendiile de vegetație, focarele de organisme dăunătoare, secetele și valurile de căldură, care, de multe ori, se potențează reciproc, pot conduce la evenimente catastrofale mai frecvente și mai intense, adesea dincolo de frontierele naționale. Aceste presiuni subminează reziliența pădurilor și reprezintă o amenințare la adresa capacității pădurilor de a-și îndeplini diferitele funcții de mediu, sociale și economice. Unele pericole, de exemplu incendiile de vegetație, reprezintă, de asemenea, o amenințare directă la adresa sănătății și siguranței umane. În plus, acestea cresc costul gestionării pădurilor, inclusiv costul combaterii incendiilor de vegetație.

Un sistem de monitorizare cuprinzător și de înaltă calitate, care să vizeze toate pădurile și alte suprafețe împădurite din UE, poate contribui la o mai bună contracarare a tuturor acestor presiuni și pericole. De exemplu, monitorizarea frecventă a acoperirii cu arbori și a perturbărilor acesteia cu ajutorul tehnologiilor de observare a Pământului („Earth observation” - EO), completată cu observații de la sol, poate dezvălui modele de vulnerabilități forestiere și poate permite factorilor de decizie să ia măsuri de adaptare. Lipsa acestor informații afectează, de asemenea, actualitatea și calitatea planificării forestiere a statelor membre. Planificarea integrată pe termen lung este esențială pentru menținerea în echilibru a diverselor cereri de servicii și resurse forestiere și pentru asigurarea rezilienței la dezastre, în conformitate cu obiectivele și țintele de politică ale UE pentru serviciile forestiere, precum și pentru utilizarea și protecția pădurilor.

Instrumentele de monitorizare actuale nu sunt pe deplin adecvate scopului urmărit. Servicii precum Sistemul european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS) care funcționează sub umbrela programului Copernicus și instrumentul de înaltă rezoluție în domeniul forestier al serviciului Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre au generat un anumit grad de monitorizare și date standardizate bazate pe teledetecție în UE. Cu toate acestea, eforturile de armonizare a datelor obținute la sol, colectate în principal prin intermediul inventarelor forestiere naționale, s-au concentrat asupra câtorva variabile esențiale legate de resursele de lemn, cum ar fi biomasa de suprafață, volumul de lemn pe picior și creșterea forestieră. Chiar și în aceste cazuri, există lacune în ceea ce privește actualitatea și disponibilitatea pe scară mai largă a datelor, ceea ce duce la incertitudine cu privire la fiabilitatea datelor și la limitări ale utilizării lor. Nu s-au desfășurat activități de armonizare a altor date obținute la sol cu privire la variabile, în special cu privire la cele care vizează biodiversitatea, ceea ce face dificilă o evaluare la nivelul UE a stării ecosistemului forestier. În plus, datele disponibile privind pădurile prezintă lacune semnificative, de pildă în ceea ce privește seceta sau daunele forestiere cauzate de gândacul de scoarță. Aceste lacune împiedică prevenirea dezastrelor forestiere, pregătirea pentru astfel de dezastre și răspunsul la acestea în mod eficace din partea gestionarilor de terenuri și al autorităților relevante. În plus, mai mulți parametri forestieri, cum ar fi biomasa și structura forestieră, pot fi cartografiați și monitorizați în mod fiabil în întreaga UE numai prin combinarea observațiilor de la sol, a teledetecției și a modelării. Această combinație este complexă și dificilă, adesea din cauza problemelor legate de schimbul de date și de acces.

Lipsa de informații cu privire la starea și dezvoltarea pădurilor în raport cu perturbările sau dinamica ecosistemelor îngreunează observarea tendințelor și detectarea daunelor sau a degradării într-un stadiu incipient de către responsabilii pentru elaborarea politicilor și gestionarii de păduri, precum și luarea de măsuri în mod eficace în legătură cu acestea. Acest lucru afectează capacitatea pădurilor de a oferi în permanență societății servicii, bunuri și funcții ecosistemice, inclusiv în contextul atenuării schimbărilor climatice, în care pădurile joacă un rol esențial.

În general, informațiile privind starea pădurilor din UE, valoarea lor ecologică, socială și economică, presiunile cu care se confruntă și serviciile ecosistemice pe care le furnizează sunt fragmentate și neuniforme, în mare măsură eterogene și inconsecvente, cu lacune în materie de date și suprapuneri ale acestora; în plus, datele sunt furnizate cu întârzieri semnificative și adesea doar în mod voluntar. Deși există procese de raportare prin care se colectează date și informații privind pădurile și dezvoltarea acestora, cum ar fi conturile europene pentru păduri ale EUROSTAT, rapoartele Forest Europe privind starea pădurilor din Europa sau evaluările resurselor forestiere globale realizate de FAO, UE nu dispune de un sistem comun pentru colectarea și schimbul coerente de date exacte și comparabile privind pădurile.

Evoluțiile rapide ale instrumentelor și tehnologiilor de monitorizare, utilizate pentru EO cu ajutorul sateliților sau a mijloacelor aeriene (inclusiv cu ajutorul dronelor) și în cadrul serviciilor sistemului global de navigație prin satelit (GNSS), cum ar fi GALILEO, oferă o oportunitate unică de modernizare, digitalizare și standardizare a monitorizării pădurilor ca serviciu pentru toți utilizatorii acestora și pentru toate autoritățile forestiere. Acest lucru poate fi benefic pentru realizarea unei planificări voluntare integrate pe termen lung de către statele membre și poate stimula creșterea piețelor care vizează aceste tehnologii și noile competențe conexe, inclusiv pentru IMM-urile din UE. Protecția datelor și proprietatea asupra acestora trebuie respectate.

În acest context, prezenta propunere urmărește: (i) să asigure o monitorizare coerentă și de înaltă calitate, care să permită urmărirea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor UE, precum și a obiectivelor și a țintelor de politică ale acesteia care vizează pădurile, inclusiv în ceea ce privește biodiversitatea, schimbările climatice și răspunsul în situații de criză, (ii) să îmbunătățească evaluarea riscurilor și pregătirea pentru acestea și (iii) să sprijine procesul decizional bazat pe dovezi al gestionarilor de terenuri și al autorităților publice, precum și să promoveze cercetarea și inovarea.

În ultimii ani, instituțiile UE și experții din statele membre – din grupurile de experți relevante, inclusiv din subgrupul Comitetului forestier permanent – au menționat în mod repetat și clar necesitatea de a consolida monitorizarea pădurilor în UE. Prin urmare, noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 a anunțat o propunere legislativă specifică privind observarea pădurilor din UE și raportarea și colectarea de date referitoare la acestea, care ar urma să vizeze, de asemenea, planurile strategice pentru păduri și sectorul forestier elaborate de autoritățile naționale responsabile.

Instrumentele actuale ale unora dintre statele membre nu prevăd o abordare integrată a pădurilor ca ecosisteme multifuncționale, deoarece, adesea, acestea abordează pădurile doar din perspective specifice de politică: de exemplu, planurile naționale privind energia și clima și strategiile pe termen lung în aceste domenii vizează sechestrarea carbonului, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în timp ce strategiile naționale și regionale de adaptare la schimbările climatice vizează nevoile de adaptare la schimbările climatice, însă nu iau neapărat în considerare alte aspecte, cum ar fi biodiversitatea sau reziliența.

Majoritatea instrumentelor naționale de planificare din UE nu depășesc un ciclu de planificare forestieră de 10 ani. În consecință, acestea nu iau în considerare impactul pe termen lung al schimbărilor climatice, de exemplu asupra distribuției speciilor sau asupra frecvenței și intensității evenimentelor extreme. În plus, astfel de planuri nu prevăd o abordare care să țină seama de adaptabilitate, acest lucru însemnând că nu sunt în măsură să reflecte evoluțiile politicilor pentru păduri și silvicultură la nivelul UE și la nivel național, demers care ar necesita un răspuns structurat la nivel strategic și prospectiv.

Politicile UE în domeniul forestier au o viziune pe termen lung și necesită o analiză prospectivă strategică, bazată pe informații exacte și furnizate în timp util. De exemplu, obiectivele principale privind neutralitatea climatică a UE (Legea europeană a climei și Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura – Regulamentul LULUCF) și reziliența acesteia la schimbările climatice (Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice) sau de menținere și refacere a ecosistemelor europene (propunerea de regulament UE privind refacerea naturii) urmează să fie atinse până în 2050. Numeroase previziuni privind schimbările climatice acoperă perioada până la sfârșitul acestui secol și includ studii referitoare la modul în care pădurile vor reacționa la accelerarea schimbărilor climatice și vor fi afectate de acestea.

În plus, marea diversitate a abordărilor naționale în materie de planificare sau lipsa planificării împiedică un răspuns rapid, coerent și eficient în privința riscurilor de dezastre, în special în cazul amenințărilor cu o dimensiune transfrontalieră, cum ar fi organismele dăunătoare plantelor sau incendiile de vegetație.

În acest context, propunerea urmărește, de asemenea, să sprijine statele membre în ceea ce privește realizarea unei planificări voluntare integrate pe termen lung pentru a consolida punerea în aplicare coerentă a diferitelor obiective și ținte de politică sectoriale pentru a asigura reziliența pădurilor într-un climat în schimbare.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Propunerea urmărește să sprijine punerea în aplicare coerentă și eficace a politicilor existente ale UE care afectează pădurile în mod direct sau indirect în domeniul mediului și al biodiversității, al climei, al reducerii dezastrelor și a riscurilor, al energiei și al bioeconomiei.

Mai precis, propunerea va sprijini instrumentele de politică de mai jos:

• noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030, prin furnizarea bazei de cunoștințe pentru o abordare integrată a pădurilor ca ecosisteme multifuncționale și prin monitorizarea îndeplinirii țintelor și a obiectivelor acesteia;

• strategia privind biodiversitatea pentru 2030, prin precizarea unor indicatori de monitorizare a realizării: (i) obiectivului său ambițios de a spori cantitatea și calitatea pădurilor și reziliența acestora la dezastre precum incendiile, seceta, organismele dăunătoare și bolile care s-ar putea intensifica odată cu schimbările climatice, (ii) a obiectivelor stabilite privind protejarea cu strictețe a pădurilor primare și seculare care încă mai există și (iii) privind dezvoltarea în continuare a Sistemului de informare privind pădurile din Europa;

• Regulamentul LULUCF, prin îmbunătățirea monitorizării indicatorilor, ceea ce va facilita raportarea datelor explicite din punct de vedere geografic privind terenurile forestiere;

• Regulamentul privind defrișările, prin specificarea indicatorilor relevanți pentru defrișări și degradarea pădurilor care permit urmărirea progreselor în raport cu obiectivul de nedegradare;

• strategia în domeniul bioeconomiei, prin îmbunătățirea acoperirii și a monitorizării indicatorilor care urmăresc progresele înregistrate în direcția durabilității în UE și în statele sale membre și contribuie la sistemul de monitorizare al Centrului de cunoștințe pentru bioeconomie al Centrului Comun de Cercetare;

• Directiva privind energia din surse regenerabile, prin consolidarea bazei de dovezi în ceea ce privește criteriile de durabilitate pentru aprovizionarea cu biomasă în vederea producerii de energie și, în special, prin impunerea obligației ca statele membre să dețină informații cu privire la amplasarea pădurilor primare și seculare;

• mecanismul de protecție civilă al Uniunii (EUCPM) și obiectivele recent adoptate ale UE în materie de reziliență la dezastre prin îmbunătățirea disponibilității datelor privind pădurile. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea instrumentelor de alertă timpurie pentru incendiile de vegetație și alte dezastre, va conduce la elaborarea de evaluări mai precise ale riscurilor și va spori gradul general de pregătire pentru a face față dezastrelor viitoare;

• Agenda digitală pentru Europa și Strategia 2.0 privind dronele, prin promovarea utilizării tehnologiilor de teledetecție în monitorizarea pădurilor;

• Regulamentul privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, prin consolidarea bazei de dovezi privind dinamica organismelor dăunătoare.

•Coerența cu alte politici ale UE

Pactul verde european a solicitat luarea de măsuri pentru a îmbunătăți cantitatea și calitatea suprafeței împădurite a UE și pentru a spori și mai mult reziliența pădurilor. Acesta urmărește atingerea neutralității climatice, stabilirea unui nivel mai ridicat de ambiție în materie de biodiversitate, asigurarea unui mediu înconjurător sănătos, îmbunătățirea sănătății și a bunăstării cetățenilor și promovarea unei bioeconomii sustenabile și circulare. Monitorizarea stării și a tendințelor pădurilor și ecosistemelor, precum și a multifuncționalității care sprijină realizarea unei planificări voluntare integrate pe termen lung de către statele membre va fi esențială pentru a atinge aceste obiective în mod eficace.

Propunerea este menită să asigure sinergii cu alte politici, inclusiv cu normele acestora privind colectarea datelor, monitorizarea și planificarea relevante pentru păduri. Printre acestea se numără directivele privind aerul, apa și natura, precum și propunerea Comisiei de regulament privind refacerea naturii și propunerea referitoare la modificarea conturilor economice de mediu europene. Propunerea va sprijini, de asemenea, politica privind clima, făcând posibilă monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora și permițând adoptarea schemelor de agricultură a carbonului în temeiul cadrului de certificare propus pentru eliminarea dioxidului de carbon. De asemenea, propunerea este în deplină concordanță cu raportul final al Conferinței privind viitorul Europei, în special cu propunerea 2, care aprobă în mod explicit eforturile în direcția „reîmpăduririi, împăduririi, inclusiv a pădurilor pierdute ca urmare a incendiilor, precum și a aplicării unei gestionări responsabile a pădurilor”.

Propunerea poate ajuta, de asemenea, UE să își demonstreze poziția de lider la nivel mondial și să stimuleze comunitatea internațională pentru a desfășura acțiuni specifice bazate pe dovezi pentru a consolida reziliența pădurilor într-un climat în schimbare și pentru a îmbunătăți gestionarea durabilă a pădurilor ca ecosisteme multifuncționale. Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal include un obiectiv specific privind accesibilitatea datelor, a informațiilor și a cunoștințelor de înaltă calitate pentru gestionarea integrată și participativă a biodiversității.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Propunerea se întemeiază pe articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care conferă UE dreptul de a acționa în vederea realizării obiectivelor politicii sale în domeniul mediului. Obiectivele politicii UE în domeniul mediului, astfel cum sunt prevăzute la articolul 191 alineatul (1) din TFUE, includ conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, ocrotirea sănătății persoanelor, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice. Politica UE în domeniul mediului trebuie să urmărească un nivel ridicat de protecție, ținând de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale UE. Aceasta trebuie să se bazeze pe principiile precauției și acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și pe principiul „poluatorul plătește”.

Același temei juridic stă la baza măsurilor UE de protejare a patrimoniului natural al ecosistemelor forestiere. Un cadru de monitorizare a pădurilor va furniza datele care vor permite monitorizarea obiectivelor Pactului verde european legate de păduri și elaborarea de politici de conservare a ecosistemelor forestiere. Mediul este un domeniu de competență partajată între UE și statele membre, astfel că acțiunea UE trebuie să adere la principiul subsidiarității.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Acțiunea la nivelul UE este justificată de amploarea și natura transfrontalieră a piețelor dependente de păduri, precum și de riscurile și incertitudinile tot mai mari legate de schimbările climatice, care impun monitorizarea efectelor politicilor și legislației UE și evaluarea cu mai multă precizie și promptitudine a necesității unor schimbări de politică în vederea atingerii obiectivelor de politică stabilite.

Este vorba, în special, de perturbări precum focarele de gândaci de scoarță, incendiile de vegetație sau furtunile, toate acestea având o dimensiune transfrontalieră semnificativă. Aceste perturbări sunt din ce în ce mai frecvente și mai intense odată cu schimbările climatice, ceea ce duce la creșterea costurilor de prevenire și de eliminare, precum și la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, la pierderea biodiversității și la denaturări ale pieței. De exemplu, în ceea ce privește gândacul de scoarță, detectarea timpurie a „zonelor fierbinți” din punctul de vedere al existenței unor astfel de focare este esențială pentru a reduce amploarea exploatării forestiere de recuperare, costurile aferente și pierderile de venituri. Atunci când are loc pe scară largă, exploatarea forestieră de recuperare este susceptibilă să perturbe piața lemnului, cu un efect în special negativ asupra IMM-urilor care depind în mare măsură de prețul lemnului. Capcanele cu feromoni și alte tipuri de monitorizare la sol, în combinație cu EO, care furnizează date de înaltă calitate, facilitează intervenția în timp util la nivelul politicilor și, prin urmare, pot juca un rol eficace și eficient în reducerea costurilor. De asemenea, înțelegerea tipului de pădure și de combustibil existent în anumite zone va fi importantă pentru măsurile de prevenire a incendiilor forestiere și pentru eficientizarea operațiunilor din cadrul EUCPM, întrucât sistemele europene de alertă timpurie împotriva incendiilor de vegetație vor fi îmbunătățite.

Monitorizarea pădurilor este în prezent neuniformă și fragmentată, ceea ce împiedică UE să acționeze în timp util împotriva factorilor de stres și a amenințărilor (cu o dimensiune transfrontalieră), astfel cum se susține în noua strategie a UE pentru păduri, și să valorifice la maximum evoluțiile tehnologice eficiente din punctul de vedere al costurilor și inovarea digitală, în special în ceea ce privește EO. Această situație a rezultat din faptul că statele membre au acționat singure în mod necoordonat de-a lungul mai multor ani. Deși, de nenumărate ori, ecosistemele forestiere se întind dincolo de frontiere, pădurile sunt adesea considerate entități suverane, până în prezent nefiind dezvoltată pe deplin nicio abordare coerentă și transnațională de colectare a datelor. Sănătatea și reziliența pădurilor sunt aspecte de interes comun, fiind puțin probabil ca statele membre să rezolve această situație fragmentată fără intervenția UE.

În ceea ce privește planificarea, mai multe state membre dispun de instrumente de planificare, însă politicile sectoriale nu sunt acoperite suficient, ceea ce ar putea afecta coerența procesului de elaborare a politicilor, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE. Statele membre ar putea utiliza sistemul de guvernanță coordonată pentru a asigura termene coerente pentru obiectivele politicii forestiere sectoriale și pentru a se asigura că se includ informații comune.

•Proporționalitatea

Combinația de aspecte selectate în propunere este proporțională, deoarece se limitează la acele aspecte pe care statele membre trebuie să le pună în aplicare pentru a atinge în mod satisfăcător obiectivele regulamentului propus. În acest scop, statele membre au doar obligația de a colecta date privind pădurile care vizează legislația și obiectivele de politică ale UE. În plus, regulamentul propus se va baza pe schimbul de date armonizate din sistemele naționale existente de colectare a datelor, în special din inventarele forestiere naționale (IFN). Acest lucru va reduce la minimum măsura în care statele membre vor trebui să își adapteze metodele de obținere a datelor. Pentru a se asigura costuri de ajustare scăzute, descrierile datelor privind pădurile au fost selectate pe baza activității de armonizare existente efectuate de IFN. Propunerea urmărește, de asemenea, utilizarea datelor raportate existente, atunci când acestea îndeplinesc cerințele impuse, cu evitarea duplicării obligațiilor de raportare. Se încurajează realizarea unei planificări voluntare integrate pe termen lung de către statele membre pe baza eforturilor existente.

Având în vedere amploarea aspectelor în cauză și dimensiunile transfrontaliere ale acestora, UE este singurul organism care poate asigura un cadru de monitorizare coerent și care poate încuraja o planificare voluntară integrată pe termen lung la care să participe toate statele membre. Nu se pot elabora standarde comune pentru colectarea datelor și monitorizare și nici elemente minime comune pentru planificare la nivelul statelor membre.

Nicio opțiune nu ar implica transferul de competențe de la statele membre către UE dincolo de armonizarea și standardizarea necesare în materie de monitorizare (nu se realizează niciun transfer de competențe în ceea ce privește opțiunile operaționale legate de gestionarea pădurilor).

•Alegerea instrumentului

Obiectului acestei inițiative și nivelului său de precizie li se potrivește mai degrabă o abordare legislativă decât una nelegislativă. Obiectivele prezentei propuneri sunt realizate cel mai bine printr-un regulament. Acest lucru va asigura aplicabilitatea directă și uniformă a dispozițiilor sale în UE în același timp și, prin urmare, va servi scopului armonizării și furnizării de date în timp util. Un regulament va permite stabilirea unor standarde comune care să fie obligatorii și direct aplicabile în toate statele membre, fără sarcina administrativă și fără întârzierile cauzate de necesitatea de a transpune instrumentul în legislația națională.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Nu se aplică, deoarece aceasta este o inițiativă legislativă nouă.

•Consultările cu părțile interesate

În conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare, prezentul regulament și evaluarea impactului care îl însoțește au fost susținute de un amplu proces de consultare. Comisia a colectat opiniile unei game largi de părți interesate, în special reprezentanți ai statelor membre, organizații de mediu, institute de cercetare, asociații forestiere și reprezentanți ai întreprinderilor. Consultările s-au desfășurat în cadrul unei consultări publice deschise, în cadrul a trei ateliere la nivel de experți și în cadrul unor reuniuni cu părțile interesate și cu statele membre. Un subgrup de lucru specializat din cadrul Comitetului forestier permanent s-a reunit de patru ori, iar două ateliere organizate de președinția cehă și cea suedeză au oferit informații suplimentare. Diversele puncte de vedere au oferit informații și perspective valoroase care au contribuit la elaborarea evaluării impactului și a propunerii.

Cererea de contribuții

Cererea de contribuții s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 8 aprilie și 6 mai 2022. S-au primit 116 răspunsuri din 21 de țări, în principal din partea publicului larg, a ONG-urilor, a autorităților publice, a asociațiilor de întreprinderi, a organizațiilor comerciale și a organizațiilor de mediu în ordine descrescătoare.

Majoritatea contribuțiilor au sprijinit inițiativa de elaborare a unui cadru UE privind monitorizarea pădurilor și a planurilor strategice în cadrul diferitelor grupuri de părți interesate, cu excepția publicului larg, care și-a exprimat sprijinul în acest sens în proporție de mai puțin de jumătate. Principala preocupare exprimată a fost aceea că o astfel de centralizare sporită vizată de inițiativă nu ar trebui să facă monitorizarea existentă a pădurilor la nivel național în mod inutil împovărătoare și că noua legislație nu ar trebui să perturbe practicile actuale de gestionare ale proprietarilor de păduri. Comisia a ținut seama de această opinie în evaluarea impactului și la elaborarea propunerii.

Consultarea publică

Comisia a organizat o consultare publică deschisă în perioada cuprinsă între 25 august și 17 noiembrie 2022 și a primit 314 contribuții viabile.

În cadrul consultării s-au colectat opinii cu privire la necesitatea monitorizării pădurilor, la opțiunile tehnologice conexe și la opțiunile de politică și de finanțare preferate, precum și cu privire la valoarea adăugată a planurilor strategice pentru păduri. Rezultatele au confirmat în mod clar necesitatea existenței unor informații armonizate și furnizate în timp util la nivelul UE cu privire la diverse aspecte legate de păduri, cum ar fi sănătatea, perturbările și schimbările climatice. Sistemele de monitorizare ar trebui să se bazeze pe datele obținute pe teren în combinație cu tehnologiile de teledetecție. Majoritatea respondenților au considerat integrarea datelor din sistemele de monitorizare ale statelor membre ca fiind cea mai bună opțiune de politică, în timp ce un sistem unic de monitorizare al UE a fost sprijinit și respins în egală măsură. Un astfel de sistem ar trebui finanțat printr-o combinație de resurse ale statelor membre, de resurse private și de resurse ale UE. Aproximativ jumătate dintre respondenți au considerat că o viziune holistică, alături de coordonarea și comparabilitatea generală, precum și schimburile cu alte state membre adaugă valoare planificării pe termen lung. Doar un număr nesemnificativ de respondenți au considerat că inițiativa nu aduce valoare adăugată.

Atelierele la nivel de experți

În perioada octombrie-noiembrie 2022, Comisia a organizat trei ateliere cu experți tehnici cu privire la: 1) „Planurile strategice pentru păduri”, 2) „Posibilitățile prezente și viitoare de observare a Pământului pentru monitorizarea operațională a pădurilor” și 3) „Beneficiile și costurile monitorizării pădurilor”. Atelierele au generat o contribuție valoroasă la evaluarea impactului.

Subgrupul de lucru al Comitetului forestier permanent

În perioada cuprinsă între noiembrie 2022 și mai 2023, au avut loc patru reuniuni cu reprezentanți ai statelor membre pentru discuții tehnice privind opțiunile de politică. S-au colectat opinii în special cu privire la acoperirea indicatorilor, utilizarea EO și posibilele aspecte-cheie ale planificării integrate pe termen lung. Discuțiile s-au concentrat în jurul rezultatelor consultării publice deschise și al proiectului de evaluare a impactului și au fost încadrate de întrebări predefinite puse la dispoziția membrilor grupului înainte de reuniuni. Ulterior, subgrupul a adoptat un raport privind viitoarea inițiativă.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Propunerea se bazează pe cele mai recente dovezi științifice. Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere se bazează pe un studiu de sprijin elaborat de o echipă de experți externi publicat la [...]. Echipa de experți externi și-a desfășurat activitatea în strânsă consultare cu Comisia pe parcursul diferitelor etape ale studiului. Reuniunile subgrupului de lucru au reprezentat oportunități pentru statele membre de a face schimb de opinii cu privire la principalele aspecte ale inițiativei, inclusiv în ceea ce privește o listă preliminară a indicatorilor forestieri, rezultatele consultării publice deschise și planificarea integrată pe termen lung. Aceste contribuții s-au luat în considerare la elaborarea evaluării impactului și a prezentei propuneri de regulament.

De asemenea, Comisia a utilizat multe alte surse de informații pentru a elabora prezenta propunere, în special rezultatele proiectelor de cercetare și inovare ale UE și rapoarte internaționale recunoscute.

Agenția Europeană de Mediu a furnizat expertiză specifică și a fost implicată îndeaproape în elaborarea propunerii și a evaluării impactului acesteia.

•Evaluarea impactului

Propunerea se bazează pe o evaluare a impactului. Evaluarea impactului a primit un aviz pozitiv cu rezerve din partea Comitetului de control normativ (CCN) la 17 februarie 2023 1 . Principalele aspecte aduse în discuție de CCN au inclus valoarea adăugată a inițiativei, în special în ceea ce privește planificarea forestieră pe termen lung, și prezentarea diferitelor opțiuni pentru nivelul de intervenție al UE [ Pădurile din UE – noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planurile strategice (europa.eu) ]. Ca răspuns la aviz, valoarea adăugată a propunerii a fost clarificată, iar evaluarea impactului a inclus o opțiune hibridă care combină monitorizarea și colectarea obligatorie a datelor cu planificarea voluntară.

Evaluarea impactului a luat în considerare cinci opțiuni de politică, la două dintre acestea renunțându-se în fazele sale incipiente, deoarece era foarte puțin probabil să se obțină rezultatele dorite. Opțiunile de politică de mai jos au fost evaluate pe deplin.

(1) Opțiunea pe deplin voluntară: în contextul acestei opțiuni, s-ar urmări o abordare voluntară comună în ceea ce privește monitorizarea pădurilor și planificarea integrată pentru a se asigura realizarea coerentă a obiectivelor și a priorităților UE legate de păduri, lăsându-se în același timp statelor membre o flexibilitate maximă în ceea ce privește modul de transpunere a acestora în contextul lor național.

Comisia ar urma să emită orientări voluntare pentru a consolida coerența și comparabilitatea în colectarea datelor, pentru a promova EO și pentru a facilita elaborarea unei planificări forestiere integrate bazate pe dovezi, de exemplu prin oferirea unui set comun de cerințe de bază și de elemente esențiale care să fie luate în considerare de către statele membre.

Un grup de experți ar urma să sprijine Comisia în ceea ce privește elaborarea orientărilor voluntare și să faciliteze coordonarea și schimbul de bune practici pentru a promova colectarea armonizată a datelor la nivel național și pentru a consolida cadrele și mecanismele de planificare forestieră.

Comisia ar urma să continue să furnizeze serviciile existente de observare a Pământului prin intermediul serviciului Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre în legătură cu anumite date privind pădurile, precum fenologia și productivitatea primară netă.

(2) Opțiunea legislativă: în contextul acestei opțiuni, s-ar urmări instituirea unui cadru obligatoriu al UE care să vizeze: (i) instituirea unui sistem de monitorizare a pădurilor pentru geolocalizarea suprafețelor forestiere, (ii) colectarea și schimbul de date, inclusiv utilizarea avansată a EO și (iii) planificarea forestieră integrată. Această opțiune include două subopțiuni referitoare la nivelul intervenției UE în acoperirea datelor privind pădurile, utilizarea sistemelor de observare a Pământului și conceperea și dezvoltarea planificării strategice la nivelul statelor membre.

Un aspect comun ambelor subopțiuni este că datele obligatorii privind pădurile ar urma să fie împărțite în două grupuri, astfel cum se arată mai jos:

– date standardizate, în legătură cu care Comisia își asumă un rol de coordonare și asigură un schimb de date unificat în întreaga UE. Aceste date ar urma să fie colectate în principal prin intermediul EO (de exemplu, programul Copernicus), făcând obiectul unor protocoale tehnice, cum ar fi cele deja supravegheate de Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu și de Centrul Comun de Cercetare;

– date armonizate, la care statele membre ar urma să contribuie cu propriile date colectate, utilizând propriile studii, cum ar fi IFN, pe baza observațiilor de la sol, însă utilizând instrumente de observare a Pământului, dacă sunt disponibile și aplicabile. Deși statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei date armonizate în conformitate cu descrierile de referință comune, acestea nu ar fi obligate să își standardizeze metodele de colectare a datelor (de exemplu, metodele de eșantionare și metodele de măsurare), ci numai să pună la dispoziție datele într-un mod armonizat, dacă sunt îndeplinite cerințele privind exactitatea datelor. Aceasta înseamnă că statele membre ar putea continua să își utilizeze sistemele existente de colectare a datelor – dacă sunt disponibile – fără modificări majore ale instrumentelor aplicate în prezent.

În ceea ce privește datele obligatorii privind pădurile, descrierile și metodele aferente ar urma să fie armonizate fie pe baza descrierilor și a metodelor existente, fie pe baza celor elaborate cu sprijinul unui grup de experți (a se vedea mai jos). Standardizarea ar fi o sugestie pentru datele privind pădurile în cazul cărora incertitudinea estimărilor armonizate este prea mare.

A doua subopțiune prevede includerea în sistemul de monitorizare a pădurilor a unor date suplimentare privind pădurile, care să se extindă dincolo de sistemele de monitorizare și raportare existente la nivelul UE și la nivel internațional. Aceasta ar urma să includă emiterea de recomandări ale Comisiei privind planurile integrate pe termen lung elaborate de statele membre.

(3) Opțiunea hibridă: această opțiune ar urma să combine aspecte de bază ale opțiunii voluntare și ale celei legislative descrise mai sus. Aspectele legate de monitorizare ar urma să fie obligatorii pentru a soluționa problema nivelului variabil de acoperire a datelor și a abordărilor diferite în ceea ce privește colectarea datelor de la un stat membru la altul (precum în cazul celei de a doua subopțiuni a opțiunii legislative). Planificarea forestieră integrată ar urma să fie opțională pentru statele membre (la fel ca în cazul opțiunii complet voluntare).

O abordare legislativă completă a fost evaluată ca fiind opțiunea de politică cea mai eficace, eficientă și coerentă. Instituirea unui cadru comun care să utilizeze un instrument simplu și unic ar răspunde necesității de a promova o abordare holistică și integrată în legătură cu pădurile, care să urmeze cele prevăzute în noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030.

Opțiunea preferată implică o combinație de aspecte din ambele subopțiuni, legate de nivelul de intervenție al UE. Monitorizarea și schimbul de date privind pădurile ar urma să fie obligatorii pe baza unor descrieri și metode comune armonizate sau standardizate pentru un set de date privind pădurile care să acopere toate domeniile de politică prioritare, inclusiv reziliența în materie de sănătate a pădurilor și biodiversitatea. Acest lucru este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor strategice privind comparabilitatea, calitatea și disponibilitatea datelor.

Colectarea și schimbul de date privind pădurile ar urma o abordare etapizată, luându-se în considerare operabilitatea în ceea ce privește disponibilitatea descrierilor și a metodelor comune, disponibilitatea instrumentelor și metodelor bazate pe EO, precum și stadiul monitorizării și al schimbului de date în statele membre.

Sistemul de informare privind pădurile din Europa ar urma să fie consolidat ca ghișeu unic existent. Acest lucru ar spori transparența, ar facilita accesul părților interesate la informații privind pădurile și ar sprijini conturarea unei înțelegeri integrate a pădurilor, a stării acestora și a diverselor servicii ecosistemice.

Având în vedere că utilizarea EO diferă de la un stat membru la altul, primul set de date privind pădurile din cadrul sistemului de monitorizare a pădurilor ar urma să fie monitorizat la nivelul UE prin intermediul mijloacelor consolidate ale programului Copernicus, în timp ce statele membre ar urma să aibă posibilitatea de a nu participa la această acțiune și de a contribui la funcționarea sistemului cu propriile seturi de date. Acest lucru ar asigura un echilibru între opiniile părților interesate exprimate în cadrul consultării publice deschise și necesitatea de a asigura date de înaltă calitate și de a permite obținerea unor economii de costuri.

Elaborarea unor planuri obligatorii pe termen lung care să vizeze un set comun de aspecte de bază, împreună cu emiterea de către Comisie a unor recomandări privind dezvoltarea lor, ar ajuta statele membre să stabilească noi priorități, obiective și măsuri specifice contextului întrun mod care să poată fi partajat cu ușurință la nivelul UE, asigurând în același timp alinierea integrată la politicile UE privind conservarea și utilizarea pădurilor.

Grupul de experți care este în curs de înființare în cadrul noii guvernanțe a UE în domeniul forestier, creată în conformitate cu strategia pentru păduri [Propunerea de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului XX de modificare a Deciziei 89/367/CEE a Consiliului privind constituirea unui Comitet forestier permanent] va oferi, printre altele, cadrul pentru cooperarea și coordonarea dintre Comisie și statele membre și va sprijini Comisia în elaborarea unor descrieri și protocoale comune pentru datele privind pădurile și colectarea datelor. Acest grup de experți ar trebui, de asemenea, să fie deschis participării experților din țările în curs de aderare.

Propunerea de combinare a unei standardizări sporite și a unei mai bune armonizări a datelor privind pădurile ar permite o piață unică foarte puternică la nivelul UE pentru IMM-urile care își desfășoară activitatea în acest sector. Acesta se bazează, de asemenea, în mod direct pe produsele operaționale menținute în prezent de Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu. Produsele respective oferă o platformă solidă pentru dezvoltarea straturilor specifice de monitorizare a pădurilor din prezenta propunere. În plus, combinația propusă ar oferi un context de reglementare clar și s-ar baza deja pe experiența Comisiei (prin Centrul Comun de Cercetare) și a Agenției Europene de Mediu în ceea ce privește rafinarea și armonizarea straturilor hărților existente, cum ar fi cele deja realizate în cadrul programului Copernicus.

Piața datelor geospațiale digitale este o piață dinamică, dar – în ceea ce privește pădurile – o piață fragmentată și foarte tehnică. Opțiunea preferată ar oferi întreprinderilor din domeniul teledetecției, operatorilor de studii și specialiștilor în prelucrarea datelor un mijloc de standardizare și regularizare a produselor pentru aproape jumătate din suprafața terestră a UE. În acest mod, s-ar facilita, de asemenea, inovarea în domeniul instrumentelor digitale avansate din sector, de exemplu în ceea ce privește instrumentele digitale mai performante pentru a identifica indicatorii necesari la nivelul UE pentru politica în domeniul climei și al biodiversității (de exemplu, eliminări ale dioxidului de carbon și certificarea acțiunilor în păduri).

Propunerea bazată pe opțiunea preferată este strâns legată de principalele acte legislative existente, cum ar fi Regulamentul LULUCF, Regulamentul privind defrișările și Directiva privind energia din surse regenerabile, precum și de propunerile în curs de negociere (privind certificarea eliminării dioxidului de carbon, refacerea naturii sau noile module de conturi economice de mediu). Astfel, aceasta valorifică sinergiile unui sistem comun de monitorizare care asigură interoperabilitatea dintre cerințele de monitorizare în temeiul diferitelor cadre legislative, fără a crește sarcina de reglementare a statelor membre.

Monitorizarea pădurilor care urmează să fie instituită în temeiul propunerii ar conduce la un sistem eficient din punctul de vedere al costurilor, bazat pe economiile de scară, în care produsele de date privind pădurile la nivelul UE pot fi obținute în conformitate cu definiții și specificații tehnice standardizate, renunțându-se la necesitatea de a le dezvolta în mod individual la nivel național. Prin urmare, acest lucru va permite o punere în aplicare mai eficientă a legislației menționate anterior. De exemplu, rezultatele extrapolate ale unui studiu de caz privind înlocuirea unui singur indicator (cartografierea la sol a tăierilor la ras) cu date obținute prin satelit în cadrul programului Copernicus indică beneficii cumulate potențiale cuprinse între 28 de milioane EUR și 38 de milioane EUR până în 2035 în toate statele membre.

În cazul în care există deja sisteme naționale de monitorizare, propunerea nu ar impune necesitatea unor modificări semnificative ale funcționării acestora în ceea ce privește metodele de colectare a datelor, ci mai degrabă ar lăsa o marjă largă de flexibilitate, prevăzând doar obligația ca statele membre să armonizeze valorile agregate estimate în conformitate cu definițiile comune. Acest lucru va duce la îmbunătățirea eficienței sistemului din punctul de vedere al costurilor și la reducerea sarcinii administrative a administrației naționale.

Acest sistem de monitorizare a pădurilor eficace și eficient din punctul de vedere al costurilor ar servi mai multor scopuri, cum ar fi:

– îmbunătățirea datelor pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, inclusiv prin furnizarea de informații mai actualizate privind perturbările naturale și dezastrele forestiere în toate statele membre și

– posibilitatea comercializării de către gestionarii de păduri individuali a serviciilor ecosistemice pe care le oferă, cum ar fi eliminările dioxidului de carbon, pe baza unor date comparabile și credibile.

Cele mai multe beneficii ale inițiativei sunt indirecte, inclusiv reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor, a gestionarilor de păduri, a administrațiilor și a publicului larg care caută informații legate de păduri, în conformitate cu Agenda digitală pentru Europa. Accesul public la date fiabile și de încredere poate facilita, de asemenea, utilizarea datelor privind pădurile de către comunitatea științifică, responsabilii pentru elaborarea politicilor și industriile forestiere și poate conduce la dezvoltarea de noi servicii bazate pe date de către IMM-urile inovatoare.

Informațiile exacte și furnizate în timp util privind stocurile și fluxurile de carbon din pădurile lor le pot oferi gestionarilor de păduri posibilitatea de a identifica mai bine unde există potențialul unor eliminări suplimentare ale dioxidului de carbon în scopul certificării și de a planifica practici adecvate de gestionare durabilă în cel mai eficient mod. Valoarea economică a absorbantului net de carbon al suprafeței forestiere a UE poate fi estimată la 32,8 miliarde EUR. Pădurile și produsele lemnoase din UE elimină în prezent aproximativ 380 Mt de CO2 echivalent pe an. Existența unui cadru la nivelul UE pentru EO în timp util și planificarea pe termen lung ar îmbunătăți detectarea timpurie și rapidă a perturbărilor forestiere și adaptarea pădurilor și a sectorului forestier la schimbările climatice. Până în 2100, se estimează că impactul creșterii temperaturii asupra a 32 de specii de arbori din Europa va reduce valoarea terenurilor forestiere europene cu 27 % ca urmare a unei scăderi preconizate a speciilor valoroase din punct de vedere economic. Acțiunile strategice și în cunoștință de cauză întreprinse în prezent ar reduce acest declin în viitor, ajutând UE să își atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei.

În ceea ce privește costurile opțiunii preferate, se preconizează că acestea vor fi suportate de statele membre și de Uniunea Europeană, în timp ce IMM-urile vor fi în mare măsură neafectate. Majoritatea costurilor care ar urma să le revină statelor membre ar fi legate de necesitatea de a efectua o colectare sistematică periodică a datelor obținute la sol într-o rețea de puncte de monitorizare. Acest lucru este realizat în prezent prin inventarele forestiere naționale în majoritatea statelor membre. În cazul în care un stat membru trebuie să creeze un inventar forestier național, costurile asociate sunt estimate la 42 EUR/km² de suprafață forestieră (pe baza costurilor suportate de trei state membre pentru crearea inventarelor forestiere naționale – avându-se în vedere un interval de cinci ani și cu includerea utilizării EO). Costul armonizării datelor privind pădurile a fost estimat la 10 000 EUR per indicator. Este puțin probabil ca adăugarea unui nou indicator la un inventar forestier deja realizat să genereze costuri suplimentare semnificative. Cu toate acestea, pentru câțiva indicatori selectați în cadrul opțiunii preferate, cum ar fi cartografierea pădurilor primare și seculare sau a habitatelor forestiere în temeiul Directivei privind habitatele, pe lângă inventarul forestier, ar putea fi necesare studii de teren, care ar implica unele costuri suplimentare pentru statele membre care dispun de suprafețe forestiere mari.

Costurile pentru elaborarea și comunicarea unui plan integrat pe termen lung sunt estimate la 600 000 EUR (pe baza costurilor suportate de Germania în legătură cu strategia sa pentru păduri pentru 2050).

Având în vedere că o mai bună cunoaștere și o mai bună planificare vor conduce la o mai bună gestionare a pădurilor și la o mai bună elaborare a politicilor, propunerea va contribui indirect la realizarea mai multor obiective de dezvoltare durabilă (ODD), inclusiv în ceea ce privește sănătatea (ODD 3), apa (ODD 6), consumul și producția responsabile (ODD 12), acțiunile climatice (ODD 13) și viața terestră (ODD 15). În ceea ce privește energia curată și la prețuri accesibile (ODD 7), se pot preconiza efecte pozitive și potențiale compromisuri. O mai bună cunoaștere și planificare care să faciliteze o gestionare mai durabilă pot duce la o furnizare mai mare sau pe termen mai lung a biomasei lemnoase pentru energia din surse regenerabile, însă există riscul suprarecoltării. Se presupune un efect similar în ceea ce privește munca decentă și creșterea economică (ODD 8), o mai bună cunoaștere și planificare sprijinind noile activități bioeconomice și oportunități de ocupare a forței de muncă, însă conducând la un declin în sectoarele tradiționale.

Sprijinind măsuri mai direcționate și bazate pe dovezi care ar urma să fie luate de către responsabilii pentru elaborarea politicilor și factorii de decizie, inclusiv de către gestionarii de păduri, opțiunea preferată ar consolida furnizarea sustenabilă de resurse și servicii forestiere economice, sociale și culturale. De exemplu, furnizarea de lemn a fost estimată la aproximativ 16 miliarde EUR în 2021, iar valoarea serviciilor ecosistemice culturale și de reglementare (și anume controlul inundațiilor, purificarea apei și activitățile recreative, pădurile deținând cea mai mare parte din valoarea totală a activităților recreative bazate pe natură) a fost estimată la aproximativ 57 de miliarde EUR.

Concluzii

Propunerea corespunde opțiunii preferate din evaluarea impactului în ceea ce privește toate aspectele menționate mai sus, cu excepția planificării integrate pe termen lung. În urma consultării cu statele membre, Comisia a decis să limiteze nivelul de intervenție în ceea ce privește planificarea voluntară integrată. Acest lucru va avea un impact atât asupra costurilor asociate, cât și asupra beneficiilor propunerii în comparație cu opțiunea preferată. În absența unei obligații de a elabora sau actualiza planuri integrate pe termen lung, nu vor interveni în mod necesar costuri administrative pentru statele membre. Cu toate acestea, statele membre care decid să opteze pentru elaborarea unor planuri forestiere integrate pe termen lung vor beneficia de o mai bună adaptare a pădurilor la schimbările climatice, de o mai bună coerență și eficiență a politicilor și de evitarea compromisurilor și a conflictelor.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

În conformitate cu angajamentul Comisiei pentru o mai bună legiferare, propunerea a fost elaborată în mod integrat și s-a bazat pe principiul transparenței și pe implicarea permanentă a părților interesate. În conformitate cu abordarea bazată pe principiul numărului constant, s-a analizat impactul administrativ. Costurile administrative vor fi suportate în principal de UE și de administrațiile publice din statele membre. Costurile administrative suportate de întreprinderi, inclusiv de proprietarii de păduri și de cetățeni, sunt estimate a fi nesemnificative, deoarece inițiativa nu introduce noi cerințe administrative directe aplicabile acestor grupuri.

Autoritățile publice din statele membre vor suporta costuri administrative pentru a se asigura că sistemele lor de monitorizare respectă standardele minime în ceea ce privește frecvența colectării datelor și acoperirea indicatorilor stabilite în prezenta propunere. În cazul în care optează pentru planificarea voluntară, aceștia vor suporta, de asemenea, costuri administrative pentru elaborarea sau actualizarea planurilor integrate pe termen lung pentru păduri, pentru revizuirea acestora și pentru monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor stabilite în planurile respective. Costurile administrative vor depinde de punctele de plecare individuale ale statelor membre.

Utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor avansate de monitorizare a pădurilor și îmbunătățirea disponibilității și accesibilității datelor privind pădurile prin intermediul platformei digitale unice a Sistemului de informare privind pădurile din Europa vor reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi, pentru publicul larg și pentru administrații care caută informații legate de păduri.

•Drepturile fundamentale

Propunerea respectă drepturile fundamentale și, în special, este conformă cu principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceasta contribuie la respectarea dreptului la un nivel ridicat de protecție a mediului și la îmbunătățirea calității mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Punerea în aplicare a propunerii va necesita resurse umane în cadrul Comisiei, astfel cum se specifică în fișa financiară legislativă anexată. Se preconizează că implicațiile în materie de resurse umane pentru Comisie vor fi abordate prin alocări suplimentare, astfel cum se menționează în fișa financiară.

Punerea în aplicare va necesita, de asemenea, sprijin din partea Agenției Europene de Mediu, pentru care vor fi necesare resurse suplimentare, astfel cum se menționează în fișa financiară.

Costurile suportate de Comisie pentru dezvoltarea și furnizarea de date și produse de bază obținute prin teledetecție sunt acoperite de programul Copernicus. Costurile pentru produse specifice care nu sunt încă disponibile sunt acoperite din resursele suplimentare prevăzute în prezentul regulament pentru Agenția Europeană de Mediu.

Prezenta propunere include articole care detaliază lucrările suplimentare care vor fi necesare pentru punerea în aplicare a regulamentului, inclusiv împuternicirea de a adopta acte delegate sau de punere în aplicare (de exemplu, pentru elaborarea de specificații tehnice și dispoziții privind colectarea datelor pentru indicatori suplimentari, inclusiv pentru cei care necesită integrarea teledetecției și a datelor obținute la sol).

Fișa financiară inclusă în prezenta propunere prezintă implicațiile bugetare detaliate și resursele umane și administrative necesare. Costurile aferente sarcinilor suplimentare pe care Comisia trebuie să și le asume vor fi suportate de programul LIFE. Sarcinile încredințate Agenției Europene de Mediu vor fi finanțate printr-o realocare în cadrul programului LIFE. Oportunitățile oferite de programul-cadru pentru cercetare și inovare al UE, cum ar fi viitorul parteneriat „Păduri și silvicultură pentru un viitor durabil”, ar trebui să contribuie în continuare la dezvoltarea unor date mai bune, coerente și actualizate privind pădurile în statele membre.

5.ALTE ASPECTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Cel târziu până la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia va elabora un plan bazat pe un set de jaloane pentru a urmări punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor specifice (de exemplu, adoptarea unor măsuri tehnice de punere în aplicare privind armonizarea și standardizarea datelor și cadrul de guvernanță) în raport cu un calendar specific.

În plus, Comisia, în cooperare cu statele membre, va monitoriza punerea în aplicare și impactul măsurilor în mod regulat (la fiecare doi ani), pe baza următoarelor aspecte:

·volumul de date privind pădurile cu o definiție comună;

·volumul de date privind pădurile care au făcut obiectul unor metode de colectare a datelor armonizate sau standardizate;

·transmiterea de date de către statele membre către Sistemul de informare privind pădurile din Europa;

·accesul la date prin intermediul Sistemului de informare privind pădurile din Europa (clicuri medii/lună);

·strategiile naționale de adaptare și strategiile de evaluare și gestionare a riscurilor bazate pe indicatori comuni;

·dezvoltarea pieței serviciilor forestiere digitale (în special numărul de IMM-uri);

·numărul de planuri voluntare integrate pe termen lung adoptate de statele membre;

·nivelul de aliniere a planurilor voluntare integrate pe termen lung la setul comun de aspecte de bază care trebuie luate în considerare și

·utilizarea fondurilor UE în sprijinul activităților de monitorizare.

De asemenea, Comisia va lansa o evaluare bazată pe aspectele menționate mai sus și va raporta Consiliului și Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a regulamentului la cinci ani de la intrarea sa în vigoare.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Principalele dispoziții ale regulamentului propus sunt prezentate mai jos.

Articolul 1 prevede obiectul prezentului regulament, și anume instituirea unui cadru de monitorizare a pădurilor. Acesta identifică principiile directoare și obiectivele generale ale regulamentului, inclusiv în ceea ce privește planificarea voluntară integrată pe termen lung la nivelul statelor membre și guvernanța consolidată între Comisie și statele membre.

Articolul 3 descrie sistemul de monitorizare a pădurilor care urmează să fie instituit și gestionat de Comisie în cooperare cu statele membre, specificând elementele acestuia. Acesta stabilește normele și responsabilitățile Comisiei și mandatează Agenția Europeană de Mediu să asiste Comisia în punerea în aplicare a sistemului de monitorizare, inclusiv a Sistemului de informare privind pădurile din Europa.

Articolul 4 stabilește normele aplicabile primului element al sistemului de monitorizare a pădurilor, și anume sistemul de identificare explicită din punct de vedere geografic pentru cartografierea și localizarea unităților forestiere.

Articolul 5 stabilește normele aferente cadrului de monitorizare pentru colectarea datelor privind pădurile (al doilea element al sistemului de monitorizare a pădurilor), specificând calendarul și cerințele de colectare a datelor pentru Comisie în ceea ce privește datele standardizate privind pădurile și cerințele legate de frecvență pentru statele membre în ceea ce privește datele armonizate privind pădurile. De asemenea, acesta împuternicește Comisia să adopte acte delegate de modificare a specificațiilor pentru datele standardizate privind pădurile incluse în anexa I.

Articolul 6 permite statelor membre să nu participe la colectarea standardizată a datelor privind pădurile gestionată de Comisie, furnizând date naționale în conformitate cu specificațiile standardizate și asigurând evaluarea calității.

Articolul 7 stabilește normele aplicabile celui de al treilea element al sistemului de monitorizare a pădurilor, și anume cadrul pentru schimbul de date privind pădurile, specificând calendarul și cerințele de armonizare pentru statele membre și prevăzând împuternicirea relevantă a Comisiei de a elabora norme tehnice suplimentare. Acesta precizează cerințele pentru statele membre și Comisie în ceea ce privește punerea datelor la dispoziția publicului, inclusiv în Sistemul de informare privind pădurile din Europa. De asemenea, acesta împuternicește Comisia să adopte acte delegate de modificare a specificațiilor pentru datele armonizate din anexa II.

Articolul 8 prevede obligația Comisiei și a statelor membre de a colecta date suplimentare privind pădurile pe baza unor metodologii adecvate și împuternicește Comisia să stabilească astfel de metodologii.

Articolul 9 precizează responsabilitatea Comisiei și a statelor membre de a dezvolta sisteme compatibile de schimb de date și împuternicește Comisia să adopte norme pentru a asigura compatibilitatea sistemelor de stocare și de schimb de date și să stabilească garanții privind amplasarea explicită din punct de vedere geografic a punctelor de monitorizare.

Articolul 10 stabilește rolurile și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre de a asigura controlul calității datelor, împuternicind Comisia să stabilească standarde de exactitate și norme privind evaluarea calității prin intermediul actelor delegate și norme specifice privind rapoartele de evaluare și măsurile de remediere prin intermediul actelor de punere în aplicare.

Articolele 11 și 12 stabilesc un cadru de guvernanță care prevede norme și principii de coordonare și cooperare între Comisie, statele membre și părțile interesate relevante de la nivel regional, precum și rolul corespondenților naționali.

Articolul 13 prevede posibilitatea ca statele membre să elaboreze sau să adapteze planurile forestiere integrate pe termen lung existente, detaliind aspectele care trebuie luate în considerare în cadrul planurilor și prevăzând obligația de a le pune la dispoziția publicului.

Articolul 16 prevede că regulamentul va fi revizuit în permanență și că Comisia va prezenta un raport privind punerea sa în aplicare în termen de cinci ani de la intrarea sa în vigoare.

2023/0413 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind un cadru de monitorizare pentru păduri europene reziliente

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 2 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 3 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Pădurile și alte suprafețe împădurite acoperă aproape jumătate din suprafața terestră a Uniunii și joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în conservarea și refacerea biodiversității, în asigurarea unei bioeconomii forestiere puternice și a unor zone rurale prospere, în conservarea patrimoniului cultural, precum și în oferirea de oportunități recreative și educaționale pentru bunăstarea cetățenilor Uniunii. Pădurile oferă servicii ecosistemice vitale, cum ar fi reglarea climei, filtrarea aerului, aprovizionarea cu apă și reglarea nivelului apelor, controlul inundațiilor și al eroziunii, habitatul pentru biodiversitate sau resurse genetice. Ecosistemele forestiere sănătoase sprijină o parte semnificativă a bioeconomiei Uniunii, furnizând materia primă (lemn și produse forestiere nelemnoase, cum ar fi produsele alimentare și plantele medicinale) pentru o varietate de sectoare, lanțurile valorice forestiere extinse sprijinind în prezent 4,5 milioane de locuri de muncă în Uniune. Terenurile împădurite sunt principalul contribuitor la absorbantul de carbon al Uniunii și ar trebui să joace un rol esențial în îndeplinirea angajamentelor asumate prin Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului („Legea europeană a climei”) 4 , inclusiv a obiectivului Uniunii de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, și prin pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, în special în legătură cu noile obligații de monitorizare introduse de Regulamentul (UE) 2018/1999 revizuit al Parlamentului European și al Consiliului 5 în ceea ce privește Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul LULUCF”) 6 . Terenurile împădurite fac, de asemenea, obiectul altor obligații, cum ar fi cele privind protecția speciilor și a habitatelor în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului 7 , cele privind defrișările în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1115 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul privind defrișările”) 8 , [cele privind refacerea naturii în temeiul Regulamentului (UE) [X/X] al Parlamentului European și al Consiliului 9 ] și cele privind energia din surse regenerabile în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului („Directiva privind energia din surse regenerabile”) 10 . Pădurile și silvicultura sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea priorităților-cheie, cum ar fi noul Bauhaus european 11 sau strategia UE în domeniul bioeconomiei 12 .

(2)Cu toate acestea, secetele, focarele de gândaci de scoarță și incendiile de vegetație fără precedent provocate de schimbările climatice au cauzat deja un declin semnificativ al arborilor și pierderea temporară a pădurilor în multe state membre în ultimii ani. Se preconizează că frecvența și gravitatea fenomenelor climatice și meteorologice extreme vor crește și mai mult. O mare parte a pădurilor din Uniune este vulnerabilă la efectele lor, cu consecințe negative pentru proprietarii de păduri și industriile și lanțurile valorice forestiere, pentru mijloacele de subzistență din mediul rural și pentru biodiversitatea pădurilor, afectând în mod negativ capacitatea pădurilor de a furniza servicii ecosistemice vitale de care depind bunăstarea cetățenilor Uniunii, precum și bioeconomia acesteia. Riscurile precum incendiile de vegetație și focarele de organisme dăunătoare sunt de natură transfrontalieră și cresc odată cu schimbările climatice. Acest lucru conduce la costuri mai mari pentru eliminarea lor și contribuie la volatilitatea pieței lemnului. Impactul economic al incendiilor forestiere asupra pădurilor europene se ridică deja la aproximativ 1,5 miliarde EUR anual și se preconizează că creșterea temperaturilor va reduce valoarea terenurilor forestiere cu câteva sute de miliarde EUR până la sfârșitul secolului, ca urmare a modificărilor în compoziția speciilor.

(3)Abordarea acestor tendințe negative și amenințări, asigurarea faptului că pădurile din Uniune își pot îndeplini în continuare multiplele funcții într-un climat în schimbare și conservarea ecosistemelor forestiere ca patrimoniu natural impun sporirea eforturilor de prevenire a dezastrelor forestiere, de pregătire pentru astfel de dezastre și de răspuns la acestea, precum și de redresare în urma acestora, îmbunătățirea biodiversității pentru a spori reziliența pădurilor la impactul indus de schimbările climatice, o capacitate mai mare de gestionare a riscurilor și abordări adaptabile în materie de gestionare a pădurilor.

(4)Statele membre, proprietarii de păduri și Uniunea pot lua măsurile adecvate numai dacă dispun de date coerente, fiabile, furnizate în timp util și comparabile, utilizând în mod optim oportunitățile oferite de tranziția digitală, inclusiv tehnologia de observare a Pământului. În acest scop, ar trebui instituit un sistem de monitorizare a pădurilor la nivel european pentru a colecta și a partaja date privind pădurile care să sprijine procesul decizional în cunoștință de cauză, de exemplu permițând identificarea, evaluarea și abordarea în timp util a pericolelor, a riscurilor și a daunelor forestiere. În acest context, noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 a anunțat o propunere legislativă privind observarea pădurilor din UE și raportarea și colectarea de date referitoare la acestea, inclusiv privind elaborarea de planuri strategice pentru păduri și sectorul forestier.

(5)Datorită constelației de sateliți Copernicus și a altor active spațiale, completate de campanii periodice de imagistică aeriană, Uniunea este dotată cu tehnologii de observare a Pământului fiabile, eficiente din punctul de vedere al costurilor și rapid operaționale. Acestea permit detectarea și monitorizarea perturbărilor forestiere determinate de schimbările climatice, cum ar fi incendiile de vegetație, secetele, furtunile și focarele de organisme dăunătoare.

(6)În plus, este necesar să se obțină o imagine exactă și completă a pădurilor europene din Uniune pentru a evalua vulnerabilitatea și reziliența acestora la schimbările climatice, precum și eficacitatea măsurilor menite să le ajute să se adapteze la schimbările climatice. Acest lucru necesită colectarea de date relevante privind sănătatea pădurilor, biodiversitatea și structurile forestiere.

(7)Majoritatea datelor privind pădurile la nivel național au fost colectate prin inventarele forestiere naționale. În principal, se pune accentul pe monitorizarea resurselor de lemn, chiar dacă unele date colectate vizează și alte funcții forestiere. În plus, la nivelul Uniunii, nu există în prezent niciun sistem cuprinzător care să poată asigura disponibilitatea unor date comparabile de calitate în toate domeniile de politică relevante, inclusiv în ceea ce privește reziliența pădurilor și biodiversitatea. De asemenea, există încă provocări legate de integrarea datelor obținute prin teledetecție și a datelor obținute la sol ca urmare a lipsei de interoperabilitate și de accesibilitate a datelor obținute la sol, adesea pusă în legătură cu preocupările legate de confidențialitatea datelor. În general, monitorizarea actuală a pădurilor în Uniune trebuie să dezvolte în continuare o colectare și un schimb de date sistematice în conformitate cu descrierile comune și cu seriile cronologice lungi și comparabile de înaltă rezoluție.

(8)Evoluțiile rapide ale instrumentelor și tehnologiilor de monitorizare, în special în ceea ce privește observarea Pământului prin mijloace spațiale sau aeriene, și ale sistemelor globale de navigație prin satelit oferă o oportunitate unică de modernizare, digitalizare și standardizare a monitorizării pădurilor, furnizând un serviciu utilizatorilor și autorităților forestiere, precum și de sprijinire a planificării voluntare integrate pe termen lung, stimulând în același timp creșterea pieței Uniunii în ceea ce privește aceste tehnologii și noile competențe conexe, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). În prezent, schimbările rapide la nivelul suprafeței împădurite, cum ar fi perturbările forestiere, pot fi detectate prin observarea Pământului și pot îmbunătăți eficiența monitorizării pădurilor. Cu toate acestea, sunt necesare măsurători la sol pentru dezvoltarea, verificarea și calibrarea produselor de date provenite din observarea Pământului. De asemenea, multe elemente legate de perturbările forestiere sau de biodiversitate (de exemplu, atribuirea cauzelor perturbărilor forestiere, cantitatea de lemn mort, caracterul natural al pădurilor sau prezența pădurilor seculare) sunt dificil de prevăzut pentru suprafețe mari utilizând doar observarea Pământului.

(9)Există mai multe instrumente de politică ale Uniunii în domeniul mediului și al biodiversității, al climei, al energiei, al bioeconomiei și al protecției civile, care afectează direct sau indirect pădurile. Un sistem de monitorizare a pădurilor de înaltă calitate, care să combine observațiile de la sol cu date și produse provenite din observarea Pământului, va permite urmărirea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor și a țintelor de politică ale Uniunii, permițând punerea în aplicare și evaluarea cu succes a acestora. De exemplu, punerea în aplicare a Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile impune necesitatea ca statele membre să dispună de informații cu privire la amplasarea pădurilor primare și seculare. În plus, accesul la date anuale continue privind variațiile acoperirii cu arbori și amploarea perturbărilor forestiere poate sprijini statele membre să monitorizeze și să raporteze variațiile stocurilor de carbon în sensul Regulamentului LULUCF. Această abordare este în concordanță cu alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi Observatorul UE privind defrișările, degradarea pădurilor și factorii asociați, astfel cum a fost ancorat în comunicarea din 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” 13 , al cărui obiectiv îl reprezintă monitorizarea schimbărilor pădurilor și a factorilor aferenți la nivel mondial, prin furnizarea de hărți forestiere, informații privind lanțurile de aprovizionare și instrumente de observare a Pământului în context global pentru o analiză care se deplasează de la nivel regional la nivel mondial.

(10)În plus, disponibilitatea datelor de calitate privind pădurile ar trebui să sprijine adoptarea unor modele de afaceri sustenabile, cum ar fi cele care au în vedere tehnologiile de eliminare a dioxidului de carbon și soluțiile legate de agricultura carbonului în temeiul cadrului de certificare al Uniunii pentru eliminarea dioxidului de carbon, în conformitate cu Regulamentul [X/X] al Parlamentului European și al Consiliului 14 , stimulând adoptarea și implementarea pe scară largă a practicilor sustenabile de agricultură a carbonului și de stocare a carbonului în întreaga Uniune prin reducerea costurilor pentru gestionarii de păduri care decid să participe la astfel de scheme.

(11)În acest context, Comisia ar trebui să instituie, în cooperare cu statele membre, un sistem de monitorizare a pădurilor, pe baza a trei elemente care ar trebui să devină treptat operaționale: un sistem de identificare explicită din punct de vedere geografic pentru unitățile forestiere, un cadru pentru colectarea de date privind pădurile și un cadru pentru schimbul de date. Sistemul de monitorizare a pădurilor ar trebui să permită colectarea de date bazate pe observarea Pământului și observarea georeferențiată la sol și ar trebui să asigure interoperabilitatea cu alte baze de date electronice și sisteme de informații geografice existente, inclusiv cu cele relevante pentru monitorizarea activităților LULUCF și pentru urmărirea produselor de bază care nu implică defrișări, în conformitate cu Regulamentul privind defrișările. Sistemul de monitorizare a pădurilor ar trebui să respecte principiile stabilite de cel mai recent cadru european de interoperabilitate 15 .

(12)Pentru a se asigura că datele privind pădurile pot fi monitorizate în mod coerent, este necesar mai întâi să se identifice și să se localizeze unitățile forestiere cu caracteristici esențiale similare, cum ar fi suprafața minimă, densitatea de acoperire cu arbori și principalul tip de pădure. În acest scop, sistemul de identificare explicită din punct de vedere geografic ar trebui să permită cartografierea și localizarea corecte ale suprafețelor pe care se află păduri, permițând urmărirea schimbărilor la nivelul suprafeței împădurite și a caracteristicilor în timp. Pentru a asigura un nivel suficient de exactitate, sistemul ar trebui să respecte un standard minim în ceea ce privește scara și să fie dezvoltat în jurul unei abordări standardizate.

(13)Datele privind pădurile care urmează să fie colectate în temeiul prezentului regulament reflectă nevoile de date care stau la baza politicilor Uniunii în domeniul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea, al prevenirii și gestionării riscurilor de dezastre, al biodiversității și al bioeconomiei. Sistemul de colectare a datelor privind pădurile ar trebui să se bazeze pe seturi de date diferite: date standardizate, care urmează să fie gestionate de Comisie și colectate în principal prin observarea Pământului cu ajutorul sateliților Copernicus și care fac obiectul unor protocoale tehnice, precum și date armonizate, la care statele membre ar trebui să contribuie prin colectarea sistematică de date utilizând propriile studii bazate pe o rețea de parcele de eșantionare, cum ar fi inventarele forestiere naționale sau alte rețele de puncte de monitorizare, și, în completare, instrumente de observare a Pământului, în cazul în care sunt disponibile și aplicabile.

(14)Pentru a oferi cea mai cuprinzătoare imagine asupra situației și a stării pădurilor din Uniune, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să nu utilizeze serviciul furnizat de Comisie și să contribuie cu propriile surse la compilarea datelor standardizate gestionată de Comisie. Acest lucru ar trebui să permită statelor membre care dispun de sisteme de monitorizare să contribuie cu seturile lor de date aplicabile la nivel național, cum ar fi datele in situ sau campaniile aeriene care nu sunt disponibile în mod continuu în întreaga Uniune, fără a crea o sarcină suplimentară în materie de resurse, în conformitate cu principiul subsidiarității. În plus, utilizarea complementară a sistemelor de monitorizare aeriană ar trebui să contribuie la cuantificarea impactului incendiilor forestiere pentru a planifica reabilitarea zonei arse și, prin urmare, pentru a reduce costurile suportate de statele membre și de proprietarii de păduri printr-o gestionare mai eficientă post-incendiu. În cazul în care statele membre aleg să nu utilizeze serviciile furnizate de Comisie, acestea ar trebui să colecteze datele în conformitate cu specificațiile tehnice incluse în prezentul regulament și să evalueze anual calitatea acestor date.

(15)În vederea reducerii costurilor și a facilitării accesului la datele privind pădurile, cadrul pentru schimbul de date privind pădurile ar trebui să asigure punerea acestor date la dispoziția publicului de către statele membre și Comisie, inclusiv în Sistemul de informare privind pădurile din Europa. Statele membre ar trebui să poată utiliza în continuare propriile sisteme existente de colectare a datelor. În scopul armonizării, acestea ar trebui să partajeze datele în conformitate cu specificațiile tehnice incluse în regulament, care se bazează pe descrierile și metodele de referință existente. În ceea ce privește datele referitoare la amplasarea punctelor de monitorizare, care sunt în prezent tratate ca fiind confidențiale de majoritatea inventarelor forestiere naționale, schimbul unor astfel de date ar trebui să facă obiectul elaborării unor garanții, în conformitate cu cerințele relevante ale UE, care să asigure păstrarea confidențialității lor. Cadrul pentru schimbul de date privind pădurile ar trebui să faciliteze, prin localizarea geografică a datelor partajate ale statelor membre, atribuirea informațiilor respective fiecărei unități forestiere.

(16)În prezent, nu toate datele relevante pentru păduri din Uniune sunt monitorizate și raportate în temeiul cadrelor existente la nivelul Uniunii și la nivel internațional din cauza lipsei unor sisteme de colectare a datelor și a unor metodologii armonizate, cum este cazul, de exemplu, al datelor relevante pentru urmărirea progreselor înregistrate în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, astfel cum se prevede la articolele 5 și 6 din Legea europeană a climei. Din acest motiv, prezentul regulament ar trebui să prevadă includerea unor astfel de date suplimentare privind pădurile în sistemul de monitorizare a pădurilor, sub rezerva elaborării de către Comisie a metodologiilor relevante, cu sprijinul parteneriatului științific european pentru păduri, dezvoltat prin intermediul Centrului său Comun de Cercetare. Specificațiile tehnice pentru aceste date suplimentare privind pădurile ar trebui elaborate urmând o abordare etapizată prin acte de punere în aplicare, în strânsă cooperare cu statele membre, pe baza celei mai înalte priorități de politică și ținând seama de fezabilitatea financiară și tehnică, precum și de posibila sarcină administrativă a statelor membre.

(17)Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului 16 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public prevede obligația publicării datelor din sectorul public în formate gratuite și deschise. Obiectivul general al directivei respective este de a consolida în continuare economia datelor în cadrul Uniunii prin asigurarea unui volum mai mare de date din sectorul public care să fie disponibile în vederea reutilizării, prin asigurarea unei concurențe loiale și a unui acces facil la informațiile din sectorul public, precum și prin consolidarea inovării transfrontaliere bazate pe date. Principiul de bază al directivei respective este acela că datele guvernamentale ar trebui să facă obiectul „deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit”. Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului 17 urmărește garantarea dreptului de acces la informațiile despre mediu în statele membre, în conformitate cu Convenția din 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”). Convenția de la Aarhus cuprinde obligații ample, având legătură atât cu punerea la dispoziție a informațiilor despre mediu la cerere, cât și cu diseminarea activă a acestor informații. Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului 18 reglementează, de asemenea, schimbul de informații spațiale, inclusiv de seturi de date privind diferite aspecte legate de mediu. Dispozițiile prezentului regulament referitoare la accesul la informații și la mecanismele aferente schimbului de date ar trebui să completeze directivele respective pentru a nu crea un regim juridic distinct și, prin urmare, nu ar trebui să aducă atingere Directivelor (UE) 2019/1024, 2003/4/CE și 2007/2/CE. În conformitate cu directivele respective, schimbul de date privind pădurile în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să afecteze în mod negativ apărarea și securitatea națională.

(18)Pentru a asigura compatibilitatea sistemelor de stocare și de schimb de date pentru colectarea și schimbul de date privind pădurile în cadrul sistemului de monitorizare a pădurilor, Comisia și statele membre ar trebui să coopereze, implicând, de asemenea, organisme specializate.

(19)Sistemul de monitorizare a pădurilor ar trebui să garanteze că datele partajate sunt fiabile și verificabile. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să controleze calitatea și exhaustivitatea datelor privind pădurile colectate în cadrul sistemului de monitorizare a pădurilor. În cazul în care evaluarea calității evidențiază deficiențe ale sistemului, statele membre ar trebui să le remedieze și să pună la dispoziția Comisiei evaluarea și măsurile de remediere. În acest context, Comisia ar trebui să fie împuternicită să elaboreze norme și proceduri pentru a asigura calitatea sistemului de monitorizare a pădurilor, ținând seama de necesitatea de a menține sarcina administrativă suplimentară pentru IMM-uri la un nivel minim.

(20)Pentru a sprijini statele membre în monitorizarea pădurilor și în planificarea voluntară integrată pe termen lung, prezentul regulament ar trebui să instituie un cadru de guvernanță pentru coordonarea și cooperarea dintre Comisie și statele membre, precum și între statele membre, în vederea îmbunătățirii calității, a actualității și a acoperirii datelor privind pădurile. Cadrul de guvernanță ar trebui să fie favorabil incluziunii și bazat pe date științifice și ar trebui să urmărească îmbunătățirea în continuare a fiabilității consultanței științifice și a calității planurilor integrate pe termen lung, facilitând astfel schimbul de cunoștințe și de bune practici. Cadrul de guvernanță respectiv ar trebui să asigure participarea autorităților competente responsabile de diferitele obiective de politică care reflectă multifuncționalitatea pădurilor, precum și a experților independenți, în conformitate cu Decizia [X/X] a Parlamentului European și a Consiliului 19 . Pentru punerea în aplicare a acestui cadru de guvernanță, fiecare stat membru ar trebui să desemneze un corespondent național și să informeze Comisia în acest sens; corespondentul național ar trebui să fie principalul punct focal pentru orice activitate legată de sistemul de monitorizare a pădurilor, precum și de planificarea voluntară integrată pe termen lung. Statele membre și Comisia ar trebui, de asemenea, să utilizeze structurile instituționale regionale existente în materie de cooperare, inclusiv pe cele care fac obiectul convențiilor regionale și al altor foruri și procese relevante pentru păduri.

(21)În mod similar, pentru a sprijini o abordare integrată în toate domeniile de politică relevante și pentru a asigura reziliența pădurilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca statele membre să elaboreze planuri forestiere voluntare integrate pe termen lung sau să își adapteze, după caz, strategiile sau planurile forestiere pe termen lung existente în lumina aspectelor prevăzute în prezentul regulament, ținând seama și de considerente socioeconomice. Dezvoltarea unei astfel de abordări integrate ar spori coerența în realizarea obiectivelor Uniunii prin includerea unor aspecte comune în planuri, care ar acoperi, de asemenea, elemente de facilitare, cum ar fi investițiile și formarea necesare, precum și consolidarea capacităților pentru a sprijini perfecționarea gestionarilor de păduri. Planurile ar trebui să fie puse la dispoziția publicului și să reflecte o perspectivă pe termen mediu și lung, care să includă, dar să nu se limiteze la anii 2040 și 2050.

(22)Pentru a asigura buna funcționare a sistemului de monitorizare a pădurilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea și completarea prezentului regulament pentru a adapta specificațiile tehnice ale datelor privind pădurile la progresele tehnice și științifice și pentru a adopta standarde de exactitate pentru date și norme privind evaluarea calității. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 20 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(23) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește normele și procedurile tehnice pentru schimbul de date privind pădurile și armonizarea acestora, metodologiile de colectare a anumitor date privind pădurile și specificarea mai detaliată a descrierilor acestora, procedurile și formatele care trebuie utilizate pentru a se asigura compatibilitatea sistemelor de stocare și de schimb de date și pentru a stabili garanții de păstrare a confidențialității pentru includerea în respectivele sisteme de stocare și de schimb de date a informațiilor referitoare la amplasarea explicită din punct de vedere geografic a punctelor de monitorizare, conținutul rapoartelor de evaluare privind calitatea datelor și modalitățile de transmitere a acestora către Comisie, precum și în ceea ce privește descrierea măsurilor de remediere. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 21 .

(24)Comisia ar trebui să revizuiască prezentul regulament, ținând seama de evoluțiile relevante în ceea ce privește legislația Uniunii, cadrele internaționale și progresele tehnologice și științifice, precum și de nevoile suplimentare de monitorizare. În contextul revizuirii, ar trebui să se evalueze, de asemenea, calitatea armonizării datelor, în special dacă armonizarea conduce la incertitudini excesive în ceea ce privește estimările, care ar justifica necesitatea instituirii unei colectări de date standardizate. La cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să prezinte un raport privind punerea sa în aplicare.

(25)Pădurile din Uniune și gestionarea durabilă a pădurilor sunt esențiale pentru Pactul verde european și obiectivele sale. Uniunea dispune de o serie de competențe în domenii care pot viza și pădurile, cum ar fi clima, mediul, dezvoltarea rurală și prevenirea dezastrelor. În aceste domenii de competențe partajate ale Uniunii, pădurile și silvicultura nu intră în sfera de competență exclusivă a statelor membre. Obiectivele prezentului regulament, și anume asigurarea unui nivel ridicat de calitate și comparabilitate a datelor privind pădurile colectate în Uniune și promovarea dezvoltării voluntare a unei planificări integrate pe termen lung la nivelul statelor membre, care să sprijine reziliența pădurilor din Uniune, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii propuse, obiectivele respective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Prin urmare, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1
Obiect

(1)Prezentul regulament stabilește un cadru de monitorizare a pădurilor pentru Uniune, prevăzând norme care:

(a)asigură actualitatea, exactitatea, coerența, transparența, comparabilitatea și exhaustivitatea datelor privind pădurile în cadrul Uniunii și accesibilitatea publică a acestora;

(b)sprijină dezvoltarea voluntară a planurilor integrate pe termen lung la nivelul statelor membre printr-o abordare bazată pe dovezi, favorabilă incluziunii, transsectorială și adaptabilă;

(c)instituie o guvernanță consolidată între Comisie și statele membre.

(2)Prezentul regulament stabilește norme pentru colectarea și punerea la dispoziție a informațiilor în vederea sprijinirii:

(d)punerii în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii referitoare la conservarea, refacerea și utilizarea sustenabilă a ecosistemelor forestiere și a serviciilor aferente, acordând o atenție deosebită obiectivului de sporire a rezilienței pădurilor și de asigurare a protejării multifuncționalității pădurilor, inclusiv în ceea ce privește:

(a)adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora;

(b)biodiversitatea;

(c)prevenirea și gestionarea riscurilor de dezastre;

(d)sănătatea pădurilor;

(e)utilizarea biomasei forestiere în diferite scopuri socioeconomice;

(f)speciile alogene invazive;

(e)gestionarea pădurilor la nivel național și planificarea integrată pe termen lung de către statele membre, printre altele, pentru a spori reziliența pădurilor împotriva incendiilor de vegetație, a organismelor dăunătoare, a secetelor și a altor perturbări.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„informații explicite din punct de vedere geografic” înseamnă informații care sunt georeferențiate și care sunt stocate într-un mod care permite cartografierea și localizarea lor cu o precizie și exactitate specifice;

2.„sistem de informații geografice” înseamnă un sistem informatic care permite captarea, stocarea, analizarea și afișarea informațiilor explicite din punct de vedere geografic;

3.„unitate forestieră” înseamnă o zonă explicită din punct de vedere geografic care reprezintă o zonă de pădure suficient de omogenă, astfel cum este determinată prin observarea Pământului, și orice alt strat auxiliar adecvat de informații explicite din punct de vedere geografic, cum ar fi densitatea de acoperire cu arbori, limita administrativă sau limita topografică în cadrul unui sistem național de cartografiere;

4.„date privind pădurile” înseamnă informații referitoare la situația și starea ecosistemelor forestiere și la utilizarea acestora, inclusiv date primare și date agregate derivate din aceste informații;

5.„observarea Pământului” înseamnă colectarea de date cu privire la sistemele fizice, chimice și biologice ale Pământului prin intermediul tehnologiilor de teledetecție, cum ar fi sateliții sau platformele aeriene care transmit imagini sau alți senzori, combinate cu date in situ, după caz;

6.„pădure” înseamnă un teren care se întinde pe mai mult de 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului arborilor de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ, excluzând terenurile destinate în mod predominant unei utilizări agricole sau urbane. Aceasta include suprafețe cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri aflați în creștere sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale acoperirii coronamentului arborilor sau un nivel echivalent al densității de acoperire sau înălțimea minimă a arborilor, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața forestieră, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a intervenției umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, însă în legătură cu care se preconizează că va redeveni pădure;

7.„alte suprafețe împădurite” înseamnă terenuri, altele decât pădurile, care se întind pe mai mult de 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului arborilor cuprinsă între 5 și 10 % sau cu arbori care pot atinge pragurile menționate in situ sau care sunt acoperite în proporție de peste 10 % de tufe, arbuști și arbori. Sunt excluse terenurile destinate în mod predominant unei utilizări agricole sau urbane;

8.„armonizarea datelor” înseamnă un proces care utilizează datele disponibile colectate prin diferite sisteme de monitorizare pentru a obține estimări comparabile corespunzătoare unei descrieri de referință convenite;

9.„standardizare” înseamnă rezultatul unui proces de stabilire și punere în aplicare a unor standarde comune privind datele pentru a se asigura că datele sunt colectate, stocate și utilizate în mod coerent și exact în întreaga Uniune;

10.„date in situ” înseamnă date colectate pe teren prin intermediul unei rețele de puncte de monitorizare în conformitate cu protocoale standardizate. Acestea includ localizarea explicită din punct de vedere geografic a măsurătorii, georeferențiată, printre altele, cu serviciile sistemului global de navigație prin satelit.

CAPITOLUL 2
MONITORIZAREA PĂDURILOR

Articolul 3
Sistemul de monitorizare a pădurilor

(1)Comisia instituie, în cooperare cu statele membre, în conformitate cu articolul 11, și gestionează un sistem de monitorizare a pădurilor care cuprinde următoarele elemente:

(a)un sistem de identificare explicită din punct de vedere geografic pentru cartografierea și localizarea unităților forestiere, astfel cum se prevede la articolul 4;

(b)un cadru pentru colectarea de date privind pădurile, astfel cum se prevede la articolele 5 și 8;

(c)un cadru pentru schimbul de date privind pădurile, astfel cum se prevede la articolul 7.

(2)Sistemul de monitorizare a pădurilor este alcătuit din baze de date electronice și sisteme de informații geografice și permite schimbul și integrarea datelor privind pădurile cu alte baze de date electronice și sisteme de informații geografice, inclusiv cu cele dezvoltate în conformitate cu partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 22 și cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2023/1115.

Sistemul de monitorizare a pădurilor asigură colectarea regulată și sistematică de:

(a)date privind pădurile pe baza ortofotoplanurilor aeriene sau spațiale, obținute de sateliții Sentinel din cadrul programului Copernicus sau de alte sisteme echivalente;

(b)date in situ, obținute prin intermediul unei rețele de puncte de monitorizare.

(3)Comisia poate solicita asistență din partea organismelor specializate pentru a facilita instituirea și funcționarea sistemului de monitorizare a pădurilor și pentru a oferi autorităților competente din statele membre consultanță tehnică privind monitorizarea pădurilor.

(4)Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în punerea în aplicare a sistemului de monitorizare a pădurilor, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și funcționarea Sistemului de informare privind pădurile din Europa (FISE).

(5)Comisia partajează gratuit datele provenite din observarea Pământului pe care le obține cu autoritățile statelor membre care dețin competențe în legătură cu sistemul de monitorizare a pădurilor sau cu furnizorii de servicii autorizați de autoritățile respective să le reprezinte.

Articolul 4
Sistemul de identificare explicită din punct de vedere geografic pentru unitățile forestiere

(1)Comisia instituie sistemul de identificare explicită din punct de vedere geografic pentru cartografierea și localizarea unităților forestiere („sistemul de identificare”), care devine operațional până la [OP: a se introduce data = 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

(2)Sistemul de identificare este un sistem de informații geografice. Comisia instituie și actualizează periodic sistemul de identificare pe baza datelor aferente ortofotoplanurilor aeriene sau spațiale, cu utilizarea unui standard uniform care garantează un nivel de exactitate cel puțin echivalent cu cel al cartografierii la o scară de 1:100 000.

(3)Sistemul de identificare:

(a)permite cartografierea și localizarea precise ale suprafețelor forestiere și, sub rezerva stabilirii de metodologii în temeiul articolului 8 alineatul (3), ale altor suprafețe împădurite în întreaga Uniune;

(b)identifică în mod unic unitățile forestiere pe baza unei combinații de date privind pădurile menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (1);

(c)facilitează detectarea și localizarea schimbărilor care implică trecerea de la terenuri pe care se află păduri la terenuri pe care nu se află păduri.

Articolul 5
Cadrul pentru colectarea de date privind pădurile

(1)Cadrul pentru colectarea de date privind pădurile devine operațional până la [OP: a se introduce data = 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] în ceea ce privește colectarea de date privind pădurile menționate la alineatul (2) și până la [OP: a se introduce data = 30 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] în ceea ce privește colectarea de date privind pădurile menționate la alineatul (3).

(2)Comisia colectează următoarele date privind pădurile în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în anexa I, asigurând astfel standardizarea datelor:

(a)suprafața forestieră;

(a)densitatea de acoperire cu arbori;

(b)tipul de pădure;

(c)conectivitatea pădurilor;

(d)defolierea;

(e)incendiile forestiere;

(f)evaluarea riscurilor de incendii de vegetație;

(g)perturbări ale acoperirii cu arbori.

(3)Statele membre colectează următoarele date privind pădurile, în conformitate cu frecvența specificată în anexa II:

(a)păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn și păduri care nu sunt disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

(b)volumul de lemn pe picior;

(c)creșterea anuală netă;

(d)structura arboretului;

(e)compoziția și diversitatea speciilor de arbori;

(f)tipul de pădure europeană;

(g)îndepărtarea arborilor;

(h)lemn mort;

(i)amplasarea habitatelor forestiere în siturile Natura 2000;

(j)abundența păsărilor comune din păduri;

(k)amplasarea pădurilor primare și seculare;

(l)suprafețele forestiere protejate;

(m)producția și comercializarea produselor din lemn;

(n)biomasa forestieră pentru bioenergie.

(4)În sensul alineatului (3) literele (a)-(h), statele membre colectează date in situ pe baza studiilor realizate la sol, în combinație cu date provenite din observarea Pământului, dacă sunt disponibile, precum și cu date din alte surse de informații relevante. Studiile realizate la sol se bazează pe o rețea de puncte de monitorizare care sunt reprezentative și coerente cu suprafața forestieră a statului membru menționată la alineatul (2) litera (a).

(5)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de modificare a specificațiilor tehnice prevăzute în anexa I în vederea adaptării lor la progresele tehnice și științifice înregistrate.

Articolul 6
Neparticipare

(1)În ceea ce privește colectarea datelor privind pădurile menționate la articolul 5 alineatul (2), statele membre pot alege să nu utilizeze serviciul furnizat de Comisie și să contribuie cu propriile lor date la funcționarea sistemului de monitorizare a pădurilor menționat la articolul 3.

(2)În cazul în care un stat membru alege opțiunea prevăzută la alineatul (1), acesta:

(a)colectează datele privind pădurile menționate la articolul 5 alineatul (2) în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în anexa I;

(b)partajează datele privind pădurile menționate la articolul 5 alineatul (2) în conformitate cu articolul 7 alineatul (2);

(c)evaluează anual calitatea datelor colectate, în conformitate cu articolul 10.

Articolul 7
Cadrul pentru schimbul de date privind pădurile

(1)Până la [OP: a se introduce data = 30 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], statele membre partajează cele mai recente date disponibile privind pădurile menționate la articolul 5 alineatul (3) în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în anexa II, punându-le la dispoziția publicului. Statele membre asigură armonizarea datelor prin partajarea de date agregate privind pădurile în conformitate cu descrierile prevăzute în anexa II. Partajarea amplasării explicite din punct de vedere geografic a punctelor de monitorizare este condiționată de stabilirea garanțiilor menționate la articolul 9 alineatul (2).

(2)Statele membre și Comisia pun la dispoziția publicului datele menționate la articolul 5 alineatele (2) și (3) și la articolul 8 alineatul (1) într-un format deschis, care poate fi citit automat și care asigură interoperabilitatea și reutilizarea în conformitate cu articolul 5 din Directiva (UE) 2019/1024.

(3)Comisia pune următoarele date la dispoziția publicului în Sistemul de informare privind pădurile din Europa:

(a)datele colectate în temeiul articolului 5 alineatul (2);

(b)datele partajate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, cu excepția amplasării explicite din punct de vedere geografic a punctelor de monitorizare;

(c)datele partajate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (b);

(d)datele colectate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1).

(4)Statele membre pot utiliza datele partajate prin intermediul cadrului pentru schimbul de date privind pădurile în scopul elaborării planurilor forestiere voluntare integrate pe termen lung menționate la articolul 13 din prezentul regulament, precum și în sensul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/841.

(5)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de modificare a specificațiilor tehnice prevăzute în anexa II în vederea adaptării lor la progresele tehnice și științifice înregistrate.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a normelor și procedurilor tehnice pentru schimbul de date privind pădurile și armonizarea acestora în temeiul prezentului regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 8
Date suplimentare privind pădurile

(1)Comisia și statele membre colectează datele privind pădurile enumerate în anexa III urmând o abordare etapizată, sub rezerva adoptării actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (3) din prezentul articol.

(2)În sensul alineatului (1), Comisia și statele membre utilizează datele provenite din observarea Pământului sau datele in situ și, în ceea ce privește datele privind pădurile enumerate în anexa III literele (a), (b) și (c), o combinație de date provenite din observarea Pământului, date in situ și alte surse de informații relevante.

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili metodologii, inclusiv specificațiile tehnice, pentru colectarea datelor privind pădurile enumerate în anexa III și pentru a detalia descrierile datelor privind pădurile enumerate în anexa respectivă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 9
Sisteme compatibile de stocare și de schimb de date

(1)Comisia și statele membre cooperează pentru a dezvolta sisteme compatibile de stocare și de schimb de date pentru colectarea și schimbul de date privind pădurile în cadrul sistemului de monitorizare a pădurilor, cu asistența organismelor specializate menționate la articolul 3 alineatul (3).

(2)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind procedurile și formatele care trebuie utilizate pentru a se asigura compatibilitatea sistemelor de stocare și de schimb de date menționate la alineatul (1) și pentru a stabili garanții de păstrare a confidențialității pentru includerea în respectivele sisteme de stocare și de schimb de date a informațiilor referitoare la amplasarea explicită din punct de vedere geografic a punctelor de monitorizare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 10
Controlul calității datelor

(1)Comisia și statele membre sunt responsabile pentru calitatea și exhaustivitatea datelor privind pădurile pe care le colectează și le partajează în cadrul sistemului de monitorizare a pădurilor.

(2)Statele membre evaluează anual calitatea datelor partajate în conformitate cu prezentul regulament.

În cazul în care evaluarea evidențiază deficiențe la nivelul datelor, statele membre adoptă măsuri de remediere adecvate. Statele membre prezintă Comisiei rapoartele de evaluare privind calitatea datelor și, după caz, descrierea măsurilor de remediere și calendarul de punere în aplicare a acestora până la data de 1 iulie care urmează anului calendaristic în care s-a identificat deficiența respectivă.

(3)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor standarde de exactitate pentru datele partajate în temeiul prezentului regulament și a unor norme privind evaluarea calității menționată la alineatul (2) de la prezentul articol și la articolul 6 alineatul (2) litera (c).

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a preciza conținutul rapoartelor de evaluare privind calitatea datelor și modalitățile de transmitere a acestora către Comisie, precum și descrierea măsurilor de remediere menționate la alineatul (2) al doilea paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2).

CAPITOLUL 3
GUVERNANȚĂ INTEGRATĂ

Articolul 11
Coordonare și cooperare

(1)Statele membre și Comisia își coordonează eforturile și cooperează în vederea îmbunătățirii calității, a actualității și a acoperirii datelor privind pădurile.

(2)Comisia sprijină statele membre, la cerere, în elaborarea sau adaptarea planurilor lor forestiere voluntare integrate pe termen lung menționate la articolul 13, prin furnizarea de informații cu privire la stadiul cunoștințelor științifice subiacente și prin facilitarea schimbului de cunoștințe și de bune practici.

(3)Statele membre cooperează între ele și își coordonează acțiunile în vederea îmbunătățirii calității, a actualității și a acoperirii datelor privind pădurile. Această cooperare și coordonare se bazează pe dezbateri științifice deschise și urmărește promovarea consultanței științifice imparțiale.

(4)Statele membre și Comisia pot utiliza structurile instituționale regionale existente în materie de cooperare, inclusiv pe cele care fac obiectul convențiilor regionale și al altor foruri și procese relevante pentru păduri.

Articolul 12
Corespondenții naționali

(1)Fiecare stat membru desemnează un corespondent național și informează Comisia în acest sens.

(2)Corespondentul național îndeplinește în special următoarele sarcini:

(a)coordonează pregătirea datelor privind pădurile care urmează să fie partajate în temeiul prezentului regulament, ținând seama de toate autoritățile competente, inclusiv de cele responsabile pentru prevenirea și gestionarea riscurilor de dezastre;

(b)coordonează participarea experților relevanți la reuniunile grupurilor de experți organizate de Comisie și de alte organisme relevante.

(3)Corespondentul național servește drept punct focal pentru schimbul de informații dintre Comisie și statul membru în ceea ce privește elaborarea sau adaptarea planurilor voluntare integrate pe termen lung menționate la articolul 13. În cazul în care mai multe autorități dintr-un stat membru participă la elaborarea sau la adaptarea planului forestier voluntar integrat pe termen lung, corespondentul național este responsabil pentru coordonarea lucrărilor respective.

Articolul 13
Planuri voluntare integrate pe termen lung

(1)Statele membre sunt încurajate să elaboreze planuri forestiere integrate pe termen lung sau să își adapteze planurile sau strategiile forestiere integrate pe termen lung existente, ținând seama de o perspectivă pe termen mediu și lung, care să includă, dar să nu se limiteze la anii 2040 și 2050.

(2)În cazul în care statele membre elaborează sau adaptează planurile menționate la alineatul (1), acestea sunt încurajate să aibă în vedere aspectele prevăzute în anexa IV.

(3)Statele membre încurajează implicarea activă a tuturor părților interesate în elaborarea planurilor lor forestiere integrate pe termen lung. Statele membre fac publice aceste planuri.

CAPITOLUL 4
DISPOZIȚII FINALE

Articolul 14
Exercitarea delegării

(1)Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (5), la articolul 7 alineatul (5) primul paragraf și la articolul 10 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând de la [OP: a se introduce data = data intrării în vigoare a prezentului regulament].

(3)Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (5), la articolul 7 alineatul (5) primul paragraf și la articolul 10 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)Actele delegate adoptate în temeiul articolului 5 alineatul (5), al articolului 7 alineatul (5) primul paragraf și al articolului 10 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestora către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15
Procedura comitetului

(1)Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul articol, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 16
Revizuire

(1)Prezentul regulament trebuie revizuit în permanență sub toate aspectele, ținându-se seama de evoluțiile relevante în ceea ce privește legislația Uniunii, cadrele internaționale, progresele tehnologice și științifice, nevoile suplimentare de monitorizare și calitatea datelor partajate în temeiul prezentului regulament.

(2)Până la [OP: a se introduce data = cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 17
Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președinta

Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru de monitorizare pentru păduri europene reziliente

În plus, prezenta fișă financiară legislativă vizează, de asemenea, resursele Agenției Europene de Mediu în legătură cu Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului) [COM(2023) 416].

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

09 – Mediu și politici climatice

Activități:

09 02 – Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

09 10 – Agenția Europeană de Mediu (AEM)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

 o acțiune nouă

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 23

 prelungirea unei acțiuni existente

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivul regulamentului propus este de a contribui la abordarea marilor provocări societale legate de:

– realizarea neutralității climatice și dezvoltarea rezilienței la schimbările climatice;

– inversarea tendinței de pierdere a biodiversității și îndeplinirea angajamentelor internaționale în materie de biodiversitate;

– abordarea riscurilor legate de sănătatea și reziliența pădurilor;

– îndeplinirea angajamentelor internaționale privind conservarea biodiversității și schimbările climatice.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Decurgând din obiectivul general, obiectivul specific al prezentei propuneri de regulament este:

Obiectivul specific nr. 1:

Asigurarea unor date exacte, digitalizate, coerente, comparabile, furnizate în timp util și accesibile privind starea pădurilor din UE, instituind un sistem de monitorizare a pădurilor care să fie gestionat de Comisie și de statele membre. Noul sistem va permite geolocalizarea unităților forestiere, colectarea standardizată a datelor privind pădurile prin îmbunătățirea posibilităților de observare a Pământului și de navigare/poziționare și schimbul de date armonizate sau, acolo unde nu este posibil, de date standardizate.

Obiectivul specific nr. 2: Încurajarea statelor membre să își elaboreze sau să își adapteze planurile forestiere integrate pe termen lung pe baza unor informații de monitorizare de înaltă calitate legate de obiectivele de politică relevante ale UE și luând în considerare aspectele comune minime specificate.

Decurgând din obiectivul specific, obiectivul operațional este:

Instituirea unui cadru eficace pentru a asigura colectarea și raportarea datelor privind pădurile, care să integreze observarea Pământului și monitorizarea georeferențiată in situ și încurajarea statelor membre să elaboreze o planificare forestieră integrată coerentă pe termen lung.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Inițiativa propusă va aduce beneficii semnificative pentru mediu, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și pentru biodiversitate și va îmbunătăți sănătatea pădurilor prin îmbunătățirea pregătirii pentru perturbări și a răspunsului la acestea.

Neutralitatea climatică și o bioeconomie circulară sustenabilă și biodiversă depind în mare măsură de starea și de reziliența pădurilor din UE.

Se preconizează că punerea în aplicare a propunerii va crea noi oportunități pentru IMM-uri, legate atât de creșterea pieței serviciilor digitale care vizează monitorizarea pădurilor, cât și de inovarea în conceperea și aplicarea tehnologiilor de monitorizare. În plus, actorii din sectorul forestier vor beneficia de posibilitatea de a obține venituri prin intermediul unor sisteme de certificare care se bazează pe o monitorizare solidă.

De asemenea, se preconizează că punerea în aplicare a monitorizării pădurilor va crea oportunități pentru cercetare și dezvoltare.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Comisia va monitoriza punerea în aplicare și impactul inițiativei în mod regulat (bianual), pe baza următoarelor aspecte:

• numărul de indicatori cu o definiție comună;

• numărul de indicatori care au făcut obiectul unor metode de colectare a datelor armonizate sau standardizate;

• transmiterea de date de către statele membre către Sistemul de informare privind pădurile din Europa;

• accesul la date prin intermediul Sistemului de informare privind pădurile din Europa (clicuri medii/lună);

• strategiile naționale de adaptare și strategiile de evaluare și gestionare a riscurilor
bazate pe indicatori comuni;

• evoluția pieței serviciilor forestiere digitale (în special numărul de IMM-uri);

• numărul de planuri voluntare integrate pe termen lung adoptate de statele membre;

• nivelul de aliniere a planurilor integrate pe termen lung la setul comun de aspecte de
bază;

• utilizarea fondurilor UE în sprijinul activităților de monitorizare.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentului regulament, iar Comisia elaborează măsurile de punere în aplicare relevante. Prin urmare, statele membre pun în aplicare politici, măsuri și dispoziții juridice și administrative necesare la nivel național pentru a se conforma propunerii.

Până în iulie 2026 (la un an de la presupusa intrare în vigoare a regulamentului), Comisia și statele membre vor institui sistemul de identificare a unităților forestiere și sistemul de monitorizare, în timp ce cadrul pentru schimbul de date va trebui să fie operațional de la 1 ianuarie 2028. Comisia va furniza gratuit datele colectate prin observarea Pământului statelor membre care aleg să contribuie cu date proprii și să nu participe la funcționarea standardizată a noului sistem de monitorizare.

Inițiativa prevede, de asemenea, adoptarea unei serii de acte legislative secundare. În special, în strânsă consultare cu grupul de experți relevant și în cooperare cu JRC și cu Agenția Europeană de Mediu, Comisia va pregăti acte delegate pentru a elabora și a modifica metodologiile și specificațiile tehnice pentru colectarea și schimbul celor trei tipuri de date privind pădurile incluse în inițiativă. În plus, pentru aprobarea comitetului relevant, Comisia va trebui să pregătească acte de punere în aplicare care să stabilească normele tehnice pentru reglementarea achiziționării, prelucrării, stocării și utilizării datelor privind pădurile și pentru proceduri, standarde și analize comparative în vederea asigurării calității și a bunei funcționări a sistemului de monitorizare a pădurilor.

Punerea în aplicare a inițiativei va necesita instituirea unui cadru pentru colectarea și schimbul de date și a unei baze de cunoștințe asociate prin dezvoltarea și gestionarea Sistemului de informare privind pădurile din Europa și a serviciilor de date din cadrul programului Copernicus.

În sfârșit, după intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va coopera și se va coordona cu statele membre printr-un sistem de guvernanță bazat pe comunicarea prin intermediul corespondenților naționali și pe furnizarea de asistență tehnică.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Există o nevoie clară de a institui un sistem coerent de monitorizare și de planificare a transformărilor în ceea ce privește pădurile și sectorul forestier ca urmare a schimbărilor climatice. În plus, criza climatică și cea a biodiversității necesită o reexaminare a rolului pădurilor, cu un accent mai mare pe multifuncționalitatea acestora. În acest context, în lipsa unor date exacte și comparabile privind pădurile, pe care statele membre nu le furnizează în prezent pe cont propriu la scara necesară, nu este posibil să se atingă obiectivele de politică în materie de climă, biodiversitate și bioeconomie sustenabilă și circulară care decurg direct din Pactul verde european.

Valoarea adăugată pe care se preconizează că o va avea intervenția Uniunii (ex post)

Deținerea de informații standardizate și comparabile care valorifică soluțiile inovatoare de observare a Pământului ar înlesni îndeplinirea cerințelor de monitorizare ale statelor membre în temeiul legislației relevante privind pădurile (de exemplu, LULUCF) și ar permite verificarea coerenței și a durabilității diverselor politici legate de păduri la nivelul UE (sau identificarea compromisurilor) într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, completând planificarea forestieră pe termen lung realizată de statele membre cu date de calitate. Armonizarea sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, oferirea unei abordări standardizate față de cele 27 de sisteme de monitorizare ar conduce la economii semnificative de costuri. În plus, dezvoltarea unui cadru comun pentru Uniunea Europeană pentru colectarea și schimbul de date privind pădurile acționează ca un factor puternic de facilitare pentru IMM-urile din UE în ceea ce privește tranziția digitală și pentru actorii din sectorul forestier în ceea ce privește sistemele de certificare și posibilitățile de venit relevante.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Regulamentul privind supravegherea pădurilor (Forest Focus), care a expirat în 2006, a stabilit o obligație de supraveghere coordonată a pădurilor la nivelul UE, susținută de o cofinanțare extinsă (65 de milioane EUR pe o perioadă de patru ani pentru UE15). Regulamentul respectiv a consolidat supravegherea integrată a pădurilor, a instituit o bază de date cu date și informații agregate privind starea pădurilor din UE și a extins domeniul de aplicare al supravegherii pădurilor la sol și biodiversitate.

Cu toate acestea, eficiența sa din punctul de vedere al costurilor a fost limitată de absența unor descrieri comune pentru indicatori, colectarea datelor sau protocoalele de supraveghere. În combinație cu peisajul complex al beneficiarilor acestor fonduri, au rezultat diferențe semnificative de la un beneficiar la altul în ceea ce privește raportul costuri/beneficii.

Evaluarea instrumentului juridic a concluzionat că, în pofida unui control strict al gestiunii financiare (audit extern), punerea în aplicare a supravegherii pădurilor în statele membre a fost insuficientă. Începând din 2006, fără a se pune un accent specific pe păduri, obiective clare de monitorizare sau obligații de coerență și armonizare, s-a înregistrat din nou o creștere a activităților necoordonate și a acoperirii spațiale și temporale limitate.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Inițiativa se încadrează la rubrica 3 (Resurse naturale și mediu), titlul 9 (Mediu și politici climatice) din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027.

Inițiativa se înscrie în cadrul Pactului verde european. De asemenea, ea decurge din obiectivele ambițioase stabilite în strategia UE pentru păduri pentru 2030 și contribuie la realizarea acestora. Strategia UE pentru păduri reprezintă unul dintre documentele-cheie produse ca urmare a strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 și stabilește un cadru și măsuri concrete de protejare și refacere a pădurilor, asigurând totodată sănătatea și reziliența acestora.

Propunerea are legături puternice cu alte inițiative ale Comisiei de sprijinire a politicilor forestiere, cum ar fi:

• Regulamentul LULUCF;

• Regulamentul privind defrișările;

• Strategia în domeniul bioeconomiei;

• [Regulamentul privind refacerea naturii];

• [Regulamentul privind conturile economice de mediu europene];

• [Cadrul de certificare al Uniunii pentru eliminarea dioxidului de carbon];

• Directivele privind aerul, apa și natura;

• Directiva privind energia din surse regenerabile (RED III);

• Mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Punerea în aplicare a noului regulament va implica noi sarcini și activități pentru Comisie. Va fi nevoie de resurse umane, de asistență din partea AEM, de resurse destinate achizițiilor publice pentru contractanții externi și de un acord administrativ cu JRC.

În prezent, nu există un instrument specific obligatoriu al UE referitor la păduri, prin urmare punerea în aplicare și monitorizarea regulamentului vor reprezenta noi responsabilități pentru Comisie și statele membre. În prezent, straturile de date privind pădurile furnizate de serviciile Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre și, prin urmare, resursele conexe ale AEM nu răspund tuturor nevoilor viitorului sistem de monitorizare – vor trebui dezvoltate și menținute produse suplimentare de date privind pădurile (privind suprafața forestieră, defolierea și conectivitatea pădurilor).

Pentru aceasta vor fi necesare resurse suplimentare, cunoștințe în materie de politici, competențe analitice, independență și reziliență pe parcursul punerii în aplicare pe termen lung a legislației. De asemenea, va fi nevoie de sprijin suplimentar din partea experților, inclusiv prin externalizare acolo unde va fi posibil, însă responsabilitatea îndeplinirii sarcinilor de bază care sunt foarte sensibile din punct de vedere politic îi va reveni Comisiei.

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

durată limitată

– de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA;

– impact financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate corespunzătoare perioadei de transpunere de doi ani,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 24

Gestiune directă asigurată de Comisie

– prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

– prin intermediul agențiilor executive.

 Gestiune partajată cu statele membre

Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

– BEI și Fondului european de investiții;

– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

– organismelor de drept public;

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care primesc garanții financiare adecvate;

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

Inițiativa implică achiziții publice, un acord administrativ cu JRC, majorarea contribuției la AEM și un impact asupra COM HR. Se aplică norme standard pentru acest tip de cheltuieli.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Nu se aplică – după cum s-a menționat anterior

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Nu se aplică – după cum s-a menționat anterior

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Nu se aplică – după cum s-a menționat anterior

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară		Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul		Dif./ Nedif. 25	din partea țărilor AELS 26	din partea țărilor candidate și potențial candidate 27	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
3		09 02 01 – Natura și biodiversitatea	Dif.	DA	NU	DA	NU
3		09 10 02 – Agenția Europeană de Mediu	Dif.	DA	DA	NU	NU
7		20 01 02 01 – Remunerații și indemnizații	Nedif.	NU	NU	NU	NU
7		20 02 01 03 – Funcționari naționali repartizați temporar pe lângă instituție	Nedif.	NU	NU	NU	NU
7		20 02 06 01 – Cheltuieli pentru misiuni și cheltuieli de reprezentare	Nedif.	NU	NU	NU	NU
7		20 02 06 02 – Reuniuni, grupuri de experți	Nedif.	NU	NU	NU	NU

·Noi linii bugetare solicitate: N/A

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale.

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Resurse naturale și mediu

DG: ENV

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

□Credite operaționale

09 02 01 Natura și biodiversitatea

Angajamente

(1a)

0,700

0,200

0,150

1,050

Plăți

(2a)

0,700

0,200

0,150

1,050

TOTAL credite
pentru DG ENV

Angajamente

=1a+3

0,700

0,200

0,150

1,050

Plăți

=2a

+3

0,700

0,200

0,150

1,050

Suma raportată mai sus va fi necesară pentru a sprijini diverse sarcini de punere în aplicare legate de dispozițiile legislative, care vor fi îndeplinite de DG ENV și DG JRC.

Printre activitățile achiziționate se regăsește un contract de asistență generală pentru punerea în aplicare a actului legislativ privind monitorizarea pădurilor.

În plus, în această categorie a fost inclus un acord administrativ cu JRC, în special pentru stabilirea parteneriatului științific prevăzut în cadrul noii strategii pentru păduri pentru 2030, care va sprijini dezvoltarea de noi indicatori și metodologii.

Toate costurile, cu excepția cheltuielilor administrative și în domeniul resurselor umane

milioane EUR (cu trei zecimale)

sarcini

resurse

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

total

Asistență generală pentru punerea în aplicare a actului legislativ privind monitorizarea pădurilor (pentru elaborarea ghidurilor tehnice, acordarea de sprijin statelor membre)

Contract de servicii/Experți externi

0,200

0,200

0,150

0,550

Asistență tehnică pentru punerea în aplicare a actului legislativ privind monitorizarea pădurilor, în special în ceea ce privește dezvoltarea indicatorilor, integrarea aspectelor de monitorizare aferente statelor membre și promovarea armonizării prin intermediul parteneriatului științific european pentru păduri.

Acord administrativ între ENV și JRC

0,500

0,500

Total

0,700

0,200

0,150

1,050

Agenția: AEM

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

Titlul 1: Cheltuieli cu personalul

Angajamente

(1a)

0,468

0,955

0,974

2,398

Plăți

(2a)

0,468

0,955

0,974

2,398

Titlul 2: Infrastructură

Angajamente

(1b)

Plăți

(2b)

Titlul 3: Cheltuieli operaționale

Angajamente

(1c)

0,420

0,790

0,790

2,000

Plăți

(2c)

0,420

0,790

0,790

2,000

TOTAL credite
pentru AEM

Angajamente

=1a+1b+1c

0,888

1,745

1,764

4,398

Plăți

=2a+2b

+2c

0,888

1,745

1,764

4,398

Note privind cheltuielile AEM:

pentru a regrupa nevoile de consolidare în cadrul agențiilor într-o singură fișă financiară legislativă, cererea de resurse a AEM include, de asemenea, nevoile legate de propunerea Comisiei de directivă privind monitorizarea și reziliența solului [COM(2023) 416].

Titlul 1: acest titlu este compus din 2 AT suplimentari și 1 AC suplimentar pentru prezenta propunere și 1 AT și 1 AC în legătură cu COM(2023) 416, toți urmând să își înceapă activitatea începând cu jumătatea anului 2025:

Expert tematic principal în monitorizarea pădurilor – AT

Sarcini:

·sprijinirea elaborării unor seturi de date și a unor indicatori periodici pentru indicatorii privind pădurile din anexa II la cadrul de monitorizare a pădurilor, astfel cum sunt colectați (unul – anual, doi – bianual, doi – la fiecare trei ani, cinci – la fiecare cinci ani, unul – la fiecare șase ani). Aceasta include evaluarea stării și a tendințelor indicatorilor și stabilirea unei terminologii coerente pentru aceste concepte;

·elaborarea de orientări cu privire la modul de interpretare a datelor și de obținere a unor statistici relevante pe baza evaluărilor privind starea și modificarea indicatorilor forestieri;

·publicarea și diseminarea datelor colectate prin intermediul unor tablouri de bord ușor de utilizat și al unor vizualizări online clare în Sistemul de informare privind pădurile din Europa;

·elaborarea unor orientări și soluții practice de punere în aplicare pentru efectuarea de evaluări privind starea și tendințele pădurilor;

·asigurarea sinergiilor cu informațiile raportate în temeiul regulamentelor LULUCF.

Custode principal al datelor de monitorizare a pădurilor – AT AD 6

Sarcini:

·furnizarea de expertiză tehnică în domeniul IT pentru dezvoltarea schemelor de raportare;

·gestionarea transmiterii fluxurilor de raportare enumerate;

·crearea formatului de raportare, a fluxului de date în Reportnet 3, a verificărilor de control al calității, precum și a seturilor de date de referință;

·importul de date în Reportnet 3 și exportul de date din Reportnet 3;

·crearea unei baze de date de producție cu seturi de date ale UE aferente seturilor de date furnizate;

·crearea de servicii standard pe lângă seturile de date ale UE;

·crearea și gestionarea rezultatelor datelor, de exemplu, în Datahub, Discomap etc.;

·crearea de documente de orientare tehnică;

·asigurarea de asistență și seminare online de formare.

Analist al datelor de monitorizare a pădurilor – AC

Sarcini:

·elaborarea unor orientări cuprinzătoare și a unui manual al operațiunilor care să includă descrieri de referință ale variabilelor, metodologii pentru colectarea datelor (inclusiv indicatori), orientări pentru procedurile de armonizare și formate de raportare;

·crearea și dezvoltarea instrumentului de raportare (Reportnet 3) pentru colectarea și gestionarea eficientă a datelor spațiale și a datelor sub formă de tabele;

·stabilirea unor proceduri privind calitatea datelor pentru a asigura precizia, exactitatea, exhaustivitatea și comparabilitatea datelor înregistrate; instituirea unui sistem de documentare a asigurării calității/a controlului calității care să includă un plan, liste de verificare, note, fișe de calcul și rapoarte pentru documentarea activităților de asigurare a calității/de control al calității;

·crearea bazei de date europene privind pădurile, care include date la nivel de parcelă, date sub formă de tabele și date spațiale pentru fiecare țară și hărți europene; integrarea bazei de date în infrastructura de date spațiale a Agenției Europene de Mediu;

·elaborarea unor norme de validare pentru baza de date, inclusiv validarea tipului de date, verificarea intervalului, validarea restricțiilor și verificări aferente înregistrărilor lipsă; furnizarea de orientări pentru transferul datelor către baza de date centralizată;

·asigurarea sinergiilor cu informațiile raportate în temeiul regulamentelor LULUCF;

·asigurarea de asistență tehnică legată de procesele de monitorizare pe teren, de armonizare și de raportare a datelor; gestionarea și remedierea oricăror erori sau probleme tehnice care ar putea apărea;

·controlul și sprijinirea fluxului de date dinspre țări către Reportnet 3 și baza de date europeană privind pădurile; supravegherea și acordarea de asistență în ceea ce privește încărcarea hărților țărilor în registrul de hărți forestiere europene;

·dezvoltarea și întreținerea produselor bazate pe datele și informațiile obținute în cadrul programului Copernicus, furnizând indicatorii forestieri necesari din anexa I pe baza observării Pământului.

Expert în gestionarea și evaluarea datelor privind solul – AC

Sarcini:

·crearea, în sinergie și în coordonare cu alte sisteme relevante, a unei arhitecturi pentru schimbul de fluxuri de date prin intermediul Reportnet și EIONET pentru a colecta, prelucra, valida și analiza datele raportate de statele membre la fiecare șase ani:

·date și rezultate ale monitorizării;

·analiza tendințelor descriptorilor și indicatorilor de sănătate a solului;

·rezumatul și progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de gestionare durabilă și de refacere a solului;

·date din registrele naționale pentru siturile contaminate;

·sprijinirea Comisiei în evaluarea punerii în aplicare a legii privind sănătatea solului la opt ani de la intrarea sa în vigoare.

Expert principal în monitorizarea solului – AT

Sarcini:

·sprijinirea elaborării unei imagini de ansamblu la nivelul UE asupra registrelor naționale privind siturile contaminate și a raportării din partea statelor membre, a unei imagini de ansamblu asupra terminologiilor definite, a criteriilor de definire a siturilor potențial contaminate și a listelor de activități cu risc potențial de contaminare, a factorilor declanșatori naționali și a normelor pentru investigarea solului, precum și a specificațiilor și a schemei de raportare;

·furnizarea unei imagini de ansamblu actualizate periodic asupra metodologiilor de evaluare a riscurilor puse în aplicare la nivel național (inclusiv asupra valorilor folosite pentru analiza gradului de contaminare a solului), sprijinirea elaborării de orientări privind metodele de evaluare a riscurilor și sprijinirea statelor membre în aplicarea orientărilor, după caz;

·sprijinirea elaborării unei imagini de ansamblu la nivelul UE asupra obiectivelor statelor membre și a indicatorilor privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului (la fiecare doi ani) și publicarea și diseminarea de date relevante pentru politici prin intermediul tablourilor de bord și al unor vizualizări online clare ale datelor;

·sprijinirea statelor membre pentru a pune în aplicare indicatori care respectă descrierile și cerințele din legea privind sănătatea solului, pentru a pune în aplicare ierarhia ocupării terenurilor și pentru a urmări metodologiile aplicate în statele membre;

·elaborarea de orientări pentru utilizarea și interpretarea datelor obținute în cadrul programului Copernicus și pentru obținerea de statistici în urma evaluărilor privind starea și modificările observate;

·elaborarea de orientări pentru soluții practice în vederea stabilirii obiectivelor privind ocuparea netă a terenurilor, acțiuni pentru realizarea acestui obiectiv și monitorizarea aferentă.

Titlul 2: Infrastructură (în principal dezvoltarea de sisteme informatice/baze de date) – soluții informatice care urmează să fie dezvoltate de AT și AC suplimentari în domeniul solurilor de la titlul 1

Costurile aferente titlului 3 cuprind: dezvoltări informatice, costuri de funcționare ale sistemelor de raportare, dezvoltarea și producerea de noi indicatori, organizarea reuniunilor tehnice și acțiuni subsecvente, elaborarea documentației de orientare și contractele de sprijin pentru indicatorii și evaluarea pădurilor și expertiza privind solul contaminat și utilizarea terenurilor.

□ TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

1,588

1,945

1,914

5,447

Plăți

(5)

1,588

1,945

1,914

5,447

□ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

TOTAL credite
de la RUBRICA 3 ENV+AEM
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+ 6

1,588

1,945

1,914

5,447

Plăți

=5+ 6

1,588

1,945

1,914

5,447

□ TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)

Angajamente

(4)

Plăți

(5)

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)

(6)

TOTAL credite
de la RUBRICILE 1-6
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+ 6

1,588

1,945

1,914

5,447

Plăți

=5+ 6

1,588

1,945

1,914

5,447

Rubrica din cadrul financiar multianual

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa 5 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

		2024	2025	2026	2027 și anii următori	TOTAL
DG: ENV
□ Resurse umane		0,264	0,435	0,435	0,435	1,569
□ Alte cheltuieli administrative		0,037	0,064	0,064	0,064	0,229
TOTAL DG ENV	Credite	0,301	0,499	0,499	0,499	1,798

„Alte cheltuieli administrative” cuprind costurile aferente reuniunilor grupurilor de experți, costurile pentru misiuni și alte costuri legate de acești membri ai personalului.

		2024	2025	2026	2027 și anii următori	TOTAL
DG: CLIMA
□ Resurse umane		0,171	0,171	0,171	0,171	0,684
□ Alte cheltuieli administrative
TOTAL pentru DG CLIMA	Credite	0,171	0,171	0,171	0,171	0,684

TOTAL credite
la RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,472

0,670

0,670

0,670

2,482

milioane EUR (cu trei zecimale)

		2024	2025	2026	2027 și anii următori	TOTAL
TOTAL credite de la RUBRICILE 1-7 din cadrul financiar multianual	Angajamente	0,472	2,258	2,615	2,584	7,959
	Plăți	0,472	2,258	2,615	2,584	7,959

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările



Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tipul 28

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 29 …

–Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…

–Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra resurselor umane și a creditelor administrative ale AEM în cadrul Comisiei

1.1.1.1.Impactul estimat asupra resurselor umane ale AEM

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ.

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

Agenți temporari (grade AD)

0,346

0,705

0,719

1,770

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali

0,123

0,250

0,255

0,628

Experți naționali detașați

TOTAL

0,468

0,955

0,974

2,398

Cerințe privind personalul (ENI):

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

Agenți temporari (grade AD)

3

3

3

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali

2

2

2

Experți naționali detașați

TOTAL

5

5

5

1.1.1.2.Necesarul estimat de credite administrative în cadrul Comisiei

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ.

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

0,435

0,606

0,606

0,606

2,253

Alte cheltuieli administrative

0,037

0,064

0,064

0,064

0,229

Subtotal de la RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

0,472

0,670

0,670

0,670

2,482

Costul per ENI (AD/AST) se calculează la 171 000 EUR/an. „Alte cheltuieli administrative” cuprind costurile aferente reuniunilor comitetului și ale grupurilor de experți, costurile pentru misiuni și alte costuri legate de acești membri ai personalului.

În afara RUBRICII 7 30 din cadrul financiar multianual	2024	2025	2026	2027	TOTAL
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

0,472

0,670

0,670

0,670

2,482

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.3.Necesarul estimat de resurse umane în Comisie

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		2023	2024	2025	2026	2027 și anii următori
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei) – DG ENV			1	2	2	2
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei) – DG CLIMA			1	1	1	1
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei) – JRC
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei) – DG DEFIS
20 01 02 03 (în delegații)
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
01 01 01 11 (cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) – DG ENV			1	1	1	1
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 xx yy zz 9	– la sediu
	– în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL			3	4	4	4

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar ai ENV	Coordonarea cu serviciile relevante și oferirea de asistență statelor membre în punerea în aplicare a inițiativei, în special în următoarele domenii: prelevare de probe, date, metodologie, evaluare, monitorizare și analiză. Susținerea unui dialog privind monitorizarea pădurilor cu statele membre și cu autoritățile competente ale acestora, inclusiv în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor relevante; prezentarea de rapoarte PE și Consiliului. Pregătirea și coordonarea adoptării actelor de punere în aplicare și a actelor delegate ale Comisiei prevăzute în actul legislativ privind monitorizarea pădurilor. Pregătirea și coordonarea monitorizării și a verificării punerii în aplicare a legislației de către statele membre. Gestionarea acordului privind parteneriatul științific pentru păduri și a serviciilor Copernicus cu JRC și a serviciilor Copernicus și a Sistemului de informare privind pădurile din Europa cu AEM, modernizate pentru a fi în concordanță cu cerințele actului legislativ privind monitorizarea pădurilor.
Personal extern	Asistență generală pentru punerea în aplicare a actului legislativ privind monitorizarea pădurilor (pentru elaborarea ghidurilor tehnice, acordarea de sprijin statelor membre)
Funcționari și agenți temporari ai DG CLIMA	Coordonarea cu serviciile relevante și oferirea de asistență statelor membre în punerea în aplicare a inițiativei, în special în următoarele domenii: prelevare de probe, date, metodologie, evaluare, monitorizare și analiză. Susținerea unui dialog privind monitorizarea pădurilor cu statele membre și cu autoritățile competente ale acestora, inclusiv în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor relevante; prezentarea de rapoarte PE și Consiliului. Pregătirea și coordonarea adoptării actelor de punere în aplicare și a actelor delegate ale Comisiei prevăzute în actul legislativ privind monitorizarea pădurilor.
Funcționari și agenți temporari ai JRC	Gestionarea parteneriatului științific european pentru păduri, dezvoltarea de instrumente de monitorizare bazate pe observarea Pământului, sprijinirea modernizării Sistemului de informare privind pădurile din Europa, facilitarea armonizării metodologiilor.

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

– poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

Sarcinile suplimentare pe care Comisia trebuie să și le asume implică nevoi suplimentare de resurse în ceea ce privește valoarea contribuției Uniunii și posturile din schema de personal a Agenției Europene de Mediu. Creșterea contribuției UE către AEM în legătură cu sarcinile de monitorizare a pădurilor va fi compensată jumătate/jumătate prin liniile bugetare 09.0201 – LIFE Natură și Biodiversitate și 09.0203 – LIFE Climă. Creșterea contribuției UE către AEM în legătură cu sarcinile de monitorizare a solului va fi compensată din linia bugetară 09.0201 – LIFE Natură și Biodiversitate. Costurile prevăzute în cadrul liniei bugetare 09 02 01 vor fi suportate din programul LIFE și vor fi planificate în cadrul exercițiilor planului anual de gestionare al DG ENV. Resursele umane necesare vor fi asigurate de preferință printr-o alocare suplimentară în cadrul procedurii anuale de alocare a resurselor umane.

– necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

– necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

– nu prevede cofinanțare din partea terților.

– prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul N 31	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

– Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– asupra resurselor proprii

– asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 32
		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1) https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13396-Padurile-din-UE-noul-cadru-al-UE-pentru-monitorizarea-padurilor-si-planurile-strategice_ro.

(2) JO C , , p. .

(3) JO C , , p. .

(4) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1119/oj).

(5) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj).

(6) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/841/oj).

(7) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7), ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/oj .

(8) Regulamentul (UE) 2023/1115 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 (JO L 150, 9.6.2023, p. 2, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/1115/oj ).

(9) Regulamentul (UE) X/XX al Parlamentului European și al Consiliului din... (JO...).

(10) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj ).

(11) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Noul Bauhaus european – Frumos, durabil, pentru toți [COM(2021) 573 final].

(12) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Inovarea în scopul creșterii durabile: O bioeconomie pentru Europa [COM(2012) 060 final].

(13) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial, 23.7.2019 [COM(2019) 352 final].

(14) Regulamentul (UE) X/XX al Parlamentului European și al Consiliului din ... de stabilire a unui cadru de certificare al Uniunii pentru eliminarea dioxidului de carbon (JO ...).

(15) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare, 23.3.2017 [COM(2017) 134 final].

(16) Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare) (JO L 172, 26.6.2019, p. 56, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1024/oj).

(17) Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2003/4/oj).

(18) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2007/2/oj).

(19) Decizia (UE) X/X a Parlamentului European și a Consiliului din ... de modificare a Deciziei 89/367/CEE a Consiliului privind constituirea unui Comitet forestier permanent (JO ...).

(20) Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2016/512/oj ).

(21) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj).

(22) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj ).

(23) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(24) Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(25) Dif. Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.

(26) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(27) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(28) Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(29) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(30) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(31) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(32) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

	Toate costurile, cu excepția cheltuielilor administrative și în domeniul resurselor umane		milioane EUR (cu trei zecimale)
sarcini	resurse	2023	2024	2025	2026	2027 și anii următori	total
Asistență generală pentru punerea în aplicare a actului legislativ privind monitorizarea pădurilor (pentru elaborarea ghidurilor tehnice, acordarea de sprijin statelor membre)	Contract de servicii/Experți externi			0,200	0,200	0,150	0,550
Asistență tehnică pentru punerea în aplicare a actului legislativ privind monitorizarea pădurilor, în special în ceea ce privește dezvoltarea indicatorilor, integrarea aspectelor de monitorizare aferente statelor membre și promovarea armonizării prin intermediul parteneriatului științific european pentru păduri.	Acord administrativ între ENV și JRC			0,500			0,500
Total				0,700	0,200	0,150	1,050

Agenția: AEM			2023	2024	2025	2026	2027 și anii următori	TOTAL

Titlul 1: Cheltuieli cu personalul	Angajamente	(1a)			0,468	0,955	0,974	2,398
	Plăți	(2a)			0,468	0,955	0,974	2,398
Titlul 2: Infrastructură	Angajamente	(1b)
	Plăți	(2b)
Titlul 3: Cheltuieli operaționale	Angajamente	(1c)			0,420	0,790	0,790	2,000
	Plăți	(2c)			0,420	0,790	0,790	2,000
TOTAL credite pentru AEM	Angajamente	=1a+1b+1c			0,888	1,745	1,764	4,398
	Plăți	=2a+2b +2c			0,888	1,745	1,764	4,398

□ TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	1,588	1,945	1,914	5,447
	Plăți	(5)	1,588	1,945	1,914	5,447
□ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)
TOTAL credite de la RUBRICA 3 ENV+AEM din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6	1,588	1,945	1,914	5,447
	Plăți	=5+ 6	1,588	1,945	1,914	5,447

Agenți temporari (grade AD)	0,346	0,705	0,719	1,770
Agenți temporari (grade AST)
Agenți contractuali	0,123	0,250	0,255	0,628
Experți naționali detașați