Bruxelles, 8.11.2023

COM(2023) 692 final

2023/0397(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Convergența socioeconomică insuficientă dintre Balcanii de Vest și UE este o problemă de lungă durată, fiind exacerbată de impactul economic al războiului de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și, înainte de acesta, de pandemia de COVID-19. Nivelul de convergență economică al Balcanilor de Vest în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat la standardele puterii de cumpărare se situează între 30 % și 50 % din media UE și nu progresează suficient de rapid. Este esențial pentru Balcanii de Vest, pentru Uniunea Europeană și pentru procesul de aderare ca această rată de convergență să se intensifice. Un nivel mai ridicat de convergență va facilita în mare măsură integrarea Balcanilor de Vest în UE.

Convergența economică se află în centrul beneficiilor apartenenței la UE: experiența dobândită în urma celei de a cincea runde de extindere a UE, în cadrul căreia unele dintre noile state membre au atins un nivel al veniturilor egal cu 90 % din media UE sau mai mare de atât, demonstrează impactul pe care integrarea economică și deschiderea pieței ce rezultă din apartenența la piața unică, în corelație cu politica de coeziune, îl au asupra convergenței economice. Având în vedere particularitățile regiunii, integrarea progresivă în piața unică, înainte de aderare chiar, poate debloca mai devreme unele dintre beneficii. O astfel de integrare progresivă trebuie să fie pregătită cu atenție și ar trebui să fie precedată, ca măsură pregătitoare, de o strânsă cooperare și integrare regională.

Pe această bază, Comisia a elaborat planul de creștere pentru Balcanii de Vest (prezentat în detaliu într-o comunicare paralelă a Comisiei). Planul este articulat în jurul a patru piloni:

consolidarea integrării economice cu Uniunea Europeană;

integrarea economică în Balcanii de Vest: piața regională comună;

reforme fundamentale;

asistență financiară sporită.

Mecanismul propus va servi drept element central al planului de creștere, sporind în mod semnificativ asistența financiară pe baza unei agende ambițioase de reformă axate pe reformele socioeconomice necesare, corelate cu reforme fundamentale, inclusiv în ceea ce privește statul de drept și investițiile specifice. Astfel, va fi introdusă o condiționalitate puternică, mecanismul de plată instituit bazându-se pe realizările acestor reforme. O asemenea abordare necesită o concepție complet nouă, diferită de instrumentele de asistență externă care sunt disponibile în prezent.

Asistența financiară actuală acordată Balcanilor de Vest și Turciei în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) va continua să fie furnizată în forma sa actuală și va viza alinierea crescândă a legislației naționale și a administrației publice la acquis-ul UE și la standardele UE în vederea viitoarei aderări la Uniune.

Prin urmare, noul mecanism va completa abordarea IPA III, concentrându-se asupra factorilor determinanți specifici ai creșterii sociale și economice.

În plus, în timp ce IPA III se axează pe un proces de programare bazat pe performanță, acest nou instrument va dispune de un mecanism de plată bazat pe condiționalitatea ex ante, combinând în mod inovator granturile și împrumuturile, ceea ce va determina existența unor stimulente mai puternice pentru ca beneficiarii să pună în aplicare reformele structurale esențiale.

În scopul de a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de planul de creștere, fiecare beneficiar va pregăti o agendă de reformă, în care va stabili măsurile-cheie pe care intenționează să le întreprindă în perioada 2024-2027 pentru a accelera convergența socioeconomică în raport cu UE. Agenda de reformă respectivă va face obiectul consultărilor cu Comisia și va fi evaluată și adoptată de către aceasta.

Agenda de reformă va fi în concordanță cu strategia de creștere a beneficiarului care va fi aliniată la traiectoria de extindere. În cadrul acestei agende vor fi prezentate reformele fundamentale esențiale care au fost identificate în procesul de aderare, precum și un număr limitat de reforme socioeconomice centrale identificate în programele de reformă economică anterioare, care vor fi integrate de acum înainte în agendele de reformă. Acest lucru va fi corelat cu accelerarea investițiilor relevante și conectate în cadrul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, care reflectă la nivel regional inițiativa „Global Gateway”.

Investițiile menționate anterior vor fi realizate prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) și vor viza sectoare care vor funcționa ca multiplicatori esențiali pentru dezvoltarea socioeconomică: conectivitatea, inclusiv transporturile, energia, tranziția verde și cea digitală, educația și dezvoltarea competențelor. Proiectele sau programele conexe vor fi puse în aplicare în cooperare cu instituțiile financiare internaționale și cu băncile de dezvoltare din statele membre ale UE și vor atrage investiții suplimentare din partea acestora și a sectorului privat.

Mecanismul de reformă și creștere destinat Balcanilor de Vest pentru perioada 2024­2027 este, prin urmare, complementar IPA III. Este conceput ca un instrument flexibil, adaptat obiectivului de accelerare a reformelor socioeconomice fundamentale și de apropiere a acestei regiuni de UE, asigurând în același timp previzibilitatea, transparența și răspunderea pentru fondurile alocate.

Balcanii de Vest au posibilitatea de a pune în aplicare reforme specifice în cooperare cu statele membre ale UE în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), întrucât cooperarea cu statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor poate contribui la accelerarea aderării și a integrării acestora. Comisia va evalua rezultatele actualului proiect-pilot implementat în cadrul IST cu țările candidate și potențial candidate și va analiza în continuare modalitățile de facilitare a participării acestora la proiecte de reformă multinaționale în cadrul IST.

Mecanismul propus va permite Uniunii să își alinieze ambiția politică la influența sa financiară, în concordanță cu angajamentul pe care și l-a asumat pe termen lung față de beneficiarii din Balcanii de Vest pe calea aderării lor la UE.

Resursele maxime pentru punerea în aplicare a mecanismului vor fi de 6 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2024-2027 în cazul tuturor tipurilor de sprijin, din care până la 2 miliarde EUR vor fi alocate sub formă de sprijin nerambursabil și 4 miliarde EUR – sub formă de împrumuturi preferențiale acordate de Uniune. Provizionarea datoriilor financiare în fondul comun de provizionare pentru împrumuturi va proveni din sprijinul nerambursabil în valoare de 2 miliarde EUR.

În ceea ce privește componenta de sprijin nerambursabil, mecanismul va fi finanțat din resurse suplimentare în temeiul rubricii 6 din cadrul financiar multianual (CFM), ca parte a revizuirii la jumătatea perioadei a CFM. În consecință, propunerea de modificare a Regulamentului privind CFM 1 prevede că un cuantum suplimentar de 2 miliarde EUR va fi pus la dispoziție în cadrul rubricii 6 pentru asistența acordată Balcanilor de Vest.

Noul instrument va fi pus în aplicare prin mecanisme de acordare a finanțării care au fost selectate pentru a maximiza realizarea rapidă a reformelor și a investițiilor conexe, menținând în același timp controalele necesare și reducând la minimum sarcina administrativă pentru Comisie, pentru beneficiari și pentru alți parteneri de implementare.

Sprijinul va fi furnizat prin intermediul a două mecanisme de acordare a finanțării: 1) sprijin direct pentru bugetele naționale ale beneficiarilor și 2) sprijin pentru investițiile în infrastructură prin intermediul CIBV.

Cel puțin jumătate din cuantumul total disponibil pentru sprijinirea mecanismului, aproximativ
3 miliarde EUR, vor fi alocate treptat CIBV, inclusiv întregul cuantum al sprijinului nerambursabil minus cuantumurile care urmează să fie rezervate pentru asistența tehnică și administrativă necesară punerii în aplicare a mecanismului, precum și pentru provizionare, astfel cum se descrie mai jos.

Canalizarea fondurilor pentru investiții de capital prin CIBV va oferi garanții suplimentare împotriva riscurilor fiduciare, având în vedere că CIBV dispune de sisteme de control financiar bine stabilite, care se întemeiază și pe standardele de control evaluate pe baza unor piloni ale instituțiilor financiare responsabile cu punerea în aplicare. CIBV oferă un cadru unic de cooperare între Comisia Europeană, statele membre, donatorii bilaterali și instituțiile financiare. Toate investițiile se vor baza pe principiile de „a nu face rău” și de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și vor contribui la obiectivul mai larg ce vizează sprijinirea tranziției regiunii către o economie verde, neutră din punct de vedere climatic, rezilientă la schimbările climatice, digitală și favorabilă incluziunii, care să fie aliniată la normele și standardele UE.

În timp ce cele două mecanisme menționate mai sus vor absorbi majoritatea fondurilor, un cuantum minor din bugetul instrumentului (reprezentând 1,5 %) va fi rezervat pentru asistența tehnică și administrativă destinată punerii în aplicare a mecanismului, cum ar fi acțiunile pregătitoare, activitățile de monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea mecanismului și pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special pentru studii, reuniuni ale experților, cursuri de formare, consultări cu autoritățile beneficiare, conferințe, consultarea părților interesate, acțiuni de informare și comunicare, printre acestea fiind cuprinse și acțiuni incluzive de sensibilizare, precum și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile aferente altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor sau a programelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și implementarea reformelor și a investițiilor.

Plățile directe către bugetele naționale și punerea la dispoziție a fondurilor pentru prezentarea propunerilor de investiții în vederea obținerii avizului Consiliului operațional al CIBV vor fi condiționate de realizarea de progrese și de îndeplinirea condițiilor de plată specificate în agendele de reformă ale beneficiarilor. Condițiile de plată vor lua forma unui set de măsuri calitative și cantitative și a unui calendar conex pentru plățile legate de reformele socioeconomice specifice menite să stimuleze creșterea, să plaseze partenerii pe o traiectorie de convergență durabilă și să îi orienteze către reforme specifice legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv statul de drept, combaterea corupției și a criminalității organizate.

Stabilitatea macrofinanciară, buna gestionare a finanțelor publice, transparența și supravegherea bugetului sunt condiții generale pentru acordarea plăților care trebuie îndeplinite pentru deblocarea fondurilor. Plățile vor fi efectuate conform unui calendar semestrial fix, pe baza unor cereri justificate în mod corespunzător și prezentate de către beneficiari pentru deblocarea fondurilor și în urma verificării de către Comisie a îndeplinirii condițiilor de plată relevante. În cazul în care condițiile de plată nu sunt îndeplinite, Comisia va suspenda sau va deduce un cuantum corespunzător din plată.

Plata fondurilor suspendate corespunzătoare poate fi efectuată în timpul celor 12 luni de la termenul inițial stabilit în agenda de reformă, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de plată. Acest termen ar trebui prelungit la 24 de luni în primul an de punere în aplicare. În caz contrar, cuantumul corespunzător poate fi dedus din alocarea beneficiarului și redistribuit între ceilalți beneficiari în anii următori.

Pentru finanțarea alocată bugetelor naționale, se propune un sistem de audit și control pe mai multe niveluri: în primul rând, dacă este necesar, în cadrul reformelor prevăzute în agendele de reformă ale țărilor va fi inclusă reforma sistemelor de audit și control ale beneficiarilor; în al doilea rând, Comisia va fi în măsură să efectueze revizuiri detaliate ale sistemelor naționale pentru execuția bugetară în orice moment al ciclului proiectelor. În cazul în care punerea în aplicare are loc prin gestiune indirectă sau prin finanțare mixtă (CIBV), Comisia se va baza pe sistemele de control ale entităților evaluate pe bază de piloni, incluzând, pe lângă propriile sale sisteme, instituții financiare internaționale sau bănci de dezvoltare din statele membre ale UE.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Sprijinul acordat în cadrul mecanismului propus va fi coerent și complementar cu alte forme de sprijin bilateral pentru Balcanii de Vest furnizat prin intermediul altor instrumente ale UE, în special IPA III. Acesta se va baza pe sprijinul actual și îl va consolida, permițând regiunii în cauză să accelereze punerea în aplicare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest. Pentru a-și atinge obiectivele și scopurile, ar trebui să se pună un accent deosebit pe sectoarele care ar putea funcționa ca factori de multiplicare esențiali pentru dezvoltarea socială și economică: conectivitatea, transporturile, energia, tranzițiile digitale, inovarea, educația și dezvoltarea competențelor.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Punerea în aplicare a regulamentului va fi în concordanță cu alte domenii de acțiune externă și cu alte politici externe (de exemplu, negocierile privind extinderea, asistența pentru preaderare). Mecanismul va completa aceste eforturi prin accelerarea convergenței socioeconomice a regiunii cu UE în vederea pregătirii viitoarei aderări la Uniune.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Prezenta propunere se bazează pe articolele 212 și 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este prezentată de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Mecanismul propus vizează sprijinirea beneficiarilor din Balcanii de Vest în vederea realizării convergenței cu Uniunea Europeană în contextul politicii de extindere și, prin urmare, Uniunea este cea mai în măsură să ofere o astfel de asistență. Pregătirea țărilor candidate și potențial candidate pentru aderarea la Uniune poate fi abordată cel mai bine la nivelul Uniunii.

Dată fiind amploarea asistenței necesare, UE se află într-o poziție unică ce îi permite să acorde Balcanilor de Vest asistență externă pe termen lung și în timp util, într-un mod coordonat și previzibil. UE își poate folosi capacitatea de împrumut drept levier pentru a acorda împrumuturi Balcanilor de Vest în condiții avantajoase, precum și pentru a oferi sprijin nerambursabil și garanții într-o perspectivă multianuală.

Prin prezența sa pe teren prin intermediul delegațiilor sale, UE poate asigura un acces cuprinzător la informații privind evoluțiile care afectează fiecare beneficiar. UE poate, astfel, să fie în permanență la curent cu noile nevoi și circumstanțe și, prin urmare, să își adapteze sprijinul în funcție de evoluția nevoilor, coordonându-se îndeaproape cu alți donatori bilaterali sau multilaterali.

Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității prin faptul că nu depășește nivelul minim necesar pentru realizarea la nivel european a obiectivelor specificate și a ceea ce este necesar în acest scop.

Mecanismul este propus ca o acțiune specifică de sprijinire a reformelor accelerate într-o regiune care trebuie să recupereze decalajul față de UE pentru a asigura o extindere armonioasă și reciproc avantajoasă a UE. Structura sa se bazează, în măsura posibilului, pe structura de sprijin existentă (IPA III) sau pe aceleași modele de finanțare (de exemplu, CIBV) sau pe instrumente existente, dar simplificate (instrumente bazate pe performanță).

Alegerea instrumentului

În conformitate cu articolul 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilește procedura legislativă ordinară care trebuie utilizată pentru adoptarea măsurilor de punere în aplicare a cooperării cu țările terțe, propunerea ia forma unui regulament, asigurând aplicarea sa uniformă, caracterul obligatoriu în toate elementele sale și aplicabilitatea directă.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Consultările cu părțile interesate

O consultare oficială a părților interesate nu a putut fi efectuată din cauza caracterului urgent al pregătirii propunerii, astfel încât aceasta să poată fi adoptată în timp util de către colegiuitori pentru a deveni operațională în 2024.

UE va asigura o comunicare și o vizibilitate adecvate în ceea ce privește obiectivele și acțiunile realizate în cadrul domeniului de aplicare al acestui mecanism, în Balcanii de Vest, în Uniune și în afara acesteia.

Evaluarea impactului

Având în vedere urgența politică a propunerii, nu a putut fi efectuată nicio evaluare a impactului. În termen de trei luni de la adoptarea inițiativei, va fi elaborat un document analitic sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă dovezile ce stau la baza propunerii.

Drepturile fundamentale

O condiție prealabilă pentru acordarea sprijinului în cadrul instrumentului este ca beneficiarii din Balcanii de Vest să respecte în continuare mecanismele democratice efective și instituțiile aferente, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, precum și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Angajamentul față de reforme și voința politică puternică exprimată de autorități sunt indicii pozitive, confirmate în evaluarea pe care Comisia a efectuat-o cu privire la stadiul pregătirilor partenerilor pentru aderarea la UE și care este inclusă în Comunicarea Comisiei privind pachetul de extindere 2023.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Resursele maxime care urmează să fie furnizate prin intermediul mecanismului vor fi de 6 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027 tuturor tipurilor de sprijin, din care 2 miliarde EUR sub formă de sprijin nerambursabil și 4 miliarde EUR sub formă de împrumuturi preferențiale acordate de către Uniune.

În ceea ce privește componenta de granturi, mecanismul ar urma să fie finanțat din resursele suplimentare propuse în temeiul rubricii 6 din cadrul financiar multianual (CFM), ca parte a revizuirii la jumătatea perioadei a CFM. Modificarea Regulamentului privind CFM prevede un cuantum suplimentar de 2 miliarde EUR disponibil la rubrica 6 pentru asistența acordată Balcanilor de Vest.

Împrumuturile vor fi provizionate în fondul comun de provizionare la o rată de provizionare de 9 %, iar provizionarea va fi finanțată din cuantumul de 2 miliarde EUR propus în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, care va constitui pachetul financiar al prezentului mecanism.

Pentru cheltuielile de asistență tehnică și administrativă legate de gestionarea mecanismului, incluzând monitorizarea, comunicarea, auditul și evaluarea se vor aloca 1,5 % din componenta de sprijin nerambursabil (30 de milioane EUR).

Partea rămasă din sprijinul nerambursabil, precum și componenta de împrumut vor fi alocate pe baza formulei din anexa I, combinând ponderea populației unui beneficiar în populația totală a regiunii Balcanilor de Vest și PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru regiunea Balcanilor de Vest raportat la PIB-ul pe cap de locuitor al beneficiarului respectiv, ponderând cei doi factori cu 60 % și, respectiv, cu 40 %.

5.ALTE ELEMENTE

Punere în aplicare, monitorizare, evaluare și raportare

Regulamentul stabilește dispoziții detaliate privind punerea în aplicare, monitorizarea, raportarea și evaluarea.

Punerea în aplicare în cadrul instrumentului are loc sub formele prevăzute în Regulamentul financiar și conform metodelor de punere în aplicare prevăzute în acesta.

Comisia va monitoriza în permanență punerea în aplicare a mecanismului. Respectând pe deplin tratatele, serviciile Comisiei vor colabora cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) în contextul punerii în aplicare a mecanismului pentru a asigura coerența acțiunii externe a Uniunii. În ceea ce privește Serbia și Kosovo, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei, în calitate de facilitator al dialogului privind normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo, își va prezenta evaluarea.

Beneficiarii ar trebui să instituie un sistem de monitorizare bazat pe criteriile stabilite de Comisie și vor trebui să raporteze anual Comisiei cu privire la punerea în aplicare a agendelor lor de reformă. Aceasta va include raportarea cu privire la realizarea obiectivelor declarate ale agendelor de reformă și la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor declarate, la îmbunătățirea sistemelor lor de control intern, la execuția bugetară a acestora și la orice cuantumuri plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv și, în cele din urmă, recuperate de UE.

Comisia va prezenta Parlamentului European, Consiliului și comitetului menționat la articolul 27 din regulament o evaluare anuală a execuției fondurilor furnizate în cadrul mecanismului.

Comisia va efectua, de asemenea, o evaluare ex post a regulamentului.

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Prezentul regulament instituie Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest.

Capitolul I (Dispoziții generale) acoperă vizează obiectul mecanismului (articolul 1), definițiile (articolul 2), obiectivele generale și specifice ale mecanismului (articolul 3), principiile generale (articolul 4) și condițiile prealabile pentru acordarea sprijinului (articolul 5).

Capitolul II stabilește modalitățile de finanțare și de punere în aplicare aferente mecanismului. Articolul 6 stabilește (i) pachetul financiar al mecanismului sub formă de sprijin financiar nerambursabil și sub formă de asistență tehnică și administrativă, precum și (ii) sprijinul sub formă de împrumuturi. Articolul 7 detaliază formele de execuție a mecanismului, și anume gestiunea directă și indirectă în conformitate cu Regulamentul financiar. Articolul 8 definește normele privind eligibilitatea și regulile de origine aplicabile mecanismului, stabilind, totodată, că normele privind procedurile de atribuire pot fi restricționate din cauza naturii unei activități sau atunci când o activitate afectează securitatea și ordinea publică. Articolul 9 se referă la acordul privind mecanismul urmând a fi încheiat între Comisie și beneficiari, care stabilește în special dispozițiile privind auditul și controlul, precum și obligațiile și condițiile pentru efectuarea plăților. Dispozițiile privind reportarea creditelor, tranșele anuale și creditele de angajament sunt prevăzute la articolul 10.

Capitolul III (Agende de reformă) prezintă în detaliu cerințele și bazele pentru elaborarea agendelor de reformă (articolul 11) și principiile generale de finanțare, inclusiv condițiile de plată pentru efectuarea plăților (articolul 12). Articolul 13 expune în detaliu agendele de reformă care trebuie prezentate de către beneficiari, procedura aplicabilă și elementele pe care ar trebui să le conțină agendele respective, inclusiv reformele și domeniile de investiții care urmează să fie finanțate de mecanism, precum și sistemele de prevenire, detectare și corectare a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, atunci când se utilizează fondurile furnizate în cadrul mecanismului.

Comisia va începe să evalueze agendele de reformă conform criteriilor prevăzute la articolul 14 și va adopta o decizie de punere în aplicare, astfel cum se descrie la articolul 15, care prevede, printre altele, cuantumul orientativ al sprijinului sub formă de împrumut care urmează să fie acordat în cazul îndeplinirii satisfăcătoare a condițiilor de plată, termenul pentru îndeplinirea acestora și prefinanțarea pentru care vor fi eligibili beneficiarii. Articolul 16 prevede posibilitatea ca beneficiarul sau Comisia să prezinte o propunere de modificare a agendei de reformă.

Articolul 17 vizează acordurile de împrumut care urmează să fie încheiate între Comisie și fiecare beneficiar, precum și normele care reglementează împrumuturile contractate de Comisie pe piețe, iar articolul 18 stabilește rata de provizionare și procedura de revizuire a acesteia. Articolul 19 instituie instrumentul de finanțare a investițiilor în cadrul mecanismului prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest.

Normele privind plata prefinanțării către beneficiari, sub rezerva respectării condițiilor prealabile descrise la articolul 5, sunt prevăzute la articolul 20. Articolul 21 detaliază procedura de efectuare a plăților în cazul îndeplinirii atât a condițiilor generale legate de stabilitatea macrofinanciară, buna gestiune financiară publică, transparența și supravegherea bugetului, cât și a condițiilor de plată prevăzute în agendele de reformă.

Plățile vor fi efectuate semestrial, în urma prezentării de către beneficiar a unei cereri de deblocare a fondurilor care să demonstreze îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor de plată relevante sub forma unor etape calitative și cantitative care trebuie întreprinse. În cazul unei evaluări negative din partea Comisiei, va fi reținută o parte din cuantumul corespunzător condițiilor de plată care nu au fost îndeplinite. Fondurile reținute ar urma să fie deblocate numai după ce beneficiarul va fi justificat în mod corespunzător, ca parte a cererii ulterioare de deblocare a fondurilor, că a luat măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor de plată relevante. În caz contrar, Comisia poate redistribui cuantumurile între ceilalți beneficiari. Acest articol prevede, de asemenea, că nicio sumă nu va fi plătită pentru etapele calitative sau cantitative care nu au fost neîndeplinite până la 31 decembrie 2028, autorizând Comisia să diminueze cuantumurile în cazul în care interesele financiare ale Uniunii sunt afectate sau dacă beneficiarii încalcă grav o obligație care decurge din acordurile încheiate în cadrul mecanismului.

Capitolul IV (Protecția intereselor financiare ale Uniunii) stabilește dispozițiile care trebuie respectate de Comisie și de beneficiari pentru a asigura controale eficace ale punerii în aplicare a mecanismului. Articolul 22 detaliază obligațiile care trebuie să se reflecte în acordul privind mecanismul și în acordurile de împrumut, care vor include măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția, conflictele de interese și neregulile care afectează interesele financiare ale Uniunii, pentru a evita dubla finanțare și pentru a iniția acțiuni în justiție vizând recuperarea fondurilor care au fost deturnate, colectarea de date adecvate privind destinatarii fondurilor acordate în cadrul mecanismului și drepturile care urmează să fie conferite Comisiei, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetului European (EPPO), după caz. Acest articol conferă, de asemenea, Comisiei dreptul de a reduce sau de a recupera cuantumurile în cazul în care interesele financiare ale Uniunii sunt afectate sau dacă beneficiarii încalcă grav o obligație care decurge din acordurile încheiate în cadrul mecanismului. Articolul 23 stabilește dispozițiile privind sistemele de control intern ale beneficiarilor.

Capitolul V (Monitorizarea, raportarea și evaluarea) cuprinde dispozițiile privind stabilirea indicatorilor și a cadrelor de rezultate utilizate în cadrul monitorizării și al evaluării (articolul 24) și evaluarea ex post a mecanismului (articolul 25).

Capitolul VI (Dispoziții finale) stabilește exercitarea delegării de competențe în ceea ce privește rata de provizionare (articolul 26), procedura comitetului (articolul 27), dispozițiile privind informarea, comunicarea și publicitatea (articolul 28) și intrarea în vigoare (articolul 29).

2023/0397 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212 și articolul 322 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Curții de Conturi,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Este în interesul comun al Uniunii și al partenerilor săi din Balcanii de Vest 2 să impulsioneze eforturile de reformare a sistemelor politice, juridice și economice ale țărilor din această zonă în vederea viitoarei lor aderări la Uniune. Perspectiva aderării la Uniune are un puternic efect de transformare, punând bazele unor schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive.

(2)Înainte de aderare, este necesar să se expună unele dintre avantajele aderării la Uniune. Convergența economică se află în centrul acestor avantaje. În prezent, nivelul de convergență a Balcanilor de Vest în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat la standardele puterii de cumpărare rămâne scăzut, situându-se între 30 % și 50 % din media Uniunii, și nu progresează suficient de rapid.

(3)Pentru a reduce această disparitate, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind un plan de creștere pentru Balcanii de Vest bazat pe patru piloni: (a) sporirea integrării în piața unică a UE; (b) stimularea integrării economice regionale, pe baza normelor și a standardelor UE, prin punerea deplină în aplicare a Planului de acțiune privind piața regională comună care este în vigoare; (c) aprofundarea reformelor menite să accelereze creșterea economică în regiune, promovarea convergenței economice și consolidarea stabilității regionale și (d) instituirea unui nou instrument de finanțare, și anume: Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest.

(4)Punerea în aplicare a respectivului plan de creștere necesită o finanțare sporită în cadrul unui nou instrument de finanțare specific, Mecanismul de reformă și creștere, pentru a sprijini regiunea în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor de promovare a creșterii, a integrării regionale și a pieței regionale comune.

(5)Pentru a atinge aceste scopuri, ar trebui să se pună un accent deosebit referitor la domeniile de investiții pe sectoarele care ar putea funcționa ca factori de multiplicare esențiali pentru dezvoltarea socială și economică: conectivitatea, inclusiv transporturile, energia, tranziția verde și cea digitală, educația și dezvoltarea competențelor.

(6)Infrastructura de transport este esențială pentru îmbunătățirea conectivității dintre partenerii din Balcanii de Vest și a conectivității cu UE. Aceasta ar trebui să contribuie la integrarea regiunii în Uniune. În propunerea sa de revizuire a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), Comisia a inclus un nou coridor care traversează regiunea Balcanilor de Vest (coridorul care face legătura între Balcanii de Vest și estul Mediteranei). Rețeaua TEN-T ar trebui să constituie referința pentru finanțarea infrastructurii de transport din regiune.

(7)Mecanismul ar trebui să sprijine investițiile și reformele care promovează, pentru beneficiari, calea către transformarea digitală a economiei și a societății, în concordanță cu viziunea UE pentru 2030 prezentată în Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” 3 . Mecanismul ar trebui să acționeze pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor generale și a țintelor digitale referitoare la Uniune. Astfel cum a subliniat Comisia în comunicarea sa din 15 iunie 2023 4 , setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G ar trebui să constituie referința pentru finanțarea din partea UE cu scopul de a asigura securitatea, reziliența și protecția integrității infrastructurii digitale în regiune.

(8)Sprijinul acordat de Uniune în cadrul mecanismului nu ar trebui să înlocuiască sprijinul bilateral și regional acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului 5 , axat pe pregătirea beneficiarilor pentru aderarea la Uniune, ci să îl completeze pe acesta, utilizând totodată mecanismele și structurile deja existente, acolo unde este posibil. Abordarea ar trebui să se bazeze pe metodologia de extindere existentă, cu precădere pe metodologia revizuită din 2020 6 , și pe Planul economic și de investiții 7 din același an. 

(9)Sprijinul în cadrul mecanismului ar trebui acordat pentru a îndeplini obiectivele generale și specifice, pe baza unor criterii stabilite și sub rezerva îndeplinirii unor condiții de plată clare. Obiectivele generale ale mecanismului ar trebui să fie accelerarea integrării economice regionale, integrarea progresivă cu piața unică a Uniunii, convergența socioeconomică a economiilor din Balcanii de Vest și alinierea la legislația, normele, standardele, politicile și practicile Uniunii în vederea aderării la Uniune. Mecanismul ar trebui, de asemenea, să contribuie la accelerarea reformelor legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv statul de drept, achizițiile publice și controlul ajutoarelor de stat, gestionarea finanțelor publice și combaterea corupției. Aceste obiective ar trebui urmărite într-un mod care se consolidează reciproc.

(10)Mecanismul ar trebui să promoveze principiile eficacității dezvoltării, respectând principiul adiționalității în raport cu sprijinul acordat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii și încercând să evite suprapunerea asistenței acordate în temeiul prezentului regulament cu alte tipuri de asistență acordată de Uniune, de statele membre, de țări terțe, de organizații și entități multilaterale și regionale.

(11)Mecanismul ar trebui să asigure coerența cu obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și să sprijine aceste obiective, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE. Mecanismul va asigura în special protecția și promovarea drepturilor omului și a statului de drept.

(12)Activitățile desfășurate în cadrul mecanismului ar trebui să sprijine progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și în direcția adeziunii la Acordul de la Paris și la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică și la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării și nu ar trebui să contribuie la degradarea mediului sau să dăuneze mediului ori climei. Măsurile finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu planurile naționale privind energia și clima ale beneficiarilor, cu contribuția acestora stabilită la nivel național și cu ambiția lor de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Mecanismul ar trebui să contribuie la acțiunile de atenuare și la capacitatea de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice și să promoveze reziliența la schimbările climatice.

(13)Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe principiile egalității și nediscriminării, astfel cum au fost elaborate în strategiile din cadrul Uniunii egalității. Regulamentul ar trebui să promoveze egalitatea de gen și emanciparea femeilor și a fetelor și să încerce să protejeze și să promoveze drepturile femeilor și ale fetelor în concordanță cu planurile de acțiune ale UE pentru egalitatea de gen, cu concluziile Consiliului și cu convențiile internaționale relevante. Punerea în aplicare a mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în ceea ce privește investițiile și asistența tehnică.

(14)Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să promoveze Agenda verde pentru Balcanii de Vest 8 , prin consolidarea protecției mediului, prin contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și prin creșterea rezilienței la aceste schimbări, precum și prin accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.

(15)Pentru a ține seama de Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și de importanța abordării obiectivelor în materie de climă și biodiversitate în concordanță cu angajamentele asumate în Acordul interinstituțional, mecanismul ar trebui să contribuie la atingerea țintei globale de 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii menite să sprijine obiectivele climatice și de 7,5 % în 2024 și 10 % în 2026 și 2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate. Cel puțin 37 % din sprijinul financiar nerambursabil canalizat prin CIBV ar trebui să aibă în vedere obiectivele climatice. Mecanismul ar trebui să sprijine acele activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, precum și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 9 .

(16)Comisia, în cooperare cu statele membre și cu beneficiarii, ar trebui să contribuie la sporirea transparenței și a responsabilității în ceea ce privește furnizarea de asistență, inclusiv prin punerea în aplicare a unor sisteme de control intern și a unor politici antifraudă adecvate. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să fie pus la dispoziție sub rezerva îndeplinirii condițiilor prealabile ca fiecare dintre beneficiari să respecte și să apere în continuare mecanismele democratice eficace și instituțiile aferente, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, precum și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. O altă condiție prealabilă ar trebui să fie ca Serbia și Kosovo să se implice în mod constructiv în normalizarea relațiilor lor bilaterale în vederea punerii în aplicare depline a tuturor obligațiilor care le revin în temeiul Acordului privind calea spre normalizarea relațiilor și al anexei privind punerea în aplicare a acestuia, precum și în temeiul tuturor acordurilor de dialog anterioare și să se angajeze în negocieri cu privire la Acordul cuprinzător privind normalizarea relațiilor.

(17)Cuantumul maxim total al sprijinului alocat din partea Uniunii prin intermediul mecanismului ar trebui să fie de 6 miliarde EUR în prețuri curente pentru perioada 2024-2027, din care până la 2 miliarde EUR sub formă de sprijin nerambursabil și 4 miliarde EUR sub formă de împrumuturi preferențiale cu titlu de asistență financiară acordate de către Uniune și provizionate din cuantumul de 2 miliarde EUR. Cel puțin jumătate din cuantumul total ar trebui alocat prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), incluzând întregul cuantum aferent sprijinului nerambursabil, minus 1,5 % din asistența tehnică și cuantumurile necesare pentru provizionarea împrumuturilor.

(18)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a acestui instrument, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(19)Datoria financiară aferentă împrumuturilor acordate în baza acestui mecanism nu ar trebui să fie sprijinită de garanția pentru acțiunea externă, prin derogare de la articolul 31 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2021/947. Tipul de sprijin sub formă de împrumut acordat în cadrul acestui mecanism ar trebui să constituie asistență financiară în înțelesul articolului 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Un cuantum orientativ al finanțării pentru fiecare beneficiar ar trebui calculat pe baza formulei prevăzute în anexa I, combinând ponderea populației unui beneficiar în populația totală a regiunii Balcanilor de Vest și PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru regiunea Balcanilor de Vest raportat la PIB-ul pe cap de locuitor al beneficiarului respectiv, ponderând cei doi factori cu 60 % și, respectiv, cu 40 %. În cazul în care condițiile de plată pentru deblocarea fondurilor nu sunt îndeplinite, Comisia poate redistribui, parțial sau integral, cuantumul către alți beneficiari.

(20)Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE ar trebui să se aplice prezentului regulament. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului 10 și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, gestiune indirectă, asistență financiară, operațiuni de finanțare mixtă și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari.

(21)Ar trebui permise restricții privind eligibilitatea în cadrul procedurilor de atribuire realizate în temeiul mecanismului, având în vedere natura specifică a activității sau atunci când activitatea afectează securitatea sau ordinea publică.

(22)Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă a mecanismului, inclusiv pentru a facilita integrarea beneficiarilor din Balcanii de Vest în lanțurile valorice europene, toate produsele și materialele finanțate și achiziționate în cadrul acestui mecanism ar trebui să provină din statele membre, de la beneficiari, de la părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European și din țările care intră sub incidența anexei I la Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului 11 și a anexei I la Regulamentul (UE) 2021/1529, precum și din țările pentru care Comisia stabilește accesul reciproc la asistență externă în rândul beneficiarilor, cu excepția cazului în care produsele și materialele nu pot fi obținute în condiții rezonabile în niciuna dintre țările respective.

(23)Respectând principiul conform căruia bugetul Uniunii este stabilit anual, ar trebui să se asigure posibilitatea de a aplica flexibilitățile în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 pentru alte politici, inclusiv pentru reportări și reangajări de fonduri, cu scopul de a se asigura utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii, maximizând astfel fondurile Uniunii disponibile în cadrul mecanismului.

(24)Punerea în aplicare a Mecanismului pentru Balcanii de Vest ar trebui să fie fondată pe un set coerent și prioritar de reforme specifice și de priorități de investiții în fiecare țară beneficiară din Balcanii de Vest (o agendă de reformă), care să ofere un cadru pentru stimularea creșterii socioeconomice, clar structurat și aliniat la cerințele de aderare la Uniune. Agenda de reformă va servi drept cadru general pentru atingerea obiectivelor prezentului mecanism.

(25)Plata sprijinului acordat de Uniune ar trebui să fie condiționată de respectarea condițiilor de plată și de realizarea de progrese măsurabile în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor prevăzute în agendele de reformă care au fost evaluate și aprobate în mod oficial de Comisie. Deblocarea fondurilor ar trebui să fie structurată în consecință, reflectând obiectivele mecanismului.

(26)Agendele de reformă ar trebui să includă măsuri de reformă și domenii de investiții prioritare specifice, alături de condițiile de plată prevăzute sub forma unor etape calitative și cantitative care să demonstreze faptul că s-au realizat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește măsurile respective sau că acestea au fost finalizate, precum și un calendar orientativ pentru punerea în aplicare a măsurilor respective. Aceste etape ar trebui planificate până cel târziu la 31 august 2027, chiar dacă finalizarea generală a măsurilor la care se referă etapele sus-menționate se poate prelungi și după 2027, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2028.

(27)Agendele de reformă ar trebui să includă o explicație a sistemului utilizat de beneficiar pentru a preveni, a detecta și a corecta cu eficacitate neregulile, corupția, frauda și conflictele de interese atunci când sunt utilizate fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului, precum și modalitățile care vizează evitarea dublei finanțări din partea mecanismului și a altor programe ale Uniunii, precum și din partea altor donatori.

(28)Măsurile din cadrul agendelor de reformă ar trebui, după caz, să contribuie la îmbunătățirea unui sistem eficient de gestionare și control al finanțelor publice, la combaterea corupției, a fraudei și a criminalității organizate, precum și la instituirea unui sistem eficace de control al ajutoarelor de stat, care să vizeze asigurarea unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare de către beneficiar până la o dată orientativă care ar putea fi stabilită, după caz pentru fiecare măsură, în stadiul incipient al punerii în aplicare a mecanismului.

(29)Comisia ar trebui să evalueze fiecare agendă de reformă pe baza listei de criterii stabilite în prezentul regulament. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a aproba aceste agende de reformă. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 12 . Comisia va ține seama în mod corespunzător de Decizia 2010/427/UE a Consiliului și de rolul SEAE, după caz, în special atunci când monitorizează îndeplinirea condiției prealabile necesare pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii.

(30)Decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată în prezentul regulament ar trebui să constituie, totodată, un program de lucru în sensul articolului 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar în ceea ce privește cuantumul sprijinului financiar nerambursabil acordat în temeiul prezentului regulament.

(31)Având în vedere nevoia de flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului, beneficiarul ar trebui să aibă posibilitatea de a adresa Comisiei o cerere motivată privind modificarea deciziei de punere în aplicare, în cazul în care agenda de reformă, inclusiv condițiile de plată relevante, nu mai poate fi realizată, fie parțial, fie total, din cauza unor circumstanțe obiective. Beneficiarul ar trebui să poată formula o cerere motivată de modificare a agendei de reformă, inclusiv prin propunerea unor acte adiționale, dacă este cazul.

(32)Comisia ar trebui să fie în măsură să modifice decizia de punere în aplicare, în special pentru a ține seama de modificarea cuantumurilor disponibile.

(33)În cazul redistribuirii sprijinului în cadrul prezentului mecanism, care ar conduce la acordarea unui sprijin suplimentar unui beneficiar, respectivul beneficiar ar trebui să prezinte o agendă de reformă revizuită, cu măsuri suplimentare urmând a fi realizate.

(34)Ar trebui încheiat un acord privind mecanismul cu fiecare beneficiar în parte pentru a stabili principiile cooperării financiare dintre Uniune și beneficiar și pentru a specifica mecanismele necesare legate de controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea și auditul finanțării acordate de Uniune în cadrul mecanismului, normele privind impozitele, taxele și alte impuneri, precum și măsurile de prevenire, detectare, investigare și corectare a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În consecință, ar trebui încheiat, de asemenea, cu fiecare beneficiar un acord de împrumut care să stabilească dispoziții specifice pentru gestionarea și punerea în aplicare a finanțării acordate sub formă de împrumuturi.

(35)Sprijinul financiar pentru agendele de reformă ar trebui să poată fi acordat sub forma unui împrumut. În contextul nevoilor de finanțare ale țărilor din Balcanii de Vest, este oportun ca asistența financiară să fie organizată prin intermediul strategiei de finanțare diversificate care este prevăzută la articolul 220a din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și instituită ca metodă unică de finanțare în respectivul regulament și care se preconizează că va spori lichiditatea obligațiunilor Uniunii, precum și atractivitatea și rentabilitatea emisiunii de titluri ale Uniunii.

(36)Este oportun să se acorde împrumuturi beneficiarilor în condiții foarte avantajoase, cu o durată maximă de 40 de ani și să nu se înceapă rambursarea principalului înainte de anul 2034. De asemenea, este oportun să se deroge de la articolul 220 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

(37)Având în vedere că riscurile financiare asociate sprijinului acordat beneficiarilor sub formă de împrumuturi în temeiul acestui instrument sunt comparabile cu riscurile financiare asociate operațiunilor de creditare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947, provizionarea datoriei financiare din împrumuturile acordate în temeiul prezentului regulament ar trebui constituită la o rată de 9 %, în concordanță cu articolul 211 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, iar finanțarea provizionării ar trebui să provină din pachetul financiar în valoare de 2 miliarde EUR prevăzut în cadrul acestui mecanism.

(38)Pentru a se asigura că rata de provizionare rămâne adecvată riscurilor financiare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea ratei de provizionare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 13 . În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(39)Pentru a maximiza mobilizarea sprijinului financiar al Uniunii în vederea atragerii de investiții suplimentare și pentru a asigura controlul UE asupra cheltuielilor, investițiile în infrastructură care sprijină agendele de reformă ar trebui puse în aplicare prin intermediul CIBV. Proiectele sau programele individuale ar trebui să fie prezentate Consiliului operațional al CIBV pentru ca acesta să formuleze un aviz numai după îndeplinirea condițiilor de plată relevante care au fost definite în agendele de reformă. În cazul neîndeplinirii condițiilor de plată relevante pentru investiții în termen de un an, Comisia poate redistribui finanțarea pentru investiții în cadrul CIBV între beneficiarii rămași.

(40)Pentru a se asigura că beneficiarii dispun de finanțare inițială pentru punerea în aplicare a primelor reforme, fiecare beneficiar ar trebui să aibă acces la până la 7 % din cuantumul total prevăzut în cadrul acestui mecanism de asistență financiară sub forma unei prefinanțări, sub rezerva disponibilității finanțării și a respectării condițiilor prealabile pentru sprijinul acordat în cadrul mecanismului.

(41)Este important să se garanteze atât flexibilitatea, cât și capacitatea de programare în ceea ce privește acordarea sprijinului din partea Uniunii beneficiarilor din Balcanii de Vest. În acest scop, fondurile prevăzute în cadrul mecanismului ar trebui să fie deblocate conform unui calendar semestrial fix, sub rezerva disponibilității finanțării, pe baza unei cereri de deblocare a fondurilor prezentate de beneficiari și în urma verificării de către Comisie a îndeplinirii satisfăcătoare atât a condițiilor generale legate de stabilitatea macrofinanciară, buna gestiune financiară publică, transparența și supravegherea bugetului, cât și a condițiilor de plată relevante. Atunci când o condiție nu este îndeplinită în conformitate cu calendarul orientativ stabilit în decizia de aprobare a agendei de reformă, Comisia ar putea să rețină, parțial sau integral, fondurile corespunzătoare condiției respective. Plata fondurilor reținute corespunzătoare ar putea avea loc în următoarea fereastră pentru deblocarea fondurilor și în termen de până la douăsprezece luni de la termenul inițial stabilit în calendarul orientativ, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de plată. În primul an de punere în aplicare, acest termen ar trebui prelungit la 24 de luni pornind de la evaluarea negativă inițială.

(42)Prin derogare de la articolul 116 alineatele (2) și (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, este oportun să se stabilească termenul de plată pentru contribuțiile la bugetele statului începând de la data comunicării deciziei de autorizare a plății către beneficiar și să se excludă plata de către Comisie a dobânzilor penalizatoare către beneficiar.

(43)În cadrul măsurilor restrictive adoptate de Uniune în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și al articolului 215 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), niciun fel de fonduri sau resurse economice nu pot fi puse, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor juridice, a entităților sau a organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de entități desemnate și entitățile deținute sau controlate de acestea nu pot beneficia, prin urmare, de sprijin din mecanism.

(44)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, cu Regulamentul (UE, Euratom) 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 14 , cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 15 , (Euratom, CE) nr. 2185/96 16 și (UE) 2017/1939 ale Consiliului 17 , interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese, a dublei finanțări, precum și prin măsuri referitoare la recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate.

(45)În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să aibă competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

(46)În conformitate cu articolul 129 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, drepturile necesare și accesul ar trebui să fie acordate Comisiei, OLAF, Curții de Conturi Europene și, după caz, EPPO, inclusiv părților terțe implicate în execuția fondurilor Uniunii.

(47)Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace în cadrul mecanismului. În același timp, având în vedere istoricul îndelungat al asistenței financiare acordate beneficiarilor din Balcanii de Vest, inclusiv în cadrul gestiunii indirecte, și ținând seama de alinierea treptată a acestora la standardele și la practicile de control intern ale Uniunii, Comisia se poate baza în mare măsură pe funcționarea sistemelor naționale de control intern și de prevenire a fraudei. În special, Comisia și OLAF ar trebui să fie informate, fără întârziere, cu privire la toate cazurile suspectate de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează execuția fondurilor din cadrul mecanismului. 

(48)Mai mult, beneficiarii ar trebui să raporteze Comisiei, fără întârziere, neregulile, inclusiv fraudele care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare, și să informeze Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice. Având în vedere obiectivul de aliniere la bunele practici din statele membre, această raportare ar trebui să se efectueze prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.

(49)Fiecare beneficiar trebuie să instituie un sistem de monitorizare care să contribuie la un raport semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată prevăzute în agenda sa care să însoțească cererea semestrială de deblocare a fondurilor. Beneficiarii ar trebui să colecteze date și informații și să ofere acces la acestea, permițând astfel prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, în legătură cu măsurile care beneficiază de sprijin din partea mecanismului.

(50)Pentru a asigura o asumare a responsabilității și o transparență eficace în execuția bugetului Uniunii, precum și o evaluare eficace a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să asigure instituirea unor mecanisme clare de monitorizare și evaluare.

(51)Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și comitetului menționat în prezentul regulament un raport anual referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a regulamentului și a mecanismului.

(52)Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a mecanismului după finalizarea acestuia.

(53)Capacitățile de comunicare ale beneficiarilor ar trebui să fie consolidate pentru a asigura existența unei mass-media puternice, libere și pluraliste, precum și susținerea și înțelegerea de către public a valorilor Uniunii și a beneficiilor și a obligațiilor pe care le presupune potențialul statut de membru al Uniunii, abordând în același timp dezinformarea și acțiunile de manipulare a informațiilor. De asemenea, ar trebui asigurată vizibilitatea finanțării din partea Uniunii.

(54)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(55)Date fiind obiectivele generale ambițioase ale prezentului mecanism într-un interval scurt de punere în aplicare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1
Obiect

1.Prezentul regulament instituie Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest („mecanismul”).

Acesta stabilește obiectivele mecanismului, finanțarea sa, bugetul pentru perioada 2024-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.

2.Mecanismul oferă asistență Balcanilor de Vest pentru realizarea de reforme și investiții socioeconomice în vederea punerii în aplicare a agendelor lor de reformă respective, astfel cum se prevede în capitolul III.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„beneficiar” înseamnă oricare dintre următoarele: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo 18 *, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia;

2. „pachet de extindere” înseamnă comunicarea anuală privind politica de extindere a UE și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei;

3. „acord privind mecanismul” înseamnă un aranjament încheiat între Comisie și beneficiar în care sunt stabilite principiile cooperării financiare dintre beneficiar și Comisie în temeiul prezentului regulament. Acest aranjament constituie un acord de finanțare în sensul articolului 114 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 în ceea ce privește fondurile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) litera (a);

4.„acord de împrumut” înseamnă un aranjament încheiat între Comisie și beneficiar în care sunt stabilite condițiile aplicabile sprijinului acordat prin mecanism;

5. „agende de reformă” înseamnă un pachet cuprinzător, coerent și ierarhizat de reforme specifice și de domenii de investiții prioritare pentru fiecare beneficiar, incluzând condițiile de plată care indică realizarea unor progrese satisfăcătoare sau finalizarea măsurilor respective, precum și un calendar orientativ pentru punerea în aplicare a măsurilor respective;

6.„măsuri” înseamnă reformele și investițiile prevăzute în cadrul agendelor de reformă în temeiul capitolului III;

7.„condiții de plată” înseamnă condițiile necesare pentru deblocarea fondurilor sub forma unor etape calitative sau cantitative observabile și măsurabile care urmează să fie puse în aplicare de beneficiari, astfel cum sunt prevăzute în agendele de reformă în temeiul capitolului III drept condiții pentru deblocarea fondurilor;

8.„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o operațiune sprijinită de bugetul Uniunii care combină forme de sprijin nerambursabil de la bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice ori din partea unor instituții financiare comerciale și a unor investitori.

Articolul 3
Obiectivele mecanismului

1.Obiectivele generale ale mecanismului sunt următoarele:

(a)accelerarea integrării economice regionale și a integrării progresive cu piața unică a Uniunii;

(b)accelerarea convergenței socioeconomice a economiilor beneficiarilor cu cea a Uniunii;

(c)accelerarea alinierii la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile Uniunii în vederea aderării la aceasta.

2.Printre obiectivele specifice ale mecanismului se numără următoarele:

(a)accelerarea tranziției beneficiarilor către economii durabile și favorabile incluziunii, capabile să reziste presiunilor concurențiale de pe piața unică a Uniunii, precum și către un mediu de investiții stabil;

(b) stimularea integrării economice regionale, în special prin realizarea de progrese în ceea ce privește instituirea pieței regionale comune;

(c)stimularea integrării economice a beneficiarilor cu piața unică a Uniunii;

(d)sprijinirea integrării economice regionale și a unei integrări sporite cu piața unică a UE prin îmbunătățirea conectivității în regiune în concordanță cu rețelele transeuropene;

(e)accelerarea tranziției verzi în concordanță cu Agenda verde 2020 pentru Balcanii de Vest și acoperirea tuturor sectoarelor economice, în special energia, tranziția către o economie decarbonizată, neutră din punct de vedere climatic, rezilientă la schimbările climatice și circulară;

(f)promovarea transformării digitale ca factor favorizant al dezvoltării durabile și al creșterii favorabile incluziunii;

(g) stimularea inovării, în special pentru IMM-uri, în sprijinul tranziției verzi și al celei digitale;

(h)stimularea educației, a formării, a recalificării și a perfecționării de calitate, precum și a politicilor de ocupare a forței de muncă;

(i)consolidarea în continuare a elementelor fundamentale ale procesului de aderare, inclusiv a statului de drept, a democrației, a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin promovarea unui sistem judiciar independent, consolidarea securității, combaterea fraudei, a corupției, a criminalității organizate și a spălării de bani, a finanțării terorismului, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; conformitatea cu dreptul internațional; consolidarea libertății mass-mediei și a libertății academice și crearea unui mediu propice pentru societatea civilă; promovarea dialogului social; promovarea egalității de gen, a nediscriminării și a toleranței, asigurarea și consolidarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;

(j)sporirea eficacității administrației publice și sprijinirea transparenței, a reformelor structurale și a bunei guvernanțe la toate nivelurile, inclusiv în domeniile gestiunii finanțelor publice, achizițiilor publice și controlului ajutoarelor de stat; sprijinirea inițiativelor și a organismelor implicate în susținerea și asigurarea respectării justiției internaționale în rândul beneficiarilor din Balcanii de Vest.

Articolul 4
Principii generale

1.Cooperarea în cadrul mecanismului se bazează pe principiile eficacității dezvoltării și le promovează prin toate modalitățile, și anume asumarea priorităților de dezvoltare de către beneficiari, punerea accentului pe rezultate, instituirea unor parteneriate favorabile incluziunii, asigurarea transparenței și a responsabilității reciproce. Cooperarea se bazează pe alocarea și utilizarea eficace și eficientă a resurselor.

2.Sprijinul acordat în cadrul mecanismului se adaugă sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Activitățile eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului regulament pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

3.Pentru a promova complementaritatea și eficiența acțiunilor lor, Comisia și statele membre cooperează și depun eforturi pentru a evita suprapunerea dintre asistența acordată în temeiul prezentului regulament și alte tipuri de asistență acordată de Uniune, de statele membre, de țările terțe, de organizațiile și de entitățile multilaterale și regionale, cum ar fi organizațiile internaționale și instituțiile financiare internaționale relevante, precum și agențiile și donatorii din afara Uniunii, în concordanță cu principiile stabilite pentru consolidarea coordonării operaționale în domeniul asistenței externe, inclusiv printr-o coordonare sporită cu statele membre la nivel local.

4.Activitățile derulate în temeiul mecanismului integrează lupta împotriva schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea și protecția mediului, drepturile omului, democrația, egalitatea de gen și, după caz, reducerea riscurilor de dezastre și sprijină progresele în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, promovând acțiuni integrate care pot genera beneficii conexe și care pot îndeplini obiective multiple într-un mod coerent. Acestea trebuie să evite activele depreciate și să fie ghidate de principiul de „a nu face rău” și de „a nu lăsa pe nimeni în urmă”, precum și de abordarea integratoare a durabilității care stă la baza Pactului verde european.

5.Beneficiarii și Comisia veghează ca egalitatea între bărbați și femei, abordarea integratoare a egalității de gen și integrarea perspectivei de gen să fie luate în considerare și promovate pe toată durata pregătirii agendelor de reformă și a implementării mecanismului. Beneficiarii și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazată pe gen, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Comisia va raporta cu privire la aceste măsuri în contextul raportării periodice pe care o efectuează în cadrul Planurilor de acțiune pentru egalitatea de gen.

6.Mecanismul nu sprijină activități sau măsuri care sunt incompatibile cu planurile naționale privind energia și clima ale beneficiarilor, cu contribuția lor stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris și cu obiectivul ambițios de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 sau care promovează investițiile în combustibili fosili ori au efecte negative semnificative asupra mediului sau a climei.

7.În cooperare cu statele membre și cu beneficiarii, Comisia contribuie la punerea în aplicare a angajamentelor Uniunii în ceea ce privește creșterea transparenței și a răspunderii în privința oferirii de asistență, inclusiv prin promovarea punerii în aplicare și a consolidării sistemelor de control intern și a politicilor antifraudă și prin punerea la dispoziție a informațiilor despre volumul și alocarea asistenței disponibile prin intermediul unor baze de date online, asigurându-se că datele sunt comparabile și pot fi accesate, partajate și publicate cu ușurință.

Articolul 5
Condiții prealabile pentru acordarea de sprijin din partea Uniunii

1.Condițiile prealabile pentru acordarea de sprijin în cadrul mecanismului este ca beneficiarii să continue să susțină și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, precum și statul de drept, și să garanteze respectarea tuturor obligațiilor din domeniul drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. O altă condiție prealabilă este ca Serbia și Kosovo să se implice în mod constructiv în normalizarea relațiilor lor bilaterale în vederea punerii în aplicare depline a tuturor obligațiilor care le revin în temeiul Acordului privind calea spre normalizarea relațiilor și al anexei privind punerea în aplicare a acestuia, precum și în temeiul tuturor acordurilor de dialog anterioare, și să se angajeze în negocieri cu privire la Acordul cuprinzător privind normalizarea relațiilor.

2.Comisia monitorizează îndeplinirea condițiilor prealabile prevăzute la alineatul (1) înainte ca fondurile să fie deblocate în favoarea beneficiarilor în cadrul mecanismului și pe toată durata sprijinului acordat în cadrul mecanismului, ținând seama în mod corespunzător de cel mai recent pachet de extindere. Comisia poate să adopte o decizie prin care să concluzioneze că unele dintre aceste condiții prealabile nu sunt îndeplinite și, mai precis, poate să rețină deblocarea fondurilor menționate la articolul 21, indiferent dacă au fost îndeplinite sau nu condițiile de plată menționate la articolul 16 alineatul (3).

CAPITOLUL II

Finanțare și punere în aplicare

Articolul 6
Bugetul

1.Resursele urmând a fi puse la dispoziție prin mecanism, în temeiul alineatelor (2) și (3), nu pot depăși 6 000 000 000 EUR pentru perioada 2024-2027.

2.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a mecanismului este de 2 000 000 000 EUR pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2027, din care:

(a)98,5 % sub formă de sprijin financiar nerambursabil acordat beneficiarilor pentru punerea în aplicare a agendelor de reformă;

(b)1,5 % pentru cheltuielile prevăzute în temeiul alineatului (6).

3.Sprijinul acordat sub formă de împrumuturi în valoare de până la 4 000 000 000 EUR este pus la dispoziție pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2027. Cuantumul respectiv nu face parte din cuantumul garanției pentru acțiunea externă în sensul articolului 31 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/947.

4.Comisia stabilește cuantumul orientativ inițial al finanțării disponibile pentru fiecare beneficiar, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa I, în decizia de punere în aplicare corespunzătoare menționată la articolul 15; acest cuantum este calculat pe baza celor mai recente date disponibile în ziua intrării în vigoare a prezentului regulament, în concordanță cu articolul 29. Cuantumurile orientative se pot modifica în cursul punerii în aplicare, în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 21.

5.În temeiul articolului 19, cuantumul fondurilor puse la dispoziție în temeiul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) menționat la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/1529 19 este de cel puțin 50 % din cuantumul total prevăzut la alineatul (1). Contribuția respectivă include întregul cuantum al sprijinului financiar nerambursabil menționat la prezentul articol alineatul (2) litera (a), după deducerea cuantumului aferent provizionării.

6.Resursele menționate la alineatul (2) litera (b) pot fi consacrate asistenței tehnice și administrative în vederea punerii în aplicare a mecanismului, sub forma unor acțiuni pregătitoare, a unor activități de monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea mecanismului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studii, reuniuni ale experților, cursuri de formare, consultări cu autoritățile beneficiarilor, conferințe, consultarea părților interesate, acțiuni de informare și comunicare, inclusiv acțiuni incluzive de sensibilizare, și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care se raportează la obiectivele prezentului regulament, cheltuielile legate de rețelele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele instituționale de tehnologie a informației, precum și toate celelalte cheltuieli la sediul central și în delegațiile Uniunii pentru sprijinul administrativ și de coordonare necesar mecanismului. În fine, cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor sau a programelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și implementarea reformelor și a investițiilor.

Articolul 7
Execuție și forme de finanțare din partea Uniunii

1.Mecanismul se execută în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, fie prin gestiune directă, fie prin gestiune indirectă cu oricare dintre entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

2.Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, mai precis asistență financiară, granturi, achiziții și operațiuni de finanțare mixtă.

3.În funcție de capacitatea operațională și financiară necesară, entitatea căreia i-a fost încredințată execuția operațiunilor de finanțare mixtă poate fi Banca Europeană de Investiții sau Fondul European de Investiții, instituțiile financiare europene multilaterale, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, sau instituțiile financiare europene bilaterale, precum băncile de dezvoltare. Ori de câte ori este posibil, execuția operațiunilor de finanțare mixtă din cadrul mecanismului trebuie să fie completată de forme suplimentare de sprijin financiar acordate fie de statele membre, fie de părți terțe.

Articolul 8
Norme referitoare la eligibilitatea persoanelor și a entităților, la originea produselor și a materialelor și la restricțiile aplicabile în cadrul mecanismului

1.    Participarea la procedurile de achiziții publice și de acordare de granturi pentru activitățile finanțate în cadrul mecanismului este deschisă organizațiilor internaționale și regionale și tuturor persoanelor fizice care sunt resortisanți ai următoarelor țări și teritorii și persoanelor juridice stabilite în mod efectiv în acestea:

(a)statele membre, beneficiarii, părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European și țările care intră sub incidența anexei I la Regulamentul (UE) 2021/947 și a anexei I la Regulamentul (UE) 2021/1529;

(b)țările pentru care Comisia a instituit accesul reciproc la asistența externă în favoarea beneficiarilor.

2.    Accesul reciproc menționat la alineatul (1) litera (b) se poate acorda pentru o perioadă limitată de cel puțin un an, atunci când o țară acordă eligibilitatea, în condiții egale, entităților din Uniune și din țările eligibile în temeiul mecanismului.

Comisia decide cu privire la accesul reciproc după consultarea beneficiarului vizat.

3.    Toate produsele și materialele finanțate și achiziționate în cadrul acestui mecanism trebuie să provină din orice țară menționată la alineatul (1) literele (a) și (b), cu excepția cazului în care produsele și materialele nu pot fi obținute în condiții rezonabile din niciuna dintre țările respective. În plus, se aplică normele privind restricțiile prevăzute la alineatul (6).

4.    Normele de eligibilitate prevăzute la prezentul articol nu li se aplică persoanelor fizice care sunt angajate de către un contractant eligibil sau, după caz, de către un subcontractant eligibil ori care au încheiat un alt tip de contract legal cu aceștia și nu creează restricții legate de cetățenie pentru aceste persoane fizice, cu excepția cazului în care restricțiile legate de cetățenie se bazează pe normele prevăzute la alineatul (6).

5.    Pentru acțiunile care fac obiectul unei cofinanțări în comun de către o entitate sau care sunt implementate în gestiune directă sau indirectă cu entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, se aplică și normele aferente entităților respective. Acest lucru nu aduce atingere restricțiilor stabilite în temeiul alineatului (6), care trebuie să se reflecte în mod corespunzător în acordurile încheiate cu entitățile respective.

6.    Normele de eligibilitate și originea produselor și a materialelor menționate la alineatele (1) și (3), precum și cetățenia persoanelor fizice menționate la alineatul (4) pot fi restricționate în ceea ce privește naționalitatea, localizarea geografică sau natura entităților juridice care participă la procedurile de atribuire, precum și în ceea ce privește originea geografică a produselor și a materialelor, în următoarele cazuri:

(a)dacă aceste restricții sunt necesare având în vedere natura specifică și/sau obiectivele activității sau ale procedurii de atribuire specifice și/sau dacă aceste restricții sunt necesare pentru punerea în aplicare efectivă a acțiunii;

(b)dacă acțiunea sau procedurile de atribuire specifice afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce privește activele și interesele strategice ale Uniunii, ale statelor sale membre sau ale beneficiarilor, și anume securitatea, reziliența și protecția integrității infrastructurii digitale (inclusiv infrastructura rețelelor 5G), a sistemelor informatice și de comunicații și a lanțurilor de aprovizionare conexe.

7.    Ofertanții, solicitanții și candidații din țările neeligibile pot fi acceptați ca fiind eligibili în cazuri de urgență sau de indisponibilitate a serviciilor pe piețele din țările și teritoriile vizate sau în alte cazuri justificate în mod corespunzător în care aplicarea normelor de eligibilitate riscă să facă imposibilă sau excesiv de dificilă realizarea unei acțiuni.

Articolul 9
Acordul privind mecanismul

1.    Comisia încheie un acord privind mecanismul cu fiecare beneficiar pentru punerea în aplicare a mecanismului, în care sunt stabilite obligațiile și condițiile de plată pe care beneficiarii trebuie să le respecte pentru a încasa fondurile prin intermediul mecanismului.

2.    Acordul privind mecanismul trebuie să fie completat de acorduri de împrumut în conformitate cu articolul 17, care să prevadă dispoziții specifice pentru gestionarea și execuția finanțării acordate sub forma unor împrumuturi.

3.    Finanțarea se acordă beneficiarilor numai după intrarea în vigoare a respectivelor Acorduri privind mecanismul și a acordurilor de împrumut aplicabile.

4.    Acordul privind mecanismul și acordurile de împrumut încheiate cu fiecare beneficiar în parte, precum și acordurile încheiate cu persoane sau entități care primesc fonduri din partea Uniunii trebuie să asigure faptul că obligațiile prevăzute la articolul 129 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 sunt îndeplinite.

5.    Acordul privind mecanismul stabilește dispozițiile detaliate necesare referitoare la următoarele aspecte:

(a)angajamentul beneficiarului de a progresa în direcția unor sisteme de control mai eficiente și mai eficace și de a intensifica lupta împotriva spălării banilor, a finanțării terorismului, a evitării obligațiilor fiscale, a fraudei fiscale sau a evaziunii fiscale;

(b)normele privind deblocarea, reținerea, reducerea și redistribuirea fondurilor în conformitate cu articolul 21;

(c)activitățile legate de gestionare, control, supraveghere, monitorizare, evaluare, raportare și audit în cadrul mecanismului, precum și revizuiri ale sistemelor, investigații, măsuri antifraudă și cooperare;

(d)normele privind raportarea către Comisie a îndeplinirii condițiilor de plată menționate la articolul 12 și a modului în care sunt îndeplinite;

(e)normele privind impozitele, taxele și alte impuneri, în conformitate cu articolul 27 alineatele (9) și (10) din Regulamentul (UE) 2021/947;

(f)măsurile de prevenire, detectare, investigare și corectare a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, precum și obligația de a notifica fără întârziere Comisiei și OLAF cazurile suspectate sau efective de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese, precum și măsurile subsecvente acestora; 

(g)obligațiile menționate la articolele 22 și 23, inclusiv norme și calendare precise privind colectarea datelor de către beneficiar și accesul Comisiei și al OLAF la datele respective;

(h)o procedură prin care să se asigure că cererile de plată a sprijinului sub formă de împrumut se încadrează în cuantumul disponibil al împrumutului, luând în considerare articolul 6 alineatul (3);

(i)dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul mecanismului și de a recupera orice cuantum cheltuit pentru atingerea obiectivelor mecanismului sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de neregulă, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de beneficiar sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din acordul privind mecanismul;

(j)normele și modalitățile prevăzute pentru ca beneficiarii să raporteze în scopul de a monitoriza implementarea mecanismului și să evalueze gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la articolul 3.

Articolul 10
Reportări ale creditelor, tranșe anuale, credite de angajament

1.Prin derogare de la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, creditele de angajament și de plată neutilizate în cadrul mecanismului se reportează automat și pot fi angajate și, respectiv, utilizate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor. Cuantumurile reportate se utilizează primele în exercițiul financiar următor.

2.Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la creditele de angajament reportate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

3.Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 referitor la reconstituirea creditelor, creditele de angajament corespunzătoare cuantumului dezangajărilor efectuate ca urmare a nerealizării totale sau parțiale a unei acțiuni în cadrul mecanismului sunt reconstituite în beneficiul liniei bugetare de origine.

4.Angajamentele bugetare pentru acțiuni a căror realizare depășește un singur exercițiu financiar se pot repartiza pe mai multe exerciții în tranșe anuale, în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

CAPITOLUL III

Agende de reformă

Articolul 11
Prezentarea agendelor de reformă

1.Pentru a primi orice sprijin în cadrul mecanismului, fiecare beneficiar trebuie să prezinte Comisiei o agendă de reformă pe durata mecanismului, care să se întemeieze pe reformele structurale care fac parte din cel mai recent program de reformă economică și pe orientările comune în materie de politici aferente convenite în cadrul dialogului economic și financiar din mai 2023, pe strategia sa națională de creștere, după caz, pe metodologia de extindere revizuită, pe cel mai recent pachet de extindere și pe Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest.

2.Agendele de reformă stabilesc reformele care trebuie întreprinse de beneficiar, precum și domeniile de investiții, în vederea realizării obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3. Agendele de reformă cuprind un pachet cuprinzător și coerent de măsuri de punere în aplicare a reformelor. În domeniul elementelor fundamentale, incluzând statul de drept, lupta împotriva corupției, drepturile fundamentale și libertatea de exprimare, agendele de reformă reflectă evaluările din cel mai recent pachet de extindere.

3.Agenda de reformă este în concordanță cu cel mai recent cadru de politică macroeconomică și fiscal-bugetară prezentat Comisiei în contextul dialogului economic și financiar cu UE.

4.Agendele de reformă sunt în concordanță cu prioritățile în materie de reformă identificate în contextul procesului de aderare a beneficiarului, precum și în alte documente relevante, cum ar fi Acordul de stabilizare și de asociere, planul național privind energia și clima, contribuția stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris și al obiectivului ambițios de a atinge neutralitatea climatică până în 2050; totodată, agendele de reformă sprijină aceste priorități de reformă.

5.Agendele de reformă trebuie să respecte principiile generale prevăzute la articolul 4.

6.Comisia invită beneficiarii să prezinte, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, agendele lor de reformă respective.

7.În cazul unei redistribuiri a sprijinului în cadrul mecanismului care ar duce la primirea unui sprijin suplimentar de către un beneficiar, Comisia invită beneficiarul respectiv să prezinte, în termen de trei luni, o agendă de reformă revizuită pentru durata rămasă aferentă mecanismului.

Articolul 12
Principiile de finanțare din cadrul agendelor de reformă

1.Mecanismul stimulează punerea în aplicare a agendei de reformă a fiecărui beneficiar prin impunerea unor condiții de plată pentru deblocarea fondurilor. Aceste condiții de plată se aplică fondurilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) litera (a) și la articolul 6 alineatul (3) și iau forma unor etape calitative sau cantitative. Etapele sus-menționate reflectă progresele înregistrate în ceea ce privește reformele socioeconomice specifice, inclusiv în ceea ce privește elementele fundamentale ale procesului de extindere și statul de drept, în corelație cu realizarea diferitelor obiective ale mecanismului, prevăzute la articolul 3, în concordanță cu cel mai recent pachet de extindere.

Îndeplinirea condițiilor de plată atrage după sine deblocarea totală sau parțială a fondurilor, în funcție de gradul de satisfacere a respectivelor condiții.

2.În ceea ce privește finanțarea pusă în aplicare prin intermediul fondului menționat la articolul 19, îndeplinirea condițiilor de plată menționate la alineatul (1) constituie o validare preliminară. Fondurile se plătesc după primirea unei cereri de plată din partea administratorilor fondului comun instituit în temeiul CIBV pentru primirea contribuțiilor donatorilor.

3.Stabilitatea macrofinanciară, buna gestionare a finanțelor publice, transparența și supravegherea bugetului sunt condiții generale pentru acordarea plăților care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de orice deblocare a fondurilor.

Articolul 13
Conținutul agendelor de reformă

1.Agendele de reformă stabilesc, în special, următoarele elemente, care trebuie să fie fundamentate și justificate:

(a)măsurile care constituie un răspuns coerent, cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la obiectivele prevăzute la articolul 3, inclusiv reformele structurale, investițiile și măsurile ce vizează asigurarea respectării condițiilor prealabile, dacă este cazul;

(b)o explicație a coerenței măsurilor cu principiile, strategiile, planurile și programele menționate la articolul 11;

(c) o explicație a gradului în care se preconizează că măsurile vor contribui la obiectivele climatice și de mediu;

(d)în cazul reformelor și al investițiilor, un calendar orientativ și condițiile de plată avute în vedere pentru deblocarea fondurilor sub forma unor etape calitative și cantitative urmând a fi implementate până cel târziu la 31 august 2027;

(e)modalitățile pentru monitorizarea, raportarea și evaluarea eficace a agendei de reformă de către beneficiar, inclusiv indicatorii relevanți prevăzuți la alineatul (2);

(f)o explicație a sistemului beneficiarului de prevenire, detectare și corectare eficace a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese și de asigurare a respectării normelor privind controlul ajutoarelor de stat;

(g)orice alte informații relevante.

2.Agendele de reformă trebuie să se bazeze pe rezultate și să includă indicatori pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice menționate. Acești indicatori se bazează, după caz și dacă este relevant, pe indicatori conveniți la nivel internațional și pe cei deja disponibili în legătură cu politicile beneficiarilor. Indicatorii trebuie să fie, de asemenea, coerenți, în măsura posibilului, cu indicatorii-cheie instituționali incluși în Cadrul privind rezultatele aferent Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), în Cadrul pentru măsurarea rezultatelor FEDD + și în CIBV.

Articolul 14
Evaluarea de către Comisie a agendelor de reformă

1.Comisia evaluează relevanța, precum și caracterul cuprinzător și adecvat al agendei de reformă a fiecărui beneficiar sau, după caz, al oricărei modificări a agendei respective, fără întârzieri nejustificate. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acționează în strânsă cooperare cu beneficiarul vizat și poate formula observații sau solicita informații suplimentare.

2.La evaluarea agendelor de reformă, Comisia ține seama de informațiile analitice relevante disponibile privind beneficiarul vizat, de justificarea și de elementele furnizate de beneficiar, astfel cum se menționează la articolul 13, precum și de orice alte informații relevante, cum ar fi cele enumerate la articolul 11.

3.În evaluarea sa, Comisia ține cont, cu precădere, de următoarele criterii:

(a)dacă agenda de reformă reprezintă un răspuns relevant, cuprinzător, coerent și echilibrat în mod adecvat la obiectivele prevăzute la articolul 3;

(b)dacă este de așteptat ca agenda de reformă să accelereze progresele în direcția reducerii decalajului socioeconomic dintre beneficiar și Uniune, sporind astfel dezvoltarea economică, socială și în materie de mediu a acestora și sprijinind convergența către standardele Uniunii;

(c)dacă se poate preconiza că agenda de reformă va accelera tranziția beneficiarilor către economii durabile, neutre din punct de vedere climatic, reziliente la schimbările climatice și favorabile incluziunii, prin îmbunătățirea conectivității regionale, prin realizarea de progrese în ceea ce privește dubla tranziție verde și digitală, inclusiv biodiversitatea, și prin stimularea inovării, a educației, a competențelor și a pieței forței de muncă în general;

(d) dacă este de așteptat ca agenda de reformă să consolideze în continuare elementele fundamentale ale procesului de extindere, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (2) litera (i);

(e)dacă agenda de reformă abordează în mod corespunzător riscurile potențiale în conformitate cu condițiile prealabile și cu condițiile de plată;

(f)dacă condițiile de plată propuse de beneficiar sunt adecvate și ambițioase, în concordanță cu evaluarea prevăzută în cel mai recent pachet de extindere, precum și suficient de semnificative și de clare pentru a permite deblocarea corespunzătoare a fondurilor în cazul în care sunt îndeplinite și dacă indicatorii de raportare propuși sunt adecvați și suficienți pentru a monitoriza și a raporta progresele înregistrate în direcția obiectivelor generale;

(g)dacă se preconizează că modalitățile propuse de beneficiar vor preveni, vor detecta și vor corecta în mod eficace neregulile, frauda, corupția și conflictele de interese atunci când sunt utilizate fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului și dacă acestea vor asigura faptul că nu există o dublă finanțare din partea mecanismului și a altor programe ale Uniunii sau a altor donatori.

4.În scopul evaluării agendelor de reformă prezentate de beneficiari, Comisia poate fi asistată de experți.

Articolul 15
Decizia de punere în aplicare a Comisiei

1.În cazul unei evaluări pozitive, în conformitate cu articolul 14, Comisia aprobă, prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, agenda de reformă prezentată de beneficiar sau, după caz, modificarea sa prezentată în conformitate cu articolul 16. Respectiva decizie de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 27 alineatul (2).

2.Decizia de punere în aplicare a Comisiei stabilește reformele care trebuie să fie puse în aplicare de beneficiar, domeniile de investiții care urmează să beneficieze de sprijin și condițiile de plată care decurg din agenda de reformă, inclusiv calendarul orientativ.

3.Decizia de punere în aplicare a Comisiei stabilește, de asemenea:

(a)cuantumul orientativ al fondurilor totale aflate la dispoziția beneficiarului și tranșele programate care urmează să fie deblocate, inclusiv prefinanțarea, structurate în conformitate cu articolul 13, odată ce beneficiarul a îndeplinit în mod satisfăcător condițiile de plată relevante sub forma unor etape calitative și cantitative identificate în legătură cu punerea în aplicare a agendei de reformă;

(b)defalcarea în tranșe a finanțării între sprijinul sub formă de împrumut și sprijinul nerambursabil;

(c)termenul până la care trebuie îndeplinite condițiile finale de plată pentru reforme;

(d)modalitățile și calendarul de monitorizare, raportare și punere în aplicare a agendei de reformă, inclusiv, după caz, măsurile necesare pentru respectarea articolului 24;

(e)indicatorii menționați la articolul 13 alineatul (2) pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

Articolul 16
Modificări ale agendelor de reformă

1.În cazul în care agenda de reformă, inclusiv condițiile de plată relevante, nu mai poate fi realizată de beneficiar, parțial sau total, din cauza unor circumstanțe obiective, beneficiarul poate propune o agendă de reformă modificată. În acest caz, beneficiarul poate adresa Comisiei o cerere motivată pentru ca aceasta să își modifice decizia de punere în aplicare menționată la articolul 15 alineatul (1).

2.Comisia poate modifica decizia de punere în aplicare, în special pentru a ține seama de o modificare a cuantumurilor disponibile în concordanță cu principiile prevăzute la articolul 21.

3.În cazul în care Comisia consideră că motivele comunicate de beneficiar justifică modificarea agendei de reformă, Comisia evaluează agenda modificată în conformitate cu articolul 14 și poate modifica, fără întârzieri nejustificate, decizia de punere în aplicare menționată la articolul 15 alineatul (1).

4.În cadrul unei modificări, Comisia poate accepta termene pentru condițiile de plată care se prelungesc până în 2028. Acest lucru nu afectează termenul-limită final stabilit la articolul 21 alineatul (8).

Articolul 17
Acordul de împrumut și operațiunile de împrumut și de credit

1.Pentru a finanța sprijinul acordat în cadrul mecanismului sub formă de împrumuturi, Comisia este împuternicită să ia cu împrumut, în numele Uniunii, fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare, în conformitate cu articolul 220a din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

2.Prin derogare de la articolul 220 alineatul (4) din Regulamentul financiar, plățile aferente împrumutului pot fi executate prin intermediul CIBV în numele beneficiarului. Cuantumurile recuperate se transferă beneficiarului.

3.Comisia încheie un acord de împrumut cu beneficiarul. Acordul de împrumut stabilește cuantumul maxim al împrumutului, perioada de disponibilitate și modalitățile și condițiile detaliate ale sprijinului acordat în cadrul mecanismului sub formă de împrumuturi. Împrumuturile se acordă pe o perioadă maximă de 40 de ani de la semnarea acordului de împrumut.

Pe lângă elementele prevăzute la articolul 220 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și prin derogare de la acestea, acordul de împrumut conține cuantumul prefinanțării și normele privind verificarea prefinanțării.

În ceea ce privește cuantumurile împrumutului executate prin CIBV, acordul de împrumut trebuie, de asemenea:

(a)să prevadă că beneficiarul autorizează în mod irevocabil și necondiționat Comisia să efectueze plăți către entitatea care execută fondul, la cererea entității respective, și că, efectuând plata către entitatea respectivă, Comisia este achitată de obligațiile sale de plată față de beneficiar;

(b)să prevadă obligația beneficiarului de a suporta costurile aferente execuției și orice onorarii datorate pentru execuția fondului în conformitate cu condițiile convenite între Comisie și entitatea care execută fondul.

Articolul 18
Provizionarea

1.În temeiul articolului 211 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, se constituie o provizionare pentru împrumuturile acordate în temeiul prezentului regulament la rata de 9 % în momentul punerii la dispoziție a oricăror fonduri care intră sub incidența articolului 6 alineatul (3) din prezentul regulament. Provizionarea se constituie din pachetul financiar menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (a).

Angajamentele bugetare pentru provizionare se efectuează până la 31 decembrie 2027. Prin derogare de la articolul 211 alineatul (2) ultima teză din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, provizionarea se plătește progresiv și este constituită integral cel târziu la momentul plății integrale a împrumuturilor.

2.Provizionarea se plătește către fondul comun de provizionare. Aceasta poate acoperi, de asemenea, împrumuturile pentru asistență macrofinanciară în conformitate cu articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/947. Rata de provizionare se revizuiește cel puțin o dată la trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

3.Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 26 pentru a modifica rata de provizionare, aplicând criteriile prevăzute la articolul 211 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

Articolul 19
Punerea în aplicare a proiectelor și a programelor de investiții în temeiul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest

1.Pentru a beneficia de efectul de levier al sprijinului financiar al UE în vederea atragerii de investiții suplimentare, investițiile în infrastructură care sprijină agendele de reformă sunt puse în aplicare prin intermediul CIBV.

2.Decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată la articolul 15 stabilește cuantumul fondurilor care urmează să fie pus la dispoziție pentru a fi utilizat în cadrul CIBV.

3.După adoptarea deciziei menționate la articolul 21 alineatul (3), Comisia prezintă propuneri relevante de proiecte sau programe de investiții în vederea obținerii avizului Consiliului operațional al CIBV menționat la articolul 35 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/947.

4.Cel puțin 37 % din sprijinul financiar nerambursabil canalizat prin CIBV trebuie să țină seama de obiectivele climatice.

5.Finanțarea în cadrul mecanismului furnizată din pachetul financiar menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (a), după deducerea cuantumului provizionării, este executată în cadrul gestiunii indirecte, ținând seama de o rezervă de investiții, și este furnizată treptat prin contribuții plătite către fondul comun instituit în cadrul CIBV pentru primirea contribuțiilor donatorilor.

6.Această finanțare nu este pusă la dispoziție pentru investiții ce urmează să beneficieze de sprijin din partea fondului comun înainte de adoptarea deciziei menționate la articolul 21 alineatul (3). 

7.Finanțarea în cadrul mecanismului furnizată din împrumuturile menționate la articolul 6 alineatul (5) este pusă la dispoziție prin intermediul CIBV în temeiul acordului de împrumut dintre Comisie și beneficiari în conformitate cu articolul 17 alineatul (2). Administratorii fondului comun menționați la articolul 12 alineatul (2) pot prezenta Comisiei maximum douăsprezece cereri de plăți pe an, luate împreună pentru toate acordurile de împrumut. Proiectele și programele de investiții pot primi sprijin din două surse de finanțare menționate la alineatul (1), precum și din alte programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca un astfel de sprijin din surse, programe și instrumente diferite să prevadă principiul adiționalității și să nu acopere același cost.

Articolul 20
Prefinanțare

1.În urma prezentării agendei de reformă către Comisie, beneficiarul poate solicita deblocarea unei prefinanțări de până la 7 % din cuantumul total prevăzut în cadrul acestui mecanism, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4).

2.Comisia poate debloca prefinanțarea solicitată după adoptarea deciziei sale de punere în aplicare menționate la articolul 15 și după intrarea în vigoare a acordului privind mecanismul și a acordului de împrumut la care se face referire. Fondurile se deblochează în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) prima teză și sub rezerva respectării condițiilor prealabile prevăzute la articolul 5.

3.Comisia decide calendarul pentru plata prefinanțării, care poate fi efectuată în una sau mai multe sub-tranșe.

Articolul 21
Evaluarea îndeplinirii condițiilor în materie de plată, de reținere, de reducere și de redistribuire a fondurilor, precum și normele privind plățile

1.De două ori pe an, beneficiarul prezintă o cerere justificată în mod corespunzător de deblocare a fondurilor în privința cărora condițiile de plată, în legătură cu etapele cantitative și calitative, au fost îndeplinite.

2.Comisia evaluează fără întârzieri nejustificate dacă beneficiarul a îndeplinit în mod satisfăcător condițiile de plată prevăzute în decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată la articolul 15 alineatul (1). Îndeplinirea satisfăcătoare a respectivelor condiții de plată presupune că beneficiarul nu a anulat măsurile legate de aceleași reforme despre care s-a considerat, în deciziile anterioare, că fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia poate fi asistată de experți.

3.În cazul în care evaluează pozitiv îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor condițiilor aplicabile, Comisia adoptă fără întârzieri nejustificate o decizie de autorizare a deblocării fondurilor corespunzătoare acestor condiții. Decizia respectivă stabilește, în conformitate cu repartizarea prevăzută la articolul 6 alineatul (4), cuantumul fondurilor care urmează să fie pus la dispoziție sub formă de asistență financiară, transferat direct către bugetul național, precum și cuantumul care urmează să fie pus la dispoziție prin intermediul CIBV. În ceea ce privește cuantumurile respective, decizia reprezintă condiția menționată la articolul 12 pentru cuantumul fondurilor care urmează să fie pus la dispoziție sub formă de asistență financiară, transferat direct către bugetul național și validarea preliminară menționată la articolul 12 pentru cuantumul care urmează să fie pus la dispoziție prin intermediul CIBV.

4.În cazul unei evaluări negative a Comisiei privind îndeplinirea condițiilor conform calendarului orientativ, fondurile corespunzătoare condițiilor respective sunt reținute. Cuantumurile reținute pot fi deblocate numai după ce beneficiarul a justificat în mod corespunzător, ca parte a cererii ulterioare de deblocare a fondurilor, că a luat măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor corespunzătoare.

5.În cazul în care Comisia concluzionează că beneficiarul nu a luat măsurile necesare în termen de 12 luni de la evaluarea negativă inițială menționată la alineatul (6), Comisia reduce cuantumul sprijinului financiar nerambursabil și al împrumutului proporțional cu partea care corespunde condițiilor de plată relevante. În primul an de punere în aplicare, se aplică un termen de 24 de luni, calculat de la evaluarea negativă inițială menționată la alineatul (6). Beneficiarul își poate prezenta observațiile în termen de două luni de la data la care Comisia i-a comunicat concluziile sale.

6.Orice cuantum corespunzător condițiilor de plată care nu au fost îndeplinite până la
data de 31 decembrie 2028 nu se va datora beneficiarilor și se va dezangaja sau se va anula din cuantumul disponibil al sprijinului sub formă de împrumut, după caz.

7.Comisia poate reduce cuantumul sprijinului financiar nerambursabil, inclusiv prin compensare în concordanță cu articolul 102 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, sau cuantumul împrumutului, în eventualitatea apariției unor cazuri identificate de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de beneficiar sau în situația unor preocupări serioase legate de astfel se cazuri sau a unei încălcări grave a unei obligații care decurge din acordurile privind mecanismul ori din acordurile de împrumut, inclusiv pe baza informațiilor furnizate de OLAF.

8.Comisia poate decide să redistribuie orice cuantum redus în temeiul alineatului (6) sau (7) printre alți beneficiari ai mecanismului prin modificarea deciziilor de punere în aplicare menționate la articolul 15 alineatul (1).

9.În ceea ce privește componenta privind finanțarea acordată prin mecanism, care este plătită sub formă de asistență financiară și transferată direct către bugetele naționale ale beneficiarilor, prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, termenul de plată menționat la articolul 116 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 începe să curgă de la data comunicării deciziei de autorizare a plății către beneficiar în temeiul prezentului articol alineatul (4).

10.Articolul 116 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 nu se aplică plăților efectuate sub formă de asistență financiară, transferată direct către bugetele naționale ale beneficiarilor în temeiul prezentului articol și al articolului 22 din prezentul regulament.

11.Plățile în cadrul acestui mecanism se efectuează în funcție de fondurile disponibile. Fondurile se plătesc în tranșe. O tranșă poate fi plătită în una sau mai multe sub-tranșe.

12.Cuantumul pus la dispoziție sub formă de asistență financiară, transferat direct către bugetul național, se plătește în urma deciziei menționate la alineatul (3), în conformitate cu acordul de împrumut.

13.Plata oricărui cuantum aferent sprijinului sub formă de împrumuturi, fie că respectivul cuantum este transferat direct către bugetul național, fie prin CIBV, este condiționată de prezentarea de către beneficiar a unei cereri de plată sub forma prevăzută în acordul de împrumut.

14.Cuantumul pus la dispoziție prin CIBV se plătește în urma deciziei menționate la alineatul (3), în urma cererii de plată menționate la alineatul (13) și în urma primirii unei cereri de plată din partea administratorilor fondului comun instituit în temeiul CIBV pentru primirea contribuțiilor donatorilor.

CAPITOLUL IV

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Articolul 22
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1.La punerea în aplicare a mecanismului, Comisia și beneficiarii iau toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ținând seama de principiul proporționalității și de condițiile specifice în care va funcționa mecanismul, de condițiile prealabile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) și de condițiile stabilite în acordurile privind mecanismul specifice, mai ales în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a neregulilor. Fiecare beneficiar se angajează să avanseze în direcția unor sisteme de gestiune și control eficace și eficiente și se asigură că acele cuantumuri care sunt plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect pot fi recuperate.

2.Acordul privind mecanismul prevede următoarele obligații pentru beneficiar:

(a)să verifice periodic dacă finanțarea acordată a fost utilizată în conformitate cu normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a neregulilor;

(b)să ia măsurile corespunzătoare pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția, conflictele de interese și neregulile care afectează interesele financiare ale Uniunii, să evite dubla finanțare și să introducă acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor sau a programelor de investiții din cadrul agendelor de reformă;

(c)în sensul prezentului articol alineatul (1), în special în ceea ce privește controalele referitoare la utilizarea fondurilor în legătură cu punerea în aplicare a reformelor în agendele de reformă, să asigure colectarea de date adecvate privind persoanele și entitățile care primesc finanțare pentru punerea în aplicare a măsurilor din agenda de reformă în temeiul capitolului III, precum și accesul la aceste date;

(d)să autorizeze în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, după caz, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

3.Acordul privind mecanismul prevede, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul mecanismului și de a recupera orice cuantum cheltuit pentru atingerea obiectivelor mecanismului sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de neregulă, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de beneficiar sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din astfel de acorduri. Atunci când decide cuantumul recuperării și al reducerii sau cuantumul care trebuie rambursat anticipat, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea neregulii, a fraudei, a actului de corupție sau a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea încălcării unei obligații. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii sau de solicitarea rambursării anticipate.

4.Persoanele și entitățile care execută fonduri în cadrul mecanismului raportează fără întârziere Comisiei și OLAF orice cazuri suspectate de fraudă, corupție, conflicte de interese și nereguli care afectează interesele financiare ale Uniunii.

Articolul 23
Rolul sistemelor interne naționale și al autorităților naționale de audit

1.În ceea ce privește componenta privind finanțarea acordată prin mecanism, care este plătită sub formă de asistență financiară și transferată direct către bugetele naționale ale beneficiarilor, Comisia se bazează pe sistemele de control intern existente și îmbunătățite ale beneficiarilor, inclusiv pe autoritățile naționale de audit și, după caz, pe serviciile de coordonare antifraudă ale fiecărui beneficiar instituite în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare.

Agendele de reformă acordă prioritate, în primii ani de punere în aplicare, reformelor legate de capitolul de negociere 32, în special în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice și controlul intern, precum și combaterea fraudei, reformelor legate de capitolele 23 și 24, în special în ceea ce privește justiția, corupția și criminalitatea organizată, precum și reformelor legate de capitolul 8, în special în ceea ce privește controlul ajutoarelor de stat.

2.Beneficiarii trebuie să raporteze Comisiei, fără întârziere, orice neregulă, inclusiv actele de fraudă care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare, și să informeze Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice legate de astfel de nereguli. O astfel de raportare se efectuează prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie. 

3.Entitățile menționate la alineatul (2) întrețin un dialog periodic cu Curtea de Conturi Europeană, cu OLAF și, după caz, cu EPPO.

4.Comisia poate efectua analize detaliate ale sistemelor cu privire la execuția bugetului național pe baza unei evaluări a riscurilor și a unui dialog cu autoritățile naționale de audit și poate emite recomandări de îmbunătățire a sistemelor.

5.Comisia poate adopta recomandări adresate beneficiarului cu privire la toate cazurile în care, în opinia sa, autoritățile competente nu au luat măsurile necesare pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția, conflictele de interese și neregulile care au afectat grav sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a cheltuielilor finanțate în cadrul mecanismului și în toate cazurile în care identifică deficiențe care afectează conceperea și funcționarea sistemului de control instituit de autorități. Beneficiarul vizat pune în aplicare recomandările respective sau furnizează o justificare a motivelor pentru care nu a făcut acest lucru.

CAPITOLUL V

Monitorizare, raportare și evaluare

Articolul 24
Monitorizare și raportare

1.Comisia monitorizează implementarea mecanismului și evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la articolul 3. Monitorizarea implementării trebuie să fie orientată către activitățile desfășurate în cadrul mecanismului și să fie proporțională cu aceste activități. Se preconizează că indicatorii menționați la articolul 13 alineatul (2) vor contribui la monitorizarea de către Comisie a mecanismului.

2.Acordul privind mecanismul menționat la articolul 9 stabilește norme și modalități prin care beneficiarii trebuie să prezinte rapoarte Comisiei în scopul alineatului (1).

3.Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament.

4.Comisia transmite raportul menționat la alineatul (3) comitetului menționat la articolul 27.

Articolul 25
Evaluarea mecanismului

1.După 31 decembrie 2027, dar cel târziu până la 31 decembrie 2031, Comisia efectuează o evaluare ex post a regulamentului. Respectiva evaluare ex post analizează contribuția Uniunii la îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament.

2.În această evaluare ex post se utilizează principiile de bună practică ale Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE, cu scopul de a se stabili dacă obiectivele au fost atinse și de a se formula recomandări în vederea îmbunătățirii acțiunilor viitoare.

Comisia transmite constatările și concluziile acestei evaluări ex post, însoțite de observațiile sale și de măsuri ulterioare, Parlamentului European, Consiliului și statelor membre. Această evaluare ex post poate fi discutată la cererea statelor membre. Rezultatele se iau în considerare la elaborarea programelor și a acțiunilor viitoare și la alocarea resurselor. Evaluarea ex post și măsurile ulterioare se pun la dispoziția publicului.

Comisia implică, într-o măsură adecvată, toate părțile interesate relevante, inclusiv beneficiarii, partenerii sociali, organizațiile societății civile și autoritățile locale, în procesul de evaluare a finanțării acordate de Uniune în temeiul prezentului regulament și poate, după caz, să urmărească efectuarea unor evaluări în comun cu statele membre și cu alți parteneri, în strânsă colaborare cu beneficiarii.

CAPITOLUL VI

Dispoziții finale

Articolul 26
Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 18 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua care urmează datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de o lună de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 27
Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 28
Informare, comunicare și publicitate

1.Comisia poate desfășura activități de comunicare pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii pentru sprijinul financiar avut în vedere în agendele de reformă, inclusiv prin activități de comunicare comune cu beneficiarii. Comisia poate, după caz, să se asigure că sprijinul acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut printr-o declarație de finanțare.

2.Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, inclusiv, atunci când este cazul, afișând emblema Uniunii și o declarație de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut: „finanțat de Uniunea Europeană”, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

3.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind mecanismul, privind acțiunile întreprinse în temeiul mecanismului și privind rezultatele obținute. Resursele financiare alocate mecanismului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 3.

Articolul 29
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președinta    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

Relațiile UE cu restul lumii

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei 

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 20  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivele strategice ale mecanismului vizează accelerarea convergenței socioeconomice a economiilor din Balcanii de Vest cu UE prin sprijinirea unor reforme și investiții specifice.

Mecanismul ar trebui să sprijine reformele și investițiile care promovează integrarea economică a Balcanilor de Vest cu piața unică a UE și consolidează integrarea economică regională, reformele legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere (inclusiv statul de drept, achizițiile publice, combaterea corupției, a fraudei și a criminalității organizate), precum și alinierea în continuare la normele, standardele, politicile și practicile UE în vederea aderării la Uniune.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Mecanismul va sprijini măsuri ce vor viza:

— accelerarea tranziției beneficiarilor către economii durabile și favorabile incluziunii, capabile să reziste presiunilor concurențiale de pe piața unică a Uniunii, precum și către un mediu de investiții stabil;

— stimularea integrării economice regionale, în special prin realizarea de progrese în ceea ce privește instituirea pieței regionale comune;

— stimularea integrării economice a beneficiarilor cu piața unică a Uniunii;

— sprijinirea integrării economice regionale și a unei integrări sporite cu piața unică a UE prin îmbunătățirea conectivității în regiune, în concordanță cu rețelele transeuropene;

— accelerarea tranziției verzi în concordanță cu Agenda verde 2020 pentru Balcanii de Vest și acoperirea tuturor sectoarelor economice, în special energia, tranziția către o economie decarbonizată, neutră din punct de vedere climatic, rezilientă la schimbările climatice și circulară;

— promovarea transformării digitale ca factor favorizant al dezvoltării durabile și al creșterii favorabile incluziunii;

— stimularea inovării, în special pentru IMM-uri, în sprijinul tranziției verzi și al celei digitale;

— stimularea educației, a formării, a recalificării și a perfecționării de calitate, precum și a politicilor de ocupare a forței de muncă;

— consolidarea în continuare a elementelor fundamentale ale procesului de aderare, inclusiv a statului de drept, a democrației, a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin promovarea unui sistem judiciar independent, consolidarea securității, combaterea fraudei, a corupției, a criminalității organizate și a spălării de bani, a finanțării terorismului, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; conformitatea cu dreptul internațional; consolidarea libertății mass-mediei și a libertății academice și crearea unui mediu propice pentru societatea civilă; promovarea dialogului social; promovarea egalității de gen, a nediscriminării și a toleranței, asigurarea și consolidarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;

— sporirea eficacității administrației publice și sprijinirea transparenței, a reformelor structurale și a bunei guvernanțe la toate nivelurile, inclusiv în domeniile gestiunii finanțelor publice, achizițiilor publice și controlului ajutoarelor de stat; sprijinirea inițiativelor și a organismelor implicate în susținerea și asigurarea respectării justiției internaționale în rândul beneficiarilor din Balcanii de Vest.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Se preconizează că sprijinul acordat în cadrul mecanismului le va permite beneficiarilor să pună în aplicare reformele și investițiile necesare pentru ca economiile lor să devină mai competitive, sporind conectivitatea internă și convergența regiunii cu Uniunea.

Punerea în aplicare a mecanismului ar trebui, de asemenea, să consolideze sistemele de control intern și de gestionare a finanțelor publice în cazul beneficiarilor, precum și punerea în aplicare a elementelor fundamentale ale procesului de extindere, în special în ceea ce privește statul de drept și combaterea corupției, a fraudei și a criminalității organizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Indicatorii specifici vor fi definiți în agenda de reformă și în acordurile de împrumut care urmează să fie încheiate cu fiecare beneficiar în conformitate cu articolele 12 și 17.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

În pofida faptului că beneficiarii se află în etape diferite ale procesului de aderare la UE, producția lor economică și competitivitatea lor sunt inferioare celor din UE. Se presupune că reformele și investițiile sprijinite de mecanismul propus vor accelera realizarea unei mai bune convergențe și alinieri la standardele UE, precum și o integrare economică mai strânsă în regiune și cu piața unică a UE.

Condițiile prealabile pentru obținerea finanțării în cadrul mecanismului sunt ca beneficiarii să susțină și să respecte mecanismele democratice efective și statul de drept, precum și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. O altă condiție prealabilă este ca Serbia și Kosovo să se implice în mod constructiv în normalizarea relațiilor lor bilaterale în vederea punerii în aplicare depline a tuturor obligațiilor care le revin în temeiul Acordului privind calea spre normalizarea relațiilor și al anexei privind punerea în aplicare a acestuia, precum și în temeiul tuturor acordurilor de dialog anterioare și să se angajeze în negocieri cu privire la Acordul cuprinzător privind normalizarea relațiilor.

Comisia va verifica, de asemenea, dacă sunt îndeplinite condițiile generale (stabilitatea macrofinanciară, buna gestiune a finanțelor publice, transparența și supravegherea bugetului).

Pentru a obține finanțare, beneficiarii vor trebui să elaboreze agende de reformă, pe baza strategiilor lor de creștere, a programelor de reformă economică, a metodologiei de extindere revizuite și a rapoartelor de extindere, care vor fi adoptate de Comisie printr-o decizie de punere în aplicare. Agendele vor conține un număr limitat de reforme și domenii de investiții, specificându-se condițiile de plată și cuantumurile aferente. Aceste condiții reflectă progresele înregistrate în ceea ce privește reformele socioeconomice specifice, inclusiv în ceea ce privește elementele fundamentale ale procesului de extindere și statul de drept. În urma deciziei de aprobare a agendelor de reformă și a încheierii unor acorduri corespunzătoare, beneficiarii vor fi eligibili pentru a primi prefinanțare.

Fondurile din cadrul mecanismului vor fi deblocate semestrial în urma prezentării de către beneficiari a cererilor care justifică îndeplinirea condițiilor de plată și confirmă legalitatea și regularitatea oricăror tranzacții subiacente, însoțite de un raport privind monitorizarea cazurilor de gestionare defectuoasă a finanțării aferente. Comisia va pune la dispoziție fonduri pe baza evaluării cererilor. Fondurile pot fi deblocate integral, pot face obiectul unei reduceri sau pot fi reținute integral, în funcție de nivelul de îndeplinire a condițiilor de plată, pentru fiecare tip în parte. Fondurile reținute la sursă pot fi redistribuite între ceilalți beneficiari în anii următori.

Investițiile prevăzute în agendele de reformă vor beneficia de sprijin prin intermediul CIBV. Proiectele sau programele conexe vor fi prezentate Consiliului operațional al CIBV pentru formularea unui aviz numai în urma evaluării de către Comisie a îndeplinirii condițiilor de plată relevante și a deblocării ulterioare a fondurilor și vor face obiectul normelor aplicabile cererii relevante aferente CIBV.

Sunt prevăzute patru cicluri anuale în perioada 2024-2027.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a realiza convergența economică accelerată a Balcanilor de Vest cu UE în procesul lor către o potențială aderare la Uniune. Amploarea asistenței necesare este de așa natură încât regiunea continuă să aibă nevoie de un sprijin extern susținut pe care niciun stat membru sau donator unic nu l-ar putea oferi singur. Uniunea se află într-o poziție unică ce îi permite să acorde regiunii asistență externă multianuală în timp util, într-un mod coordonat și previzibil. De asemenea, Uniunea își poate folosi capacitatea de împrumut drept levier pentru a acorda împrumuturi beneficiarilor din regiune în condiții avantajoase, precum și pentru a oferi granturi într-o perspectivă multianuală.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Mecanismul se bazează pe asistența acordată Balcanilor de Vest în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) și o completează, utilizând totodată unul dintre mecanismele sale de succes – Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest. Ambele instrumente sus-menționate au demonstrat că finanțarea UE poate oferi o pârghie importantă atunci când este utilizată împreună cu finanțarea din partea altor donatori în situații care presupun o finanțare mixtă. Totuși, formatul acestui mecanism este diferit prin faptul că se bazează în mare măsură pe împrumuturile preferențiale contractate de Uniune datorită ratingului său de credit excelent. Mecanismul se va întemeia pe învățămintele desprinse din Mecanismul de redresare și reziliență, care a fost instituit în 2020, precum și pe cele desprinse din Mecanismul pentru Ucraina, propus mai recent.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Mecanismul propus vizează dotarea Uniunii cu un instrument juridic care îi va permite să sprijine o mai mare convergență socioeconomică a Balcanilor de Vest în procesul lor de aderare la Uniune. Mecanismul va fi complementar asistenței acordate în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, care se axează pe alinierea beneficiarilor la acquis-ul UE și pe pregătirea pentru asumarea obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru.

Această nouă propunere legislativă privind Mecanismul de reformă și creștere este însoțită de o Propunere de regulament al Consiliului [COM(2023) 337] de modificare a Regulamentului 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (a se vedea secțiunile 1.5.5 și 3.2.4).

Cuantumul total al mecanismului urmează să fie furnizat prin împrumuturi și sprijin nerambursabil. Componenta de împrumut se va ridica la maximum 4 miliarde EUR pentru toți beneficiarii pe parcursul întregii perioade 2024-2027. Împrumuturile vor fi garantate prin fondul comun de provizionare la o rată de provizionare de 9 %. Cuantumul suplimentar al granturilor sub formă de sprijin nerambursabil prevăzut în propunerea de revizuire a CFM este de 2 miliarde EUR, incluzând provizioanele și cheltuielile administrative.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Bugetul Uniunii oferă deja sprijin pentru pregătirea unei eventuale aderări la UE prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), care acoperă Balcanii de Vest și Turcia, și se bazează pe granturi, pe finanțare mixtă și pe garanții bugetare. Această finanțare este alocată integral activităților necesare legate de alinierea și pregătirile aferente extinderii, precum și de punerea în aplicare a Planului economic și de investiții.

Mecanismul propus vizează numai convergența socioeconomică accelerată a Balcanilor de Vest și se bazează pe o abordare diferită, stabilind o legătură puternică între îndeplinirea angajamentelor în materie de reformă și accesul la finanțare. Acesta se întemeiază și pe o schemă de finanțare diferită, în cadrul căreia două treimi din finanțare provin din împrumuturi contractate de Uniune și transferate beneficiarilor.

Pentru a asigura punerea în aplicare transparentă și fără sincope a oricăror investiții identificate în cadrul agendelor de reformă ale beneficiarilor, Comisia intenționează să recurgă la metodologia testată a Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, menținând în același timp condiționalitățile stipulate mai sus.

Având în vedere că acesta este un mecanism de asistență complet diferit, care vizează un set specific de priorități în regiune, și că obiectivele IPA necesită întreaga finanțare prevăzută în buget, utilizarea instrumentului existent (IPA III) nu ar fi practică, iar redistribuirea fondurilor în cadrul acestui instrument nu ar fi fezabilă.

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

   de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   Impactul financiar din 2024 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2024 pentru creditele de plată.

durată nelimitată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 21  

 Gestiune directă asigurată de Comisie

prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului European de Investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Articolul 8 detaliază formele de execuție a mecanismului, și anume gestiunea directă și indirectă în conformitate cu Regulamentul financiar.

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

În agendele de reformă (aprobate de Comisie printr-o decizie de punere în aplicare) vor fi definite etapele cantitative și calitative specifice, astfel încât să se poată monitoriza îndeplinirea condițiilor de plată. Beneficiarul va prezenta o cerere semestrială justificată în mod corespunzător pentru deblocarea sprijinului financiar nerambursabil și a împrumutului, precizând modul în care a fost realizată îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor respective, pe baza indicatorilor identificați în decizia de punere în aplicare.

În plus, agendele de reformă vor stabili indicatori de monitorizare care ar trebui să permită monitorizarea și raportarea progreselor înregistrate de beneficiari cu privire la obiectivele generale și specifice ale mecanismului la scară mai largă.

Comisia va prezenta anual Parlamentului European, Consiliului și comitetului menționat la articolul 27 un raport referitor la execuția fondurilor furnizate în cadrul mecanismului, precum și referitor la progresele înregistrate pentru atingerea obiectivelor.

Comisia va efectua, de asemenea, o evaluare ex post a regulamentului.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Mecanismul va fi executat în cadrul gestiunii directe și indirecte. O parte va consta într-o gestiune directă cu transfer direct de fonduri la bugetul de stat al beneficiarului, în timp ce investițiile specifice vor fi transferate prin intermediul CIBV, și anume prin gestiune indirectă cu instituțiile financiare internaționale.

Strategia de control va fi adaptată la execuția din cadrul fiecărui pilon, prin recurgerea la un dispozitiv de monitorizare, evaluare și audit. Se va acorda o atenție deosebită execuției de către beneficiari a fondurilor puse la dispoziția lor. Deblocarea fondurilor va fi efectuată conform unui calendar semestrial fix, pe baza unor cereri prezentate de către beneficiari și în urma verificării de către Comisie a îndeplinirii condițiilor de plată relevante.

Structura pe mai multe niveluri a mecanismelor de control existente (a se vedea și secțiunea 2.3) oferă un cadru integrat pentru a se asigura că sunt instituite toate măsurile adecvate pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Aceasta va garanta că se ține seama de principiul proporționalității și de condițiile specifice în care va funcționa mecanismul.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Principalul risc identificat în legătură cu finanțarea este legat de neîndeplinirea condițiilor de plată asociate cu plata fondurilor.

Măsurile care vor fi puse în aplicare pentru atenuarea acestui risc sunt următoarele:

— evaluarea de către Comisie a îndeplinirii condițiilor relevante înainte de plata fondurilor, cu posibilitatea ca respectivele fonduri să fie reținute;

— reducerea sau reținerea sprijinului acordat sau recuperarea oricărui cuantum cheltuit pentru atingerea obiectivelor mecanismului, în cazuri de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii care nu au fost corectate de beneficiar sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din acordurile încheiate cu beneficiarii;

— suspendarea finanțării în eventualitatea în care beneficiarul vizat nu îndeplinește condițiile prealabile prevăzute la articolul 5.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

Contribuțiile financiare vor fi acordate beneficiarilor sub forma unei finanțări nelegate de costuri, menționată la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Propunerea conține dispoziții specifice pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii. Mecanismul va fi dotat cu un sistem solid de audit și control, cu o structură pe mai multe niveluri: în cadrul reformelor prevăzute în agendele de reformă, va fi inclusă reforma sistemelor de audit și control ale beneficiarilor; în plus, Comisia poate efectua analize detaliate ale sistemelor cu privire la execuția bugetului național pe baza unei evaluări a riscurilor și a unui dialog cu autoritățile naționale de audit și poate emite recomandări de îmbunătățire a sistemelor. Mai mult, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, OLAF, Curtea de Conturi și Parchetul European (EPPO) dispun de drepturile și de accesul necesare pentru a-și îndeplini rolurile care le revin.

Componenta privind investițiile din cadrul mecanismului va fi pusă în aplicare prin gestiune indirectă cu instituțiile financiare internaționale, pe baza evaluărilor pilonilor și a acordurilor-cadru încheiate cu acestea.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Cadrul financiar multianual – linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

Noile linii bugetare solicitate

Peste plafoanele CFM

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./Nedif.

din partea țărilor AELS

din partea țărilor candidate și a candidaților potențiali

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

Rubrica 6

15.0301 – Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest – Cheltuieli operaționale

CD

DA

p.m.

DA

DA

Rubrica 6

15.0302 – Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest – Provizionarea fondului comun de provizionare

CD

DA

p.m.

DA

DA

Rubrica 6

15.010102 – Cheltuieli de sprijin aferente Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest 

CD

DA

p.m.

DA

DA

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest – finanțare* (milioane EUR)

Tipul de sprijin

2024

2025

2026

2027

Total

Sprijin nerambursabil (granturi)

500

500

500

500

2 000

din care cheltuieli administrative

7,5

7,5

7,5

7,5

30

Împrumuturi

1 000

1 000

1 000

1 000

4 000

TOTAL**

1 500

1 500

1 500

1 500

6 000

* Distribuția anuală și globală a sprijinului nerambursabil și a împrumuturilor este pur orientativă, fiind prezentată doar în scop ilustrativ. Distribuția efectivă va face obiectul procesului anual de luare a deciziilor
** Tabelul presupune că creditele de angajament sunt egale cu creditele de plată. Aceasta are un scop pur ilustrativ. Calibrarea efectivă a celor două va fi evaluată pe baza nevoilor anuale.

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale (milioane EUR)

Anul
2024  22

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

RUBRICA 6
din cadrul financiar multianual

15.0301 – Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest – Cheltuieli operaționale

402,55

402,55

402,55

402,55

1 610,2

15.0302 – Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest – Provizionarea fondului comun de provizionare

90

90

90

90

360

Subtotal de la RUBRICA 6
din cadrul financiar multianual

492,55

492,55

492,55

492,55

1 970,2

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2024  23

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

1,026

1,026

1,026

1,026

4,104

Alte cheltuieli administrative

0,030

0,030

0,030

0,030

0,120

Subtotal de la RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

1,056

1,056

1,056

1,056

4,224

în afara RUBRICII 7 24
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

2,529

2,529

2,529

2,529

10,116

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

4,920

4,920

4,920

4,920

19,680

Subtotal
în afara RUBRICILOR 1-7
din cadrul financiar multianual

7,449

7,449

7,449

7,449

29,796

TOTAL

8,505

8,505

8,505

8,505

34,020

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anul
2024

Anul
2025

Anul 2026

Anul 2027

□Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

6

6

6

6

20 01 02 03 (în delegații)

01 01 01 01 (cercetare indirectă)

01 01 01 11 (cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 25

20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)

15.010102 – Cheltuieli de sprijin aferente Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest

— la sediu

9

9

9

9

(1)

— în delegații

9

9

9

9

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

24

24

24

24

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

ENI solicitați vor lucra la elaborarea de politici, la aspecte juridice, cu un accent deosebit pe aspectele legate de achiziții, gestiunea financiară, gestionarea contractelor, audit, monitorizare, raportare și evaluare.

Personal extern

ENI solicitați vor lucra la elaborarea de politici, la aspecte juridice, cu un accent deosebit pe aspectele legate de achiziții, gestiunea financiară, gestionarea contractelor, audit, monitorizare, raportare și evaluare.

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

     poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. Vă rugăm să furnizați un tabel Excel în cazul unei reprogramări de proporții.

   necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, sumele aferente și instrumentele propuse a fi utilizate.

   necesită revizuirea CFM.

Această nouă propunere legislativă privind Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest este însoțită de Propunerea de regulament al Consiliului [COM(2023) 337] de modificare a Regulamentului 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Modificarea regulamentului respectiv este necesară pentru a majora rubrica 6 pentru perioada 2024-2027 cu scopul de a oferi finanțare acestui mecanism sub formă de sprijin nerambursabil și provizionare pentru sprijinul sub formă de împrumuturi.

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli        

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 26

Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul ………….

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

(1)    COM(2023) 337 final.
(2)    Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului.
(3)    COM(2021) 118 final.
(4)    „Punerea în aplicare a setului de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G”, C(2023) 4049 final.
(5)    Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) (JO L 330, 20.9.2021, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1529/oj ).
(6)    COM(2022) 57 final.
(7)    COM(2020) 641 final.
(8)    SWD(2020)223 final, 6.10.2020.
(9)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, JO L 198, 22.6.2020, p. 13.
(10)    Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/20 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1046/oj ).
(11)    Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2021/947/oj ).
(12)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj ).
(13)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(14)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11  septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2013/883/oj ).
(15)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/1995/2988/oj ).
(16)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/1996/2185/oj ).
(17)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1939/oj ).
(18) *    Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului.
(19)    Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), JO L 330, 20.9.2021.
(20)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(21)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13119-Legislation-for-plants-produced-by-certain-new-genomic-techniques/public-consultation_ro
(22)    Anul 2024 este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.
(23)    Anul 2024 este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.
(24)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(25)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.
(26)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

Bruxelles, 8.11.2023

COM(2023) 692 final

ANEXĂ

la

Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest


ANEXĂ

Metodologia de alocare a resurselor globale pentru fiecare beneficiar

Alocarea aferentă fiecărui beneficiar se calculează în conformitate cu următoarele etape, pe baza datelor din anul de referință:

etapa 1: stabilirea unei chei de repartizare întemeiate pe populație, pe baza raportului dintre populația beneficiarului și suma totală a populațiilor din regiunea Balcanilor de Vest;

etapa 2: stabilirea unei chei de repartizare întemeiate pe PIB, pe baza raportului dintre PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru regiunea Balcanilor de Vest și PIB-ul pe cap de locuitor al beneficiarului vizat, această cheie împărțindu-se la suma celor șase rapoarte;

etapa 3: combinația dintre ponderile procentuale ale fiecărei țări pentru populația din cadrul etapei 1 și pentru PIB-ul pe cap de locuitor din cadrul etapei 2, cu un factor de ponderare de 60 % pentru populație și de 40 % pentru PIB-ul pe cap de locuitor.