COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 16.10.2023
COM(2023) 586 final
2023/0357(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii Europene în cadrul Convenției privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane („Convenția de la Barcelona”) în ceea ce privește adoptarea Planului regional privind gestionarea agriculturii, a Planului regional de gestionare a acvaculturii, a Planului regional de gestionare a apelor pluviale urbane, în cadrul articolului 15 din Protocolul pentru protecția Mării Mediterane împotriva poluării din surse și activități terestre și în ceea ce privește adoptarea modificărilor la anexele II și III la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică
EXPUNERE DE MOTIVE
1.Obiectul propunerii
Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie luată în numele Uniunii în cadrul celei de a 23-a reuniuni a părților contractante la Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane („Convenția de la Barcelona”) și la protocoalele la aceasta în legătură cu adoptarea preconizată a trei noi planuri regionale (Planul regional de gestionare a agriculturii, Planul regional de gestionare a acvaculturii și Planul regional de gestionare a apelor pluviale urbane) în cadrul articolului 15 din Protocolul privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării din surse și activități terestre, precum și în legătură cu adoptarea modificărilor la anexele II și III la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică.
2.Contextul propunerii
2.1.Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane și protocoalele la aceasta
Convenția de la Barcelona și cele șapte protocoale la aceasta, adoptate în cadrul Planului de acțiune pentru Mediterana, constituie principalul acord multilateral de mediu obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Marea Mediterană și au drept obiectiv protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane. Convenția de la Barcelona a intrat în vigoare în 1978 și a fost modificată în 1995. Modificările aduse Convenției de la Barcelona au intrat în vigoare în 2004.
Protocolul privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării din surse și activități terestre [„Protocolul LBS” (Land-Based Sources – LBS)] vizează prevenirea, reducerea și eliminarea completă, acolo unde este posibil, a poluării Mării Mediterane prin deversarea de deșeuri sau de alte materii.
Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică (denumit în continuare „Protocolul privind APS și biodiversitatea”) urmărește să garanteze protecția diversității biologice în Marea Mediterană prin crearea și gestionarea unor arii de protecție specială și prin protejarea și conservarea speciilor.
Uniunea Europeană este parte la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta, inclusiv la Protocolul LBS și la Protocolul privind APS și biodiversitatea. Italia, Grecia, Spania, Franța, Slovenia, Malta, Cipru și Croația sunt, de asemenea, părți la convenție și la protocoalele la aceasta, împreună cu treisprezece țări mediteraneene care nu sunt membre ale UE.
2.2.Reuniunea părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta
La reuniunea părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta („reuniunea părților contractante”) participă miniștri și înalți funcționari care reprezintă părțile contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta. Părțile contractante se vor întâlni în perioada 4-8 decembrie 2023 la Portoroz, în Slovenia.
Reuniunea părților contractante, care are loc o dată la doi ani, este cel mai înalt organism decizional al convenției. Părțile contractante decid cu privire la politicile, strategiile, bugetul și programul de lucru relevante și sunt reprezentate în cadrul acestor reuniuni bianuale de ministerele lor competente.
În conformitate cu articolul 25 din Convenția de la Barcelona, Uniunea Europeană își exercită dreptul de vot cu un număr de voturi egal cu numărul statelor sale membre care sunt părți contractante la această convenție și la unul sau mai multe protocoale la convenție. UE nu își exercită dreptul de vot dacă statele sale membre și-l exercită pe al lor și viceversa.
În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Protocolul LBS, deciziile privind adoptarea planurilor de acțiune, a programelor și a măsurilor se iau cu o majoritate de două treimi din părțile contractante care sunt prezente și votează.
În conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din Convenția de la Barcelona, modificările anexelor la convenție sau la orice protocol se adoptă de către reuniunea părților contractante cu o majoritate de trei pătrimi a voturilor părților contractante la instrument.
2.3.Actele avute în vedere pentru cea de a 23-a reuniune a părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta
În cadrul celei de a 23-a reuniuni ministeriale, care va avea loc în perioada 4-8 decembrie 2023, părțile contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta urmează să adopte următoarele acte („actele avute în vedere”):
–propunerile de adoptare a trei planuri regionale în cadrul articolului 15 din Protocolul LBS: (1) Planul regional de gestionare a agriculturii, (2) Planul regional de gestionare a acvaculturii și (3) Planul regional de gestionare a apelor pluviale urbane;
–o propunere de modificare a anexelor II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea.
Scopul planurilor regionale avute în vedere este de a reduce și de a preveni poluarea Mării Mediterane cauzată de gestionarea nesustenabilă a agriculturii, a acvaculturii și, respectiv, a apelor pluviale. Protocolul LBS prevede adoptarea de către Convenție a unor planuri de acțiune regionale pentru eliminarea poluării din surse și activități terestre. Odată ce planurile sunt adoptate, măsurile și calendarele acestora devin obligatorii din punct de vedere juridic, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Protocolul LBS.
Scopul modificării anexelor II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea este includerea a nouă specii cartilaginoase: șase specii în anexa II (lista speciilor pe cale de dispariție sau amenințate) și trei specii în anexa III (lista speciilor a căror exploatare este reglementată). Modificările anexelor la protocol intră în vigoare pentru toate părțile contractante la Protocolul privind APS și biodiversitatea la expirarea unei perioade stabilite de părțile contractante cu ocazia adoptării modificării, în conformitate cu articolul 23 din Convenția de la Barcelona și cu articolul 14 alineatul (1) din Protocolul privind APS și biodiversitatea.
3.Poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii
(1)În ceea ce privește Planul de acțiune regional pentru gestionarea agriculturii:
În concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în special ODD 2, ODD 6 și ODD 14, cu Convenția ONU pentru combaterea deșertificării și cu Convenția de la Stockholm privind protecția împotriva poluanților organici persistenți, planul regional avut în vedere necesită instituirea unui cadru de reglementare (până în 2028), punerea în aplicare a unor măsuri (până în 2030) pentru reducerea factorilor de producție în ceea ce privește poluanții și alte deșeuri, care să contribuie și la agricultura durabilă.
Planul regional avut în vedere este în deplină concordanță cu ambiția Uniunii în temeiul Pactului verde, în special cu Strategia „De la fermă la consumator” și cu Strategia privind biodiversitatea, care vizează reducerea poluării și încurajarea agriculturii cu consum redus de factori de producție. Poziția propusă corespunde, de asemenea, politicilor mai ample ale UE privind protecția calității corpurilor de apă din UE, a mediului marin și a zonei de coastă împotriva poluării terestre, precum și în ceea ce privește utilizarea durabilă a pesticidelor și reducerea pierderilor de nutrienți.
Prin urmare, se propune ca Uniunea să sprijine adoptarea Planului regional de gestionare a agriculturii avut în vedere.
(2)În ceea ce privește Planul de acțiune regional pentru gestionarea acvaculturii:
În concordanță cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU, precum și cu orientările și inițiativele globale și regionale legate de dezvoltarea durabilă a acvaculturii, planul regional avut în vedere necesită instituirea unui cadru de reglementare (până în 2027) care să stabilească condițiile operaționale pentru instalațiile de acvacultură și să prevadă punerea în aplicare a unor măsuri de reducere la minimum a poluării cauzate de activitățile de acvacultură (până în 2028/2030), de promovare a acvaculturii sustenabile din punctul de vedere al mediului (până în 2027) și de reglementare a generării de deșeuri din plastic provenite din acvacultură (până în 2028).
Întrucât planul regional avut în vedere este în deplină concordanță cu ambiția Uniunii în temeiul Pactului verde și al strategiilor și orientărilor conexe, în special cu Orientările strategice ale Comisiei pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030 în vederea îmbunătățirii performanței de mediu a acvaculturii și a reducerii poluării cu materiale plastice, precum și cu politica de mediu privind asigurarea unei bune calități a apelor costiere și marine ale UE, se propune ca Uniunea să sprijine adoptarea actului avut în vedere.
Prin urmare, se propune ca Uniunea să sprijine adoptarea Planului regional de gestionare a acvaculturii avut în vedere.
(3)În ceea ce privește Planul de acțiune regional de gestionare a apelor pluviale urbane:
În concordanță cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU, planul regional avut în vedere impune instituirea unui cadru de reglementare (până în 2028) pentru a reduce volumul apelor pluviale de șiroire și debitele de vârf și pentru a aborda aspectele conexe ale poluării cauzate de gestionarea apelor pluviale urbane. Planul prevede, de asemenea, punerea în aplicare a planurilor de gestionare a apelor pluviale (până în 2030) pe baza selectării măsurilor de control aplicabile, precum și punerea în aplicare a întreținerii sezoniere a sistemelor de colectare a apelor pluviale (până în 2028) pentru a se asigura funcționarea eficientă a acestora.
Planul regional propus este în deplină concordanță cu politicile Uniunii privind protecția calității corpurilor de apă din UE și a mediului costier și marin împotriva poluării cauzate de surse terestre de poluare, precum și privind gestionarea corespunzătoare a apelor uzate urbane.
Prin urmare, se propune ca Uniunea să sprijine adoptarea Planului regional de gestionare a apelor pluviale urbane avut în vedere.
(4)În ceea ce privește modificările aduse anexelor II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea:
În conformitate cu evaluările Listei roșii a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Speciilor (IUCS), speciile cartilaginoase propuse pentru a fi incluse în anexa II („specii pe cale de dispariție sau amenințate”) și, respectiv, III (specii a căror exploatare este reglementată) sunt fie amenințate (critic), fie vulnerabile sau aproape amenințate. Ca atare, propunerea de includere a speciilor și justificările subiacente sunt în conformitate cu Decizia IG.17/14 privind criteriile comune pentru propunerea de modificări ale anexelor II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea.
Modificările propuse sunt în deplină concordanță cu ambițiile Uniunii din cadrul Strategiei UE privind biodiversitatea, precum și cu angajamentele sale internaționale de protejare și refacere a biodiversității în cadrul Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD). Modificările sunt, de asemenea, în concordanță cu abordarea Uniunii adoptată în cadrul politicii UE în domeniul pescuitului în ceea ce privește protecția resurselor piscicole și a ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, care se bazează pe recomandările organismelor regionale.
Prin urmare, se propune ca Uniunea să sprijine modificarea anexelor II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea.
Este necesară o poziție a Uniunii pentru adoptarea actelor avute în vedere, date fiind efectele obligatorii din punct de vedere juridic ale acestor acte.
4.Temei juridic
4.1.Temeiul juridic procedural
4.1.1.Principii
Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire a „pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului”.
Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Sunt, de asemenea, incluse instrumentele care nu au un caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii”.
4.1.2.Aplicarea la cazul în discuție
Reuniunea părților contractante este un organism instituit printr-un acord, respectiv Convenția de la Barcelona.
Actele pe care reuniunea părților contractante este chemată să le adopte sunt acte cu efecte juridice. Actele avute în vedere vor avea caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Protocolul LBS în ceea ce privește planurile regionale avute în vedere și în conformitate cu articolul 29 din Convenția de la Barcelona în ceea ce privește modificările avute în vedere ale anexelor la Protocolul privind APS și biodiversitatea.
Actele avute în vedere nu completează și nici nu modifică cadrul instituțional al acordului.
Prin urmare, temeiul juridic procedural al propunerii de decizie este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
4.2.Temeiul juridic material
4.2.1.Principii
Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care o poziție este luată în numele Uniunii. În cazul în care actul avut în vedere urmărește două obiective sau include două elemente, iar unul dintre aceste obiective sau elemente poate fi identificat ca fiind obiectivul sau elementul principal, iar celălalt obiectiv sau element are mai degrabă un caracter accesoriu, decizia adoptată în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE trebuie să se întemeieze pe un singur temei juridic material, respectiv cel impus de obiectivul sau de elementul principal sau predominant.
4.2.2.Aplicarea la cazul în discuție
Obiectivul principal și conținutul actelor avute în vedere vizează protecția mediului.
Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse este articolul 192 alineatul (1) din TFUE.
4.3.Concluzie
Temeiul juridic al deciziei propuse ar trebui să fie articolul 192 alineatul (1) din TFUE, coroborat cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
2023/0357 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii Europene în cadrul Convenției privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane („Convenția de la Barcelona”) în ceea ce privește adoptarea Planului regional privind gestionarea agriculturii, a Planului regional de gestionare a acvaculturii, a Planului regional de gestionare a apelor pluviale urbane, în cadrul articolului 15 din Protocolul pentru protecția Mării Mediterane împotriva poluării din surse și activități terestre și în ceea ce privește adoptarea modificărilor la anexele II și III la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Uniunea este parte contractantă la Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane (denumită în continuare „Convenția de la Barcelona”).
(2)Protocolul privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării din surse și activități terestre („Protocolul LBS”) a fost încheiat de Uniune prin Decizia 1999/801/CE a Consiliului și a intrat în vigoare la 11 mai 2008.
(3)Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană („Protocolul privind APS și biodiversitatea”) a fost încheiat de Uniune prin Decizia 1999/800/CE a Consiliului și a intrat în vigoare la 12 decembrie 1999.
(4)În temeiul articolului 15 din Protocolul LBS, reuniunea părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta poate adopta planuri de acțiune regionale care conțin măsuri și calendare pentru punerea în aplicare a acestora.
(5)În temeiul articolului 18 din Convenția de la Barcelona, reuniunea părților contractante poate adopta modificări ale protocoalelor la această convenție. În temeiul articolului 23 din Convenția de la Barcelona și al protocoalelor la aceasta, coroborat cu articolul 14 alineatul (1) din Protocolul privind APS și biodiversitatea, o modificare a anexelor la protocol intră în vigoare pentru toate părțile contractante la Protocolul privind APS și biodiversitatea la expirarea unei perioade stabilite de părțile contractante la adoptarea modificării, cu excepția celor care au notificat în scris depozitarului faptul că nu sunt în măsură să aprobe modificarea.
(6)În cadrul celei de a 23-a sesiuni/reuniuni, care va avea loc în perioada 4-8 decembrie 2023, reuniunea părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta urmează să adopte trei noi planuri regionale în temeiul Protocolului LBS (un plan regional de gestionare a agriculturii, un plan regional de gestionare a acvaculturii și un plan regional de gestionare a apelor pluviale urbane) și o propunere de modificare a anexelor II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea pentru a include nouă specii cartilaginoase, între care cinci specii în anexa II (lista speciilor pe cale de dispariție sau amenințate) și patru specii în anexa III (lista speciilor a căror exploatare este reglementată).
(7)Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii în cadrul reuniunii părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta cu privire la adoptarea acestor propuneri, întrucât planurile regionale vor fi obligatorii pentru Uniune în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Protocolul LBS, iar modificările anexelor II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea vor fi obligatorii pentru Uniune în conformitate cu articolul 29 din Convenția de la Barcelona.
(8)Având în vedere că planurile regionale avute în vedere sunt în concordanță cu intențiile și politicile ambițioase ale Uniunii de a reduce poluarea cauzată de agricultură, de acvacultură și de apele pluviale urbane și de a îmbunătăți protecția mediului marin și a zonei de coastă, se propune ca Uniunea să sprijine adoptarea planurilor regionale menționate.
(9)Întrucât modificările avute în vedere la anexele II și III la Protocolul privind APS și biodiversitatea sunt în concordanță cu ambiția Uniunii în temeiul Pactului verde, în special cu Strategia UE privind biodiversitatea, precum și cu dreptul Uniunii privind protecția resurselor piscicole și a ecosistemelor marine, se propune ca Uniunea să sprijine adoptarea modificărilor propuse,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Poziția care urmează să fie luată, în numele Uniunii, în cadrul celei de a 23-a sesiuni/reuniuni a părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta este de a sprijini, în cadrul articolului 15 din Protocolul LBS, următoarele decizii:
(a)adoptarea Planului regional de gestionare a agriculturii;
(b)adoptarea Planului regional de gestionare a acvaculturii;
(c)adoptarea Planului regional de gestionare a apelor pluviale urbane.
Articolul 2
Poziția care urmează să fie luată, în numele Uniunii, în cadrul celei de a 23-a sesiuni/reuniuni a părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta este de a sprijini:
(a)includerea următoarelor specii cartilaginoase în anexa II la Protocolul privind APS și biodiversitatea:
–Aetomylaeus bovinus (Geoffroy St. Hilaire, 1817);
–Alopias superciliosus (Lowe, 1841);
–Bathytoshia lata (Garman, 1880);
–Dasyatis pastinaca (Linnaeus, 1758);
–Rhinoptera marginata (Geoffroy St. Hilaire, 1817), precum și
(b)includerea următoarelor specii cartilaginoase în anexa III la Protocolul privind APS și biodiversitatea:
–Dasyatis marmorata (Steindachner, 1892);
–Hexanchus griseus (Bonnaterre, 1788);
–Pteroplatytrygon violacea (Bonaparte, 1832);
–Myliobatis aquila (Linnaeus, 1758).
Articolul 3
Modificări minore ale acestor poziții pot fi convenite prin coordonare la fața locului și înainte de luarea unei decizii în cadrul celei de a 23-a reuniuni a părților contractante la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează Comisiei.
Adoptată la Bruxelles,