COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.9.2023

COM(2023) 574 final

2023/0347(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 12275/22 INIT; ST 12275/22 INIT ADD 1) din 4 octombrie 2022 privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos

{SWD(2023) 324 final}

2023/0347 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 12275/22 INIT; ST 12275/22 INIT ADD 1) din 4 octombrie 2022 privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În urma transmiterii de către Țările de Jos, la 8 iulie 2022, a planului național de redresare și reziliență („PRR”), Comisia a propus Consiliului o evaluare pozitivă. Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă prin Decizia sa de punere în aplicare din 4 octombrie 2022 2 .

(2)În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, contribuția financiară maximă pentru sprijinul financiar nerambursabil destinat fiecărui stat membru ar trebui actualizată până la 30 iunie 2022 în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul respectiv. La 30 iunie 2022, Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului rezultatele acestei actualizări. 

(3)La 6 iulie 2023, Țările de Jos au prezentat Comisiei un plan național de redresare și reziliență modificat, care include un capitol privind REPowerEU, în conformitate cu articolul 21c din Regulamentul (UE) 2021/241.

(4)Planul de redresare și reziliență modificat cuprinde și o cerere motivată, adresată Comisiei, de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, considerându-se că, în parte, planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat din cauza unor circumstanțe obiective. Modificările aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Țările de Jos privesc zece măsuri.

(5)La 14 iulie 2023, Consiliul a adresat recomandări Țărilor de Jos în contextul semestrului european. În special, Consiliul a recomandat Țărilor de Jos să își reducă dependența de combustibilii fosili, să accelereze utilizarea energiei din surse regenerabile și să sporească și să accelereze măsurile de eficiență energetică pentru a reduce consumul de energie. În plus, Consiliul a recomandat sprijinirea tranziției către o agricultură durabilă. Consiliul a recomandat, de asemenea, eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei și asigurarea unei politici fiscal-bugetare prudente, menținând în același timp investițiile publice finanțate la nivel național. Mai mult decât atât, Consiliul a recomandat reducerea stimulentelor fiscale în favoarea îndatorării gospodăriilor și reducerea denaturărilor de pe piața locuințelor. În ceea ce privește piața forței de muncă, Consiliul a recomandat reducerea stimulentelor pentru utilizarea contractelor flexibile sau temporare și abordarea deficitului structural de forță de muncă și de competențe. Totodată, Consiliul a recomandat să continue implementarea constantă a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos.

(6)Planul de redresare și reziliență modificat a fost transmis în urma unui proces de consultare desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, cu implicarea autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, cum ar fi cetățeni, companii și societăți din domeniul energiei. Rezumatul consultărilor a fost transmis împreună cu planul național de redresare și reziliență modificat. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență modificat, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

Modificări aduse în temeiul articolului 21 din Regulamentul 2021/241

(7)Modificările care au fost aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Țările de Jos din cauza unor circumstanțe obiective privesc zece măsuri.

(8)Țările de Jos au explicat că trei măsuri nu mai pot fi realizate în totalitate, deoarece au fost puse la punct alternative mai bune pentru atingerea obiectivelor acestora. Este vorba, respectiv, de jalonul 1 al măsurii C1.1 R1 (Reforma impozitării energiei) și de descrierea măsurii respective în cadrul componentei 1 (Promovarea tranziției verzi), de ținta 83 a măsurii C3.2 I2 (Subvenție pentru investiții în energie durabilă și în economisirea energiei) și de descrierea măsurii menționate în cadrul componentei 3 (Îmbunătățirea pieței locuințelor și eficientizarea energetică a sectorului imobiliar) și de țintele 108 și 109 ale măsurii C5.1 I1 (Capacitatea temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză) din cadrul componentei 5 (Consolidarea asistenței medicale publice și a pregătirii pentru pandemii) și de descrierea măsurii menționate. Prin prisma acestor considerente, Țările de Jos au solicitat modificarea jalonului 1 și a țintei 83, eliminarea țintelor 108 și 109 și adăugarea jalonului 108a și a țintei 109a, precum și efectuarea modificărilor menționate anterior; prin urmare, decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(9)Țările de Jos au explicat că o măsură nu mai poate fi realizată în totalitate deoarece progresul tehnologic înregistrat de la prezentarea planului de redresare și reziliență inițial necesită modificări ale unității de măsură utilizate pentru una dintre țintele acestei măsuri, în cazul în care schimbarea unității de măsură nu afectează nivelul de ambiție al măsurii. Țările de Jos au explicat că, de la prezentarea planului, capacitatea containerelor modulare pentru stocarea de energie s-a îmbunătățit și, pentru a atinge aceeași capacitate, sunt necesare mai puține containere decât se presupunea anterior. Aceasta se referă la ținta 24 a măsurii C1.1 I3 [Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul „Servicii cu emisii zero” (ZES)] și la descrierea măsurii respective în cadrul componentei 1 (Promovarea tranziției verzi). Prin prisma acestor considerente, Țările de Jos au solicitat diminuarea țintei menționate anterior și efectuarea modificării indicate; prin urmare, decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(10)Țările de Jos au explicat, de asemenea, că o măsură nu mai poate fi realizată în totalitate din cauza creșterii, peste nivelul preconizat la momentul prezentării planului de redresare și reziliență inițial, a prețurilor la energie electrică și a prețurilor aferente transformării navelor în nave cu propulsie cu emisii zero. Aceasta se referă la ținta 26 a măsurii C1.1 I3 [Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul „Servicii cu emisii zero” (ZES)] și la descrierea măsurii respective în cadrul componentei 1 (Promovarea tranziției verzi). Țările de Jos au explicat că, din cauza creșterilor de preț mai mari decât cele preconizate pentru transformarea navelor în nave cu propulsie cu emisii zero, pot fi transformate mai puține nave, ceea ce face necesară reducerea țintei. Țările de Jos au explicat, de asemenea, că prețurile la energie electrică mai mari decât se preconizase au condus la o modificare a structurii cererii de subvenție, ceea ce înseamnă că navele transformate au formate și dimensiuni diferite de cele care au fost estimate. Este necesară, așadar, schimbarea unității de măsură. Prin prisma acestor considerente, Țările de Jos au solicitat diminuarea țintei menționate anterior și efectuarea modificării indicate; prin urmare, decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(11)Țările de Jos au explicat, de asemenea, că două măsuri nu mai pot fi realizate în totalitate în termenul de punere în aplicare prezentat din cauza creșterii prețurilor. Este vorba de țintele 55-57 ale măsurii C2.2 I3 (Stații inteligente rutiere) și de descrierea măsurii respective în cadrul componentei 2 (Accelerarea transformării digitale), precum și de țintele 76-79 ale măsurii C3.1 I1 (Lansarea de noi proiecte de construcții) din cadrul componentei 3 (Îmbunătățirea pieței locuințelor și creșterea eficientizarea energetică a sectorului imobiliar). Această din urmă măsură este totodată afectată de creșterea ratelor dobânzii și de prelungirea proceselor de autorizare a proiectelor de construcții din cauza restricțiilor care vizează limitarea emisiilor excesive de azot. Țările de Jos au clarificat faptul că nivelul general de ambiție al celor două măsuri rămâne neschimbat, dar că țintele stabilite pentru primii ani ai punerii lor în aplicare trebuie reduse, ceea ce ar trebui compensat prin creșterea țintelor din ultimii ani de punere în aplicare. Prin prisma acestor considerente, Țările de Jos au solicitat eliminarea țintei 76, prelungirea termenului de punere în aplicare a țintelor 56 și 57, diminuarea țintelor 55, 56, 77 și 78 și majorarea țintelor 57 și 79, precum și efectuarea modificărilor menționate anterior; prin urmare, decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(12)Țările de Jos au explicat că o măsură nu mai poate fi realizată în totalitate în intervalul de timp al Mecanismului de redresare și reziliență din cauza unei perioade de vârf neprevăzute a volumului de muncă pentru organismele responsabile cu oferirea de asistență fondurilor de pensii în ceea ce privește punerea în aplicare a reformei, în timp ce deficitele substanțiale de forță de muncă din Țările de Jos îngreunează creșterea capacității administrative. Este vorba despre măsura C4.1 R3 (Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii) din cadrul componentei 4 (Consolidarea pieței forței de muncă, a pensiilor și a educației orientate spre viitor). Prin prisma acestor considerente, Țările de Jos au solicitat modificarea descrierii măsurii și adăugarea unei ținte suplimentare; prin urmare, decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(13)În plus, Țările de Jos au explicat că două măsuri nu mai pot fi realizate în totalitate din cauza faptului că lipsa cererii cauzate de deficitele de forță de muncă a avut un impact neprevăzut asupra cererii de cursuri de formare în anumite sectoare și având în vedere îmbunătățirea situației de pe piața forței de muncă, ce a condus la o utilizare mai scăzută decât se preconizase a serviciilor oferite de agențiile de ocupare a forței de muncă din cadrul echipelor regionale de mobilitate. Aceasta se referă la ținta 95 a măsurii C4.1 I1 (Țările de Jos continuă să învețe) din cadrul componentei 4 (Consolidarea pieței forței de muncă, a pensiilor și a educației orientate spre viitor) și, respectiv, la jaloanele 97, 98, 99 și la ținta 100 a investiției C4.1 I2 (Echipe de mobilitate regională) din cadrul componentei 4 (Consolidarea pieței forței de muncă, a pensiilor și a educației orientate spre viitor). Prin prisma acestor considerente, Țările de Jos au solicitat modificarea țintei 95, eliminarea măsurii C4.1 I2, precum și a jaloanelor 97, 98, 99 și a țintei 100 a măsurii respective și utilizarea resurselor rămase eliberate prin această eliminare pentru a adăuga o nouă măsură care să permită perfecționarea și recalificarea persoanelor care primesc prestații de șomaj temporare și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă, precum și adăugarea jalonului 97a și a țintei 98a a măsurii respective. În cadrul noii măsuri, urmează să se acorde finanțare Agenției neerlandeze de asigurări pentru angajați (UWV). Prin prisma acestor considerente, Țările de Jos au solicitat efectuarea modificărilor menționate anterior; prin urmare, decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(14)Comisia consideră că motivele prezentate de Țările de Jos justifică modificarea prevăzută la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

Corectarea erorilor materiale

(15)În textul deciziei de punere în aplicare a Consiliului au fost identificate patru erori materiale, care afectează patru ținte, un jalon și patru măsuri. Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată pentru a corecta acele erori materiale care nu reflectă conținutul planului de redresare și reziliență prezentat Comisiei la 8 iulie 2022, astfel cum a fost convenit între Comisie și Țările de Jos. Aceste erori materiale se referă la ținta 34 a măsurii C1.2 I2-1 (Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci) din cadrul componentei 1 (Promovarea tranziției verzi), la ținta 75 a măsurii C3.1 R5-2 (Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție a locuințelor) din cadrul componentei 3 (Îmbunătățirea pieței locuințelor și eficientizarea energetică a sectorului imobiliar), la ținta 93 a măsurii C4.1 I1 (Țările de Jos continuă să învețe) și la descrierea măsurii respective în cadrul componentei 4 (Consolidarea pieței muncii, a pensiilor și a educației orientate spre viitor) și la ținta 123 și jalonul 124 al măsurii C6.2 R6 (Politica privind combaterea spălării banilor) din cadrul componentei 6 (Combaterea planificării fiscale agresive și a spălării banilor) din secțiunea 2. Aceste corecturi nu afectează punerea în aplicare a măsurilor în cauză.

Capitolul privind REPowerEU în temeiul articolului 21c din Regulamentul 2021/241

(16)Capitolul privind REPowerEU include o nouă reformă. Reforma 8.2 urmărește să combată congestionarea rețelei și să accelereze utilizarea energiei din surse regenerabile în Țările de Jos. Reforma include modificări ale codului rețelei de energie electrică; acestea ar trebui să permită o utilizare mai flexibilă a rețelei când este congestionată. În plus, reforma a introdus un nou cadru prioritar pentru investițiile în rețeaua de energie electrică, precum și finalizarea planurilor regionale de investiții pentru extinderea rețelei, pe care operatorii de rețea trebuie să le respecte. Pachetul ar trebui, de asemenea, să accelereze procedurile de autorizare a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile.

(17)Capitolul privind REPowerEU include și măsuri extinse care afectează o măsură din cadrul componentei 3 „Îmbunătățirea pieței locuințelor și eficientizarea energetică a sectorului imobiliar”. Măsura extinsă aduce o îmbunătățire substanțială nivelului de ambiție al măsurii deja incluse în planul național de redresare și reziliență. Investiția 8.1 subvenționează îmbunătățirile în materie de eficiență energetică în mediul construit și extinde măsura C3.2 I2 „Subvenție pentru investiții în energie durabilă și în economisirea energiei” din cadrul componentei 3 „Îmbunătățirea pieței locuințelor și eficientizarea energetică a sectorului imobiliar”. Intervențiile eligibile ar trebui să fie: instalarea de pompe de căldură, cazane solare, conexiuni termice, izolație, pompe de căldură electrice și, începând cu 2023, instalații electrice de gătit. Intervențiile ar trebui să aibă ca obiectiv realizarea, în medie, a unei reduceri cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară. Măsura extinsă mărește de peste două ori nivelul de ambiție al măsurii deja incluse în planul național de redresare și reziliență.

(18)Comisia a evaluat planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul privind REPowerEU, în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul 2021/241.

Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni

(19)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.1 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul privind REPowerEU, reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, contribuind astfel într-o manieră adecvată la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din regulamentul respectiv, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.

(20)Comisia consideră că modificarea planului și includerea unui capitol privind REPowerEU au impact numai asupra evaluării contribuției planului la primul pilon referitor la tranziția verde. În ceea ce privește ceilalți piloni, natura și amploarea modificărilor propuse a fi aduse planului de redresare și reziliență nu au un impact asupra evaluării anterioare a planului, reprezentând în mare măsură un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, și nici asupra contribuției adecvate a acestuia la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(21)În ceea ce privește primul pilon, planul de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos include măsuri suplimentare pentru a aborda provocările verzi, și anume în cadrul componentei 8 (REPowerEU). Măsurile din capitolul privind REPowerEU contribuie la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului de neutralitate climatică a UE până în 2050, întrucât urmăresc să contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al Țărilor de Jos, precum și la creșterea eficienței energetice.

Abordarea tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări

(22)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul privind REPowerEU, va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările specifice relevante adresate Țărilor de Jos sau a unei părți semnificative a acestora (nota A), inclusiv în ceea ce privește aspectele lor fiscal-bugetare, și în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.

(23)În special, planul de redresare și reziliență modificat ține seama de recomandările specifice fiecărei țări care au fost adoptate oficial de Consiliu înainte de transmiterea acestuia. PRR modificat continuă să abordeze recomandările specifice fiecărei țări din 2022. Recomandările specifice fiecărei țări privind energia, care au fost prezentate în 2023, au fost, de asemenea, luate în considerare la elaborarea modificărilor; în special, sunt avute în vedere recomandările de reducere a dependenței de combustibilii fosili, de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile și de reducere a consumului de energie în mediul construit.

(24)Planul de redresare și reziliență modificat include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora, evidențiate în recomandările specifice adresate Țărilor de Jos de către Consiliu în contextul semestrului european. În special, se preconizează că pachetul de reformă a pieței energiei inclus în capitolul privind REPowerEU va aborda recomandarea de a reduce dependența de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile. Acest pachet de reforme este menit să accelereze utilizarea energiei din surse regenerabile prin proceduri de autorizare mai rapide și prin îmbunătățirea capacității rețelei de energie electrică. În plus, scopul său este de a aborda congestionarea rețelei pe termen scurt. Planul de redresare și reziliență modificat a sporit, de asemenea, în mod semnificativ nivelul de ambiție în ceea ce privește realizarea de economii de energie în sectorul imobiliar, mărind de peste două ori intervențiile în materie de eficiență energetică prevăzute în planul inițial. Prin abordarea provocărilor menționate mai sus și, astfel, prin eliminarea obstacolelor din calea investițiilor în domeniul energiei din surse regenerabile și prin stimularea investițiilor în eficiența energetică, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui și la corectarea dezechilibrelor cu care se confruntă Țările de Jos, astfel cum acestea au fost identificate în recomandările formulate în 2022 în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, în special în ceea ce privește dezechilibrele legate de excedentul mare de cont curent.

(25)Modificarea planului de redresare și reziliență, prin intermediul bugetului pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor cu o poziție slabă pe piața forței de muncă, abordează recomandarea specifică din 2022, respectiv 3.5, referitoare la consolidarea oportunităților de perfecționare și recalificare, în special pentru persoanele aflate la periferia pieței forței de muncă. În plus, se preconizează că modificarea, prin intermediul noului element privind educația profesională și „formarea la locul de muncă” în sectorul sănătății, va contribui la îndeplinirea recomandărilor specifice acestei țări din 2022, respectiv 3.4 și 3.5, referitoare la abordarea deficitului de forță de muncă în domeniul asistenței medicale și va consolida oportunitățile de perfecționare și recalificare.

(26)În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor recomandărilor relevante specifice acestei țări la momentul transmiterii planului național de redresare și reziliență modificat, Comisia constată că s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandările din 2020 privind luarea de măsuri pentru a aborda pe deplin caracteristicile sistemului fiscal care facilitează planificarea fiscală agresivă, asigurând supravegherea și asigurarea respectării eficace a cadrului de combatere a spălării banilor, investiții în cercetare și inovare orientate spre îndeplinirea obiectivelor misiunilor privind atenuarea impactului economic și social al pandemiei de COVID-19. De asemenea, s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandarea emisă în 2022 de a aplica o politică fiscal-bugetară care vizează atingerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, precum și în ceea ce privește recomandarea din 2019 de a pune în aplicare politici de creștere a venitului disponibil al gospodăriilor.

Contribuția la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU

(27)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (da) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.12 din anexa V la acesta, se preconizează că, în mare măsură, capitolul privind REPowerEU va contribui (nota A) la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la mărirea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice, la sporirea capacităților de stocare a energiei sau la reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030.

(28)Se preconizează că punerea în aplicare a măsurilor incluse în capitolul privind REPowerEU va contribui la sprijinirea obiectivului stabilit la articolul 21c alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241. Prin oferirea de stimulente semnificative pentru gospodării și întreprinderi, se estimează că investițiile vor stimula în mod semnificativ eficiența energetică a clădirilor în Țările de Jos, în special prin contribuția pe care o au la electrificarea producției de energie termică și prin îmbunătățirea izolării clădirilor. Se preconizează că reforma pieței energiei va accelera utilizarea energiei din surse regenerabile prin abordarea congestionării rețelei de energie electrică, precum și prin scurtarea procedurilor de autorizare.

(29)De asemenea, se preconizează că punerea în aplicare a măsurilor incluse în capitolul privind REPowerEU va contribui la sprijinirea obiectivului stabilit la articolul 21c alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241. Reforma pieței energiei urmărește să creeze condiții care se preconizează că vor conduce la investiții mai mari în capacitatea rețelei, precum și la o gestionare mai flexibilă a capacității rețelei în perioadele de congestionare a acesteia.

(30)Ambele măsuri REPowerEU sunt coerente cu măsurile naționale adoptate de Țările de Jos care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. Pachetul de reformă a pieței energiei este, de asemenea, coerent cu măsurile guvernului de eliminare a blocajelor din rețeaua de energie electrică, pentru care este disponibil un pachet financiar substanțial, finanțat la nivel național și menit să stimuleze investițiile în rețea. Reforma din capitolul privind REPowerEU stabilește cadrul pentru prioritizarea acestor investiții. Investiția este coerentă și cu eforturile Țărilor de Jos de a reduce cererea de energie. În acest scop, sunt în vigoare măsuri de reglementare care stimulează reducerea cererii de energie și subvenționează îmbunătățirile în materie de eficiență energetică. Măsurile consolidează și acele măsuri incluse în planul de redresare și reziliență inițial privind eficiența energetică și modernizarea cadrului juridic al piețelor gazelor naturale și energiei electrice.

(31)Prin urmare, măsurile REPowerEU pun un accent puternic pe îmbunătățirea condițiilor de utilizare a surselor regenerabile de energie și pe integrarea acestora în rețeaua de energie electrică. În plus, se preconizează că subvenția pentru eficiență energetică va reduce în mod substanțial cererea de energie a gospodăriilor și a întreprinderilor care beneficiază de sprijin. Acest lucru ar trebui să ajute Țările de Jos să își sporească ponderea actuală scăzută a surselor regenerabile de energie în mixul energetic și să își reducă dependența de combustibilii fosili, îmbunătățind astfel securitatea energetică a Uniunii.

Măsurile cu o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional

(32)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (db) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.13 din anexa V la acesta, se preconizează că măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU vor avea în mare măsură (nota A) o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional. 

(33)Ambele măsuri din capitolul privind REPowerEU și, prin urmare, 100 % din costurile estimate ale acestuia au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional. Se preconizează că măsurile din capitolul privind REPowerEU vor contribui la integrarea surselor regenerabile de energie în rețea, precum și la reducerea cererii de energie. În consecință, acestea ar trebui să contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili și a cererii globale de energie și sunt considerate, așadar, ca având un efect transfrontalier pozitiv, astfel cum se prevede în orientările Comisiei în contextul planului REPowerEU.

(34)Investițiile în eficiența energetică ar trebui să aibă o dimensiune transfrontalieră sau multinațională în mare măsură datorită reducerii substanțiale preconizate a cererii de energie, cu 30 % în medie, ca urmare a intervențiilor subvenționate, reducând astfel în mod substanțial cererea de energie și dependența de combustibilii fosili în Țările de Jos și, prin urmare, în Uniune în ansamblu.

(35)Potrivit estimărilor, pachetul de reformă a pieței energiei va contribui la reducerea congestionării rețelelor și la accelerarea procedurilor de autorizare a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Se preconizează că acest lucru va facilita utilizarea energiei din surse regenerabile, reducând astfel dependența Țărilor de Jos de combustibilii fosili și îmbunătățind securitatea aprovizionării în Uniune.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(36)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.5 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul privind REPowerEU, conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Cuantumul corespunzător măsurilor de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 54,9 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență și 100 % din costurile totale estimate ale măsurilor din capitolul privind REPowerEU, calculate în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VI la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul privind REPowerEU, este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

(37)Măsurile modificate nu afectează nivelul general de ambiție al planului în ceea ce privește tranziția verde, inclusiv biodiversitatea. Planul de redresare și reziliență include în continuare investiții care se preconizează că vor avea o contribuție semnificativă la îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare și de tranziție energetică, astfel cum sunt prevăzute în Planul național al Țărilor de Jos privind energia și clima pentru perioada 2021-2030, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului Uniunii în materie de climă pentru 2030.

(38)Măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU sprijină și mai mult tranziția verde în Țările de Jos, întrucât atât investițiile, cât și reforma contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili, precum și la creșterea eficienței energetice și a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic din această țară. Prin capitolul privind REPowerEU, planul contribuie cu 54,9 % la obiectivele climatice. Se preconizează că măsura de renovare va avea un impact de durată din cauza naturii intervențiilor eligibile și, prin urmare, va contribui în mod semnificativ la obiectivul neutralității climatice. Potrivit estimărilor, reforma pieței energiei va facilita investițiile în rețeaua de energie electrică și în proiectele privind energia din surse regenerabile din Țările de Jos, contribuind astfel în mod direct la reducerea utilizării combustibililor fosili. Prin urmare, ambele măsuri ar trebui să contribuie la atingerea țintelor pentru perioada 2030-2050 și a obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050.

Monitorizare și implementare

(39)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.8 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv în capitolul privind REPowerEU, sunt adecvate (nota A) pentru a asigura monitorizarea și implementarea eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute, precum și a indicatorilor aferenți.

(40)Planul de redresare și reziliență modificat include, de asemenea, o actualizare limitată a cadrului de monitorizare și de implementare pentru a reflecta activitatea desfășurată în scopul de a raționaliza și mai mult procesul de monitorizare și de implementare. Direcția de programe, specializată în Mecanismul de redresare și reziliență, din cadrul Ministerului de Finanțe rămâne organismul de coordonare care elaborează orientări generale ce definesc modul în care ar trebui raportate jaloanele și țintele și în care acestea sunt însoțite de dovezi suplimentare. În plus, aceste orientări ar trebui să fie incluse și în regulamentul privind bugetul de stat, care ar trebui actualizat în fiecare an. Punerea în aplicare a măsurilor din planul de redresare și reziliență este în continuare integrată în ciclul de control intern al diferitelor ministere implicate în implementarea planului de redresare și reziliență și ar trebui să fie inclusă în rapoartele anuale ale ministerelor respective, dar nu ar trebui să figureze ca anexă separată în rapoartele anuale ale departamentelor. Jaloanele și țintele care însoțesc măsurile modificate, inclusiv cele din capitolul privind REPowerEU, sunt clare și realiste, iar indicatorii propuși pentru aceste jaloane și ținte sunt relevanți, acceptabili și solizi.

Stabilirea costurilor

(41)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.9 din anexa V la acesta, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv în capitolul privind REPowerEU, referitoare la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, respectă principiul eficienței costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(42)Pentru evaluarea costurilor planului inițial din 2022, Țările de Jos au furnizat, în general, defalcări detaliate ale estimărilor costurilor individuale. Justificarea furnizată în planul inițial cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență a fost, într-o măsură moderată, rezonabilă și plauzibilă, a respectat principiul eficienței costurilor și a fost proporțională cu impactul economic și social național preconizat, obținând la momentul respectiv nota B.

(43)Potrivit informațiilor furnizate, evaluarea estimărilor costurilor pentru noile investiții și pentru măsurile REPowerEU arată că majoritatea costurilor sunt rezonabile și plauzibile, chiar dacă dovezile arată grade diferite de detaliere și profunzime a calculelor. Pentru unele dintre noile investiții și modificări, informațiile privind caracterul rezonabil și plauzibil al estimărilor costurilor nu sunt explicate suficient de bine, ceea ce exclude acordarea unei note A pentru acest criteriu de evaluare. În plus, modificările estimărilor costurilor pentru măsurile modificate au fost justificate, dar nu au fost întotdeauna proporționale cu modificarea țintei și, ca atare, caracterul rezonabil și plauzibil al acestor estimări ale costurilor a fost modificat față de planul de redresare și reziliență inițial. Țările de Jos au furnizat suficiente informații și asigurări pentru a garanta că costurile aferente noilor măsuri nu sunt acoperite de finanțări existente sau planificate din partea UE. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat respectă principiul eficienței costurilor și este proporțional cu impactul economic și social național preconizat. 

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(44)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.10 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv în capitolul privind REPowerEU, precum și măsurile suplimentare cuprinse în prezenta decizie sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese atunci când se utilizează fondurile puse la dispoziție în temeiul regulamentului sus-menționat și se preconizează că măsurile respective vor evita în mod eficace dubla finanțare în temeiul regulamentului menționat și al altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace de promovare și asigurare a respectării dreptului Uniunii, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea bugetului Uniunii în concordanță cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 3 .

(45)Sistemul de control și măsurile propuse în planul inițial din 2022 se bazează pe procese și structuri robuste utilizate în cadrul național existent. Actorii, precum și rolurile și responsabilitățile acestora în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de control intern sunt descrise cu claritate. O direcție de programe, specializată în Mecanismul de redresare și reziliență, din cadrul Ministerului Finanțelor acționează ca organism de coordonare. Prin intermediul declarațiilor intermediare (și anume, declarațiile de gestiune la nivelul organismelor de implementare), organismele de implementare urmează să confirme protecția intereselor financiare ale Uniunii și valabilitatea datelor raportate privind jaloanele și țintele. Aceste declarații intermediare trebuie să fie verificate și semnate de direcțiile de afaceri economice și financiare ale ministerelor implicate în implementarea planului de redresare și reziliență (numite direcții FEZ). Autoritatea de audit (auditdienst rijk), un serviciu independent din cadrul Ministerului Finanțelor, trebuie să efectueze audituri periodice ale sistemelor de gestiune și control, inclusiv teste de fond.

(46)Planul de redresare și reziliență modificat include, de asemenea, o actualizare a cadrului de control și de audit pentru a reflecta activitatea desfășurată în scopul de a raționaliza și mai mult procesele relevante. Acesta include o actualizare a procedurii de prevenire a dublei finanțări, în special în ceea ce privește utilizarea Arachne. Arachne nu mai este obligatoriu, dar, dacă alege să nu utilizeze Arachne, o direcție de politică are obligația de a utiliza o metodă alternativă pentru a evita riscul de conflict de interese sau de nerespectare a normelor privind ajutoarele de stat sau de afectare a capacității operaționale, administrative și financiare a întreprinderilor de a efectua operațiuni cofinanțate de Uniunea Europeană. În ceea ce privește declarația privind absența dublei finanțări semnată de direcția de politică relevantă din cadrul ministerelor implicate, aceasta trebuie să fie inclusă în declarațiile de gestiune care urmează să fie semnate la nivel de măsură. Prin urmare, în scopul de a se evita suprapunerile, a fost eliminată, pentru fiecare direcție de politică din cadrul ministerelor implicate, o declarație separată referitoare la dubla finanțare. Alte proceduri legate de dubla finanțare și, în sens mai larg, de protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene rămân în vigoare și sunt considerate adecvate și solide. În general, modificările introduse nu afectează concluzia potrivit căreia măsurile propuse sunt adecvate.

Orice alte criterii de evaluare

(47)Comisia consideră că modificările prezentate de Țările de Jos nu afectează evaluarea pozitivă a planului de redresare și reziliență formulată în Decizia de punere în aplicare a Consiliului (ST 12275/22 INIT) din 4 octombrie 2022 privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (c), (d), (f), (g) și (k).

Procesul de consultare

(48)Țările de Jos au consultat diverse părți interesate cu privire la măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU și au oferit explicații referitoare la rezultatul acestor consultări și la modul în care s-a reflectat contribuția părților interesate. Măsura „Subvenție pentru investiții în energie durabilă și în economisirea energiei” a fost inclusă în planul de redresare și reziliență inițial și este extinsă în capitolul privind REPowerEU. Prin urmare, procesul de consultare a avut loc în principal înainte de prezentarea planului inițial și a implicat consultarea diferitelor ramuri ale administrației publice, a organizațiilor sindicale și patronale, precum și a altor instituții publice. Publicul larg a fost, de asemenea, consultat în timpul pregătirii planului inițial prin intermediul unui proces de consultare pe internet. În ceea ce privește provocările mai ample legate de tranziția energetică, Țările de Jos desfășoară în permanență consultări cu grupurile de experți și au publicat un plan național de acțiune. În plus, pentru măsura „Pachetul de reformă a pieței energiei”, autoritățile neerlandeze au consultat diverse părți interesate, inclusiv Autoritatea pentru Consumatori și Piețe din Țările de Jos, autorități regionale, operatori de rețele energetice, oameni de știință și publicul larg (prin consultări deschise accesibile cetățenilor, întreprinderilor și instituțiilor publice). Contribuțiile acestor părți interesate au fost utilizate pentru măsurile de abordare a congestionării rețelei de energie electrică, pentru prioritizarea investițiilor care vizează extinderea rețelei și pentru stabilirea unor proceduri mai eficiente de autorizare a proiectelor de infrastructură energetică.

Evaluarea pozitivă

(49)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, cu constatarea că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul respectiv și cu anexa V la acesta, ar trebui stabilite reformele și proiectele de investiții necesare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, a jaloanelor, a țintelor și a indicatorilor relevanți, precum și cuantumul pus la dispoziție de Uniune pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, sub formă de sprijin financiar nerambursabil.

Contribuția financiară

(50)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos, inclusiv ale capitolului privind REPowerEU, sunt de 5 443 293 000 EUR. Întrucât cuantumul corespunzător costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat este mai mare decât contribuția financiară maximă actualizată disponibilă pentru Țările de Jos, contribuția financiară calculată în conformitate cu articolul 11 alocată planului de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos, inclusiv capitolului privind REPowerEU, ar trebui să fie egală cu cuantumul total al contribuției financiare disponibile pentru planul de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos, inclusiv pentru capitolul privind REPowerEU. Acest cuantum este de 4 707 063 471 EUR.

(51)În temeiul articolului 21a alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 6 iulie 2023, Țările de Jos au prezentat o cerere de alocare a veniturilor menționate la articolul 21a alineatul (1) din regulamentul respectiv, împărțite între statele membre pe baza indicatorilor stabiliți în metodologia din anexa IVa la Regulamentul (UE) 2021/241. Costurile totale estimate ale măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) literele (b)-(f), incluse în capitolul privind REPowerEU, sunt de 735 000 000 EUR. Întrucât acest cuantum este mai mare decât cota de alocare disponibilă pentru Țările de Jos, sprijinul financiar nerambursabil suplimentar disponibil pentru Țările de Jos ar trebui să fie egal cu cota de alocare. Acest cuantum este de 454 359 575 EUR.

(52)În plus, în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul (UE) 2021/1755 4 , la 28 februarie 2023, Țările de Jos au prezentat o cerere motivată de transfer al unei părți din restul alocării sale provizorii din resursele rezervei de ajustare la Brexit către mecanism, în valoare de 280 000 000 EUR. Cuantumul respectiv ar trebui să fie pus la dispoziție pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în capitolul privind REPowerEU sub forma unui sprijin financiar nerambursabil suplimentar.

(53)Contribuția financiară totală disponibilă pentru Țările de Jos ar trebui să fie de 5 441 423 046 EUR.

(54)Prin urmare, Decizia de punere în aplicare a Consiliului ST 12275/22 INIT din 4 octombrie 2022 privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos ar trebui modificată în consecință. Din motive de claritate, anexa la respectiva decizie de punere în aplicare ar trebui înlocuită în întregime,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia de punere în aplicare (UE) ST 12275/22 INIT din 4 octombrie 2022 se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie, sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și modalitățile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.”

2. La articolul 2, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Uniunea pune la dispoziția Țărilor de Jos o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 5 441 423 046 EUR 5 . Această contribuție include:

(a)cuantumul de 3 929 409 575 EUR, care se pune la dispoziție pentru a fi angajat din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022;

(b)cuantumul de 777 653 896 EUR, care se pune la dispoziție pentru a fi angajat din punct de vedere juridic între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023;

(c)cuantumul de 454 359 575 EUR 6 , în conformitate cu articolul 21a alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, destinat exclusiv măsurilor menționate la articolul 21c din regulamentul respectiv, cu excepția măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) litera (a);

(d)cuantumul de 280 000 000 EUR, transferat din rezerva de ajustare la Brexit către mecanism.

Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Țărilor de Jos în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.”

3. Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Regatului Țărilor de Jos.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    ST 12275/22 INIT; ST 12275/22 INIT ADD 1.

(3)    Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(4)    Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a rezervei de ajustare la Brexit (JO L 357, 8.10.2021, p. 1).

(5)    Acest cuantum corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale care revine Țărilor de Jos din cheltuielile menționate la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculat în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul respectiv.

(6)    Acest cuantum corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale care revine Țărilor de Jos din cheltuielile menționate la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculat în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa IVa la regulamentul respectiv.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.9.2023

COM(2023) 574 final

ANEXĂ

la

Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 12275 22 INIT; ST 12275/22 INIT ADD 1) din 4 octombrie 2022 privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos

{SWD(2023) 324 final}

ANEXĂ 

 

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ 

1. Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1: Promovarea tranziției verzi

Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos este de a promova și de a accelera tranziția verde în Țările de Jos și de a aborda problemele cauzate de nivelurile excesive ale depunerilor de azot care apar în zonele Natura 2000 din Țările de Jos și în jurul acestora. Componenta constă în cinci reforme și șase investiții dedicate promovării tranziției verzi, dintre care două investiții abordează provocările legate de azot.

Obiectivele tranziției verzi sunt sprijinite de un pachet de reforme bugetare de ecologizare, menite să facă sursele durabile de energie mai atractive din punct de vedere financiar în raport cu combustibilii fosili și să stimuleze cetățenii și întreprinderile să își limiteze consumul de energie. De exemplu, reforma cuprinzătoare a Legii energiei vizează actualizarea, modernizarea și integrarea cadrului de reglementare pentru sistemele energetice de gaze și energie electrică, cu scopul de a sprijini tranziția rețelei de energie electrică către sistemul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceste reforme sunt completate de programe de investiții pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (și anume energia eoliană offshore) și a purtătorilor de energie (și anume, hidrogen verde), precum și de investiții în dezvoltarea unor soluții de mobilitate durabilă, cum ar fi navele de navigație interioară cu emisii zero și aeronavele alimentate de sistemele de propulsie pe bază de hidrogen.

Provocările legate de azot sunt abordate printr-un program cuprinzător de refacere a naturii, cu accent pe reducerea depunerilor de azot în habitatele sensibile din siturile Natura 2000. Provocările legate de azot sunt abordate în continuare printr-un sistem de subvenții pentru încetarea activității fermelor de porci situate în apropierea siturilor Natura 2000.

Componenta contribuie la realizarea obiectivelor olandeze în materie de energie și climă, inclusiv a Planului național privind energia și clima (PNEC). Componenta sprijină, de asemenea, abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra politica economică legată de investiții asupra energiei din surse regenerabile, a eficienței energetice și a strategiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019), de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și de a reduce dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, în special prin stimularea investițiilor complementare în infrastructura de rețea și prin simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare, îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri, și accelerarea investițiilor în transportul durabil și în agricultura durabilă (recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022).

Se preconizează că nicio măsură din această componentă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

A.1.    Descrierea reformelor și investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C1.1 R1: Reforma impozitării energiei

Obiectivul acestei reforme este de a stimula întreprinderile și gospodăriile să își limiteze consumul de energie și să treacă la surse de energie mai favorabile climei. Reforma constă într-o combinație de modificări tarifare, care fac ca utilizarea gazelor naturale să fie mai scumpă și utilizarea energiei electrice mai puțin costisitoare, și ajustări structurale ale impozitării energiei, care se preconizează că vor descuraja consumul de energie.

Reforma privind ajustările tarifare constă în introducerea următoarelor modificări:

a)prima tranșă de tarif („eerste schijf”) pentru utilizarea gazelor naturale se majorează, iar tariful primei tranșe pentru utilizarea energiei electrice se reduce;

b)tarifele pentru a doua și a treia bandă („tweede en derde schijf”) pentru utilizarea energiei electrice se reduc;

c)structura tarifelor la energie devine mai puțin degresivă prin creșterea ratelor atât în tranșa cea mai mare de consum de gaze, cât și în cea mai mare tranșă de consum de energie electrică; și

d)suma forfetară anuală a reducerii impozitului pe energie pentru consumatorii de energie electrică se stabilește la cel puțin 493,27 EUR per conexiune electrică.

 
Reforma în ceea ce privește ajustările structurale ale impozitării energiei:

a)eliminarea regimului de scutire și rambursare (pentru gaze naturale și electricitate) pentru procesele metalurgice și mineralogice;

b)să limiteze scutirea pentru consumul de gaze naturale în producția de energie electrică la gazele naturale utilizate pentru producerea de energie electrică furnizată în rețea; și

c)eliminarea ratei reduse pentru horticultura în sere.

 
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2025.

Reforma C1.1 R2: Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie

Obiectivul acestei reforme este de a reduce emisiile de CO2 ale industriei printr-o taxă de CO2 pentru industrie. Această taxă reprezintă un prag de preț, stabilind un preț minim pentru o tonă de CO2 emis: în cazul în care prețul din sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) scade sub acest preț minim, diferența dintre prețul ETS și pragul de preț se percepe ca taxă.

Reforma referitoare la taxa pe CO2 pentru industrie include următoarele elemente:

a)introducerea taxei pe CO2 pentru industrie; și

b)înăsprirea taxei cu obiectivul de a reduce și mai mult emisiile de CO2 în industrie.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

Reforma C1.1 R3: Creșterea taxei pe transportul aerian (TCA)

Obiectivul acestei reforme este de a reflecta mai bine costurile sociale ale transportului aerian de pasageri și de a descuraja zborurile pe distanțe scurte. Reforma va majora taxa pe transportul aerian, având ca rezultat o creștere imediată a prețului biletelor de avion pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport situat în Țările de Jos.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

Reforma C1.1 R4: Reforma impozitării autovehiculelor

Obiectivul acestei reforme este de a reduce numărul de kilometri parcurși de autoturismele alimentate cu combustibili fosili.

Reforma include următoarele elemente:

a)eliminarea treptată a scutirii de taxa pentru achiziționarea de autovehicule și motociclete („Belasting van Personenauto’s en Motorrijwielen”, BPM) pentru camionetele pe bază de combustibili fosili ale operatorilor comerciali; și

b)modificarea bazei taxei de proprietate existente, de la greutatea vehiculului la numărul de kilometri parcurși.

 
Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.

Reforma C1.1 R5: Legea energiei

Obiectivul acestei reforme este de a actualiza, moderniza și integra cadrul de reglementare pentru sistemele energetice de gaze și energie electrică. În special, reforma constă în intrarea în vigoare a Legii energiei, integrând actuala Lege a gazelor naturale și Legea actuală privind energia electrică într-un singur cadru juridic și având următoarele caracteristici:

a)îmbunătățirea sistemului de colectare, stocare și schimb de date privind gazele și energia electrică;

b)revizuirea temeiului juridic pentru intervenția guvernului provincial sau central în proiectele de infrastructură energetică pentru a optimiza acordarea autorizațiilor și punerea în aplicare a proiectelor de interes național – Energieprojecten van Nationale Belang (prin intermediul sistemului național de coordonare – Rijkscoördinatieregeling, RCR).

c)actualizarea cadrului de reglementare al operatorilor de sisteme de transport și al operatorilor de sisteme de distribuție;

d)să reglementeze posibilitățile utilizatorilor de energie electrică de a deveni actori activi pe piața energiei, permițând (i) contractarea mai multor operatori pe o singură conexiune, (ii) vânzarea de energie electrică autoprodusă, prin agregare sau nu, și (iii) monetizarea flexibilității utilizatorilor finali în ceea ce privește cererea reală prin agregare; și

e)îmbunătățirea protecției consumatorilor finali.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2025.

Investiția C1.1 I1: Energie eoliană offshore

Această investiție vizează creșterea capacității de generare a energiei eoliene în Marea Nordului. În loc să acopere costurile de construcție a parcurilor eoliene offshore, investiția vizează reducerea externalităților negative asociate cu instalarea unei capacități suplimentare de energie eoliană offshore.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)îmbunătățirea siguranței transportului maritim în apropierea parcurilor eoliene offshore prin (i) achiziționarea a cinci noi puncte de reîncărcare cu energie electrică pe mare pentru navele electrice și a cinci noi puncte de reîncărcare în chei pentru navele electrice (inclusiv nave hibride) și (ii) achiziționarea a trei remorchere de intervenție în caz de urgență;

b)consolidarea și protejarea ecosistemului Mării Nordului, care riscă să fie afectat în mod negativ de instalarea parcurilor eoliene offshore, prin (i) acțiuni de îmbunătățire a naturii pentru protecția speciilor de păsări și mamifere marine, (ii) acțiuni-pilot de refacere a naturii în interiorul și în afara siturilor Natura 2000, (iii) proiecte de cercetare privind posibile acțiuni de consolidare a ecosistemului Mării Nordului și conservarea speciilor, (iv) Programul ecologic al guvernului olandez privind energia eoliană offshore (WOZEP) și (v) digitalizarea monitorizării ecologice a Mării Nordului, inclusiv instalarea de senzori ecologici; și

c)integrarea adecvată a conexiunii electrice offshore în locurile de debarcare onshore, inclusiv (i) patru planuri de investiții pe suprafață pentru a limita impactul negativ local al locurilor de debarcare a energiei eoliene în zonele în cauză și (ii) un pachet de impulsuri ecologice pentru zona Mării Wadden și compensații pentru salinizarea terenurilor agricole.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, cererea (cererile) de oferte și contractul (contractele) semnate pentru cele trei remorchere noi de intervenție în caz de urgență trebuie să conțină următoarele criterii de eligibilitate obligatorii care sunt verificate de autoritatea de punere în aplicare:

a)Se furnizează asigurarea că navele care beneficiază de sprijin în cadrul MRR utilizează exclusiv metanolul verde în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) și cu actele delegate și de punere în aplicare conexe.

b)Hidrogenul verde utilizat pentru producția de metanol verde respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen (rezultând 3 t CO2eq/tH2).

c)Metanolul verde realizează reduceri de emisii de cel puțin 70 % în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) și cu actele delegate și de punere în aplicare conexe.

d)Cel puțin 90 % din consumul de energie al navelor pe durata lor de viață trebuie să fie electric, iar consumul de energie rămas trebuie fie (i) să fie din metanol verde [conform cu condițiile pentru metanol verde prevăzute la litera (c) de mai sus] produs prin utilizarea hidrogenului verde produs prin electroliza apei și a energiei din surse regenerabile [în conformitate cu condițiile pentru hidrogenul verde prevăzute la litera (b) de mai sus], iar CO2 din: 1) captarea directă din aer, 2) CO2 rezidual al activităților industriale, 3) deșeurile nereciclabile (carbon reciclat), cu excepția proceselor de incinerare, și/sau 4) fermentarea ierbii cosite (sau a altor deșeuri biodegradabile, în cazul în care iarba cosită nu este disponibilă suficient; toate tipurile de „alte deșeuri biodegradabile” utilizate pentru producția de metanol verde trebuie să respecte și să fie derivate din reziduurile și/sau deșeurile din categoriile de materii prime care sunt incluse în partea A din anexa IX la Directiva privind energia din surse regenerabile II; sau (ii) să se bazeze pe cele mai bune tehnologii disponibile în acest sector. Alegerea între punctele (i) și (ii) depinde de obținerea celui mai scăzut impact posibil asupra mediului în acest sector.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1 I2: Energia verde a hidrogenului

Această investiție urmărește să accelereze și să intensifice dezvoltarea unui ecosistem de hidrogen verde în Țările de Jos.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)construirea a cel puțin două instalații demonstrative pentru tehnologii inovatoare pe bază de hidrogen verde pentru a demonstra fezabilitatea electrolizei la scară largă și a implementării hidrogenului verde;

b)cel puțin trei proiecte de cercetare axate pe producția, stocarea, transportul și utilizarea hidrogenului verde; și

c)elaborarea unei agende privind capitalul uman, cu acțiuni de creștere a ofertei de competențe în domeniul hidrogenului verde prin crearea a cel puțin cinci comunități de învățare, materiale de curs și evenimente sau centre regionale pentru a facilita schimburile între întreprinderi și instituțiile de învățământ sau de cercetare.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, acțiunile din cadrul acestei investiții sprijină numai producția, stocarea, transportul și utilizarea hidrogenului, pe baza electrolizei care utilizează surse regenerabile de energie în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) sau a energiei electrice în rețea (aceasta din urmă necesitând o justificare a modului în care se realizează o creștere a capacității de producere a energiei din surse regenerabile la nivel național), sau activitățile pe bază de hidrogen care respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață de 73,4 % pentru hidrogen (ceea ce duce la emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață mai mici de 3 t CO2e/tH2) și 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen în raport cu un comparator al combustibilului fosil de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea stabilită la articolul 25 alineatul (2) și în anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.

Sunt excluse activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 1 .

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2025.

Investiția C1.1 I3: Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul „Servicii cu emisii zero” (ZES)

Această investiție vizează implementarea transportului integral electric și cu emisii zero pe căile navigabile interioare. Investiția furnizează fonduri pentru finalizarea containerelor modulare de energie (MEC) cu o capacitate totală de 150 kWh, 14 de locuri de încărcare pentru nave și nave de navigație interioară complet electrice, cu un tonaj total de 6161 TEU (unități echivalente cu douăzeci de picioare). ECM sunt containere de energie interschimbabile care urmează să fie încărcate cu energie electrică din surse regenerabile și adecvate pentru instalarea pe navele de navigație interioară noi și existente. Comandanții de nave trebuie să poată schimba ECM la oricare dintre cele 14 locuri de încărcare. Aceste puncte de încărcare trebuie să fie echipate cu o rețea „cu acces liber” care poate fi utilizată pentru stabilizarea rețelei de energie electrică sau pentru a furniza o cerere locală și temporară de energie electrică.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, navele de navigație interioară sunt nave cu emisii zero, iar MEC sunt încărcate cu energie electrică din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II).

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.1 I4: Aviația în tranziție

Această investiție urmărește să asigure sustenabilitatea sectorului aviației din Țările de Jos, în vederea realizării unui transport aerian neerlandez pe deplin neutru din punct de vedere climatic până în 2050, prin eliminarea blocajelor legate de extinderea tehnologiilor pentru utilizarea hidrogenului ca purtător de energie în aeronave.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)proiectarea finală detaliată a unui turboventilator cu combustie de hidrogen „H2-turboventilator Ombouw”, care trebuie să fie pentru unul dintre motoarele unui motor Fokker 100 cu camere de ardere adecvate pentru utilizarea hidrogenului lichid;

b)proiectarea finală detaliată a sistemului electric cu pilă de combustie „Sistem motopropulsor și de stocare a aeronavelor pe bază de hidrogen”, care furnizează un sistem de propulsie electrică cu pilă de combustie cu hidrogen destinat utilizării pe aeronave certificabile CS-23; și

c)înființarea unui grup de reflecție durabil în domeniul aviației („Flying Vision”), în cadrul căruia sunt reprezentate institute de cercetare în domeniul aviației, companii aeriene și aeroporturi neerlandeze, precum și producători internaționali de echipamente originale pentru aeronave.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, acțiunile din cadrul acestei investiții se limitează la faza de proiectare și nu sprijină testarea și utilizarea efectivă a turboventilatorului cu ardere de hidrogen „H2­turboventilator Ombouw” și a sistemului electric cu pilă de combustie „Sistem motopropulsor și de stocare a aeronavelor pe bază de hidrogen” în aeronavele demonstrative.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.2 I1: Programul Natura

Această investiție face parte din abordarea structurală a Țărilor de Jos în ceea ce privește azotul și vizează reducerea efectelor negative ale emisiilor de azot din Țările de Jos, care au afectat în special speciile și habitatele, precum și refacerea naturii vulnerabile. Investiția contribuie la obținerea unor condiții favorabile sau îmbunătățite de conservare a speciilor și habitatelor în temeiul Directivei 2009/147 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva privind păsările) și al Directivei 92/43 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele) prin punerea în aplicare a următoarelor acțiuni în zonele Natura 2000 sau în jurul acestora:

a)îmbunătățirea calității naturii;

b)acțiuni hidrologice;

c)conservarea și optimizarea amenajării zonelor naturale;

d)zonele de tranziție, inclusiv conexiunile dintre zone; și

e)alte acțiuni, cum ar fi zonarea recreativă sau controlul speciilor invazive

În plus, provinciile pun în aplicare acțiuni de împădurire pentru a compensa pierderile de păduri în zonele desemnate.

În cadrul investiției, se elaborează planuri de punere în aplicare pentru fiecare dintre cele 12 provincii. Administrațiile provinciilor primesc resursele financiare necesare pentru realizarea acțiunilor de refacere a naturii. Investiția contribuie la realizarea condițiilor pentru o stare de conservare favorabilă sau îmbunătățită a speciilor și habitatelor în temeiul Directivei privind păsările și al Directivei privind habitatele. Cele 12 planuri de implementare vor fi evaluate și adoptate de Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor. Calitatea unui total de 101 924 hectare de natură în interiorul și în jurul siturilor Natura 2000 este îmbunătățită prin acțiuni.

Organizațiile de gestionare a terenurilor pun în aplicare acțiuni de îmbunătățire a calității naturii în zonele Natura 2000 și în jurul acestora. Cel puțin 49 410 000 EUR se angajează de către Agenția pentru Întreprinderi din Țările de Jos (Rijksdienst voor Ondernemend Nederland, RvO), în numele Ministerului Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, către organizațiile de gestionare a terenurilor în vederea punerii în aplicare a acestor acțiuni.

Direcția Generală Lucrări Publice și Gospodărirea Apelor (Rijkswaterstaat) pune în aplicare trei tipuri de acțiuni pentru îmbunătățirea naturii râurilor și a gestionării pe marginea drumurilor:

a)o gestionare mai durabilă a apei;

b)luarea de măsuri hidrologice și alte acțiuni de planificare; și

c)reproiectarea sau îmbunătățirea calității punctelor de acces ale infrastructurii.

Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor angajează cel puțin 29 610 000 EUR la Direcția Generală Lucrări Publice și Gospodărirea Apelor (Rijkswaterstaat) pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni.

Cel puțin 18 800 000 EUR sunt angajați de Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor pentru a sprijini activitățile care vizează în principal dezvoltarea cunoștințelor privind refacerea naturii (inclusiv îmbunătățirea rețelei de cunoștințe pentru recuperarea și gestionarea naturii, OBN), comunicarea și gestionarea părților interesate, precum și adaptarea monitorizării existente a naturii pentru a permite evaluarea acțiunilor din cadrul acestei investiții, având ca rezultat următoarele:

a)prima versiune îmbunătățită a sistemului de monitorizare a naturii este operațională;

b)se publică cel puțin trei rapoarte privind îmbunătățirea calității naturii în habitatele sensibile la azot; și

c)se elaborează o strategie de comunicare.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului (EIM) în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului). În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, se pun în aplicare măsurile de atenuare necesare pentru protecția mediului. Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), se efectuează o evaluare corespunzătoare în conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE, după caz, și, pe baza concluziilor acesteia, se pun în aplicare acțiunile de atenuare necesare.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.2 I2: Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci

Obiectivul acestei investiții este de a reduce pe termen scurt cantitatea de emisii de amoniac și de mirosuri neplăcute în zonele în care concentrația fermelor de porci este ridicată, precum și depunerile de azot în siturile Natura 2000. Se acordă granturi pentru a sprijini crescătorii de porci să pună capăt permanent și irevocabil fermelor lor de porci, în mod voluntar, prin:

a)renunțarea permanentă la drepturile lor de reproducere a porcilor; și

b)obligația beneficiarilor granturilor de a-și demola capacitatea de producție, inclusiv grajduri, pivnițe pentru dejecții animaliere, silozuri și silozuri pentru furaje.

Crescătorii de porci primesc compensații pentru restituirea drepturilor lor de reproducere a porcilor, precum și pentru pierderea valorii activelor productive. Prin reducerea populației de porcine din Țările de Jos cu cel puțin 6 % la nivel național în comparație cu 2019, investiția trebuie să reducă mirosurile neplăcute care pot fi atribuite gunoiului de grajd și să reducă emisiile de azot în siturile Natura 2000. Se acordă compensații pentru închiderea a 275 de ferme de porci, care se estimează că vor reduce emisiile de amoniac cu aproximativ 900 000 kg față de 2019.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2023.

A.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi  (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
1	C1.1 R1-1 Reforma impozitării energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a tarifelor fiscale la energie	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2024	Intrarea în vigoare a legislației care modifică tarifele de impozitare a energiei după cum urmează: a)Prima tranșă de tarif pentru utilizarea gazelor naturale se majorează, iar tariful primei tranșe pentru utilizarea energiei electrice se reduce. Rata tarifului primei tranșe pentru gaze se majorează cu cel puțin 2.5 cenți/m³ în termeni reali în 2024 comparativ cu 2023, iar această creștere va crește treptat la cel puțin 3.5 cenți/m³ în termeni reali în 2026. Tariful din prima tranșă pentru energia electrică se reduce cu cel puțin 2.5 cenți/kWh în termeni reali în 2024 comparativ cu 2023, iar această scădere a ratei va crește treptat la cel puțin 3.5 cenți/kWh în termeni reali în 2026. b)Tarifele pentru utilizarea energiei electrice în tranșele a doua și a treia se reduc în 2024 comparativ cu 2023 în termeni reali. c)Structura tarifelor la energie trebuie să devină mai puțin degresivă prin creșterea ratelor atât în tranșa de consum de gaze, cât și în cea mai mare tranșă de consum de energie electrică. d)Suma forfetară anuală a reducerii impozitului pe energie pentru consumatorii de energie electrică se stabilește la cel puțin 493,27 EUR per conexiune electrică în 2023.
2	C1.1 R1-2 Reforma impozitării energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a elementelor structurale ale taxelor pe energie	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2025	Intrarea în vigoare a unei legi cu următoarele modificări: a)Se elimină regimul de scutire și de rambursare a impozitului pe energie (gaz natural și electricitate) pentru procesele metalurgice și minerale. b)Scutirea de impozitul pe energie pentru consumul de gaze naturale în producerea de energie electrică se limitează la gazele naturale utilizate pentru producerea de energie electrică furnizată în rețea. c)Se elimină cota redusă a taxei pe energie pentru horticultura cu efect de seră.
3	C1.1 R2-1 Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de introducere a taxei pe emisiile de CO2 industriale	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2021	Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei taxe naționale pe CO2 pentru industrie. Taxa funcționează ca un prag de preț, stabilind un preț minim pentru o tonă de CO2 emis: în cazul în care prețul din sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) scade sub acest preț minim, diferența dintre prețul ETS și pragul de preț se percepe ca taxă.
4	C1.1 R2-2 Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi care înăsprește taxa pe emisiile de CO2 industriale	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2023	Intrarea în vigoare a unei legislații care majorează taxa industrială de CO2 de la 30 EUR pe tonă în 2021 la 50,10 EUR pe tonă în 2023 și apoi treptat la 82,80 EUR pe tonă în 2026, precum și intrarea în vigoare a legislației care reduce treptat cantitatea de emisii de CO2 scutite de taxa industrială de CO2, ceea ce ar duce la o reducere preconizată cu 2.4 milioane de tone a emisiilor de CO2 scutite în 2026.
5	C1.1 R3-1 Creșterea taxei pe transportul aerian (TCA)	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi care majorează taxa pe transportul aerian pentru pasagerii aerieni care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2023	Intrarea în vigoare a unei legi care majorează taxa pe transportul aerian pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos. Taxa este de cel puțin trei ori mai mare decât taxa în 2022 (7,94 EUR per plecare per pasager în 2022).
6	C1.1 R4-1 Reforma impozitării autovehiculelor	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de eliminare treptată a scutirii de taxa pe achiziționarea de autovehicule și motociclete (BPM) pentru camionetele comerciale	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2025	Intrarea în vigoare a legii de eliminare treptată a scutirii de taxa pentru achiziționarea de autovehicule și motociclete („Belasting van Personenauto’s en Motorrijwielen”, BPM) pentru camionetele pe bază de combustibili fosili ale operatorilor comerciali.
7	C1.1 R4-2 Reforma impozitării autovehiculelor	Etapă	Publicarea în Monitorul Oficial a unei legi de modificare a taxei auto existente pentru autoturisme și camionete	Publicarea în Jurnalul Oficial				TRIMESTRUL 2	2025	Publicarea în Monitorul Oficial a legii de modificare a bazei de impozitare pentru autoturisme și camionete de la greutatea autovehiculului sau camionetelor la numărul de kilometri parcurși. Legea poate include dispoziții care intră în vigoare cel târziu în 2030. Legea include dispoziții care atribuie responsabilități și competențe organismelor de punere în aplicare relevante, care intră în vigoare și se aplică de la publicare. Legea stabilește specificațiile tipului de sistem de tarifare și definește modul de structurare a tarifului și modul de stabilire a înregistrării numărului de kilometri parcurși.
8	C1.1 R4-3 Reforma impozitării autovehiculelor	Etapă	Scrisoare adresată Parlamentului privind stadiul punerii în aplicare a legii de modificare a bazei de impozitare pentru autoturisme și camionete	Scrisoare către Parlament emisă				TRIMESTRUL 2	2026	O scrisoare din partea guvernului către parlament detaliază acțiunile întreprinse de agențiile executive mandatate pentru punerea în aplicare a legii de modificare a bazei de impozitare pentru autoturisme și camionete, de la greutatea autoturismului sau camionetelor la numărul de kilometri parcurși. Scrisoarea descrie următoarele etape de punere în aplicare în ceea ce privește (a) sistemul de tarifare, (b) structura tarifelor și (c) înregistrarea numărului de kilometri parcurși pentru a asigura operaționalizarea în conformitate cu legea de modificare a taxei existente pentru autoturisme și camionete.
9	C1.1 R5-1 Legea energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a Legii energiei	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2025	Intrarea în vigoare a Legii energiei, care integrează actuala lege privind gazele naturale și actuala lege privind energia electrică într-un singur cadru juridic și care are următoarele caracteristici: a)îmbunătățirea sistemului de colectare, stocare și schimb de date privind gazele și energia electrică; b)revizuirea temeiului juridic pentru intervenția guvernului provincial sau central în proiectele de infrastructură energetică pentru a optimiza acordarea autorizațiilor și punerea în aplicare a proiectelor de interes național – Energieprojecten van Nationale Belang (prin intermediul sistemului național de coordonare – Rijkscoördinatieregeling, RCR) c)actualizarea cadrului de reglementare al operatorilor de sisteme de transport și al operatorilor de sisteme de distribuție; d)să reglementeze posibilitățile utilizatorilor de energie electrică de a deveni actori activi pe piața energiei, permițând (a) contractarea mai multor operatori pe o singură racordare, (b) vânzarea de energie electrică autoprodusă, prin agregare sau nu, și (c) monetizarea flexibilității utilizatorilor finali în ceea ce privește cererea reală prin agregare; și e)îmbunătățirea protecției consumatorilor finali.
10	C1.1 I1-1 Energie eoliană offshore	Etapă	Asigurarea siguranței transportului maritim – contract (contracte) semnat (e) pentru achiziționarea de noi puncte de încărcare pe mare și pe chei	Contractul (contractele) semnat (e) pentru achiziționarea a cinci noi puncte de încărcare pe mare și pentru achiziționarea a cinci noi puncte de încărcare în chei.				TRIMESTRUL 2	2026	Semnarea contractului (contractelor) pentru achiziționarea a cinci noi puncte de reîncărcare cu energie electrică pentru nave electrice (inclusiv nave hibride) pe mare; și semnarea contractului (contractelor) pentru achiziționarea a cinci noi puncte de reîncărcare cu energie electrică pentru nave electrice (inclusiv nave hibride) la chei.
11	C1.1 I1-2 Energie eoliană offshore	Etapă	Asigurarea siguranței transportului maritim – Publicarea licitației (licitațiilor) pentru achiziționarea de remorchere de intervenție în caz de urgență	Licitație publicată (publicate) pentru achiziționarea a trei remorchere de intervenție în caz de urgență				TRIMESTRUL 4	2025	Publicarea unei (unor) licitații pentru achiziționarea a trei noi remorchere de intervenție în caz de urgență care să fie utilizate pentru a asigura siguranța transportului maritim în parcurile eoliene offshore și în jurul acestora. Caietul de sarcini conține criterii de eligibilitate obligatorii care sunt verificate de autoritatea de punere în aplicare pentru a se asigura conformitatea cu principiul DNSH, astfel cum se prevede în descrierea investiției.
12	C1.1 I1-3 Energie eoliană offshore	Etapă	Asigurarea siguranței transportului maritim – contract (e) semnat (e) pentru achiziționarea de remorchere de intervenție în caz de urgență	Contract (contracte) semnat (e) pentru achiziționarea a trei remorchere de intervenție în caz de urgență				TRIMESTRUL 2	2026	Semnarea contractului (contractelor) pentru achiziționarea a trei remorchere noi de intervenție în caz de urgență care să fie utilizate pentru a asigura siguranța transportului maritim în parcurile eoliene offshore și în jurul acestora. Pentru a asigura conformitatea cu principiul DNSH, contractul (contractele) trebuie să conțină specificațiile prevăzute în descrierea investiției.
13	C1.1 I1-4 Energie eoliană offshore	Etapă	Dezvoltarea și punerea în aplicare a ameliorării naturii și a protecției speciilor	Contracte sau acorduri de grant semnate pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a ameliorării naturii și a protecției speciilor				TRIMESTRUL 4	2025	Contracte și/sau acorduri de grant semnate pentru dezvoltarea acțiunilor de îmbunătățire a naturii și de protecție a speciilor: a)cel puțin șase planuri de protecție a speciilor sau planuri de îmbunătățire a naturii; b)cel puțin patru studii de cercetare de monitorizare pentru îmbunătățirea în continuare a planurilor de protecție a speciilor și/sau a planurilor de îmbunătățire a naturii și pentru stabilirea unei cartografieri de referință; c)cel puțin trei proiecte (pilot) pentru acțiuni de testare identificate în planurile de protecție a speciilor și/sau în planurile de îmbunătățire a naturii și/sau studiile de cercetare subsecventă. Contracte și/sau acorduri de grant semnate pentru punerea în aplicare a următoarelor acțiuni de îmbunătățire a naturii și de protecție a speciilor: a)cel puțin două sanctuare pentru păsări; b)cel puțin cinci acțiuni de protecție a speciilor la scară mică; c)acțiuni de refacere sau de îmbunătățire a naturii în cel puțin trei parcuri eoliene offshore.
14	C1.1 I1-5 Energie eoliană offshore	Țintă	Consolidarea și protejarea ecosistemului Mării Nordului – Proiecte care contribuie la consolidarea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000 și în zonele protejate din împrejurimi în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD)		Numărul de proiecte pentru care au fost semnate contracte	0	4	TRIMESTRUL 4	2025	Contracte semnate pentru cel puțin patru proiecte care contribuie la consolidarea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000, în zonele din jurul zonelor Natura 2000 și în zonele protejate în temeiul Directiva 2008/56/CE de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” – MSFD). Aceste patru proiecte iau măsuri care vizează unul sau mai multe dintre obiectivele de conservare, astfel cum sunt raportate în planurile de gestionare a acestor zone protejate.
15	C1.1 I1-6 Energie eoliană offshore	Etapă	Consolidarea și protejarea ecosistemului Mării Nordului – Programul ecologic pentru energia eoliană offshore (WOZEP)	Cercetare în cadrul programului ecologic pentru energia eoliană offshore: raport de sinteză publicat				TRIMESTRUL 1	2026	Proiectele de cercetare sunt avansate în mod substanțial în următoarele domenii de cercetare: a)colectarea de date și modelarea efectelor proiectelor eoliene offshore și ale turbinelor eoliene asupra păsărilor și liliecilor; b)efectele dezvoltării energiei eoliene offshore (faza de construcție și faza operațională) asupra mamiferelor marine; c)efectele dezvoltării energiei eoliene offshore asupra ecosistemului Mării Nordului, inclusiv disponibilitatea alimentelor și adecvarea habitatului pentru speciile protejate de păsări, lilieci și mamifere marine; și d)evaluări ale impactului cumulat pentru a calcula efectele parcurilor eoliene planificate și existente asupra speciilor protejate. Se prezintă un rezumat al proiectelor de cercetare sub forma unui raport; aceasta se bazează pe rezultatele disponibile ale proiectelor enumerate mai sus.
16	C1.1 I1-7 Energie eoliană offshore	Țintă	Consolidarea și protejarea ecosistemului Mării Nordului – Digitalizarea stațiilor de monitorizare a Mării Nordului		Numărul de stații de monitorizare instalate și operaționale	0	12	TRIMESTRUL 1	2026	Trebuie instalate și operaționale cel puțin două stații de monitorizare statice și cel puțin 10 de stații mobile de monitorizare.
17	C1.1 I1-8 Energie eoliană offshore	Etapă	Racordarea de energie electrică offshore la locurile de debarcare terestre – Acorduri de guvernanță pentru planurile de investiții pe suprafață	Acorduri de guvernanță semnate				TRIMESTRUL 2	2024	Se semnează un acord de guvernanță între Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice și fiecare dintre regiunile cu locuri de debarcare a energiei eoliene offshore (Borssele, Maasvlakte, Noordzeekanaalgebied și Eemshaven). Aceste acorduri conțin cel puțin: a)Drepturile și responsabilitățile părților și ale părților interesate implicate în sistemul de guvernanță pentru gestionarea investițiilor în regiunile cu locuri de debarcare a energiei eoliene offshore; b)Specificarea infrastructurii necesare pentru energia verde și a consecințelor acesteia pentru fiecare regiune; c)Suma alocată regiunii pentru acțiuni de atenuare a impactului negativ al debarcărilor de energie eoliană offshore asupra calității mediului de viață din regiune; d)Tipul de acțiuni de atenuare avute în vedere; și e)O specificare a faptului că se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului (EIM) în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului). În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, se pun în aplicare măsurile de atenuare necesare pentru protecția mediului. Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), se efectuează o evaluare corespunzătoare în conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE, după caz, și, pe baza concluziilor acesteia, se pun în aplicare acțiunile de atenuare necesare.
18	C1.1 I1-9 Energie eoliană offshore	Etapă	Racordarea de energie electrică offshore la locurile de debarcare terestre – Acorduri administrative pentru planurile de investiții pe suprafață	Acorduri administrative semnate				TRIMESTRUL 1	2026	Se semnează acorduri administrative între Ministerul Economiei și Politicii Climatice și fiecare dintre regiunile cu locuri de debarcare a energiei eoliene offshore (Borssele, Maasvlakte, Noordzeekanaalgebied și Eemshaven). Aceste acorduri conțin pachete de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în regiuni pentru a atenua impactul negativ al debarcărilor de energie eoliană offshore asupra calității mediului fizic de viață și angajamentul de finanțare corespunzător. Toate acordurile administrative luate împreună includ cel puțin următoarele acțiuni: a)Protecția sunetului pentru stațiile de înaltă tensiune b)Spații verzi și/sau recreative, cum ar fi pădurile sau parcurile c)Îmbunătățirea infrastructurii locale de mobilitate, cum ar fi pistele pentru biciclete sau mersul pe jos d)Centre de informare publică pentru tranziția energetică. Cel puțin 200 000 000 EUR sunt angajați de Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice pentru toate acțiunile întreprinse împreună.
19	C1.1 I1-10 Energie eoliană offshore	Etapă	Conexiunea electrică offshore la locurile de debarcare terestre – Pachetul privind impresiile ecologice pentru Marea Wadden	Decizie (decizii) privind pachetul privind impresiile ecologice pentru Marea Wadden adoptată (adoptate)				TRIMESTRUL 3	2025	Decizia (deciziile) privind pachetul de măsuri privind impresiile ecologice pentru Marea Wadden este (sunt) adoptată (adoptate) de Consiliul politic al regiunii Mării Wadden, format din reprezentanți ai guvernelor naționale și regionale. Pachetul privind impresiile ecologice pentru Marea Wadden cuprinde acțiuni care sprijină: a)Punerea în aplicare a etapei a II-a a Planului de acțiune privind păsările de reproducție 2 ; b)Punerea în aplicare a Planului Integral de Management al Autorității de Management a Mării Wadden 3 , sprijinirea biodiversității subacvatice, cum ar fi refacerea algelor marine în jurul structurilor dure artificiale aflate sub apă și malurile midiilor, monitorizarea, consolidarea mlaștinilor sărăturate și supravegherea și aplicarea legii; c)Refacerea naturii în zonele de confluență a apei de mare cu apă dulce; și d)Cercetare privind efectele cumulative ale presiunilor exercitate de om în Marea Wadden și efectele ecologice ale schimbărilor climatice. Decizia (deciziile) include (includ), de asemenea, angajamentul de finanțare corespunzător acestor acțiuni. Cel puțin 17 000 000 EUR sunt angajați de Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice pentru toate acțiunile.
20	C1.1 I1-11 Energie eoliană offshore	Etapă	Racordarea energiei electrice offshore la locurile de debarcare terestre – Compensarea și atenuarea salinizării terenurilor agricole	Decizie (decizii) a (ale) Consiliului politic pentru regiunea Mării Wadden a fost adoptată (adoptate)				TRIMESTRUL 3	2025	Consiliul politic pentru regiunea Mării Wadden decide cu privire la acțiunile de compensare și de atenuare a salinizării terenurilor agricole. Cel puțin 4 875 000 EUR sunt angajați de Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice pentru toate acțiunile.
21	C1.1 I2-1 Energia verde a hidrogenului	Etapă	Publicarea agendei privind capitalul uman pentru creșterea ofertei de competențe în domeniul hidrogenului verde	Adoptarea și publicarea Agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde				TRIMESTRUL 3	2023	Adoptarea de către guvern și publicarea agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde. Această agendă stabilește un plan de acțiune pentru înființarea a cel puțin 5 de comunități regionale de învățare, materiale de curs și evenimente sau centre pentru a facilita schimburile între întreprinderi și instituțiile de învățământ sau de cercetare.
22	C1.1 I2-2 Energia verde a hidrogenului	Țintă	Acorduri de grant semnate pentru instalații demonstrative pentru tehnologii inovatoare pe bază de hidrogen verde		Numărul de acorduri de grant semnate	0	2	TRIMESTRUL 2	2025	Semnarea unor acorduri de grant pentru construirea a cel puțin două instalații demonstrative pentru tehnologii inovatoare pe bază de hidrogen verde pentru a demonstra fezabilitatea electrolizei la scară largă și a implementării hidrogenului. Pentru a asigura conformitatea cu principiul DNSH, acordurile de grant conțin specificațiile prevăzute în descrierea investiției.
23	C1.1 I2-3 Energia verde a hidrogenului	Țintă	Acorduri de grant semnate pentru proiecte de cercetare privind hidrogenul verde		Numărul de acorduri de grant semnate	0	3	TRIMESTRUL 2	2025	Semnarea acordurilor de grant pentru cel puțin trei proiecte de cercetare axate pe producția, stocarea, transportul și utilizarea hidrogenului verde. Pentru a asigura conformitatea cu principiul DNSH, acordurile de grant conțin specificațiile prevăzute în descrierea investiției.
24	C1.1 I3-1 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES	Țintă	Kilowați-oră (kWh) de energie electrică furnizată de rezervoarele de energie modulare operaționale		kWh	0	150	TRIMESTRUL 4	2025	Rezervoarele modulare de energie (MEC) cu o capacitate totală de cel puțin 150 kWh trebuie să fie operaționale cu stațiile de andocare. ECM sunt containere de energie interschimbabile care urmează să fie încărcate cu energie electrică din surse regenerabile compatibilă cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) și adecvate pentru instalarea pe navele de navigație interioară noi și existente.
25	C1.1 I3-2 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES	Țintă	Numărul de locuri de încărcare operaționale		Numărul de locuri de încărcare operaționale	0	14	TRIMESTRUL 4	2025	14 locuri de încărcare pentru nave trebuie să fie operaționale. Locurile de încărcare se utilizează pentru încărcarea containerelor modulare de energie. Comandanții de nave trebuie să poată schimba ECM la oricare dintre cele 14 locuri de încărcare. Aceste puncte de încărcare trebuie să fie echipate cu o rețea „cu acces liber” care poate fi utilizată pentru stabilizarea rețelei de energie electrică sau pentru a furniza o cerere locală și temporară de energie electrică.
26	C1.1 I3-3 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES	Țintă	Tonajul total al navelor convertit în emisii zero		Tonajul total măsurat în echivalent douăzeci de picioare (TEU)	0	6161	TRIMESTRUL 4	2025	Navele cu un tonaj total de cel puțin 6161 TEU sunt convertite în nave de navigație interioară cu emisii zero, complet electrice, care utilizează propulsie electrică.
27	C1.1 I4-1 Aviația în tranziție	Etapă	Proiectarea detaliată a turboventilatorului cu combustie cu hidrogen	Finalizarea proiectării detaliate finale a unui turboventilator cu ardere de hidrogen				TRIMESTRUL 4	2025	Se finalizează proiectarea detaliată a unui turboventilator cu ardere de hidrogen „H2-turbofan Ombouw”. Proiectul final detaliat trebuie să fie pentru unul dintre motoarele unui motor Fokker 100 cu camere de ardere adecvate pentru utilizarea hidrogenului lichid. Proiectarea finală detaliată trebuie să ofere o înțelegere detaliată a: a)arhitectura preconizată a sistemului de aeronave; b)caracteristicile modificării motorului turboventilatorului; c)caracteristicile subsistemelor de stocare și distribuție a hidrogenului; și d)caracteristicile sistemelor de control asociate
28	C1.1 I4-2 Aviația în tranziție	Etapă	Proiectarea detaliată a propulsiei electrice cu pilă de combustie cu hidrogen	Finalizarea proiectării finale detaliate a sistemului de propulsie electrică cu pilă de combustie cu hidrogen				TRIMESTRUL 4	2025	Se finalizează proiectarea detaliată finală a sistemului de propulsie electrică cu pile de combustie „Sistem motopropulsor și de stocare a aeronavelor pe bază de hidrogen”. Proiectul final detaliat trebuie să furnizeze un sistem de propulsie electrică cu pilă de combustie cu hidrogen care să poată fi aplicat pe aeronavele certificabile CS-23. Proiectarea finală detaliată trebuie să ofere o înțelegere detaliată a: a)arhitectura preconizată a sistemului de aeronave; b)caracteristicile grupului motopropulsor hidrogen-electric, inclusiv componentele critice, cum ar fi pila de combustie și motorul electric; c)caracteristicile subsistemelor de stocare și distribuție a hidrogenului; și d)caracteristicile sistemelor de control asociate.
29	C1.1 I4-3 Aviația în tranziție	Etapă	Grup de reflecție „Viziunea zborului” operațional	Grupul de reflecție „Viziunea zborului” este operațional și a fost publicată prima foaie de parcurs				TRIMESTRUL 4	2025	Aviația dorește să mulțumească „Viziunii de bază”, care trebuie să fie operațională, după cum o demonstrează publicarea primei sale foi de parcurs tehnologice către o aviație neutră din punct de vedere climatic. Această foaie de parcurs definește: a)posibile soluții pe termen lung la provocările legate de zborurile neutre din punct de vedere climatic; și b)necesitățile în materie de cercetare și dezvoltare tehnologică la nivel de industrie.
30	C1.2 I1-1 Programul Natura	Țintă	Punerea în aplicare a unor acțiuni de îmbunătățire a calității în zonele Natura 2000 și în jurul acestora		Numărul de hectare îmbunătățite	0	101 924	TRIMESTRUL 2	2026	Provinciile pun în aplicare cinci tipuri de acțiuni de îmbunătățire a calității în zonele Natura 2000 și în jurul acestora: a)îmbunătățirea calității naturii; b)acțiuni hidrologice; c)conservarea și optimizarea amenajării zonelor naturale; d)zonele de tranziție, inclusiv conexiunile dintre zone; e)alte acțiuni, cum ar fi zonarea recreativă sau controlul speciilor invazive. În plus, provinciile pun în aplicare acțiuni de împădurire pentru a compensa pierderile de păduri în zonele desemnate. Calitatea unui total de cel puțin 101 924 hectare de natură este îmbunătățită prin acțiuni. Diferitele acțiuni puse în aplicare în aceeași zonă pot contribui în mod cumulativ la realizarea obiectivului de îmbunătățire cu cel puțin 101 924 hectare.
31	C1.2 I1-2 Programul Natura	Țintă	Accelerarea refacerii naturii de către organizațiile de gestionare a terenurilor		Sumă (EUR)	0	49 410 000	TRIMESTRUL 2	2026	Organizațiile de gestionare a terenurilor pun în aplicare acțiuni de îmbunătățire a calității naturii în zonele Natura 2000 și în jurul acestora. Cel puțin 49 410 000 EUR se angajează de către Agenția pentru Întreprinderi din Țările de Jos (Rijksdienst voor Ondernemend Nederland), în numele Ministerului Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, către organizațiile de gestionare a terenurilor, în vederea punerii în aplicare a acestor acțiuni.
32	C1.2 I1-3 Programul Natura	Țintă	Îmbunătățirea calității naturii râurilor și gestionarea pe marginea drumului		Sumă (EUR)	0	29 610 000	TRIMESTRUL 2	2026	Direcția Generală Lucrări Publice și Gospodărirea Apelor (Rijkswaterstaat) pune în aplicare trei tipuri de acțiuni pentru îmbunătățirea naturii râurilor și a gestionării pe marginea drumurilor: a)O gestionare mai durabilă a apei; b)Luarea de măsuri hidrologice și alte acțiuni de planificare; c)Reproiectarea sau îmbunătățirea calității punctelor de acces ale infrastructurii. Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor angajează cel puțin 29 610 000 EUR la Direcția Generală Lucrări Publice și Gospodărirea Apelor (Rijkswaterstaat) pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni.
33	C1.2 I1-4 Programul Natura	Țintă	Acțiuni care contribuie la monitorizarea și dezvoltarea unei baze de cunoștințe pentru programul „Natură”		Sumă (EUR)	0	18 800 000	TRIMESTRUL 2	2026	Cel puțin 18 800 000 EUR sunt angajați de Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor pentru a sprijini activitățile care vizează în principal dezvoltarea cunoștințelor privind refacerea naturii (inclusiv îmbunătățirea rețelei de cunoștințe pentru redresarea și gestionarea naturii, OBN), comunicarea și gestionarea părților interesate, precum și adaptarea monitorizării existente a naturii pentru a permite evaluarea acțiunilor din cadrul acestei investiții, având ca rezultat: a)Prima versiune îmbunătățită a sistemului de monitorizare a naturii este operațională; b)Se publică cel puțin trei rapoarte privind îmbunătățirea calității naturii în habitatele sensibile la azot; și c)Se elaborează o strategie de comunicare.
34	C1.2 I2-1 Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci	Țintă	Numărul de locuri de creștere a porcinelor închise		Numărul de locuri de creștere a porcinelor închise	0	275	TRIMESTRUL 2	2023	Se acordă compensații pentru închiderea a 275 de ferme de porcine, care reduc populația de porcine cu cel puțin 6 % la nivel național în comparație cu 2019. Ca urmare a închiderii celor 275 de situri de reproducere a porcilor, se estimează că emisiile de amoniac vor fi reduse cu aproximativ 900 000 kg față de 2019.

B. COMPONENTA 2: Accelerarea transformării digitale

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos urmărește să accelereze tranziția digitală a economiei neerlandeze. Componenta include un pachet de nouă investiții și o reformă cu obiectivele (i) de a promova dezvoltarea de tehnologii inovatoare și de competențe digitale, (ii) de a adapta mobilitatea la exigențele viitorului și (iii) de a accelera digitalizarea administrației centrale a Țărilor de Jos.

Componenta urmărește să contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să concentreze investițiile asupra tranzițiilor digitale (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și să reducă blocajele din sectorul transporturilor (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din această componentă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

B.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Investiția C2.1 I1: Delta cuantică NL

Acest program de investiții urmărește (i) să accelereze dezvoltarea aplicațiilor tehnologiei cuantice, (ii) să dezvolte, să atragă și să păstreze talentele și (iii) să stimuleze dezvoltarea și înființarea de noi întreprinderi în domeniul tehnologiei cuantice în Țările de Jos.

Investiția vizează investițiile în cercetarea și dezvoltarea calculatoarelor cuantice, a rețelelor cuantice și a senzorilor cuantici și oferă sprijin financiar pentru prima și a doua etapă a planului de acțiune publicat de Quantum Delta NL. Finalizarea acestor două etape presupune cel puțin:

a)dezvoltarea unei instalații de pre-seed pentru întreprinderile nou-înființate;

b)dezvoltarea unei rețele de comunicare de cercetare și dezvoltare (C &D) în domeniul tehnologiei cuantice („rețeaua cuantică de C &D NL”);

c)investiții într-o Cleanroom Nanolab; și

d)acordarea de burse de doctorat în domeniul tehnologiei cuantice.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de propuneri exclud de la eligibilitate dezvoltarea de soluții, procese, tehnologii și instalații legate de următoarea listă de activități și active: (I) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 4 ; (II) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 5 ; (III) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoarele 6 și stațiile de tratare mecano-biologică 7 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Acești termeni de referință impun, de asemenea, selectarea numai a activităților care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția C2.1 I2: Ia Ned și comunitățile de învățare bazate pe IA aplicate

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta și exploata potențialul inteligenței artificiale (IA) pentru economia și societatea olandeză. Investiția urmărește să abordeze blocajele care limitează aplicarea pe scară largă a soluțiilor de IA, cum ar fi viteza lentă a inovării, amploarea limitată a bazei de cunoștințe, oferta scăzută de formare în domeniul IA pe piața forței de muncă, implicarea limitată a societății în sens larg și lipsa soluțiilor de schimb de date.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)dezvoltarea unor metode de implementare a unor sisteme de IA fiabile și centrate pe factorul uman;

b)îmbunătățirea nivelului de cunoștințe în domeniul IA prin acordarea de burse pentru numirea candidaților la doctorat și a cercetătorilor postdoctorali în domeniul IA;

c)acordarea a patru granturi pentru proiecte de cercetare și dezvoltare (C &D) pentru dezvoltarea de aplicații IA inovatoare; și

d)realizarea a șase comunități de învățare aplicate în domeniul IA.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 martie 2026.

Investiția C2.1 I3: Impulsul educației digitale

Obiectivul acestui program de investiții este de a exploata în continuare oportunitățile oferite de digitalizare pentru învățământul profesional și superior și de a îmbunătăți competențele digitale ale studenților și ale cadrelor didactice. Investiția vizează reunirea instituțiilor de învățământ profesional și de învățământ superior din Țările de Jos pentru a realiza o infrastructură sectorială standardizată, sigură și fiabilă în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și o infrastructură sectorială a cunoașterii.

Investiția oferă sprijin financiar pentru dezvoltarea:

a)un mecanism național de bază pentru partajarea materialelor didactice digitale;

b)centre de predare și învățare care pot oferi sprijin studenților, lectorilor și cercetătorilor în ceea ce privește materialele didactice digitale; și

c)un sistem pentru stocarea și accesarea în condiții de siguranță a datelor elevilor.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția C2.1 I4: Logistica infrastructurii digitale

Acest program de investiții urmărește să accelereze și să faciliteze digitalizarea sectorului logistic prin crearea unei infrastructuri de date organizate fiabile și descentralizate pentru schimbul de date logistice sensibile din punct de vedere comercial între operatorii din lanțul de aprovizionare din sectorul logistic.

Programul oferă sprijin pentru investiții pentru:

a)dezvoltarea unei infrastructuri de date de bază pentru Țările de Jos. Infrastructura de date de bază este definită ca un set de principii și acorduri care permit părților participante să dezvolte în comun o rețea informatică specifică. Infrastructura de date de bază trebuie să respecte în proporție de cel puțin 80 % cerințele minime ale arhitecturii de referință definite de Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor;

b)elaborarea unui pachet de lucru privind pregătirea digitală pentru a spori gradul de pregătire digitală a sectorului logistic neerlandez; și

c)finalizarea a cel puțin patru laboratoare vii, și anume conectarea serviciilor lor de date la infrastructura de date de bază.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția C2.2 I1: Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)

Această investiție urmărește să contribuie la înlocuirea sistemului analog de protecție a trenurilor existent cu standardul digital european pentru protecția și controlul trenurilor, Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS).

Investiția oferă sprijin financiar pentru următoarele proiecte:

a)Studiu de planificare pentru tronsonul de cale ferată Kijfhoek-frontiera belgiană: dezvoltarea unui sistem de proiectare a traficului feroviar (Rail Verkeers Technisch Ontwerp, RVTO). Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de gestionare a traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța și interoperabilitatea feroviară;

b)Studiu de planificare pentru tronsonul de cale ferată din nordul Țărilor de Jos: dezvoltarea unei proiectări funcționale integrate a sistemului și a unui proiect de trafic feroviar (RVTO). Proiectarea traficului feroviar demonstrează că ajustările necesare în materie de gestionare a traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța și interoperabilitatea feroviară și că a fost elaborată proiectarea sistemului funcțional integrat;

c)Proiectul de reînnoire a rețelei radio GSM-Rail: stațiile de bază ale transceiverului (stâlpii GSM-Rail) trebuie să fie capabile să funcționeze în cadrul sistemului ERTMS;

d)Adaptarea aplicațiilor specifice de tehnologie a informației (IT) pentru implementarea ERTMS: sistemele logistice informatice din cadrul administratorului de infrastructură ProRail sunt adaptate, inclusiv rescrierea sau actualizarea aplicațiilor informatice relevante, astfel încât aceștia să poată primi și prelucra informațiile corecte privind siguranța feroviară și informațiile corecte privind securitatea interoperabilității [informații ERTMS/sistemului central de siguranță (CSS)] în urma implementării ERTMS; și

e)Sistemul central de siguranță ERTMS: CSS devine operațional pentru ERTMS pentru ProRail.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.2 I2: Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă

Această investiție urmărește să consolideze tranziția către o mobilitate sigură, inteligentă și durabilă prin optimizarea utilizării rețelelor de infrastructură existente.

Investiția oferă sprijin financiar pentru următoarele acțiuni:

a)instalarea a cel puțin 450 de dispozitive inteligente de control al traficului, și anume dispozitive capabile să conecteze digital cu utilizatorii drumurilor (Intelligente Verkeersregellocations);

b)introducerea serviciilor prioritare de siguranță pentru utilizatorii drumurilor, prin care părțile contractante, și anume furnizorii de servicii de siguranță, furnizează utilizatorilor drumurilor mesaje digitale cu privire la situațiile periculoase de pe șosea;

c)dezvoltarea unei „infrastructuri digitale pentru o mobilitate rezilientă viitoare” (DITM) la nivel național, care să ofere baza pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem de mobilitate cooperativă, conectată și automatizată scalabil (CCAM); și

d)dezvoltarea platformei punctului de acces la datele privind mobilitatea națională (National Mobility Data Access Point – NTM), inclusiv publicarea online a 20 de seturi de date privind mobilitatea.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția C2.2 I3: Stații inteligente la marginea drumului (iWKS)

Această investiție vizează înlocuirea stațiilor existente la marginea drumului (WKS), și anume a dispozitivelor aflate lângă benzile rutiere care pot comunica cu indicatoarele rutiere electronice, cu stații inteligente la marginea drumului (iWKS) cu funcționalități sporite. Stațiile inteligente de la marginea drumului vizează reducerea congestionării traficului și îmbunătățirea fluxului de trafic prin alerte mai rapide la incidente și ambuteiaje și printr-o răspândire mai bună și mai rapidă a traficului rutier pe rutele alternative. În plus, se preconizează că stațiile inteligente amplasate la marginea drumului vor fi mai eficiente și mai durabile și vor necesita mai puține lucrări de întreținere decât stațiile existente la marginea drumului.

Investiția oferă sprijin financiar pentru instalarea a 1 906 iWKS.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Reforma C2.3 R1: Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)

Obiectivul acestei reforme este de a revizui gestionarea informațiilor de către administrația publică pentru a îmbunătăți transparența și deschiderea acesteia, prin intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă (Wet open overheid, WOO). Legea privind guvernarea deschisă face ca autoritățile publice și autoritățile semipublice să fie mai transparente, asigurându-se că informațiile din sectorul public pot fi găsite mai ușor, compatibile și ușor de accesat digital de către cetățeni, presă și mass-media, deputați în Parlament și personalul acestora.

Reforma include următoarele elemente:

a)intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă;

b)obligația organizațiilor guvernamentale centrale și a organismelor și agențiilor administrative autonome de a prezenta planuri de acțiune pentru îmbunătățirea accesibilității digitale a sistemelor de informații ale organizațiilor publice în vederea asigurării transparenței; și

c)conectarea organismelor administrative la o infrastructură digitală întreținută de Ministerul Internelor și Relațiilor din cadrul Regatului care oferă acces public la cel puțin 330 000 de documente.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C2.3 I1: IT revoluționar (GrIT)

Această investiție face parte dintr-un program la scară largă de reînnoire a infrastructurii de tehnologie a informației (IT) a Ministerului Apărării. Investiția vizează crearea unei noi infrastructuri informatice care să permită Ministerului Apărării să utilizeze sisteme fiabile, sigure, adaptate exigențelor viitorului și flexibile. Programul global constă în 42 de proiecte, dintre care 14 proiecte (inclusiv securitatea informațiilor, centrele de apel și birourile de informare, precum și comunicarea securizată cu părți terțe) care nu sunt direct legate de operațiuni cu implicații militare sau de apărare vor fi puse în aplicare ca parte a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)să dezvolte acțiuni privind securitatea cibernetică, inclusiv (i) înființarea unui centru de operațiuni de securitate, (ii) introducerea unui sistem de identificare și de gestionare a accesului pentru cooperarea cu părțile terțe, (iii) punerea în aplicare a unei soluții pentru schimbul de informații certificate și verificate cu un nivel scăzut de clasificare și de nivel înalt; și (iv) punerea în aplicare a unei soluții pentru controlul accesului digital la centrele de date;

b)să permită unui număr de cel puțin 500 de membri ai personalului civil al Ministerului Apărării să lucreze în condiții de siguranță de la distanță printr-o rețea securizată care oferă mijloace de comunicare (de exemplu, voce, video și chat), construind locuri de muncă virtuale față în față, creând spații de colaborare uniforme; și

c)modernizarea echipamentelor de rețea în locații fizice, creșterea lărgimii de bandă a rețelei pentru a asigura o calitate suficientă a rețelei pentru aplicațiile utilizate de personalul civil al Ministerului Apărării și migrarea aplicațiilor back-end către noi infrastructuri ale centrelor de date și platforme de găzduire.

d)îmbunătățirea în continuare a siguranței muncii de la distanță pentru cel puțin 500 de membri ai personalului civil al Ministerului Apărării prin înființarea unui centru de contact reînnoit și accesul la aplicațiile de bază.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 martie 2026.

Investiția C2.3 I2: Digitalizarea lanțului justiției penale

Această investiție urmărește să îmbunătățească eficiența lanțului justiției penale prin înlocuirea birocrației din procesele existente cu mijloace digitale și prin asigurarea accesului permanent la informațiile relevante.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)dezvoltarea unui portal care să le permită cetățenilor să comită acte în cadrul procedurilor penale, inclusiv să depună rapoarte; și

b)îmbunătățirea sistemelor existente de tehnologie a informației (IT) în lanțul justiției penale pentru a permite gestionarea digitală a cauzelor penale din categoria „Criminalitate frecventă” de către părțile interesate (și anume poliția, Parchetul și sistemul judiciar) în cadrul lanțului justiției penale; și să ofere părților interesate acces la materiale video și audio legate de cazuri din categoria „Criminalitate frecventă”.

Se asigură consultarea și implicarea adecvată a ramurii judiciare pentru conceperea și punerea în aplicare a acestei măsuri.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2023.

B.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi  (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi  (pentru obiective)				Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință		Obiectiv	Trimestru	Anul
35	C2.1 I1-1 Delta cuantică NL	Etapă	Configurația Delta cuantică NL	Sprijin acordat Deltei Quantum NL și publicarea planului de acțiune					TRIMESTRUL 4	2021	Delta cuantică NL beneficiază de sprijin în cadrul Fondului național de creștere pentru a stimula informatica cuantică și crearea de rețele, precum și pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea competențelor în domeniul cuantic. Delta cuantică NL publică un plan de acțiune detaliat, constituit în etape. Respectarea Orientărilor tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) este asigurată prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
36	C2.1 I1-2 Delta cuantică NL	Etapă	Delta cuantică NL	Finalizarea fazelor 1 &2a planului de acțiune					TRIMESTRUL 2	2026	Delta cuantică NL trebuie să fi îndeplinit integral primele două etape ale planului său, astfel cum a fost prezentat Fondului național pentru creștere. Aceste etape includ cel puțin înființarea unei instalații de pre-seed pentru întreprinderile nou-înființate, dezvoltarea unei rețele cuantice de C &D, acordarea de burse doctorale în domeniul tehnologiei cuantice și investiții în Cleanroom Nanolab. Respectarea Orientărilor tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) este asigurată prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
37	C2.1 I2-1 Ia Ned și comunitățile de învățare bazate pe IA aplicate	Țintă	Acordarea burselor de burse		Numărul	0	13		TRIMESTRUL 1	2024	Se acordă 13 burse pentru numirea candidaților la doctorat și a cercetătorilor cu studii postdoctorale în domeniul IA.
38	C2.1 I2-2 Ia Ned și comunitățile de învățare bazate pe IA aplicate	Țintă	Laboratoare de cercetare ELSA AI operaționale		Numărul	0	4		TRIMESTRUL 4	2025	Cel puțin patru noi laboratoare de cercetare în domeniul IA din punct de vedere etic, juridic și social (ELSA) funcționează pentru a dezvolta metode de implementare a unor sisteme de IA de încredere și centrate pe factorul uman.
39	C2.1 I2-3 Ia Ned și comunitățile de învățare bazate pe IA aplicate	Țintă	Proiecte de C &Dcare au fost atribuite		Numărul	0	4		TRIMESTRUL 4	2025	Se acordă cel puțin patru granturi pentru proiecte de C &D pentru dezvoltarea de aplicații IA inovatoare.
40	C2.1 I2-4 Ia Ned și comunitățile de învățare bazate pe IA aplicate	Țintă	Punerea în aplicare a comunităților de învățare bazate pe IA		Numărul	0	6		TRIMESTRUL 1	2026	Cel puțin șase comunități de învățare în domeniul IA sunt operaționale sub forma unor parteneriate public-privat în cadrul AI Ned. O comunitate de învățare în domeniul IA permite întreprinderilor, instituțiilor de învățământ și laboratoarelor de inovare să colaboreze cu privire la modul în care soluțiile IA pot fi aplicate în practică.
41	C2.1 I3-1 Impulsul educației digitale	Etapă	Platformă unică pentru accesarea materialelor didactice digitale create și a soluției de identitate operațională și digitală pentru elevii în uz	Platforma unică este operațională, iar soluția de identitate digitală pentru elevi este utilizată					TRIMESTRUL 4	2025	Se creează o platformă unică pentru găsirea, partajarea și reutilizarea materialelor didactice digitale pentru învățământul profesional (MBO), universitățile de științe aplicate (HBO) și universitățile de cercetare (WO). Platforma este operațională, ceea ce înseamnă: a)platforma este disponibilă online; b)studenții și cadrele didactice din instituțiile de învățământ afiliate se pot conecta și pot avea acces la materiale didactice digitale. Soluția de identitate digitală pentru studenți va fi utilizată de studenții din învățământul profesional (MBO), universitățile de științe aplicate (HBO) și universitățile de cercetare (WO). Soluția identității digitale pentru studenți permite identificarea și autorizarea studenților, schimbul de informații cu privire la studenți între instituțiile de învățământ și stocarea informațiilor despre studenți.
42	C2.1 I3-2 Impulsul educației digitale	Țintă	Centre de predare și învățare operaționale		Numărul	0	20		TRIMESTRUL 4	2025	20 centre de predare și învățare (CTL) vor fi operaționale în învățământul profesional (MBO), universitățile de științe aplicate (HBO) sau universitățile de cercetare (WO). CTL este operațională, ceea ce înseamnă că una sau mai multe instituții de învățământ au creat un loc fizic în care studenții, profesorii și cercetătorii primesc sprijin în ceea ce privește materialele didactice digitale.
43	C2.1 I4-1 Logistica infrastructurii digitale	Țintă	Dezvoltarea infrastructurii de date de bază		Procent	0	80		TRIMESTRUL 4	2024	Se dezvoltă o infrastructură de date de bază care respectă cel puțin 80 % cerințele minime ale arhitecturii de referință definite de Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor. Conformitatea se evaluează prin intermediul unui audit extern.
44	C2.1 I4-2 Logistica infrastructurii digitale	Țintă	Gradul de pregătire digitală a crescut în sectorul logisticii		Procentul de pregătire digitală	10	30		TRIMESTRUL 4	2025	Se elaborează și se execută un pachet de lucru privind pregătirea digitală pentru a spori gradul de pregătire digitală a sectorului logistic neerlandez prin îmbunătățirea competențelor digitale în acest sector. Pachetul de lucru asigură o pregătire digitală de 30 %, calculată în conformitate cu o metodologie elaborată de programul de logistică a infrastructurii digitale în acest scop. Nivelul de referință de pregătire digitală de 10 % a fost stabilit de Evofenedex în 2021.
45	C2.1 I4-3 Logistica infrastructurii digitale	Țintă	Laboratoare vii finalizate		Numărul	0	4		TRIMESTRUL 2	2026	Se completează cel puțin 4 laboratoare vii. Laboratoarele vii sunt considerate finalizate atunci când serviciile lor de date sunt conectate la infrastructura de date de bază.
46	C2.2 I1-1 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	Etapă	Finalizarea studiului de planificare ERTMS Kijfhoek-Belgia	Proiect de trafic feroviar finalizat					TRIMESTRUL 4	2022	Proiectarea traficului feroviar va fi finalizată în cadrul studiului de planificare privind tronsonul de cale ferată dintre Kijfhoek și frontiera belgiană. Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de gestionare a traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța și interoperabilitatea feroviară.
47	C2.2 I1-2 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	Etapă	Finalizarea studiului de planificare ERTMS în nordul Țărilor de Jos	Finalizarea proiectării funcționale integrate a sistemului și a proiectării traficului feroviar					TRIMESTRUL 1	2023	În cadrul studiului de planificare privind tronsoanele de cale ferată din nordul Țărilor de Jos, se finalizează o proiectare funcțională integrată a sistemului și o proiectare a traficului feroviar. Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de gestionare a traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța și interoperabilitatea feroviară și că a fost elaborată proiectarea sistemului funcțional integrat.
48	C2.2 I1-3 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	Țintă	Numărul de piloni GSM-Rail operaționali pentru ERTMS		Numărul	0	130		TRIMESTRUL 1	2024	130 stațiile de bază ale transceiverului (stâlpii GSM-Rail) trebuie să fie capabile să funcționeze în cadrul sistemului ERTMS.
49	C2.2 I1-4 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	Etapă	Sisteme logistice adaptate la ERTMS	Furnizarea sistemelor adaptate de către departamentul IT al ProRail utilizatorilor aplicațiilor informatice din alte departamente ale ProRail					TRIMESTRUL 1	2024	Sistemele de logistică informatică din cadrul administratorului de infrastructură ProRail trebuie adaptate, inclusiv rescrierea sau actualizarea aplicațiilor informatice relevante, astfel încât acestea să poată primi și prelucra informațiile corecte privind siguranța feroviară și interoperabilitatea (informații ERTMS/CSS). Personalul de control al traficului integrează și testează din punct de vedere tehnic sistemele.
50	C2.2 I1-5 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	Etapă	Sistemul central de siguranță operațional	Sistemul central de siguranță este operațional					TRIMESTRUL 4	2024	Sistemul central de siguranță (CSS) este operațional pentru ERTMS pentru ProRail. Acesta este considerat operațional atunci când devine conform cu specificațiile tehnice de interoperabilitate prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/919 al Comisiei, în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/776 al Comisiei și în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei. Această conformitate este confirmată de ProRail.
51	C2.2 I2-1 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă	Țintă	Dispozitive inteligente de control al traficului		Numărul	0	450		TRIMESTRUL 4	2024	Trebuie să fie operaționale cel puțin 450 dispozitive inteligente de control al traficului (Intelligente Verkeersregelinstalations), ceea ce înseamnă că 1) trebuie să fi fost livrate și instalate și 2) să fie conectate la platforma națională de acces la date urbane.
52	C2.2 I2-2 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă	Țintă	Servicii prioritare de siguranță		Procentul de kilometri parcurși	7	12.5		TRIMESTRUL 1	2025	Pentru cel puțin 12.5 din 100 kilometri parcurși în Țările de Jos, utilizatorii drumurilor trebuie să poată beneficia de servicii prioritare de siguranță furnizate de producătorii de automobile sau de dispozitive de navigație. Aceasta se referă la distanța parcursă de participanții la trafic în Țările de Jos cu serviciile prioritare de siguranță active în timpul conducerii. Această valoare se ridică la 7 % în 2022.
53	C2.2 I2-3 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă	Țintă	Infrastructura digitală pentru o mobilitate rezilientă viitoare (DITM)		EUR	0	30 000 000		TRIMESTRUL 2	2026	30 000 000 EUR reprezentând subvenții pentru inovare se plătesc de către Agenția neerlandeză pentru întreprinderi (Rijksdienst voor Ondernemend Nederland) consorțiului selectat de societăți care contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri digitale pentru o mobilitate rezilientă viitoare (DITM), oferind baza pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemului de mobilitate cooperativă, conectată și automatizată scalabil.
54	C2.2 I2-4 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă	Țintă	Seturi de date disponibile la punctul de acces la datele privind mobilitatea națională		Numărul	0	20		TRIMESTRUL 2	2026	Platforma punctului de acces la datele privind mobilitatea națională (NTM) trebuie dezvoltată și cel puțin 20 seturi de date sunt publicate online și pot fi utilizate prin intermediul platformei punctului de acces la datele privind mobilitatea națională.
55	C2.2 I3-1 Stații inteligente la marginea drumului (iWKS)	Țintă	Numărul de stații inteligente la marginea drumului instalate		Numărul	0	152		TRIMESTRUL 4	2023	Trebuie instalate cel puțin 152 de stații inteligente, adică amplasate fizic și operaționale.
56	C2.2 I3-2 Stații inteligente la marginea drumului (iWKS)	Țintă	Numărul de stații inteligente suplimentare instalate la marginea drumului		Numărul	152	953		TRIMESTRUL 4	2025	Trebuie instalate cel puțin 953 de stații inteligente, adică amplasate fizic și operaționale.
57	C2.2 I3-3 Stații inteligente la marginea drumului (iWKS)	Țintă	Numărul final de stații inteligente amplasate la marginea drumului		Numărul	953	1 906		TRIMESTRUL 2	2026	Trebuie instalate cel puțin 1 906 de stații inteligente, adică amplasate fizic și operaționale.
58	C2.3 R1-1 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)	Etapă	Intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare					TRIMESTRUL 2	2022	Legea privind guvernarea deschisă intră în vigoare. Printre altele, actul extinde domeniul de aplicare al cerințelor de transparență la Parlament, Consiliul Judiciar, Consiliul de Stat, Oficiul General de Audit și Ombudsmanul național, include o obligație de publicare activă pentru instituțiile care fac obiectul acestor cerințe de transparență, scurtează perioada de prelucrare a cererilor de informații și instituie un consiliu consultativ privind transparența. Actul garantează că informațiile din sectorul public sunt ușor de accesat digital de către cetățeni, presă și mass-media, deputați în Parlament și personalul acestora. Obligația de a divulga în mod activ anumite categorii de informații (articolul 3.3 din Legea privind guvernarea deschisă) poate intra în vigoare în etape, la momente care urmează să fie stabilite printr-un decret regal.
59	C2.3 R1-2 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)	Etapă	Publicarea planurilor de acțiune actualizate privind îmbunătățirea gestionării informațiilor	Publicarea unui plan de acțiune actualizat de către organizațiile administrației centrale					TRIMESTRUL 4	2022	Organizațiile guvernamentale centrale (12 ministere, inclusiv organismele și agențiile lor administrative autonome) publică planuri de acțiune actualizate pentru a îmbunătăți accesibilitatea digitală a sistemelor lor de informații. Planurile de acțiune actualizate ale ministerelor abordează următoarele 8 priorități: 1. Instituirea propriului sistem de guvernanță relevant la nivelul ministerelor, al organismelor administrative autonome și al agențiilor.  2. Efectuarea măsurătorilor de referință în sistemul informatic al ministerului.  3. Punerea în aplicare a funcțiilor cadrului de calitate sau ale sistemului similar IV.  4. Punerea în aplicare a documentelor parlamentare de către departamentele principale.  5. Conectarea componentelor naționale la Platforma de informare privind guvernarea deschisă (PLOOI).  6. Punerea în aplicare a manualului de arhivare a e-mailurilor administrației centrale.  7. Punerea în aplicare a liniei de politică a aplicațiilor de mesagerie.  8. Punerea în aplicare a arhivării web în conformitate cu contractul-cadru relevant.
60	C2.3 R1-3 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)	Țintă	Documente disponibile pe platforma Open Government Information		Numărul	0	330 000		TRIMESTRUL 2	2026	Un total de cel puțin 330 000 documente aparținând a cel puțin 4 dintre cele 17 categorii de informații enumerate la articolul 3.3 din Legea privind guvernarea deschisă trebuie să fie disponibile pe Platforma de informații privind guvernarea deschisă, ca urmare a conectării organismelor administrative la o infrastructură digitală gestionată de Ministerul de Interne și Relațiile Regatului.
61	C2.3 I1-1 IT revoluționar (GrIT)	Etapă	Acțiuni de îmbunătățire a securității cibernetice puse în aplicare	Acțiuni de îmbunătățire a securității cibernetice puse în aplicare					TRIMESTRUL 1	2024	Ministerul Apărării pune în aplicare următoarele acțiuni de securitate cibernetică: — Crearea unui centru de operațiuni de securitate;  — Introducerea unui sistem de identificare și de gestionare a accesului pentru cooperarea cu părțile terțe;  — Punerea în aplicare a unei soluții pentru schimbul de informații slab clasificate certificate și verificate și de informații de nivel înalt (HGI); și  — Punerea în aplicare a unei soluții pentru controlul accesului digital la centrele de date.
62	C2.3 I1-2 IT revoluționar (GrIT)	Țintă	Personalul civil al Ministerului Apărării care lucrează de la distanță prin intermediul unei rețele securizate		Numărul	0	500		TRIMESTRUL 4	2024	Pentru a permite munca la distanță în condiții de siguranță, cel puțin 500 de membri ai personalului civil al Ministerului Apărării trebuie să aibă acces la o rețea securizată cu: a)mijloace de comunicare (voce, video și chat); b)locuri de muncă virtuale față în față; și c)spații colaborative uniforme.
63	C2.3 I1-3 IT revoluționar (GrIT)	Etapă	Îmbunătățirea rețelelor și finalizarea migrării către o nouă infrastructură informatică	Îmbunătățirea rețelei și migrarea către o nouă infrastructură informatică					TRIMESTRUL 3	2025	Echipamentele de rețea din locațiile fizice sunt modernizate și lărgimea de bandă a rețelei este mărită pentru a asigura o calitate suficientă a rețelei pentru aplicațiile utilizate de personalul civil al Ministerului Apărării. Aplicațiile back-end sunt migrate către o nouă infrastructură a centrelor de date și către platforme de găzduire.
64	C2.3 I1-4 IT revoluționar (GrIT)	Țintă	Personal civil al Ministerului Apărării, cu acces la instalații suplimentare sigure de lucru de la distanță		Numărul	0	500		TRIMESTRUL 1	2026	Pentru a îmbunătăți în continuare siguranța muncii la distanță, cel puțin 500 de membri ai personalului civil din cadrul Ministerului Apărării trebuie să aibă acces la: a)un nou centru de contact și b)aplicații de bază (inclusiv prelucrarea prezentărilor, a foilor de calcul, a internetului de afaceri și a unităților de tipărire).
65	C2.3 I2-1 Digitalizarea lanțului justiției penale	Etapă	Portalul digital pentru comunicarea oficială în cadrul procedurilor penale este operațional	Portalul digital este operațional					TRIMESTRUL 1	2023	Un portal digital pentru comunicarea digitală este operațional și accesibil cetățenilor, oferind condițiile pentru comunicarea oficială privind procedurile penale cu victimele, avocații și infractorii (inclusiv depunerea de rapoarte), care să aibă loc în format digital, nu pe suport de hârtie.
66	C2.3 I2-2 Digitalizarea lanțului justiției penale	Etapă	Prelucrarea digitală a cazurilor frecvente de criminalitate este operațională	Prelucrarea digitală a cazurilor frecvente de criminalitate este operațională					TRIMESTRUL 4	2023	Este posibil ca toate cauzele penale din categoria „Infracțiuni frecvente” (veel voorkomende criminaliteit, VVC) să fie prelucrate digital. Rapoartele poliției (proces-verbaal) sunt inițiate digital, iar deciziile privind cauzele penale se creează și se prelucrează digital. Probele sub formă de materiale video și audio privind cauzele penale din categoria „Infracțiuni frecvente” sunt puse la dispoziția poliției, a Parchetului și a sistemului judiciar în format digital.

C. COMPONENTA 3: Îmbunătățirea pieței locuințelor și creșterea eficienței energetice a bunurilor imobile

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos urmărește să contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă piața imobiliară din Țările de Jos. Acesta constă în cinci reforme și trei investiții dedicate (i) eliminării caracteristicilor sistemului fiscal olandez care favorizează anumite tipuri de proprietate asupra proprietăților rezidențiale în raport cu altele, (ii) accelerării și deblocării activității de construcții în Țările de Jos și (iii) îmbunătățirii eficienței energetice atât în sectorul imobiliar privat, cât și în cel public prin subvenții pentru renovare. Măsurile din cadrul acestei componente vizează reducerea inegalităților de pe piața locuințelor prin eliminarea denaturărilor fiscale, sporind în același timp oferta de locuințe (la prețuri accesibile) prin planificarea centralizată a noilor oferte de locuințe, eliminarea blocajelor din procesul de planificare a construcțiilor și prin furnizarea de investiții publice pentru deblocarea proiectelor de construcții rezidențiale. Aceasta urmărește, de asemenea, să facă chiriile sociale mai dependente de venit, permițând creșteri mai mari ale chiriilor pentru chiriașii cu venituri mai mari. Investițiile din a doua subparte a componentei vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private, inclusiv intervenții precum instalarea pompelor de căldură și a cazanelor solare, precum și îmbunătățirea izolării locuințelor.

Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să reducă tendința de îndatorare a gospodăriilor și denaturările de pe piața locuințelor, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării sectorului privat al închirierilor și prin luarea de măsuri în vederea creșterii ofertei de locuințe (recomandarea specifică fiecărei țări 1 în 2019, Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2022) și să „reducă dependența generală de combustibilii fosili prin (...) îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri” (recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022) și să „concentreze politica economică legată de investiții asupra (...) strategiilor de eficiență energetică și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (...)” (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din această componentă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

C.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C3.1 R1: Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante

Această reformă va crește rata valorii posesiei vacante (leegwaarderatio) în sistemul fiscal olandez. Impozitarea curentă a activelor private presupune că valoarea de evaluare a bunurilor imobile care nu sunt ocupate de proprietar depășește valoarea reală a proprietății. Prin urmare, valoarea bunurilor închiriate este corectată prin raportul valorii posesiei vacante, introducând efectiv o reducere fiscală pentru proprietarii de bunuri cumpărate în vederea închirierii. Scopul creșterii ratei este de a alinia mai bine impozitarea proprietăților închiriate la valoarea economică reală pe care o reprezintă pentru proprietarii de locuințe, reducând astfel denaturările de pe piața locuințelor.

Pentru imobilele închiriate cu o chirie anuală mai mare de 5 % din valoarea de evaluare a bunului, astfel cum a fost stabilită de municipalitatea relevantă [și anume, Waardering Onroerende Zaken (WOZ)] și pentru proprietățile închiriate părților afiliate, raportul se majorează la 100 %, eliminând efectiv reducerea de impozit. În cazul imobilelor închiriate cu chirie anuală egală sau mai mică de 5 % din valoarea de evaluare, raportul se majorează cu cel puțin 25 puncte procentuale în comparație cu raportul aplicabil în 2022. Valoarea posesiei vacante nu se aplică imobilelor închiriate cu contract de închiriere temporară, eliminând efectiv reducerea de impozit în aceste cazuri.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

Reforma C3.1 R2: Eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării cumpărăturilor de locuințe

Această reformă va elimina, în două etape, scutirea fiscală pentru donațiile destinate finanțării cumpărăturilor de locuințe pentru tineri. În 2022, orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani are dreptul la o scutire fiscală unică pentru primirea de donații în valoare de până la 106 671 EUR, în cazul în care suma donată este utilizată pentru achiziționarea primei locuințe (ocupate de proprietar). Începând cu 1 ianuarie 2023, scutirea fiscală se reduce cu cel puțin 70 % față de scutirea din 2022. Acesta se elimină de la 1 ianuarie 2024. Reforma urmărește să reducă atât denaturările, cât și inegalitatea de pe piața locuințelor.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024.

Reforma C3.1 R3: Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe

În cadrul acestei reforme, guvernul național stabilește numărul de locuințe noi care urmează să fie realizate (adică nou construite sau transformate din alte utilizări, inclusiv abandonate sau improprii locuinței) în fiecare provincie, care, la rândul lor, vor fi utilizate pentru a stabili numărul de locuințe noi care urmează să fie realizate la nivel de municipalitate.

Reforma presupune:

a)încheierea de acorduri între guvernul național și provincii privind numărul de locuințe noi specifice fiecărei provincii care urmează să fie realizate, inclusiv prin transformare, totalizând 900 000 de locuințe noi care urmează să fie finalizate și operaționale până în 2030, dintre care 600 000 sunt accesibile (conform definiției de mai jos);

b)încheierea de acorduri între provincii și municipalități cu privire la numărul de locuințe noi specific municipalității, care trebuie realizate pentru a îndeplini ambiția națională prevăzută la litera (a);

c)punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare pentru a urmări progresele înregistrate în realizarea de noi locuințe; și

d)intrarea în vigoare a unei legislații care să permită guvernului național să intervină într-o acțiune administrativă sau judiciară în cazul încălcării acordurilor provinciale sau regionale privind construirea de noi locuințe [și anume acordurile indicate la literele (a) și, respectiv, (b)].

În sensul acestei reforme, locuințele accesibile sunt definite ca (a) locuințe cu chirie socială, (b) locuințe închiriate până la o anumită chirie maximă, stabilită la 1 000 EUR pe lună în 2022, și (c) locuințe ocupate de proprietari cu un preț mai mic sau egal cu prețul maxim de achiziție al unei locuințe pentru care garanția ipotecară națională (NHG) garantează ipoteca. Chiria maximă menționată la litera (b) poate fi ajustată în anii următori dacă acest lucru este justificat de evoluțiile politice și economice, cum ar fi evoluția prețurilor sau a veniturilor. Orice ajustări, în special cele care depășesc indexarea în funcție de evoluția prețurilor și a veniturilor, trebuie să fie justificate în mod corespunzător.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024.

Reforma C3.1 R4: Creșterea dependenței de venituri a chiriilor

Această reformă va majora anual cuantumul cu care chiriile pentru chiriașii locuințelor sociale cu venituri medii și ridicate pot fi majorate. Noua majorare maximă a chiriei lunare este de 50 EUR pentru chiriașii cu venituri medii și de 100 EUR pentru chiriașii cu venituri ridicate începând cu 1 ianuarie 2022. Această reformă vizează o mai bună aliniere a chiriilor la venitul chiriașului și facilitarea furnizării de locuințe la prețuri accesibile gospodăriilor cu venituri mici, ajutând totodată societățile din domeniul locuințelor să își sporească investițiile în noi proprietăți închiriate.

Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022.

Reforma C3.1 R5: Accelerarea procesului și procedurilor de construcție a locuințelor

Această reformă vizează eliminarea blocajelor din procedura de planificare și autorizare pentru procesele de construcție din Țările de Jos. Într-o primă etapă, ministerul de resort elaborează un plan de acțiune sub forma unei scrisori adresate Parlamentului. Planul de acțiune include o listă de acțiuni pentru accelerarea procedurilor de planificare și de autorizare și un calendar pentru punerea lor în aplicare. Într-o a doua etapă, se efectuează un set substanțial de acțiuni identificate. Aceasta include cel puțin i) acțiuni de îmbunătățire a cunoștințelor municipalităților și ale întreprinderilor de construcții cu privire la procedurile de planificare, ii) înființarea unei echipe de experți care să poată ajuta municipalitățile și societățile din domeniul locuințelor să accelereze procedurile necesare pentru construirea de noi locuințe și iii) înființarea unei echipe naționale care să poată ajuta municipalitățile să abordeze blocajele din cadrul procedurilor de planificare, iv) lansarea unui sistem de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește accelerarea procedurilor.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024.

Investiția C3.1 I1: Deblocarea noilor proiecte de construcții

Această investiție este menită să ofere municipalităților mijloacele necesare pentru a realiza investițiile necesare înainte de începerea construcției de locuințe. Demararea proiectelor de construcții rezidențiale în contextul acestei investiții este definită ca începutul lucrărilor la fundația clădirilor care conțin locuințele.

Investiția constă într-un sprijin financiar acordat municipalităților prin intermediul unui sistem de subvenții, care va conduce la începerea construcției a cel puțin 100 000 de locuințe.

În cadrul investiției, Ministerul Afacerilor Interne și Relațiilor din cadrul Regatului publică un raport. Raportul furnizează dovezi calitative conform cărora acțiunile de adaptare la schimbările climatice care îndeplinesc standardele minime stabilite de pactele relevante au fost puse în aplicare în conformitate cu cererile de subvenții aprobate. Pactele sunt acorduri între provincii, municipalități și alte părți interesate în procesul de construcție rezidențială și comercială, prin care părțile interesate se angajează să respecte standarde minime pentru construcțiile adaptabile la schimbările climatice pe teren privat și public în ceea ce privește protecția împotriva căldurii, a secetei, a inundațiilor pluviale, fluviale și costiere, precum și în ceea ce privește incluziunea naturii.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția C3.2 I1: Sistemul de subvenții pentru sustenabilitatea sectorului imobiliar din sectorul public

Aceste investiții oferă subvenții proprietarilor de bunuri imobile publice, cum ar fi clădirile administrațiilor locale sau ale instituțiilor de învățământ și de sănătate, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor și, prin urmare, pentru a reduce emisiile de CO2. Aceasta conduce la o reducere anuală a emisiilor de CO2 de 110 kilotone, estimată ex ante. Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante.

Investiția cuprinde a) intrarea în vigoare a unui regulament de instituire a schemei de subvenții pentru renovare și b) sprijin financiar pentru finalizarea renovărilor sau a intervențiilor vizând eficiența energetică în cadrul schemei de subvenții pentru renovare.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 martie 2025.

Investiția C3.2 I2: Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie

Această investiție oferă subvenții pentru punerea în aplicare a intervențiilor privind economiile de energie. Intervențiile eligibile sunt cazanele solare, conexiunile termice, izolația, pompele de căldură și, începând cu 2023, instalațiile electrice de gătit. Cel puțin 225 000 dintre aceste intervenții sunt finanțate ca urmare a subvenției. Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, sunt excluse activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 8 .

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 martie 2026.

C.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Nume	Indicatori calitativi  (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi  (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
67	C3.1 R1-1 Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante	Etapă	Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei vacante	Dispoziție din legislație care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2023	Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei vacante. Raportul se majorează la 100 % pentru imobilele închiriate cu o chirie anuală care depășește 5 % din valoarea de evaluare a imobilului, astfel cum a fost stabilită de municipalitatea relevantă [și anume, Waardering Onroerende Zaken (WOZ)] și pentru proprietățile închiriate părților afiliate. În cazul imobilelor închiriate cu chirie anuală egală sau mai mică de 5 % din valoarea de evaluare, raportul se majorează cu cel puțin 25 puncte procentuale în comparație cu raportul aplicabil în 2022. Valoarea posesiei vacante nu se aplică imobilelor închiriate cu contract temporar de închiriere.
68	C3.1 R2-1 Eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării cumpărăturilor de locuințe	Etapă	Intrarea în vigoare a legislației care elimină treptat scutirea fiscală pentru donațiile destinate finanțării cumpărăturilor de locuințe în două etape	Dispoziție din legislație care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2024	Intrarea în vigoare a legislației care va include următoarele două etape pentru eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor de locuințe: (1) începând cu 1 ianuarie 2023, o reducere cu cel puțin 70 % a scutirii maxime de taxe pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor de locuințe, în comparație cu scutirea maximă de taxe din 2022. (2) eliminarea scutirii fiscale începând cu 1 ianuarie 2024.
69	C3.1 R3-1 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe	Etapă	Acorduri între guvernul național și provincii privind construirea a 900 000 de locuințe noi	Semnarea acordurilor între guvernul național și provincii				TRIMESTRUL 4	2022	Semnarea de acorduri între guvernul național și provincii cu privire la numărul de locuințe noi care trebuie realizate până în 2030, inclusiv prin transformare. Acordurile stabilesc numărul de locuințe noi care urmează să fie construite pentru fiecare provincie și numărul de locuințe noi care trebuie să fie accesibile ca preț. Suma numărului de locuințe noi din provincii se ridică la minimum 900 000 de locuințe, dintre care cel puțin 600 000 trebuie să fie locuințe accesibile.
70	C3.1 R3-2 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe	Etapă	Acorduri între provincii și municipalități privind realizarea a 900 000 de locuințe noi	Semnarea acordurilor între provincii și municipalități				TRIMESTRUL 2	2023	Semnarea de acorduri între provincii și municipalități privind numărul specific de locuințe noi, care trebuie realizate pentru realizarea a 900 000 de locuințe noi la nivel național, inclusiv prin transformare, până în 2030, dintre care cel puțin 600 000 trebuie să fie accesibile. Aceste acorduri includ cel puțin următoarele elemente:  (1) obiective pentru numărul de locuințe specific municipalității care trebuie realizate, indicând separat numărul de locuințe accesibile; (2) o dispoziție care să specifice resursele și instrumentele de stat care urmează să fie utilizate și (3) un calendar pentru realizarea noilor locuințe.
71	C3.1 R3-3 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe	Etapă	Lansarea unui sistem de monitorizare pentru punerea în aplicare a acordurilor cu municipalitățile	Lansarea sistemului de monitorizare				TRIMESTRUL 3	2023	Se instituie un sistem de monitorizare pentru a monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordurilor semnate între provincii și municipalități, și anume pentru a monitoriza progresele înregistrate în realizarea de noi locuințe.
72	C3.1 R3-4 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe	Etapă	Intrarea în vigoare a legii care stabilește măsurile suplimentare luate de stat pentru punerea în aplicare a acordurilor privind construirea de locuințe noi	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2024	Intrarea în vigoare a legii care permite guvernului național să intervină într-o acțiune administrativă sau judiciară în caz de încălcare a obligațiilor contractuale în temeiul acordurilor provinciale sau regionale privind construirea de locuințe noi.
73	C3.1 R4-1 Creșterea dependenței de venituri a chiriilor	Etapă	Intrarea în vigoare a legislației care vizează creșterea anuală maximă a chiriilor pentru chiriașii cu venituri medii și ridicate care trăiesc în locuințe sociale	Dispoziție din legislație care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2022	Intrarea în vigoare a unei legislații de creștere a posibilei creșteri anuale maxime admisibile a chiriei lunare pentru locuințele sociale la 50 EUR pentru chiriașii cu venituri medii și la 100 EUR pentru chiriașii cu venituri ridicate începând cu 1 ianuarie 2022. Chiriașii cu venituri medii sunt definiți ca având un venit anual cuprins între 47 948 EUR și 56 527 EUR (gospodării cu o singură persoană) sau între 55 486 EUR și 75 369 EUR (gospodării cu mai multe persoane) (nivelul prețurilor din 2022). Chiriașii cu venituri ridicate sunt definiți ca având venituri anuale peste limita superioară a acestor marje.
74	C3.1 R5-1 Accelerarea procesului și procedurilor de construcție a locuințelor	Etapă	A fost publicată o scrisoare adresată Parlamentului cu privire la blocajele din procesul de planificare care identifică posibile soluții	Publicarea scrisorii către Parlament				TRIMESTRUL 4	2022	Publicarea unei scrisori către Parlament din partea Ministerului Internelor și Relațiilor din cadrul Regatului, în care se identifică acțiunile de eliminare a blocajelor care întârzie procesul de planificare, emiterea autorizațiilor și procedurile juridice legate de proiectele de construcții rezidențiale, inclusiv prin modificări legislative, dacă este necesar; și un calendar cu măsuri concrete pentru punerea în aplicare a acțiunilor.
75	C3.1 R5-2 Accelerarea procesului și procedurilor de construcție a locuințelor	Etapă	Acțiuni de accelerare a procesului de planificare a proiectelor de locuințe	Punerea în aplicare a unui set substanțial de acțiuni identificate în scrisoarea adresată Parlamentului				TRIMESTRUL 1	2024	Un set substanțial de acțiuni identificate în scrisoarea adresată Parlamentului în cadrul jalonului 74 va fi realizat pentru a accelera procesul de planificare a proiectelor imobiliare rezidențiale. Aceasta include cel puțin i) acțiuni de îmbunătățire a cunoștințelor municipalităților și ale întreprinderilor de construcții cu privire la procedurile de planificare, ii) înființarea unei echipe de experți care să poată ajuta municipalitățile și societățile din domeniul locuințelor să accelereze procedurile necesare pentru construirea de noi locuințe și iii) înființarea unei echipe naționale care să poată ajuta municipalitățile să abordeze blocajele din cadrul procedurilor de planificare, iv) lansarea unui sistem de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește accelerarea procedurilor.
77	C3.1 I1-2 Deblocarea noilor proiecte de construcții	Țintă	Lucrări de construcții (secțiunea 1)		Numărul	0	10 000	TRIMESTRUL 4	2024	După aprobarea sprijinului financiar acordat municipalităților prin intermediul schemei de subvenții, începe construcția a 10 000 de locuințe suplimentare.
78	C3.1 I1-3 Deblocarea noilor proiecte de construcții	Țintă	Lucrări de construcții (secțiunea 2)		Numărul	10 000	31 000	TRIMESTRUL 4	2025	După aprobarea sprijinului financiar acordat municipalităților prin intermediul schemei de subvenții, începe construcția a 21 000 de locuințe suplimentare.
79	C3.1 I1-4 Deblocarea noilor proiecte de construcții	Țintă	Lucrări de construcții (secțiunea 3)		Numărul	31 000	100 000	TRIMESTRUL 2	2026	După aprobarea sprijinului financiar acordat municipalităților prin intermediul schemei de subvenții, începe construcția a 69 000 de locuințe suplimentare.
80	C3.1 I1-5 Deblocarea noilor proiecte de construcții	Etapă	Acțiuni de adaptare la schimbările climatice puse în aplicare	Raport publicat privind acțiunile puse în aplicare de adaptare la schimbările climatice finanțate în cadrul sistemului de subvenții				TRIMESTRUL 2	2026	Ministerul Afacerilor Interne și Relațiilor din Regatul Unit publică un raport. Raportul furnizează dovezi calitative conform cărora acțiunile de adaptare la schimbările climatice care îndeplinesc standardele minime stabilite de pactele relevante au fost puse în aplicare în conformitate cu cererile de subvenții aprobate. Pactele sunt acorduri între provincii, municipalități și alte părți interesate în procesul de construcție rezidențială și comercială, prin care părțile interesate se angajează să respecte standarde minime pentru construcțiile adaptabile la schimbările climatice pe teren privat și public în ceea ce privește protecția împotriva căldurii, a secetei, a inundațiilor pluviale, fluviale și costiere, precum și în ceea ce privește incluziunea naturii.
81	C3.2 I1-1 Sistemul de subvenții pentru sustenabilitatea sectorului imobiliar din sectorul public	Etapă	Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare	Dispoziție din regulament care indică intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 2	2022	Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare. Sistemul de subvenții acordă subvenții proprietarilor de bunuri imobile publice, cum ar fi clădirile administrațiilor locale sau ale instituțiilor de învățământ și de sănătate, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor.
82	C3.2 I1-2 Sistemul de subvenții pentru sustenabilitatea sectorului imobiliar din sectorul public	Țintă	Suma reducerii anuale a emisiilor de CO2 (în tone) generate de toate intervențiile de renovare aprobate și de eficiență energetică subvenționate în cadrul schemei		Reduceri ale emisiilor de CO2 în kilotone pe an	0	110	TRIMESTRUL 1	2025	Renovările aprobate și intervențiile în materie de eficiență energetică în cadrul schemei de subvenționare însumează până la o reducere a emisiilor de CO2 de 110 kilotone pe an, estimată ex ante. Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante.
83	C3.2 I2-1 Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie	Țintă	Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie		Numărul de intervenții subvenționate	0	225 000	TRIMESTRUL 1	2026	Se subvenționează cel puțin 225 000 intervenții în cadrul subvenției pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (cazane solare, conexiuni termice, izolație, pompe de căldură și, începând cu 2023, instalații electrice de gătit). Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.

D. COMPONENTA 4: Consolidarea pieței forței de muncă, a pensiilor și a educației orientate spre viitor

Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos, care constă în patru reforme și șase investiții, este (i) de a pregăti piața forței de muncă și sistemul de pensii pentru provocările actuale și viitoare și (ii) de a combate pierderile de învățare cauzate de pandemie, promovând în același timp inovarea digitală în educație. Măsurile incluse în această componentă vizează reducerea diferențelor dintre angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă și abordează activitatea independentă fictivă, precum și investiții în capacitatea de inserție profesională durabilă a forței de muncă prin oportunități de perfecționare și recalificare. În plus, se preconizează reformarea celui de al doilea pilon al sistemului de pensii, astfel încât acesta să fie mai bine adaptat la evoluția pieței forței de muncă, îmbunătățind în același timp echitatea între generații, transparența și reziliența la șocuri. În domeniul educației, sunt planificate măsuri de combatere a pierderilor educaționale cauzate de închiderea școlilor în timpul pandemiei de COVID-19. Componenta include, de asemenea, o investiție pentru promovarea inovării digitale în educație.

Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special pentru a se asigura că al doilea pilon al sistemului de pensii este mai transparent, mai echitabil din punct de vedere intergenerațional și mai rezistent la șocuri (recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2019 și Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2022), de a reduce stimulentele pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați, promovând în același timp o protecție socială adecvată pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și de a combate activitățile independente fictive, precum și de a atenua impactul social (și asupra ocupării forței de muncă) al crizei provocate de pandemia de COVID-19, și consolidarea competențelor, în special ale persoanelor aflate la periferia pieței forței de muncă și a persoanelor inactive (recomandarea specifică fiecărei țări 2 în 2019, Recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2020 și Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2022).

Se preconizează că nicio măsură din această componentă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

D.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C4.1 R1: Reducerea deducerii persoanelor care desfășoară activități independente

Scopul reformei este de a reduce diferența de tratament fiscal dintre angajați și persoanele care desfășoară activități independente. Suma maximă pe care o persoană care desfășoară o activitate independentă o poate deduce din impozite se reduce treptat de la 6 310 EUR în 2022 la 3 710 EUR sau mai puțin în 2026. Valoarea maximă deductibilă va atinge nivelul structural de 1 200 EUR sau mai puțin în 2030.

Reforma se finalizează până la 31 martie 2023.

Reforma C4.1 R2: Asigurare de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente

Scopul reformei este de a spori protecția socială a persoanelor care desfășoară o activitate independentă prin introducerea unei asigurări obligatorii de invaliditate. Reforma constă în elaborarea și intrarea în vigoare a legii de instituire a unei asigurări obligatorii pentru persoanele cu handicap. Legea contribuie la crearea unor condiții de concurență mai echitabile între lucrătorii salariați și cei care desfășoară o activitate independentă. Legea definește cel puțin grupul de persoane asigurate și agențiile executive care pun în aplicare asigurarea și stabilește modalitatea de finanțare a asigurării. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru aplicarea efectivă a asigurării. O scrisoare a ministrului afacerilor sociale și ocupării forței de muncă adresată Parlamentului prezintă în detaliu acțiunile întreprinse de agențiile executive mandatate pentru punerea în aplicare a asigurării obligatorii de invaliditate și descrie etapele următoare pentru a asigura operaționalizarea deplină a asigurării în conformitate cu legea de instituire a asigurării obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente. 

Reforma se finalizează până la 31 martie 2026.

Reforma C4.1 R3: Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii

Această reformă vizează reformarea celui de-al doilea pilon al sistemului neerlandez de pensii, cu obiectivul de a-l face mai transparent, mai echitabil, mai rezistent la șocuri și mai adecvat pentru o piață a forței de muncă în schimbare. Reforma constă în intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii și a deciziilor obligatorii (invaarbesluiten), și anume aprobate de supraveghetor, privind transferul activelor de pensii ale cel puțin 66 % dintre deținătorii de polițe din cadrul celui de al doilea pilon către noul sistem de pensii. Legea elimină redistribuirea sistemică între diferitele grupe de vârstă (doorsneesystematiek), stabilește o rată independentă de vârstă a contribuției la sistemul de pensii cu acumularea pensiei corespunzătoare contribuției și stabilește normele pentru noile contracte de pensii bazate pe acumularea de pensii în termeni de capital.

Legea de instituire a noului sistem de pensii intră în vigoare și se aplică imediat contractelor de pensie semnate după intrarea în vigoare a legii. Cu toate acestea, contractelor de pensii existente li se poate aplica o perioadă de tranziție. Legea prevede ca, în această perioadă de tranziție, să se ia măsurile necesare pentru modificarea contractelor de pensie existente și pentru transferul către noul sistem al activelor aferente contractelor de pensie existente.

Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.

Reforma C4.1 R4: Combaterea falselor activități independente

Obiectivul reformei este de a reduce falsa activitate independentă. Reforma constă în următoarele elemente:

a)Scrisoare adresată parlamentului în care sunt descrise acțiunile planificate pentru reducerea falsei activități independente. Acesta detaliază (i) măsurile care trebuie luate pentru eliminarea moratoriului de punere în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă (Wet deregulering beoordeling arbeidsreland), (ii) acțiunile de intensificare a aplicării legii respective la nivel public și de creștere a capacității agențiilor de executare relevante și (iii) acțiunile preventive împotriva falsei activități independente;

b)publicarea unei legi de modificare a definiției raportului de muncă. Scopul general al legii este de a clarifica și de a reduce ambiguitatea în definiția raportului de muncă; și

c)abolirea moratoriului privind punerea în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă (Wet deregulering beoordeling arbeidsreland).

Reforma se finalizează până la 31 martie 2025.

Investiția C4.1 I1: Țările de Jos continuă să învețe

Obiectivul investiției este de a consolida poziția pe piața muncii și capacitatea de inserție profesională a persoanelor pe piața muncii din Țările de Jos, pentru a evita ca acestea să devină șomeri sau, în cazul în care sunt șomeri, pentru a le ajuta să revină pe piața muncii. Investiția oferă sprijin financiar pentru trei sisteme de subvenții temporare, fiecare constând în următoarele elemente:

a)consiliere în materie de dezvoltare profesională pentru a sprijini persoanele să își reorienteze carierele, oferită de consilieri profesionali calificați;

b)activități gratuite de formare și învățare furnizate pentru a sprijini dezvoltarea competențelor; și

c)sprijin pentru persoane prin parcursuri sectoriale adaptate în cadrul unui sector specific. Aceste căi conțin cel puțin unul dintre următoarele elemente: (I) consiliere profesională (și anume, axată pe locul de muncă actual, pe competențe și pe parcursul carierei), (ii) orientare profesională (adică axată pe schimbări de carieră și/sau noi competențe și locuri de muncă), (iii) formare în materie de competențe sau (iv) recunoașterea competențelor dobândite.

Se efectuează o evaluare independentă a efectelor socioeconomice ale sistemelor de subvenții din cadrul programului „Țările de Jos continuă să învețe” și, prin urmare, se publică un raport de evaluare a politicilor. Raportul de evaluare include informații cu privire la posibilele modalități de îmbunătățire a proceselor de politică care stau la baza elaborării și punerii în aplicare a sistemelor de subvenții. În raportul de evaluare, se acordă o atenție deosebită impactului sistemelor de subvenții asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv asupra celor cu un nivel de educație profesională sau inferior. În plus, raportul include informații de politică privind efectul socioeconomic și pe termen lung al sistemelor de subvenții. Raportul de evaluare se publică online.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2024.

[Investiția C4.1 I2: Echipe de mobilitate regională (RMT) ELIMINATĂ]

Investiția C4.1 I3: Bugetul de perfecționare și recalificare pentru șomeri

Obiectivul acestei investiții („Scholingsbudget WW” sau perfecționarea și recalificarea șomerilor) este de a crește rata de reangajare a persoanelor care beneficiază de prestații temporare de șomaj și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă, confirmată fie de un punctaj scăzut la chestionarul privind distanța până la piața muncii (Werkverkenner), fie de un consilier al UWV (Agenția neerlandeză de asigurări pentru angajați) ca având nevoi specifice de formare. Se acordă finanțare UWV pentru a finanța programe de formare menite să sprijine persoanele din acest grup-țintă în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea. Investițiile oferă sprijin financiar pentru cel puțin 8 000 de programe de formare pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor din acest grup-țintă, pentru a le facilita încadrarea în muncă.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția C4.2 I1: Laboratorul național pentru educație IA

Obiectivul general al acestei investiții de a îmbunătăți educația prin discutarea și propunerea de soluții scalabile în materie de inteligență artificială (IA) pentru procesul de învățare în învățământul primar și/sau secundar. Selecția proiectelor se face de către Comitetul director pentru Laboratorul național pentru educație IA.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)cel puțin 20 proiecte de îmbunătățire a calității învățământului primar și/sau secundar prin inovare digitală, care urmează să fie selectate de comitetul director al Laboratorului național pentru educație IA;

b)dintre proiectele selectate, finalizarea a cel puțin 10 proiecte contribuie la cel puțin unul dintre următoarele obiective: (I) consolidarea educației personalizate; (II) furnizarea de produse și/sau servicii educaționale care au potențialul de a spori motivația elevilor; (III) creșterea cunoștințelor sau a competențelor cadrelor didactice sau ale elevilor sau (IV) creșterea timpului disponibil cadrelor didactice pentru a sprijini elevii; și

c)proiectele selectate trebuie să aibă ca rezultat cel puțin două produse care promovează soluții educaționale digitale inovatoare care au atins nivelul de maturitate tehnologică (Technology Readiness Level – TRL) 6 (etapa finală a TRL înainte de etapa de comercializare).

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția C4.2 I2: Sprijin pentru nou-veniți pentru a preveni pierderile de învățare

Scopul acestei investiții este de a preveni pierderile de învățare pentru nou-veniți, definiți ca elevi proveniți din familii de migranți care se află în Țările de Jos de mai puțin de doi ani, din cauza pandemiei de COVID-19, cum ar fi cele rezultate din închiderea școlilor. Școlile primare și secundare care oferă programe educaționale pentru nou-veniți primesc fonduri suplimentare care să le permită să ofere sprijin suplimentar elevilor proveniți din familii de migranți care locuiesc în Țările de Jos de mai puțin de doi ani. 

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2023.

Investiția C4.2 I3: Sprijin pentru elevii din ultimul an al învățământului secundar

Scopul acestei investiții este de a oferi sprijin suplimentar elevilor din ultimul an de școală secundară pentru a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele cauzate de închiderea școlilor. Investiția constă în lansarea de către Ministerul Educației, Culturii și Științei a unei platforme online cu materiale didactice care să sprijine elevii cu examenul lor final în învățământul secundar și finanțare suplimentară pentru consiliile școlare din învățământul secundar, care să permită școlilor să ofere sprijin suplimentar elevilor în ultimul an al învățământului secundar. Consiliile școlare ale școlilor cu elevi defavorizați primesc sprijin financiar suplimentar.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Investiția C4.2 I4: Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă pentru combaterea și atenuarea pierderilor de învățare

Investiția urmărește să sprijine școlile să organizeze educația hibridă și online pentru a combate și a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele rezultate în urma închiderii școlilor. Investițiile constau în furnizarea a 75 000 de dispozitive (laptopuri și tablete) școlilor selectate pentru a facilita educația online și hibridă pentru elevii din învățământul primar, secundar și profesional secundar.

Punerea în aplicare a investiției urma să fie finalizată până la 31 decembrie 2021.

D.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi  (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi  (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
84	C4.1 R1-1 Reducerea deducerii persoanelor care desfășoară activități independente	Etapă	Intrarea în vigoare a legii privind reducerea deducerii fiscale pentru persoanele care desfășoară activități independente	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2023	Intrarea în vigoare a Legii privind reducerea deducerii fiscale anuale pentru lucrătorii care desfășoară activități independente de la 6 310 EUR în 2022 la 5 660 EUR sau mai puțin în 2 023,5010 EUR sau mai puțin în 2 024,4360 EUR sau mai puțin în 2025 și 3 710 EUR sau mai puțin în 2026. Legea reduce diferența de tratament fiscal dintre angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă.
85	C4.1 R2-1 Asigurare de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente	Etapă	Publicarea în Monitorul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente	Publicarea în Jurnalul Oficial				TRIMESTRUL 1	2025	Publicarea în Monitorul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente. Legea contribuie la crearea unor condiții de concurență mai echitabile între lucrătorii salariați și cei care desfășoară o activitate independentă. Legea definește grupul de persoane asigurate și agențiile executive pentru punerea în aplicare a asigurării și stabilește modalitatea de finanțare a asigurării. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru aplicarea efectivă a asigurării. Instrucțiunile de punere în aplicare prin care se solicită agențiilor executive în cauză să pregătească introducerea unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente sunt emise de Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării Forței de Muncă și se aplică de la publicarea legii.
86	C4.1 R2-2 Asigurare de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente	Etapă	Scrisoare adresată Parlamentului privind stadiul punerii în aplicare a asigurării obligatorii pentru persoanele cu handicap	Scrisoare către Parlament				TRIMESTRUL 1	2026	O scrisoare a ministrului afacerilor sociale și ocupării forței de muncă adresată Parlamentului prezintă în detaliu acțiunile întreprinse de agențiile executive mandatate pentru punerea în aplicare a asigurării obligatorii de invaliditate și descrie etapele următoare pentru a asigura operaționalizarea deplină a asigurării în conformitate cu legea de instituire a asigurării obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente.
87	C4.1 R3-1 Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii	Etapă	Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2023	Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii. Legea elimină redistribuirea sistemică între diferitele grupe de vârstă (doorsneesystematiek), stabilește o rată independentă de vârstă a contribuției la sistemul de pensii cu acumularea drepturilor de pensie corespunzătoare contribuției și stabilește normele pentru noile contracte de pensii bazate pe acumularea de pensii în termeni de capital. Legea se aplică imediat contractelor de pensie semnate după intrarea în vigoare a legii. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru contractele de pensii existente. Contractele de pensii cu o rată de contribuție progresivă pot fi exceptate de la aplicarea noii legi.
88	C4.1 R3-2 Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii	Etapă	Finalizarea și publicarea planurilor de tranziție către un nou sistem de pensii	Publicarea planurilor de tranziție pe site-urile fondurilor de pensii				TRIMESTRUL 1	2025	Fondurile de pensii publică pe site-urile lor planurile de tranziție finalizate pentru contractele de pensii gestionate de acestea. Aceste planuri specifică acordul dintre reprezentanții angajatorilor și ai angajaților (și anume partenerii sociali) cu privire la termenii noilor contracte de pensii și la tranziția activelor de pensii către noul sistem de pensii.
89	C4.1 R3-3 Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii	Etapă	Finalizarea și publicarea planurilor de punere în aplicare a fondurilor de pensii	Prezentarea planului de punere în aplicare Autorității și publicarea pe site-urile web ale fondurilor de pensii				TRIMESTRUL 1	2026	Fondurile de pensii elaborează planuri de punere în aplicare pentru planurile de tranziție menționate la etapa 88. Aceste planuri de punere în aplicare descriu modul în care vor fi executate noile contracte de pensii menționate la etapa 88 și modul în care va fi pusă în aplicare tranziția către noul sistem de pensii. Planurile de punere în aplicare se transmit supraveghetorului fondurilor de pensii și se publică pe site-urile web ale fondurilor de pensii.
89a	C4.1 R3-3 Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii	Țintă	Decizii aprobate privind transferul activelor de pensii ale deținătorilor de polițe către noul sistem de pensii		Procentul deținătorilor de polițe de asigurare	0	66 %	TRIMESTRUL 2	2026	Fondurile de pensii iau decizii obligatorii (invaarbesluiten), și anume aprobate de supraveghetor, cu privire la transferul către noul sistem de pensii al activelor de pensii a cel puțin 66 % dintre deținătorii de polițe din cadrul celui de-al doilea pilon. Aceste decizii precizează data transferului cel târziu la 1 ianuarie 2027.
90	C4.1 R4-1 Combaterea falselor activități independente	Etapă	Planul de acțiune pentru reducerea numărului de activități independente false prezentat Parlamentului	Scrisoare adresată Parlamentului în care se detaliază planul de acțiune				TRIMESTRUL 4	2022	Guvernul olandez trimite parlamentului o scrisoare în care prezintă în detaliu acțiunile planificate pentru reducerea falsei activități independente. Acesta descrie (a) măsurile care trebuie luate pentru abolirea moratoriului privind aplicarea legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă, (b) acțiunile de intensificare a aplicării legii respective la nivel public și de sporire a capacității agențiilor de executare relevante și (c) acțiunile preventive împotriva falsei activități independente.
91	C4.1 R4-2 Combaterea falselor activități independente	Etapă	Publicarea în Jurnalul Oficial a unei legi de modificare a definiției raportului de muncă	Publicarea legii în Monitorul Oficial				TRIMESTRUL 1	2025	Publicarea în Monitorul Oficial a legii care modifică definiția raportului de muncă. Legea intră în vigoare și devine pe deplin aplicabilă până la 1 ianuarie 2026 cel târziu.
92	C4.1 R4-3 Combaterea falselor activități independente	Etapă	Moratoriul privind punerea în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă a fost eliminat	Scrisoare adresată Parlamentului prin care se elimină moratoriul privind executarea				TRIMESTRUL 1	2025	Moratoriul privind punerea în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă (Wet deregulering beoordeling arbeidsrelaties) se elimină.
93	C4.1 I1-1 Țările de Jos continuă să învețe	Țintă	Consiliere profesională pentru sprijinirea persoanelor		Numărul de persoane care beneficiază de consiliere profesională	0	68 705	TRIMESTRUL 3	2020	68 705 de persoane trebuie să primească consiliere în materie de dezvoltare profesională pentru a-și reorienta carierele, furnizată de consilieri calificați în carieră.
94	C4.1 I1-2 Țările de Jos continuă să învețe	Țintă	Cursuri de formare în materie de competențe pentru a sprijini persoanele fizice		Numărul de persoane care beneficiază de formare în materie de competențe	0	119 000	TRIMESTRUL 4	2022	119 000 persoane participă la activități gratuite de formare și învățare pentru a sprijini dezvoltarea competențelor.
95	C4.1 I1-3 Țările de Jos continuă să învețe	Țintă	Parcursuri sectoriale adaptate pentru sprijinirea tranziției către ocuparea forței de muncă		Numărul de parcursuri personalizate create	0	21	TRIMESTRUL 2	2023	Se creează 21 parcursuri sectoriale adaptate. Aceste căi conțin cel puțin unul dintre următoarele elemente: consiliere profesională (și anume, axată pe locul de muncă actual, pe competențe și pe parcursul carierei), orientare profesională (adică axată pe schimbări în carieră și/sau pe noi competențe și locuri de muncă), formarea competențelor și recunoașterea competențelor dobândite.
96	C4.1 I1-4 Țările de Jos continuă să învețe	Etapă	Evaluarea independentă a impactului socioeconomic al sistemelor de subvenționare din cadrul programului „Țările de Jos continuă să învețe”	Finalizarea evaluării independente și publicarea raportului				TRIMESTRUL 4	2024	Se efectuează o evaluare independentă a efectelor socioeconomice ale sistemelor de subvenții din cadrul programului „Țările de Jos continuă să învețe”. Raportul de evaluare include informații cu privire la posibilele modalități de îmbunătățire a proceselor de politică care stau la baza elaborării și punerii în aplicare a schemelor. În raportul de evaluare se acordă o atenție deosebită impactului sistemelor de subvenții asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv asupra celor cu un nivel de educație profesională sau inferior. Raportul include informații de politică privind efectul socioeconomic și pe termen lung al sistemelor de subvenții. Raportul de evaluare se publică online.
97a	C4.1 I3-1 Bugetul de perfecționare și recalificare pentru șomeri	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi a bugetului	Dispoziție legală care prevede un cadru financiar				TRIMESTRUL 4	2023	Intrarea în vigoare a unei legi a bugetului care prevede un cadru financiar prin care se pune la dispoziție un buget structural pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor care beneficiază de prestații temporare de șomaj și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă.
98a	C4.1 I3-2 Bugetul de perfecționare și recalificare pentru șomeri	Țintă	Finanțarea programelor de formare pentru perfecționarea și recalificarea șomerilor		Numărul de programe de formare	0	8000	TRIMESTRUL 2	2026	În perioada 2023-8000 se finanțează cel puțin 2025 de programe de formare pentru perfecționare și recalificare pentru persoanele care beneficiază de prestații de șomaj temporar și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă.
101	C4.2 I1-1 Laboratorul național pentru educație IA	Țintă	Proiecte selectate pentru promovarea soluțiilor educaționale digitale inovatoare		Numărul proiectelor	0	20	TRIMESTRUL 2	2024	Comitetul director al Comitetului național pentru educație privind inteligența artificială selectează cel puțin 20 proiecte de îmbunătățire a calității învățământului primar și/sau secundar prin inovare digitală.
102	C4.2 I1-2 Laboratorul național pentru educație IA	Țintă	Proiecte de promovare a soluțiilor educaționale digitale inovatoare finalizate		Numărul proiectelor	0	10	TRIMESTRUL 4	2025	Dintre proiectele selectate, trebuie finalizate cel puțin 10 de proiecte care au contribuit la cel puțin unul dintre următoarele obiective: (I) consolidarea educației personalizate; (II) furnizarea de produse și/sau servicii educaționale care au potențialul de a spori motivația elevilor; (III) creșterea cunoștințelor sau a competențelor cadrelor didactice sau ale elevilor; (IV) creșterea timpului disponibil cadrelor didactice pentru a sprijini elevii.
103	C4.2 I1-3 Laboratorul național pentru educație IA	Țintă	Livrarea a două produse cu nivelul de maturitate tehnologică 6		Numărul de produse	0	2	TRIMESTRUL 4	2025	Proiectele selectate trebuie să aibă ca rezultat cel puțin două produse care promovează soluții educaționale digitale inovatoare care au atins nivelul de maturitate tehnologică 6.
104	C4.2 I2-1 Sprijin pentru nou-veniți pentru a preveni pierderile de învățare	Țintă	Sprijin pentru școlile primare și secundare pentru a oferi sprijin suplimentar nou-veniților		Numărul de școli primare și secundare care beneficiază de finanțare	0	2 198	TRIMESTRUL 4	2023	Cel puțin 1 800 de școli primare și 398 de școli secundare trebuie să primească finanțare care să le permită să ofere sprijin suplimentar nou-veniților, cu scopul de a preveni pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19.
105	C4.2 I3-1 Sprijin pentru elevii din ultimul an al învățământului secundar	Etapă	Lansarea unei platforme online pentru sprijinirea elevilor din ultimul an al învățământului secundar	Lansarea unei platforme online				TRIMESTRUL 4	2021	Ministerul Educației, Culturii și Științei lansează o platformă online pentru a sprijini elevii din ultimul an al învățământului secundar la examenul final. Platforma conține webinare, misiuni și materiale video de instruire pe teme de examinare.
106	C4.2 I3-2 Sprijin pentru elevii din ultimul an al învățământului secundar	Țintă	Sprijin acordat consiliilor școlare pentru a oferi sprijin suplimentar elevilor din ultimul an al învățământului secundar		Numărul de consilii școlare care beneficiază de finanțare	0	300	TRIMESTRUL 4	2022	Cel puțin 300 de consilii școlare primesc finanțare care să le permită să sprijine elevii din ultimul an al învățământului secundar cu scopul de a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19. Consiliile școlare ale școlilor cu elevi defavorizați primesc sprijin financiar suplimentar.
107	C4.2 I4-1 Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă pentru combaterea și atenuarea pierderilor de învățare	Țintă	Numărul de dispozitive digitale furnizate		Numărul de dispozitive digitale	0	75 000	TRIMESTRUL 4	2021	75 000 dispozitive digitale vor fi puse la dispoziția școlilor pentru a sprijini educația online și hibridă pentru elevii din învățământul primar, secundar și profesional (MBO).

E. COMPONENTA 5: Consolidarea asistenței medicale publice și a pregătirii pentru pandemii

Această componentă a planului neerlandez de redresare și reziliență se axează pe consolidarea sectorului sănătății publice și a pregătirii pentru pandemii a sistemului de sănătate neerlandez. Aceasta include patru investiții pentru a reduce deficitul de resurse umane în sectorul asistenței medicale în perioade de criză sanitară și pentru a spori capacitatea de terapie intensivă. În plus, măsurile incluse în componentă vizează facilitarea asistenței medicale la distanță prin utilizarea serviciilor electronice și consolidarea schimburilor de date între instituțiile de asistență medicală.

Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să ia toate măsurile necesare pentru a consolida reziliența sistemului de sănătate, inclusiv prin abordarea deficitului de lucrători din domeniul sănătății în perioade de criză sanitară și prin accelerarea implementării instrumentelor relevante de e-sănătate (recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2020).

Se preconizează că nicio măsură din această componentă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

E.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Investiția C5.1 I1: Capacitate temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză

Obiectivul acestei investiții este de a asigura o capacitate adecvată de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză. Investiția urmărește să ofere educație și „formare la locul de muncă” pentru persoanele din primul an de învățământ profesional mediu și superior în domeniul sănătății („mbo” și „hbo”) și să creeze o rezervă națională de asistență medicală cu foști profesioniști din domeniul sănătății, din care instituțiile din domeniul sănătății să poată recruta personal suplimentar în perioade de criză.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)educația profesională și formarea la locul de muncă în sectorul asistenței medicale;

b)campanii de comunicare, formare și corelare a foștilor profesioniști din domeniul sănătății cu organizațiile din domeniul sănătății, ceea ce va conduce la constituirea unei rezerve de 2 500 de foști profesioniști din domeniul sănătății care pot fi recrutați de instituțiile sanitare în situații de nevoie, cum ar fi în timpul unei viitoare crize sanitare.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția C5.1 I2: Extinderea asistenței medicale intensive

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea spitalelor de a îngriji în special pacienții care suferă de COVID-19. Investiția vizează îmbunătățirea atât a resurselor umane, cât și a infrastructurii spitalelor, pentru ca acestea să poată avea grijă de pacienții care suferă de COVID-19, în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și ulterior. Spitalele pot menține sau elimina unitățile (în principal renovări ale spitalelor care vizează extinderea unităților de terapie intensivă) care au sporit capacitatea unităților de terapie intensivă în timpul pandemiei de COVID-19 după expirarea schemei de subvenții. Personalul instruit poate fi trimis în mod regulat sau recrutat permanent de spitale pentru a contribui la reducerea deficitului de forță de muncă în acest sector.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)54 spitale pentru adaptarea facilităților în vederea creșterii numărului de paturi fixe și flexibile pentru terapie intensivă; și

b)67 de spitale să își formeze și să își educe personalul pentru a spori capacitatea unităților de terapie intensivă și de îngrijire clinică.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2023.

Investiția C5.1 I3: SETAȚI COVID-19

Obiectivul acestei investiții (Stimulating e-health at home – Stimulering E-health Thuis, SET) este de a sprijini îngrijirea persoanelor care trăiesc la domiciliu, în special a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu sănătate vulnerabilă. În timpul pandemiei de COVID-19, se asigură îngrijirea și sprijinul suplimentar necesare pentru aceste două categorii de persoane vulnerabile prin soluții de e-sănătate.

Investiția oferă sprijin financiar prin granturi pentru utilizarea diferitelor aplicații de e-sănătate (asistență medicală online prin conexiune video, diagnostic prin intermediul unei aplicații și distribuitoare de medicamente) de către furnizorii de servicii medicale generale, de asistență medicală districtuală, de asistență medicală mintală și de asistență socială.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Investiția C5.1 I4: Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)

Obiectivul acestei investiții este de a stimula inovarea în științele vieții și în sectorul asistenței medicale prin standardizarea și conectarea datelor între consorțiul Infrastructuri de cercetare în domeniul sănătății (Health RI). Investiția vizează dezvoltarea unei infrastructuri naționale integrate de date privind sănătatea, eliminarea barierelor sociale și organizaționale prin intermediul unui acord între părțile interesate din sectorul public și cel privat și crearea unui punct central pentru emiterea datelor.

Investiția oferă sprijin financiar pentru:

a)dezvoltarea și operaționalizarea unui sistem de sprijin pentru cercetători compus dintr-un serviciu de asistență la nivel regional și un serviciu central de asistență la nivel național;

b)adoptarea unei foi de parcurs pentru utilizarea secundară a datelor privind sănătatea, care specifică măsurile care trebuie luate de centrele medicale universitare pentru a se asigura că datele lor privind sănătatea pot fi localizate, accesate, schimbate și reutilizate; și

c)operaționalizarea unei prime versiuni a portalului de date pentru localizarea și accesarea datelor privind sănătatea.

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2023.

E.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi  (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi  (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru finalizare Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
108a	C5.1 I1-1 Capacitate temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză	Etapă	Cadrul financiar care permite formarea în sectorul asistenței medicale	Adoptarea unui cadru financiar care să integreze structural formarea în domeniul asistenței medicale într-un program privind piața forței de muncă pentru acest sector				TRIMESTRUL 4	2024	Adoptarea unui cadru financiar, care să integreze structural formarea în domeniul asistenței medicale într-un program privind piața forței de muncă pentru acest sector (programul „TAZ” privind îngrijirea și bunăstarea pe piața forței de muncă)
109a	C5.1 I1-2 Capacitate temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză	Țintă	Numărul de persoane care participă la programul de educație profesională și de formare la locul de muncă		Număr de persoane	0	8325	TRIMESTRUL 4	2025	Cel puțin 8325 de persoane trebuie să fi participat la programul de învățământ profesional și de formare profesională „la locul de muncă” din primul an de formare profesională de nivel mediu și superior în anul universitar 2023/2024 („mbo” și „hbo”).
110	C5.1 I1-3 Capacitate temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză	Țintă	Crearea Rezervei naționale de asistență medicală		Numărul de foști profesioniști din domeniul sănătății de rezervă	0	2 500	TRIMESTRUL 4	2024	Prin campanii de comunicare și formare și corelare a foștilor profesioniști din domeniul sănătății cu organizațiile din domeniul sănătății, se creează o rezervă de cel puțin 2 500 de foști profesioniști din domeniul sănătății, din care instituțiile sanitare pot recruta ajutor temporar în perioade de nevoie, cum ar fi în timpul unei viitoare crize sanitare.
111	C5.1 I2-1 Extinderea asistenței medicale intensive	Țintă	Numărul de spitale care au finalizat adaptări ale facilităților pentru paturile fixe existente și paturile flexibile		Număr de spitale	0	54	TRIMESTRUL 4	2023	Cel puțin 54 spitale își adaptează structurile pentru a crește numărul de paturi de terapie intensivă fixe și flexibile.
112	C5.1 I2-2 Extinderea asistenței medicale intensive	Țintă	Formarea personalului spitalicesc		Număr de spitale	0	67	TRIMESTRUL 4	2023	Cel puțin 67 spitale trebuie să își formeze și să își educe personalul pentru a spori capacitatea unităților de terapie intensivă și de îngrijire clinică.
113	C5.1 I3-1 SETAȚI COVID-19	Țintă	Numărul de granturi acordate		Numărul	0	1 000	TRIMESTRUL 4	2022	Se acordă cel puțin 1 000 granturi furnizorilor de servicii de îngrijire pentru utilizarea diferitelor aplicații de e-sănătate (cum ar fi asistența medicală online prin conexiune video, diagnosticarea prin intermediul unei aplicații și distribuitoare de medicamente) în domeniul asistenței medicale generale, al asistenței medicale districtuale, al îngrijirii comunitare, al asistenței medicale mintale și al asistenței sociale.
114	C5.1 I4-1 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)	Etapă	Sistem de sprijin operațional pentru cercetători – birouri de servicii	Birourile de servicii regionale și naționale sunt operaționale				TRIMESTRUL 4	2022	Trebuie dezvoltat și operațional un sistem de sprijin pentru cercetători compus dintr-un serviciu de asistență la nivel regional și un serviciu central de asistență la nivel național.
115	C5.1 I4-2 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)	Etapă	Adoptarea foii de parcurs privind datele echitabile (asigurarea faptului că datele pot fi găsite, accesibile, interoperabile și reutilizabile)	A fost adoptată o foaie de parcurs pentru crearea de date FAIR				TRIMESTRUL 4	2023	Consorțiul Infrastructură de cercetare în domeniul sănătății elaborează o foaie de parcurs pentru utilizarea secundară ușor de găsit, accesibil, interoperabil și reutilizabil (FAIR) a datelor privind sănătatea, care este adoptată de centrele medicale universitare (UMC). Foaia de parcurs specifică măsurile care trebuie luate de UMC pentru a se asigura că datele lor privind sănătatea pot fi localizate, accesate, schimbate și reutilizate.
116	C5.1 I4-3 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)	Etapă	Portalul de date operaționale	Portalul de date pentru localizarea și accesarea datelor de cercetare este operațional				TRIMESTRUL 4	2023	Prima versiune a portalului de date pentru localizarea și accesarea datelor privind sănătatea este operațională, ceea ce înseamnă că centrele medicale universitare (UMC) au devenit conectate la infrastructura națională de date.

F. COMPONENTA 6: Combaterea planificării fiscale agresive și a spălării banilor

Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos este de a combate într-un mod mai eficace planificarea fiscală agresivă și spălarea banilor în Țările de Jos. Componenta constă în cinci reforme care vizează planificarea fiscală agresivă și o reformă care abordează spălarea banilor.

Componenta contribuie la combaterea evaziunii fiscale prin (i) impunerea unei rețineri condiționate la sursă asupra dobânzilor, redevențelor și dividendelor plătite jurisdicțiilor cu un nivel redus de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor olandeze anti-abuz, (ii) introducerea unei legi privind combaterea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline, (iii) prevenirea unei scutiri fiscale prin intermediul unei limitări specifice a deducerii dobânzilor, (iv) limitarea mecanismelor de lichidare și încetare a activității și (v) limitarea compensării pierderilor. Țările de Jos intenționează, de asemenea, să monitorizeze evoluțiile privind combaterea evaziunii fiscale.

Provocările legate de spălarea banilor sunt abordate printr-o strategie care vizează (i) creșterea capacității personalului unității de informații financiare (FIU) cu 20 echivalente normă întreagă și (ii) introducerea unei limite pentru plățile în numerar. În acest mod, componenta vizează ridicarea de obstacole în calea spălării banilor de către infractori și consolidarea capacității de investigare și urmărire penală.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind planificarea fiscală agresivă (recomandarea specifică fiecărei țări 1 în 2019 și 4 în 2020) și privind spălarea banilor (recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2020).

Se preconizează că nicio măsură din această componentă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

F.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Reforma C6.1 R1: Politica fiscală a Țărilor de Jos

Obiectivul reformei este de a limita posibilitățile de planificare fiscală agresivă și de a reduce fondurile care provin din Țările de Jos către jurisdicții cu un nivel redus de impozitare. Impozitul reținut la sursă pe dividende, dobânzi și redevențe urmărește să permită Țărilor de Jos să impoziteze astfel de plăți către țările care percep impozite reduse sau deloc.

Reforma constă în introducerea unui impozit reținut la sursă asupra dobânzilor și redevențelor și asupra dividendelor plătite jurisdicțiilor cu un nivel redus de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor olandeze antiabuz. Raportul include, de asemenea, un raport de monitorizare privind efectele politicilor împotriva evitării obligațiilor fiscale în cadrul acestei componente.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Reforma C6.1 R2: Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline

Obiectivul acestei reforme este de a aborda neconcordanțele care rezultă dintr-o aplicare sau interpretare diferită a principiului concurenței depline în impozitarea societăților. În special, în situații internaționale, astfel de neconcordanțe pot conduce la neincluderea unei părți din profiturile unei societăți multinaționale într-un impozit pe profit. Scopul reformei este de a neutraliza prețurile de transfer sau câștigurile și pierderile din deținere pentru a preveni situațiile de dublă neimpozitare și pentru a face sistemul fiscal neerlandez mai transparent la nivel internațional. 

Reforma constă în intrarea în vigoare a unei legi care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline.

Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022.

Reforma C6.1 R3: Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzii pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și pentru rezultatele monetare pozitive

Obiectivul reformei este de a evita ca limitarea deducerii dobânzilor anti-abuz din Legea privind impozitul pe profit (articolul 10a) să conducă la scutiri fiscale nejustificate.

Reforma constă în intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a se evita aplicarea limitării specifice a deducerii dobânzii atunci când aceasta conduce la o scutire de la plata impozitelor pe dobânzile negative și pe rezultatele pozitive ale monedei.

Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2021.

Reforma C6.1 R4: Limitarea deducerii pierderilor rezultate din lichidare și încetare

Obiectivul reformei este de a limita deductibilitatea pierderilor finale ale unei entități (pierderi din lichidare) și a pierderilor finale ale unui sediu permanent (pierderi din încetarea activității) în impozitul pe profit.

Această reformă modifică Legea privind impozitul pe profit pentru a limita deductibilitatea pierderilor rezultate din lichidare și încetare prin introducerea a trei condiții necesare pentru ca aceste pierderi să fie deductibile fiscal:

a)condiție temporală: pierderile rezultate din lichidare sau încetare sunt deductibile numai în cazul în care lichidarea sau încetarea se încheie în termen de trei ani de la anul calendaristic în care activitatea economică a încetat sau de la anul calendaristic în care a fost luată decizia cu privire la aceasta;

b)condiție teritorială: pierderile rezultate din lichidare sau încetare sunt luate în considerare pentru deducerea fiscală numai în cazul în care entitatea dizolvată sau sediul permanent a fost stabilit în Țările de Jos, în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European sau în țări terțe cu care Uniunea Europeană are un acord de asociere eligibil; și

c)condiție cantitativă: deducerea pierderilor din lichidare este posibilă numai dacă există o influență decisivă (interese de control), ceea ce înseamnă că contribuabilul are competența de a determina activitățile entității lichidate.

Condițiile teritoriale și cantitative se aplică numai pierderilor care depășesc 5 000 000 EUR.

Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2021.

Reforma C6.1 R5: Limitarea compensării pierderilor

Obiectivul reformei este de a limita posibilitatea de a compensa profiturile cu pierderile din alți ani. Reforma urmărește să împiedice societățile care desfășoară activități profitabile în Țările de Jos să eludeze plata impozitului pe profit.

Această reformă modifică Legea privind impozitul pe profit, care limitează deducerea pierderilor din impozitul pe profit. Compensarea pierderilor este disponibilă numai până la 50 % din profitul impozabil care depășește suma de 1 000 000 EUR, combinată cu o perioadă nelimitată de reportare a pierderilor (anterior de până la șase ani). În cazul în care profitul impozabil este mai mic sau egal cu 1 000 000 EUR, pierderile sunt deductibile integral.

Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022.

Reforma C6.1 R6: Politica de combatere a spălării banilor

Obiectivul reformei este de a consolida cadrul Țărilor de Jos de combatere a spălării banilor și de a combate utilizarea abuzivă a sistemului financiar olandez de către infractori.

Reforma constă în:

a)consolidarea unității de informații financiare (FIU), care este responsabilă de prevenirea și depistarea spălării banilor, de combaterea fraudei și de urmărirea finanțării infracțiunilor, prin angajarea a 20 de angajați suplimentari în echivalent normă întreagă; și

b)intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2025.

F.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi  (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi  (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
117	C6.1 R1-1 Politica fiscală a Țărilor de Jos	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei rețineri la sursă	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2024	Intrarea în vigoare a unei legi privind reținerea la sursă care acoperă următoarele două etape:  (1) de la 1 ianuarie 2021, un impozit reținut la sursă asupra dobânzilor și redevențelor plătite jurisdicțiilor cu un nivel redus de impozitare și în situații care constituie un abuz fiscal în temeiul reglementărilor olandeze antiabuz. (2) de la 1 ianuarie 2024, un impozit reținut la sursă pe dividendele plătite jurisdicțiilor cu un nivel redus de impozitare și în situații care constituie un abuz fiscal în temeiul reglementărilor olandeze antiabuz.
118	C6.1 R1-2 Politica fiscală a Țărilor de Jos	Etapă	Scrisoare de monitorizare a efectelor modificărilor politicii fiscale trimisă Parlamentului	Scrisoare de monitorizare trimisă de cabinet Parlamentului				TRIMESTRUL 4	2025	Cabinetul trimite Parlamentului o scrisoare de monitorizare a efectelor politicilor împotriva evitării obligațiilor fiscale, care este pusă la dispoziția publicului online. Scrisoarea include monitorizarea timpurie a fluxurilor financiare (dividende, dobânzi și redevențe) dinspre și către Țările de Jos pe baza datelor independente raportate de banca centrală olandeză (De Nederlandsche Bank).
119	C6.1 R2-1 Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline	Etapă	Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2022	Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline. Legea elimină neconcordanțele care se referă la o diferență în ceea ce privește prețurile de transfer sau evaluarea activelor dobândite care conduc la o dublă neimpozitare.
120	C6.1 R3-1 Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzii pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și pentru rezultatele monetare pozitive	Etapă	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a elimina scutirile fiscale pentru interese negative și rezultate pozitive	Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2021	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit (articolul 10a), care modifică limitarea specifică a deducerii dobânzii prevăzută în Legea privind impozitul pe profit, astfel încât aplicarea acestei norme antiabuz să nu conducă la o scutire nejustificată de la plata impozitelor pentru dobânzi negative și rezultate pozitive.
121	C6.1 R4-1 Limitarea deducerilor fiscale ca urmare a pierderilor cauzate de lichidare și încetare	Etapă	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita scutirea de impozite ca urmare a pierderilor cauzate de lichidare și încetare	Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2021	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit, care limitează deductibilitatea pierderilor rezultate în urma lichidării și încetării activității. Modificările introduc trei condiții necesare pentru ca pierderile din lichidare și încetare să fie deductibile fiscal: a)Condiție temporală: pierderile rezultate din lichidare și încetare sunt deductibile numai în cazul în care lichidarea sau încetarea se încheie în termen de trei ani de la anul calendaristic în care activitatea economică a încetat sau de la anul calendaristic în care a fost luată decizia cu privire la aceasta. b)Condiție teritorială: pierderile rezultate din lichidare și din încetare sunt deductibile fiscal numai în cazul în care entitatea sau sediul permanent a fost stabilit în Țările de Jos, în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European sau într-o țară terță cu care Uniunea Europeană are un acord de asociere eligibil. c)Condiție cantitativă: deducerea fiscală a pierderilor din lichidare este posibilă numai dacă există o influență decisivă (interese de control), ceea ce înseamnă că contribuabilul are competența de a determina activitățile entității lichidate. Condițiile teritoriale și cantitative se aplică numai atunci când pierderile depășesc 5 000 000 EUR.
122	C6.1 R5-1 Limitarea compensării pierderilor	Etapă	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita compensarea pierderilor	Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2022	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a reduce compensarea pierderilor în cadrul impozitării societăților, după cum urmează: compensarea pierderilor este disponibilă numai până la 50 % din profitul impozabil care depășește suma de 1 000 000 EUR, combinată cu o perioadă nelimitată de reportare a pierderilor (anterior de până la șase ani). În cazul profiturilor impozabile mai mici sau egale cu 1 000 000 EUR, pierderile sunt deductibile integral.
123	C6.2 R6-1 Politica de combatere a spălării banilor	Țintă	Creșterea numărului de echivalente normă întreagă ale unității de informații financiare		Numărul	82	102	TRIMESTRUL 4	2024	Personalul unității de informații financiare (FIU) este majorat cu 20 echivalent normă întreagă, comparativ cu ianuarie 2022, a cărui sarcină principală este de a detecta spălarea banilor, de a combate frauda și de a urmări finanțarea infracțiunilor.
124	C6.2 R6-2 Politica de combatere a spălării banilor	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar	Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 1	2025	Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar.

G. Audit și control

G.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Pentru a proteja în mod eficace interesele financiare ale Uniunii, înainte de depunerea primei cereri de plată, este instituit și operațional un sistem de registre centrale pentru înregistrarea și stocarea tuturor datelor relevante legate de punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență – care să cuprindă cel puțin atingerea jaloanelor și a țintelor, date privind destinatarii finali, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali. Țările de Jos prezintă un raport de audit specific înainte de prima cerere de plată, confirmând existența funcționalităților sistemului de repertorii.

În plus, mandatele legale relevante și sarcinile autorităților implicate în coordonarea, monitorizarea, controlul și auditul punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos se adoptă în conformitate cu legislația națională înainte de depunerea primei cereri de plată.

G.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi  (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi  (pentru obiective)			Momentul		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
125	C7-1 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate	Etapă	Sistemul de repertorii pentru audit și control: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență	Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de registre				TRIMESTRUL 1	2023	Este instituit și operațional un sistem de registre centrale pentru monitorizarea punerii în aplicare a MRR.  Sistemul include cel puțin următoarele funcționalități:  (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor;  (b) colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul (UE) 2021/241 (Regulamentul privind MRR).
126	C7-2 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate	Etapă	Intrarea în vigoare a decretului ministerial de modificare a statutului organismului de audit („Auditdienst rijk”)	Dispoziție din decretul ministerial care indică intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 4	2022	Decretul ministerial de modificare a statutului organismului de audit („Auditdienst Rijk”) va include mandatul de a institui și de a efectua audituri de sistem și teste de fond legate de planul de redresare și reziliență al Țărilor de Jos. Ministerul Finanțelor acordă organismului de audit neerlandez („Auditdienst Rijk”) sarcina relevantă de a institui și de a efectua audituri de sistem și teste de fond legate de planul de redresare și reziliență al Țărilor de Jos.
127	C7-3 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate	Etapă	Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizatorice („organisatiebesluit”) de definire a mandatului direcției de program pentru planul de redresare și reziliență	Dispoziție din decretul ministerial care indică intrarea în vigoare				TRIMESTRUL 4	2022	Direcția de programe pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul Ministerului Finanțelor este mandatată oficial prin intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizatorice a Ministerului Finanțelor („organisatiebesluit Ministry of Finance”) în calitate de organism de coordonare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos.

H. REPowerEU

Componenta REPowerEU contribuie la abordarea provocării reprezentate de reducerea dependenței de combustibilii fosili. Obiectivele componentei sunt de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor, de a facilita investițiile în rețeaua de energie electrică, de a contribui la abordarea congestionării rețelei și de a accelera procedurile legale pentru proiectele privind energia din surse regenerabile. Se preconizează că toate aceste obiective vor contribui la obiectivul mai larg de creștere a ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Țărilor de Jos. Măsurile din cadrul acestei componente au o dimensiune transfrontalieră sau multinațională, deoarece contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie în întreaga Uniune. 

Componenta REPowerEU contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra politica economică legată de investiții asupra energiei din surse regenerabile, a eficienței energetice și a strategiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019), de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și de a reduce dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, în special prin stimularea investițiilor complementare în infrastructura de rețea și prin raționalizarea în continuare a procedurilor de autorizare și îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022). 

Se preconizează că nicio măsură din această componentă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). 

H.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Investiția C8 I1 (măsură extinsă): Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie

Obiectivul acestei măsuri este de a extinde C3.2 I2 „Subvenția pentru investiții în energie durabilă și economii de energie” în cadrul componentei 3 (Îmbunătățirea pieței locuințelor și creșterea eficienței energetice a sectorului imobiliar). Partea extinsă a investiției mărește numărul intervențiilor cu 355 600 și subvenționează intervențiile eligibile enumerate în descrierea investiției C3.2 I2 „Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie”. Intervențiile suplimentare au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, sunt excluse activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante. 9

Punerea în aplicare a investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026. 

 

Reforma C8 R1: Pachetul de reformă a pieței energiei 

Această reformă vizează abordarea mai multor provocări legate de piețele energiei cu care se confruntă Țările de Jos. Reforma include următoarele elemente: 

a. Acțiuni care vizează reducerea congestionării rețelei de energie electrică din Țările de Jos, care includ i) intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică pentru a oferi operatorilor de rețea instrumente suplimentare pentru o utilizare flexibilă a rețelei atunci când rețeaua este saturată, precum și stimulente pentru reducerea cererii și realocarea capacității rețelei către utilizatorii rețelei; și ii) finalizarea „Programelor multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică 2.0” din 12 (provinciale Meerjarenprogramma Infrastructuur Energie en Klimaat, pMIEK). 

b. Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețeaua de energie electrică realizate de operatorii de sisteme de transport și de distribuție. Cadrul asigură prioritizarea investițiilor care fac parte din programele multianuale naționale și provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (Infrastructuur Energie en Klimaat, Miek, Meerjarenprogramma). 

c. Intrarea în vigoare a unui act de modificare a Legii privind mediul și amenajarea teritoriului (Omgevingswet). Actul de modificare accelerează procedurile de autorizare pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile. Domeniul de aplicare al proiectelor privind energia din surse regenerabile care vor beneficia de această accelerare este definit printr-un decret subordonat.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025. 

H.2.    Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

Numărul	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume	Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)	Indicatori cantitativi (pentru obiective)			Momentul		Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
					Unitate	Situația de referință	Obiectiv	Trimestru	Anul
128	C8-I1 Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie	Țintă	Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie		Numărul de intervenții subvenționate	0	134 050	TRIMESTRUL 2	2024	Se subvenționează cel puțin 134 050 intervenții în cadrul subvenției pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (cazane solare, conexiuni termice, izolație, pompe de căldură și, începând cu 2023, instalații electrice de gătit). Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.
129	C8-I1 Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie	Țintă	Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie		Numărul de intervenții subvenționate	134 050	231 985	TRIMESTRUL 2	2025	Vor fi subvenționate cel puțin 97 935 de intervenții suplimentare în cadrul subvenției pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (cazane solare, conexiuni termice, izolație, pompe de căldură și, începând cu 2023, instalații electrice de gătit). Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.
130	C8-I1 Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie	Țintă	Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie		Numărul de intervenții subvenționate	456 985	580 600	TRIMESTRUL 2	2026	Vor fi subvenționate cel puțin 123 615 de intervenții suplimentare în cadrul subvenției pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (cazane solare, conexiuni termice, izolație, pompe de căldură și, începând cu 2023, instalații electrice de gătit). Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.
131	C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică	Dispoziție din decizia Autorității pentru Consumatori și Piețe care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 4	2022	Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică. Decizia pune la dispoziția operatorilor de rețea instrumente suplimentare pentru o utilizare flexibilă a rețelei atunci când aceasta este saturată. Acesta oferă, de asemenea, stimulente pentru reducerea cererii și pentru realocarea capacității rețelei către utilizatorii rețelei.
132	C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețeaua de energie electrică	Dispoziție din decretul ministerial care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 2	2023	Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețeaua de energie electrică realizate de operatorii de sisteme de transport și de distribuție. Cadrul asigură prioritizarea investițiilor care fac parte din programele multianuale naționale și provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (Miek).
133	C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei	Țintă	Finalizarea „Programelor multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică 12” 2.0		Numărul de programe finalizate	0	12	TRIMESTRUL 2	2025	Se finalizează în total 12 „Programe multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (pMIEK) 2.0” (câte unul pentru fiecare provincie). Aceste programe acordă prioritate proiectelor de infrastructură energetică ale operatorilor de rețea legate de extinderea rețelei de energie electrică la nivel de provincie.
134	C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a unui act de modificare a Legii privind mediul și amenajarea teritoriului	Dispoziție din actul de modificare a Legii privind mediul și amenajarea teritoriului care prevede intrarea sa în vigoare				TRIMESTRUL 4	2025	Intrarea în vigoare a unui act de modificare a Legii privind mediul și amenajarea teritoriului. Actul de modificare introduce următoarele modificări în procedurile de autorizare pentru proiectele privind energia din surse regenerabile: a)Toate procedurile judiciare administrative se desfășoară în fața Consiliului de Stat; b)Căile de atac împotriva hotărârilor Consiliului de Stat se introduc în termen de 6 luni; c)Căile de atac împotriva hotărârilor Consiliului de Stat sunt motivate de partea care introduce calea de atac în termenul în care poate fi introdusă o cale de atac. Domeniul de aplicare al proiectelor privind energia din surse regenerabile care vor beneficia de această accelerare este definit printr-un decret subordonat.

2. Costul total estimat al planului de redresare și reziliență

Costul total estimat al planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos este de 5 443 293 000 EUR.

Costurile totale estimate ale capitolului dedicat planului REPowerEU sunt de 735 000 000 EUR.

SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR

1. Contribuție financiară

Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:

1.1. Prima tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)		Etapă/Obiectiv	Nume
3	C1.1 R2-1  Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie		Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de introducere a taxei pe emisiile de CO2 industriale
4	C1.1 R2-2  Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie		Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi care înăsprește taxa pe emisiile de CO2 industriale
5	C1.1 R3-1  Creșterea taxei pe transportul aerian (TCA)		Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi care majorează taxa pe transportul aerian pentru pasagerii aerieni care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos
35	C2.1 I1-1  Delta cuantică NL		Etapă	Configurația Delta cuantică NL
46	C2.2 I1-1  Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)		Etapă	Finalizarea studiului de planificare ERTMS Kijfhoek-Belgia
58	C2.3 R1-1  Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)		Etapă	Intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă
59	C2.3 R1-2  Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)		Etapă	Publicarea planurilor de acțiune actualizate privind îmbunătățirea gestionării informațiilor
67	C3.1 R1-1  Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante		Etapă	Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei vacante
69	C3.1 R3-1  Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe		Etapă	Acorduri între guvernul național și provincii privind construirea a 900 000 de locuințe noi
73	C3.1 R4-1  Creșterea dependenței de venituri a chiriilor		Etapă	Intrarea în vigoare a legislației care vizează creșterea anuală maximă a chiriilor pentru chiriașii cu venituri medii și ridicate care trăiesc în locuințe sociale
74	C3.1 R5-1  Accelerarea procesului și procedurilor de construcție a locuințelor		Etapă	A fost publicată o scrisoare adresată Parlamentului cu privire la blocajele din procesul de planificare care identifică posibile soluții
81	C3.2 I1-1  Sistemul de subvenții pentru sustenabilitatea sectorului imobiliar din sectorul public		Etapă	Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare
84	C4.1 R1-1  Reducerea deducerii persoanelor care desfășoară activități independente		Etapă	Intrarea în vigoare a legii privind reducerea deducerii fiscale pentru persoanele care desfășoară activități independente
87	C4.1 R3-1  Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii		Etapă	Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
90	C4.1 R4-1  Combaterea falselor activități independente		Etapă	Planul de acțiune pentru reducerea numărului de activități independente false prezentat Parlamentului
93	C4.1 I1-1  Țările de Jos continuă să învețe		Țintă	Consiliere profesională pentru sprijinirea persoanelor
94	C4.1 I1-2  Țările de Jos continuă să învețe		Țintă	Cursuri de formare în materie de competențe pentru a sprijini persoanele fizice
105	C4.2 I3-1  Sprijin pentru elevii din ultimul an al învățământului secundar		Etapă	Lansarea unei platforme online pentru sprijinirea elevilor din ultimul an al învățământului secundar
106	C4.2 I3-2  Sprijin pentru elevii din ultimul an al învățământului secundar		Țintă	Sprijin acordat consiliilor școlare pentru a oferi sprijin suplimentar elevilor din ultimul an al învățământului secundar
107	C4.2 I4-1  Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă pentru combaterea și atenuarea pierderilor de învățare		Țintă	Numărul de dispozitive digitale furnizate
113	C5.1 I3-1  SETAȚI COVID-19		Țintă	Numărul de granturi acordate
114	C5.1 I4-1  Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)		Etapă	Sistem de sprijin operațional pentru cercetători – birouri de servicii
119	C6.1 R2-1  Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline		Etapă	Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline
120	C6.1 R3-1  Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzii pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și pentru rezultatele monetare pozitive		Etapă	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a elimina scutirile fiscale pentru interese negative și rezultate pozitive
121	C6.1 R4-1  Limitarea deducerilor fiscale ca urmare a pierderilor cauzate de lichidare și încetare		Etapă	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita scutirea de impozite ca urmare a pierderilor cauzate de lichidare și încetare
122	C6.1 R5-1  Limitarea compensării pierderilor		Etapă	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita compensarea pierderilor
125	C7-1  Audit și control, punere în aplicare și complementaritate		Etapă	Sistemul de repertorii pentru audit și control: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
126	C7-2  Audit și control, punere în aplicare și complementaritate		Etapă	Intrarea în vigoare a decretului ministerial de modificare a statutului organismului de audit („Auditdienst rijk”)
127	C7-3  Audit și control, punere în aplicare și complementaritate		Etapă	Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizatorice („organisatiebesluit”) de definire a mandatului direcției de program pentru planul de redresare și reziliență
131	C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei	Etapă		Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică
			Valoarea tranșelor	EUR 1 332 776 071

1.2. A doua tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Etapă/Obiectiv	Nume
1	C1.1 R1-1  Reforma impozitării energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a tarifelor fiscale la energie
21	C1.1 I2-1  Energia verde a hidrogenului	Etapă	Publicarea agendei privind capitalul uman pentru creșterea ofertei de competențe în domeniul hidrogenului verde
34	C1.2 I2-1  Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci	Țintă	Numărul de locuri de creștere a porcinelor închise
47	C2.2 I1-2  Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	Etapă	Finalizarea studiului de planificare ERTMS în nordul Țărilor de Jos
55	C2.2 I3-1  Stații inteligente la marginea drumului (iWKS)	Țintă	Numărul de stații inteligente la marginea drumului instalate
65	C2.3 I2-1  Digitalizarea lanțului justiției penale	Etapă	Portalul digital pentru comunicarea oficială în cadrul procedurilor penale este operațional
66	C2.3 I2-2  Digitalizarea lanțului justiției penale	Etapă	Prelucrarea digitală a cazurilor frecvente de criminalitate este operațională
68	C3.1 R2-1  Eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării cumpărăturilor de locuințe	Etapă	Intrarea în vigoare a legislației care elimină treptat scutirea fiscală pentru donațiile destinate finanțării cumpărăturilor de locuințe în două etape
70	C3.1 R3-2  Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe	Etapă	Acorduri între provincii și municipalități privind realizarea a 900 000 de locuințe noi
71	C3.1 R3-3  Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe	Etapă	Lansarea unui sistem de monitorizare pentru punerea în aplicare a acordurilor cu municipalitățile
72	C3.1 R3-4  Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe	Etapă	Intrarea în vigoare a legii care stabilește măsurile suplimentare luate de stat pentru punerea în aplicare a acordurilor privind construirea de locuințe noi
75	C3.1 R5-2  Accelerarea procesului și procedurilor de construcție a locuințelor	Etapă	Acțiuni de accelerare a procesului de planificare a proiectelor de locuințe
95	C4.1 I1-3  Țările de Jos continuă să învețe	Țintă	Parcursuri sectoriale adaptate pentru sprijinirea tranziției către ocuparea forței de muncă
97a	C4.1 I3-1  Bugetul de perfecționare și recalificare pentru șomeri	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi a bugetului
104	C4.2 I2-1  Sprijin pentru nou-veniți pentru a preveni pierderile de învățare	Țintă	Sprijin pentru școlile primare și secundare pentru a oferi sprijin suplimentar nou-veniților
111	C5.1 I2-1  Extinderea asistenței medicale intensive	Țintă	Numărul de spitale care au finalizat adaptări ale facilităților pentru paturile fixe existente și paturile flexibile
112	C5.1 I2-2  Extinderea asistenței medicale intensive	Țintă	Formarea personalului spitalicesc
115	C5.1 I4-2  Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)	Etapă	Adoptarea foii de parcurs privind datele echitabile (asigurarea faptului că datele pot fi găsite, accesibile, interoperabile și reutilizabile)
116	C5.1 I4-3  Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)	Etapă	Portalul de date operaționale
117	C6.1 R1-1  Politica fiscală a Țărilor de Jos	Etapă	Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei rețineri la sursă
132	C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei	Etapă	Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețeaua de energie electrică
		Valoarea tranșelor	EUR 1 185 101 166

1.3. A treia tranșă (sprijin nerambursabil):