EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Uniunea Europeană (UE) se întemeiază pe valorile demnității umane, libertății și respectării drepturilor omului și s-a angajat să combată discriminarea, inclusiv pe motiv de handicap, astfel cum se prevede în Tratatul privind Uniunea Europeană, în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta drepturilor fundamentale (Carta).

Dreptul cetățenilor UE la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii Europene este una dintre cele mai de preț realizări ale UE și un motor important al economiei sale.

UE și toate statele sale membre sunt părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH). Scopul CNUDPH este de a promova, proteja și asigura exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu handicap și de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. CNUDPH prevede obligația statelor părți de a recunoaște dreptul persoanelor cu handicap la libertatea de circulație în condiții de egalitate cu celelalte persoane. Statelor părți li se solicită, de asemenea, să adopte măsuri eficace pentru a asigura mobilitatea personală cu maximum de autonomie pentru persoanele cu handicap, inclusiv prin facilitarea mobilității personale a persoanelor cu handicap în modul și la momentul ales de acestea și cu costuri accesibile.

Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană la Göteborg la 17 noiembrie 2017 1 , prevede că orice persoană, indiferent de handicap, are dreptul la egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii disponibile publicului (principiul 3). În plus, Pilonul european al drepturilor sociale recunoaște faptul că persoanele cu handicap au dreptul la servicii care să le permită să participe în societate (principiul 17). Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale face referire la obstacolele semnificative cu care se confruntă încă persoanele cu handicap, care sunt abordate în continuare în Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.

Persoanelor cu dizabilități al căror statut de persoane cu dizabilități este evaluat și recunoscut de autoritățile competente dintr-un stat membru li se acordă adesea condiții speciale sau tratament preferențial în ceea ce privește accesul la o varietate de servicii, activități și facilități, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată în statul membru respectiv și indiferent dacă sunt furnizate de autorități publice sau de operatori privați, pe baza normelor/obligațiilor legale naționale sau locale, și adesea furnizate în mod voluntar (în special de către operatori privați).

Cele mai frecvente condiții speciale sau tratamente preferențiale sunt oferite sau furnizate în ceea ce privește transportul public și privat, locurile de parcare, evenimentele culturale (de exemplu, muzeele), centrele sau serviciile de agrement și sportive, parcurile de distracții, turismul. Ele pot consta în acces gratuit, taxe sau tarife reduse, taxe reduse de utilizare pentru drumurile/podurile/tunelurile cu taxă, acces prioritar, asistență personală, sprijin (cum ar fi accesul la Braille, ghiduri audio), furnizarea de ajutoare, parcare prelungită sau spații (de parcare) rezervate 2 . În ceea ce privește serviciile de transport de călători, asistenții personali sau alte persoane care însoțesc sau asistă persoanele cu dizabilități pot călători gratuit sau pot fi așezate, dacă este posibil, lângă persoana cu dizabilități sau persoana cu mobilitate redusă 3 . Se oferă, de asemenea, un tratament preferențial și condiții speciale atunci când se accesează activități sau facilități furnizate fără plată.

Cu toate acestea, persoanele cu statut de persoane cu dizabilități recunoscut în statul membru de reședință care călătoresc în alt stat membru pot întâmpina dificultăți în ceea ce privește accesul la condițiile speciale sau la tratamentul preferențial oferit sau prevăzut în statul membru pe care îl vizitează, adesea din cauza nerecunoașterii cardului sau a certificatului de dizabilitate emis de statul membru de reședință.

Pe lângă obstacolele fizice și de altă natură în ceea ce privește accesul atât la spațiile publice, cât și la cele private, cheltuielile de călătorie ridicate reprezintă un factor-cheie care descurajează multe persoane cu dizabilități să călătorească 4 , deoarece au și nevoi specifice care fac ca costurile de călătorie să fie mai mari decât pentru persoanele fără dizabilități 5 . Sondajul Eurostat privind persoanele care nu participă la turism confirmă, în ceea ce privește populația generală, că motivele financiare reprezintă un argument esențial pentru a nu călători, indicând faptul că, în 2019, 44,83 % din populația totală nu a participat la turism „din motive financiare” 6 . Persoanele cu dizabilități prezintă un risc mai mare de sărăcie decât persoanele fără dizabilități. La nivelul UE, aproximativ 21,1 % dintre persoanele cu dizabilități cu vârsta de cel puțin 16 ani s-au confruntat cu riscul de sărăcie în 2021, comparativ cu 14,9 % dintre persoanele fără dizabilități. Pentru toate persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani, procentul a fost de 16,4 %.

Insecuritatea juridică și eventualele costuri suplimentare cu care sunt nevoite să se confrunte persoanele cu dizabilități pot afecta posibilitățile acestora de a-și exercita pe deplin și în mod eficace dreptul la liberă circulație.

În plus, pentru multe persoane cu dizabilități, transportul cu autoturismul privat este cea mai bună sau singura opțiune pentru a se deplasa în mod independent. Posibilitatea de a parca cât mai aproape de destinație și disponibilitatea facilităților de parcare rezervate sau prelungite pentru persoanele cu dizabilități sunt esențiale pentru a veni în sprijinul autonomiei acestora și facilitează exercitarea dreptului la liberă circulație. Cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități a fost creat prin intermediul unei recomandări a Consiliului de care a instituit un model/format standardizat și comun la nivelul UE în 1998 7 și este una dintre cele mai vizibile și importante realizări ale politicii UE privind persoanele cu dizabilități. Acesta este utilizat pe scară largă de toate statele membre. Totuși, în pofida acestui fapt, titularii de carduri întâmpină dificultăți atunci când utilizează modelul standardizat al UE de card de parcare pentru persoanele cu dizabilități, de exemplu incertitudini cu privire la drepturile acordate și un nivel redus de recunoaștere a cardului atunci când călătoresc în alte state membre, precum și aplicarea de amenzi chiar și atunci când cardul european de parcare este prezentat sau expus. În plus, diferențele naționale în ceea ce privește formatul și structura, precum și punerea în aplicare a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități împiedică utilizarea acestuia, sporesc insecuritatea (juridică) și generează riscuri de falsificare sau de acțiuni frauduloase, precum și probleme de asigurare a respectării legislației 8 .

Prin urmare, prezenta inițiativă stabilește cadrul, normele și condițiile comune, inclusiv un model standardizat comun, pentru un card european pentru dizabilitate ca dovadă a recunoașterii statutului de persoană cu dizabilități și pentru cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități ca dovadă a dreptului recunoscut al acestora la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități („drepturi de parcare”). Obiectivul inițiativei este de a sprijini accesul titularilor cardului european pentru dizabilitate sau ai cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, în condiții egale în toate statele membre, la condiții speciale sau tratament preferențial în ceea ce privește serviciile, activitățile și facilitățile, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată, și, respectiv, în ceea ce privește condițiile și facilitățile de parcare.

Recunoașterea reciprocă a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să faciliteze și să garanteze exercitarea de către persoanele cu dizabilități, atunci când călătoresc într-un alt stat membru sau când vizitează un alt stat membru, a drepturilor lor de a primi și de a beneficia de condițiile speciale și/sau tratamentul preferențial oferite de operatori privați sau de autorități publice pentru a avea acces la servicii, activități și facilități, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată, precum și de a avea acces la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități, fără discriminare pe motiv de cetățenie sau loc de reședință, în condiții egale cu cele prevăzute pe baza certificatelor sau cardurilor de dizabilitate sau a altor documente oficiale naționale prin care li se recunoaște statutul de persoane cu dizabilități, emise de autoritățile competente din țara gazdă.

Stabilirea unui cadru de norme și condiții comune atât pentru cardul european pentru dizabilitate, cât și pentru cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități va contribui la asigurarea unei participări mai eficace și mai incluzive și la incluziunea în societate a persoanelor cu dizabilități.

Propunerea de a crea un card european pentru dizabilitate este una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 9 :

„Comisia va propune crearea unui card european pentru dizabilitate până la sfârșitul anului 2023, cu scopul de a fi recunoscut în toate statele membre. Acesta se va baza pe experiența proiectului-pilot privind cardul UE pentru dizabilitate aflat în desfășurare în opt state membre și pe cardul european de parcare pentru persoanele cu handicap.”

Intenția de a prezenta o propunere privind cardul european pentru dizabilitate a fost prevăzută și în Comunicarea referitoare la Conferința privind viitorul Europei – Transpunerea viziunii în acțiuni concrete 10 și menționată de președinta von der Leyen în contextul discursului său din 2022 privind starea Uniunii 11 . Această inițiativă face parte din Programul de lucru al Comisiei pentru 2023 – O Uniune fermă și unită 12 .

Parlamentul European a solicitat acest cardului în trei rezoluții. În Rezoluția sa din 18 iunie 2020 referitoare la Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități după 2020 13 , Parlamentul a solicitat Comisiei să extindă proiectul-pilot existent privind cardul european pentru dizabilitate și să asigure recunoașterea deplină în toate statele membre a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Parlamentul European a salutat planul de a prezenta o inițiativă referitoare la un card european pentru dizabilitate care să fie recunoscut în toate statele membre, cu scopul de a extinde proiectele-pilot privind cardul european pentru dizabilitate și modelul de card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, în Rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la protecția persoanelor cu dizabilități prin intermediul petițiilor 14 . În Rezoluția sa din 13 decembrie 2022 „Către drepturi egale pentru persoanele cu dizabilități” 15 , Parlamentul European a pledat pentru o inițiativă ambițioasă și obligatorie din punct de vedere juridic, care să acopere o serie de domenii diferite, pe lângă cultură, agrement și sport.

De asemenea, Comitetul Economic și Social European a adoptat un aviz exploratoriu favorabil 16 cu privire la cardul european pentru dizabilitate, recunoscând, în ceea ce privește cardul european de parcare, importanța actualizării legislației care armonizează caracteristicile, procedurile de emitere și funcționarea acestuia.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Prezenta inițiativă se bazează pe două instrumente existente.

În ceea ce privește cardul european pentru dizabilitate, propunerea se bazează pe proiectul-pilot aferent, extinzându-i domeniul de aplicare la toate statele membre și acoperind o gamă mai largă de domenii de politică diferite, nu doar serviciile, ci și activitățile și facilitățile, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată. Proiectul-pilot a fost realizat în mod voluntar în opt state membre (Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta, România și Slovenia) în perioada 2016-2018 și a rămas în vigoare după încheierea proiectului. Proiectul-pilot a oferit un format comun de card în vederea recunoașterii reciproce voluntare între cele opt state membre participante a statutului de persoană cu dizabilități (stabilit în conformitate cu criteriile, normele, practicile și procedurile lor naționale de eligibilitate), pentru accesul la beneficii și servicii în domeniul culturii, agrementului, sportului și, în unele țări, în domeniul transporturilor 17 , atunci când persoanele respective călătoresc în una dintre țările participante. Furnizorii naționali de servicii din aceste sectoare aveau posibilitatea de a adera în mod voluntar la sistemul cardului. Pachetul de beneficii oferit în fiecare stat membru depindea de numărul și tipul furnizorilor de servicii participanți. După aderarea la sistemul cardului, furnizorii de servicii erau obligați să ofere titularilor de carduri din alte state membre participante aceleași beneficii pe care le ofereau și propriilor cetățeni cu dizabilități. Statele membre aveau obligația să păstreze o evidență a serviciilor care aderă la sistem și să îl actualizeze periodic.

Proiectul-pilot al UE a demonstrat în mod clar beneficiile pentru persoanele cu dizabilități în ceea ce privește accesul la servicii în domeniul culturii, al agrementului, al sportului și, în unele cazuri, al transporturilor, precum și în ceea ce privește sprijinirea circulației transfrontaliere a acestor persoane în UE pe o perioadă scurtă. În plus, Studiul din 2021 de evaluare a punerii în aplicare a acțiunii-pilot privind cardul european pentru dizabilitate și beneficiile asociate 18 a confirmat valoarea adăugată europeană a cardului și a concluzionat că există potențial pentru acțiuni la scară mai largă.

În comparație cu proiectul-pilot [care a enumerat cele patru sectoare vizate și a inclus liste elaborate (la nivel național) cu „furnizori participanți” într-o bază de date publică], raționamentul/logica ce stă la baza acestei propuneri legislative este diferită. Prin asigurarea recunoașterii reciproce a cardului european pentru dizabilitate în toate statele membre, prezenta propunere legislativă urmărește să acorde titularilor de carduri care călătoresc în alt stat membru sau vizitează un alt stat membru acces în condiții egale la condițiile speciale sau tratamentul preferențial existente în legătură cu o mare varietate de servicii, activități și facilități, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată. Această abordare ar trebui să reducă în mod semnificativ sarcina administrativă care le revine statelor membre în cadrul proiectului-pilot legată de necesitatea de a menține și de a actualiza bazele de date cu furnizori de servicii care acceptă cardul european pentru dizabilitate.

În ceea ce privește cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, inițiativa va înlocui sistemul instituit prin Recomandarea 98/376/CE a Consiliului 19 , care a prevăzut un model european voluntar de tichet de parcare pentru persoanele cu dizabilități și a facilitat recunoașterea tichetului de parcare în toate statele membre. Adăugirile sau abaterile naționale specifice de la modelul recomandat au dus la proliferarea unor carduri diferite 20 , împiedicând recunoașterea transfrontalieră a acestora, precum și accesul persoanelor cu dizabilități la condițiile și facilitățile de parcare speciale rezervate persoanelor cu dizabilități care dețin un card de parcare „local”. În plus, recomandarea Consiliului nu a fost actualizată pentru a reflecta evoluțiile din domeniul tehnologiei și al digitalizării sau pentru a ajuta statele membre care se confruntă cu probleme legate de fraudarea și falsificarea cardurilor să le abordeze.

Propunerea va prevedea normele și condițiile comune care vor reglementa emiterea cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și modelul comun al acestuia care urmează să fie aplicat de toate statele membre, înlocuind toate numeroasele carduri de parcare naționale existente.

În plus, în vederea garantării egalității de tratament cu cetățenii UE, Comisia intenționează să prezinte un act juridic separat care să extindă domeniul de aplicare al prezentei propuneri la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau care își au reședința legală pe teritoriul unui stat membru și care au dreptul de a călători în alte state membre în conformitate cu dreptul Uniunii.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta inițiativă urmărește să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități, în cursul călătoriei sau al vizitei lor într-un alt stat membru, la condițiile speciale și/sau tratamentul preferențial disponibile pentru accesarea serviciilor, activităților și facilităților, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată, în condiții egale cu rezidenții cu dizabilități, facilitând astfel exercitarea dreptului lor la liberă circulație în UE.

În ceea ce privește serviciile furnizate în mod normal în schimbul unei plăți pe piața internă, prezenta propunere completează Directiva 2006/123/EC privind serviciile în cadrul pieței interne 21 . În plus, aceasta completează Actul european privind accesibilitatea [Directiva (UE) 2019/882] 22 și Directiva privind accesibilitatea site-urilor web [Directiva (UE) 2016/2102] 23 , care vizează eliminarea și prevenirea obstacolelor generate de cerințele de accesibilitate divergente din statele membre.

Propunerea completează și ar putea facilita aplicarea legislației UE privind drepturile pasagerilor adoptată în perioada 2004-2021 în ceea ce privește patru moduri de transport: aerian, feroviar, naval și cu autobuzul sau autocarul 24 . Această legislație garantează călătorilor cu dizabilități și cu mobilitate redusă dreptul la nediscriminare în ceea ce privește accesul la transport și la asistență gratuită și, dacă este necesar, la adaptarea serviciilor de transport la nevoile lor speciale pentru a le permite să utilizeze cele patru moduri de transport ca orice alt cetățean.

Inițiativa este, de asemenea, în concordanță cu recenta Directivă (UE) 2022/362 25 , care permite statelor membre să prevadă tarife reduse sau taxe de utilizare reduse pentru drumurile/podurile/tunelurile cu taxă, precum și scutiri de la obligația de a plăti astfel de tarife sau taxe de utilizare pentru orice vehicul utilizat sau deținut de persoane cu handicap în ceea ce privește drumurile care fac obiectul taxării rutiere.

Propunerea va contribui în egală măsură la sprijinirea unei participări mai eficace și mai incluzive în societate a persoanelor cu dizabilități, astfel cum se prevede în CNUDPH, și la punerea în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, întrucât obiectivul 8 încurajează politicile care promovează turismul durabil și cultura locală; obiectivul 10 vizează reducerea inegalităților, iar obiectivul 11 vizează asigurarea accesului tuturor la sisteme de transport sigure, la prețuri abordabile, accesibile și durabile.

În plus, propunerea oferă un element de bază suplimentar pentru o infrastructură europeană mai largă de certificare digitală, care se bazează pe experiența certificatului digital al UE privind COVID și care va face legătura cu portofelul UE pentru identitatea digitală după adoptarea propunerii de regulament revizuit.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Prezenta propunere are obiective multiple, interconectate, referitoare la mai multe domenii de politică, cum ar fi serviciile, transporturile și dreptul la liberă circulație. Prin urmare, cel mai adecvat și mai oportun este să se utilizeze temeiuri juridice diferite pentru a acoperi diferitele obiective ale acestei inițiative.

Articolul 53 alineatul (1) și articolul 62 din TFUE (privind serviciile furnizate în mod normal în schimbul unei plăți pe piața internă) sunt relevante, deoarece propunerea va acorda titularilor de carduri dreptul de a beneficia de condiții/tratamente preferențiale atunci când accesează servicii în condiții egale cu persoanele cu dizabilități din statul membru vizitat.

În ceea ce privește condițiile speciale și tratamentul preferențial pentru accesul la servicii în domeniul transporturilor, inclusiv la facilitățile de parcare, articolul 91 din TFUE oferă temeiul juridic necesar. În plus, acest articol este relevant și pentru că a permis adoptarea recomandării din 1998 a Consiliului 26 , care a creat actualul sistem voluntar al UE privind tichetul de parcare, care va fi înlocuit de inițiativa actuală.

Pentru a acoperi acele condiții speciale sau tratamente preferențiale acordate pentru accesul la activități și facilități care nu se încadrează în categoriile „serviciilor” vizate de celelalte temeiuri juridice menționate mai sus, în special la acele activități și facilități care sunt furnizate fără plată, articolul 21 alineatul (2) din TFUE, ca temei juridic rezidual, prevede posibilitatea ca Uniunea Europeană să acționeze și să adopte dispoziții care să faciliteze dreptul cetățenilor UE la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre. În plus, membrii familiei unui cetățean al Uniunii care își exercită dreptul la liberă circulație în conformitate cu normele Uniunii sunt asimilați cetățenilor Uniunii indiferent de cetățenia lor.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Prezenta propunere respectă pe deplin principiul subsidiarității. Obiectivele diferite și interconectate ale prezentei propuneri nu pot fi realizate într-o manieră satisfăcătoare de către statele membre în mod independent, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul UE. Prin urmare, este necesar să se întreprindă acțiuni la nivelul UE.

Problemele identificate au o dimensiune transfrontalieră care nu poate fi soluționată de statele membre pe cont propriu. Necesitatea unei acțiuni la nivelul UE este direct legată de călătoriile transfrontaliere și de provocările aferente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în UE și, prin urmare, de necesitatea de a asigura o abordare coordonată între statele membre pentru a facilita accesul acestora la condiții speciale sau tratament preferențial în condiții egale cu titularii unui card sau ai unui certificat de dizabilitate emis de țara vizitată.

Absența unei acțiuni la nivelul UE ar conduce probabil la adoptarea de către statele membre a unor sisteme diferite, ceea ce ar crea dificultăți continue în ceea ce privește recunoașterea cardurilor și a certificatelor de dizabilitate, precum și a cardului european de parcare, la nivel transfrontalier. În cazul în care UE nu ar interveni, diferențele actuale dintre cardurile și certificatele de dizabilitate naționale ar putea, de asemenea, să crească, iar tratamentul diferit al persoanelor cu dizabilități în statele membre ar continua sau s-ar accentua, cu efecte negative asupra accesului acestora la condiții speciale sau tratament preferențial în ceea ce privește serviciile, activitățile și facilitățile, inclusiv atunci când sunt furnizate fără plată, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra exercitării dreptului lor la liberă circulație.

Inițiativa nu urmărește armonizarea criteriilor sau a condițiilor de eligibilitate ori a procedurilor de evaluare pentru obținerea statutului de persoană cu dizabilități într-un stat membru, acestea fiind aspecte pentru care statele membre își păstrează competența. Prin urmare, prezenta propunere nu aduce atingere competențelor statelor membre de a stabili condițiile și procedurile de evaluare a statutului de persoană cu dizabilități în scopul acordării unui card european pentru dizabilitate și al recunoașterii dreptului la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități și la emiterea unui certificat, a unui card de dizabilitate sau a unui card de parcare pentru persoanele cu dizabilități sau a oricărui alt document oficial, la nivel local, regional sau național.

În plus, propunerea nu aduce atingere competențelor naționale de a stabili dacă să se acorde sau nu beneficii speciale sau condiții preferențiale, cum ar fi accesul gratuit, tarifele reduse sau tratamentul preferențial pentru persoanele cu dizabilități și, după caz, persoanele care le însoțesc sau le asistă. Propunerea nu impune obligații nici operatorilor privați sau autorităților publice în ceea ce privește acordarea de condiții preferențiale. Propunerea doar garantează că, atunci când se acordă astfel de condiții speciale sau tratament preferențial, acestea ar trebui să fie disponibile în condiții egale pentru toate persoanele cu dizabilități care dețin un card european pentru dizabilitate sau un card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și că informațiile în acest sens sunt puse la dispoziție în formate accesibile utilizând cerințele de accesibilitate relevante aplicabile serviciilor prevăzute în anexa I la Directiva 2019/882.

•Proporționalitatea

În ceea ce privește principiul proporționalității, forma și conținutul propunerii nu depășesc ceea ce este necesar și proporțional pentru atingerea diferitelor sale obiective interconectate.

Sunt stabilite norme generale comune și un format/model standardizat comun pentru ambele carduri. Cu toate acestea, ținând seama de diferențele, circumstanțele și practicile naționale, evaluarea statutului în sine de persoană cu dizabilități, stabilirea procedurilor necesare pentru emiterea cardurilor și stabilirea condițiilor speciale sau a tratamentului preferențial pentru persoanele cu dizabilități în ceea ce privește accesul la servicii, activități și facilități, inclusiv atunci când sunt furnizate fără plată, sunt lăsate la latitudinea statelor membre, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii prevede altfel.

•Alegerea instrumentului

În conformitate cu temeiurile juridice identificate, în special cu articolul 53 alineatul (1) și cu articolul 62, coroborate cu articolul 91 din TFUE, și cu articolul 21 alineatul (2) din TFUE, o directivă este considerată instrumentul adecvat, proporțional și eficace pentru realizarea diferitelor obiective interconectate ale inițiativei.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

Un grup de coordonare interservicii privind cardul european pentru dizabilitate a fost înființat în iulie 2022 și s-a implicat activ în pregătirea inițiativei, inclusiv în evaluarea impactului acesteia.

În conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, au fost consultate o gamă largă de părți interesate de la nivel internațional, de la nivelul UE și de la nivel național, și anume (i) cele care au un interes în această chestiune (de exemplu, autoritățile publice naționale, furnizorii de servicii, ONG-urile; (ii) beneficiarii potențiali ai cardului european pentru dizabilitate sau ai cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități (de exemplu, persoanele cu dizabilități, asistenții personali) și (iii) experții (de exemplu, cercetători, firme de consultanță și consilieri, organizații internaționale).

Consultarea părților interesate a inclus: (a) o consultare publică, (b) interviuri strategice și (c) interviuri specifice, (d) sondaje online specifice, (e) trei ateliere online, (f) șase grupuri tematice cu furnizori de servicii din anumite state membre și (g) șase studii de caz. Părțile interesate au avut posibilitatea, de asemenea, să trimită observații cu privire la (h) cererea de contribuții a Comisiei 27 .

Majoritatea activităților de consultare au fost organizate de un contractant extern ca parte a unui studiu care sprijină pregătirea evaluării impactului. Comisia a consultat, de asemenea, autoritățile statelor membre și organizațiile societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități, care sunt membre ale Platformei pentru persoanele cu handicap. Discuțiile din cadrul reuniunilor platformei și ale subgrupului său specific privind cardul european pentru dizabilitate au fost esențiale pentru a obține feedback în vederea ajustării propunerii.

•Evaluarea impactului

Propunerea de inițiativă a Comisiei de stabilire a cadrului, a normelor și a condițiilor pentru emiterea și utilizarea cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități este însoțită de un raport de evaluare a impactului 28 , al cărui proiect a fost prezentat Comitetului de control normativ (CCN) la 21 iunie 2023. La 19 iulie 2023, CCN a emis un aviz pozitiv cu rezerve. Raportul de evaluare a impactului a fost revizuit în conformitate cu constatările și recomandările comitetului. Observațiile tehnice mai detaliate ale CCN au fost, de asemenea abordate.

Conceperea opțiunilor și decizia de a elimina anumite opțiuni se bazează în mare măsură pe experiența dobândită în cadrul proiectului-pilot privind cardul european pentru dizabilitate și pe experiența Recomandării 98/376/CE a Consiliului din 4 iunie 1998 privind tichetul de parcare pentru persoanele cu dizabilități, precum și pe feedbackul primit de la părțile interesate și de la statele membre.

Opțiunea unei fuziuni între cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități într-un singur card a fost luată în considerare și apoi eliminată din cauza lipsei de fezabilitate practică și tehnică 29 . Cele două carduri au criterii de eligibilitate, proceduri de emitere, domenii de aplicare și utilizări diferite. Nu toți titularii unui card european pentru dizabilitate ar fi titulari ai unui card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Părțile interesate consultate au subliniat că fuzionarea celor două carduri ar limita posibilitatea ca persoanele cu dizabilități să utilizeze ambele carduri simultan. În practică, cardul european de parcare va fi, de regulă, lăsat și afișat în vehicul, în timp ce cardul european pentru dizabilitate va trebui să rămână la titularul cardului. Prin urmare, părțile interesate au considerat că acestea ar trebui păstrate ca două carduri distincte.

Evaluarea a luat în considerare opțiuni de politică menite să faciliteze recunoașterea reciprocă a statutului de persoane cu dizabilități în UE în ceea ce privește accesul acestora la servicii atunci când vizitează un alt stat membru (A) și să faciliteze utilizarea și securitatea juridică în utilizarea cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități (B), acțiuni care, luate împreună, abordează provocările identificate.

O serie de alte opțiuni, cum ar fi acordurile voluntare 30 , care ar acoperi doar o selecție de servicii 31 , armonizarea definițiilor și a criteriilor de eligibilitate pentru evaluarea statutului de persoană cu dizabilități 32 sau armonizarea procedurilor de emitere a cardurilor relevante la nivelul UE 33 au fost, de asemenea, eliminate.

Opțiunea preferată este o combinație între opțiunea de politică A2 (modelul de card european pentru dizabilitate obligatoriu în toate statele membre pentru călătorii, care acoperă toate sectoarele de servicii) și opțiunea B2 (modelul cardului european de parcare obligatoriu pentru persoanele cu dizabilități).

Opțiunea de politică A2 este cea mai eficace în ceea ce privește facilitarea recunoașterii reciproce statutului de persoană cu dizabilități pentru accesul la servicii atunci când persoanele cu dizabilități vizitează un alt stat membru, deoarece prevede crearea cardului european pentru dizabilitate, care urmează să fie utilizat exact în acest scop și care poate fi recunoscut cu ușurință în toate statele membre. Cardul ar elimina incertitudinea atât pentru furnizorii de servicii care în prezent trebuie să verifice statutul de persoane cu dizabilități al clienților, cât și pentru persoanele cu dizabilități care călătoresc în alte state membre sau vizitează alte state membre.

Opțiunea de politică B2 este cea mai eficace în ceea ce privește facilitarea recunoașterii cardului european de parcare. Ca instrument legislativ cu caracter obligatoriu, aceasta face obligatorii cerințele minime ale modelului de card de parcare comun al UE, precum și formatul și caracteristicile de securitate ale acestuia. Formatul mai omogen, mai uniform al cardurilor de parcare naționale ar reduce incertitudinea legată de recunoașterea acestora pentru persoanele cu dizabilități, ușurând situația acestora atunci când călătoresc cu mașina în UE. Acest lucru ar permite titularilor de carduri să călătorească cu mașina fără să se teamă că ar fi posibil să nu li se recunoască în străinătate cardul de parcare. Aceasta ar conduce și la economii de costuri pentru persoanele în cauză, deoarece acestea ar putea utiliza locurile de parcare publice rezervate persoanelor cu dizabilități.

Se preconizează că combinația preferată de opțiuni de politică va avea un impact social pozitiv și un impact pozitiv puternic asupra asigurării drepturilor fundamentale în cadrul UE (în special dreptul la liberă circulație, nediscriminarea și integrarea persoanelor cu dizabilități). Este probabil ca impactul opțiunilor de politică combinate asupra mediului să fie redus și nesemnificativ ca amploare, deși ar implica un impact digital pozitiv redus. Se preconizează că opțiunile de politică preferate nu vor avea niciun impact semnificativ asupra competitivității și a IMM-urilor, iar costurile administrative preconizate pentru întreprinderi vor fi marginale 34 .

•Drepturile fundamentale

Propunerea ar avea un impact pozitiv 35 asupra mai multor drepturi recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Prin reducerea incertitudinii cu privire la recunoașterea cardurilor pentru dizabilitate și a cardurilor de parcare în întreaga UE, aceasta ar facilita exercitarea efectivă a dreptului la liberă circulație de către persoanele cu dizabilități atunci când călătoresc sau vizitează un alt stat membru decât cel în care își au reședința (articolul 45 din Cartă).

Accesul în condiții egale la condițiile speciale sau la tratamentul preferențial oferite persoanelor cu dizabilități cu privire la servicii, activități și facilități, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată, precum și la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități atunci când călătoresc sau vizitează un alt stat membru ar trebui să fie în beneficiul persoanelor cu dizabilități, asigurându-le independența, integrarea socială și participarea la viața comunității (articolul 26 din Cartă).

Propunerea ar contribui la principiile nediscriminării și egalității în ceea ce privește accesul la servicii (articolul 21 din Cartă). Posibilitatea de a beneficia de condiții speciale, de tratament preferențial sau de condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități în toate statele membre în condiții de egalitate cu rezidenții care sunt persoane cu dizabilități recunoscute în țara respectivă, fără discriminare pe motive de naționalitate sau loc de reședință, sunt factori importanți care determină alegerea acestora de a utiliza astfel de servicii.

Stabilirea unui cadru de norme și condiții comune pentru cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități va contribui, de asemenea, la promovarea, protejarea și asigurarea exercitării depline și egale a tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale de către toate persoanele cu dizabilități, precum și la promovarea respectării demnității lor inerente. La rândul său, acest lucru va asigura o participare mai eficace și mai incluzivă în societate a persoanelor cu dizabilități, astfel cum se prevede în CNUDPH.

Prezenta propunere implică prelucrarea de date cu caracter personal, în special a datelor privind statutul de persoană cu dizabilități al titularului cardului. Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, inclusiv colectarea datelor cu caracter personal, accesul la datele cu caracter personal și utilizarea datelor cu caracter personal, afectează dreptul la viață privată și dreptul la protecția datelor cu caracter personal prevăzute în cartă la articolele 7 și 8. Interferența cu aceste drepturi fundamentale este necesară și răspunde efectiv obiectivului de interes general recunoscut de dreptul Uniunii.

În ceea ce privește dreptul la protecția datelor cu caracter personal, autoritățile statelor membre care emit cardurile vor fi operatorii datelor. Statele membre ar trebui să se asigure, atunci când pun în aplicare prezenta directivă, că legislația lor națională prevede garanții adecvate aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal, în special a datelor cu caracter personal referitoare la statutul de persoană cu dizabilități al titularului cardului, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 36 . De asemenea, statele membre ar trebui să asigure securitatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal colectate și stocate în scopul prezentei directive. Măsuri suplimentare de securitate pentru datele cu caracter personal pot fi prevăzute printr-un act de punere în aplicare, atunci când vor fi instituite caracteristicile digitale și formatul digital. În sensul directivei propuse, datele cu caracter personal trebuie să fie furnizate doar pe cardul fizic și, după stabilirea formatului și a specificațiilor acestuia, să fie incluse în cardul digital emis.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta propunere are implicații foarte reduse pentru bugetul UE. Singurele costuri operaționale sunt legate de organizarea reuniunilor comitetelor și ale grupurilor de experți, precum și de sprijinul pentru verificarea măsurilor naționale de transpunere, și anume credite operaționale în valoare de 0,62 milioane EUR în cadrul liniei bugetare existente, precum și cheltuieli administrative de aproximativ 0,342 milioane EUR pe an. Aceste cheltuieli vor implica o redistribuire internă a fondurilor, fără nicio creștere a sumei.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

În cazul în care propunerea este aprobată, statele membre vor trebui să notifice Comisiei, în termen de șase luni de la intrarea sa în vigoare, organismul (sau organismele) desemnat(e) să emită, să reînnoiască și să retragă cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, precum și condițiile de emitere a acestor carduri sau de declarare a invalidității cardurilor.

Statele membre vor trebui să comunice Comisiei toate informațiile necesare pentru întocmirea de către Comisie a raportului său periodic către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor cu privire la aplicarea directivei.

•Documente explicative (pentru directive)

Propunerea nu necesită documente explicative pentru transpunerea sa în legislația națională.

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Articolul 1 descrie obiectul.

Articolul 2 privind domeniul de aplicare se referă la domeniul de aplicare material și descrie serviciile, activitățile și facilitățile acoperite, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată. Se reiterează faptul că statele membre își păstrează competența de a evalua statutul de persoană cu dizabilități și de a emite cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, de a stabili procedurile de emitere a acestora respectând elementele comune prevăzute la articolele 6 și 7 și de a decide dacă acordă sau nu beneficii speciale, condiții speciale sau tratament preferențial persoanelor cu dizabilități și, după caz, persoanei (persoanelor) care le însoțesc sau le asistă. De asemenea, se clarifică obiectul, excluzând prestațiile de securitate socială.

Articolul 3 conține principalele definiții.

Articolul 4 enumeră beneficiarii, iar articolul 5 prevede accesul egal la condiții speciale sau tratament preferențial pentru titularii cardului european pentru dizabilitate și ai cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și pentru persoanele care le însoțesc sau le asistă, inclusiv pentru persoanele recunoscute ca asistenți personali în conformitate cu legislația sau practicile naționale.

Articolele 6 și 7 stabilesc formatul, procedurile și formalitățile administrative pentru cardul european pentru dizabilitate și, respectiv, cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Acestea se referă la introducerea și valabilitatea cardurilor și stabilesc formatele acestora, care sunt incluse în anexe. Cele două articole împuternicesc Comisia să adopte acte delegate pentru a stabili dispoziții detaliate privind digitalizarea cardurilor.

Articolul 8 prevede posibilitatea de a adopta specificații tehnice comune pentru a preciza mai în detaliu formatul cardurilor, precum și formatul viitoarelor elemente digitale.

Articolul 9 stabilește dispozițiile relevante privind supravegherea, conformitatea și informațiile accesibile cu privire la utilizarea cardului, inclusiv în cazul riscului de falsificare sau fraudă.

Articolul 10 impune statelor membre să identifice autoritățile competente care vor emite cardurile.

Articolele 11 și 12 stabilesc normele și procedurile pentru exercitarea delegării de către Comisie și actele de punere în aplicare prevăzute la articolele 6, 7 și 8.

Articolele 13 și 14 se referă la asigurarea respectării legislației și la sancțiuni, permițând organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități și alte organisme publice cu interese legitime să ia măsuri și pentru a asigura respectarea directivei. Sancțiunile ar trebui să fie însoțite de măsuri de remediere, deoarece este important să se remedieze problemele întâmpinate în utilizarea cardurilor și să se ia măsuri pentru îmbunătățiri viitoare.

Articolul 15 conține măsuri de însoțire privind accesul la informații și sensibilizarea, inclusiv privind accesibilitatea informațiilor.

Articolul 16 se referă la raportare și la reexaminare, precum și la obligațiile pentru primul raport și pentru rapoartele ulterioare privind aplicarea directivei.

Articolul 17 prevede că actuala recomandare privind tichetul european de parcare pentru persoanele cu handicap devine caducă și încetează să se aplice.

Articolele 18 și 19 prevăd transpunerea și intrarea în vigoare.

Anexele I și II descriu cardul european pentru dizabilitate și, respectiv, cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și stabilesc formatul și structura acestora.

2023/0311 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1) și articolul 62, articolul 91 și articolul 21 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 37 ,

Având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 38 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile demnității umane, libertății și respectării drepturilor omului și s-a angajat să combată discriminarea, inclusiv pe motiv de handicap, astfel cum se prevede în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”).

(2)Articolul 26 din Cartă recunoaște și respectă dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității.

(3)Orice cetățean al Uniunii are dreptul fundamental la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și a condițiilor prevăzute de tratate și de măsurile adoptate în vederea aplicării acestora.

(4)Potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene, statutul de cetățean al Uniunii are vocația de a fi statutul fundamental al resortisanților statelor membre atunci când aceștia își exercită dreptul de circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, permițând celor care se află în aceeași situație să beneficieze, în domeniul de aplicare ratione materiae al TFUE, de același tratament juridic, indiferent de cetățenia lor, sub rezerva excepțiilor prevăzute în mod expres.

(5)Uniunea este parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH) 39 și este obligată să respecte dispozițiile acesteia, care fac parte integrantă din ordinea juridică a Uniunii, în limitele competențelor sale. Toate statele membre sunt părți la CNUDPH și au obligații în temeiul acesteia și în limitele competențelor lor.

(6)Scopul CNUDPH este de a promova, proteja și asigura exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu handicap și de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă, asigurând astfel participarea și incluziunea lor deplină și efectivă în societate în condiții de egalitate cu ceilalți. CNUDPH recunoaște, de asemenea, importanța necesității de a lua măsuri adecvate pentru a asigura accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

(7)Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană la Göteborg la 17 noiembrie 2017 40 , prevede că orice persoană, printre altele indiferent de handicap, are dreptul la egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii disponibile publicului (principiul 3). În plus, Pilonul european al drepturilor sociale recunoaște faptul că persoanele cu handicap au dreptul la servicii care să le permită să participe în societate (principiul 17).

(8)Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului 41 („Actul european privind accesibilitatea”) vizează îmbunătățirea accesului la produse și servicii prin eliminarea și prevenirea barierelor care decurg din cerințele de accesibilitate divergente din statele membre, contribuind astfel la creșterea disponibilității produselor și serviciilor accesibile pe piața internă, inclusiv a accesului la serviciile bazate pe site-uri web și pe dispozitive mobile ale anumitor servicii publice 42 , precum și la îmbunătățirea accesibilității informațiilor relevante. În plus, dreptul Uniunii garantează, de asemenea, dreptul la nediscriminare în ceea ce privește accesul la transport și alte drepturi, cum ar fi dreptul de a primi asistență gratuită pentru călătorii cu handicap și cu mobilitate redusă care călătoresc cu mijloace de transport aerian 43 , feroviar 44 , naval 45 sau cu autobuzul și autocarul 46 . De asemenea, dreptul Uniunii permite statelor membre să prevadă tarife reduse sau taxe de utilizare reduse pentru drumurile/podurile/tunelurile cu taxă, precum și scutiri de la obligația de a plăti astfel de tarife sau taxe de utilizare pentru orice vehicul utilizat sau deținut de persoanele cu handicap în ceea ce privește drumurile care fac obiectul taxării rutiere 47 .

(9)Persoanele cu dizabilități pot solicita autorităților competente din statul membru în care își au reședința recunoașterea statutului de persoană cu dizabilități, deoarece acest aspect ține de competența lor. Fiecare stat membru și autoritățile sale competente dispun de o procedură de evaluare a dizabilității care diferă de la un stat membru la altul. În cazul în care autoritățile competente recunosc statutul de persoană cu dizabilități al unui solicitant, ele emit un certificat de dizabilitate, un card de dizabilitate sau un alt document oficial care recunoaște statutul de persoană cu dizabilități al solicitantului.

(10)Din cauza nerecunoașterii statutului de persoane cu dizabilități între statele membre, persoanele cu dizabilități se pot confrunta cu dificultăți specifice atunci când își exercită dreptul fundamental la liberă circulație.

(11)Cu excepția cazului în care legea prevede altfel sau s-a convenit altfel între statele membre, persoanelor cu dizabilități care se deplasează pe perioade mai lungi în alte state membre în vederea ocupării unui loc de muncă, pentru studii sau în alte scopuri li se poate evalua și recunoaște în mod oficial statutul de persoană cu dizabilități de către autoritățile competente din celălalt stat membru și pot primi un certificat de dizabilitate, un card de dizabilitate sau orice alt document oficial care le recunoaște statutul de persoane cu dizabilități în conformitate cu normele aplicabile ale statului membru respectiv.

(12)Cu toate acestea, persoanele cu statut recunoscut de persoane cu dizabilități care călătoresc sau vizitează pentru o perioadă scurtă un alt stat membru decât cel în care își au reședința pot întâmpina dificultăți semnificative dacă în statul membru în care călătoresc sau pe care îl vizitează nu li se recunoaște statutul de persoane cu dizabilități și dacă nu dețin un certificat de dizabilitate, un card de dizabilitate sau orice alt document oficial care le recunoaște statutul de persoane cu dizabilități în statul membru gazdă, pentru a beneficia de condițiile speciale și/sau de tratamentul preferențial oferite acolo.

(13)În acest caz, persoanele cu dizabilități care călătoresc în alt stat membru sau vizitează un alt stat membru sunt dezavantajate atunci când își exercită dreptul la liberă circulație în comparație cu persoanele cu dizabilități care dețin un certificat de dizabilitate, un card de dizabilitate sau orice alt document oficial care le recunoaște statutul de persoane cu dizabilități în statul membru în care călătoresc sau pe care îl vizitează.

(14)În plus, faptul că nu știu dacă sau în ce măsură statutul lor de persoane cu dizabilități și documentele oficiale de recunoaștere a acestui statut pot fi recunoscute atunci când călătoresc sau vizitează un alt stat membru le creează incertitudine. În cele din urmă, persoanele cu dizabilități se pot simți descurajate să își exercite dreptul la liberă circulație.

(15)Pe lângă obstacolele fizice și de altă natură legate de accesul atât la spațiile publice, cât și la cele private, cheltuielile ridicate reprezintă un factor-cheie care descurajează multe persoane cu dizabilități să călătorească 48 , deoarece au nevoi specifice și pot necesita, de asemenea, să fie însoțite sau asistate de alte persoane, inclusiv de cele recunoscute ca asistenți personali în conformitate cu legislația sau practicile naționale, ceea ce face ca costurile de călătorie să fie mai mari decât pentru persoanele fără dizabilități 49 . Nerecunoașterea statutului lor de persoane cu dizabilități în alte state membre le-ar putea limita accesul la condiții speciale, cum ar fi accesul gratuit sau tarifele reduse, sau la tratament preferențial și are un impact asupra costurilor de călătorie, a vieții lor și a alegerilor pe care le fac.

(16)Tratamentul preferențial (cum ar fi asistența personală, accesul prioritar etc.) oferit cu sau fără plată poate fi important pentru ca persoanele cu dizabilități să aibă acces la diverse servicii, activități sau facilități și să le poată utiliza mai bine. Cu toate acestea, din cauza nerecunoașterii, în statul membru pe care îl vizitează sau în care călătoresc, a statutului lor de persoane cu dizabilități și a documentelor oficiale de recunoaștere a acestui statut emise în alte state membre, este posibil ca persoanele cu dizabilități să nu poată beneficia de condițiile speciale sau de tratamentul preferențial oferite de operatorii privați sau de autorități publice din statul membru respectiv titularilor unui certificat de dizabilitate, ai unui card de dizabilitate sau ai oricărui alt document oficial care le recunoaște statutul de persoane cu dizabilități emis în statul respectiv.

(17)Proiectul-pilot privind cardul european pentru dizabilitate, lansat în 2016 și derulat în opt state membre, a demonstrat beneficiile pentru persoanele cu dizabilități în ceea ce privește accesul la servicii în domeniile culturii, al agrementului, al sportului și, în unele cazuri, al transporturilor, precum și în ceea ce privește sprijinirea circulației transfrontaliere a acestor persoane în UE pe o perioadă scurtă 50 . În plus, proiectul-pilot a inclus și alte exemple de servicii, activități și facilități care oferă condiții speciale sau tratament preferențial persoanelor cu dizabilități.

(18)Pe baza statutului lor de persoane cu dizabilități, persoanele respective pot solicita autorităților competente din statul membru în care își au reședința emiterea unui card de parcare pentru persoane cu dizabilități, care să le recunoască dreptul la anumite condiții și facilități de parcare rezervate acestei categorii de persoane. Fiecare stat membru a instituit, la nivel local, regional sau național, o procedură de solicitare în vederea obținerii unui card de parcare pentru persoane cu dizabilități (sau pentru persoanele care însoțesc sau asistă persoanele respective, inclusiv pentru asistenții lor personali) și criterii care trebuie îndeplinite pentru a fi eligibile.

(19)Recomandarea 98/376/CE a Consiliului 51 a prevăzut un model european de tichet de parcare pentru persoanele cu dizabilități, care a facilitat recunoașterea tichetului de parcare în toate statele membre. Cu toate acestea, punerea lui în aplicare și includerea unor adăugiri sau abateri specifice naționale de la modelul recomandat au dat naștere unei varietăți de carduri diferite. Acest lucru împiedică recunoașterea transfrontalieră a cardurilor în toate statele membre, împiedicând accesul persoanelor cu dizabilități la condițiile de parcare prevăzute și la facilitățile rezervate persoanelor cu dizabilități care dețin un card de parcare în alte state membre. În plus, recomandarea Consiliului nu a fost actualizată pentru a reflecta evoluțiile aflate în curs în domeniul tehnologiei și al digitalizării. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de fraudarea și falsificarea cardurilor, deoarece formatul este, de obicei, destul de simplu și ușor de falsificat și, în practică, este diferit de la un stat membru la altul, ceea ce face dificilă verificarea.

(20)Pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități la condiții speciale sau la tratament preferențial în legătură cu servicii, activități și facilități, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată, în alte state membre, ar trebui eliminate obstacolele și dificultățile rămase în ceea ce privește deplasarea în alt stat membru sau vizitarea unui alt stat membru din cauza nerecunoașterii statutului lor de persoane cu dizabilități și a documentelor oficiale de recunoaștere a acestui statut emise în alte state membre și a drepturilor de parcare.

(21)Prin urmare, în vederea facilitării exercitării de către persoanele cu dizabilități, atunci când călătoresc într-un alt stat membru sau vizitează un alt stat membru pentru o perioadă scurtă, a drepturilor de acces la condițiile speciale sau la tratamentul preferențial oferite de operatori privați sau de autorități publice fără discriminare pe motiv de cetățenie în același mod ca și persoanele cu dizabilități din statul membru respectiv și pentru a facilita utilizarea transportului și a beneficia de condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități în același mod ca în statul membru respectiv, este necesar să se stabilească cadrul, normele și condițiile comune, inclusiv un model standardizat comun, pentru un card european pentru dizabilitate ca dovadă a recunoașterii statutului de persoane cu dizabilități și pentru un card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, ca dovadă a recunoașterii dreptului lor la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități.

(22)Recunoașterea reciprocă a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să faciliteze și să garanteze persoanelor cu un statut recunoscut de persoane cu dizabilități într-un stat membru accesul la condițiile speciale sau la tratamentul preferențial oferite de operatori privați sau de autorități publice într-o gamă largă de servicii, activități și facilități, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată, precum și accesul la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități, în condiții egale cu cele prevăzute pe baza certificatelor sau cardurilor de dizabilitate sau a altor documente oficiale naționale prin care li se recunoaște statutul de persoane cu dizabilități și pe baza cardurilor de parcare pentru persoane cu dizabilități emise de autoritățile competente din țara gazdă.

(23)Pe lângă condițiile și facilitățile de parcare, serviciile, activitățile și facilitățile reglementate de prezenta directivă se referă la o gamă largă de activități în continuă schimbare, inclusiv la activități furnizate fără plată, de către autorități publice sau operatori privați, în mod obligatoriu (pe baza normelor naționale/locale sau a obligațiilor legale), dar adesea și în mod voluntar (în special de către operatorii privați) într-o varietate de domenii de politică, cum ar fi cultura, agrementul, turismul, sportul, transportul public și privat, educația.

(24)Printre exemplele de condiții speciale sau tratamente preferențiale se numără accesul gratuit, taxele sau tarifele reduse, taxele de utilizare reduse pentru drumuri/poduri/tuneluri cu taxă, accesul prioritar, locuri desemnate în parcuri și în alte zone publice, locuri accesibile în cadrul evenimentelor culturale sau publice, asistență personală, animale de asistență, asistență pe plajă pentru intrarea în apă, sprijin (cum ar fi accesul la Braille, ghiduri audio, interpretare în limbajul semnelor), acordarea de ajutoare sau asistență, împrumutarea unui fotoliu rulant, împrumutarea unui fotoliu rulant plutitor, obținerea de informații turistice în formate accesibile, utilizarea unui scuter de mobilitate pe carosabil sau a unui fotoliu rulant pe benzile pentru biciclete fără amendă etc. Condițiile și facilitățile de parcare includ parcare prelungită sau spații de parcare rezervate. În ceea ce privește serviciile de transport de călători, pe lângă condițiile speciale sau tratamentul preferențial oferite persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu legislația sau practicile naționale, animalele de asistență, asistenții personali sau alte persoane care însoțesc sau asistă persoanele cu dizabilități (sau cu mobilitate redusă) pot călători gratuit sau pot fi așezate, dacă este posibil, lângă persoana cu dizabilități.

(25)Emiterea cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități într-un stat membru urmează să fie stabilită prin prezenta directivă, împreună cu procedurile și competențele aplicabile ale statului membru respectiv pentru evaluarea și recunoașterea statutului de persoană cu dizabilități și a drepturilor de parcare pentru persoanele cu dizabilități.

(26)Pe lângă formatul fizic, statele membre ar trebui să prevadă și un card digital atunci când formatul și specificațiile au fost stabilite prin acte delegate și acte de punere în aplicare, după o propunere din partea Comisiei. O astfel de propunere ar trebui să se bazeze pe experiența lucrărilor anterioare și în curs de desfășurare la nivel european privind digitalizarea certificatelor și a documentelor, cum ar fi certificatul digital al UE privind COVID instituit prin Regulamentul (UE) 2021/953, și să permită utilizarea cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare prin intermediul portofelelor UE pentru identitatea digitală 52 . Persoanelor cu dizabilități ar trebui să li se ofere opțiunea de a utiliza fie formatul digital, fie cel fizic, fie ambele.

(27)Emiterea cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități implică prelucrarea de date cu caracter personal, inclusiv, în special, a datelor privind statutul de persoană cu dizabilități al titularului cardului, care constituie „date privind sănătatea” în sensul articolului 4 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2016/679 53 și reprezintă o categorie specială de date cu caracter personal în sensul articolului 9 din regulamentul respectiv. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în contextul prezentei directive ar trebui să respecte legislația aplicabilă privind protecția datelor, în special Regulamentul (UE) 2016/679. La transpunerea prezentei directive, statele membre ar trebui să se asigure că legislația națională include garanții adecvate aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal, în special categoriilor speciale de date cu caracter personal. De asemenea, statele membre ar trebui să asigure securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentei directive.

(28)Statul membru responsabil de emiterea cardului european pentru dizabilitate sau a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să fie cel în care persoana este rezidentă în mod obișnuit în sensul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului 54 și al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 55 și în care a primit evaluarea statutului de persoană cu dizabilități. Titularii unui card european pentru dizabilitate sau ai unui card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să poată utiliza cardurile pe durata șederii lor în orice alt stat membru.

(29)Pentru a garanta că lucrătorii cu dizabilități își pot exercita efectiv pe deplin drepturile la liberă circulație și că se pot bucura, de asemenea, de serviciile, activitățile și facilitățile oferite de statele membre, inclusiv atunci când acestea sunt furnizate fără plată, cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să fie disponibile și pentru lucrătorii care călătoresc sau vizitează un alt stat membru în scopuri profesionale.

(30)Cadrul preconizat pentru recunoașterea reciprocă a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități nu afectează competențele unui stat membru de a evalua și recunoaște statutul de persoană cu dizabilități și de a acorda condiții speciale, cum ar fi accesul gratuit, tarifele reduse sau tratamentul preferențial pentru persoanele cu dizabilități și/sau persoanele care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenții lor personali. Cadrul respectiv nu acoperă prestațiile de securitate socială, protecția socială sau asistența socială care intră sub incidența articolului 24 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului 56 .

(31)Pentru a crește gradul de conștientizare și a facilita accesul persoanelor cu dizabilități la condiții speciale sau tratament preferențial atunci când călătoresc sau vizitează un alt stat membru, toate informațiile relevante cu privire la condițiile, normele, practicile și procedurile aplicabile pentru obținerea cardului european pentru dizabilitate și/sau a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și utilizarea ulterioară a acestuia ar trebui să fie puse la dispoziția publicului într-un format clar, cuprinzător, ușor de utilizat și accesibil pentru persoanele cu dizabilități, respectând cerințele de accesibilitate relevante aplicabile serviciilor stabilite în anexa I la Directiva (UE) 2019/882. Operatorii privați sau autoritățile publice care acordă condiții speciale sau tratament preferențial persoanelor cu dizabilități ar trebui să pună aceste informații la dispoziția publicului într-un format clar, cuprinzător, ușor de utilizat și accesibil pentru persoanele cu dizabilități, respectând cerințele de accesibilitate relevante pentru servicii stabilite în anexa I la Directiva (UE) 2019/882.

(32)Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a evita orice risc de falsificare sau de fraudă la emiterea cardului european pentru dizabilitate sau a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și ar trebui să combată în mod activ utilizarea frauduloasă și falsificarea acestor carduri.

(33)În vederea asigurării aplicării corespunzătoare a prezentei directive, ar trebui să îi fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a completa directiva privind stabilirea formatului digital al cardului european pentru dizabilitate și al cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și pentru a modifica anexele I și II în vederea modificării caracteristicilor comune ale formatului standardizat, a adaptării formatului la evoluțiile tehnice, a prevenirii falsificării și fraudei și a asigurării interoperabilității.

(34)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește stabilirea unor specificații tehnice comune care să detalieze formatele respective ale cardului european pentru dizabilitate și ale cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, caracteristicile de securitate și digitale ale acestora, precum și aspectele legate de interoperabilitate. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 57 .

(35)Statele membre ar trebui să se asigure că există mijloace adecvate și eficace pentru a asigura respectarea prezentei directive și, prin urmare, ar trebui să stabilească măsuri corective adecvate, inclusiv verificări ale conformității și proceduri administrative și judiciare, pentru a garanta că persoanele cu dizabilități, persoanele care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenții lor personali, precum și organismele publice sau asociațiile, organizațiile sau alte entități juridice private care au un interes legitim pot lua măsuri în numele unei persoane cu dizabilități în temeiul legislației naționale.

(36)Statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate și să prevadă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în cazul încălcării sau al nerespectării obligațiilor prevăzute în prezenta directivă și care se referă la drepturile care intră în domeniul său de aplicare. Astfel de sancțiuni pot include sancțiuni administrative și financiare, cum ar fi amenzile sau plata unei compensații, precum și alte tipuri de sancțiuni.

(37)Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în mod deosebit de Cartă. În special, prezenta directivă urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilități de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională și participarea la viața comunității, precum și să promoveze aplicarea articolului 26 din Cartă.

(38)Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume sporirea posibilităților oferite persoanelor cu dizabilități de a călători sau de a vizita un alt stat membru, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii de stabilire a unui cadru cu norme și condiții comune, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezenta directivă stabilește:

(a)normele care reglementează emiterea cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, ca dovadă a statutului de persoană cu dizabilități sau a dreptului la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități, în vederea facilitării șederilor de scurtă durată ale persoanelor cu dizabilități într-un alt stat membru decât cel în care au reședința, acordându-le acces la orice condiții speciale sau tratament preferențial în ceea ce privește serviciile, activitățile sau facilitățile, inclusiv atunci când acestea sunt fără plată, sau la condițiile și facilitățile de parcare oferite sau rezervate persoanelor cu dizabilități sau persoanelor care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenților lor personali;

(b)modele comune pentru cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

1.Prezenta directivă se aplică condițiilor și facilităților de parcare, precum și tuturor situațiilor în care operatorii privați sau autoritățile publice oferă condiții speciale sau tratament preferențial persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește accesul la următoarele servicii, activități și facilități:

–servicii în sensul articolului 57 din TFUE,

–servicii de transport de călători,

–alte activități și facilități, inclusiv când sunt furnizate fără plată.

2.Prezenta directivă nu se aplică:

(a)prestațiilor în domeniul securității sociale în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009;

(b)prestațiilor speciale în numerar de tip contributiv sau necontributiv sau prestațiilor în natură în domeniul securității sociale, al protecției sociale sau al ocupării forței de muncă;

(c)asistenței sociale prevăzută la articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE.

3.Prezenta directivă nu aduce atingere competenței statelor membre de a stabili condițiile de evaluare și recunoaștere a statutului de persoană cu dizabilități sau de acordare a dreptului la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități. Aceasta nu afectează competența statelor membre de a emite, în plus, la nivel național, regional sau local, un certificat sau un card de dizabilitate sau orice alt document oficial pentru persoanele cu dizabilități.

4.Prezenta directivă nu aduce atingere competențelor naționale de a acorda sau de a solicita acordarea de prestații speciale sau de condiții preferențiale specifice, cum ar fi accesul gratuit, tarifele reduse sau tratamentul preferențial pentru persoanele cu dizabilități și, în cazul în care este se prevede astfel, pentru persoanele care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenții lor personali.

5.Prezenta directivă nu aduce atingere drepturilor pe care persoanele cu dizabilități sau persoanele care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenții lor personali, pot beneficia în temeiul altor dispoziții din dreptul Uniunii sau din dreptul intern de punere în aplicare a dreptului Uniunii, inclusiv în temeiul dispozițiilor care acordă beneficii specifice, condiții speciale sau tratament preferențial.

Articolul 3

Definiții

În scopul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(a)„cetățean al Uniunii” înseamnă orice persoană care are cetățenia unui stat membru;

(b)„membru de familie al unui cetățean al Uniunii” înseamnă un membru de familie, indiferent de cetățenia sa, al unui cetățean al Uniunii care își exercită dreptul la liberă circulație în conformitate cu normele Uniunii;

(c)„persoane cu dizabilități” înseamnă persoane care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți;

(d)„asistent personal” înseamnă o persoană care însoțește sau asistă persoanele cu dizabilități și care este recunoscută ca atare în conformitate cu legislația sau practicile naționale;

(e)„condiții speciale sau tratament preferențial” înseamnă condiții specifice, inclusiv cele legate de condițiile financiare, sau tratamentul diferențiat legat de asistență și sprijin, cum ar fi accesul gratuit, tarifele reduse, accesul prioritar, oferit persoanelor cu dizabilități și/sau, după caz, persoanelor care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenților lor personali sau animalelor de asistență recunoscute ca atare în conformitate cu legislația sau practicile naționale ca atare, indiferent dacă sunt furnizate în mod voluntar sau impuse de obligații legale;

(f)„condiții și facilități de parcare” înseamnă orice loc de parcare rezervat persoanelor cu dizabilități în general, precum și beneficiile asociate în materie de parcare pentru persoanele cu dizabilități sau condițiile preferențiale acordate acestora, cum ar fi parcarea gratuită, taxele sau tarifele reduse, taxele reduse de utilizare pentru drumurile/podurile/tunelurile cu taxă sau locurile de parcare prelungită, indiferent dacă sunt furnizate în mod voluntar sau impuse de obligații legale.

Articolul 4

Beneficiari

Prezenta directivă se aplică:

(a)cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii al căror statut de persoane cu dizabilități este recunoscut de autoritățile competente din statul membru de reședință prin intermediul unui certificat, al unui card sau al oricărui alt document oficial emis în conformitate cu competențele, practicile și procedurile naționale, precum și, după caz, persoanelor care îi însoțesc sau îi asistă, inclusiv asistenților lor personali;

(b)cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii ale căror drepturi la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități sunt recunoscute în statul membru de reședință prin intermediul unui card de parcare sau al unui alt document emis în conformitate cu competențele, practicile și procedurile naționale, precum și, după caz, persoanelor care îi însoțesc sau îi asistă, inclusiv asistenților lor personali.

Articolul 5

Accesul egal la condiții speciale sau tratament preferențial și la condițiile și facilitățile de parcare pentru persoanele cu dizabilități

1.Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că titularilor unui card european pentru dizabilitate li se acordă, atunci când călătoresc sau vizitează un alt stat membru decât cel în care au reședința, acces în condiții egale cu cele prevăzute pentru persoanele cu dizabilități care dețin un certificat de dizabilitate, un card de dizabilitate sau orice alt document oficial care le recunoaște statutul de persoane cu dizabilități în statul membru respectiv la orice condiții speciale sau tratament preferențial oferite cu privire la serviciile, activitățile și facilitățile menționate la articolul 2 alineatul (1).

2.Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că titularilor unui card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități li se acordă, în timp ce care călătoresc sau vizitează un alt stat membru decât cel în care au reședința, acces la condițiile și facilitățile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități, în condiții egale cu cele prevăzute în statul membru respectiv pentru titularii de carduri de parcare emise în statul membru respectiv.

3.Cu excepția cazului în care se prevede altfel în dispozițiile relevante ale prezentei directive sau în alte acte legislative ale Uniunii, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a)în cazul în care condițiile speciale sau tratamentul preferențial menționate la alineatul (1) din prezentul articol includ condiții favorabile pentru persoanele care le însoțesc sau le asistă, inclusiv pentru asistenții lor personali, sau condiții specifice pentru animalele de asistență, aceste condiții favorabile sau specifice se acordă în condiții egale persoanelor care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenților personali sau animalelor de asistență ale titularilor cardului european pentru dizabilitate;

(b)în cazul în care condițiile și facilitățile de parcare menționate la alineatul (2) din prezentul articol includ condiții favorabile pentru persoanele care le însoțesc sau le asistă, inclusiv pentru asistenții lor personali, aceste condiții favorabile se acordă în condiții egale persoanelor care le însoțesc sau le asistă, inclusiv asistenților personali ai titularilor cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități.

CAPITOLUL II

CARDUL EUROPEAN PENTRU DIZABILITATE ȘI CARDUL EUROPEAN DE PARCARE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI

Articolul 6

Formatul, recunoașterea reciprocă, emiterea și valabilitatea cardului european pentru dizabilitate

1.Fiecare stat membru introduce cardul european pentru dizabilitate respectând formatul standardizat comun prevăzut în anexa I. Statele membre introduc elemente digitale în cardurile fizice utilizând mijloace electronice de prevenire a fraudei, ca parte a cardului european pentru dizabilitate, de îndată ce cerințele privind caracteristicile digitale menționate în anexa I sunt stabilite de Comisie în specificațiile tehnice menționate la articolul 8. Suportul digital de stocare nu trebuie să conțină mai multe date cu caracter personal decât datele prevăzute pentru cardul european pentru dizabilitate în anexa I.

2.Cardurile europene pentru dizabilitate emise de statele membre sunt recunoscute reciproc în toate statele membre.

3.Autoritățile competente din statele membre emit, reînnoiesc sau retrag cardul european pentru dizabilitate în conformitate cu normele, procedurile și practicile lor naționale. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, statele membre asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentei directive. Autoritatea competentă responsabilă cu emiterea cardului european pentru dizabilitate este considerată operatorul menționat la articolul 4 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2016/679 și este responsabilă de prelucrarea datelor cu caracter personal. Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude nicio răspundere a unui stat membru care poate decurge din dreptul Uniunii sau din dreptul intern pentru încălcări ale obligațiilor în ceea ce privește datele cu caracter personal.

4.Cardul european pentru dizabilitate se emite sau se reînnoiește de către statul membru de reședință direct sau la cererea persoanei cu dizabilități. Acesta se emite și se reînnoiește în aceeași perioadă prevăzută în legislația națională aplicabilă pentru emiterea certificatelor de dizabilitate, a cardurilor de dizabilitate sau a oricărui alt document oficial care recunoaște statutul de persoană cu dizabilități al unei persoane cu dizabilități.

5.Cardul european pentru dizabilitate se emite sub formă de card fizic și este completat de un format digital după adoptarea actelor delegate menționate la alineatul (7). Persoanelor cu dizabilități li se oferă opțiunea de a utiliza fie formatul digital, fie cel fizic, fie ambele.

6.Valabilitatea cardului european pentru dizabilitate emis de un stat membru trebuie să fie cel puțin egală cu cea a certificatului de dizabilitate, a cardului de dizabilitate sau a oricărui alt document oficial cu cea mai lungă durată, prin care se recunoaște statutul de persoană cu dizabilități, emis persoanei în cauză de către autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul său.

7.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11 pentru a completa prezenta directivă în vederea stabilirii formatului digital al cardului european pentru dizabilitate și a asigurării interoperabilității, precum și pentru a modifica anexa I în vederea modificării caracteristicilor comune ale formatului standardizat, a adaptării formatului la evoluțiile tehnice, a introducerii de elemente digitale pentru a preveni falsificarea și frauda, a abordării abuzului sau a utilizării necorespunzătoare și în vederea asigurării interoperabilității.

Articolul 7

Formatul, recunoașterea reciprocă, emiterea și valabilitatea cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități

1.Fiecare stat membru introduce cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități respectând formatul standardizat comun prevăzut în anexa II. Statele membre introduc elemente digitale în cardurile fizice utilizând mijloace electronice de prevenire a fraudei, ca parte a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, de îndată ce cerințele privind elementele digitale menționate în anexa II sunt stabilite de Comisie în specificațiile tehnice menționate la articolul 8. Suportul digital de stocare nu trebuie să conțină mai multe date cu caracter personal decât datele prevăzute pentru cardul european pentru dizabilitate în anexa II.

2.Cardurile europene de parcare pentru persoanele cu dizabilități emise de statele membre sunt recunoscute reciproc în toate statele membre.

3.Autoritățile competente din statele membre emit, reînnoiesc sau retrag cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități în conformitate cu normele, procedurile și practicile lor naționale. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, statele membre asigură securitatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal colectate și stocate în scopul prezentului regulament. Autoritatea competentă responsabilă cu emiterea cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități este considerată operatorul menționat la articolul 4 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2016/679 și este responsabilă de prelucrarea datelor cu caracter personal. Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude nicio răspundere a unui stat membru care poate decurge din dreptul Uniunii sau din dreptul intern pentru încălcări ale obligațiilor în ceea ce privește datele cu caracter personal.

4.Cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități se emite sau se reînnoiește de către statul membru de reședință la cererea persoanei cu dizabilități. Acesta se emite sau se reînnoiește într-un termen rezonabil de la data cererii, care nu trebuie să depășească 60 de zile.

5.Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități înlocuiește toate cardurile de parcare valabile existente, emise în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind tichetul de parcare pentru persoanele cu dizabilități 58 la nivel național, regional sau local, cel târziu până la data de zz/ll/aa [data aplicării prezentei directive].

6.Cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități se emite sau se reînnoiește sub formă de card fizic și este completat de un format digital după adoptarea actelor delegate menționate la alineatul (7). Persoanelor cu dizabilități li se oferă opțiunea de a utiliza fie formatul digital, fie cel fizic, fie ambele.

7.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11 pentru a completa directiva în vederea stabilirii formatului digital al cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și pentru a asigura interoperabilitatea, inclusiv prin dezvoltarea și implementarea unor instrumente digitale, precum și pentru a modifica anexa II în vederea modificării caracteristicilor comune ale formatului standardizat, a adaptării formatului la evoluțiile tehnice, a prevenii falsificării și fraudei, a abordării abuzului sau a utilizării necorespunzătoare și în vederea asigurării interoperabilității.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 8

Specificațiile tehnice comune

1.Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește specificații tehnice comune pentru a preciza mai în detaliu formatul cardului european pentru dizabilitate și al cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, securitatea și elementele digitale de ultimă generație ale acestora, inclusiv formatul lor specific și datele conținute în acestea, inclusiv măsurile de securitate adecvate pentru datele cu caracter personal, precum și aspectele legate de interoperabilitate, cum ar fi aplicațiile comune ale UE pentru citirea datelor conținute în elementele digitale ale cardurilor fizice utilizând mijloace electronice de prevenire a fraudelor, precum și pentru definirea specificațiilor tehnice ale suportului de stocare al cardului digital, pentru aspecte precum verificarea valabilității cardurilor și a numărului acestora, controlul autenticității acestora, prevenirea falsificării și a fraudei, citirea cardului (cardurilor) între statele membre, pentru utilizarea lor în portofelul UE pentru identitatea digitală, precum și pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la orice date de pe card.

2.Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2).

Articolul 9

Supravegherea, conformitatea, accesibilitatea informațiilor și sensibilizarea

1.Statele membre pun la dispoziția publicului condițiile și normele, practicile și procedurile pentru emiterea, reînnoirea sau retragerea unui card european pentru dizabilitate și a unui card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, în formate accesibile, inclusiv în formate digitale, și, la cerere, în formate asistive solicitate de persoanele cu dizabilități.

2.Statele membre iau măsurile adecvate pentru a sensibiliza publicul și a informa persoanele cu dizabilități, inclusiv în moduri accesibile, cu privire la existența și condițiile de obținere, utilizare sau reînnoire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități.

3.Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a evita riscul de falsificare sau fraudă și combat în mod activ utilizarea frauduloasă și falsificarea cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități.

4.Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că titularii unui card european pentru dizabilitate sau ai unui card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități returnează cardurile autorității competente de îndată ce condițiile în care au fost emise nu mai sunt îndeplinite.

5.Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura, atunci când se confruntă cu cazuri de abuz sau de utilizare necorespunzătoare pe teritoriul lor a cardurilor emise de un alt stat membru, că autoritățile competente din statul membru care a emis cardul european pentru dizabilitate sau cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități sunt informate. Statul membru emitent asigură monitorizarea corespunzătoare în conformitate cu legislația sau practica națională.

6.Statele membre efectuează verificări privind respectarea obligațiilor care decurg din cardul european pentru dizabilitate sau din cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități și a drepturilor corespunzătoare ale persoanelor cu dizabilități care dețin respectivele carduri și ale persoanelor care le însoțesc sau le asistă, inclusiv ale asistenților lor personali.

7.Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol sunt puse la dispoziție gratuit într-un mod clar, cuprinzător, ușor de utilizat și ușor accesibil, inclusiv prin intermediul site-ului web oficial al operatorilor privați sau al autorităților publice, dacă sunt disponibile, sau prin alte mijloace adecvate, în conformitate cu cerințele de accesibilitate aplicabile serviciilor prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2019/882.

Articolul 10

Autoritățile competente

Până la zz/ll/aa [în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], statele membre notifică Comisiei autoritățile competente desemnate să emită, să reînnoiască și să retragă cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități.

CAPITOLUL IV

COMPETENȚE DELEGATE ȘI COMPETENȚE DE EXECUTARE

Articolul 11

Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (7) și la articolul 7 alineatul (7) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare a prezentei directive].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (7) și la articolul 7 alineatul (7) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (7) și al articolului 7 alineatul (7) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 13

Asigurarea respectării dispozițiilor

1.Statele membre se asigură că există mijloace adecvate și eficace pentru a asigura conformitatea cu prezenta directivă.

2.Mijloacele menționate la alineatul (1) cuprind:

(a)dispozițiile în baza cărora persoanele cu dizabilități pot sesiza instanțele sau organismele administrative competente, în temeiul dreptului intern, în cazul încălcării drepturilor lor care decurg din prezenta directivă și din dispozițiile naționale de punere în aplicare a prezentei directive;

(b)dispozițiile în baza cărora organismele publice sau asociațiile, organizațiile sau alte entități juridice private care au un interes legitim în a se asigura că dispozițiile prezentei directive sunt respectate pot sesiza instanțele sau organismele administrative competente, în temeiul dreptului intern și al procedurilor naționale, în numele sau în sprijinul persoanei cu dizabilități, cu acordul acesteia, în cadrul oricărei proceduri judiciare sau administrative prevăzute pentru asigurarea respectării obligațiilor care decurg din prezenta directivă.

Articolul 14

Sancțiuni

1.Statele membre stabilesc norme și sancțiuni care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora.

2.Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive și să fie însoțite de măsuri de remediere eficace.

3.Statele membre informează Comisia cu privire la aceste dispoziții până la data de zz/ll/aa [data transpunerii] și fără întârziere cu privire la orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 15

Accesul la informații

1.Statele membre se asigură că operatorii privați sau autoritățile publice pun la dispoziția publicului, în formate accesibile, informații privind orice condiții speciale sau tratament preferențial în temeiul articolului 5.

2.Statele membre încurajează operatorii privați sau autoritățile publice să ofere în mod voluntar condiții speciale sau tratament preferențial persoanelor cu dizabilități.

3.Informațiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol sunt puse la dispoziție gratuit într-un mod clar, cuprinzător, ușor de utilizat și ușor accesibil, inclusiv prin intermediul site-ului web oficial al operatorilor privați sau al autorităților publice, dacă sunt disponibile, sau prin alte mijloace adecvate, în conformitate cu cerințele de accesibilitate aplicabile serviciilor prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2019/882.

Articolul 16

Raportare și revizuire

1.Până la data de zz/ll/aa [trei ani de la data aplicării prezentei directive] și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor un raport privind aplicarea prezentei directive.

2.Raportul abordează, printre altele, utilizarea cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități având în vedere evoluțiile sociale și economice, pentru a evalua necesitatea de a revizui prezenta directivă.

3.Statele membre comunică în timp util Comisiei, la cererea acesteia, toate informațiile necesare pentru întocmirea de către Comisie a unui astfel de raport.

4.Raportul Comisiei trebuie să țină cont de punctele de vedere ale persoanelor cu dizabilități, ale actorilor economici și ale organizațiilor neguvernamentale relevante, inclusiv ale organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități.

Articolul 17

Caducitatea Recomandării 98/376/CE a Consiliului

Recomandarea 98/376/CE a Consiliului devine caducă începând cu data de zz/ll/aa [data aplicării prezentei directive] și încetează să se aplice de la data respectivă.

Articolul 18

Transpunere

(1)Statele membre adoptă și publică, cel târziu până la data de zz/ll/aa [în termen de 18 luni după intrarea în vigoare a prezentei directive], actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

(2)Statele membre aplică actele respective de la data de zz/ll/aa [30 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive].

(3)Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 19

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 20

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președinta Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Conținut

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii, care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de redistribuire

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Drepturile persoanelor cu dizabilități

Accesul persoanelor cu dizabilități la servicii, servicii de transport de călători, activități și facilități

Libera circulație a persoanelor cu dizabilități

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

◻ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 59

◻ prelungirea unei acțiuni existente

⌧ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivul general al propunerii este de a facilita libera circulație a titularilor unui card european pentru dizabilitate și/sau a unui card de parcare pentru persoanele cu dizabilități, atunci când acestea vizitează sau călătoresc într-un alt stat membru, prin recunoașterea reciprocă a statutului lor de persoane cu dizabilități și de a acorda acces la servicii, activități și facilități sau la condiții și facilități de parcare pentru persoanele cu dizabilități în UE, în condiții egale cu cele oferite persoanelor cu dizabilități în statul membru respectiv.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul specific nr. 1: Propunerea urmărește să ofere titularilor cardului european pentru dizabilitate acces, în condiții egale, în statul membru vizitat sau în care se călătorește, la orice condiții preferențiale speciale sau tratament preferențial în ceea ce privește serviciile, activitățile și facilitățile oferite persoanelor cu dizabilități.

Obiectivul specific nr. 2: Propunerea urmărește să ofere acces titularilor cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, în condiții egale, în statul membru vizitat sau în care se călătorește, la orice condiții preferențiale speciale sau tratament preferențial în ceea ce privește serviciile, activitățile și facilitățile oferite sau rezervate persoanelor cu dizabilități.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Creșterea numărului de persoane cu dizabilități care beneficiază de condiții speciale și/sau tratament preferențial oferite persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește serviciile, activitățile și facilitățile atunci când vizitează sau călătoresc în alte state membre;

Creșterea numărului de persoane cu dizabilități care beneficiază de orice condiții de parcare și facilități oferite sau rezervate persoanelor cu dizabilități atunci când vizitează sau călătoresc în alte state membre;

Creșterea numărului de persoane cu dizabilități care călătoresc sau vizitează alte state membre

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Numărul de state membre care au transpus directiva până în prezent

Numărul de carduri europene pentru persoanele cu dizabilități emise de statele membre

Numărul de carduri europene de parcare pentru persoanele cu dizabilități emise de statele membre

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Principala cerință care trebuie îndeplinită pe termen scurt este obținerea acordului colegiuitorilor cu privire la propunerea legislativă, în cursul anului 2024. Propunerea conține un termen [de 18 luni] pentru transpunerea de către statele membre a actului juridic adoptat.

Propunerea prevede, de asemenea, adoptarea de acte delegate și de punere în aplicare.

Acțiunea UE este necesară și justificată pentru a facilita libera circulație a persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește accesul la condiții speciale și/sau tratament preferențial pentru servicii, activități și facilități, precum și la condiții și facilități de parcare în toate statele membre, în condiții de egalitate cu rezidenții din țara pe care o vizitează, și, astfel, pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice a serviciilor, activităților și facilităților la nivelul UE.

Problema identificată are o dimensiune transfrontalieră care nu poate fi rezolvată de statele membre pe cont propriu. De la introducerea tichetului european de parcare în 1998, statele membre au inclus adăugiri sau abateri specifice naționale de la modelul de tichet european de parcare, ceea ce a dat naștere unei varietăți de carduri de la un stat membru la altul. În plus, statele membre s-au confruntat cu probleme legate de fraudarea și falsificarea cardurilor. În plus, recomandarea Consiliului nu a fost actualizată pentru a reflecta evoluțiile aflate în curs în domeniul tehnologiei și al digitalizării.

Deși proiectul-pilot privind cardul european pentru dizabilitate a funcționat în rândul celor opt state membre participante, acesta nu a avut o dimensiune mai largă la nivelul UE, creând o incertitudine semnificativă și un tratament inegal al persoanelor cu dizabilități care călătoresc și vizitează diferite state membre. Întrucât cardul proiectului-pilot și modelul acestuia sunt voluntare, în timp s-ar putea dezvolta aceleași probleme de divergență ca în cazul tichetului de parcare.

Necesitatea unei acțiuni la nivelul UE este direct legată de caracterul transfrontalier al călătoriilor și de provocările aferente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități care călătoresc în UE și, prin urmare, de necesitatea de a asigura o abordare coordonată adecvată între statele membre în ceea ce privește facilitarea accesului la condițiile preferențiale oferite de servicii în condiții egale pentru rezidenții din țara lor. Ca atare, în cazul în care UE nu ar interveni, diferențele actuale dintre cardurile de dizabilitate naționale ar crește, prin urmare tratamentul diferit al persoanelor cu dizabilități de la un stat membru la altul și incertitudinea [inclusiv insecuritatea juridică] ar continua, cu efecte negative asupra exercitării dreptului lor la liberă circulație.

Acțiunea UE aduce o valoare adăugată prin introducerea unui instrument recunoscut reciproc (cardul european pentru dizabilitate), facilitând libera circulație a persoanelor cu dizabilități în UE și egalitatea de tratament a acestora în ceea ce privește accesul la servicii, activități și facilități în comparație cu rezidenții cu dizabilități din statele membre. Studiul de evaluare privind proiectul-pilot al cardului european pentru dizabilitate a arătat că, în cele opt state membre care au participat la proiect, acțiunea UE a permis recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu dizabilități, care nu ar fi fost realizată de statele membre acționând singure. În acest context, intervenția Comisiei Europene a contribuit la punerea în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Cardul european pentru dizabilitate se bazează pe două instrumente deja existente: cardul european de parcare și cardul european pentru dizabilitate. Cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități a fost creat prin Recomandarea 98/376/CE a Consiliului și modificat în 2008. Acesta prevede un model standardizat de card european de parcare, cu scopul de a se asigura recunoașterea sa reciprocă în toate statele membre, facilitând astfel libera circulație a persoanelor cu dizabilități cu autoturismul. În pofida rolului său pozitiv, utilizatorii se confruntă cu dificultăți în utilizarea cardului european de parcare. În perioada 2018-2022, pe platforma SOLVIT au fost transmise aproximativ 260 de întrebări cu privire la cardul european de parcare. Astfel de plângeri au privit în principal incertitudinile legate de drepturile acordate de card persoanelor cu dizabilități atunci când acestea călătoresc în alte state membre (aproximativ 30 % din cazuri), de recunoașterea reciprocă a cardurilor de parcare naționale emise pe baza modelului UE (aproximativ 25 % din cazuri), precum și de justificarea amenzilor primite chiar și atunci când se prezintă cardul european de parcare (aproximativ 12 % din cazuri).

Proiectul-pilot privind cardul european pentru dizabilitate, testat în urma Raportului privind cetățenia UE din 2013, a fost derulat în opt state membre (Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta, România și Slovenia) în perioada 2016-2018 și a rămas în vigoare după încheierea proiectului. Proiectul-pilot oferă un format comun de card în vederea recunoașterii reciproce voluntare între statele membre participante a statutului de persoană cu dizabilități, stabilit în conformitate cu criteriile sau normele de eligibilitate naționale, pentru accesul la beneficii și servicii în domeniul culturii, agrementului, sportului și, în unele țări, în domeniul transporturilor. În cazul în care nu se întreprinde nicio acțiune, recunoașterea cardurilor și certificatelor de dizabilitate naționale va rămâne voluntară și redusă în ceea ce privește condițiile preferențiale de acces la servicii, activități și facilități.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Propunerea este compatibilă cu Pilonul european al drepturilor sociale, cu Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap și cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. Finanțarea este compatibilă cu cadrul financiar multianual 2021-2027.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de redistribuire

Punerea în aplicare a prezentei propuneri legislative necesită organizarea de reuniuni cu statele membre cu privire la transpunerea acesteia, precum și de reuniuni cu statele membre privind adoptarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare. Cheltuielile necesare pentru organizarea reuniunilor, și anume costurile de deplasare ale delegaților, sunt acoperite de componenta EaSI a Fondului social european Plus (gestiune directă).

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻ în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻ Impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

X durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2023 până în 2027,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 60

X Gestiune directă asigurată de Comisie

–X prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻ prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Impactul bugetar al propunerii este redus și poate fi acoperit integral din resursele deja disponibile în cadrul financiar multianual 2021-2027, atât pentru personal, cât și pentru credite, întrucât au fost identificate oportunități de redistribuire.

După 2027, se preconizează, de asemenea, un impact foarte redus, care ar fi luat în considerare la elaborarea cadrului financiar multianual post-2027.

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

În termen de [trei ani de la data aplicării directivei] și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor un raport privind aplicarea acesteia.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Gestiunea directă, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, este modul preferat, întrucât acțiunile vor fi puse în aplicare de Comisia Europeană, în particular de DG EMPL, care va asigura coordonarea cu statele membre și cu diversele părți interesate.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Controalele fac parte din sistemul de control intern al DG EMPL. Aceste activități noi vor fi acoperite de aceeași abordare pentru identificarea și atenuarea riscurilor.

Controalele fac parte din sistemul de control intern al DG EMPL. Aceste activități noi vor genera costuri de control suplimentare nesemnificative la nivelul DG.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Comisia se asigură că, atunci când acțiunile finanțate sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin verificări eficace și prin recuperarea sumelor plătite necuvenit, iar, dacă se constată nereguli, prin aplicarea de sancțiuni eficace, proporționate și disuasive. Comisia este autorizată să efectueze controale și verificări la fața locului în temeiul prezentei decizii, conform Regulamentului (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri. Atunci când este necesar, anchetele sunt efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă și sunt reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tip de
cheltuieli

Contribuție

Numărul 2b

Dif./ Nedif. 61

din partea țărilor AELS 62

din partea țărilor candidate și potențial candidate 63

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

07 02 04 00 – componenta EsAI a FSE+

Dif.

DA/

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din
cadrul financiar multianual

Numărul

DG: EMPL

Anul
2023

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

• Credite operaționale

Linia bugetară 64 07 02 04 00

Angajamente

(1a)

0,560

0,060

0,620

Plăți

(2a)

0,060

0,310

0,250

0,620

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

Plăți

(2b)

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 65

TOTAL credite
pentru DG EMPL

Angajamente

=1a+1b +3

0,560

0,060

0,620

Plăți

=2a+2b

+3

0,060

0,310

0,250

0,620

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	4.
	Plăți	5.
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		6.
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2b din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6	0,560	0,060		0,620
	Plăți	=5+ 6	0,060	0,310	0,250	0,620

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

• TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	4.
	Plăți	5.
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		6.
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-6 din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Angajamente	=4+ 6	0,560	0,060		0,620
	Plăți	=5+ 6	0,060	0,310	0,250	0,620

Rubrica din
cadrul financiar multianual

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa 5 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul 2023	Anul 2024	2025	2026	2027	TOTAL
DG: EMPL
• Resurse umane		0,342	0,342	0,342	0,342	0,342	1,710
• Alte cheltuieli administrative
TOTAL PENTRU DG EMPL	Credite	0,342	0,342	0,342	0,342	0,342	1,710

TOTAL credite
pentru RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,342

0,342

0,342

0,342

0,342

1,710

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul 2023	Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	TOTAL
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-7 din cadrul financiar multianual	Angajamente	0,342	0,342	0,902	0,402	0,342	2,330
	Plăți	0,342	0,342	0,402	0,652	0,592	2,330

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

⇩

Anul
2023

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 66

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVELE SPECIFICE NR. 1 și 2 67

– Realizare

Întâlniri cu statele membre

0,060

0,120

– Realizare

Verificarea măsurilor naționale de transpunere

0,250

0,500

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

TOTALURI

0,060

0,310

0,250

0,620

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	0,342	0,342	0,342	0,342	0,342	1,710
Alte cheltuieli administrative
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	0,342	0,342	0,342	0,342	0,342	1,710

În afara RUBRICII 7 68
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

Subtotal
RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

TOTAL

0,342

0,342

0,342

0,342

0,342

1,710

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		2023	2024	2025	2026	2027
• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		2	2	2	2	2
20 01 02 03 (în delegații)
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
01 01 01 11 (cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 69
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 xx yy zz 70	– la sediu
	– în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		2	2	2	2	2

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor de efectuat:

Funcționari și personal temporar	2 AD vor sprijini negocierile în procesul de adoptare, vor organiza reuniuni cu statele membre și vor elabora acte legislative de punere în aplicare și acte legislative delegate, după caz.
Personal extern

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

–X poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

Creditele necesare pot fi programate în cadrul componentei FSE+ cu gestiune directă pentru perioada 2025-2027.

–◻ necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, sumele aferente și instrumentele propuse a fi utilizate.

–◻ necesită revizuirea CFM.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–◻ nu prevede cofinanțare din partea terților

–X prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	2025	2026	2027	Total
țările din SEE	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
TOTAL credite cofinanțate	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻ asupra resurselor proprii

–◻ asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 71
		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1) Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale, JO C 428, 13.12.2017, p. 10.

(2) Pentru mai multe exemple, a se vedea anexa 6.4 Cartografierea serviciilor care oferă condiții preferențiale în UE, Evaluarea impactului, SWD(2023) 289.

(3) A se vedea, de exemplu, articolul 23 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar, JO L 172, 17.5.2021, p. 1.

(4) Constatările raportului final bazat pe o anchetă care vizează organizațiile societății civile de la nivelul UE; Shaw and Coles, Disability, holiday making and the tourism industry in the UK: a preliminary survey (Dizabilitățile, vacanțele și sectorul turismului în Regatul Unit – anchetă preliminară), 25(3) Tourism Management (2004) 397-403; Eugénia Lima Devile și Andreia Antunes Moura (2021), Travel by People With Physical Disabilities: Constraints and Influences in the Decision-Making Process (Călătoriile persoanelor cu dizabilități fizice – constrângeri și influențe în procesul decizional).

(5) McKercher și Darcy (2018), Reconceptualizing barriers to travel by people with disabilities (Reconceptualizarea obstacolelor existente în calea călătoriilor persoanelor cu dizabilități), Tourism Management Perspectives, 59-66.

(6) Baza de date Eurostat, tour_dem_npsex. Disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tour_dem_npsex/default/table?lang=en. 2019 a fost cel mai recent an pentru care au fost disponibile aceste informații.

(7) Recomandarea Consiliului din 4 iunie 1998 privind tichetul de parcare pentru persoanele cu dizabilități (98/376/CE), JO L 167/25, 12.6.1998, astfel cum a fost adaptată prin Recomandarea Consiliului din 3 martie 2008 ca urmare a aderării Republicii Bulgaria, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a României, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, JO L 63/43, 7.3.2008.

(8) Pentru informații suplimentare, a se vedea anexa 6.3 „Analiza punerii în aplicare a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități” din evaluarea impactului, SWD(2023) 289.

(9) COM(2021) 101.

(10) COM(2022) 404 final, 17.6.2022, anexa, punctul 5 „Valori și drepturi, statul de drept și securitatea”.

(11) Starea Uniunii 2022, scrisoare de intenție, Bruxelles, 14 septembrie 2022.

(12) COM(2022) 548 final, 18.10.2022, anexa I punctul 43, cu titlul „Un nou elan pentru democrația europeană”.

(13) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0156_RO.html .

(14) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021IP0414 .

(15) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0435_RO.html .

(16) SOC/765, 27.4.2024.

(17) Transport privat (CY, FI și MT) sau transport public (FI și SI).

(18) https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4adbe538-0a02-11ec-b5d3-01aa75ed71a1/language-en .

(19) Recomandarea Consiliului din 4 iunie 1998 privind tichetul de parcare pentru persoanele cu dizabilități (98/376/CE), JO L 167/25, 12.6.1998, astfel cum a fost adaptată prin Recomandarea 2008/205/CE a Consiliului ca urmare a aderării Republicii Bulgaria, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a României, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, JO L 63/43, 7.3.2008.

(20) Pentru informații suplimentare, a se vedea anexa 6.3 „Analiza punerii în aplicare a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități” din evaluarea impactului, SWD(2023) 289.

(21) JO L 376/36, 27.12.2006.

(22) Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, JO L 150/70, 7.6.2019.

(23) Directiva (UE) 2016/2102 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public.

(24) Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, JO L 150/70, 7.6.2019; Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004; Regulamentul (UE) nr. 181/2011 privind drepturile pasagerilor din transportul cu autobuzul și autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și Regulamentul (UE) 2021/782 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (reformare). []

(25) Directiva (UE) 2022/362 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, JO L 69/1, 4.3.2022.

(26) Recomandarea Consiliului din 4 iunie 1998 privind tichetul de parcare pentru persoanele cu dizabilități (98/376/CE), JO L 167/25, 12.6.1998, astfel cum a fost adaptată prin Recomandarea 2008/205/CE a Consiliului ca urmare a aderării Republicii Bulgaria, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a României, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, JO L 63/43, 7.3.2008.

(27) Pentru mai multe detalii, a se vedea: Raportul de sinteză al consultării părților interesate, anexa 2 la Raportul de evaluare a impactului, SWD (2023) 289.

(28) SWD(2023) 289.

(29) În ceea ce privește opțiunea de a fuziona cardul european de parcare cu noul card european pentru dizabilitate, opiniile variază. Există un consens puternic în rândul statelor membre și, de asemenea, al organizațiilor societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități cu privire la faptul că nu ar trebui să se recurgă la o fuziune între cardul european de parcare și noul card european pentru dizabilitate. În schimb, respondenții individuali din cadrul consultării publice au fost de acord că cardul european de parcare ar trebui încorporat în noul card european pentru dizabilitate, confundând poate ideea de „card unic” cu cea de „instrument juridic unic”.

(30) Care ar implica apariția unor abateri suplimentare în formatul standard (fizic și/sau digital) al cardului de-a lungul timpului și a unor dificultăți asociate în ceea ce privește recunoașterea și utilizarea acestuia, precum și un grad ridicat de incertitudine pentru persoanele cu dizabilități.

(31) Ceea ce ar implica o sarcină administrativă considerabilă și nu ar aborda problema fundamentală a egalității de tratament a persoanelor cu dizabilități, indiferent de locul în care este evaluată dizabilitatea.

(32) Ceea ce ar depăși competența UE.

(33) Idem.

(34) Pentru mai multe detalii, a se vedea: Capitolul 6 „Care sunt impacturile opțiunilor de politică?” și anexa 5: Verificarea competitivității în cadrul Raportului de evaluare a impactului, SWD(2023) 289.

(35) Din păcate, din cauza lipsei de date defalcate, nu este posibil în această etapă să se măsoare impactul asupra dimensiunii de gen.

(36) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(37) JO C , , p. .

(38) JO C , , p. .

(39) Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, JO L 23, 27.1.2010, p. 35.

(40) Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale, JO C 428, 13.12.2017, p. 10.

(41) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, JO L 150, 7.6.2019, p. 70.

(42) În plus, Directiva (UE) 2016/2102 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public are ca scop îmbunătățirea accesibilității site-urilor web și a aplicațiilor ale organismelor din sectorul public.

(43) Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, JO L 204, 26.7.2006, p. 1.

(44) Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar, JO L 172, 17.5.2021, p. 1.

(45) Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr 2006/2004, JO L 334, 17.12.2010, p. 1.

(46) Regulamentul (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, JO L 55, 28.2.2011, p. 1.

(47) Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Directiva (UE) 2022/362 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

(48) Constatările raportului final bazat pe o anchetă care vizează organizațiile societății civile de la nivelul UE; Shaw and Coles, Disability, holiday making and the tourism industry in the UK: a preliminary survey (Dizabilitățile, vacanțele și sectorul turismului în Regatul Unit – anchetă preliminară), 25(3) Tourism Management (2004) 397-403; Eugénia Lima Devile și Andreia Antunes Moura (2021), Travel by People With Physical Disabilities: Constraints and Influences in the Decision-Making Process (Călătoriile persoanelor cu dizabilități fizice – constrângeri și influențe în procesul decizional).

(49) McKercher și Darcy (2018), Reconceptualizing barriers to travel by people with disabilities (Reconceptualizarea obstacolelor existente în calea călătoriilor persoanelor cu dizabilități), Tourism Management Perspectives, 59-66. [Informații suplimentare pentru expunerea de motive?]

(50) A se vedea și Raportul final al studiului de evaluare a punerii în aplicare a acțiunii-pilot privind cardul european pentru dizabilitate și beneficiile asociate, publicat în mai 2021, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4adbe538-0a02-11ec-b5d3-01aa75ed71a1/language-en .

(51) Recomandarea Consiliului din 4 iunie 1998 privind tichetul de parcare pentru persoanele cu dizabilități (JO L 167, 12.6.1998, p. 25), astfel cum a fost adaptată prin Recomandarea Consiliului din 3 martie 2008 ca urmare a aderării Republicii Bulgaria, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a României, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, JO L 63/43, 7.3.2008.

(52) COM(2021) 281 final

(53) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(54) Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1).

(55) Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 284, 30.10.2009, p. 1).

(56) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(57) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(58) Recomandarea Consiliului din 4 iunie 1998 (98/376/CE), JO L 167/25, 12.6.1998, astfel cum a fost adaptată prin Recomandarea Consiliului din 3 martie 2008 ca urmare a aderării Republicii Bulgaria, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a României, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, JO L 63/43, 7.3.2008.

(59) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(60) Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(61) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(62) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(63) Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(64) În conformitate cu nomenclatura bugetară oficială.

(65) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(66) Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(67) Activitățile planificate vor sprijini realizarea ambelor obiective specifice.

(68) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(69) AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(70) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(71) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

În afara RUBRICII 7 68 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	n.a.	n.a.	n.a.	n.a.	n.a.	n.a.